SINOPTIC OPERATIV EXPLICATIV IN IDENTIFICAREA, CAPTURAREA SI

PROBAREA FAPTELOR COMISE DE PSIHOPATII SEXUALI

- CRIMINALI IN SERIE -
Profesor Universi!r Dr" T#$ore% BUTOI
- Psi&o%o' Cri(in!%is
Pro$e)!n !% F!)#%!ii $e Dre* +S*ir# H!re,
Fascinatia de care se bucura din ce in ce mai mult personalitatea psihopatica a serial
killer-ului in spatiul investigatiei stiintifice pe de o parte, cat si incurajatoarele incercari in
materia profiler a unor talentati psihologi si criminalisti, pe de alta parte, ne fac sa trecem in
revista, intr-o abordare sintetica, o serie de opinii de specialitate cu suport in propriile noastre
experiente* confirmate in parte de literatura criminologica anglo-saxona*.
-" E.*%i)!ii eio%o'i)e $e n!#r! *si&!n!%ii)! in (oiv!i! )ri(in!%! %! seri!% /i%%er"
Opiniind pentu definirea crimei in serie ca repreentand uciderea de victime disparate in
timp, de la ile, saptamani, sau chiar luni intre ele, comise cu relativ acelasi mod de operare si de
catre acelasi autor in functie de determinarile pulsionale impreviibile ale dicteului sau genetic
activate conjunctural, vom considera ca!
a" #rocesul repetitiv este posibil a fi explicat la criminalii in serie prin defectarea
instinctualitatii de tip sexual in sensul formarii unui mecanism repetitiv$bioinstinctual",
hormonal constitutional, care preseaa ciclic, determinand tensional orientarea sexuala catharsica
in directia violului cu suprimarea vietii si pe care episodic, psihopatul sexual, desi o
constientieaa critic, nu o poate controla, deturna sau stapani$motiv pentru care faptele sale sunt
savarsite cu intentie directa, prevederea reultatelor socialmente periculoase, facandu-l deplin
responsabil".
%n sprijinul acestor realitati constatate de noi cu prilejul propriilor noastre investigatii,
gasim excelenta exemplificarea autorilor americani &obert '. &essler si (om )hachtman care in
lucrarea mai jos citata se refera la mesajul disperat al criminalului in serie *illiams +eirenes,
student al ,niversitatii din -hicago, care cu rujul uneia dintre victime, scrisese pe o oglinda!
#entru numele lui .umneeu, arestati-ma pana nu ma apuca din nou. /u ma pot abtine0 -at
tragism0$op. cit. pag. 12".
b" %ntelegerea motivatiei criminale si mai ales orientarea predictiva$din pacate nu si cu
certitudine previibila" este totusi extrem de utila in identificarea si capturarea urgenta a serial
killer-ilor inainte ca acestia sa o comita din nou.
33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
* vei experienta psihologului criminalist in cabinetele #olitiei -apitalei, 425671888 9
investigatiile psihologice ale autorului asupra criminalilor in serie #uia, )troe, #ascu etc., iar in
extenso studiile de specialitate -riminali in serie 9 psihologia crimei 9 serial killer, profiler
psihopatul sexual pe terenul criminalitatii si #sihanalia crimei 9 Femeia asasin.
* :ane ;., <regg *. 9 =nciclopedia ucigasilor in serie, &>O %nternational #ublishing
-ompan?, 422@A &essler &obert, )ihachtman (om 9 Banator de ucigasi, =dit. #ress, ;uc.
422CA Bernon <erbert 9 :ieutenant -ommander$&etd.", /eD Eork -it? #olice .epartment 9
#ractical +ommicide %nvestigationA tactics, procedure and forensic techniFues$(hird =dition".
.e aici importanta de exceptie a identificarii amprentei psihocomportamentale* in baa
careia se desprinde stiinta si arta in materie caci, din experiente proprii confirmate integral de
scoala anglo-saxona, o mare parte a efortului trebuie canaliat spre intelegerea motivatiei
criminalului pentru ca, cei care nu ucid pentru bani se deosebesc fundamental de ceilalti asasini.
,cigasii si violatorii nu cauta profitul, ei cauta dimpotriva, un fel de placere perversa fara doar si
poate, dar pe care am putea sa o intelegemG$op. cit. pag. 6H".
c" ,n serial killer este permanent motivat$se afla sub presiune tensionala orientata
sexual" de frustratie repetitiva, el ramane mereu in deficit catharsic insuficient pentru ca, de
fiecare data, crima cea mai recent finaliata nu reuseste sa-% satisfaca in intregime
fantasmele$acest deficit hedonic retensioneaa relatia individului in sfera sexual motivationala,
in sensul ca, din acel moment acesta proiecteaa o noua fapta, jocul fantasmelor fiind orientat
catre obtinerea, de aceasta data 9 in proiectia sa 9 a catharsisului deplin". =xemplu! :a naiba,
am omorat-o prea repede. /ici nu am avut timp sa profit. (rebuia sa o torture mai mult, altfel ar
fi trebuit sa fac, trebuia sa o sodomieGetc. -ultivat de asemenea ganduri, ucigasul isi
anticipeaa deja urmatoarea victima, care de aceasta data va fi perfecta, $si asa mai departeGop.
cit. pag. 64" nimic altceva, ca si fapt constatat de noi, decat perpetua si mereu iluoria proiectie a
faptuitorului serial killer, de a-si apropia realitatea criminala de propriile-i fantasme.
0" Profi% $e *erson!%i!e si (o$ $e o*er!re %! seri!% /i%%er-#% $e i* or'!ni1!
2$e re'#%! *si&o*! se.#!% )ri(e )o(ise )# *re(e$i!re3
- capacitate de adaptare si improvitatie excelente$de regula avand un I% peste medie"A
- poseda joc actoricesc$in copilarie a fost copil problema, obranic, agresiv, cu preocupari
sexuale precoce etc."A
- cauta compania altora, in grup este in largul sauA
- manifesta atitudini provocatoare, sfidatoare, de regula are servicii care cer calificare, dar
pe care le paraseste repede datorita atitudinii sale conflictuale si revendicativeA
- nu interiorieaa complexe de inferioritate$subapreciaa sau sfideaa politia si expertii
psihologi, creandu-se superior, inteligent si abil"A
- devolta simptomatologie de tip paranoic! seducator, persuasiv, creeaa legende
credibileA
- de regula are relatii multiple dar putin durabile, cultivate in ona hedonist perversa, chiar
masochist pe suport sexual eroticA
- in relatiile interpersonale este dispretuitor$toti sunt niste incapabili si se coalieaa
impotriva sa, el este singurul competent si are solutii la toate 9 laudaros si mitoman,
dispune de posibilitatea de miscare avand o masina bine ingrijita"A
- se adapteaa usor circumstantelor situationaleA
- isi exteriorieaa usor trairile si sentimenteleA
- se profileaa ca personalitate de tip pinotelian, insensibila, egocentrica, imorala si
agresiv-excitabila$fara simtul onoarei, rusinii si sentimentului de mila, remuscare".
*
* *
- capabil de a-si perfectiona crimele in timp conform propriilor fantasme$trusa premeditarii
mai totdeauna preenta 9 plasturi, sfori, legaturi, catuse, cagula, basma de acoperit fata,
arma, cutit, etc."A
- campul faptei exprima o logica, un mod de operare structurat, organiat, repetabil, gandit,
premeditate, menit a asigura succes, satisfactieA
3333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
* vei .r. -riminalist /icolae Jamfirescu 9 cercul de psihocriminalistica<ral. .umitru
-eacanica 9 &amnicu BalceaA si lucrarile sale in materie.
- in mod obisnuit, o data violul consumat, victima, daca este lasata in viata, va purta groaa
in suflet, iar amenintarile cu moartea ii va paralia de regula, orice initiativa a denuntariiA
- in violul urmat de moartea victimei, urmele sunt sterse, cadavrul este deplasat de la locul
faptei si ascuns, sau distrus$combustie, macerare, etc."A
- isi aduce arma proprie si nu o lasa la locul faptei dupa o crimaA
- sterge urmele in campul faptei$amprente, sangele de pe haine sau podele, urmele de pasi,
debraca victima, isi ascunde sau distruge hainele, o depersonalieaa, ascunde cadavrul,
etc."A
- urmareste in mass-media efectele crimei $lasa uneori bilete la locul faptei, modifica locul
faptei 9 locul unde a fost gasit cadavrul nefiind intotdeauna si locul unde a fost comis
omorul 9 activeaa raspunsurile provocarii sinelui si fantasmelor 9 catharsis-ul
vanatorului"A
- stras legat de fetisuri 9 bijuteriile, obiectele cosmetice 9 sant oferite anturajului feminin
apropiat 9 amante, prietene, sora, mama, etc.A
- violeaa si tortureaa victimele inainte de a le ucide $in crimele cu mobil sexual",
motivatia fiind ca psihopatul sexual $de regula semiimpotent" cand isi loveste,
sranguleaa, inteapa, martirieaa victima, traieste sentimentul depasirii impotentei,
nemaintrand frustratia incapacitatii de a o posedaA
- in mixtura cu sadismul, gemetele, tipetele, implorarile acesteia, pe fondul neputintei de a
riposta, ii exacerbeaa instinctul dominator de manipulare si depersonaliare a victimeiA
- deseori crima apare si pe fondul unor traume personale exacerbate! concedieri,
abandonare de catre iubita, etc.A
- de regula semiimpotent, cu disfunctii de erectie, se manifesta violent in relatia sexuala,
atunci cand comite violul, participand la actul sexual cu victima inainte de suprimarea
vietii acesteia sau cu aceasta agoniandaA
- suprimarea vietii vicimelor se face lent, G.apare tortura cu suculente manevre de tip
pervers sexual$sex oral, anal. etc."A
- impotrivirea victimei declanseaa raptusul brusc afectiv-violent cu lovituri mortale.
C. Profi% $e *erson!%i!e si (o$ $e o*er!re %! seri!% /i%%er-#% $e i* $e1or'!ni1!
2$e re'#%! *si&oi) )ri(e )o(ise s*on!n, i(*revi1i4i%e, )# !!) s#r*ri1!3
- capacitate de adaptare si improviatie saraca$de regula avand un I% sub medie"A
- stangaci, poate intra in panica sau chiar blocaj$paraliie" comportamental, starnind
imediat suspiciunile anturajului si pe cele ale investigatorilor cu intuitie si simt
psihologicA
- de regula se deplaseaa pe jos distante lungi de mers sau apeleaa la mijloace de
transportA
- incapabil de a-si perfectiona modul de operare in timp, actioneaa stereotipA
- daca poseda autoturism, acesta este murdar, neangrijit, cu interior deordonat$expresia
personalitatii deorganiate a autorului"A
- face munci necalificate si isi pastreaa cu greu slujbeleA
- traieste singur, sau cu vreo matusa, unchi sau alta rudaA
- activitatea sociala, insertia profesionala si relatia de cuplu sunt sub semnul eseculuiA
- slab scolariat, instruit si educat, introvertit$cuminte, docil"A
- traieste in iolare, crima aparand mai degraba ca o consecinta a evolutiei unui mental
deorganiatA
- nu este in stare de empatie si de exterioriare verbala a emotiilor permanent refulate$de
aici si incapacitatea sa de a fi permeabil psihoterapiilor de corectie, fiind incapabil de
exercitii defulatorii prin exterioriarea verbala a framantarilor, tensiunilor si trairilor"A
- uneori, criminalul deorganiat, proiecteaa asupra sa o imagine de sine
deformabila$handicap, mierie fiica, indecenta economica", fapt care-l face sa refue
societatea si sa o nege in ura si revoltaA
*
* *
- campul faptei este neiteligibil, pare lipsit de logica si incoerentaA
- nu-si premediteaa$organieaa" actiunile, atacul este brusc, spontanA
- victima este aleasa la intamplare, de regula din habitatul imediat, de foarte multe ori
victima se si aparaA
- criminalul depersonalieaa victima$o ignora sau o dispretuieste", ii acopera fata, i-o
mutileaa, o distrugeA
- pe cadavru apar semnificatii cu simbolica sexuala 9 agresarea, mutilarea onelor sexualeA
- de regula nu vine pregatit cu arma in campul faptei$la el trusa de viol fiind absenta " iar
daca totusi vine cu ea, o abandoneaa in campul fapteiA
- lasa foarte multe urme in campul faptei, scotoceste, rastoarna, ravaseste aparent fara
logica, calca in sange, se manjeste pe haine, abandoneaa arma crimei, isi insuseste
obiecte banale cu semnificatie biara sau infantila, pe care le abandoneaa
ulterior$expresia mintii sale deorganiate"A
- haosul comportamental se traduce prin expresia scenei crimei, amprenta
psihocomportamentala a personalitatii faptuitorului, haosul sau mentalA
- cadavrul este lasat la vedere preentand multiple leiuni fara logica aparenta, dispuse
preponderent in onele sexuale! mutilari, muscaturi, eviscerari, intromisiuni de obiecte,
etc.A
- locul faptei$descoperirea cadavrului"si locul crimei$locul suprimarii vietii" de regula
coincidA
- poate pastra bucati, segmente de cadavru sau imbracaminte a victimei$posesii biare"A
- hainele patate de sange nu sunt spalate sau curatate, sunt aruncate neglijent in debarale,
magaii sau sunt lasate la vedereA
- isi violeaa victima dupa ce ii suprima viataA
- suprimarea vietii se face rapid, epileptic, cu lovituri dure, repetate, de regula in ona
craniana sau sugrumari cu forta bratelorA
- nu il intereseaa evolutia ulterioara a evenimentelor, cercetarea scenei crimei, derularea
anchetei judiciare sau reflectarea in mass-media.
5" I$enifi)!re!" C!*#r!re!" Pro4!i#ne!"2De #n$e *o!e *roveni673
Ti*#% or'!ni1! in$i)i orien!ivi"
- poate proveni din familii de tip permisiv$traind sentimentul ca poate sa faca totul, orice ii
este permis - superficialitate"A
- provin din randul banuitilor care comunica usor, deinhibati, fara bariere, cu un bun
coeficient empatic, duplicitar si cameleonic$cu antecedente in infractiuni marunte"A
- provin din randul banuitilor cu farmec personal, apti sa castige increderea victimelorA
- poate proveni din familii destramate, mama toleranta, tatal absent si incantonat in
exercitiul autoritatii, despartiti in fapt, concubini sau divortati, etc.A
Ti*#% $e1or'!ni1! in$i)i orien!ivi"
- poate trai in familii indecente economic, tatal$ca autoritate"avand slujbe nesigure
- poate fi identificat in familii cu pronuntat grad de violenta domestica, fiind supus
frecvent unor violente, pedepse corporale si umilinteA
- poate fi identificat din randul persoanelor iolate, cu experiente personale si de cuplu
esuateA
- poate sa fi avut in antecedente infractiuni ca! furturi marunte, distrugeri, etc.
*
* *
%dentificarea si probatiunea se fundamenteaa pe cercetarea la fata locului, investigatii,
percheitii si jocuri operative!
- se cauta elementele caracteristice trusei de viol! legaturi, plasturi, cagule, catuse, spra?-
uri paraliante, arme, etc.A
- se cauta si se cer explicatii justificative asupra unui obiect cu valoare simbolica$fetisuri",
bijuterii, vestimentatii, lenjerie, lenjerie, posete, cosmetice, peruci, etc.A
- se investigheaa cercul de prieteni, rude$mame, surori, amante, sotii", cerandu-se
explicatii ale provenientei unor bunuri primite cu titlu de cadou sau vandute$ceas,
bijuterii, cosmetice, etc."A
- se cauta caiete, jurnale, carti, articole sau fotografii de cupluA
- se intra in memoria calculatoarelor, golindu-se informatia 9 auditiva, viuala. etc.A
- se cauta scotocindu-se, sacosele, gentile de voiaj, geamantaneleA
- se identifica obiecte de provenienta critica! ceas de dama, ruj, peruca, agende, bijuterii,
etc.A
- in experienta personala 9 )troe, #uia, #ascu, etc., exploatand un lux de corpuri delicte
apartinand victimelor, toate fiind gasite similar explicatiilor la care ne referimA
- se identifica articole de imbracaminte uuala! blugi, haine sport, fibre vegetale,
pete$sange, sperma, sputa, fecale, etc" si manjituriA
- se ridica bilete de tren, facturi de hotel, note telefonice, fotografii, casete, dischete, etc.A
;%;:%O<&>F%=!
4. (udorel ;utoi, %oana (eodora ;utoi 9 (ratat universitar de psihologie judiciara-teorie si
practica 9 =d. #hobos, ;uc. 1886A
1. (udorel ;adea ;utoi, %oana (eodora ;utoi 9 #sihologia interogatoriului judiciara 9
=d. =nmar, ;uc. 1881A
C. (udorel ;utoi si colaboratorii 9 Bictimologie 9 curs universitar 9 =d. #hobos, ;uc.
1886A
6. (udorel ;utoi 9 #sihanalia crimei-femeia asasin 9 =d. )ociet. )tiinta si (ehnica, ;uc.
422@A
H. (udorel ;utoi 9 -riminali in serie-psihologia crimei 9 =d. #hobos, ;uc. 188CA
@. +ugo )tanb, Fran >lexander 9 :e criminal et ses juges 9 =dit. <ollimard, #aris 42C6A
K. Lichelle Foucault 9 > supraveghea si pedepsi-nasterea inchisorii 9 +umanitas, ;uc.
422@A
5. :ane ;.,<regg *., - =nciclopedia ucigasilor in serie &>O %nternational #ublishing
-ompan?, 422@A
2. &essler &obert, )ihachtman (om 9 Banator de ucigasi, =dit. #ress, ;uc. 422CA
48. Bernon <erbert 9 :ieutenant -ommander$&etd.", /eD Eork -it? #olice .epartment 9
#ractical +ommicide %nvestigationA tactics, procedure and forensic techniFues$(hird
=dition".

Pro si )onr! fo%osirii (i8%o!)e%or $e $ee)ie ! sress#%#i e(oion!%, s!##% %e'!% !%
#i%i1!rii (i8%o!)e%or $e $ee)ie*
Baloarea probanta a testarii poligraf
4
&eferitor la valoarea probanta a testarii cu tehnica poligraf s-a scris mult atat in literatura
straina, cat si in literatura romaneasca. Opiniile exprimate vieaa, in cea mai mare parte, numai
metodele tehnice de detectare a nesinceritatii, nu si mijloacele 9 total interise 9 folosite in unele
tari pentru obtinerea recunoasterii, cum ar fi! hipnoa, electrosocul si narco-analia.
.esi este acceptata idea ca mijloacele tehnice de depistare a tensiunii au o baa realmente
stiintifica, reultatul testarii la tehnica nu este inclus 9 si nici acceptat 9 ca mijloc de proba in
procesul penal.
V!%o!re! *ro4!n! ! es!rii *o%i'r!f $in *ers*e)ive *ro)es#!% *en!%!
&aportat la prevederile -odului de procedura penala s-au sustinut urmatoarele!
* Ar'#(ene )onr!!
4. (estarea sinceritatii cu ajutorul tehnicii poligraf nu face parte din mijloacele de proba,
nefiind enumerate in art. @6 -. proc. pen., mijloacele de proba fiind limitativ enuntate de lege.
1. (estarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico-stiintifica intrucat,
potrivit art. 441 -. proc. pen., aceasta este dictata de necesitatea lamuririi urgente a unor fapte
sau imprejurari ale faptei, atunci cand exista pericolul disparitiei unor mijloace materiale de
proba sau de schimbare a unor situatii de fapt.
C. (estarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico-stiintifica din
considerentul ca, potrivit art. 44C -. proc. pen., pentru efectuarea ei organul judiciar pune la
dispoitia specialistului materialele si datele necesare si deci, persoana asupra careia se face
testarea nu intra in categoria materialelor si nici in aceea a datelor.
6. .esi nu este strict interisa de lege, testarea poligraf echivaleaa cu o incalcare a
principiului preumtiei de nevinovatie, prevaut in -onstitutie si art. @@ -. proc. pen., invinuitul
sau inculpatul fiind obligat sa probee nevinovatia sa.
H. (estarea cu tehnica poligraf constituie o valoroasa metoda de investigare
extrajudiciara, care ofera indicii pretioase cu privire la elementele constitutive ale unei
infractiuni
1
.
33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
* (udorel ;utoi si colaboratorii 9 Bictimologie 9 curs universitar 9 perspective psihologiei
victimale asupra cuplului penal victima-agresor 9 =d. #hobos, ;uc. 1886, pag. 5475@A
4
vei dr.Basile ;erchesan 9 ,nele consideratii privind valoarea probanta a testarii de tip
poligraf in activitatea organelor de urmarire penala, revista -riminalistica, nr.C, pag. 4674HA
1
=milian )tancu, op. cit. pag. 41H.
* Ar'#(ene *ro!
4. >rt. @6 -. proc. pen., nu are caracter limitativ.
1. Laterialiarea reultatelor testarii se face printr-un inscris, in sensul legii, dupa cum
inscrisurile sunt si cele obtinute in etapa pre-test si in cadrul testarii propriu-ise.
C. Lijloacele tehnice de testare au un profund suport stiintific si sunt procedee prin care
se ajunge la descoperirea unei probe sau mijloc de proba.
6. #robele nu au valoare prestabilita si prin urmare reultatul testarii trebuie coroborat cu
celelalte probe si mijloace de proba administrate in caua.
H. .aca in urma testarii se ajunge 9 prin desfasurarea unor activitati specifice 9 la
descoperirea autorului, reultatul testarii trebuie admis ca punct de plecare in identificare.
@. (estarea propriu-isa si reultatul ei ar putea constitui un act premergator urmaririi
penale si asimilat acesteia.
K. (estarea foloseste mijloace stiintifice necontestate.
5. >ceasta activitate are drept scop descoperirea autorului si probarea vinovatieiA din
acest punct de vedere, descoperirea autorului face parte, fara dubii, din activitatile de prima
urgenta care sa duca la lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauei.
2. (recerea timpului, fara descoperirea autorului, conduce evident atat la schimbarea
situatiei de fapt, cat si la disparitia unor mijloace materiale de proba.
48. %nterpretarea textului de lege - art. 44C -. proc. pen. 9 este relativa.
44. -onsideram ca prin materiale sau date trebuie intelese nu numai obiectivele in
materialitatea lor si informatiile detinute de organul judiciar, ci toate indiciile, inclusiv persoana
banuita. >stfel, facand abstractie de constatarea medico-legala 9 unde s-ar putea invoca
prevederea expresa a legii 9 ar insemna excluderea din categoria constatarilor tehnico-stiintifice
si pe cele care au ca obiect identificarea urmelor lasate de dinti, urechi, etc., unde modelele
comparative sunt obtinute de specialist de la persoana ce i-a fost pusa la dispoitie de organul
judiciar.
41. :a data intrarii in vigoare a -odului de procedura penala 9 84.84.42@2 9 tehnica
poligraf nu era introdusa in &omania si deci, este normal ca legiuitorul de atunci sa nu o fi avut
in vedere.
4C. #rin testarea la poligraf in nici un ca persoana nu este obligata sa-si probee
nevinovatia, ci sunt puse in evidenta modificarile fiiologice tipice starii de stress psihologic.
46. (estarea se face cu consimtamantul scris al persoanei, fapt ce exclude obligarea ei la o
astfel de analia.
4H. (estul vieaa obtinerea unor date de la care sa se plece in identificarea faptuitorului,
deci nu ne aflam in preenta invinuitului sau inculpatului.
4@. %ndiscutabil, reultatul testarii la poligraf are si o valoare extrajudiciara, concretiata in
restrangerea cercului de banuiti si canaliarea tuturor eforturilor pentru verificarea celor care au
dat reactii de nesinceritate.
4K. Faptul ca se admite ca testarea ofera indicii pretioase cu privire la elementele
constitutive ale infractiunii se constituie intr-un argument ce pledeaa pentru includerea acesteia
in randul mijloacelor de proba.
V!%o!re! *ro4!n! ! es!rii i* *o%i'r!f $in *ers*e)iv! *si&o%o'i)!"
,nii autori apreciaa ca actualele inregistrari poligrafice sunt relativ imperfecte,
indicatorii utiliati in detectia nesinceritatii fiind dependenti de manifestarile emotive, de forma
in care se manifesta simularea si de calea periferica a evidentierii ei
4
. .e asemenea, literatura de
specialitate evidentiaa o serie de factori care pot sa influentee negativ directia simularii. =ste
vorba de asa-numitii factori frenatori, care nu trebuie confundati cu incercarile de inducere in
eroare a poligrafului, acesti factori putand sa apara si la persoanele sincere, inocente
1
. >stfel,
&ene le -hat afirma ca noi ne temem ca un mecanism oarecare ar putea vreodata sa se adaptee
la particularitatile umane.
#rincipalii factori frenatori sunt!
a" /ervoitatea excesiva, determinata de frica de a fi banuit pe nedrept sau de a se descoperi
o alta vina, care nu constituie obiectul anchetei.
b" )tarile fiiologice proaste, cum sunt cele specifice bolilor cardio-vasculare, dereglarilor
respiratorii, infectiilor, etc. =ste adevarat ca pot apare astfel de situatii, dar aceasta
inseamna nerespectarea conditiilor de testare la poligraf. =xamenul medical este absolut
necesar in faa de pregatire a testarii, una din conditiile obligatorii de testare fiind
integritatea starii fiice si psihice ale persoanei
C
.
c" .eficientele psihice, in special debilitatea mintala, precum si nevroele si psihoele.
.aca in urma examenului medical obligatoriu ori din alte date obtinute de organul
judiciar reulta un asemenea diagnostic, persoana in caua este exclusa de la testare,
reultatul fiind nerelevant.
d" %nsensibilitatea emotiva. .esi o asemenea insensibilitate poate fi acceptata, practic nu se
poate vorbi de o insensibilitate totala, mai ales ca aparatele moderne inregistreaa si alti
parametrii 9 comportamentul ocular, activitatea electrica a scoartei cerebrale, s.a. 9
imposibil de controlat chiar si pentru persoanele ce afiseaa o insensibilitate emotiva si o
stapanire de sine peste limita normalului.
Si o#si e&ni)! *o%i'r!f $evine v#%ner!4i%!
-u peste 1H ani de utiliare in criminalistica romana si peste H6 ani de consacrare in cea
mondiala, ),>, Maponia, %srael, )erbia, -roatia, etc., tehnica poligraf reista inca si astai.
>flata permanent, ca si specialistii in domeniu de altfel, intre apreciere si contestare,
drumul sinuos al investigatiei comportamentelor simulate a fost presarat atat de esecuri
rasunatoare cat si de succese remarcabile.
/u voi insista asupra acestora, imi ajung cele traite in peste 1H ani ai exercitiului
profesionist in materie cu bunele si relele asimilate, cu invatamintele pe care le-am tras si asupra
carora mai reflecte inca.
>m totusi chef teribil sa uitG
)i totusi, provocarii de fata trebuie sa-i raspund, punand in discutie cateva simptome ale
declinului tehnicii intuit de mine din interior si poate, mai bine ca altii.
33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
4
+.M. =?senck 9 )ense and nonsense in #s?holog? 9 =dit. #elican, :ondra 422@, pag.455A
1
&ene la -hat 9 :a techniFue de lNenguette criminelle, tom.%, =dit. Loderna, ;ruxelles 42H2,
pag.4K8A
C
(. ;ogdan, (. ;utoi 9 (ratat practice de criminalistica, vol. %%, Linisterul de %nterne, 42K5,
pag.CHH.
Ar'#(ene%e v#%ner!4i%i!ii !)#!%e !%e e&ni)ii *o%i'r!f re1i$! in #r(!o!re%e9
a" tehnica poligraf a fost populariata excesiv in sensul satisfacerii libertatii de informatie a
publicului larg, expunandu-i-se detaliat o serie de intimitati 9 pierand astfel aura de
infailibilitate si mister, psihologic necesara etapei de asteptare, incarcare 9 montaj, a
persoanelor incluse in cercurile de banuiti$vei mass-media, (B, radio, publicatii"A
b" (ehnica poligraf a fost desconspirata in punctele ei forte$vei rolul intrebarii de control,
testul de stimulare, varf de tensiune, etc."A
c" Lomentele operative ale utiliarii tehnicii poligraf sunt uneori pregatite superficial, iar
concluiile testarilor nu sunt intotdeauna sustinute prin actiuni apte coroborarii
profesioniste specifice probatiunilor calificate$mijloace speciale, filaj, investigatii,
interogatorii, percheitii, etc."A
d" .iseminarea in sens larg a unor elemente de tactica si procedura a
examinarii$consimtamant, avi medico-psihologic, reguli de respectat pe parcursul
examinarii, etc." inspira din ce in ce mai mult$mai ales recidivistii"la o serie de masuri
orientate contracararii metodei$evaiune mentala, tentative de autocontrol, inducerea
unor elemente paraitare, invocarea unor suferinte psiho-medicale, autoadministrarea
medicatiei cu neuroleptice sau sedative, refuul examinarii, etc.".
e" (ehnica s-a erodat permanent, fie intre absolutiarile unora$apti la un moment dat sa o
giree cu forta mijloacelor de proba", fie intre renegarile si discreditarile altora$in stare sa
o repudiee total" si unii si altii avand insa grija ca dupa exploatarea indiciilor certe
oferite de poligraf, identificarea autorilor si solutionarea unor caue complexe, s-o
marginaliee temporar atat cat sa-si hiperboliee propriile contributii, ahtiati dupa
gratulatii efemere si nemeritate.
f" %ntre specialistii tehnicii se strecoara nu o data tot felul de hibrii universitari
sau$vei in parte practica unor scoli din ),>" pur si simplu doar absolventi de liceu, care
scolariati intensiv in mai putin de cateva saptamani, sunt declarati experti in
dispretul total fata de simtul clinic specific psihologului criminalist, existand asadar
pericolul si totodata scua eventualelor erori prin transferal in totalitate a responsabilitatii
concluiilor pe seama prelucrarii pe calculator.
g" (ehnica poligraf capata din ce in ce mai des cu totul alte conotatii decat cele care au
consacrat-o pe terenul judiciar, abandonanad in parte exigentele redutabilei scoli clasice
in materie, este folosita la greu in management si resurse umane, selectii de personal,
recrutari ale fortei de munca, etc., subiectii fiind declarati apti pe banda rulanta$in parte
avand experiente personale in material unor firme din %srael specialiate in recrutarea
fortei de munca".

Te&ni)! $evine e.re(e $e v#%ner!4i%! $in *ers*e)ive ero$!rii s#*or#%#i siinifi) *e )!re
se f#n$!(ene!1! (eo$!
%n acest sens se pune in discutie explicatia absentei reactivitatii semnificative si sustinerii
sinergice a modificarilor de trasee, prin aceea ca amprenta psihocomportamentala, obiectivata ca
amintire a faptei comise si pastrata in memoria stochastica a individului sub forma algoritmului
infractional$un fel de matrice infractionala in expresie dinamica" incepe sa fie din ce in ce mai
palid exprimata si pastrata mai lacunar la din ce in ce mai multi suspecti.
O data cu deriva gamei de valori moral, etice si juridice, cu versatilitatea moravurilor,
bulversarea continua a criteriilor statusurilor si rolurilor comportamentelor asiguratoare
succesului, accentuarea lipsei de credibilitate in institutiile statului, individul$ca expresie a
mediului social in care se devolta" se schimba si el, algoritmul infractional, devenind la randu-i
secatuit de suportul sau energetic afectiv-mental, consecinta a unui conflict abia schitat in
raporturile cu algoritmul moral din ce in ce mai tolerant, permisiv si anomic$in sens durkheim-
ian".
-u alte cuvinte intrebati daca au furatO .eturnat fonduriO :uat mitaO BiolatO =ludat
impoiteO =xcrocatO etc., faptuitorii neaga cu seninatate comiterea faptelor cata vreme vis-P-vis
de algoritmul moral$matricea morala" 9 ca repreentare a vinovatiilor, sanctiunii culpabilitatii,
rusinii de a minti, simtul moral al nivelului constiintei, etc. 9 se interiorieaa un algoritm
infractional din ce in ce mai anemic si mai palid exprimat in componenta sa afectiva absolut
necesara aparitiei stressului emotional obiectivat in modificarile psihofiiologice ale traseelor!
puls, (>, bioelectric si respirator.
%ndividual se raporteaa modelelor sociale si grilelor de exigenta carora la un moment dat
isi subordoneaa conduitele in plan etic, estetic, moral, juridic, etc. Ori, areactivitatea de trasee si
absenta identificarii modificarilor sinergice este consecinta acceptarii in planul constiintei
infractorilor a echivalentei algoritmului moral cu cel infractional, cata vreme hotii, violatorii,
delapidatorii, etc. burda in libertate, nu se rusineaa catusi de putin de faptele lor, ba dimpotriva
fac averi, savureaa succesul social, afiseaa o opulenta dispretuitoare, se bucura de mediatiarea
poetic pronuntata a mass-media, blamul sau oprobiul public intariind sa apara, penitenciarele
devenind pe i ce trece adevarate pensioane.
:a toate acestea adaugandu-se penitenciarul ca o vacanta si eliminarea asa-isei
etichetari ca si reflexie in socius a patrimoniului moral al detinutului, sunt garantat eliminate
teama si rusinea ca repere functional-mentale specifice algoritmului matricei infractionale.
>tunci ne intrebam de unde potential cognitiv-afectiv pentru reactivitatea psihoemotionala vis-P-
vis de minciunaO0O
La opresc in acest punct cu observatiile asupra aspectului celui mai regretabil al acestei
linii de munca pe care am slujit-o cu devotament aproape o viataG - profesionistii in materie au
inteles ce trebuiau sa inteleaga.
=mil .urkheim da explicatiile necesare in materie, tranitia iata, oferind experimentul
natural al derivei morale care din pacate atinge si eficienta acestei redutabile replici anti-crima,
oricum tehnica nu poate fi salvata prin fetisiari insinuante menite a arunca responsabilitatea
unor concluii balbaite in seama prelucrarilor pe calculator.
&evirimentul si preluarea initiativei tehnicii v-a fi resimtita treptat, treptat, o data cu
insanatosirea in ansamblu a societatii$care de fiecare data genereaa nici mai mult, nici mai
putin, decat infractorii pe care-i merita" pe de o parte, iar pe alta parte pe masura ce noi
descoperiri stiintifico-tehnice si metodologice$recentele studii asupra campului caloric,
diametrului pupilar, specificitatii undelor creierului" vor fi exploatate in campul si aria de
competenta a tehnicii poligraf.
#ana atunci insa, cutia #andorei a fost deschisa, fel de fel de firme si agentii se doteaa la
greu cu detectoare de minciuni pe care le manuiesc tot felul de epigoni interpretand reultatele
minciunii in procente, sau apreciindu-le dupa intensitatea luminii unor beculete sau a sunetului
unei sonerii. )oti si sotii inselate, asociati care-si trag tepe reciproce, procesomani si psihopati
ingroasa randurile, dupa ca, atat ale victimelor cat si ale victimiatilor tehnicii.
Fata de toate acestea , pentru specialistii ce inca mai reista$as vrea sa cred" cu demnitate
si profesionalism in materie, un indemn catre viitor, tarie morala si exigente de caracterA peste
timp ei vor fi invingatoriGse afla pe baricadele binelui si adevarului, ori acest lucru pe termen
lung este o garantie suficienta.