Citeste p.s.

ul de la sfarsit
Homer
Homer a fost un poet i rapsod grec legendar, cruia i se atribuie
scrierea faimoaselor opere Iliada i Odiseea. n antichitate, lui i-a
fost atribuit ntregul Ciclu Epic, care includea si alte poeme despre
rboiul troian, poeme tebane despre Oedipus i !ii si, corpul
C"ntecelor religioase homerice, mini-epopeea comic #boiul
dintre broasc i oarece i epopeea $argites.
n limba greac numele su este Hom%ros, care se traduce prin
&ostatec&. E'ist o teorie cum c numele su ar ! pro(enit dintr-o
societate poetic numit Homeridae, care tradus literal nseamn
&!ii ostaticilor&, respecti( descenden)ii prionierilor de rboi.
Cum aceti oameni nu erau trimii la rboi din pricina
incertitudinii n pri(in)a loialit)ii lor pe c"mpul de lupt, ei nu
puteau ! ucii n btlie. *stfel, erau nsrcina)i s memoree
stocul de poeie epic a regiunii i e(enimentele trecute, p"n la
timpul sosirii unui n()at ce le putea scrie.
+radi)ia ne spune c Homer ar ! fost orb, diferite orae ioniene
re(endicandu-si locul de natere al poetului, ns mai departe
biogra!a sa este aproape necunoscut. In aceasta pri(inta e'ist
o debatere intelectual daca Homer a e'istat sau nu ca persoan
real, !ind considerart c acesta ar ! fost un nume dat unuia sau
mai multor poe)i orali ce c"ntau materiale de epopee tradi)ionale.
n mod repetat s-a debtut dac acelai poet era autorul at"t al
Iliadei, c"t i al Odiseei, insa apro'imati( to)i istoricii au cut de
acord n pri(in)a datrii operei ce cuprinde c"ntecele homerice
religioase i a epopeelor ciclice ca acestea au fost scrise dup
marile capodopere.
Iliada
,astul poem al &Iliadei&, atribuit lui Homer, este una dintre cele
mai (echi opere literare ale ci(iliatiei grecesti care ne-au ramas
in totalitate din mostenirea *ntichitatii. In -urul ei s-au iscat multe
discutii aprinse, ce implica atat data cand acest poem a fost scris,
cat si autorul ei . conform unor surse acesta a fost un aed din
Ionia, din a doua -umtate a secolului ,III .Hr., i care a preluat n
epopeele sale, Iliada i Odiseea, tradi)ii, fragmente i moti(e din
mituri (echi i c"ntece populare/. 0n lucru sigur il putem spune in
pri(inta acestei opere, acela ca are radacinile implantate adanc in
marea ci(iliatie mediteraneana. *tacata mereu de ci(iliatiile
care o incon-oara, lumea greaca se formeaa secole de-a randul
prin traditie orala si scrisa, concretiandu-se artistic in &Iliada& si
&Odiseea&. Iliada este o epopee atribuit lui Homer,
Iliada dateaa din epoca elenistica si este di(iat n 12 de
c"nturi. +e'tul a fost probabil compus ntre 345 i 645 I.C.
conform datelor de-a men)ionate de ctre 7parintele istoriei8,
Herodot, deci cu patru secole dup perioada n care istoricii
nscriu rboiul mitic pe care acesta l relatea.
9ubiectul acesteia, ne este de(luit de poet odat cu obinuita
in(ocare a $uelor -, chiar din primul su c"nt i din primele sale
(ersuri:
7C"nt ei), m"nia ce-aprinse pe-*hil ;eleianul,
;atima crud ce-aheilor mii de amaruri aduse...8
Iliada rm"ne ca epopee doar prin e'tensia sa .<=.555 de
(ersuri/> temporal ns, ea ugr(ind numai o mic parte a celor
ece ani ?, at"t c"t se pare c au durat, n realitate, luptele
aheilor de sub idurile ale +roiei.
+ema epopeii o repreint rboiul +roiei, n care se confrunt
aheii (eni)i din @recia cu troienii i alia)ii acestora, !ecare tabr
!ind sus)inut de di(erse di(init)i, cum ar ! *tena, ;oseidon sau
*pollo. Aup ece ani de rboi, soarta acestuia nu continu prin
numeroase lupte colecti(e sau indi(iduale care ilustreaa !guri ca
*-a', Hector sau ;atrocle. n !nal, aheii n(ing gra)ie (ictoriei lui
*hile care l ucide pe conductorul troian n lupt direct.
n cele 12 de c"nturi, nsum"nd circa <4 555 de (ersuri, Iliada
relatea fapte de (ite-ie e'cep)ional fcute de eroi nenfrica)i,
dintre care se detaea *hile. *cesta nu cunoate teama i
prefer o moarte glorioas unei (ie)i tihnite, ns este
nendurtor, refu"nd familiei dumanului su p"n i consolarea
de a-i preda corpul acestuia. l umaniea ns prietenia pentru
;atrocle.
*hile ntruchipea (irtu)ile eroului rboinic. 9pre deosebire de
el, Hector detest rboiul i nu lupt pentru glorie, ci pentru a-i
apra cetatea> este iubitor de pace i de ra)iune. Bigurile celor doi
eroi reies i din cu(intele pe care i le adresea nainte de lupt -
procedeu des folosit de Homer pentru caracteriarea persona-elor,
cu(intele lui *hile sunt m"nioase i -ignitoare, n timp ce Hector
(orbete calm i msurat. ;oetul i caracteriea eroii i din
c"te un epitet frec(ent legat de numele persona-ului respecti(, de
e'emplu &oimanul *hile&.
;ersona-ele sunt preentate n micare, dinamismul !ind
ampli!cat de imagini auditi(e referitoare la gomotul btliei sau
la ornitul nfricotor al armelor unui erou, ca n caul lui
Aiomede. Ca preentarea sugesti( a unei situa)ii contribuie i
compara)ia, care la Homer este de(oltat pe mai multe (ersuri.
*lturi de eroi inter(in i eii, conferind operei un caracter
miraculos. *stfel, *tena l apr pe *hile de suli)a lui Hector, iar
*polo l ascunde pe !ul lui ;riam ntr-o cea) deas spre a-l feri de
m"nia ;eleianului.
Cantul <
+imp de D ani grecii au asediat +roia. In al <5-lea an soseste in
tabara grecilor ChrEses, preot al lui *pollosagetatorul si ii roaga
pe greci sa i-o inapoiee pe !ica lui,ChrEseis care era scla(a lui
*gamemnon in scimbul a unei mari sume de bani.
Insa *gamemnon nu este de acord iar preotul ii cere a-utorul lui
*pollo. *cesta ii asculta rugamintea si arunca o molima asupra
soldatilor, multi greci murind de ciuma.
Eroul *hile aFa ca *pollo s-a rabunat pentru -ignirea adusa
preotului sau si ca (a putea ! imblanit doar daca o (or inapoia
pe ChrEses tatalui ei si (or -ert! o <55 de boi.
*hile se cearta cu *gamemnon si cel din urma cere in schimbul
scla(ei sale pe Griseis, scla(a lui *hile. *gamemnon o inapoiaa
pe ChrEseis tatalui ei, asa ca *pollo alunga molima din tabara
grecilor,dar cand *gamemnon trimite dupa scla(a Griseis, *hile ii
cere a-utorul lui Heus sa-l pedepseasca pe *gamemnon pentru
-ignirile aduse.Aar acesta pleaca la un ospat unde Hera ii cere
socoteala pentru a-utorul ce-l (a da troienilor si incepura sa se
certe dar euul Hefaistos le spune ca nu are rost sa se certe
pentru niste muritori si petrecerea tinu pana la as!ntit cand tot
Olimpul se cufunda intr-un somn linistit.
Cantul 1
;e Olimp doar Heus nu dormea dintre toti eii si i se infatiseaa in
(is lui *gamemnon si ii spune sa porneasca cu grecii o lupta
impotri(a troienilor.Cand *gamemnon se treeste porneste
lupta,dar Hera, temandu-se o trimite pe *tena pentru a o
opri.*-unsa in tabara grecilor se duce la 0lise si ii porunci sa-i
impiedice pe greci sa paraseasca lupta.
0lise ii indeamna pe greci sa nu ridice asediul cetatii,caci daca se
(or intoarce in patrie fara sa cucereasca +roia (or ! considerati
lasi,dar batranul Iestor le (orbeste si ii indeamna sa lupte,asa ca
ostenii, condusi de comandantul lor pornira spre campul de lupta.
Cantul J
Iris,(estitoarea eilor,(esteste troienilor apropierea grecilor.
Cand ostile erau fata in fata ;aris iese din randul troienilor si
intreaba pe greci daca (reunul indraneste sa se lupte cu el.
$enelaos iese din randul grecilor pt. a se lupta cu el si cere ca
indiferent cine (a castiga dupa lupta sa se faca pace.Insa pentru
ca nu a(ea incedere in ;aris el ceru sa (ina tatal lui,;riam, sa -ure
ca (a duce la indeplinire intelegerea.Aupa ce ;riam a facut
-uramintele a inceput lupta.$enelaos il lo(este cu sulita,dar ;aris
scapa si apoi il lo(esteputernic cu spada.#amas fara sabie
$enelaos il apuca de coif si il tara spre greci.Aar *fodita ii (ine in
a-utor lui ;aris si acesta scapa.$enelaos este numit in(ingator de
catre *gamemnon.
Cantul 2
In timp ce ;aris si $enelaos se luptau,eii erau la un ospat in
palatul lui Heus.Cuand-o in deras pe Hera, Heus spune ca (a pune
capat luptei dintre troieni si greci deoarece $enelaos iesise
biruitor,dar Hera il roaga pe Heus sa o trimita pe *tena in tabara
troienilor.Cuand infatisarea unui soldat *tena se duce la
;andaros,un arcas renumit si-l indupleca sa-l doboare pe
$enelaos,dar cand sageata trimisa de el se indrepta catre
$enelaos *tena inter(ine si astfel, menelaos este doar ranit.In
acest timp *gamemnon porunceste armatei sale sa pornesca
lupta.*rmata grecilor era condusa de *tena iar cea a grecilor de
*res.In lupta au caut multi soldati.
Cantul 4
*tena i-a dat o mare putere regelui Aiomedes care il omoara il
ranesta pe Eneas,!ul *froditei.*ceasta,incercand sa-l a-uteeste si
ea ranita si pana la urma sunt a-utati de catre *pollo care ii duce
in templul sau din +roia.,aand-o pe *frodita ranita, Hera si *tena
au inceput sa rada si se hotarasc sa lupote impotri(a lui
*res.*tena se urca cu Aiomedes in carul acestuia.Cu a-utorul
*tenei Aiomedes reusete sa-l raneasca pe *res.*cesta fuge la
Heus pentru a se plange,dar Heus, care il ura pentru placerea lui
de a (arsa sange,il ameninta ca-l (a arnca in bena +artarului.
In acest timp grecii inaintau,ucigand multi troieni de baa.
*tunci,prorocul Helenus,!ul regelui ;riam,(aand ca infrangerea
troienilor este aoroape ii roaga pe Eneas si Hector sa (ina in +roia
pentru a o imblani pe *tena.Hector asculta ruga fratelui sau si ii
imbarbatesta pa troieni,acestia respingand atacul grecilor.
Cantul =
Hector se intoarce in +roia si ii cere mamei sale,Hecuba,sa aduca
-ertfe eitei *tena,rugand-o sa-l imblaneasca pe
Aiomedes.Hector porneste spre palatul fratelui sau,;aris.
Hector il cearta pe ;aris ca sta acasa in timp ce se lupta,riscand
sa moara,iar acesta ii raspunde ca atunci se prgatea de lupta.*poi
Hector pleaca la casa lui unde *ndromaca,sotia sa,si !ul sau,
*stEana' il roaga plangand sa nu mai plece la lupta !indca se tem
de pierirea sa.Insa Hector nu asculta de rugile acestora si,inainte
de a pleca la lupta ii roaga pe ei sa aiba gri-a de sotia si !ul
sau.Ca portile cetatii Hector il intalneste pe ;aris care era gata de
lupta.
Cantul 6
+roienii s-au bucurat cand i-au (aut pe cei 1 pornind la lupta si
astfel,grecii au inceput sa dea inapoi.*tena si *pollo hotatasc sa
puna capat macelului.Heii i-au hotararea sa-l
faca sa cheme la lupta pe cel mai (itea dintre greci.;rofetul
Helenus aFa de hotararea eilor si il sfatuieste pe Hector ce sa
faca.Hector lupta cu *ia'.*runca sulita si-l raneste pe
acesta,iar*ia',de aemenea il rani pe el.Cei 1 se omoara intr ei iar
grecii si troienii hotarasc sa intrerupa lupta pentru o i in semn de
pretuire.In iua de paua cele 1 tabere isi ingrapa mortii si fac un
ospat in semn de multumire lui Heus.
Cantul 3
Heus chiama pe toti ei si le spune ca acela ce se (a amsteca in
lupta dintre greci si troieni (a ! aruncat in +artar.*poi se duce pe
muntele Ida, unde pune un cantar si aFa ca (ictoria (a apartine
troienilor,asa ca arunca fulgere spre tabara grecilor,iar Hector
intelege ceea ce pre(estea si ii indeamna pe troieni sa-i atace pe
greci.0lise ii cere a-utor lui Heus,iar acesta,indurandu-se arunca
asupra altarului un semn ce-i incura-a pe greci si ii respinsera pe
troieni.Heus le spune troienilor ca (or ! biruitori pana cand
*gamemnon se (a impaca cu *hile si ii (a trimite daruri pentru
-ignirea pe care i-a adus-o.Ioaptea s-a lasat si lupta s-a
oprit.9fatuiti de Hector troienii nu s-au intors in cetate si au ramas
peste noapte pe campul de bataie.
Cantul D
Ingri-orat de (ictoria troienilor *gamemnon ii chiama pe
conducatorii armatei si le spune ca trebuie sa se intoarca acasa
dar Aiomedes se infurie si spune ca el si ceilalti conducatori
Iestor il con(inge pe *gamemnon sa se impace cu *hile,dar *hile
n-a (rut sa se impace cu el.El spune ca (a lupta impotri(a
troienilor doar cand focul (a a-unge la corabiile sale si la cortul
sau.+oti se hotatasc sa se odihneasca pentru lupta de a 1-a i.
Cantul <5
*gamemnon se intalneste cu fratele sau,$enelaos, in drum spre
Iestor,unde se ducea sa-i ceara un sfat si merg impreuna la
acesta.*cesta spune ca ar trebui sa trimita oameni in
recunoastere in tabara troienilor ca sa aFe ce au hotarat acestia,
asa ca au fost alesi Aiomedes si 0lise.In acest timp si troienii
trimisesera o iscoada in tabara grecilor.acesta era Aolon,dar a fost
(aut de catre Aiomedes si 0lise si fu ne(oit sa le spuna acestora
tot ce stia.*-unsi la tabara troienilor Aiomedes si 0lise se
furiseaa printre traci si dupa ce ii omoara pe acestia il omoara si
pe regele #hesos,dupa care s-au intors la tabara lor.
Cantul <<
In ori Heu o trimite pe Eris,eita discordiei in tabara grecilor.Ea
le-a insuFat soldatilor o mare dorinta de a lupta.
+roienii piereau din ce in ce mai multi,asa ca s-au retras spre
portile cetatii.,aand aceasta Heus ii porunceste eitei Iris sa-i
spuna lui Hector sa intre in lupta cand (a (edea ca *gamemnon e
ranit.Aeci,cand *gamemnon a fost ranit Hector a intrat in
lupta,dar Aiomedes si 0lise au respins atacul,dar apoi,;aris il
raneste pa Aiomedes,astfel ca cei doi au fost ne(oiti sa
paraseasca lupta.;atroche,ii cere lui *hile,
care urmarea lupta de pe puntea corabiei sale,sa-i dea (oie sa
intre in lupta.
Cantul <1
Cupta era tot mai apriga.Hidul si santul nu-i mai puteau apara pe
greci.In toiul bataliei Heus trimite un semn:un (ultur
si un sarpe.9arpele musca din (ultur si acesta arunca sarpele in
mi-locul troienilor,dupa care dispare.*cesta era un semn ca
troienii sa incetee lupta,dar Hector n-a luat in seama semnul si a
inaintat cu armata cucerind idul, in timp ce grecii fugeau
spre corabiile lor.
Cantul <J
Heus nu credea ca (reun eu (a indrani sa-i a-ute pe greci, dar
;oseidon luand infatisarea profetului Calhas le da acestora o mare
putere.*stfel,grecii au raspuns cu mult cura- atacului troienilor.
Cantul <2
Iestor se duce la *gamemnon,pe care il intalneste impreuna cu
Aiomedes si 0lise,toti raniti.*gamemnon este gata sa lansee
corabiile la apa,dar 0lise il opreste temandu-se ca grecii (or
inceta lupta.In acest timp Hera il con(inge pe HEpnos,eul
somnului sa-l adoarma pe Heus.;ro!tand,
;oseidon ii a-uta pe greci cu si mai multa putere.*stfel,grecii
inaintau iar troienii se retrageau.
Cantul <4
Cand Heus se treeste din somn si ii (ede pe troini fugariti de
greci se infurie si-l trimite pe *pollo sa-i redea puterile lui
Hector.Cu Hector in frunte troienii au repornit atacul.
Cantul <=
9perand sa scimbe soarta luptei ;atrocle se duce in cortul lui *hile
si se imbraca cu armura acestuia.+roienii,creand ca este chiar
*hile ,au inceput sa se retraga.;atrocle i-a fugarit pana la idurile
cetatii,dupa care *pollo il opreste spunandu-i ca nu el este sortit
sa-i nimiceasca pe troieni, ci *hile. Hector se hotaraste sa se lupte
cu ;atrocle.Cupta a durat mult,dar cu a-utorul lui *pollo Hector il
in(inge pe ;atrocle.Inainte sa moara ;atrocle ii spune ca soarta lui
este sa !e ucis de *hile, dar Hector n-a creut.
Cantul <6
,aand trupul neinsuFetit al lui ;atrocle,regele $enelaos se repai
sa-l aduca in tabara,dar Hector luase de-a armura lui *hile si
pentru a recupera trupul s-a dat o ade(arata batalie.
Cantul <3
*hile plange moartea prietenului sau,in timp ce Hector tot incerca
sa-i recuperee trupul.*hile,desi nu mai a(ea armura se hotaraste
sa intre in lupta,dar cand a aparut *tena l-a in(aluit intr-o lumina
stralucitoare de care troienii au prins frica si au fugit.In timp ce
troienii se adunasera la sfat *hile si ceilalti prieteni pregateu
trupul lui ;atrocle pentru
inmormantare.
Cantul <D
Heita +hetis ii daruieste !ului sau,*hile alte arme facute de
Hefaistos si astfel,acesta putea sa-si rabune prietenul.
Cantul 15
;rimindu-si armele *hile chiama la o adunare pe toti grecii ,apoi
se impaca cu *gamemnon,care ii dadu numeroase darurei
imoreuna cu scla(a Griseis.In timp ce grecii tineau un ospat in
cinstea eilor *hile il plangea pe ;atrocle.
Cantul 1<
@recii pornira apoi la lupta.Heus porunci adunarea tuturor eilor
carora le spune ca el nu se (a amesteca in lupta,ci doar o (a
urmari de pe Olimp,dar ei (or putea sa !e de partea oricarei
tabere (or dori.Hera,*tena,;oseidon,Hermes si Hefaistos erau de
partea grecilor,iar *frodita,*rtemis,Ceto,
*res,*pollo si eii unor rauri erau de partea troienilor.
Cand *hile l-a gasit,in sfarsit,pe Hector au inceput lupta,si pentru
ca *hile era mai puternic decat Hector *pollo l-a sal(at pe acesta
de J ori de la moarte.Burios,*hile se napusti si ucise alti troieni.In
acest timp pe Olimp eii impartiti in cele doua tabere s-au luat la
cearta,apoi la lupta.In +roia.;riam (aand ce se intampla cu
ostenii sai a poruncit sa se deschida portile pentru a se refugia
cat mai multi in cetate,insa pe campul de lupta a ramas doar
Hector.
Cantul 11
;riam il roaga pe Hector sa intre in cetatepentru ca-l (edea pe
*hile (enind,insa,desi era cuprins de teama Hector hotaraste sa
lupte cu *hile dar ii cere acestuia sa faca o intelegere si anume ca
cel ce ce (a in(inge sa nu pangareasca trupul celui ucis,dar orbit
de dorinta de a-l rabuna pe ;atrocle *hile nu a (rut sa cada la
nici o in(oiala.Biind parasit de eul *pollo Hector a murit ucis de
*hile.;e idurile +oiei ;riam,Hecuba si *ndromaca,alatuiri de alti
troieni plangeau pangarirea lui Hector.
Cantul 1J
@recii duc trupul lui Hector langa cel al lui ;atrocle pentru a se sti
ca a fost rabunat.*dormind,*hile il (iseaa pe ;atrocle care ii
spune sa-i faca ritualurile de inmormantare pentru a putea sa
a-unga in imparatia lui Hades.Cand se treeste *hile pune sa se
faca toate cele ce i le spuse ;atrocle.9pre seara toti s-au retras
pentru a se odihni,inclusi( *hile,dar nu inainte de a inhaima caii la
car, de care a legat trupul lui Hector si a incon-urat de J ori
mormantul lui ;atrocle.
Cantul 12
Aupa ce ;riam a caut in genunchi in fata lui *hile si l-a implorat
sa-i dea trupul lui Hector,acesta s-a indurat.ahile l-a intrebat pe
;riam de cate ile are ne(oie pentru a-l
inmormanta.*cesta,raspuandu-i ca ii trebuiesc <5 ile si
multumindu-i pleaca spre +roia unde ii organieaa lui Hector o
inmormantare si un ospat cum nu s-a mai (aut.
$ulti troieni au plans si au fost indurerati din caua mortii lui.
Odiseea

Odiseea mpreun cu Iliada sunt doua epopei grecesti create
sau atribuite rapsodului popular orb Homer. #escrisa in sec al 3
lea Odiseea este una dintre cele mai (echi i renumite opere
literare din mitologia antic. n multe limbi cu(antul de Kodisee7
este folosit pentru a descrie o actiune plin de peripe)ii. *ceasta
este alctuit din <1.155 de (ersuri mpr)ite n 12 de c"ntece.
Ca orice mare capodoper creat ntr-un trecut ndeprtat, i
Odiseea rmne (enic & modern &, adic, poate rspunde
perfect sensibilit)ii noastre literare, n)elegerii i gustului nostru
de ai, ns numai cu condi)ia s tim cum trebuie citite
asemenea capodopere. Este epopeea unei epoci mai noi,
caracteriat prin perfec)ionarea na(iga)iei i intensi!carea
comer)ului maritim al grecilor, al fundrii de numeroase colonii
greceti n punctele cele mai ndeprtate din bainul
mediteranian> un moment istoric aFat n plin desfurare n
secolul al ,III-lea .e.n., cnd a trit i i-a &compus& operele
Homer. Intr-un anumit sens, Odiseea este un fel de &istorie
poetic& a cuceririi mrilor de ctre greci. Li s-ar mai putea spune
c este o continuare i o completare a Iliadei, pe care ns
Odiseea nu o egalea nici ca nalt semni!ca)ie moral, nici ca
for) epic sau dramatic, i nici ca demnitate, ca ele(a)ie,ca
solemnitate a tonului, a e'presiei, a stilului. Interesul,
semni!ca)ia, (alorile literare pe care le preint Odiseea sunt de
cu totul alt natur. 9ubiectul este bine cunoscut: rtcirea pe
mare a unui erou din rboiul troian 0lise-Odiseu persecutat de
ei i numeroasele lui a(enturi - po(estite de poet ntr-un stil
e'trem de (iu, de colorat, de capti(ant - pentru ca n cele din
urm s a-ung acas, n Ithaca, unde l ateptau so)ia ;enelope
i !ul lor +elemac.
Ca fel ca Iliada, i Odiseea este construit pe moti(ul unei situa)ii
morale i anume> dorul de cas al pribeagului urgisit de ei.
9tructura Odiseei ns, natura persona-elor, a ac)iunii, a
conFictelor, a stilului, - totul deosebete cele dou epopei. n locul
unei n(olburate ncletri rboinise a unui neam ntreg, de ahei,
din Iliada, n Odiseea ne ntmpina drama familial a na(igatorului
rtcitor, care trebuie s nfrunte la !ecare pas tot felul de piedici.
n Iliada (edem ampla desfurare a unei imense for)e eroice, cu
numeroase persona-e puternice n primul plan, n timp ce n
Odiseea aten)ia cititorului este re)inut aproape e'clusi( de !gura
lui 0lise-Odiseu - i este sedus de ncnttoare nara)iuni
fantastice plasate ntr-un cadru de basm. Elementele e'otice i
cele miraculoase abund la tot pasul. Cu e'cep)ia descrierii
furtunii .cntul ,/ i al masacrului pe)itorilor ;enelopei .cntul
MMII/, nu gsim n Odiseea nici gra(itatea subiectului, nici mre)ia
epic a faptelor, nici dramatismul ncordat al situa)iilor, nici
solemnitatea tonului din Iliada.
;recum 9i in Illiada, opera incepe cu in(ocarea muelor:
9pune-mi mie mu faptele acelui om iscusit
Care dup distrugerea +roiei timp ndelungat a
pribegit
Care a (ut i cunoscut multe obiceiuri i
orae
Li pe mare nenchipuite chinuri ndurase
Insa preocupare struitoare i subtila de anali psihologic a
persona-elor i situa)iilor din Odiseea nu o gsim n Iliada . Iu
gsim nici grada)ia perfect a ritmului po(estirii unor episoade, -
cci n Odiseea Homer (rea s strneasc curioitatea, iar nu
admira)ia cititorilor sau asculttorilor si. Iu gsim n Iliada
decorul de fundal al mrii nesfrite din Odiseea, efectele surpri,
pitorescul locurilor e'otice descrise, farmecul fascinant al
necunoscutului, (iiunile fantastice - cu ciclopi, sirene, nimfe,
montri marini, )ri cu oameni ferici)i, cet)i rsunnd de cntecele
i muica ospe)elor. Este o lume care te ncnt n Odiseea i este
redat ntr-un stil lipsit de energie, se(eritate i pomp> un stil
familiar> s-ar putea spune mai modern - pentru c este ales de
preferin) din registrul (orbirii curente, !reti, al (ie)ii de toate
ilele.
Cci ceea ce aduce mai ales nou Odiseea este !ne)ea
po(estirii,naturale)ea redrii scenelor de (ia) obinuit, a
descrierii mora(urilor, obiceiurilor, oamenilor i lucrurilor prin
aspecte i trsturi de detaliu e'act notate. Iat, de pild, n ce
culori de realism familiar este descris gospodria porcarului
Eumeu:
7Cu gard de spini, cu steiuri mari de piatr
El staulu-ifcu, btun-uru-i
;ari mul)i i dei, tia)i frumos din mieul
9te-arului, i-nchipui cote)e
Aouspreece-n staul lng-olalt,
Culcuuri pentru porci, i-n tot cote)ul
9-adposteau cte cincieci de scroafe
Cu godcei N...N
;e 0ng turm ,egheau mereu ca nite !are,
patru H(oi care-i crescuse Eumeu, porcarul
$ai mare-ntre pstori.
*cuma dnsul 9e ncl)a croind frumoas piele Ae bou.
Ceilal)i ai lui trei oameni
;lecaser care-ncotro cu turma.8
Caracterind cele dou poeme homerice autorul anonim al
+ratatului despre sublim .secolul I e.n./ remarca:
&n Odiseea am putea s-l comparm pe Homer cu soarele la
as!n)it care i pstrea mre)ia, dar e fr putere. ntr- ade(r,
el nu mai pstrea un ton la fel cu cel din poemul despre Ilion,
nici nl)imea de stil mereu sus)inut i fr cderi, nici aceeai
mul)ime de pasiuni, nici (ioiciunea i (igoarea ca n discursurile
care ndeamn la fapte, nici bog)ia de imagini luate din lumea
lucrurilor ade(rate> n Odiseea, totul reducndu-se la basm i la
po(estirea unor lucruri de necreut, (edem c mre)ia scade,
ntocmai cum oceanul se retrage n sine i i las )rmurile goale.
In Odiseea sunt po(estite peregrinrile pe mare ale iscusitului
Odiseu .0lise/, de la cucerirea +roiei i p"n c"nd eroul ibutete
s n(ing m"nia eului ;oseidon i s se ntoarc n patria sa,
Itaca.
*c)iunea primelor patru c"nturi se petrece n Itaca, insul situat
n partea de (est a @reciei, din care odinioar pornise spre +roia
Odiseu, !ul lui Caertes.
Aup o scurt introducere, care con)ine binecunoscuta in(oca)ie
ctre mue, poetul schi)ea principala tem a epopeii. Aup 15
de ani de absen), dintre care ece i-a petrecut n +roia, Odiseu se
aF n insula Ogigia, a crei stp"n, nimfa Calipso, dorete s-<
re)in l"ng ea, fc"ndu-< nemuritor, ntr-un consiliu al eilor se
decide ns eliberarea lui Odiseu. n tot acest timp, ;enelo-pa,
so)ia lui Odiseu, rmas n Itaca, trebuie s-i nfrunte pe pe)itorii
si, care nu-i dau deloc pace.
0n rol de seam n primele c"nturi i re(ine t"nrului +elemac, !ul
lui Odiseu, pre(enit de ei)a *tena asupra posi-biliei rentoarceri a
tatlui su.
Epopeea debutea, deci, ntr-o tensiune dramatic neobinuit.
+elemac, ncura-at de *tena, ia anumite msuri mpotri(a
pe)itorilor mamei sale i pleac ntr-o lung cltorie, spre a aFa
despre soarta celor pleca)i din +roia, mai ales despre soarta
tatlui su. ,ia)a lui +elemac este amenin)at de uneltirile
pe)itorilor, dar *tena (eghea nencetat asupra lui i o asigur
pe ;enelopa c !ul ei nu (a p)i nimic.
C"nturile ,-,I preint plecarea lui Odiseu din Ogigia n lungul
drum spre patrie. ;oseidon nu-i d pace lui Odiseu, pro(oc"nd
nenumrate furtuni pe mare pentru a-< mpiedica s i continue
drumul spre cas. Aei cltoria este foarte ane(oioas, eroul
reuete s scape de furia (alurilor deln)uite i a-unge, isto(it
de puteri, pe )rmurile insulei feaci-lor, unde este gsit de
Iausicaa, !ica stp"ni-torului insulei, regele *lOinous. Lederea lui
Odiseu n mi-locul locuitorilor insulei, pescari i ("ntori care nu
cunosc arta rboiului, este de scurt durat. n cinstea
oaspetelui se organiea o mare serbare popular la care este
in(itat s c"nte aedul Aemodocos> cu acelai prile- au loc ntreceri
atletice i programe artistice cu dansuri i c"ntece.
Odiseu se trdea prin puternica emo)ie ce-< cuprinde la auul
c"ntrilor despre propriile sale ispr(i din noaptea n care +roia a
fost cucerit. Besti(itatea de(ine un bun prile- pentru autor de a
intercala grupul de c"nturi IM-MII, care nf)iea ncercrile prin
care a trebuit s treac stp"nul insulei llaca, dup prsirea
+roiei, p"n la deciia eilor de a-< lsa s plece din insula Ogi-
gia, unde sttuse pre) de apte ani.
C"nturile MIII-MM preint ntoarcerea lui Odiseu n Itaca i
ac)iunile iscusite pe care le ntreprinde pentru a-i ndeprta pe
pe)itorii ;ene-lopei, a(ii s pun stp"nire pe drepturile i
bunurile sale.
*tacul lui Odiseu mpotri(a pe)itorilor ne este de(luit n !nalul
c"ntului MMI i se mplinete n c"ntul MMII, prin uciderea tuturor
pe)itorilor.
C"ntul MMIII preint rent"lnirea dintre cei doi so)i, Odiseu i
;ene-lopa.
Daca mai vrei sa mai adaugi din astea:
Homer ni-i niruie, printre lupttori, pe tracii care participau la
confruntare:
-Ain partea aheilor, traci sunt mirmidonii -, apoi, mai greu de
identi!cat, alte semin)ii:
7Ain Eubeea suF"nd a m"nie aban)ii, din Halchis
Li din Eretria, din Histiea cea darnic-n struguri,
Li din Cherint de la )rm, din nalta cetate Aionul,
Li din oraul Carist i locuitori din 9tire ?
Bur condui de-a lui *res ortac Elefenor, feciorul
Cui Halcodonte, mai marele aban)ilor tari de (irtute.
Iu)i i cu pletele-n spate dau or dup d"nsul aban)ii
;lini de rboinic a("nt i cu suli)i de frasin ntinse,
@ata s dea n dumani i platoa s le sf"ie8
.C. II N (. 4J5-4JD> C. II N (. 665/
-Ain partea troienilor, traci sunt lupttorii lui #hesos ? aminti)i
de-a ?, dar i ceilal)i:
7Oaste mai mare, mai (a-nic n-am pomenit eu ca asta...8
;este troieni era Aomn al lui ;riam fecior, ncoifatul
Hector, oteanul mre). 9ub el otir brba)ii
Cei mai (ite-i i mai mul)i i gata la lupt din suli)i.
Iar pe dardani i ducea cpitanul rboinic Eneas,
*l lui *nhise fecior i al dalbei ei)e *frodita8
.C. II N (. 6D<> C. II N (. 353-3<1/
Iliada e, dincolo de poeie, o fresc unitar, ntocmai ca un
tablou (eridic al unei lungi epoci. *cest tablou-poem ne apare ca
o mbinare miestrit ticluit, un (eritabil testament, n care se
poate ntreri permanenta gri- de a lsa posterit)ii n()min-
tele i e'perian)ele de (eacuri ale unei ci(ilia)ii care a preluat de
la al)ii, dar a i adugat de la sine un sumum de lucruri i fapte ce
merit consemnate peste (eacuri.
b/ Contiin)a -ertfei i imanen)a mor)ii. *hile ;eleianul, ntocmai
celorlal)i eroi traci, consimte foarte uor la pierderea
bunului suprem - care este ,ia)a -, pentru ndeplinirea
marilor )eluri ideale cum ar ! @loria i Onoarea:
.C. MMI N (. <5=-<<J/ 7... Aar acuma
Iu (a scpa cu (ia) nici unul din cei care eul
O s mi-i puie n m"n-naintea cet)ii, nici unul,
Oricare-o ! din ai (otri, necum feciorii lui ;riam,
$ori i tu, frate, i taci. Ae ce te mai (ae)i adarnicP
Aoar a murit i ;atrocle, i ce eti tu fa) de d"nsulP
Cat la mine i (ei ce m"ndru sunt eu i ce mare>
+ata mi-i Aomn i (itea, iar mama ei), i totui,
,ai, i pe mine m-adulmec moartea i soarta
Iebiruit pe (eci. Aiminea)a, namiaa ori seara
*re s (ie o (reme, c"nd unul i mie-o s-mi curme
Birul (ie)ii, cu lancea lo(indu-m-aci ori cu arcul...8
*cel 7mori i tu prietene8 (ine de la o subliniere a unei simple
stri conFictuale, de rboi. Iici nu se punea n discu)ie problema
unei 7prietenii8 ntre *hile i Hector.
C"te(a sublinieri pri(ind amplasarea cet)ii +roia
9ubiectul Iliadei. 9ubiectul primei epopei a lui Homer, Iliada, este
de(luit odat cu obinuita in(oca)ie a $uelor, chiar n primul
c"nt i n primele sale (ersuri:
7C"nt ei), m"nia ce-aprinse pe-*hil ;eleianul,
;atima crud ce-aheilor mii de amaruri aduse...8
.Cntul I N (ersurile < i 1 din edi)ia de!niti( a lui @eorge $urnu/
P.S. oti ce am pus eu la adaugati sa incerci sa mai
pui la iliada I sa mai rezumezi cantecele alea de la
1 la 24. Daca vrei sa mai vorim imi dai un mesa!
sau ma suni. "iam pus si pozele. Incearca sa
pastrze ce am scris# suna logic pt mine dar mai
citestele si tu.