Sunteți pe pagina 1din 12

Genul epic

-trasaturi-
Introducere
Opera epica(gandurile,ideile si sentimentele sunt exprimate indirect,prin
intermediul actiunii, al povestirii si al personajelor).
Caracteristici:
1.obiectivitate naratorul detasandu-se de faptele relatate
2.preenta a trei elemente:
a)actiunea(totalitatea faptelor si a intamplarilor imaginate si desfasurate)
b)personajele(personajele care participa la actiune)
c)naratorul(vocea delegata de autor pentru a povesti anumite intamplari)
!.preenta conflictului(opoitia dintre doua sau mai multe personaje,doua sau
mai multe atitudini,conceptii sau sentimente). Conflictul poate fi:
a)exterior(intre doua personaje, intre personaj si societate)
b)interior(intre diferite stari,sentimente,ganduri ale personajului)
"otalitatea operelor epice,avand trasaturi(proprietati comune) constituie
genul epic.
Clasificarea operelor epice
#.Opere epice populare
1.$asmul(opera epica narativa in proa,de mare intindere,in care intamplarile
reale se impletesc cu cele fantastice,fiind savarsite de personaje obisnuite
sau,mai ales,cu puteri supranaturale,care repreinta fortele binelui si ale
raului si din a caror confruntare ies invingatoare fortele binelui).
2.$alada populara sau cantecul batranesc(opera epica narativa cu elemente
descriptiv-lirice,care devolta un subiect fantastic,legendar,istoric sau
familial,ale carei versuri se canta sau%si sunt recitate acompaniate de un
instrument muical):
a)balade vitejesti(eroice sau vitejesti): ,,&ruia lui 'ovac((
b)balade )aiducesti: ,,"oma *limos((
c)balade istorice: ,,Constantin $rancoveanul((
d)balade pastoresti: ,,+iorita((
e)balade familiale(nuvelistice): ,,&)ita Catanuta((
f)balade fantastico-mitologice: ,,,arpele((
!.-egenda(opera epica narativa in versuri sau proa,in care se da o explicatie
imaginara unui fapt real,unui fenomen,etc):
a)legende mitologice: ,,,oarele si luna((
b)legende istorice: legendele despre ,tefan cel +are
c)legendele toponimice: ,,.ovestea /rancei((
0.,noava(opera epica narativa in proa de factura umoristica si de scurta
intindere in care se ironieaa si se face )a pe seama unor defecte
omenesti cum sunt lenea,prostia,ingamfarea,minciuna,)otia): ,,$oierul si
.acala((
1..lugusorul(opera epica narativa in versuri,din categoria colindelor de *nul
'ou,care preinta muncile agricole in desfasurarea lor si se termina cu o
urare adresata familiei).
##.Opere epice culte
1.$asmul cult (opera epica narativa in proa sau in versuri in care,ca si basmul
popular,realitatea este reflectata prin imagini fantastice): ,,2at-2rumos-din-
-acrima(((+i)ai 3minescu)
2.-egenda culta (opera epica narativa in proa sau in versuri,cu acelasi
continut ca si legenda populara): ,,-egendele istorice(((4.$olintineanu)5
,,-egendele Olimpului(((*l.+itru)
!.2abula (opera epica in versuri sau in proa,cu caracter satiric sau
moraliator,in care autorul critica anumite defecte omenesti,punand
intamplarile pe seama animalelor,a plantelor sau a unor obiecte-cuprinde o
povestire alegorica si morala): ,,Cainele si catelul(((&rigore *lexandrescu)
0.$alada culta este opera literara epica in versuri,cu autor cunoscut, care
relateaa intamplari neobisnuite din trecut, de inspiratie istorica,fantastica,
legendara sau familiala,savarsite de personaje ale caror insusiri
impresioneaa puternic,mai ales prin antitea: ,,.asa 6assan(((&eorge Cosbuc)
1..oemul este opera literara epica in versuri,de intindere mai mare si cu o
actiune mai complicata decat a baladei,alcatuita dintr-o suita de episoade si
avand si mai multe personaje repreentative,in care epicul se imbina cu
liricul.
7.oemul eroic este opera epica in versuri alcatuita din mai multe episoade,cu
unul sau mai multe personaje care sunt insufletite de sentimente nobile si
savarsesc fapte marete: ,,4an,capitan de plai(((/asile *lecsandri)
8.,c)ita (opera epica narativa in proa,de mica intindere,cu o actiune simpla,
concentrata infatisand un moment semnificativ din viata unuia sa a catorva
personaje): ,,4-l &oe((5 ,,/iita(((#on -uca Caragiale)5 ,,.uiul(((#.*.l.$ratescu-
/oinesti)
9.'uvela este opera epica culta in proa,mai intinsa decat sc)ita,cu un singur
fir narativ,cu un conflict concentrat si cu o actiune mai complicata decat a
sc)itei,la care participa mai multe personaje,preentate in modul lor de viata,
accentul caand pe caracterele acestora,nu pe actiune.
'uvelele sunt de mai multe feluri:
a)istorice ,,*lexandru -apusneanul(((C.'egrui)
b)umoristice ,,4oua loturi(((#.-.Caragiale)
:..ovestirea este o opera epica de mica intindere,in care se povesteste un
singur fapt,interesul naratorului concentrandu-se asupra actiunii,nu a
personajelor,iar relatarea se face subiectiv,la persoana intai,din punctul de
vedere al naratorului,care este martor sau participant direct la
intamplare: ,,#apa lui /oda(((+i)ail ,adoveanu)
;.*mintirile sunt o specie literara epica in proa,in care autorul
infatiseaa,adesea subiectiv,fara respectarea unor rigori, mai ales cu
ajutorul evocarii si din perspectiva trecutului,oameni si locuri,fapte si
intamplari,momente si impresii din viata personala sau din viata altor oameni,
dar la care a fost martor: ,,*mintiri din copilarie(((#on Creanga)
1<.=omanul este o opera epica in proa,de mare intindere,preponderent
narativa,cu o actiune complexa si complicata,ce se desfasoara pe mai multe
planuri narative,cu conflicte puternice si numeroase personaje, oferind o
imagine ampla si profunda asupra vietii: ,,+orometii(((+arin .reda)
11.=eportajul literar (specia literara in care autorul infatiseaa diverse
aspecte ale realitatii-locuri,c)ipuri de oameni,fapte,intamplari-folosind
procedee specifice literaturii,fara sa alunece in fictiune): ,,Cartea
Oltului(((&eo $oga).
,e deosebeste de reportajul jurnalistic pentru ca nu ofera numai
informatii,ci le si comenteaa,treind sentimente deosebite in sufletul
cititorului.
12..arabola este o naratiune fictiva,dar verosimila,cu semnificatie morala si
religioasa,care devaluie un adevar general,prin asemanarea acestuia cu un
fapt real si transmite anumite invataturi: ,,.arabola 2iului risipitor(((biblica).
Perspectiva narativa
1.Obiectiva
7proa de persoana a ###-a5 proa auctoriala
7naratorul este omniscient si ubicuu,avand asadar atributele unui demiurg
7naratorul este )eterodiegetic(neimplicat in actiune) si extradiegetic( in
afara actiunii)
7centrul de interes al naratiunii se fixeaa pe evenimentele
exterioare,relatate intr-o ordine cronologica trecutul se face prin
rememorari ample(flas)bac>-uri)
2.,ubiectiva
7proa de persoana #
7narator )omodiegetic,in diferite ipostae(participant,martor,mesager)
7centrul de interes al naratiunii se muta din spatiul exterior in spatiul
interior al trairilor sufletesti proa de persoana # promoveaa explicit
analia psi)ologica
7este preentat un punct de vedere personal asupra unui aspect de viata,
reflectand perceptia subiectiva a naratorului )omodiegetic.
Modurile de expunere
+odurile de expunere sunt modalitati(procedee) prin care autorul
infatiseaa in opera literara fapte,intamplari,personaje,atitudinile acestora,
diferite aspecte din realitate si isi exprima gandurile,ideile si sentimentele.
1.'aratiunea este modul de expunere prin care autorul povesteste o
intamplare sau un sir de intamplari.
'aratiunea presupune:
a)un narator sau povestitor(cel care relateaa sau povesteste faptele,adica
vocea delegata de autor pentru a povesti anumite intamplari),care pot fi:
7autorul(relatarea se face la persoana a ###-a,deoarece vorbeste despre
altii)
7un personaj al operei(relatarea se face la persoana # si isi asuma atat rolul
de narator,cat si de personaj)
b)o actiune (totalitatea faptelor si intamplarilor)
c)personaje (persoane care participa la actiune)
7.rocedee de legare a secventelor narative:
a)inlantuirea(dispunerea cronologica a intamplarilor) prin juxtapunere sau
folosirea unor cuvinte,expresii,formule care asigura continuitatea.
b)alternanta(preentarea alternativ a doua povestiri)
c)insertia(includerea unei povestiri in interiorul alteia-povestirea in rama)
2.4escrierea este modul de expunere prin care autorul infatiseaa un colt de
natura,un tinut,fenomene specifice anumitor anotimpuri,diverse obiecte si
c)ipuri de oameni,preentand sugestiv particularitatile acestora.
"ipuri de descriere:
7descriere literara poetica sau subiectiva
7descrierea obiectiva sau stiintifica
7descrierea te)nica
7descrierea publicitara
4escrierea poate fi de tip portret
de tip tablou

!.4ialogul este modul de expunere prin care se reproduce o discutie intre
doua sau mai multe personaje,avand ca scop reliefarea insusirii acestora,
modul lor de a se exprima si realiarea comicului de situatie.
4ialogul este alcatuit dintr-o serie de replici. ,emnalarea replicilor se face
prin gesturi,mimica,iar in scris prin verbe de declaratie(de informatie): a ice
a spune, a intreba,etc.
4ialogul constituie o modalitate de caracteriare a personajelor si de
realiare a umorului prin comicul de limbaj.
4ialogul poate aparea:
a)la inceput pentru a reliefa intriga si conflictul naratiunii,inaintea
expoitiunii
b)pe parcurs pentru a dinamia actiunea si a-i mentine un ritm alert5 pentru a
evidentia trasaturile personajelor si atitudinea lor fata de intamplarile
relatate.
0.+onologul interior este modul de expunere folosit pentru a reda gandurile,
trairile sufletesti ale personajelor,fara a implica un interlocutor.
.ersonajul isi exprima gandurile si sentimentele vorbind cu sine insusi cu glas
tare sau in gand.
+onologul interior poate aparea:
a)la inceput ? pentru a anticipa conflictul psi)ologic al naratiunii
b)pe parcurs ? pentru a evidentia buciumul sufletesc al personajelor si a
mentine conflictul interior si pentru a reliefa atitudinea personajului fata de
faptele narate si fata de celelalte personaje
c)in final ? pentru a marca starea sufleteasca a personajului determinata de
denodamantul intamplarilor.
#n operele literare,modurile de expunere nu sunt folosite separat,deoarece,
de cele mai multe ori, se imbina intre ele.
Registrele stilistice (lingvistice) ale textului
1.=egistrul literar(cult,livresc):
7folosirea cuvintelor cu sensul lor de dictionar
7respectarea stricta a normelor gramaticale
7sintaxa flexibila,exploatand resursele tuturor raporturilor sintactice si a
formelor de realiare a acestor raporturi
7folosirea neologismelor(cult livresc)
7aluiile culturale(cult,livresc): stiluri ar)itectonice,invocarea numelor de
savanti si artisti,stiluri de mobilier,opere de arta,etc.
2.=egistrul popular%colocvial:
a)elemente de oralitate
7preenta divagatiilor
7sintaxa baata pe raporturi de coordonare copulativa
7folosirea interjectiilor care personalieaa discursul
7preenta unor ticuri verbale:(vorba(ceea)
7folosirea unor proverbe si icatori
7pronuntarea laolalta a unor parti de vorbire diferite:(fi(sa5 ta(sau5
ginerele(sau5 soacra(sa)
7folosirea unor cuvinte transante,fara eufemisme sau a unor cuvinte
specifice unui registru colocvial
7preenta unor regionalisme morfologice sau lexicale
7preenta dativului etic( mi ti-l scarmana )
7adresarea directa prin substantive sau pronume in vocativ
b)folosirea unor structuri care verifica
atentia receptorului
interesul pentru faptele relatate
canalul de transmitere a mesajului
c)adresarea directa
d)folosirea pronumelui implicarii ,,noi((
e)trecerea de la stilul indirect liber la reproducerea mesaje libere.
Observatie@@@
1.Cand intr-o redactare predomina ar)aismele registrul ar)aic.
3xista si elemente de:
a)argou (exprimarea unor grupuri profesionale)
b)jargon (cuvinte dintr-o limba straina la moda)
2.#ntr-un text pot exista si registrul cult,dar si cel popular(registrul cult
este al naratorului,iar registrul popular colocvial este al personajului).
Momentele subiectului
,ubiectul operei litarare este constituit din succesiunea faptelor,a
evenimentelor la care participa personaje literare caracteriate tocmai prin
intermediul intamplarilor relatate.
,e intalneste la operele epice si dramatice. *re mai multe momente(parti):
1.3xpoitiunea sau expoitia (partea introductiva in care autorul preinta
locul,timpul actiunii si unele dintre personaje)
2.#ntriga (momentul sau faptul important care determina intreaga
desfasurare a actiunii)
!.4esfasurarea actiunii (partea cea mai intinsa care cuprinde faptele,
intamplarile determinate de intriga)
0..unctul culminant (partea care cuprinde momentul de maxima incordare,
intensitate,in desfasurarea actiunii)
1.4enodamantul (ultima parte care cuprinde sfarsitul actiunii,al
evenimentelor).
7'u toate operele litarare au momentele subiectului in aceasta ordine(de
exemplu,romanele politiste).
"ot la subiectului operei literare se refera si conflictul si motivul epic.
7Conflictul repreinta opoitia intre doua sau mai multe personaje,intre doua
sau mai multe atitudini,conceptii,sentimente-conflict exterior-sau intre
diferite stari si sentimente,idei,ganduri ale aceluiasi personaj-conflict
interior.
7+otivul epic(literar) repreinta o modalitate narativa de realiare(sustinere
ilustrare a temei operei literare).
Personajul literar si caracterizarea lui
#..ersonajele literare sunt persoanele care participa intr-un anumit fel la
actiunea unei opere literare. #ntre personaj si persoana de la care autorul
porneste,c)iar reala fiind,nu se poate pune semnul egalitatii. .ersonajul nu
este decat o constructie imaginara si nu exista decat in lumea fictiunii, in
text.
1.4upa locul ocupat in opera:
a)principale
b)secundare
c)episodice
d)figurante
2.4upa modul de preenta in opera(dupa felul cum e construit):
a)individuale
b)colective
!.4upa raportul cu realitatea(dupa gradul de transfigurare a realitatii):
a)reale(cu atestare istorica)
b)imaginare(fictive)
c)simbolice
d)alegorice(personificarile si elementele din natura)
0.4upa semnificatia morala:
a)poitive
b)negative
1.4upa metoda de creatie folosita de scriitor:
a)romantice
b)realiste si clasice
##.Caracteriarea personajului inseamna evidentierea trasaturilor fiice si
morale ale acestuia, asa cum se desprind din opera literara respectiva si cum
sunt preentate de autor prin diferite modalitati(procedee).
#n caracteriarea personajului trebuie sa se respecte urmatorul plan:
1.#ntroducere
a)#ncadrarea personajului in opera
b)-ocul ocupat de personaj in opera
c)Ce fel de personaj este(in raport cu realitatea)
d)Cine este personajul
e)#n ce imprejurari este infatisat el.
2.Cuprins
#nsusirile fiice si morale ale personajului asa cum se desprind ele:
a)din caracteriarea directa facuta de:
7autor
7alte personaje
7autocaracteriare
b)din caracteriarea indirecta:
7prin faptele personajului
7prin comportarea,gandurile si framantarile lui sufletesti
7prin relatia cu celelalte personaje
7prin punerea personajului in situatii limita
7prin incadrarea lui intr-un anumit mediu.
!.#nc)eiere
a)*titudinea scriitorului fata de personaj
b)Categoria tipologica mai larga repreentata de personaj
c)+odalitati de caracteriare folosite de autor.
#nsusirile vor fi argumentate prin fapte din opera si prin cele mai
semnificative citate.
3pilogul(facultativ) ,,reolva(( destinul personajelor dupa o paua diegetica
de la denodamant@
emonstratia ca un text apartine genului epic!
1.+odul principal de expunere este naratiunea care se impleteste cu dialogul,
descrierea.
2.+esajul este transmis in mod indirect prin intermediul personajelor.
Genul dramatic
-trasaturi-
Introducere
&enul dramatic (termenul dramatic provine din lb.francea ,,dramatiAue((,
derivate din drame ,,drama(() desemneaa totalitatea operelor literare scrise
in forma de dialog si menite (in majoritatea caurilor) a fi repreentate pe
scena.
Caracteristici:
,intea intre epic si liric,intre obiectiv si subiectiv,repreentarea scenica
impune creatiei dramatice limite in ceea ce priveste amploarea in timp si
spatiu a actiunii repreentate,cu alte cuvinte concentrarea
conflictului(pasiuni,imprejurari si caractere care se ciocnesc) si alegerea
unor momente nodale ale existentei eroilor.
4ialogul constituie principalul mod de expunere in creatia dramatica, caruia i
se adauga corul,monologul si aparteul. .ersonajele iau cu totul locul autorului,
a carui interventie directa se manifesta doar in indicatiile de regie,a caror
amploare este sporita de dramaturgia moderna.
4upa impresia estetica,se disting trei specii principale:tragedia,comedia si
drama. *laturi de acestea,creatia dramatica consemneaa: farsa, feeria,
melodrama si tragicomedia.
*sa cum dramaticul se poate manifesta in orice forma de arta si operele
teatrale pot cuprinde elemente lirice(monologul,tirada romantica) sau epice
(teatrul epic brec)tian).
*stai,genul dramatic se bucura de o libertate absoluta. ,e scriu piese spre
a fi cititte ,,intr-un fotoliu(( sau ,,antipiese((. 3ugen #onesco,maestru al
antiliteraturii,marturisea ca vrea sa faca o ,,antipiesa((, adica o adevarata
parodie a piesei, o comedie a comediei,sforile sa nu mai fie ascunse,ci facute
cat mai viibile,in mod deliberat evidenta.
,ingura caracteristica ramasa constanta este obiectivitatea eului creator
prin intermediul unuia sau mai multor personaje cu existenta independenta.
"pecii ale genului dramatic!
1.Comedia este specia a genului dramatic in care sunt infatisate personaje,
caractere,moravuri sociale,intr-un c)ip care sa starneasca rasul,avand
totdeauna un sfarsit fericit si un sens moraliator:,,castigat ridendo mores((
(,,raand se indreapta moravurile(()
.rin continut si modul de reolvare a conflictului,comedia se subsumeaa
comicului,categorie estetica fundamentala,care-si afla sursa in devoltarea
unui contrast,sanctionat printr-o gama de reactii morale, de la compasiune la
dispret,si provocand o participare afectiva specifica,de la ambet la rasul in
)o)ote. Ca gen dramatic,comedia apare la *tena prin *ristofan.
"ipuri de comedie:
a)comedia de caracter (accentul cade asupra tipologiei infatisate si asupra
caracterului repreentativ al unui personaj)
b)comedia de moravuri surprinde modul de viata,modurile unei epoci
c)comedia de situatii (de intriga) preinta o rasturnare de situatii prin
procedee comice cum ar fi pacalitorul pacalit,lumea pe dos si ,,Aui pro Auo-ul((
(eroarea de a lua pe cineva drept altcineva sau un lucru drept altul)
2orme ale comediei sunt feeria,vodevilul,farsa,sc)eciul.
2.4rama este piesa de teatru in care un continut scris,uneori tragic,este
preentat intr-o forma familiara,c)iar comica,cuprinand orice fel de
personaje,sentimente,tonalitati,spectatorul trecand de la lacrimi la ras.
Cu 6ugo se impune drama romantica,care topeste in acelasi suflu grotescul
si sublimul,teribilul si bufonul,tragedia si comedia,inlaturand regula celor trei
unitati din teatrul clasic.
,pecie derivata: melodrama,cu o intriga simplista si lacrimogena,in care
domina pateticul si sentimentalismul facil. *pta sa surprinda caracterul
contradictoriu al realitatii,drama a devenit forma de expresie dramatica cel
mai frecvent intalnita in dramaturgia sex.BB.
"eatrul romanesc,devoltat in genere sub impulsul celui romantic,cultiva
indeosebi drama istorica prin $...6asdeu(C(=avan si /idra((), /.*lecsandri
(,,4espot /oda((), *l.4avilla(,,/laicu-/oda(() si 4elavrancea(,,*pus de
,oare((, ,,/iforul((, ,,-uceafarul(().
emonstratia ca un text apartine genului
dramatic
#.+odul principal de expunere este dialogul.
##.,tructura specifica textului dramatic:impartirea in acte si scene.
###..reenta didascaliilor(indicatii ale autorului legate de jocul actorilor,
intrarile si iesirile din scena,starile de spirit pe care trebuie sa le exprime
actorii,construirea scenei sub aspectul mobilierului,etc)
#/.,crierea cu litere mari la inceputul fiecarei replici a numelui personajului.
#lemente de structura ale textului dramatic
1.tirada discurs pe care un personaj il tine in jurul altor personaje,
exprimandus-i gandurile,sentimentele,aprecieri legate de o anumita situatie
2.monologul dramatic discurs pe care un personaj il rosteste in intimitate5
este un dialog cu sine insusi in care isi limpeeste sentimentele, trairile5 isi
anunta intentiile
!.specialistii participa la constituirea spectacolelor de teatru:regior,
scenografu,specialistul de sunete%lumini,recuiterul,specialistul in costume.

S-ar putea să vă placă și