Deschiderea Universului Radu Lucian Alexandru

Radu Lucian Alexandru
1
Deschiderea Universului
2001 Copyright deinut de Radu Lucian Alexandru
Toate drepturile rezervate.
E-mail: radu.lucian.alexandru@gmail.com
Id Messenger: radu_lucian_alexandru@ahoo.com
!ou"u#e $age: %%%.ou&u#e.com'radulucianalexandru
%e#: h&&$:''radu-lucian-alexandru.#logs$o&.com
(u&e)i desc*rca $en&ru lec&ur* al&e c*r)i de acela+i au&or de aici:
h&&$:''%%%.scri#d.com'Radu,-.Lucian,-.Alexandru
"ehnoredac&are com$u&eri/a&*: 0iorgiana +i Dan 1re)u2 Iulia I.2 3. Lugo4an
0ra5ic*: Radu Lucian Alexandru2 0a#riela 1ris&ea
Edi&a& de 6evali 1lu4-6a$oca2 s&r. Mo)ilor nr. 172 &el. .89-1:99:7
"i$*ri& de R3(RI6" 1lu4-6a$oca2 s&r. ;orea nr. <-2 &el. .89-97-7<9
I!" #$%&#''()&(&(
-

*e+chiderea
univer+ului

I"C,RI,"- ." L,/-A
C-RC,RIL0R 1ICI0A-

-ditura "evali
Clu2&"apoca
2001

7
=Cel ce cunoate, nu vorbete
Cel ce vorbete, nu cunoate.
Dao De >ing ?"ao &e @ingA B8

=tiutorul nu nva pe ceilali,
Cine nva pe alii nu cunoate!
Dao De >ing ?"ao &e @ingA <1

=Mi-am pus inima s cercetez i s adncesc cu nelepciune tot ce se
ntmpl sub ceruri iat o ndeletnicire plin de trud, la care supune
!umnezeu pe "ii oamenilor
#clesiastul $.$%

&a am descoperit c
'oi e(plica doar celor care nu pricep.
Cei care pricep nu au nevoie de e(plicaii!

&adar, eu nu caut s a)ut pe nimeni pentru c nu pot. *iecare se poate
a)uta doar sin+ur. !ar totui scriu. *ie ca opera mea s "ie un punct de
reper pentru cei care vor s se a)ute sin+uri.

9
1u$rins
Cnce$u& <
136D"A"AREA REALI"EFII 1.
I. Goanuri 1.
1. Mi+carea 1.
-. In5ini&ul +i 5ini&ul 11
7. "ridimeasionali&a&ea 11
9. "im$ul 1-
B. Ma&eria +i energia 1B
8. 1rea&orul +i crea)ia 18
H. A&o&+&iin)a +i ac)iunea 1H
<. Min&ea. 0Indirea. In&eligen)a. 1uvin&ele. 1H
:. =Dumne/euJ 1:

II. -xi+tene inconte+ta3ile -.
1. 1redin)a +i con5irmarea ei -.
-. Cncrederea +i ca$aci&a&ea de veri5icare --
7. 3rganele de $erce$)ie +i $erce$)ia -7
9. 0Indurile +i in5orma)iile $rimi&e $rin sim)uri -9
B. 1au/* +i e5ec&. Adev*r +i logic* -B
8. 3#iec&iv-su#iec&iv. "eorie-$rac&ic* -:
H. Dim#ol +i ra)iune 71

III. Realit4i de luat a5inte 77
1. 1unoa+&erea de sine +i cuno+&erea universului 77
-. Kinele +i r*ul. Kinele o#iec&iv +i cel su#iec&iv 79
7. Urcu+ul +i co#orI+ul 7H
9. D&*$Inul +i sclavul 91
B. Alegerea +i $osi#ili&*)ile de alegere 9-
8. Lucrurile $en&ru care a$el*m la divini&a&e +i
lucrurile care ne de$*+esc 99
H. 1e +&im noi +i ce +&ie =&urmaJ. Ins&. de &urm* 9B

-LI!-RAR-A 67"*IRII 9H
I. 1iziunea 9H
1. D&*$Inirea de sine +i 5ericirea 9H
- 6a+&erea2 co$il*ria2 via)a2 moar&ea
-. 1e vrei &u +i ce vor al)ii B9
7. Ignoran)* +i cunoa+&ere. Lumea co$iilor BB
9. Ac)iunea +i consecin)ele ei ?rec)iuneaA BH
- (lasa men&al*
- Locul ini)ia&ic
B
- Leg*&ura con+&ien&-su#con+&ien&
B. Du5erin)a $rovoca&* al&uia +i su5erin)a &a 8.
8. Dco$ul vie)ii +i ac)iunea 81
H. Min&ea +i inima 89
<. 1on+&ien&-su#con+&ien&. Au&oma&ismele. 88
- Au&oma&ismele $sihice
- 0re+elile de gIndire: orgoliul2 violen)a2 mInia2 5rica
:. 0eneral-$ar&icular. Anali/*-sin&e/* H1
1.. D5era de cu$rindere +i ca$aci&a&ea de anali/* H7
11. 1unoa+&ere +i con+&ien&i/are HB
1-. Egoismul +i al&ruismul HH
- Legea (olari&*)ii
- Im$lica)iile unui Dis&em
- Egois&ul a$aren& +i cel adev*ra&
17. Mi/iune +i ac)iune <1
19. Ac)iune +i &rans5ormare <-
1B. U+a +i $oar&a <-

II. *evenirea <7
1. Devenirea. A muri2 a Nnvia. <7
-. Ma&ricea gIndirii +i $osi#ili&a&ea evolu)iei <9
7. (unc&ul de re$er +i vi&e/a evolu)iei <B
9. Ma&ricea gIndirii +i ac)iunea <8
B. Moin)a +i ac)iunea <8
8. (*ca&ul +i vir&u&ea <H
H. Ier&area in&erioar* +i cea ex&erioar* <<
<. Is$i&a +i =mIn&uireaJ :1
:. A &e na+&e +i a muri. Le$*darea de sine :-

III. Aciunea :9
1. A ascul&a +i a Nn)elege :9
-. Re$e&i)a +i Nn)elegerea :B
7. Moin)a +i Nn)elegerea :H
9. 1on+&iin)a $re/en&ului. D$eran)a +i ne5ericirea :<
B. D&*rile de con+iin)* 1.1
8. 1oncen&rarea si cunoa+&erea 1.-
H. Adev*rul +i con&radic)ia 1.7
<. Mor#a +i gIndirea 1.B
:. Asce/a cuvIn&ului +i armonia 1.8
1.. Oericirea +i condi)ionarea ei 1.H
11. Orica si cura4ul 11.
1-. Lenea +i ac)iunea 117
17. MInia +i calmul 11B
19. Miolen)a. Aruncarea $ie&rei 11<

8
,"-LT-L- *-817R9IRII 1-.
I. Con2unctura pe care o c4ut45 1-.
1. Lcoala +i elevul. Lcoala ini)ia&ic* 1-.
-. 6emul)umirea +i darul 1--
7. Kucuria 1-7
9. Dacri5iciul 1-9
B. Iu#irea 1-H
:. (rie&enia 17-
1.. Do)ul +i so)ia. Leg*mIn&ul +i mis&erul c*s*&oriei 177

II. Aciunea 191
1. 1*u&area cunoa+&erii 191
-. D*ruirea iu#irii 19H
7. In&egrarea iu#irii +i cunoa+&erii 19:
9. Ac)iunea 4us&* 1B1
- (os&ul de 4udeca&* +i $os&ul de gra#*
- Misul2 &re/irea Nn vis2 dedu#larea as&ral*

III. /editaia 1BH
1. Legea 5undamen&al* a $sihicului 1BH
-. Medi&a)ia 1B<
- 1oncen&rarea
- Exerci)ii $en&ru Nn&*rirea concen&r*rii
- Medi&a)ii =concre&eJ +i =a#s&rac&eJ
7. Amin&irea de sine 18-
- D$a)iul2 &im$ul
- 6on-iden&i5icarea ?de&a+areaA2 non-im$licarea2 con&rolul
imagina)iei
9. A+&e$&*rile 5alse. Re/is&en)ele 188
- 1au/ele orgoliului2 mIniei2 &ris&e)ii2 lenii2 l*comiei +i
des5rIului
B. Reali&a&ea o#iec&iv* +i cea su#iec&iv*. Ilu/ia 18:
8. A&a+amen&ul 1H-
H. =6e&i2 6e&iPJ 6u sun&Q 6u vreauQ 1HB
<. Mi/iunea reali&*)ii. "*cerea. 1<1
- 1eea 1e Es&e ?=nume2 5orm* +i o#iec&J2 adev*rul rela&iv +i
cel a#solu&A
- 1um a4ungem la ceea ce es&e: Goanul2 =me&oda
con&em$l*riiJ +i cea a =concen&r*riiJ
H
.nceput

Iaco#2 visase o scar* $e care urcau +i co#orau NngeriQ

Oiecare 5iin)* din Univers are un anumi& nivel de con+&iin)*2 con+&iin)a
1

re$re/en&Ind gradul Nn care 5iin)a res$ec&iv* se cunoa+&e $e sine +i gradul Nn
care cunoa+&e mediul ex&erior2 o#iec&iv2 Nn care se mani5es&* ?ra)iunea a
ceea ce o Nncon4oar*A2 nivel de con+&iin)* care se schim#* cu &im$ul2 +i Nn
general &inde s* evolue/e2 Nn aces& sens s$unIndu-se c* =&im$ul le vindec*
$e &oa&eJ2 adic* vrInd2 nevrInd la un momen& da&2 vom a5la re/olvarea
$ro#lemelor cu care ne con5run&*m Nn $re/en&2 aces& momen& 5iind mai
a$ro$ia& sau mai Nnde$*r&a&2 Nn 5unc)ie de in&ensi&a&ea e5or&ului $e care-l
de$unem Nn $re/en& $en&ru a a5la r*s$unsurile res$ec&ive.
Indi5eren& de nivelul de con+&iin)* care carac&eri/ea/* o 5iin)* la un
momen& da&2 ea se mi+c* Nn&r-un $lan 5orma& din su$ra$unerea unei
mul&i&udini de cercuri vicioase. La un momen& da&2 cInd 5iin)a e $reg*&i&*2
sau $en&ru c* 5iin)a e $reg*&i&*2 cercul res$ec&iv se ru$e 5ormInd leg*&ura la
un ca$*& cu un cerc su$erior +i cu unul in5erior2 la ca$*&ul cel*lal&.

Aici in&ervine =alegereaJ2 +i 5iin)a $oa&e s* cad* Nn cercul in5erior ?s*-+i
limi&e/e con+&iin)a $e care a avu&-o $In* a&unci R ca o amne/ie $rovoca&*A2
ca/ Nn care lucrurile adev*ra&e ?care cores$und cu reali&a&ea o#iec&iv* R cea
1 1on5orm DES2 con+&iin)a re$re/in&* o Tcunoa+&ere in&ui&iv* sau re5lexiv* $e care o
are 5iecare des$re $ro$ria exis&en)* +i des$re lucrurile din 4urul s*uT2 iar in&ui)ia
desemnea/* Tca$aci&a&ea con+&iin)ei de a desco$erii $e cale ra)ional* ?Nn mod
s$on&anA esen)a2 sensul unei $ro#leme2 al unui o#iec&T. "o& con5orm DES2 a in&ui
Nnseamn* Ta $*&runde re$ede Nn esen)a $ro#lemelor2 a 5enomenelor2 $e #a/a unor
cuno+&in)e &emeinice +i a ex$erien)ei an&erior acumula&eT.
<
care nu se schim#* Nn 5unc)ie de ce gIndim noiA2 $e care le-a $u&u& o#serva
+i con+&ien&i/a 5iin)a $In* a&unci2 da&ori&* unei con5u/ii de o na&ur* oarecare
?$sihologic*2 de $erce$)ie R &e Nn+eal* sim)urile e&c.A2 nu mai sun&
considera&e ca a&are2 ci 5alseU sau $oa&e s* urce Nn&r-un cerc su$erior2 ca/ Nn
care lucruri care an&erior au 5os& considera&e 5alse sau nu erau cunoscu&e2
de+i ele erau adev*ra&e ?exis&au Nn reali&a&ea o#iec&iv*A2 acum sun&
recunoscu&e ca a&are +i 5iin)a va +i )ine seama de ele Nn deci/iile $e care le
va lua Nn vii&or2 lucru deloc de negli4a& ?s* alegi Nn cuno+&in)* de cau/*A.
De exem$lu2 s* $resu$unem c* cineva nu cunoa+&e =regulile de
circula)ieJ2 +i &o&u+i circul* $e drumurile =$u#liceJ. Oa$&ul de a nu cunoa+&e
aces&e reguli nu o s*-l a#solve de $ericolul de a crea =acciden&eJ $rin
ignoran)a sa +i de =$edea$saJ $e care va &re#ui s* o su$or&e dac* va Nnc*lca
aces&e reguli2 din care $rima s$une c* cine circul* $e aces&e drumuri
=$u#liceJ &re#uie s* cunoasc* regulile care le guvernea/*.
(en&ru o 5iin)* care Nnce$e s* cunoasc* +i s* Nnve)e aces&e reguli2 se $oa&e
s$une c* a crescu& Nn con+&iin)*2 c* a deveni& mai con+&ien&* de mediul care
o Nncon4oar* +i c* acum $oa&e lua deci/ii mai o#iec&ive2 care )in con& de
reali&a&ea o#iec&iv*.
La 5el e cu mediul Nn care ne des5*+ur*m via)a: el e guverna& de anumi&e
legi2 reguli2 $e care le cunoa+&em mai mul& sau mai $u)in. Oa$&ul de a le
Nnc*lca nu ne scu&e+&e de $edea$sa ?urm*rileA $e care o vom avea de
su$or&a& dac* le vom Nnc*lca.
Revenind la cercurile vicioase2 $u&em o#serva c* s5Ir+i&ul unui cerc $oa&e
s* coincid* 5ie cu Nnce$u&ul aceluia+i cerc 5ormIndu-se ceea ce2 de exem$lu2
Nn mi&ologia indian* es&e cunoscu& su# denumirea de =Roa&a DamsareiJ2 sau
cu Nnce$u&ul unui cerc su$erior sau in5erior.
Umani&a&ea ac&ual* Nn general are un nivel de con+&iin)* ce se
carac&eri/ea/* $rin&r-un cerc vicios 5orma& din mai mul&e cercuri vicioase
su$ra$use ?di5eri&e $re4udec*)i2 ilu/ii2 a&a+amen&e2 a+&e$&*ri 5alse...A. Dac*
5iin)a urm*re+&e s* evolue/e2 dac* vrea s* se cunoasc* mai #ine $e sine +i
$e semenii s*i ?locui&orii Nn&regului universA2 &re#uie s* ru$* aces&e cercuri
vicioase +i s* se in&egre/e Nn&r-o s$iral* evolu&iv*2 s$iral* care Nn&r-o #un* /i
Nl va $une 5a)* Nn 5a)* cu A#solu&ul.
6ivelul de con+&iin)* al umani&*)ii ac&uale e domina& de cel $u)in cI&eva
din cercurile vicioase $e care voi Nncerca s* le $re/in& Nn con&inuare.
(rin cunoa+&erea aces&or cercuri2 Nn care sun&em uneori $rin+i +i o$ri)i din
mani5es&area noas&r* $lenar*2 avem $osi#ili&a&ea de a le dis&ruge2 $en&ru a
ne $u&ea in&egra Nn Marea D$iral* Evolu&iv* a Lumii.

:
C0"TATAR-A R-ALIT8:I

Mo&&o: =,ot ce tiu, e c nu tiu nimic
Docra&e

I. ;0A",RI

Goanurile sun& 5ra/e sau idei a#s&rac&e2 a$aren& de neNn)eles de min&ea
uman*.
Cn rIndurile urm*&oare2 se vor $re/en&a cI&eva exem$le de as&5el de
cercuri vicioase din care min&ea uman* nu $oa&e ie+i Nn s&adiul ac&ual de
evolu)ie2 5*r* un e5or& sus)inu& Nndre$&a& s$re Nn)elegerea lor:

1. /i<carea

Mi+carea $roduce mi+care. 3rice mi+care es&e $receda&* de o al&*
mi+care. Aceas&a ar 5i esen)a $rimului cerc vicios $e care a+ vrea s* vi-l
su$un a&en)iei: nu se $oa&e ca ceva s* se mi+&e 5*r* ca cineva ?cevaA s*
mi+&e lucrul res$ec&iv ?+i aici &re#uie s* mergi mul& mai Nn $ro5un/ime decI&
ceea ce se $oa&e cunoa+&e $rin sim)uri2 &re#uie a4uns la ceea ce se $oa&e
cunoa+&e $rin 0IndireA.

Am Nn&re#a& un s&uden& la 5i/ic* de ce se NnvIr&e (*mIn&ul.
R*s$uns: =Dumne/euJ i-a da& o $alm* +i de a&unci se &o& NnvIr&eP
;ermes "rismegis&us ar /ice c* Jnimic nu es&e 5*r* Nnce$u&2 Nns* Cnce$u&ul
nu es&e din nimic ci din sine Nnsu+i2 c*ci es&e Cnce$u&ul "u&uror celorlal&e
lucruriJ2 deci Nnce$u&ul2 (rima Mi+care2 mi+carea =mIinii lui Dumne/euJ es&e
din sine Nnsu+i2 adic* &o& din&r-o mi+careP
O*r* comen&ariiP D$er c* a)i Nn)eles aces& cercP
Li Nnc* ceva:
=0Indul c* 5irul de a)*
Ma sucom#a la ca$*&2
M-a lumina& c* sun&2 Nn ne$*&runs
Cn&re#*riQ 5*r* de r*s$unsPJ

1.

2. In=initul <i =initul

In5ini&ul e in5ini&. Cn orice direc)ie am merge2 5ie c* o lu*m s$re adIncurile
ma&eriei2 5ie c* ne Nndre$&*m s$re s$a)iile s&elare2 $u&em merge la in5ini& +i
Nn&o&deauna vom desco$eri un =dincoloJ dincolo de =dincoloJ.
=LumeaJ e in5ini&*.
;ai s* Nnce$em a demons&ra aceas&* i$o&e/* $rin me&oda reducerii la
a#surd. D* $resu$unem c* lumea es&e 5ini&* +i s* $resu$unem c* am
a4unge la marginea ei.
(u&em vedea2 deci2 c* Nnsu+i no)iunea de 5ini& Nnglo#ea/* Nn ea no)iunea
de in5ini& $rin aces& conce$& s$eci5ic oric*rei reali&*)i 5ini&e: marginea ei2
$en&ru c* no)iunea de margine $resu$une un $unc& &erminus2 un $unc& de
delimi&are a 5ini&ului lua& Nn calcul.
Li ui&e c* am lua& Nn considera)ie o al&* no)iune2 aceea de =delimi&areJ
adic* de a 5ace deose#irea2 de a s&a#ili un $unc& de des$*r)ire2 de a &rage o
limi&* Nn&re ceva +i al&ceva2 Nn ca/ul nos&ru Nn&re 5ini&ul lua& i$o&e&ic Nn calcul2
al lumii +i =al&cevaJ de dincolo de ea.
Deci2 am a4uns la no)iunea de =al&cevaJ care desemnea/* ce ar 5i dincolo
de marginea i$o&e&ic* a lumii dar aces& al&ceva2 desemnea/* ceva2 deci2
dincolo de aceas&* margine i$o&e&ic* exis&* ceva +i dac* de5inim lumea ca
5iind =ceea ce exis&*J $u&em conclu/iona c* ea se Nn&inde dincolo de
marginea ei2 deci2 es&e in5ini&*.
Du$* cum $u&em vedea leg*&ura 5ini&-in5ini& 5ormea/* un cerc vicios:
5ini&ul nu exis&* dac* nu recunoa+&em no)iunea de in5ini& +i invers.
A+adar2 Lumea nu se &ermin* cu =Dumne/euJP
De a#ia dac* Nnce$e cu ElP
%. Tridi5en+ionalitatea
D* consider*m acum un cerc vicios &ri$lu: nu exis&* Nn*l)ime 5*r* l*)ime +i
lungime2 nu exis&* l*)ime 5*r* Nn*l)ime +i lungime2 aces&e &rei no)iuni nu
exis&* decI& in&erde$enden&.
Unii ar /ice a+a: s$a)iul es&e &ridimensional2 $lanul es&e #idimensional
?carac&eri/a& doar de l*)ime +i lungimeAU du$* ei $unc&ul nu ar avea
dimensiune.
Dar un $unc& care nu are dimensiuni $oa&e exis&aV D&a)i s* v* ar*& un
$unc&: =.J 1e /ice)i2 are &oa&e cele &rei dimensiuniV 1a s* v* convinge)i
m*sura)i-l. 3 s* vede)i c* are o anumi&* l*)ime2 o anumi&* lungime +i o
anumi&* Nn*l)ime ?adIncimeA2 deci2 es&e &ridimensional.
3ricI& o s*-l reduce)i el o s*-+i $*s&re/e &ridimensionali&a&ea. 1Ind o s*-i
li$seasc* una din&re cele &rei dimensiuni2 oricare din&re ele2 nu o s* mai
exis&e2 o s* dis$ar*. De 5a$& nici nu se $oa&e imagina un $unc& care s* nu
11
ai#* dimensiuni2 nu se $oa&e imagina ceva ce nu exis&*2 aces& lucru
de$*+e+&e2 momen&an2 ca$aci&a&ea min)ii umane.
D* lu*m acum linia: =________J2 ce /ice)i2 nu are +i Nn*l)imeV (*i dac* nu
ar avea nu a)i mai $u&ea-o vedea. 0Indi)i-v*2 dac* cei de la &i$ogra5ie nu ar
5i a&ins 5oaia $en&ru a im$rima $e ea linia ?creInd as&5el o adIncime
?l*)imeA2 o a &reia dimensiuneA $en&ru noi acum linia res$ec&iv* nu ar 5i
exis&a&. 1e s* mai /ic de l*)imea liniei2 oare nu-i clar c* o areV Dau ce s*
mai /ic de $lan2 oare aces&a nu are Nn*l)imeV
Dac* $ornim de la ceea ce es&e $unc&ul: o s5er* minuscul* ?cu Nn*l)imea2
l*)imea +i lungimea de rigoare2 deci2 &ridimensional*A se vede clar c* +i linia
es&e &ridimensional* ?5iind 5orma&* din mai mul&e $unc&e $use unele lIng*
al&eleA +i $lanul es&e &ridimensional ?$en&ru c* es&e 5orma& din mai mul&e
liniiA.
1onclu/ie: &o& Universul es&e &ridimensional. 6o)iunile de Nn*l)ime2 l*)ime2
lungime nu $o& exis&a se$ara& una de al&a decI& la un nivel 5als2 a$aren&2
s&a#ili& de comun acord2 $en&ru comodi&a&ea celor care 5ac calcule
ma&ema&ice.
Aces&a a 5os& cercul &ridimensional: Nn*l)ime2 lungime +i l*)ime. 1red c*
am l*muri& $u)in +i $ro#lema dimensiunilor s$a)iului.
(. Ti5pul
aA Unii consider* &im$ul o dimensiune a s$a)iului2 dar eu a+ /ice c* $en&ru
noi e mai u&il s* s&a#ilim dac* exis&* ceva care s* $oa&* 5i desemna& $rin
numele de =&im$J +i dac* exis&* s* $reci/*m ce es&e +i Nn ce cons&* aces&
ceva.
A)i /ice $oa&e: ce $ros&ie s* $ui Nn discu)ie exis&en)a &im$ului2 oare nu-i
clar c* exis&*V
6u-i chiar a+a de clar c* exis&*2 /ic eu. Dac* de exem$lu consider*m
&im$ul cum am men)iona& la Nnce$u&2 ca $e o dimensiune2 ca $e ceva
inde$enden& de s$a)iu2 de mi+care2 ca ceva $rin care se $oa&e c*l*&ori Nn
mod real2 eu a+ considera c* a+a ceva nu exis&*.
Kine2 dar ce exis&* ?c* e clar c* ceva exis&* $e care-l cunoa+&em2 in&uim
su# no)iunea de &im$AV
Exis&* mi+carea: da2 mi+carea exis&*P ?as&a se $oa&e vedeaA.
"o& ce ne Nncon4oar* es&e Nn mi+care2 nu es&e nimic care s* s&ea $e loc.
="im$ul es&e +i el mi+careJ sau mai $e Nn)eles2 &im$ul e o no)iune care ar
$u&ea s* desemne/e acea $ar&e din $sihicul nos&ru Nn care se Nnregis&rea/*
?$en&ru sco$ul orien&*rii 5iin)ei Nn aces& ocean de mi+careA2 $o/i)ia $e care o
au anumi&e $unc&e de re$er a5la&e Nn mi+care 5a)* de al&e $unc&e de re$er.
Mai concre&. 6oi s$unem: =au &recu& -9 de ore de cInd nu am mai
mInca&J. Unde au &recu&2 cine le-a mInca&V Unde sun& orele aces&ea2 de
unde au veni& +i Nnco&ro s-au dusVQ
(en&ru a nu c*dea Nn con5u/ie2 $en&ru a Nn)elege cI& mai #ine no)iunea de
1-
&im$ +i ce desemnea/* ea ar 5i mul& mai a$ro$ia& de adev*r s* s$unem:
=$*mIn&ul s-a mai ro&i& oda&* Nn 4urul axei sale de cInd am mInca& ul&ima
da&*J.
Unde vede)i ceva inde$enden& de mi+care care s-a mani5es&a& Nn reali&a&ea
ex$rima&* $rin $ro$o/i)ia de mai sus2 ceva inde$enden& care s* $oa&* 5i
numi& =&im$JV
Dau un al& exem$lu. D$unem: =de la serviciu $In* acas* am mers &im$ de
o or*J. Aceas&* $ro$o/i)ie creea/* con5u/ie +i nu e clar*. A$ro$ia& de adev*r
R +i e im$or&an& s* ne s$unem Nn&o&deauna adev*rul2 s* nu ne inducem
singuri Nn eroare2 a+adar /iceam c* mai a$ro$ia& de adev*r ar 5i s* s$unem:
=simul&an cu mi+carea $e care eu am e5ec&ua&-o $en&ru a a4unge de la locul
din s$a)iu unde Nmi des5*+uram serviciul la locul din s$a)iu unde se a5l* casa
mea2 s-a $rodus +i o mi+care a (*mIn&ului ca Nn&reg Nn 4urul axei sale2
aces&a $arcurgInd 1'-9 din dis&an)a necesar* $en&ru a 5ace o ro&a)ie
com$le&* Nn 4urul axei sale cu &oa&e e5ec&ele genera&e de aceas&* ac)iune:
mi+carea a$aren&* a soarelui2 e&c. =
Cn aces& ocean de mi+c*ri care se e5ec&uea/* simul&an +i Nn 5unc)ie de care
ne orien&*m2 v* Nn&re# unde are loc ceva numi& =&im$J2 inde$enden& de
aceas&* mi+care.
A+adar2 &im$ul e o no)iune men&al* desemnInd nimic mai mul& decI& o
Nnl*n)uire cau/al* a mi+c*rilor2 +i o corela)ie Nn&re ele meni&* a 5ace $osi#il*
orien&area 5iin)ei Nn s$a)iu.
"ocmai da&ori&* aces&ui 5a$& sun& $osi#ile +i a+a numi&ele dis&orsiuni
&em$orale &r*i&e de unele $ersoane: s* li$seasc*2 de exem$lu2 de $e
(*mIn& -9 de ore iar Nn locul unde a4ung s* li se $ar* c* au s&a& 1... de
ore ?a$roxima&iv -2B aniA. De ce s* li se $ar*V
(*i Nn mod normal2 oamenii a$recia/* c*2 de exem$lu2 au &recu& -9 de ore
dac* soarele =s-a NnvIr&i&J o da&* Nn 4urul (*mIn&ului +i au $u&u& s* 5ac*
anumi&e mi+c*ri $e care ei le consider* a 5i $osi#ile Nn -9 de ore ?de
exem$lu2 o c*l*&orie de 18.. @m $arcurs* cu &renul la o vi&e/* medie de
1.. @m 'or* ar dura cam 18 ore $lus un somn a5eren&A.
Deci2 de exem$lu2 dac* un om indi5eren& cum2 ar $*&runde Nn&r-un s$a)iu
Nn care &oa&e com$onen&ele se mi+c* mul& mai re$ede2 de exem$lu2 de 1...
de ori mai re$ede2 ?de exem$lu a4unge $e o $lane&* care se NnvIr&e de 1...
de ori mai re$ede Nn 4urul axei sale +i Nn general2 orice mi+care de $e ea se
e5ec&uea/* de mii de ori mai re$ede ca $e (*mIn&A2 a&unci omul nos&ru va
$u&ea s* e5ec&ue/e +i s* cons&a&e2 $e acea $lane&* Nn&r-o or* $*mIn&ean*
mi+c*ri $e care ar $u&ea s* le 5ac* $e (*mIn& doar Nn&r-o mie de ore. Mai
mul& el +&ie c* simul&an cu o ro&a)ie a $lane&ei Nn 4urul axei sale $oa&e
e5ec&ua o c*l*&orie Nn condi)iile men)iona&e mai sus. Dac* o s* o $oa&* 5ace2
va considera c* au &recu& -9 de ore2 c* a &recu& o /i 5*r* s* )in* seama c*
Nn&reaga $lane&* +i inclusiv el se mi+c* acum de o mie de ori mai re$ede.
1Ind se va Nn&oarce $e (*mIn& du$* -9 de ore $*mIn&ene2 el va considera
c* au &recu& -9... de ore2 deci 1... de /ile2 considerInd c* a &recu& $rin&r-
o dis&orsiune &em$oral*.
6imic mai 5als2 &o& ce a 5*cu& a 5os& s*-+i schim#e vi&e/a de mi+care Nn
17
$lan 5i/ic ?a crescu& de 1... de oriA dar s* con&inue a 5ace orien&area Nn
s$a)iu +i $o/i)ionarea mi+c*rii sale 5a)* de al&e mi+c*ri2 Nn acela+i mod cum
5*cea $e (*mIn& ?Nn 5unc)ie de mi+carea soarelui +i dis&an)a $arcurs*A.
Deci2 &o& ce s-a Nn&Im$la& a 5os& c*2 simul&an cu mi+carea e5ec&ua&* $e
(*mIn&2 Nn&r-un al& sis&em s-a $rodus o mi+care de 1... de ori mai ra$id*2
adic* a&I&a &im$ cI& (*mIn&ul s-a NnvIr&i& o da&* Nn 4urul axei sale2 $lane&a
cealal&* s-a NnvIr&i& Nn 4urul axei sale de 1... de ori2 creInd ilu/ia
o#serva&orului c* au &recu& 1... de /ile +i nu una.
D$er c* m-am 5*cu& Nn)eles. "im$ul2 Nn conce$)ia o#i+nui&* ?$o$ular*A2 nu
exis&*U exis&* doar mi+carea2 +i mai exis&*2 even&ual o oarecare ra$or&are
men&al* la ea $e care o numim ?even&ualA "im$.

#A Cn con&inuare voi Nncerca s* clari5ic $u)in +i no)iunile de &recu&2 $re/en&
+i vii&or.
Exis&* doar $re/en&ul2 adic* acum2 simul&an cu mi+carea gIndurilor &ale
exis&* Nn ex&eriorul &*u2 o anumi&* mi+care +i aceas&* simul&anei&a&e o $o)i
numi $re/en&. Doar el exis&* acum.
"recu&ul nu exis&* acum +i nici nu a exis&a& ?a&unciA. 1Ind a exis&a& a 5os&
$re/en&. Iar c* acum e $re/en&2 as&a e clar. La 5el cu vii&orul.
6u $o)i &r*i Nn &recu& sau Nn vii&or nici s* vrei. 6u m* cre/iV Cncearc* acum
?acum e+&i Nn $re/en&A s* &r*ie+&i Nn &recu&P Dim)i sen/a)ia de reali&a&e $e
care o sim)i Nn $re/en&V 6uV
6ormal2 nuV Doar $re/en&ul e real. Doar el exis&*2 doar $e el Nl $o)i &r*i.
Doar mi+carea care se des5*+oar* acum ?mi+carea Nn&regului universA
concomi&en& cu mi+carea gIndului &*u exis&*. Mi+carea care s-a 5*cu& o da&*
Nn &recu& ?cu &oa&e coordona&ele2 cu &oa&e in&erde$enden)ele +i $o/i)iile
reci$roce a &u&uror elemen&elor sis&emului $e care Nl numim UniversA2 a 5os&
ieri2 +i nu o s* se mai re$e&e nicioda&*. 6icioda&* nu o s* mai 5ie Nn&runi&e
&oa&e condi)iile ?m* re5er chiar la &oa&eA care au de&ermina& mi+carea de
a&unci ?a$aren& Nn unele ca/uri se $are c* e $osi#il2 dar as&a e doar a$aren&:
dac* c*u&*m Nn $ro5un/ime vedem c* anumi)i 5ac&ori s-au modi5ica&2 o s*
g*sim2 de exem$lu2 cel $u)in doi a&omi care nu au aceea+i $o/i)ie 5a)* de
sis&emul universal de a&unciA.
Cn aceas&* schim#are $er$e&u* cons&* magia cli$ei2 5iecare cli$* 5iind
unic* +i nere$e&a#il*. Kucur*-&e de 5rumuse)ea cli$ei.
(es&e &o& exis&* mi+care: &u &e a5li Nn mi4locul aces&ei $er$e&ue mi+c*ri a
universului2 a aces&ei necon&eni&e schim#*ri2 5ie c* e+&i a&en& la ea2 5ie c* nu
e+&i. Doar $re/en&ul exis&* ?acumA. Mii&orul es&e o no)iune care desemnea/*
ceva ce es&e $osi#il s* exis&e ?a&unciA deci nu exis&* acum. 1Ind o s* exis&e
cu adev*ra&2 cInd o s* se mani5es&e Nn reali&a&ea $al$a#il*2 nu o s* mai 5ie
vii&or ci o s* 5ie $re/en&.
Deci vii&orul nu exis&* acum2 iar dac* se va mani5es&a cIndva nu va vii&or
ci va 5i $re/en&. A+adar2 vii&orul nu exis&* acum +i nu o s* exis&e Nn vii&or2 cu
a&I& mai $u)in Nn &recu& ?ar 5i cel $u)ini o con&radic)ie Nn &ermeniA.
Mii&orul 6U ESID"EP
La 5el cu =&recu&ulJ2 el nu exis&* acum.
19
1Ind a exis&a& cu adev*ra& a 5os& $re/en& iar acum e clar c* nu mai
exis&*.
"recu&ul nu ESID"EP
Acum2 exis&* doar $re/en&ulP Doar de el ne $u&em #ucura. La 5el cum nu
$u&em mInca acum un m*r care de4a a $u&re/i& sau unul care nici m*car nu
exis&*2 la 5el e cu amin&irile ?acum nu mai avem ce 5ace cu ele2 sun&
$u&re/i&e +i rIncedeAU +i cu s$eran)ele: nu ne $u&em s*&ura cu ele. 6u ne
$u&em s*&ura decI& cu merele care exis&* acum2 simul&an cu mi+carea
gIndului nos&ru. 6e $u&em #ucura cu adev*ra& doar de (re/en&.
(e cei care =se #ucur*J de =mere $u&redeJ ?amin&iriA sau de =mere care nu
exis&*J ?s$eran)eA Nn loc s* se #ucure de =aroma $roas$*&* +i gus&ul $l*cu&
al merelorJ care exis&* acum2 v* las $e voi s* a$recia)i dac* sun& normali
sau nuP
Renun)* la amin&iri +i la s$eran)e +i #ucur*-&e de $re/en&. Kucur*-&e de ce
exis&*P Li crede-m*2 ai de ce &e #ucura2 universul ac&ual2 cel de acum e
in5ini& +i $lin de daruri $en&ru &ine. R*mIne doar ca s* le desco$eri +i s* &e
#ucuri de ele.

>. /ateria <i energia

1e es&e ma&eriaV 1e es&e energiaV
Eins&ein ne s$une2 +i +&iin)a modern* Nl a$ro#*2 c* energia es&e ma&erie
care se mi+c* cu o vi&e/* egal* cu vi&e/a luminii la $*&ra&. L&i)i +i voi cele#ra
5ormul*:
E W m X cY
M W E ' cY
Ma&eria es&e2 deci2 energie =redus*J cu vi&e/a luminii la $*&ra&. A+adar2
es&e energie +i energia es&e ma&erie. 1e le deose#e+&e es&e doar vi&e/a de
mi+care: Nn ca/ul ma&eriei avem =cevaJ care se mi+c* cu o vi&e/* mai mic*2
iar Nn ca/ul energiei avem un =cevaJ2 o ma&erie2 acela+i =cevaJ2 care se
mi+c* cu o vi&e/* egal* cu vi&e/a luminii la $*&ra& ?7..... m'sA.
Aici avem eviden& un cerc vicios: ma&eria es&e energie2 energia es&e
ma&erie2 cerc $e care-l $u&em ex&inde: Nn general nici un lucru exis&en& Nn
univers nu se $oa&e de5ini $rin sine Nnsu+i ?min&ea noas&r* nu $oa&e conce$e
a+a cevaA2 ci numai ra$or&a& la mediul ?sis&emulA Nn care se mani5es&*.
3rice de5ini)ie es&e Nn&o&deauna rela&iv*: ea es&e da&* Nn 5unc)ie de un
sis&em de re5erin)* ?sis&em axioma&icA ado$&a& $en&ru de5inirea =lucrului
res$ec&ivJ.
De exem$lu2 &e Nn&re#: J1ine es&e Dumne/euVJ
1Ind o s* cau)i acum s* r*s$un/i2 o s* a$ele/i la un sis&em de re5erin)*2
di5eri& de la $ersoan* la $ersoan* +i2 deci2 r*s$unsul &*u o s* 5ie rela&iv la
ex$erien)ele +i nivelul &*u de con+&iin)* acumula& $In* acum.
1B

). Creatorul <i creaia

6ici =Dumne/euJ nu se $oa&e de5ini $rin =sine Nnsu+iJ2 $en&ru c* &re#uie s*
5ac* a$el la un sis&em oarecare de re5erin)*2 chiar dac* aces& sis&em
axioma&ic es&e El Nnsu+i.
Li dac* &o& am a4uns s* vor#im des$re =Dumne/euJ s* v* $un o Nn&re#are
care mi-a 5os& $us* +i mie2 Nn&re#are $e care o g*sesc suges&iv* $en&ru
ideea ce vreau s* o &ransmi& $rin aces&e @oanuri asu$ra c*rora am insis&a&:
=(oa&e =Dumne/euJ s* 5ac* un /id $es&e care s* nu $oa&* s*riVJ
1rea&orul +i crea)ia sa cons&i&uie un cerc vicios lega& de cau/ali&a&e. Adic*2
1rea&orul 5ace crea)ia. 1rea)ia nu $oa&e s* nu ai#* un crea&or2 crea)ie 5*r*
crea&or nu exis&*2 dar nici crea&or 5*r* crea)ie.
1rea&orul se de5ine+&e $rin crea)ie +i crea)ia $rin crea&or2 unul 5*r* cel*lal&
nu $o& exis&a. Li acum Nnc* un @oan:
=1ine L-a crea& $e 1rea&orVJ
$. Atot<tiina <i aciunea
Acum2 s* $ar&iculari/*m aces&e cercuri vicioase la unul $e care Nl $u&em
reg*si Nn religia cre+&in* o5icial* dar $e care =o5icialiiJ se 5ac c* nu Nl v*d. Din
dragos&e $en&ru adev*r Nncerc s* vi-l su$un a&en)iei: ac)iunea celui care
es&e A&o&+&iu&or +i care es&e de asemenea #un*&a&ea a#solu&* nu $oa&e
decI& s* $roduc* e5ec&e #une $en&ru &oa&* lumea $en&ru c* El nu are scu/a
$e care o $o& avea2 even&ual2 cei care nu +&iu care vor 5i e5ec&ele ac)iunilor
lor.
Cn aceas&* ordine de idei ?+i acum 5ac re5erire la un mod $ar&icular de a
vedea a$ari)ia omului $e $*mIn&A2 =Dumne/euJ es&e #un*&a&ea a#solu&*2
es&e A&o&+&iu&or +i ac)iunea Lui ?im$unerea unei condi)ii2 a unei in&erdic)ii
$rivind regimul alimen&ar al lui Adam +i al EveiA a dus la alungarea lui Adam
+i a Evei din Rai.
Re/ul&* de aici c* aceas&* ac)iune a lui =Dumne/euJ ?im$unerea
in&erdic)ieiAa 5os& 5*cu&* cu un sco$ =#unJ $en&ru c* al&5el nu ar 5i 5*cu&-o2
deoarece El es&e #un*&a&ea a#solu&*2 deci nu cau&* s* 5ac* r*u +i mai es&e
+i A&o&+&iu&or2 deci +&ie e5ec&ele ac)iunilor sale. Cn ca/ul nos&ru Nnain&e de a
$une in&erdic)ia2 El a +&iu& ce va 5ace Adam +i +i-a da& seama c* e5ec&ele
ac)iunii Dale ?in&erdic)iaA vor 5i #une: Adam va mInca din $omul cunoa+&erii
#inelui +i a r*ului +i va deveni unul din ei. ?ve/i 0ene/a 7.--2-7A.
Deci2 con&rar $*rerii unoraU $o&rivi& ra)iunii ?+i a ceea ce scrie Nn Ki#lieA
$*ca&ul originar a 5os& reali/a& da&ori&* dorin)ei lui =Dumne/euJ $en&ru a
5ace un mare #ine 5iin)ei.
Ideile de genul c* =Dumne/euJ es&e A&o&+&iu&or2 dar Nn ca/ul mai sus
men)iona& +i-a im$us s* nu +&ie e5ec&ele ac)iunilor sale ?#une2 releA nu are
18
ros& s* le iau Nn considerare $en&ru c* sun& $rea in5an&ile.
Li2 revenind la religia cre+&in*2 nu +&iu de ce )in unii &eologi s* 5ie cer&a)i
cu ra)iunea2 oare nu +&iu ei c* $rin =Nn)ele$ciune a crea& Dumne/eu
$*mIn&ulVJ sau nu au ci&i& Nndemnul lui (avel:
=Ora)ilor nu 5i)i co$ii la min&eU ci la r*u&a&e 5i)i $runci2 iar la min&e 5i)i
oameni mariPJ ?1orin&eni 19.-.A

'. /intea. 6?ndirea. Inteligena. Cuvintele@
1e-i min&ea2 gIndirea2 in&eligen)aV E ca +i cum ai Nn&re#a ce-i via)a2 sau
cine-i =Dumne/euJV
"oa&e adev*rurile2 &oa&e elemen&ele2 &oa&e reali&*)ile ce exis&* Nn
mani5es&are Nn s$a&ele aces&or cuvin&e sun& im$osi#il de cu$rins.
A r*s$unde de exem$lu la Nn&re#area =ce-i min&eaVJ2 Nnseamn* a g*si
&oa&e r*s$unsurile $osi#ile la aceas&* Nn&re#are. 3are-i $osi#il a+a cevaV De
$oa&e r*s$unde la aceas&* Nn&re#are din $unc& de vedere su#iec&iv2 din
$unc&ul de vedere al celui care d* r*s$unsul2 eviden& cu sco$ul de a 5ace
$u)in* ordine Nn conce$&ele men&ale cu care lucrea/* el2 dar nicioda&* nu se
$oa&e r*s$unde o#iec&iv2 adic* s* cu$rin/i a#solu& &oa&e semni5ica)iile
ascunse Nn s$a&ele aces&ui sim$lu cuvIn&: MI6"EA.
Dau ce es&e in&eligen)aV D-ar $u&ea r*s$unde2 din $unc& de vedere
su#iec&iv c* es&e ca$aci&a&ea de a 5ace leg*&uri2 sau de a g*si ra$id solu)ii la
$ro#leme e&c.2 dar ce es&e ea Nn reali&a&e2 o#iec&iv2 $rivi& din &oa&e $unc&ele
de vedere2 nici ea nu +&iu dac* +&ie ce es&e.
Mai mul& ca sigur c* ea es&e un $ro5und mis&er $en&ru sine Nnsu+i.
Cn aceas&* discu)ie &re#uie s* mai lu*m Nn considera)ie +i 5a$&ul2 deloc de
negli4a& c* a g*si semni5ica)ia o#iec&iv* a unui singur cuvIn& 5olosi& Nn
vor#ire Nnseamn* a le Nn)elege $e &oa&e celelal&e sau al&5el s$us $en&ru a
Nn)elege semni5ica)ia unui cuvIn& &re#uie s* le Nn)elegem $e &oa&e.
D* lu*m de exem$lu cuvIn&ul (A;AR. 3amenii v*d ceva +i Nl denumesc cu
un cuvIn&: =$aharJ. (rin aceas&a cred c* au Nn)eles &oa&* reali&a&ea care o
im$lic* o#iec&ul res$ec&iv. D* 5ie oare a+aV
D* Nncerc*m s* vedem ce se Nn)elege $rin cuvIn&ul =$aharJ: s*
$resu$unem c* cineva Nncearc* s*-l de5ineasc*:
=(aharul es&e un o#iec& &ridimensional de o 5orm* s$eci5ic*2 conic*2
cilindrica sau de al&* 5orm*2 cu $icior sau 5*r*2 Nncrus&a& sau nu2 de o
anumi&* culoareQJ
Cn Nncercarea de a Nn)elege ce es&e $aharul &re#uie s* c*u&*m2 s*
Nn)elegem ce desemnea/* 5iecare din cuvin&ele cu$rinse Nn de5ini)ia sa. D*
Nnce$em cu cuvIn&ul =es&eJ: =es&eJ2 desemnea/* c* o#iec&ul res$ec&iv
exis&*2 se mani5es&*2 $oa&e 5i $erce$u& Nn 5orma Nn care o s* urme/e du$*
5ormularea =(aharul es&eQJ
=Desemnea/*J $resu$une o anumi&* delimi&are Nn s$a)iu a unei reali&*)i2
conce$&2 ideeQ
1H
=(resu$uneJ are 5oar&e mul&e sensuri dar $ro$o/i)ia de mai Nnain&e
desemnea/* o anumi&* de5ini)ie $osi#il* a cuvIn&ului =desemnea/*JQ
=AreJ semni5ic* $osesia a ceva2 sau o anumi&* cali&a&e2 sau Nnsu+ire a unui
o#iec& sau su#iec&Q
=Demni5ic*QJ
Li &o& a+a $In* la in5ini&2 $In* o s* s&a#ilim &oa&e leg*&urile $osi#ile din&re
&oa&e cuvin&ele ?c*ci se vede c* aces&ea se de5inesc unele $rin al&eleA +i a$oi
din&re di5eri&ele semni5ica)ii ale aceluia+i cuvIn&. Unde mai $ui c* sun& mul&e
si&ua)ii Nn care ne li$sesc cuvin&ele $en&ru a descrie cevaQ
De aici re/ul&* un adev*r incon&es&a#il: cuvIn&ul es&e un $ro5und mis&er
$en&ru noi. El es&e un $ro5und mis&er $en&ru el Nnsu+i.

(rac&ic2 &oa&* mani5es&area e un MID"ER2 e ca +i cum &oa&* lumea ar 5i
5*cu&* doar din cadouri de di5eri&e 5orme $e care nimeni nu se sinchise+&e s*
le deschid*.
A$oi cI&e unul2 &o&u+i2 la un momen& da& vede un al&5el de cadou ?vede un
anumi& as$ec& al vie)ii $e care vrea s*-l a$ro5unde/eA +i Nl deschide. A&unci
vede Nn el un al& cadou2 dar culmea2 e mul& mai mare decI& $rimul +i &o& a+a
$In* la ul&imul care cu$rinde &oa&* lumea Nn el ?dac* o 5i un al&5el de
cadouA.
A4ungem as&5el la un anumi& $aradox: mergInd Nn in&erior2 Nn $ro5un/imea
oric*rui lucru2 de 5a$&2 mergem Nn a5ara lui. 1u cI& o s* cunoa+&em mai mul&
din in&eriorul lui2 o s* cunoa+&em mai mul& din ex&eriorul aces&ui lucru.
1u cI& o s* cunoa+&em mai mul&2 vedem c* avem mul& mai mul&e de
cunoscu& +i vrInd2 nevrInd a4ungem la conclu/ia lui Docra&e: =singurul lucru
$e care-l +&iu2 e c* nu +&iu nimicJ sau la gIndirea #udis&ului: =a&I&a +&iu
doar c* m* a5lu la marginea unui ocean in5ini&QJ

1<
#. A*u5nezeuB
2

2 =Dumne/euJ es&e +i va r*mIne Nn&o&deauna DU(REMUL MID"ERP
1:

II. -CIT-":- I"C0"T-TA!IL-

1. Credina <i con=ir5area ei

De +&ie c* de o#icei vedem doar ceea ce vrem s* vedem2 c* avem
&endin)a ca Nn&o&deauna s* vedem Nn ex&erior acele elemen&e2 acele as$ec&e
care s$ri4in* $unc&ul nos&ru de vedere asu$ra unui 5enomen. Elemen&ele2
as$ec&ele care se o$un aces&ui $unc& de vedere2 Nn&o&deauna &indem s* le
desconsider*m din s&ar& 5*r* $rea mare anali/*.
De exem$lu2 dac* sun&em a&ei avem &endin)a s* vedem Nn 4ur doar acele
as$ec&e ale vie)ii care ar &inde s* ne con5irme credin)a2 c*ci +i a&eismul es&e
o credin)*. Dac* sun&em oameni care vor s* cerce&e/e cu adev*ra&
5enomenele vie)ii +i ale mor)ii o s* d*m Nn&o&deauna $es&e elemen&e care s*
ne a4u&e Nn aces& sens.
Mai e o vor#* semni5ica&iv* Nn aces& sens: =1ine cau&* g*se+&eJ deci
indi5eren& ce cau&*2 cel care cau&* va g*si ceea ce cau&*.
"ocmai aici in&ervine $ro#lema2 &ocmai aici se 5ormea/* cercul vicios:
cInd cerce&*m o $ro#lem* oarecare2 devenim oarecum incon+&ien&
$*r&ini&ori2 ne iden&i5ic*m din s&ar& cu un anumi& $unc& de vedere2 +i de cele
mai mul&e ori =cerce&areaJ nici nu-+i mai are sensul $en&ru c* nu c*u&*m s*
Nn)elegem $ro#lema ?as$ec&ul2 conce$&ul2 ideeaA res$ec&iv* ci c*u&*m s* ni
se con5irme $unc&ul de vedere $e care Nl aveam an&erior.
Reali&a&ea o#iec&iv* nu )ine con& de $unc&ul nos&ru de vedere. 1ea
su#iec&iv*2 da. Dar2 reali&a&ea su#iec&iv* $e care 5iecare +i-o creea/* vrInd-
nevrInd2 Nn 4urul lui2 $rin modul s*u de gIndire2 $oa&e s* se su$ra$un* mai
mul& sau mai $u)in $es&e adev*ra&a reali&a&e2 $es&e cea o#iec&iv*2 cea care
es&e neschim#a&*2 cea care nu se schim#* Nn 5unc)ie de $unc&ul nos&ru de
vedere asu$ra ei.
De exem$lu2 dac* acum2 Nn camera voas&r* ar exis&a o mas* Nn mi4locul
camerei2 indi5eren& dac* voi crede)i sau nu c* ea es&e acolo2 ea va con&inua
s* exis&e. (e ea o doare =Nn co&J2 scu/a)i ex$resia2 dac* voi crede)i c* ea nu
exis&*2 dar $e voi o s* v* doar* =de adev*ra&eleaJ cInd o s* v* Nm$iedica)i
de ea2 NncercInd s* &rece)i $rin mi4locul camerei indi5eren& dac* crede)i sau
nu c* ea e acolo.
Un al& exem$lu: dac* Nn reali&a&ea o#iec&iv* reNncarnarea es&e un 5enomen
$re/en&2 care exis&* +i $ersis&* indi5eren& dac* noi credem sau nu Nn
$osi#ili&a&ea exis&en)ei 5enomenului res$ec&iv2 Nn ca/ul Nn care nu am crede
+i nu ne-am ghida ac)iunile )inInd con& de aceas&* reali&a&e o#iec&iv* doar
noi vom su5eri cInd ne vom i/#i de ea.
A+adar2 es&e a#solu& necesar s* s&a#ilim c* exis&* aceas&* reali&a&e
o#iec&iv* care exis&* indi5eren& dac* noi credem sau nu Nn exis&en)a ei +i
-.
oda&* ce am s&a#ili& aces& lucru s* Nncerc*m a o cunoa+&e $en&ru a ac)iona
Nn cuno+&in)* de cau/*2 $en&ru a nu ne Nm$iedica de ea2 $en&ru a ac)iona
s$re #inele nos&ru2 s$re a ac)iona Nn modul cel mai 5avora#il2 avan&a4os +i
u&il nou*2 Nn 5unc)ie de condi)iile reali&*)ii o#iec&ive Nn care ne mani5es&*m.
Avem2 deci2 aces& cerc vicios: credin)* - con5irmarea ei2 cheia ie+irii din el
e =sim$l*J: dac* vrem s* a#ord*m o $ro#lem* ?as$ec&2 ideeA2 &re#ui s* ne
s&a#ilim ca $unc& de $lecare Nn cerce&are2 aceea idee ne$*r&ini&oare c* &o&ul
es&e $osi#il ?a crede $In* la $ro#a con&rarieA +i nu s* Nncerc*m s* ne
con5irm*m $unc&ul nos&ru vechi de vedere2 ci s* Nncerc*m s*-l veri5ic*m. E
o di5eren)a des&ul de mare aici2 +i sun& sigur c* un om $u)in in&eligen& o
vede.
D* s&a#ilim din s&ar& aces& mod de a#ordare a $ro#lemei ?li$si& &o&al de
4udec*)i $reconce$u&eA +i au&oma& vom $u&ea o#serva mai mul&e elemen&e
=$ro +i con&raJ lega&e de 5enomenul cerce&a&.
Exem$lu: dac* lu*m 5enomenul reNncarn*rii2 c* &o& l-am $omeni&2 $ornind
din s&ar& cu $remisa c* &o&ul es&e $osi#il2 +i c*u&Ind de&a+a)i ?de un $unc&
de vedere $res&a#ili&A &oa&e elemen&ele care ar con5irma +i &oa&e care ar
in5irma exis&en)a aces&ui 5enomen ?dar cInd /ic c*u&*m2 Nnseamn* c* Nn&r-
adev*r c*u&*m2 cerce&*m asiduuA2 vom cons&a&a c* du$* ce ne-am
documen&a& serios $en&ru &oa&e elemen&ele (R3 +i $en&ru &oa&e elemen&ele
136"RA2 &ragerea unei conclu/ii o s* 5ie u+or de 5*cu&2 $en&ru c*
Nn&o&deauna adev*rul iese la su$ra5a)* dac* Nl c*u&*m cu NndIr4ire.
Mul)i2 Nns*2 chiar 5oar&e mul)i2 se Nn+eal* de o#icei $e ei Nn+i+i2 $re&in/Ind
c* vor s* cunoasc* un 5enomen2 dar Nn aces& sco$ nu 5ac decI& o cerce&are
de su$ra5a)*2 su$er5icial* +i imedia& se gr*#esc s* &rag* conclu/ii2 de o#icei
ne avInd #ine documen&a&e2 5ie elemen&ele (R32 5ie elemen&ele 136"RA.
Ace+&ia2 5ie adun* doar elemen&ele (R3 5enomenului cerce&a&2 5ie doar $e
cele 136"RA +i a$oi &rag 5ie o conclu/ie (R32 5ie una 136"RA Nn 5unc)ie de
ce dove/i au aduna&: (R3 sau 136"RA.
Ace+&i oameni $ar s* ignore 5a$&ul c* un 4udec*&or corec&2 Nnain&e de a
im$une o sen&in)*2 de a &rage o conclu/ie &re#uie s* ascul&e a&I& acu/a)ia2
cI& +i a$*rarea.
Dac* ascul)i doar o $*rere2 nici nu se cheam* c* ai 4udeca&.
Cn aceas&* ca&egorie eu Ni includ $e cei care se gr*#esc s* conclu/ione/e
c* nu exis&* ?sau c* exis&*A =Dumne/euJ2 sau $e cei care se gr*#esc s*
conclu/ione/e c* exis&* ?sau nuA Iad Me+nic2 sau c* exis&* o singur* via)*
sau mai mul&e 5*r* o cunoa+&ere &emeinic* a ra)iunilor +i $ro#elor con&rare
$unc&ului lor de vedere.
6u ui&a)i c* gra#a s&ric* &rea#aP
(e ace+&i oameni )in s*-i aver&i/e/ c* Nn&o&deauna lucrurile sun& mul& mai
com$lica&e decI& $ar2 nu Nn sensul c* $rinci$iul $e care sun& s&ruc&ura&e nu
ar 5i sim$lu ?aces&a Nn&o&deauna e sim$luA ci elemen&ele de lua& Nn calcul cu
in5luen)* asu$ra 5enomenului cerce&a& sun& mul& mai mul&e Nn&o&deauna
decI& gIndim la Nnce$u&ul cerce&*rii.
-1

2. .ncrederea <i capacitatea de veri=icare

De o#icei dac* avem Nncredere Nn cineva2 avem &endin)a s* nu mai
veri5ic*m ce /ice +i s*-l credem Nn&o&deauna2 de+i uneori $oa&e ne mai +i
min&e ?+i $oa&e nu rarA.
Mai exis&* +i $osi#ili&a&ea ca la Nnce$u& s* ne s$un* adev*ruri u+or de
veri5ica& +i du$* ce ne es&e cI+&iga&* Nncrederea s* ne s$un* lucruri gre+i&e
dar mai greu de veri5ica&2 $e care Nns*2 noi le acce$&*m Nn vir&u&ea Nncrederii
$e care o avem Nn cel care ne in5ormea/*2 Nncredere do#Indi&* $rin
veri5icarea $rimelor in5orma)ii.
Eu /ic c* nu e #ine s* l*s*m nicioda&* garda 4os +i s* veri5ic*m &oa&e
in5orma)iile care ne $arvin2 indi5eren& dac* avem sau nu Nncredere Nn cel
care ne &ransmi&e in5orma)ia2 5ie el chiar mam* sau &a&* deoarece de mul&e
ori se Nn&Im$l* ca el s* 5ie #ine in&en)iona& +i s* cread* c* ne &ransmi&e un
adev*r2 de+i nu l-a veri5ica&2 $reluIndu-l2 $ro#a#il +i el din =&radi)ia
$o$ular*J $e #a/a aces&ei Nncrederi ne4us&i5ica&e.
Mai /ic c* nu se $oa&e avea Nncredere decI& Nn gIndirea $ro$rie2 dar nici Nn
aceas&a decI& Nn m*sura Nn care ea o#i+nuie+&e s* 5unc)ione/e2 s* veri5ice
da&ele de in&rare Nn sis&emul in5orma)ional $ro$riu +i s* le ia de #une a#ia
du$* ce le-a veri5ica& &recIndu-le $rin 5il&rele sim)urilor +i unde nu es&e
$osi#il aces& lucru2 sau unde exis&* $osi#ili&a&ea ca aces&ea s* ne Nn+ele2 s*
le &reac* $rin 5il&rele ra)iunii +i ale logicii.
6u $o)i avea Nncredere decI& Nn gIndirea neNncre/*&oare $en&ru c* ea
nicioda&* nu &e $oa&e &r*da.
(en&ru a nu-)i Nngreuna evolu)ia2 &o&u+i &re#uie s* cre/i $In* la $ro#a
con&rarie2 adic* s* acor/i in&erlocu&orului sau ideilor cu care vii Nn con&ac&
$re/um)ia de nevinov*)ie2 aces& $rinci$iu 5undamen&al al dre$&ului.
De o#icei2 cei care N)i ex$un o idee sau un 5a$& sun& sinceri Nn ac)iunile lor
+i chiar cred c* au dre$&a&e ?uneori chiar auA. "re#uie s*-i consideri2 deci2
$e in&erlocu&orii &*i de #un* credin)*2 ca $e ni+&e $rie&eni Nm$reun* cu care
cau)i s* re/olvi o $ro#lem*.
Dac* ai Nns* Nncredere Nn ei 5*r* s* veri5ici ceea ce N)i s$un2 la un momen&
da&2 o s* a5li $oa&e din Nn&Im$lare c* anumi&e in5orma)ii a5la&e de la ei sun&
5alse +i a&unci ?$en&ru c* nu ai veri5ica& 5iecare in5orma)ie Nn $ar&eA ca/i la
cealal&* ex&rem* avInd &endin)a de a considera &oa&e in5orma)iile $roveni&e
din sursa res$ec&iv* ca 5alse2 renun)Ind as&5el la acele in5orma)ii #une care
ar 5i $u&u& s*-)i 5oloseasc*.
Ie+irea din aces& cerc vicios Nncredere - ca$aci&a&e de veri5icare es&e
ex$rima&* 5oar&e #ine de a$os&olul (avel: =cerce&a)i &oa&e lucrurile +i $*s&ra)i
ce es&e #unPJ
A $*s&ra ce es&e #un $resu$une a veri5ica care din =&oa&e lucrurileJ es&e
#un. El nu /ice cerce&a)i &oa&e lucrurile +i $*s&ra)i &o&2 adic* ave)i Nncredere
5*r* s* veri5ica)i2 ci /ice =ave)i Nncredere du$* ce veri5ica)iJ.
El nu /ice =crede +i nu cerce&aJ cum gre+i& s$une =$o$orulJ $en&ru c* nu-l
--
duce ca$ul mai mul&2 ci /ice s* cre/i du$* ce ai cerce&a&2 adic* cerce&ea/* +i
$*s&rea/* ce es&e #un.
"o& (avel ne s$une +i ce es&e credin)a ?du$* $*rerea luiA: =credin)a es&e o
$u&ernic* Nncredin)are des$re lucrurile care nu se v*dPJ ?Evrei 11.1A
%. 0rganele de percepie <i percepia
6u $u&em s* $erce$em din mediul ex&erior decI& ceea ce ne $ermi& s*
$erce$em organele $erce$)iei: v*/ul2 au/ul2 $i$*i&ul2 gus&ul2 mirosul +i
ra)iuneaP
Aces&e organe de $erce$)ie sun& ca ni+&e rece$&oare de radio care nu $o&
=vedeaJ2 care nu $o& $erce$e decI& acele lungimi de und*2 acele reali&*)i
$en&ru care au 5os& dinain&e acorda&e s$re a le vedea.
Din gama in5ini&* de unde care ne Nncon4oar* $u&em $erce$e vi/ual doar o
mic* $ar&e din ele2 anume s$ec&rul radia)iei vi/i#ile2 su# ea Nn&in/Idu- se
radia)iile in5raro+ii +i deasu$ra ul&raviole&ele $e care nu le $u&em $erce$e
&o&u+i.
6u $u&em au/i de asemenea2 decI& o mic* gam* de sune&e2 in5rasune&ele
+i nici ul&rasune&ele nu le $u&em rece$&a audi&iv.
3#serv*m2 deci2 c* nu $u&em $erce$e cu sim)urile decI& o mic* $ar&e din
5enomenele mani5es&a&e Nn univers +i c* r*mIn mul&e lucruri invi/i#ile sau
neaudi#ile +i am su#linia& invi/i#ile +i neaudi#ile $en&ru c* a nu vedea sau a
nu au/i o und* cu o anumi&* 5recven)* de vi#ra)ie ce carac&eri/ea/* un
5enomen2 nu im$lic* 5a$&ul c* ea nu exis&* ?c* acel 5enomen nu exis&*A.
As&5el2 dac* nu ne vedem =s&ruc&ura energe&ic*J a cor$ului nu Nnseamn*
c* aceas&a nu exis&*2 sau dac* =nu vedemJ =su5le&ele mor)ilorJ nu Nnseamn*
c* ele nu exis&*...
Inca$aci&a&ea de a nu sim)i $rin $erce$)ie un 5enomen nu im$lic* 5a$&ul
c* 5enomenul res$ec&iv nu exis&* +i nu es&e o dovad* Nn aces& sens.
Dac* ne-am Nnc*$*)Ina Nn&r-un as&5el de ra)ionamen& de &i$ul lui "oma
6ecredinciosul =nu cred $In* nu $i$*iJ am 5i ca un or# c*ruia2 de+i2 i se
s$une c* exis&* culori nu crede $In* nu le vede2 sau ca unul c*ruia i se
s$une c* exis&* lei Nn A5rica +i el /ice c* nu ne va crede $In* nu-i va vedea2
adic* gInde+&e ceva de genul: dac* eu nu i-am v*/u& Nnseamn* c* nu
exis&*P
3are gIndirea corec&* nu es&e: =eu deocamda&* nu v*d culorile2 res$ec&iv
eu deocamda&* nu am v*/u& lei dar am mul&e mo&ive o5eri&e mai ales de al
+aselea sim) s* cred c* ele ?eiA exis&*VJ
(erce$)ia se schim#* deci oda&* cu $er5ec)ionarea organelor $erce$)iei +i
organele $erce$)iei sun& in5luen)a&e de ceea ce $erce$. Aces& ra)ionamen& e
eviden&2 mai ales Nn ca/ul celui de al +aselea sim): ra)iunea.
-7
(. 6?ndurile <i in=or5aiile pri5ite prin +i5uri
"oa&e in5orma)iile $e care le $rimim $rin cele cinci sim)uri $lus al +aselea
?Ra)iuneaA sun& $relucra&e de Min&e $rin ra)iune. (u&em vedea as&5el c*
Ra)iunea es&e Nn acela+i &im$ +i organ de sim) al reali&*)ii +i mi4loc de
$relucrare a ei2 de Nn)elegere a ei. A+adar2 gIndirea e modela&* de
in5orma)iile $e care le $rimim $rin sim)uri dar Nn acela+i &im$ aces&e
in5orma)ii sun& s&a#ili&e mai mul& sau mai $u)in con+&ien& de modul nos&ru
de gIndire.
As&a-i clar2 $en&ru c* de exem$lu s$re a a5la in5orma)ii s* /icem2 des$re
=mIn&uireJ &re#uie s* ci&im s* /icem cel $u)in 1*r)ile D5in&e ?Ki#lia2 1oranul2
"almudul2 Dao De >ing2 Kaghavad-0i&a2 !oga Du&ra2 1ar&ea "i#e&an* a
Mor)ilor2 e&c.A2 dar $en&ru a le ci&i &re#uie s* avem o de&erminare
?mo&iva)ieA men&al* Nn aces& sens.
1um am mai s$us2 oamenii2 de o#icei2 nu v*d decI& ce vor s* vad*. 1el
mai clasic exem$lu Nn aces& sens es&e cel cu $aharul $e 4um*&a&e gol $e
care doi oameni cu dou* modali&*)i de gIndire di5eri&e ?o$&imismul +i
$esimismulA Nl v*d &o&al di5eri&2 de+i am#ii au +i se servesc de acelea+i
sim)uri: unul nu vede decI& 4um*&a&ea $lin* $e cInd cel*lal& nu o vede
decI& $e cea goal*.
Oa)* de aces& exem$lu2 e #ineNn)eles de $reci/a& doar c* adev*rul es&e
Nn&o&deauna la mi4loc2 adic*2 $aharul e $e 4um*&a&e gol +i $e 4um*&a&e $lin.
Un om cu o gIndire o#iec&iv* vede aces& lucru.
0Indurile vin2 deci2 din $relucrarea sim)urilor.
0Indurile de$ind de sim)uri ?nu ne $u&em imagina ceea ce nu am v*/u&
nicioda&*A. A+a c* Nn&o&deauna es&e #ine s* 5im a&en)i la in5orma)iile $e care
le $rimim $rin sim)uri din mediul Nn care ne mani5es&*m $en&ru c* aces&ea
au re$ercusiuni asu$ra modului nos&ru de gIndire2 a modului nos&ru de a
vedea via)a2 iar aces& mod se va re$ercu&a asu$ra in5orma)iilor urm*&oare
$e care o s* le $rimim $rin sim)urile de&ermina&e s* ac)ione/e de gIndirea
noas&r*2 $en&ru sim$lul 5a$& c* gIndirea de&ermin* ac)iunea2 iar $rin
ac)iune noi ne modi5ic*m modul de gIndire ?de $erce$)ie a reali&*)iiA.

>. Cauz4 <i e=ect. Adev4r <i logic4

D* a#ord*m mai Nn&Ii cercul vicios cau/*-e5ec&: orice cau/* are un e5ec& +i
orice e5ec& es&e la rIndul s*u o cau/*. Aces& lan) al cau/elor +i e5ec&elor es&e
nes5Ir+i&.
6u $oa&e exis&a cau/* 5*r* e5ec&2 sau e5ec& 5*r* cau/*U e5ec&ul se
de5ine+&e $rin cau/a sa +i cau/a se de5ine+&e $rin e5ec&ul s*u. 3rice are o
cau/* +i generea/* un e5ec& doar c* unele cau/e sau e5ec&e deocamda&* nu
le cunoa+&em.
Aces&a a 5os& $e scur& cercul vicios al cau/ali&*)ii. Cn con&inuare voi c*u&a
-9
s* a#orde/ +i s* anali/e/ leg*&ura cau/al* din&re Adev*r +i Logic*:
Adev*rul ex$rim* reali&a&ea o#iec&iv*.
Adev*rul s$une ceea ce es&e2 ceea ce exis&* o#iec&iv2 inde$enden& de ce
credem sau nu credem noi.
Adev*rul es&e logic $en&ru c* reali&a&ea e logic*2 5iind cl*di&* $e leg*&ura
cau/*-e5ec&.
(rin logic* se a4unge la adev*r. Logica 5ace leg*&uri cau/*-e5ec& $ornind
de la ce +&ie 5iin)a care 4udec*. Deci2 Nn leg*&urile cau/*-e5ec& lua&e Nn
considera)ie2 es&e lua&* Nn calcul nu ceea ce es&e ?reali&a&eaA ci ceea ce +&ie
5iin)a des$re reali&a&e.
Logica es&e adev*ra&* +i adev*rul es&e logic.
Dar nu &o& ce-i logic es&e +i adev*ra&. Dac* ra)iunea Nn $rocesul ei logic de
gIndire ar lua Nn calcul adev*rul in&egral $rivind $ro#lema Nn cau/* ?&oa&e
da&ele2 as$ec&ele2 elemen&ele2 ce re5lec&* reali&a&ea 5enomenului anali/a&A
a&unci $rin logic* s-ar a4unge la ceva adev*ra&.
Dar dac* Nn $rocesul de reali/are al leg*&urii cau/*-e5ec& $ornim de la un
sis&em axioma&ic2 de la un adev*r $ar)ial se a4unge la un al& adev*r $ar)ial.
Dac* se $leac* de la un neadev*r $rin logic* se a4unge la un al& neadev*r.
De exem$lu dac* consider*m c* =Dumne/euJ es&e o 5iin)* r*/#un*&oare2
vom s$une c* e logic ?$e aceas&* #a/*A ca el s* se r*/#une $e oameni
$en&ru nesu$unerea lor.
Logica es&e a+adar o leg*&ur* cau/*-e5ec&2 leg*&ur* care $oa&e avea sau
nu conexiune cu reali&a&ea o#iec&iv*.
De exem$lu un om visea/* ceva ?ceva logicA &o&ul se succede normal Nn
visul s*u2 &o&u+i aceas&a nu Nnseamn* c* &o& ce visea/* el e o reali&a&e
o#iec&iv* ?ceva care exis&* +i dac* el nu mai visea/* lucrul res$ec&ivA.
Logica e mani5es&area legii cau/ei +i e5ec&ului.
Adev*rul es&e mani5es&area &u&uror legilor.
"oa&e adev*rurile se su$un legii cau/ale. Dar nu &o& ce re/ul&* $rin
a$licarea legii cau/ale e adev*ra&2 real2 o#iec&iv. Aceas&a deoarece aceas&*
lege e una 5oar&e com$lex* 5iind organi/a&* su# 5orma unei re)ele2 un nod al
re)elei re$re/en&Ind o cau/* +i un e5ec& Nn acela+i &im$.

-B
Dac* anali/*m aceas&* re)ea vom vedea c* din&r-un $unc& al re)elei
$leac* mai mul&e linii care Nl leag* cu al&e $unc&e ale re)elei2 adic* una +i
aceea+i cau/* $oa&e genera mai mul&e e5ec&e ?uneori chiar o$useA2 aceas&a
mai ales Nn ca/ul leg*&urilor Nn care in&ervin oamenii cu =li#erul lor ar#i&ruJ.
De exem$lu s* $resu$unem c* &u )i un $ix Nn aer deasu$ra $odelei. Eu &e
Nn&re# dac* e adev*ra&2 c* dac* &u o s* la+i $ixul din mIn* el va a4unge $e
$odea. (ro#a#il o s* r*s$un/i cu da. Logica &a a$elea/* la legea gravi&a)iei
care s$une c* un o#iec& es&e a&ras de (*mIn& dac* nu es&e o 5or)* con&rar*
mai mare sau cel $u)in egal* cu 5or)a de a&rac)ie a $*mIn&ului care s* Nl
re)in*.
Cn aces& momen& eu $un o mas* ?in&roduc o nou* cau/* Nn ecua)ieA Nn&re
$ixul $e care Nl )ii &u Nn mIn* +i $odea +i N)i cer s* la+i $ixul din mIn*. Cl vei
l*sa +i Nn loc s* cad* $e $odea va c*dea $e mas*. Deci2 cInd &u ai a5irma&
ca 5iind un adev*r c*derea $ixului $e $odea2 &e-ai Nn+ela& deoarece a&unci ai
ignora& $osi#ilele al&e cau/e care ar $u&ea s* in&ervin* Nn des5*+urarea
evenimen&elor.
Cn aces& exem$lu se vede 5oar&e clar c* $en&ru a &rage ni+&e conclu/ii
des$re un 5enomen $e #a/a logicii2 &re#uie s* lu*m Nn considerare 5oar&e
mul&e leg*&uri cau/*-e5ec& care converg asu$ra 5enomenului cerce&a&. De
aceea es&e necesar* o cerce&are a&en&* a &u&uror cau/elor care in&er5erea/*
cu 5enomenul cerce&a& Nnain&e de a enun)a di5eri&e adev*ruri lega&e de
5enomenul res$ec&iv. As&a Nn li$sa $osi#ili&*)ii de cunoa+&ere direc&* a
reali&*)ii.
"o& aces& exem$lu ara&* c* oricInd $o& in&erveni Nn leg*&urile cau/ale $e
care noi le consider*m adev*ra&e al&e leg*&uri cau/ale care le modi5ic* $e
$rimele +i deci2 dac* vrem s* ne $ronun)*m asu$ra valorii de adev*r a
anumi&or leg*&uri cau/ale2 &re#uie s* s$unem du$* ce am a4uns la o
conclu/ie c* aceas&* conclu/ie e cel mai $osi#il2 cel mai $ro#a#il s*
re$re/in&e adev*rul.
Dac* re$re/in&* sau nu adev*rul Nn $ro$or)ie de su&* la su&* ne vom
$u&ea convinge2 ne vom $u&ea $ronun)a doar cInd o s* ne convingem $rin
sim)urile cu care sun&em Nn/es&ra)i veri5ica&e la rIndul lor de ra)iune ?s$re a
nu 5i Nn+ela)i de aces&ea $rin anumi&e ilu/ii care $o& s* a$ar*A.
Cn sensul celor a5irma&e mai sus $u&em s* s&a#ilim de exem$lu2 cu o
anumi&* $ro#a#ili&a&e ?luInd Nn considera)ie di5eri&ele leg*&uri cau/ale2 care
$o& 5i cons&a&a&e $rin sim)uri +i al&e leg*&uri cau/ale cons&a&a&e de al)i
oameni $rin a+a numi&ele ex$erien)e de =moar&e a$ro$ia&*J sau $rin cele de
=dedu#lareJ ?=c*l*&orie as&ral*JA sau de =vis lucidJ2 c* exis&* =via)* du$*
moar&eJ ?de 5orma oniric*A sau c* exis&* =raiJ +i =iadJ ?de 5orma $sihic* +i
oniric*A2 c* exis&* =su5le&J ca ceva di5eri& de &ru$ul 5i/ic2 e&c.
Mom $u&ea as&5el a5irma cu o anumi&* cer&i&udine c* de exem$lu exis&*
=su5le&J ca =ceva di5eri& de &ru$J2 doar a&unci cInd vom reali/a o =dedu#lare
as&ral*J2 o =des$rindereJ con+&ien&* de &ru$ ?+i Nn aces& sens sun& me&ode
-8
care ne $o& $ermi&e aces& lucru
7
A R Nns* la o anali/* mai a&en&* a
5enomenului =dedu#l*rii as&raleJ ias* la su$ra5a)* reali&a&ea oniric* eviden&*
cores$un/*&oare lui $recum +i al&or reali&*)i s$eci5ice =su5le&uluiJ.
Mom $u&ea a5irma ca 5iind iar*+i un adev*r rela&iv =cer&J exis&en)a =raiuluiJ
+i a =iaduluiJ a&unci cInd =le vom vedeaJ2 cInd le vom $erce$e Nn vis ?sau
$rin sim)urile asimila#ile s&*rii de vis cum ar 5ii =clarvedereaJ2 =claraudi)iaJ2
e&c.A sau cInd le vom $erce$e aievea Nn reali&a&ea s&*rii de veghe a&unci
cInd le aducem ?sau le vom aduceA noi Nn+ine Nn mani5es&are.
(In* la acel momen& Nn s$iri&ul adev*rului e recomanda#il s* s$unem c*
exis&en)a lor ?de o manier* s$eci5ic* $ar&icular* #ine de5ini&* R asimila#il*
reali&*)ilor onirice2 res$ec&iv reali&*)ii con+&iin)ei de vegheA se Nncadrea/* Nn
ca&egoria reali&*)ilor de cerce&a&2 res$ec&iv de mani5es&a&.
Deci2 $en&ru lucrurile +i 5enomenele $e care nu le $u&em veri5ica $rin
in&ermediul sim)urilor comune2 &re#uie sa ne $ronun)*m asu$ra valorii lor
de adev*r $rin $ro#a#ili&*)i ?-.,2 7.,2 9.,2 B.,2 ::.:,QA +i Nn 5unc)ie
de aces&e adev*ruri care sun& cele mai $ro#a#ileU s* ne orien&*m ac)iunile2
$reg*&indu-ne de con5run&area cu reali&a&ea o#iec&iv* s$re a nu 5i sur$rin+i
de ea.
Un exem$lu va 5i elocven&. D* $resu$unem c* a5ar* nu $lou*. "o&u+i v*
gIndi)i s* v* lua)i sau nu um#rela. De ceV (en&ru c* a)i v*/u& c* $e cer s-au
s&rIns nori mari +i negri2 deci2 e 5oar&e $ro#a#il s* $lou*.
6u $u&e)i s* s$une)i dac* o s* $lou* sau nu cu garan)ie de 1..,2 dar
$u&e)i s$une c* e 5oar&e $ro#a#il s* $lou* +i $en&ru aces&a v* lua)i m*suri
de $revedere ?lua)i um#relaA $en&ru a nu 5i sur$rin+i de reali&a&ea o#iec&iv*
?de $loaieA care se va mani5es&a +i a su5eri as&5el consecin)e ne5avora#ile
$en&ru voi ?v* r*ci)i2 v* uda)i hainele e&c.A.
D$er c* v-a)i $rins. Eu v* Nndemn la (REMEDERE2 o &r*s*&ur*
carac&eris&ic* a unui om Nn)ele$&. Oi-)i dar Nn)ele$)i +i $rev*/*&oriU lua)i Nn
serios &oa&e as$ec&ele reali&*)ii cu care v* con5run&a)i2 anali/a)i $osi#ili&a&ea
exis&en)ei unor reali&*)i $e care deocamda&* nu le $u&e)i veri5ica2 $en&ru a
nu 5i lua)i $rin sur$rindere de reali&a&e +i s* su5eri)i consecin)ele
ne$revederii voas&re.
D* 5im deci (REMEZE"3RIP
A+adar2 $rivind un 5enomen oarecare $rin anali/a a cI& mai mul&a cau/e
cu in5luen)* asu$ra 5enomenului cerce&a&2 se $o& a5la e5ec&ele $e ansam#lu
$e care le va genera acea in&ercondi)ionare de cau/e.
Adev*rul2 reali&a&ea o#iec&iv* cu$rinde acea $ar&e din aceas&*
Nncreng*&ur* de cau/e +i e5ec&e care au cores$onden& Nn reali&a&e2 sun& acele
cau/e +i e5ec&e care exis&* ?nu sun&2 deci2 i$o&e/eA.
Acum2 revenind $u)in asu$ra a ceea ce am mai s$us2 dac* $ornim de la
un $unc&2 de la un nod al Nncreng*&urii de cau/e +i e5ec&e care converg Nn +i
din acel nod2 +i lu*m Nn calcul doar unele cau/e +i e5ec&e a&unci se a4unge
$rin logic* la un adev*r $ar)ial2 care are cores$onden)* doar $ar)ial cu
7 Me/i ca$i&olul TUnel&ele des*vIr+iriiT2 su#ca$i&olul TAc)iuneaT- TAc)iunea 4us&*T
?$unc&ul K. MisulA.
-H
reali&a&ea.
Dac* lu*m ca +i cau/e ni+&e cau/e care nu exis&* ?nu au cores$onden& Nn
reali&a&ea o#iec&iv*A $rin logic* o s* a4ungem la ceva care nu are
cores$onden& Nn reali&a&e ?de+i mai sun& +i exce$)ii: de exem$lu
demons&ra)ia $e care o 5ace Marx s$re a ar*&a c* $ro5i&ul a$ar)ine +i
munci&orilor e &o&al gre+i&* dar conclu/ia men)iona&* mai Nnain&e e $er5ec&
adev*ra&*A.
(en&ru a 5i cI& mai #ine Nn)eles o s* mai dau un exem$lu ?&o& din domeniul
religiei2 aceas&a 5iind $re5era&a meaA. Dac* consider*m ca +i cau/* 5a$&ul c*
=Dumne/euJ es&e r*/#un*&or vom avea ca e5ec& 5a$&ul c* $rin Iad2
=Dumne/euJ Ni $ede$se+&e $e $*c*&o+i.
Dac* Nns* consider*m ca +i cau/* 5a$&ul c* =Dumne/euJ es&e iu#ire +i es&e
un $*rin&e iu#i&or a&unci $rin &o& ceea ce 5ace el urm*re+&e #inele nos&ru2
deci2 +i iadul e ceva crea& de =Dumne/euJ s$re a ne a4u&a2 ca un $*rin&e
care din cInd Nn cInd N+i mai =$ede$se+&eJ co$iii $en&ru a-i de&ermina s* nu
mai 5ac* ac)iuni ne5avora#ile lor ?releA2 Nndre$&a&e s$re dis&rugerea
ArmonieiQ
Din exem$lul de mai sus $u&em vedea cum acela+i e5ec& ?Iadul2 ca +i locA2
$oa&e 5i =genera&J de dou* cau/e &o&al con&rare +i Nn acela+i &im$2 se ara&* +i
eviden)a aces&ui cerc vicios2 cau/*-e5ec& cu care am Nnce$u& aceas&*
ex$unere2 adic* e5ec&ul es&e condi)iona& de cau/* +i cau/a de e5ec&. Adic*
cau/a: =Dumne/eu e r*/#un*&orJ2 duce la e5ec&ul c* =Dumne/euJ
$ede$se+&e ?chinuieA $*c*&o+ii Nn Iad2 dar dac* consider*m ca e5ec& 5a$&ul
c* =Dumne/euJ N+i a4u&* cumva co$ii $rin Iad a4ungem la cau/a =Dumne/eu
es&e #un*&a&ea a#solu&*2 =Dumne/euJ es&e Iu#irePJ.
Acum ca o conclu/ie la &oa&* aceas&* ex$unere care s$er nu a 5os& $rea
s&u5oas* &re#uie s* mai s$un c* &oa&* (R3KLEMA es&e s* s&a#ilim ce es&e Nn
reali&a&ea o#iec&iv* ?care es&e inde$enden&* de ce credem noiA2 s* s&a#ilim
ce 5enomene 5ac $ar&e din aceas&* reali&a&e sau ?+iA ce 5enomene e 5oar&e
$ro#a#il s* 5ac* $ar&e din aceas&* reali&a&e ?as&a Nn ca/ul im$osi#ili&*)ii
momen&ane a veri5ic*rii $rin $erce$)ie direc&*A +i s* ac)ion*m Nn con+&iin)*
de cau/* s$re #inele nos&ru.
(en&ru c* dac* vom da de r*u ?de/avan&a4os2 ne5avora#il2 neu&ilA2 $rin
ac)iunile noas&re care nu vor )ine seama de aceas&* reali&a&e ?de exem$lu2
Nncerc*m s* &recem o $r*$as&ie Nnchi$uindu-ne c* $es&e ea es&e un $od de+i
nu es&eA va 5i numai vina noas&r* $en&ru c*: =-+norana este o e(plicaie,
dar nu i o scuz
.
.
9 TLegea lui Ker@eleT.
-<
). 03iectiv&+u3iectiv. Teorie&practic4

1e e o#iec&ivV 1e e su#iec&ivVQ
3#iec&iv e ceea ce exis&* indi5eren& de ce credem noi. Du#iec&iv e ceea ce
5iecare $erce$e din ceea ce exis&* sau ce crede 5iecare des$re ceea ce
exis&*.
De ce leg*&ura o#iec&iv-su#iec&iv ar cons&i&ui un cerc viciosV (en&ru
sim$lul mo&iv c* exis&* o &endin)* 5oar&e $u&ernic Nnr*d*cina&* Nn $sihologia
ac&ual* a oamenilor de a con5unda ceea ce es&e su#iec&iv cu ceea ce es&e
o#iec&iv2 de a con5unda ceea ce credem noi c* exis&* cu ceea ce exis&* Nn&r-
adev*r2 adic* a se considera c* doar ceea ce noi $erce$em cu sim)urile
noas&re limi&a&e exis&*2 iar ceea ce nu $erce$em nu exis&*.
Exem$lu: =nu exis&* su5le& $en&ru c* nu Nl v*dJ. Aces&a e un exem$lu &i$ic
de con5u/ie men)iona&* mai sus2 care generea/* un mod incorec& de
gIndire. 1ineva care gInde+&e ra)ional +i corec& ar &re#ui s* /ic*: JD-ar
$u&ea s* exis&e =su5le&J ?a c*rui na&ura exac&* &re#uie s&a#ili&* cI& mai
$recis cu $u&in)*A dar eu nu Nl v*d deocamda&*J.
Doar la 5el e +i cu a&omii2 nici $e ace+&ia nu-i v*d cu $erce$)ia ac&ual*2
&o&u+i consider c* exis&* $en&ru c* al)ii l-au dedus exis&en)a $rin me&ode
s$eci5ice 5i/icii a&omice. D* a$lic deci aceea+i regul* +i =su5le&uluiJ $en&ru c*
sun& des&ui care =Nl v*dJ ?=clarv*/*&oriiJA2 o mul)ime care =Nl sim&J2 care Nl
&r*iesc ca $e o ex$erien)* vie ?$rin =dedu#l*ri as&raleJ sau $rin =ex$erien)e
de moar&e a$ro$ia&*J2 $rin vise normale sau $rin vise lucideA.
Revenind la cercul vicios o#iec&iv-su#iec&iv2 un al& exem$lu al con5u/iei
care a$are Nn&re aces&e dou* no)iuni ne-o d* dogma&ismul religios care
degenerea/* nu de $u)ine ori Nn 5ana&ism.
=Oereasc* Dumne/euJ s* a&ingi o dogm* oarecare a unei #iserici oarecare
?de exem$lu2 Nn leg*&ur* cu Raiul sau Iadul sau reNncarnarea2 sau
mIn&uireaQA c* imedia& sun& Nn s&are s* &e omoare ?acum la 5igura&2 dar Nn
urm* cu 7..-9.. de ani era la $ro$riuA.
De unde a&I&a $a&im*2 de unde a&I&a siguran)* Nn a$*rarea exis&en)ei
unor 5enomene $e care ma4ori&a&ea clericilor nu le-au veri5ica&.
Un as&5el de cleric sau =credinciosJ ?c*/Ind Nn con5u/ia men)iona&* mai
susA nu /ice: =e $osi#il sau 5oar&e $osi#il s* exis&e iad sau rai2 4udeca&* +i
NnviereQJ2 ci /ice: =sigur exis&*PJ 6u /ice c* e $osi#il s* nu exis&e2 sau
dim$o&riv* s* exis&e reNncarnare2 ci /ice =sigur nu exis&*J sau =sigur exis&*J
?Nn 5unc)ie de religia din care 5ace $ar&eA.
Mede)i aici con5u/ia Nn&re su#iec&iv ?ceea ce crede el c* exis&* sau nu
exis&*A +i o#iec&iv ?ceea ce exis&*A. Cn ceea ce $rive+&e $ro#lemele
men)iona&e mai sus Nn ma4ori&a&ea ca/urilor ?::2:,A2 reali&*)ile la care
aces&ea 5ac re5erire nu au 5os& veri5ica&e de cei care )in cu din)ii de adev*rul
lor2 sau mai degra#* /ic eu de =ilu/iaJ lor.
De unde a&I&a NndIr4ire2 Nn&re# eu. Unde e deschiderea la nou a aces&or
-:
oameniV E Nnchis* undeva du$* =ochelarii de calJ $e care ace+&ia Ni $oar&*Q
D$er c* voi nu 5ace)i $ar&e din aceas&* ca&egorie de oameni Nngus&a)i Nn
vederi. M* s$un &o&u+i celor din&re voi care =se sim& cu musca $e c*ciul*J:
universul es&e in5ini& Nn mani5es&*rile sale2 o +&i)i de al&5el +i voi2 dar nu o
con+&ien&i/a)i. Dac* a)i con+&ien&i/a a)i $rivi la &o& aces& univers2 v-a)i
#ucura de m*re)ia lui +i a)i d*rui din iu#irea in5ini&* $e care 1rea&orul a $us-
o Nn inima voas&r*2 5iin)elor din 4ur +i a)i renun)a s* $rivi)i doar Nn ghiocul
$ro$riei $alme ?care e 5ini&*A +i s* $re&inde)i c* cunoa+&e)i &o& universulP

Lega& Nn&r-un 5el de aces& cerc vicios o#iec&iv-su#iec&iv es&e +i cercul vicios
$e care Nl 5ormea/* teoria <i practica sau mai $recis gIndul +i ac)iunea.
0Indul ne de&ermin* s* ac)ion*m Nn&r-o direc)ie oarecare2 iar ac)iunea
res$ec&iv* se Nn&oarce asu$ra noas&r* +i ne modi5ic* modul de gIndire.
De exem$lu: co$ilul mic +i necunosc*&or se gInde+&e: =ce-ar 5i s* #ag
mIna Nn 5ocJ ?as&a-i gIndireaA. Li o #ag* ?ac)iuneaA. Re/ul&a&ul: se modi5ic*
gIndirea2 adic* nu o s* mai #age nicioda&* mIna Nn 5oc de #un* voie.
Desigur c* aces& s&il de ac)iune e $en&ru cei mai grei de ca$. Eu recomand
ca Nn ac)iunile noas&re s* ne orien&*m +i du$* ac)iunile al&ora2 s* &ragem
Nnv*)*min&e din gre+elile celor din 4urul nos&ru 5*r* a le 5ace +i noi aces&e
gre+eli.
Du# al& as$ec&2 gIndirea +i ac)iunea se in&ercondi)ionea/* reci$roc2 adic*
nu o s* 5ac nicioda&* o ac)iune2 dac* nu o s*-mi &reac* $rin ca$ s* o 5ac +i
nici invers: nu o s*-mi &reac* $rin ca$ s* 5ac ceva dac* nu v*d ?nu $erce$
din mediul Nncon4ur*&orA o ac)iune iden&ic* sau similar* de la care even&ual
eu s* 5ac ceva varia)ii im$rovi/a&e Nn gInd.
Aici in&ervine $u&erea exem$lului: oamenii nu ar 5i $rac&ica& nicioda&*
vir&u&ea dac* nu ar 5i 5os& cineva s* le ara&e c* e $osi#il aces& lucru +i Nn $lus
c* e chiar recomanda& $en&ru #inele $ro$riei 5iin)e. Dar asu$ra vir&u)ii o s*
mai revin.
Acum care es&e leg*&ura cercului vicios o#iec&iv-su#iec&iv cu cel 5orma& din
&eorie +i $rac&ic*V
(rac&ica ?ac)iuneaA e o#iec&iv*2 ea nu $oa&e 5i schim#a&*2 ea 5ace $ar&e
din ceea ce exis&* ?mai $recis e5ec&ele eiA +i asu$ra ei ?sau de e5ec&ele eiA
7.
nu ne mai $u&em Nndoi: =am 5*cu& +i am v*/u& ce am $*)i&PJ
"eoria e su#iec&iv*2 e ceea ce credem des$re reali&a&e2 credem c* dac*
5acem ceva o s* avem anumi&e re/ul&a&e.
Cn aces& sens $u&em 5i siguri doar cu o $ro#a#ili&a&e mai mare sau mai
mic* c* avem dre$&a&e. "eoria e &eorie +i e $ur su#iec&iv*. Ac)iunea
?$rac&icaA e $ur o#iec&iv*2 Nn sensul men)iona& mai Nnain&e +i $e #a/a ei se
$oa&e cons&rui solid.
1ons&ruirea vir&u)ii Nn om se 5ace $rin ac)iune Nn $rinci$al2 nu doar $rin
&eorie. As&a nu s-a Nn&Im$la& +i nu se va Nn&Im$la.
$. i53ol <i raiune

De o#icei orice religie es&e cons&rui&* $e sim#oluri.
1ine se Nncurc* Nn ele +i ia sim#olul dre$& reali&a&e in&r* Nn&r-un cerc vicios
=sim#ol-reali&a&eJ Nn care con5und* aces&e no)iuni2 +i din care mai $oa&e ie+i
doar $rin ra)iune +i $rin $rivirea a&en&* a ceea ce el consider* reali&a&e dar
Nn adev*r es&e un sim#ol.
Doar un sim#ol $ur +i sim$lu.
Aici es&e Nn)ele$ciunea. Religia es&e 5*cu&* $en&ru &oa&* lumea dar o $o&
Nn)elege doar oamenii in&eligen)i2 cerce&*&orii neo#osi)i2 doar cei ca$a#ili s*-i
Nn)eleag* sim#olurile.
Religia es&e o $ro#*2 deslu+irea ei e una din $ro#ele cele mai dure $e care
as$iran&ul &re#uie s* o &reac* Nn drumul s*u s$re reali&a&e.
Unii ar /ice ?nu /ic careA c* ra)iunea a$ar)ine con+&ien&ului iar sim#olul se
adresea/* su#con+&ien&ului +i $rin aceas&a con+&ien&ului.
Eu sun& mai direc& +i a5irm clar: sim#olul e o ra)iune necunoscu&* Nnc*P
Unele sim#oluri nu le $u&em $rice$e la un momen& da&2 sun& ra)ionale2 dar
ca s* le $u&em Nn)elege &re#uie s* le $rivim de a$roa$e.
=1on+&ien&ulJ se a$ro$ie de =Du#con+&ien&J. De la de$*r&are se vede ceva
neclar2 un con&ur2 un sim#ol2 ni+&e gInduri con5u/e ?cum sun& =$*ca&eleJA
dar cInd a4unge lIng* ele2 le vede clar. 1eea ce vede nu mai e o 5an&om*2 e
ceva $al$a#il.
E noa$&e2 mergi $e un drum +i ve/i o lumini)* ?acum vine iluminarea2 ve/i
c* e ceva $u&red Nn &ine: nu +&i clar ce2 dar sim)i aces& lucruA. Lumini)a e un
sim#ol: ar $u&ea 5i acolo ceva2 ar $u&ea 5i via)* +i ra)iune2 dar e de$ar&e +i
nu are ros& s* &e chinui a &e gIndi ?a $resu$une2 a cons&rui &eoriiQA cam ce
ar $u&ea 5i. Mai degra#* &re#uie s* &e gInde+&i cum &re#uie s* ac)ione/i2 ce
&re#uie s* 5aci s$re a a4unge mai a$roa$e de lumini)* s$re a o s&udia mai de
a$roa$e.
C)i s&a#ile+&i mai Nn&Ii direc)ia +i a$oi $orne+&i la drum2 Nn&Ilne+&i
o#s&acole2 le elimini ?direc)ia e Nn&o&deauna drumul vir&u)iiA.
A4ungi la 4um*&a&ea drumului2 acum lumina e mai $u&ernic* +i reali/e/i c*
71
e Nncon4ura&* de ceva ?acum Nn)elegi mul& mai #ine modul &*u de gIndire 2
ilu/iile &ale men&ale2 Nnce$i s*-)i cuno+&i gre+elile de gIndireA. Cn 4urul ei
es&e o cons&ruc)ie2 Nnc* nu +&ii ce cons&ruc)ie2 dar ea +&ii c* exis&*2 mergi
mai de$ar&e. Acum e+&i $e un mun&e2 ve/i c* lumina es&e +i ea $e un vIr5
de mun&e. (en&ru a a4unge la ea &re#uie s* co#ori mai Nn&Ii mun&ele $e care
e+&i ?$en&ru a Nn)elege $ro5und o ilu/ie &re#uie s* co#ori Nn su#con+&ien&A.
1Ind co#ori nu mai ve/i lumina ?)i-o ascunde mun&eleA dar &u +&ii c* e
acolo2 doar ai v*/u&-o din vIr5ul mun&elui de $e care &ocmai co#ori. A4ungi
Nn 5undul v*ii +i Nnce$i s* urci cel*lal& mun&e. Urcu+ul e greu ?cerce&area
su#con+&ien&ului2 a mecanismelor cele mai in&ime ale gIndirii e di5icil* +i
cere r*#dareA.
Cnce$i s* &e Nn&re#i: oare are ros& s* urc2 e sigur c* am v*/u& acea
lumin*V E sigur c* mai exis&* ceva Nn 4urul eiV De$*+e+&i Nndoiala +i &e
ho&*r*+&i s*-)i urme/i drumul. A4ungi Nn vIr5ul mun&elui $e care es&e lumina.
Acum e+&i mul& mai a$roa$e de ea: $o)i vedea c* $rovine de la o ca#an*.
E+&i #ucuros2 ai g*si& via)*2 ai g*si& ra)iune2 &e a$ro$ii2 acum2 ve/i ca#ana
?cea ce ai c*u&a&A Nn de&aliu2 Ni ve/i u+a2 5eres&rele 2 aco$eri+ul2 a$oi a4ungi
s*-l cuno+&i $e Nnsu+i s&*$Inul casei ?ve/i &o& modul de gIndire al $*ca&ului
sau al ilu/iei cerce&a&e: mInie2 orgoliu2 5ric*2 &ris&e)e2 l*comieQA.
Ai c*u&a& via)*2 lumin*2 ra)iune +i ia&*2 ai g*si& via)*2 lumin* +i ra)iune.
Din ceea ce a 5os& la Nnce$u& doar un sim#ol ?ceva neclarA acum du$*
drumul 5*cu& a deveni& ceva concre&2 ceva $al$a#il2 ceva ra)ional2 in&eligi#il.
Cn leg*&ur* cu orice as$ec& al su#con+&ien&ului ?al $ro5un/imilor min)iiA
vrem s* cerce&*m2 +i mai ales Nn leg*&ur* cu egourile2 $*ca&ele2 gIndurile
gre+i&e2 de5ec&ele $sihologice2 ilu/iile sau cum vrem s* le numim2 la Nnce$u&
aces&ea ne a$ar con5u/e2 ne iri&*2 nu reu+im s* le Nn)elegemQ Du$* un
s&udiu in&ens Nns* al lor2 +i du$* o ac)iune concen&ra&*2 Nndre$&a&* s$re a le
Nn)elege +i elimina2 a4ungem a$roa$e de ele +i le vedem &oa&* cons&ruc)ia.
A&unci nu se vor mai $u&ea ascunde de noi $en&ru c* le cunoa+&em &oa&e
+ire&licurile.
A&unci vom s$une aces&or =$*ca&eJ ?orgoliu2 mInie2 5ric*QA s* se
&rans5orme Nn $ace2 iu#ire2 ex&a/Q +i ne vor ascul&a $en&ru c* le cunoa+&em
acum 5oar&e #ine +i le ar*&*m cum s* 5ac* aces&e &rans5orm*ri.

7-
III. R-ALIT8:I *- L,AT A/I"T-
1. Cunoa<terea de +ine <i cunoa<terea univer+ului

1red c* orice eso&eris& ?cerce&*&or al $ro5un/imii lucrurilorA +&ie de
cele#rul dic&on =cunoa+&e-&e $e &ine Nnsu)i +i vei cunoa+&e universul +i /eiiJ
$re/en& $e 5ron&is$iciul &em$lului din Del$hi.
Universul sun& ceilal)i. E clar c* exis&* o leg*&ur* direc&* de neNnl*&ura&
Nn&re ca$aci&a&ea de a &e Nn)elege $e &ine +i de a-i Nn)elege $e cei din 4urul
&*u. Dac* nu &e Nn)elegi $e &ine2 dac* nu Nn)elegi de ce &u ac)ione/i Nn&r-un
anumi& 5el Nn anumi&e Nm$re4ur*ri2 de ce gInde+&i Nn&r-un anumi& mod2 de ce
$rive+&i lumea din&r-un anumi& $unc& de vedere ?cele mai im$or&an&e $unc&e
de vedere $e care le Nm$*r&*+e+&e marea mas* ar $u&ea 5i: ra)ionalis&-
ma&erial2 emo)ional2 ma&ema&ic2 realis&-ma&erial2 sim#olic-religios2
dogma&ic2 li#er&in2 indi5eren&2 $esimis&2 o$&imis&2 de resemnareQA2 $unc& de
vedere care e de5ini&oriu uneori $en&ru ceea ce e+&i &u2 dac* nu Nn)elegi rolul
&*u2 im$lica)ia &a Nn lumeU a&unci e clar c* e 5oar&e greu2 dac* nu chiar
im$osi#il s* cuno+&i $e cei de lIng* &ine2 s* cuno+&i universul +i /eii2 s*
Nn)elegi modul aces&ora de com$or&are2 de mani5es&are2 de ac)iune2 de
gIndire.
3amenii2 Nn general2 vor s* cunoasc* ce-i Nncon4oar* 5*r* a 5ace $a+i Nn
acela+i &im$ Nn direc)ia in&eriorului lor +i a&unci in&en)ia le e sor&i&* e+ecului
sau au re/ul&a&e minime.
0Indi)i-v* c* &o)i oamenii sun& Nn&r-o oarecare m*sur* similari cu voi.
Dac* vre)i s* le Nn)elege)i modul de gIndire2 &re#uie s* v* Nn)elege)i $ro$riul
mod de gIndire2 s* Nn)elege)i de ce sun&e)i orgolio+i2 de ce sun&e)i mInio+i2
de ce sun&e)i des5rIna)i2 de ce v* e 5ric*Q +i s* Nn)elege)i acea Nn)elea$&*
vor#* $o$ular* care /ice: =ce )ie nu-)i $lace al&uia nu-i 5acePJ $e care eu a+
com$le&a-o cu o al&* vor#* de asemenea 5undamen&al* $en&ru a-)i Nn)elege
$ro$riul mod de gIndire +i modul de gIndire al celor din 4ur:
=D*ruind vei do#IndiPJ
1el ce d*ruie+&e &o& ce are va do#Indi &o&ul2 cel ce renun)* la &o& ce are
?dorin)e2 a&a+amen&e2 s$eran)eQA va do#Indi "o&ul sau2 cum s$une Eli5ias
Levi: =1el ce renun)* la dorin)e es&e s&*$In $es&e &o&PJ
3 lege iar*+i2 Nn genere2 cunoscu&* de c*&re 1*u&*&ori es&e aceea care
s$une: =ceea ce es&e 4os es&e la 5el cu ceea ce es&e sus +i ceea ce es&e sus
es&e la 5el cu ceea ce es&e 4osJ
B
.
(en&ru a Nn)elege aceas&* lege2 ra)ionamen&ul e similar cu $receden&ul:
dac* N)i deschi/i ochii2 N)i des&u$i urechile2 N)i des5un/i nasul +i $rive+&i cu
ochi2 ascul)i cu urechile2 miro+i cu nasul2 gu+&i +i $i$*i +i a$oi rumegi cu
min&ea ceea ce &e Nncon4oar* aici +i acum ?ceea ce es&e 4osA o s*-)i
B A5irma)ie ce o reg*sim $e "a#la de Dmarald a lui ;ermes "rismegis&us.
77
desco$eri $u)in cI&e $u)in +i ceea ce es&e sus.
Cn aces& sens s* 5im co$ii: s* $erce$em &o& ce e Nn 4urul nos&ru ca +i cum
am vedea $en&ru $rima da&*2 +i Nn&r-un 5el chiar vom vedea 5oar&e mul&e
lucruri ale vie)ii $en&ru $rima da&*2 deoarece $In* acum am 5os& ocu$a)i cu
&o& 5elul de ilu/ii ? serviciul2 +coala2 no&ele2 #anii2 religiaQA +i nu am avu&
&im$ s* ne ui&*m Nn 4ur cu adev*ra&.
M* s$un eu: sun&em Nncon4ura)i de Minuni2 deschide)i doar ochii +i $rivi)i
Nn 4ur2 ve)i vedea c* am avu& dre$&a&e.
Dar a&en)ie: nu $o)i vedea Nn a5ar* decI& ceva ce de4a es&e Nn &ineP 6u o
s* $o)i $rivi Ra)iunea (er5ec&* a 1rea)iei dac* mai Nn&Ii Ra)iunea nu se
na+&e Nn &ine2 nu o s* $o)i vedea Iu#irea Divin* ce Nm#r*)i+ea/* lumea dac*
mai Nn&Ii aceas&* Iu#ire $en&ru &oa&e 5iin)ele nu se na+&e Nn &ine.
2. !inele <i r4ul. !inele o3iectiv <i cel +u3iectiv
A sosi& vremea s* vor#im de cercul vicios 5undamen&al al vie)ii. Es&e vor#a
#ineNn)eles de ceea ce Nn s$iri&uali&a&ea orien&al* se cunoa+&e su# denumirea
de in +i ang.
Mai $recis2 es&e vor#a de in&ercondi)ionarea care exis&* Nn&re #ine +i r*u2
Nn&re lumin* +i Nn&uneric2 Nn&re crea)ie +i dis&rugere2 Nn&re via)* +i moar&e...
Kinele nu exis&* 5*r* r*u. Dac* nu ar exis&a no)iunea de r*u
?de/avan&a4os2 ne5avora#il2 neu&ilA2 no)iunea de #ine ?avan&a4os2 5avora#il2
u&ilA ar dis$*rea +i ea $en&ru c* #inele se de5ine+&e $rin o$o/i)ie cu r*ul.
6u $u&em s$une des$re un lucru c* es&e #un ?avan&a4os2 5avora#il2 u&ilA
dac* nu am avea cu ce s*-l com$ar*m2 adic* cu ceva mai $u)in #un ?mai
$u)in avan&a4osQA2 adic* cu un r*u.
A)i o#serva& $ro#a#il c* am /is c* ceva mai $u)in #un decI& ceva #un e un
r*u. De ceV (en&ru c* Nn &o& #inele e un r*u +i Nn &o& r*ul e un #ine.
6u exis&* un lucru Nn aces& univers care s* 5ie #un sau r*u Nn mod a#solu&2
adic*2 de exem$lu2 Nn ca/ul c* ar 5i #un a#solu& ar genera doar e5ec&e
avan&a4oase2 5avora#ile +i u&ile a&I& $en&ru el cI& +i $en&ru &o& universul care
Nl Nncon4oar*. (oa&e de la aceas&* regul* s*-l excludem $e =Dumne/euJ
$en&ru c* des$re el nu $u&em s$une 6imic2 orice am s$une $ro#a#il =am da
79
gre+ Nn $unc&ul $rinci$alJ.
A+adar2 Nn sensul $reci/a& mai sus nu exis&* #ine a#solu&: o ac)iune care
s* convin* &u&uror celor a5ec&a)i de ea deoarece Nn&o&deauna vor 5i
nemul)umi)i =c* a+a-i Nn democra)ieJ.

Medem a+adar din cele ex$use mai sus c* exis&* dou* &i$uri de #ine +i
r*u: unul Nl cons&i&uie r*ul o#iec&iv +i al&ul r*ul su#iec&ivU unul care Nl
cons&i&uie #inele o#iec&iv: ceea ce es&e Nn&r-adev*r avan&a4os $en&ru o 5iin)*
Nn ra$or& cu mediul o#iec&iv Nn care se mani5es&*2 +i cel*lal& care Nl cons&i&uie
#inele su#iec&iv2 ceea ce crede 5iin)a c* es&e avan&a4os2 5avora#il +i u&il
$en&ru ea2 chiar dac* de cele mai mul&e ori ?mai ales Nn con&ex&ul ac&ualA
ceea ce crede ea c* Ni es&e avan&a4os de 5a$& Ni es&e de/avan&a4os Nn mod
o#iec&iv ?as&a o s* vad* du$* ce $une Nn $rac&ic* ac)iunea care crede ea c*
Ni es&e avan&a4oas* +i cons&a&* c* de 5a$& de $e urma ei se alege cu
su5erin)*A.
(u&em as&5el s* vedem c* exis&* aces&e dou* &i$uri de #ine +i r*u +i c* de
mul&e ori un #ine su#iec&iv e un r*u o#iec&iv2 adic* ac)iunea res$ec&iv* Nn
ra$or& cu reali&a&ea o#iec&iv* ?care exis&*A nu ne es&e 5avora#il*2 u&il* sau
avan&a4oas* nici nou* nici celor din 4ur.
De aici reiese a+a cum am mai su#linia& +i Nnain&e2 necesi&a&ea de a
cunoa+&e reali&a&ea o#iec&iv* ?cea care exis&* indi5eren& de ce credem sau
nu credem noiA +i a ac)iona Nn cuno+&in)* de cau/*.
D* v* dau un exem$lu $en&ru a 5i mai elocven&. Unii oameni a$licInd
=legeaJ ochi $en&ru ochi2 din&e $en&ru din&e consider* c* es&e un #ine s* &e
r*/#uni ?nu +&iu Nn vir&u&ea c*rei logiciA. Aces&a e un #ine su#iec&iv. A+adar
ace+&i oameni sun& ne5erici)i2 cu$rin+i de am*r*ciune +i vor s* se r*/#une
considerInd c* o s* se sim&* mai #ine du$* ce o vor 5ace. Oac deci ac)iunea
?#inele a$aren&A +i v*d c* &o& a+a se sim&: ne5erici)i +i Nn am*r*ciune2 dac*
nu +i mai r*u.
A 5ace un #ine ?un #ine o#iec&ivA Nnseamn* sim$lu a 5ace o ac)iune
5avora#il*2 avan&a4oas* +i u&il* a&I& $en&ru &ine cI& +i $en&ru cei de lIng*
&ine Nn cea mai mare m*sur* $osi#il*.
Aici es&e cheia2 aces&a es&e cri&eriul.
Cn ca/ul men)iona& mai sus de ce nu a 5os& un #ine o#iec&ivV
?A$ro$o2 reali/area #inelui o#iec&iv Nn&o&deauna ne 5ace s* ne sim)im
5erici)i: su#con+&ien&ul $rin aceas&a ne a$ro#* +i ne ara&* c* am 5*cu& un
#ine o#iec&iv. Li aceas&* 5ericire2 a&en)ie2 nu es&e una $re5*cu&*2 es&e una
5*r* nici o urm* de regre&2 5*r* nici o mus&rare de con+&iin)*2 e o 5ericire
$ur*.A
6u a 5os& #ine o#iec&iv $en&ru c* nu a 5os& avan&a4os2 u&il +i 5avora#il nici
$en&ru noi2 nici $en&ru cel c*ruia i s-a cr*$a& ca$ul2 i s-a ru$& o mIn*2 l-am
#*ga& Nn s$i&al sau l-am ucis2 sau l-am umili&2 sau...
Dac* sun&e)i de o al&* $*rere2 v* rog s* v* mai gIndi)i: cinci minu&e din
aces& momen&. Doar cinci minu&e. M* rogQ

7B
A)i r*mas la aceea+i $*rereV Dac* da2 v* recomand s* v* $une)i Nn locul
celui $e care a su5eri& din cau/a ac&ului de r*/#unare +i s* vede)i dac* Nn&r-
adev*r ac)iunea v-a 5os& u&il*. (unIndu-v* Nn locul lui o s* cons&a&a)i cu
sur$rindere ce sur$ri/* $l*cu&* v* $reg*&e+&e +i $ro#a#il o s* v*
=serveasc*J mai devreme sau mai &Ir/iu cel de $e $a&ul de s$i&al.
(u&e)i as&5el s* num*ra)i =#I&eleJ $e care su5erindul vi le d* Nn imagina)ia
lui ?care oda&* o s* devin* reali&a&eA +i v* $u&e)i ui&a Nn 4ur s* v* alege)i de
$e acum un $a& unde o s* veni)i du$* ce o s* v* #a&* el. 1hiar dac* acum
vi se $are im$osi#il ?din di5eri&e mo&iveA s* v* $rimi)i Nna$oi =darulJ2 v*
garan&e/ c* nu o s* a+&e$&a)i $rea mul&.
As&a $en&ru c* Nn univers exis&* o lege a cau/ei +i a e5ec&ului2 a ac)iunii +i
reac)iunii $e care $rin nici o ac)iune de-a noas&r* nu o $u&em ocoli. Am
5*cu& o ac)iune2 va &re#ui s*-i su$or&*m consecin)ele. 0aran&a&. 0Indi)i-v*
doar la acei dic&a&ori care =&*iau +i s$In/urauJ +i credeau c* nu li se $oa&e
Nn&oarce r*ul nicioda&*2 $en&ru ca a$oi Nn urma unei revolu)ii sau lovi&uri de
s&a& s* 5ie $u+i la /id +i execu&a)i 5*r* mil*.
1rede)i c* degea#a se s$une Nn &radi)ia $o$ular* c* =r*/#unarea e arma
$ros&uluiJV Din cercul vicios al $rac&ic*rii r*ului2 nu iese decI& cel care
Nn)elege ceea ce es&e Nn&r-adev*r un #ine $en&ru el ?ceea ce es&e avan&a4os2
5avora#il2 u&ilA.
Cn aceas&* anali/* c*u&*&orul mai &re#uie s* )in* con& de 5a$&ul c* ceea ce
es&e #ine o#iec&iv $en&ru el e +i $en&ru cei din 4ur. As&5el se recunoa+&e
#inele o#iec&iv: ceea ce e Nn&r-adev*r avan&a4os +i u&il $en&ru &ine es&e +i
$en&ru cei din 4urul &*u.

Acum2 Nn ceea ce $rive+&e lumina +i Nn&unericul2 e clar c* se de5inesc una
$rin cealal&*2 nu ar exis&a una 5*r* cealal&*. 1Ind /icem: es&e lumin*P /icem
$en&ru c* mai Nnain&e a 5os& Nn&uneric. Dac* nu ar 5i 5os& nicioda&* Nn&uneric2
am /ice doar: es&e...
1rea)ia +i dis&rugerea ?via)a +i moar&eaA e clar c* 5ormea/* un cerc vicios.
6u $o)i crea nimic2 mai $recis nu $o)i organi/a nimic din ceea ce exis&*2
Nn&r-o 5orm* nou* dac* mai Nn&Ii nu dis&rugi $e cea veche.
As&5el $en&ru a crea 5ocul moare lemnul2 $en&ru a crea sucul moare
/ah*rul2 $en&ru a crea $Iinea moare grIul2 $en&ru a $une ma+ina Nn mi+care
moare #en/inaQ
(are $aradoxal2 dar Nn reali&a&e e 5oar&e sim$lu: nimic nu se dis&ruge Nn
na&ur*2 &o&ul se &rans5orm* sau cu al&e cuvin&e: singur* neschim#a&* Nn
lume es&e schim#area.
(en&ru a ne na+&e &re#uie s* murim +i dac* vom muri ne vom na+&e din
nou. =1ine va )ine la via)* +i-o va $ierde +i cine +i-o va $ierde +i-o va
cI+&igaJ /ice Isus. "o& el /ice: =1ine nu se lea$*d* de &o& ce are2 nu $oa&e 5i
ucenicul meuJ.
Am da& aces& exem$lu $en&ru a avea $rile4ul de a ex$lica mai #ine cercul
vicios crea)ie-dis&rugere ?via)*-moar&eA.
6oi sun&em acum ceva crea&2 gIndurile noas&re sun& s&ruc&ura&e Nn&r-un
anumi& mod2 mod care din $*ca&e ne Nndeamn* s* 5acem mai mul& r*ul ?s*
78
5im mInio+i2 orgolio+i2 5rico+i2 violen)i2 des5rIna)i2 &ri+&i2 lacomiQA lucru care
am Nncerca& mai Nnain&e s* ar*& c* nu ne es&e avan&a4os.
A&unci $en&ru a deveni +i noi ni+&e 5iin)e divine ?a 5ace doar ac)iuni care s*
ne avan&a4e/eA e nevoie ca $u)in cI&e $u)in s* dis&rugem modul ac&ual de
gIndire ?deci cu al&e cuvin&e s* murimA +i s*-l Nnlocuim cu un al&ul ?s*
rena+&emA care s* 5ie ca$a#il de lini+&e2 calm2 com$asiune2 5ericire +i iu#ire
con&inu* ?de #ine R de lucruri care ne avan&a4ea/*A.
Dim$lu ca #un*-/iua. (u)in mai greu de $us Nn $rac&ic* ?durea/* cI)iva
ani2 $oa&e /eci de ani2 $oa&e mai mul)iA dar s* nu ui&*m c* ac&ualul mod de
gIndire ?gre+i& Nn mare $ar&eA l-am cons&rui& Nn&r-un in&erval de asemenea
des&ul de lung de &im$ ?$rac&ic de cInd ne-am n*scu& +i $In* acum +i as&a-i
doar ce se vedeA.
6imic nu se $oa&e 5ace $es&e noa$&e.
1u $u)in* r*#dare s* Nnce$em a d*rIma &o& r*ul din noi +i s* Nnce$em s*
cons&ruim Kinele.
"o)i cei =eli#era)iJ ne s$un c* MERI"EP
%. ,rcu<ul <i co3or?<ul
Aces&a es&e un cerc vicios eviden& deoarece $en&ru a $u&ea co#orN &re#uie
mai Nn&Ii s* urci2 iar $en&ru a $u&ea urca &re#uie mai Nn&Ii s* co#ori. Cn dou*
cuvin&e +i $e Nn)elesul oricui cel care se a5l* $e 5undul m*rii nu mai are unde
s* co#oare2 iar cel care se a5l* $e vIr5ul mun&elui nu mai are unde s* urce.
Dac* $rimul ar vrea s* co#oare ar &re#ui mai Nn&Ii s* urce2 iar al doilea s*
co#oare. As&a a+a ca idee2 nu m* lua)i cu elico$&ere sau gro$iQ
Aces& $rinci$iu se &raduce $o$ular $rin cunoscu&a vor#* c* $en&ru a
$rinde $as*rea de $e gard &re#uie mai Nn&Ii s*-i dai drumul celei din mIn*J
?as&a iar*+i Nn $rinci$iu nu &re#uie s* o lua)i ad li&eramA.
De o#icei2 Nn momen&ul cInd ai ceva Nn mIini2 5ie chiar numai o =cioar*
neagr* +i urI&*J2 comodi&a&ea N)i s$une s* nu-i dai drumul din mIini c* cine
+&ie dac* o s* $o)i $rinde $as*rea de $e gard ?5ie ea chiar vul&urA.
Li &o&u+i dac* nu-i dai drumul $*s*rii din mIn* nu ai cum s* o $rin/i $e
cea de $e gard ?$en&ru sim$lul 5a$& c* mIinile N)i sun& ocu$a&eA.
Dac* revenim din s5era sim#olului +i a lim#a4elor colora&e Nn s5era
concre&*2 ceea ce am a5irma& mai Nnain&e se $oa&e &raduce +i $rin aceea c*
Nn&o&deauna Nnain&e de a-)i Nnsu+i o idee nou*2 o conce$)ie nou* des$re
via)*2 un nou mod de gIndire2 &re#uie mai Nn&Ii dac* nu s* renun)i2 cel
$u)in s* $ui su# semnul Nn&re#*rii ideile2 conce$&ele vechi care la un
momen& da& se dovedesc de$*+i&e de nivelul &*u de con+&iin)*2 de
ca$aci&a&ea &a de a anali/a lumea2 de dorin)a &a de a cunoa+&e mai Nn
$ro5un/ime mani5es&area.
De exem$lu $en&ru un individ $en&ru care ideea c* &r*ie+&e mai mul&e
vie)i ?se reNncarnea/*A nici nu se $une Nn discu)ie2 =se &raduceJ $rin aceea
c* el are o $as*re Nn mIini +i Ni e 5ric* s*-i dea drumul2 Nn s$eran)a c* o va
7H
$rinde $e al&a2 chiar dac* aceas&a e mai 5ireasc*2 mai ra)ional*2 are mai
mul&e dove/i Nn s$ri4inul s*u2 e mai a$ro$ia&* de adev*r.
Aici comodi&a&ea2 lenea in&elec&ual* 4oac* un rol im$or&an&2 $oa&e chiar
mai im$or&an& decI& s$iri&ul de &urm* care Nl 5ace $e individul res$ec&iv s*
se gIndeasc* c* =dac* ma4ori&a&ea oamenilor nu dau drumul =$*s*rilorJ $e
care le au Nn =mIiniJ ?min&eA2 el de ce-ar 5ace-oVJ
=De aiaJ: $en&ru c* sun& $oci&e +i ne5olosi&oare +i ni+&e ilu/ii2 ni+&e $ove+&i
care nu au nimic de-a 5ace cu reali&a&ea. 6u )i se $ar su5icien&e aces&e
argumen&eV
6icioda&* nu o s* $o)i a4unge la adev*ra&ele resor&uri ale lumii dac* cel
$u)in ?as&a $en&ru Nnce$u&A nici m*car nu $ui su# semnul Nn&re#*rii
ex$lica)iile des$re aces&e resor&uri $e care le co$ie/i au&oma& din mediu 5*r*
a 5ace nici un e5or& s$re a le anali/a.
Cn&o&deauna a+adar2 $en&ru a-)i in&egra un sis&em de gIndire cI& mai solid
&re#uie s*-l anali/e/i mai Nn&Ii $e cel vechi +i s*-l d*rImi dac* se dovede+&e
$u&re/i&2 +u#re/i& de &recerea &im$ului2 inca$a#il s*-)i dea r*s$uns la
anumi&e Nn&re#*ri.
D*rIm*-l 5*r* nici un regre&. O*r* 5ric*. Dumne/eirea iu#e+&e c*u&*&orii
sinceri ai adev*rului.
Du$* ce &e-ai le$*da& de vechi vei $u&ea Nnce$e lini+&i& cons&ruc)ia a ceva
nou ada$&a& noii &ale ca$aci&*)i de a Nn)elege lumea.
1el care se mul)ume+&e doar s* re$are ici-colo vechiul edi5iciu2 cel care se
mul)ume+&e doar s*-l cIr$easc* Nn locurile mai vi/i#ile la o o#servare
su$er5icial* nu 5ace decI& s* amIne inevi&a#ilul2 nu 5ace decI& s*
$relungeasc* agonia res$ec&ivei cons&ruc)ii men&ale .
D3LUFIA cons&* Nn anali/a la sInge2 Nn $ro5un/ime2 a vechii cons&ruc)ii
men&ale2 a sis&emului axioma&ic care N)i direc)ionea/* gIndirea +i im$lici&
ac)iunea2 +i dis&rugerea 5*r* mil* a $*r)ilor +u#re/i&e2 $u&redeU iar dac* e
nevoie d*rImarea ma4ori&*)ii edi5iciului ?nu o s* d*rImi $ia&ra de &emelie
$en&ru vii&oarea cons&ruc)ie2 =$ia&ra care s-a des$rins singur* din $*mIn& +i
a lovi& chi$ul de aur2 argin&2 #ron/2 5ier +i lu& al gIndirii $ro$riiJ $en&ru c* din
ea va r*s*ri un mun&e ?ceva solid +i &rainicA ne asigur* Daniel $rin vi/iunea
sa.
KineNn)eles c* Nn aces& ca/ o s* &reci $rin&r-o scur&* $erioad* Nn care =o s*
dormi a5ar*J Nn care )i se $are c* nu mai ai nici un 5el de sis&em de
re5erin)e2 dar nu-)i 5* $ro#leme2 cu &im$ul o s* recons&ruie+&i o nou* cas*
?gIndireA +i a+ /ice c* des&ul de re$ede $en&ru c* nim*nui nu-i $lace s* s&ea
=a5ar*J.
"o&u+i im$or&an& es&e s* nu &e gr*#e+&i +i s* a+e/i cu chi#/uin)* Nn&rei&*
5iecare =$ia&r*J a noului edi5iciu $en&ru a cons&rui de da&a aceas&a ceva solid
?un mun&eA care s* nu se mai d*rIme la $rima lovi&ur* a mediului
Nncon4ur*&or2 ceva care s*-)i 5oloseasc* .
1red c* acum e clar de ce &re#uie s* co#ori Nnain&e s* urci.
6imeni nu $oa&e slu4i la doi s&*$Ini2 o +&i)i +i voi2 a+a c* l*sa)i-l $e cel
hain +i r*u ?ne5olosi&or2 de/avan&a4osA +i slu4i)i-l $e cel #un2 $e cel care
ac)ionea/* Nn 5olosul vos&ru.
7<
A+adar e nevoie $en&ru:
- a sim)i ce e cura4ul s* d*m drumul 5riciiU
- a sim)i ce e lini+&ea s* d*m drumul mInieiU
- a sim)i ce e $acea s* d*m drumul orgoliuluiU
- a sim)i ce e iu#irea s* d*m drumul uriiU
- a sim)i ce e 5ericirea s* d*m drumul &ris&e)ii.
Aces&ea ?cura4ul2 lini+&ea2 $acea2 iu#ireaA con&rar a ceea ce a)i $u&ea
crede =s&au $e gardJ ?s&au Nn voiA +i nu o s* $lece nic*ieri nicioda&*. Ele
doar v* a+&ea$&* s* da)i drumul din min&ea voas&r* celorlal&e $*s*ri ?5rica2
mInia2 orgoliul2 ura2 &ris&e)eaA s* v* $rinde)i de ele +i s* /#ura)i $rin
universul in5ini& cu a4u&orul lor.
(en&ru aceas&a s-au n*scu& ele. As&a e meseria lor. M* garan&e/ as&a.
Dac* v-am convins de adev*rul vor#elor mele s* nu sc*$*m oca/ia +i s*
Nnce$em chiar acum &rans5ormarea in&ern*. M* invi& s* cola#ora)i:

1. Exis&* sau nu =su5le&J2 exis&* =via)* du$* moar&eJV
(ro:

1on&ra:

1onclu/ie:

-. Exis&* 5enomenul numi& =reNncarnareJV
(ro:

1on&ra:

1onclu/ie:

7. Exis&* =raiJ +i =iadJ ?daca da de ce na&ur* sun& sau $o& 5i aces&eaAV
(ro:

1on&ra:

7:
1onclu/ie:
9. Es&e Nn&r-adev*r avan&a4os s* $rac&ica)i vir&u)ile ?lini+&e2 $ace2 calm2
iu#ire necondi)iona&*2 com$asiune2 cura4QA +i res$ec&iv s* Nn)elege)i +i as&5el
s* dis&ruge)i din $ro$iul vos&ru $sihic gre+elile de gIndire2 =$*ca&eleJ
?orgoliul2 mInia2 lenea2 l*comia2 des5rIul2 5rica2 &ris&e)eaQAV
(ro:

1on&ra:

1onclu/ie:

B. Es&e $osi#il s* deveni)i nemuri&ori2 s* =v* eli#era)iJ2 s* v* =mIn&ui)iJQV
(ro:

1on&ra:

1onclu/ie:

8. Dac* da2 cumV

M* recomand s* nu v* gr*#i)i Nn a &rage conclu/ii. Ar 5i #ine s* v* s&a#ili)i
un &im$ o$&im ?o s*$&*mIn*2 o lun*2 un anA Nn care s* aduna)i cI& mai
o#iec&iv $osi#il2 dove/i $ro +i con&ra 5enomenelor cerce&a&e +i a#ia a$oi s*
&rage)i conclu/ii.
Es&e im$or&an& de asemenea s* 5i)i con+&ien& de 5a$&ul c* mai ales $en&ru
5enomenele $e care nu le $u&e)i veri5ica deocamda&* ?&oa&e cele men)iona&e
cu exce$)ia vir&u)ilor $e care o $u&e)i veri5ica chiar acum: s$une)i o vor#*
5rumoas* celui de lIng* voi2 5ace)i-i un cadou Q +i o s* v* convinge)i $e loc
de necesi&a&ea +i avan&a4ul $rac&ic*rii lorA2 $u&e)i a4unge la conclu/ii gre+i&e
+i s* ave)i Nn&o&deauna cura4ul de a le schim#a dac* g*si)i noi dove/i $ro +i
?sauA con&ra conclu/ie la care a)i a4uns.
Aceas&* a&i&udine 5a)* de min&ea voas&r* v* va conduce c*&re li#er&a&e.
Min&ea $oa&e 5i s&*$Inul sau sluga voas&r*.
=De$inde doar de voi alegerea.J
9.

(. t4p?nul <i +clavul

D&*$Inului Ni $lace s* dea ordine2 s* 5ie ascul&a& de al)ii. Dclavului Ni $lace
s*-i ascul&e $e al)ii2 s* $rimeasc* ordine2 s* 5ac* ce vor al)ii. 1u cI&
s&*$Inul e mai ascul&a& de sclav cu a&I& &endin)a $rimului de a-i conduce
via)a celui de-al doilea es&e mai mare.
1Ind =sclavulJ nu mai vrea s* ascul&e2 cercul vicios se ru$e2 sclavul
devine s&*$In $e sine +i =s&*$Inul ex&ernJ dis$are c*ci nu mai are 5or)*2 nu
mai e s$ri4ini& de sclav.

"u e+&i &u +i min&ea &a es&e min&ea &a.
"u nu e+&i min&ea &a2 nici nu se $oa&e2 ar 5i o con&radic)ie de &ermeni2
5ormula =min&ea &aJ $resu$une c* &u e+&i ceva deose#i& de ea +i ea N)i
a$ar)ine )ie.
Deci &u e+&i s&*$Inul +i ea e sclavul. Acum Nn aces& momen& $en&ru marea
ma4ori&a&e a oamenilor aceas&* a5irma)ie nu se veri5ic* $en&ru c* ei nu sun&
Nn s&are s*-+i con&role/e min&ea2 s* 5ie s&*$Ini $e ea. Iar aces&ea min&ea2
gIndurile2 5ac ce vor cu ei.
Exem$lu: ne vine un gInd gre+i&2 nega&iv2 Nn min&e: ce 5acem2 Nl
con&rol*m +i Ni s$unem s* se re&rag*2 ca un adev*ra& s&*$In care +&ie c*
unul din sclavii lui Ni 5ace un dar cu care el nu are ce 5aceV 6uP 6oi ne
su$unem imedia& aces&ui gInd +i Nn4ur*m2 ac)ion*m violen&2 cu al&e cuvin&e
5acem 5a$&ele care ni le dic&ea/* aces& gInd ?chiar dac* ele nu ne sun&
avan&a4oase +i &o& noi o s* su$or&*m consecin)eleA. Am ar*&a& mai Nnain&e cu
cI&eva $agini care sun&.
Fine)i min&e voi sun&e)i ceva deose#i& de gIndurile voas&re. Moi sun&e)i
s&*$Inul +i ele sun& sclavul.
Ele au dre$&ul s* $ro$un*.
Moi ave)i dre$&ul s* dis$une)i.

Aces& cerc vicios al s&*$Inului +i sclavului se reg*se+&e nu numai Nn voi ci
+i Nn a5ara voas&r* ?mai )ine)i min&e legea: ce es&e Nn voi es&e +i Nn a5ara
voas&r*A.
As&5el orice si&ua)ie de via)* care a$are Nn&re doi sau mai mul)i oameni
91
?c*s*&orie2 cear&*2 $rie&enie2 dragos&eA de o#icei e Nn&re)inu&* de amIndoi +i
de o#icei unul s&imulea/* $e cel*lal&2 se s&imulea/* Nn&re ei $en&ru
Nn&re)inerea si&ua)iei. 1Ind unul iese din 4oc cercul vicios dis$are +i deci +i
si&ua)ia Nn&re)inu&* dis$are de la sine.
De exem$lu cear&a: $rimul Nn4ur* $e al doilea2 cel de-al doilea $e $rimul +i
&o& a+a $In* unul din ei se sa&ur* de Nn4ura& ?cel care se $lic&ise+&e mai
re$edeA +i Nncheie cercul vicios2 renun)Ind s* mai r*s$und* la insul&* cu
insul&*2 r*s$un/Indu-i la aceas&a cu o ac)iune con&rar* insul&ei de o#icei
cererea de scu/e ?as&a Nn mediul o#i+nui&A. As&5el se ru$e cercul vicios care
a Nn&re)inu& cear&a +i aceas&a dis$are de la sine.
Im$or&an& es&e s* urm*rim s* nu in&r*m Nn as&5el de cercuri vicioase ?cum
es&e cear&aA2 dar dac* &o& am in&ra& s* ie+im cI& mai re$ede $en&ru c* o
a&are si&ua)ie nu e Nn avan&a4ul nos&ru ?nu ne mai sim)im lini+&i)i2 5erici)i2
$lini de iu#ireA.
Ie+irea cons&* Nn a r*s$unde cu iu#ire +i daruri2 insul&ei. Cncerca)i dac* nu
m* crede)i +i o s* vede)i cum o s* reveni)i la s&area de 5ericire +i iu#ire. Cn
aceas&* ac&ivi&a&e o s* v* lovi)i de min&e $rin gIndurile ei de mInie sau de
orgoliu.
Fine)i min&e cine es&e slavul +i cine es&e s&*$Inul.
D&a#ili)i ce vre)i voiP ?$ro#a#il lini+&e +i 5ericire2 nuVA
A$oi Nn&re#a)i-v*: ve)i 5i s&*$Inul sau sclavulV
=De$inde doar de voi alegereaPJ

>. Alegerea <i po+i3ilit4ile de alegere

3rice alegere e condi)iona&* de ceva. ExagerInd2 ducInd ideea la ex&rem*
?ceea ce nu e #ine2 dar acum o 5ac $en&ru ilus&rarea mai #un* a ideiiA am
$u&ea s$une des$re cineva care a ales =cevaJ2 c* a ales a+a +i c* nu $u&ea
s* aleag* al&cumva.
De exem$lu lua)i un $ache& de )ig*ri +i merge)i cu el $en&ru Nnce$u& la o
$ersoan* care +&i)i c* e 5um*&oare Nm$*&imi&*2 Nn&r-un momen& adecva&
$en&ru o asemenea ac&ivi&a&e +i $une)i-o s* aleag* s* 5ume/e o )igar* sau
s* nu 5ume/e. Eu v* garan&e/ cu $reci/ie de cel $u)in :B , ce o s*
=aleag*J: o s* 5ume/eP
Acum lua)i $ache&ul +i merge)i la o $ersoan* $e care o +&i)i ne5um*&oare
convins* +i o5eri)i-i aceea+i $osi#ili&a&e de alegere: s* 5ume/e sau s* nu
5ume/e. De asemenea v* $o& garan&a &o& cu o $ro#a#ili&a&e de :B , ce o s*
aleag* $ersoana res$ec&iv*: nu o s* 5ume/eP
Aces&a e un exem$lu elocven& care s$une mul&e des$re $ro#lema alegerii
+i al mul& discu&a&ului li#er ar#i&ru +i care Nmi 4us&i5ic* exagerarea $omeni&*
mai devreme:
=a ales a+a +i nu $u&ea alege al&cumvaPJ
"re#uie s* )inem seama c* Nn s$a&ele 5iec*rui =aleg*&orJ se a5l* o min&e
5oar&e $ar&icular* care +i-a s&a#ili& anumi&e sis&eme de valori ?anumi&e
9-
moduri de gIndireA Nn 5unc)ie de care ac)ionea/*.
Ac)ionea/* Nn&r-un anumi& 5el +i e $u)in $ro#a#il ca s* ac)ione/e al&5el.
Dac* a4ungem s* cunoa+&em aces&e sis&eme de valori ale 5iec*ruia e 5oar&e
u+or s* ne d*m seama ce o s* aleag* 5iecare.
(en&ru a schim#a alegerea es&e nevoie s* se schim#e &o& sis&emul de
valori $e care Nl are un om +i aceas&a cere &im$2 cere convingere2 cere
ra)iune2 cere e5or& Nndelunga&.
A merge la cineva +i a-i o5eri s* aleag* Nn&re ceva ?xA +i al&ceva ?A e un
lucru a$roa$e inu&il2 e o $ros&ie de-a dre$&ul. El o s* aleag* $e x sau $e Nn
5unc)ie de 5a$&ul2 dac* x sau se Nncadrea/* Nn sis&emul de valori $e care el
de4a Nl are.
Dac* vrem s* 5acem ceva Nn&r-adev*r 5olosi&or a&unci s* Nncerc*m s*
schim#*m sis&emul de valori al $ersoanei res$ec&ive dac* sun&em siguri c*
aces&a nu e #un +i du$* ce vedem c* am reu+i&2 dac* &o& mai avem che5 de
4oac* sau de lucruri inu&ile sau vrem s*-i o5erim $ersoanei res$ec&ive ilu/ia
alegerii ?$osi#ili&a&ea de a se #ucura Nn ne+&iin)*A o $unem s* aleag*.
=Alegerea - alegereJ ?alegerea =$ur*JA es&e ceva de genul =a ales a+a2 dar
$u&ea s* aleag* Nn orice al& 5elJ. Aces& &i$ de alegere e vala#il cInd ha#ar nu
ai Nn&re ce alegi sau ai 5oar&e $u)ine cuno+&in)e des$re am#ele varian&e ale
alegerii.
De exem$lu a4ungi la o in&ersec)ie de dou* drumuri: nici unul din ele nu
+&ii unde duce +i alegi. De ce vei alege ceea ce vei alege +i care va 5i
res$onsa#ili&a&ea &a Nn&r-o a&are si&ua)ieVQ

Mi se $are =Nn $lusJ no)iunea de alegere. Un om:
1. ori =+&ieJ e5ec&ele ac)iunilor sale +i a&unci 5ace anumi&e ac)iuni $en&ru a
o#)ine anumi&e re/ul&a&e2 aici 5iind doar o $ro#lem* de cunoa+&ere.
-. ori nu +&ie e5ec&ele ac)iunilor sale +i a&unci $ro#ea/* di5eri&ele
$osi#ili&*)i de ac)iune2 aici 5iind o $ro#lem* sim$l* de necunoa+&ere care
$oa&e 5i &o&al* sau $ar)ial*.

As&5el un om o#i+nui& nu alege Nn&re a se mInia +i a nu se mInia: el se
mInie direc&. El nici nu +&ie m*car c* are $osi#ili&a&ea s* aleag* +i dac* l-ai
$une s* aleag* Nn&re a se mInia +i a 5i lini+&i& +i 5erici& ?Nn&r-o si&ua)ie care Nn
mod =normalJ $rovoac* =mInieJA ar /ice c*-)i #a)i 4oc de el.
Un om $u)in mai cunosc*&or care +&ie c* e $osi#il +i s* nu &e mInii2 adic*
cunoa+&e aceas&* $osi#ili&a&e dar Nnc* nu e convinsU cInd se va mInia2 cInd
va 5i lini+&i& +i va oscila cInd de $ar&ea mIniei2 cInd a lini+&ii +i 5ericirii.
Un s5In&2 un om care +&ie +i e convins c* nu-i 5olose+&e la nimic s* se
mInie +i +&ie c* &o& &im$ul &re#uie s* 5ie lini+&i& +i 5erici& va =alegeJ direc&
calmul +i 5ericirea.
E2 cam as&a-i =alegereaJP
(e scur&: ori cuno+&i2 ori nu cuno+&iP
=Res&u-s $ove+&iPJ
97

). Lucrurile pentru care apel45 la divinitate <i lucrurile
care ne dep4<e+c

Cn&o&deauna omul Nn rug*ciunile sale c*&re =divinJ cere lucruri $e care el
singur2 $rin $ro$riile 5or)e crede c* nu-i ca$a#il s* le reali/e/e.
Din &o&deauna au 5os& +i vor 5i lucruri $e care le $u&em 5ace 5*r* a4u&orul
=divinuluiJ +i lucruri $e care nu le $u&em 5ace 5*r* aces& a4u&or.
Dar $unc&ul de delimi&are Nn&re aces&e dou* &i$uri de =lucruriJ amin&i&e
mai Nnain&e2 es&e 5oar&e di5eri& de la un om la al&ul2 unde mai $ui c* el se
schim#* la acela+i om Nn decursul &im$ului da&ori&* cre+&erii Nn cunoa+&ere +i
iu#ire.
De exem$lu2 s* /icem c* avem dou* $ersoane care au de da& un examen2
doar c* una nu s-a $reg*&i& Nndea4uns +i una es&e 5oar&e $reg*&i&*.
Cn&o&deauna a$el*m la =divini&a&eJ doar $en&ru Nm$linirea unor lucruri care
consider*m c* ne de$*+esc. As&5el2 $rimul o s* se roage s* ia cumva
examenul2 Nn &im$ ce al doilea se va ruga s* $rimeasc* no&a 1..
=Limi&aJ +i-a s&a#ili&-o 5iecare $rin modul s*u s$eci5ic de gIndire +i de
ac)iune.
"ocmai aici in&ervine $ro#lema2 Nn a men)ine Nn&o&deauna un echili#ru
dinamic Nn via)*. Un c*u&*&or al $er5ec)iunii $ro$riei 5iin)e anali/ea/* 5oar&e
a&en& =limi&aJ men)iona&*2 s$re a 5i sigur c* nu se Nn+eal* Nn a considera
lucruri $e care le $oa&e 5ace +i el ca $u&Ind 5i 5*cu&e doar de =divini&a&eJ.
Aceas&* =limi&*J a rug*ciunii se reg*se+&e +i Nn $rocesul Nn)elegerii2 Nn
sensul c* marea mas* a oamenilor2 Nn s$iri&ul &urmei2 N+i im$une o limi&*
ar&i5icial* $en&ru ceea ce consider* ea c* $oa&e cunoa+&e2 limi&* care Nn
reali&a&e nu exis&*. Adesea din comodi&a&e2 din lene de c*u&are sau din s$iri&
de &urm* N+i cau&* +i N+i im$un ca o as&5el de limi&* ceva ca de exem$lu2 Nn
con&ex&ul Nn care vrei s* le vor#e+&i des$re moar&e: =mai las*-m*2 ce2 $arc*
cineva s-a Nn&ors din moar&ePJQ
Aces&a e un re5lex s&ereo&i$ al oamenilor care 5ie le e lene s* gIndeasc*2
5ie =nu sun& Nn s&areJ de a+a ceva. Li as&5el 5iecare om N+i s&a#ile+&e2 a+a =cu
de la sine $u&ereJ2 ce $oa&e cunoa+&e +i ce nu.
1* as&5el se Nngr*de+&e $e sine e eviden&.
Un al& exem$lu e al celor =Nndoc&rina)iJ Nn di5eri&e religii: unora le es&e
5ric* ?+i nu e exagera& ce /icA s* ci&easc* al&ceva decI& /ice =$o$aJ lor.
1* as&5el se Nngr*desc $e ei +i $osi#ili&a&ea lor de evolu)ie e eviden&.
Ie+irea din #loca42 a$are cInd 5iin)a $rice$e c* $oa&e cunoa+&e +i Nn)elege
a#solu& orice 5enomen mani5es&a&
8
doar s* vrea aces& lucru. KineNn)eles2
cunoa+&erea nu o s* vin* $es&e noa$&e. Dar c* e a+a o +&i)i +i voi: =cere +i )i
se va da2 #a&e +i )i se va deschideJ.
=IsusJ nu a /is2 cere numai ce ve/i c* )i se $oa&e da2 ci a /is =cere +i )i se
va daJ2 adic* $o)i cere orice +i )i se va da. (oa&e in&erveni un decala4 de
8 T6u es&e nimic ascuns care nu va 5i desco$eri& +i nimic &*inui& care nu va 5i
cunoscu&T ?Ma&ei2 1..-8A.
99
&im$2 dar im$or&an& e s* vrei cu adev*ra& ceea ce ceri $en&ru a 5ace acel
unic $as c*&re 1unoa+&ere2 c*&re Iu#ire2 c*&re =Dumne/euJ2 $en&ru ca aces&a
s* $oa&* s* 5ac* o mie de $a+i c*&re &ine.

$. Ce <ti5 noi <i ce <tie Atur5aB. In+tinctul de tur54

Aces& ins&inc& de a 5ace ce 5ace ma4ori&a&ea2 5*r* a gIndi dac* aceas&a
ac)ionea/* #ine sau nu2 Nl numesc ins&inc& de &urm* cu ni+&e cuvin&e2 sau
comodi&a&e +i lene de gIndire ?s* 5ie oare inca$aci&a&eVA cu al&e cuvin&e +i Nl
v*d 5oar&e $re/en& ?dac* nu a$roa$e omni$re/en&A Nn socie&a&ea ac&ual*.
A+adar2 &urma ?socie&a&eaA are un anumi& nivel mediu de cul&ur*2 +&ie
anumi&e lucruri des$re lume2 des&ul de $u)ine ce-i dre$&2 de 5a$& chiar
5oar&e $u)ine +i $re&inde noilor n*scu)i ai &urmei s* Nnve)e doar a&I& cI& +&ie
+i ea.
Dac* ace+&ia vor vrea s* +&ie mai mul&2 imedia& li se vor $une &o& 5elul de
$iedici2 le +&i)i +i voi: =nu mai ci&i a&I&a c* Nnne#une+&iJ sau =$rea mu&*
+&iin)* s&ric*JQ ?as&ea sun& $iedici =$o$ulareJA. Mai sun& +i $iedici
=religioaseJ de exem$lu: =s* nu ci&e+&i nimic Nn a5ar* de Ki#lie +i ce N)i
recomand*m noi ca s* nu &e a&ace diavolul cu niscaiva ideiQJ sau mai es&e
$iedica =deru&ei cul&uraleJ2 adic* Nn general e considera& cul&iva&2 Nn
socie&a&ea noas&r*2 un om care +&ie 5oar&e mul&e lucruri care nu-i 5olosesc
de o#icei a$roa$e la nimic ?$rac&icA.
"o& Nn s$iri&ul ins&inc&ului de &urm*2 oamenilor ori le e lene s* gIndeasc*
singuri2 ori le e 5ric*2 ori amIndou*.
Adic* de exem$lu Nn&re#i $e cineva2 ceva din domeniul religios2 ca de
exem$lu cum e $ro#lema cu iadul ve+nic ?sau cu mIn&uirea2 sau $*ca&eleQA
+i el &e re$e/e+&e: =da[ ce &rea#* ai &u cu mine2 du-&e +i Nn&rea#*-l $e $o$aJ
de $arc* el nu &re#uie s* +&ie2 $e el nu-l a5ec&ea/* deloc exis&en)a aces&or
5enomene ?as$ec&e ale mani5es&*riiA. In5an&ilism2 ce maiPPP
3amenii nu sun& o#i+nui)i s* gIndeasc* cu ca$ul $ro$riu: religia le s$une
direc& ce s* cread*2 socie&a&ea cum s* ac)ione/e ?+&i)i +i voi: =doar #anii
sun& im$or&an)i2 res&ul sun& $ove+&iJA2 $*rin)ii cum s* gIndeasc*: cu mInie2
orgoliu2 l*comie2 &ris&e)e2 5ric* e&c. Q2 chiar dac* nu o 5ac direc&2 o 5ac $rin
$u&erea exem$lului ?dar o 5ac direc&A.
As&5el2 oamenii se limi&ea/* s* gIndeasc* doar cum gInde+&e &urma2 iar
gIndirea aces&eia2 cum e re/ul&a&ul gIndirii mem#rilor com$onen)i2 cam s&*
$e loc $en&ru c* a+a cum am ar*&a&2 ace+&ia cam o#i+nuiesc s* nu
gIndeasc*.
De mai g*se+&e cI&e un om din&r-un milion care s* 5orme/e vreo ideologie
+i s* conving* cu e5or&uri mari vreo cI)iva oameni de validi&a&ea ei2 Nn ciuda
ins&inc&ului de &urm* al aces&ora ?care $rima da&* Ni 5ace s* res$ing*
ideologiaA +i dac* aceas&a are norocul =s* vin* la mod*J2 adic* s* 5ie
ado$&a&* #ineNn)eles 5*r* a 5i Nn)eleas* sau 5iind Nn)eleas* gre+i& ?Nn s$iri&ul
de &urm* #ineNn)elesA2 gIndirea &urmei se va schim#a des&ul de greu ce-i
9B
dre$&2 dar 5*r* e5ec&e $rea mari asu$ra gIndirii individului $en&ru c* aces&a
va con&inua s* co$ie/e gIndirea &urmei. E2 as&a e2 deocamda&*Q
Acum s* lu*m Nn discu)ie o $ro#lem* conex* cu aces& ins&inc& de &urm*:
ce meri& $oa&e avea un om $en&ru c* are o religie anume ?am eu ceva cu
religia2 dar as&a eA din momen& ce nu a ales-o din mai mul&e $osi#ile2 ci al)ii
i-au im$us-o ?mai mul& sau mai $u)in con+&ien&AV
Eu $o& garan&a c* cel $u)in H., din &o)i cei care se vor na+&e Nn RomInia
vor deveni au&oma& or&odoc+i ?#ineNn)eles doar cu numeleA2 nu de al&a2 ci
din sus-numi&ul s$iri& de &urm*. Cn aceas&* ordine de idei2 $re&en)ia
ma4ori&*)ii religiilor c* religia lor e unica adev*ra&* e a#surd*2 $en&ru c* s*
/icem c* de exem$lu singura adev*ra&* e or&odoxia.
Kun2 acum &re#uie s* 5i)i de acord cu mine c* Nn s$iri&ul aces&ei credin)e2
=Dumne/euJ e cel care ho&*r*+&e unde se va na+&e 5iecare 5iin)*. Dun&e)i de
acord2 nuV A+adar s* /icem c* el &rimi&e o 5iin)* s* se nasc* Nn "urcia +i una
Nn RomInia. De aici re/ul&* logic c* au&oma& una se va mIn&ui $en&ru c* a
=nimeri&J Nn &urma =#un*J +i cealal&* nu2 $en&ru c* a =nimeri&J Nn &urma rea.
"ermenul =nimeri&J nu-+i are vala#ili&a&e $en&ru c* =Dumne/euJ i-a im$us
5iec*rei 5iin)e unde s* se nasc*2 deci e clar c* cel $u)in cam <., din
res$onsa#ili&a&ea mIn&uirii celor doi oameni ?Nn s$iri&ul celor ar*&a&e mai
Nnain&e Nn leg*&ur* cu alegerea +i cu ins&inc&ul de &urm*A Ni revine lui
=Dumne/euJ. Am /is <., ca s* nu /ic mai mul&. Es&a a 5os& exem$lul.
A+adar2 ce meri& are un om c* are o religie sau al&a $e aces& $*mIn&2 Nn
lumina celor ex$use de mine mai susV

98
-LI!-RAR-A 67"*IRII

I. 1IDI,"-A
1. t4p?nirea de +ine <i =ericirea

1ine es&e omulV (oa&e o s* a5l*m cI&eva r*s$unsuri anali/Indu-i $u)in
is&oria:

a. "a<terea. De $are c* nu &o)i oamenii se nasc la 5el: au di5eri&e cali&*)i
5i/ice2 anumi&e #oli care sun& &ransmise =gene&icJ +i cel mai im$or&an&2 au
un mod ex&rem de di5eri& de a se com$or&a ?$sihologicA sau de a Nnv*)a.
De vede clar c* unii co$ii sun& mai agi&a)i2 al)ii mai lini+&i)i ?nu le aude
nimeni guraA2 al)ii Nnva)* mai re$ede2 al)ii mai Nnce&2 unii sun& mai
NndemIna&ici2 al)ii mai $u)inU cu al&e cuvin&e2 co$iii se nasc cu anumi&e
cuno+&in)e2 cu anumi&e $redis$o/i)ii2 cu un anumi& mod de a $rivi lumea2
mod $e care l-am $u&ea numi conven)ional esen)*. (rin &eoria reNncarn*rii2
aceas&* esen)* es&e ex$lica&* ca 5iind do#Indi&* din vie)ile an&erioare &r*i&e
de 5iin)* ?nu e ca/ul s* in&ru aici Nn de&aliiA.

#. Copil4ria. Cn 5unc)ie de mediul Nn care cresc2 co$iii N+i de/vol&* aces&e
$redis$o/i)ii cu care se nasc ?cum anume2 am ar*&a& cInd am vor#i& de
ins&inc&ul de &urm*A. As&5el cei agi&a)i au $redis$o/i)ie s$re violen)* sau
$en&ru anumi&e s&*ri de &eam*2 cei calmi devin cura4o+i +i mai s&*$Ini $e ei
decI& ceilal)iU cei care au ca$aci&a&ea de a Nnv*)a re$ede devin =de+&e$)iJ2
ceilal)i =$ro+&iJ. 1ei NndemIna&ici sun& siguri $e ei2 iau ini)ia&iva2 ceilal)i s&au
mai mul& Nn um#r*2 nu vor s* ias* Nn 5a)* e&c.
Desigur2 &oa&e aces&e com$or&amen&e s$eci5ice 5iec*rui individ Nn $ar&e2
sun& de&ermina&e Nn mai mare sau mai mic* m*sur* de $redis$o/i)iileU de
sus numi&a esen)*2 cu care se na+&e 5iecare. Aces&e $redis$o/i)ii $o& 5i
$o&en)a&e2 m*ri&e2 da&ori&a Nm$re4ur*rilor ?5amilie2 mediu social2 +coal*A sau
anumi&or Nn&Im$l*ri mai mul& sau mai $u)in im$or&an&eU sau aces&e
$redis$o/i)ii ?5ie ele #une sau releA $o& s* se diminue/e sau s* dis$ar* $e
$arcursul vie)ii din acelea+i cau/e.
Oiindc* am vor#i& de omenire Nn general2 $en&ru aces&e &rans5orm*ri am
lua& Nn calcul doar ac)iunea mediului asu$ra individului +i mai $u)in ac)iunea
con+&ien&* $e care un individ o $oa&e Nn&re$rinde Nn ciuda mediului2 lucru
care se Nn&Im$l* mai rar. Aceas&* car&e vrea s* de&ermine Nn cel care o
ci&e+&e &ocmai o as&5el de ac)iune.
9H
Revenind o s* Nncerc s* exem$li5ic aces&e &rans5orm*ri men)iona&e mai
sus: s* $resu$unem c* doi #*ie)i mai m*ri+ori a+a2 ?17-19 aniA merg $rin&r-
un sa&. Unuia Ni e 5ric* de cIini2 al&uia nu. La un momen& da&2 Ni a&ac* doi
cIini. 1el 5ricos 5uge urm*ri& de unul din cIini ?cel mai micA +i a$uc* s* se
urce Nn&r-un co$ac. 1o$ilul sim&e 5rica Nn el +i nu vrea s* se mai dea 4os din
co$ac. Un #*&rIn Nl vede +i Nl Nndeamn* s* nu-i mai 5ie 5ric*U s* ru$* o
creang* din co$ac +i s* mearg* cu ea amenin)Ind c*&re cIine. KineNn)eles2
5rica din co$il re5u/* o5er&a. K*&rInul Nns* insis&* +i Nl Nncredin)ea/* c*2
cIinele o s* 5ug* +i Ni s$une c* el o s*-i 5ie al*&uri. 1u chiu cu vai2 co$ilul
ru$e creanga +i2 cu &eam* Nn su5le& 2 dar +i cu o lic*rire de cura42 co#oar* +i
se Nndrea$&* s$re cIine. Aces&a deru&a& de schim#area #rusc* a
com$or&amen&ului vIna&ului +i v*/Indu-l $e co$il amenin)Ind cu #I&a se
gInde+&e $u)in2 +i se ho&*r*+&e $e loc2 c* e mai #ine s* la&re Nn locuri mai
$u)in $ericuloase.
A)i s$une: ce scen* #anal*P Da2 $en&ru dumneavoas&r*2 dar $en&ru co$ilul
res$ec&iv a 5os& o mare i/#Ind*: +i-a Nnvins un as$ec& al 5ricii2 +i-a Nn5run&a&
=du+manulJU a doua oar* 2 Nn&r-o si&ua)ie similar*2 o s* se &eam* mai $u)in
sau chiar deloc.
De $oa&e s$une c* sen/a)ia lui de 5ric* de $In* a&unci $u&ea s* vin* din&r-
o $redis$o/i)ie. As&5el se cunosc ca/uri de oameni care aveau o 5ric*
inex$lica#il* 5a)* de a$* +i cu a4u&orul unei regresii hi$no&ice +i-au amin&i&
c*-n via)a $receden&* au muri& Nneca)i ?ia&* sursa inex$lica#il* a 5ricii lorA.
Dar se $oa&e ca o cau/* s* 5ie2 +i /ic eu nu una nesemni5ica&iv*2
necunoa+&erea. 6u a +&iu& cum s*-+i Nn5run&e du+manul. Acum +&ie.
1el*lal& co$il2 Jcura4osulJ2 a 5os& lua& $rin sur$rindere de cIinele care Nl
alerga +i a 5os& mu+ca& : su5erin)*2 $lIns e&c. De acum Nncolo nu o s* mai 5ie
a+a cura4os cu cIinii : el a $*)i&-oP
Acum s* anali/*m $u)in exem$lul +i s* in&roducem Nn discu)ie no)iunea de
+t4p?nire de +ine: #ineNn)eles c* dac* $rimul co$il nu ar 5i avu& &eam* de
cIini sau al doilea nu ar 5i 5os& a+a cura4os +i amIndoi2 Nn loc s* se lase
condu+i ins&inc&iv de $rimele sen&imen&e ie+i&e din su5le&ul lor ?5rica2
res$ec&iv cura4ulAU ar 5i 4udeca& o#iec&iv si&ua)ia 2 adic* ar 5i Nncerca& s* 5ie
s&*$Ini $e ei +i $e sen&imen&ele lor +i ar 5i cerce&a& o#iec&iv na&ura
$ericolului care Ni amenin)a ?cIiniiA2 m*rimea +i $osi#ili&a&ea de mani5es&are
a $ericoluluiU adic* la concre&: dac* ace+&ia erau mai mici2 nu avea ros& s*
5ug*2 dac* erau mai mari2 a&unci &re#uiau s* ai#* cunoa+&ere des$re modul
Nn care se com$or&* un cIine ? c*2 de exem$lu2 dac* e Nn&*rI&a& sau 5ugi de
el cIinele a&ac*2 dac* s&ai lini+&i& +iRl su$raveghe/i &o& &im$ul nu a&ac* e&c.A.
Am#ii co$ii s-au iden&i5ica& cu si&ua)ia res$ec&iv*2 +i cu un anumi& sen&imen&
din ei +i as&5el nu au mai $u&u& a$recia si&ua)ia o#iec&iv +i a&unci s-au l*sa&
Nn voia Nm$re4ur*rii. Cn loc s* o s&*$Ineasc*2 au 5os& lua)i +i condu+i de ea.
Dar as&a nu e o $ro#lem* numai a lor2 e o $ro#lem* cam a Nn&regii
umani&*)i: se iden&i5ic* cu Nm$re4ur*rile +i se las* $ur&a)i de aces&ea2 nu
sun& s&*$Ini $e ele2 $en&ru c* nu sun& s&*$Ini $e ei.
Dar s* revenim la co$il*rie: co$ilul N+i 5ormea/* Nn aceas&* $erioad*
$ersonali&a&ea ?cuvIn&ul $rovine din cuvIn&ul grecesc =$ersonaJ care
9<
Nnseamn* masc*A2 $e care o $reia Nn mare $ar&e co$iind au&oma& modul de
gIndire al &urmei2 dar aici are un cuvIn& de s$us ?mai mare sau mai micA +i
esen)a lui ?$redis$o/i)iile din na+&ereA.
A+adar 2 aceas&* $ersonali&a&e se Nnva)* $rin imi&are2 $rin co$ierea
modului de gIndire al socie&*)iiU adic* de exem$lu2 co$ilul vede $e un adul&2
violen& Nn&r-o si&ua)ie2 sau vesel Nn al&a2 sau $lIngInd2 sau 5iind mInios Nn&r-
o al&* si&ua)ie. De aici &rage conclu/ia ?su#linia&* con+&ien& sau incon+&ien&
de $*rin)iA c* +i el &re#uie s* gIndeasc* +i s* se com$or&e la 5el. 1Ind el va
Nn&Ilni si&ua)ii similare2 se va com$or&a asem*n*&or cu ce a v*/u& +i Nnv*)a&
$rin imi&are2 dar2 cum am mai s$us2 &re#uie s* )inem con& +i de Nnclina)iile
esen)ei.

c. 1iaa ?adolescen)* \ ma&uri&a&e \ #*&rIne)eA. E im$or&an& s*
o#serv*m c* 5iecare om are via)a sa $sihic*2 $e care +i-o 5ormea/* +i +i-o
modelea/* Nn 5unc)ie de modul lui de gIndire ?care Nn marea ma4ori&a&e a
ca/urilor e modul de gIndire al &urmeiA.
A+adar via)a ne-o $ur&*m Nn gInd. Oiecare are $ro$ria lui scen* men&al*
$e care +i-o modelea/* singur2 care $oa&e coincide mai mul& sau mai $u)in
cu scena real*.
Oiecare &r*ie+&e Nn $ro$ria lui lume men&al*
H
$e care singur +i-o
cons&ruie+&e =a4u&a&J cum am mai s$us de gIndirea &urmei 2iar dac* o as&5el
de lume nu-i convine2 d* vina $e al)ii .
3amenii Nn general2 nu v*d lumea real* din cau/a lumii $ro$rii men&ale $e
care +i-o ridic* Nn 4urul lor ca un /id2 $rin ceea ce se nume+&e Nn mod
o#i+nui& acce$&are sau re5u/. Dar $en&ru a vedea lumea a+a cum es&e nu
&re#uie s* mai avem de-a 5ace cu acce$&area sau cu re5u/ul 2 ci doar cu
C6FELE0EREA. 6oi nu &re#uie s* acce$&*m sau s* re5u/*m anumi&e
conce$&e2 idei2 reali&*)i2 ci &re#uie doar s* le Nn)elegem
<
.
De 5a$&2 cum am mai s$us cInd am vor#i& de cunoa+&erea de sine +i
cunoa+&erea universului2 nu o s* $o)i vedea lumea real* dac* nu o s* &e
$rive+&i mai Nn&Ii $e &ine: $rivi)i-v* dar: sun&e)i &o&almen&e la discre)ia
Nm$re4ur*rilor +i si&ua)iilor din via)*...
6u 5ace)i nicioda&* ce vre)i voi2 ci doar ce vor Nm$re4ur*rile 2 de+i a)i
$u&ea. As&a $en&ru c* Nnc* nu sun&e)i s&*$Ini $e voi2 $e sen&imen&ele2 $e
gIndurile2 $e &ru$ul vos&ru.
De exem$lu: vrei &u s* 5ii mInios sau &ris& sau $osomorI&V KineNn)eles c*
nu. Li a&unci cInd vine cineva +i N)i s$une o vor#* urI&* de ce &e mIniiV
Dau2 de exem$lu2 dac* N)i $ier/i locul de munc*2 de ce &e Nn&ris&e/iV
De ceV (en&ru c* vrei "uV 6u2 #ineNn)eles nu2 ci $en&ru c* a+a vor
Nm$re4ur*rile2 a+a vor al)ii. 6u e+&i s&*$In $e &ine. "u e+&i la cheremul celor
din 4urul &*u . 6u con&role/i &u via)a. Ea &e con&rolea/* $e &ine.
De+i e des&ul de &ris&2 aces&a e adev*rul. 1e e +i mai &ris& e c* oamenii nici
H T"o&ul es&e s$iri&. Universul es&e men&alPT ne s$une $rima lege a G#alionului.
< MInia +i &ris&e)ea sun& dou* din&re $*ca&ele ca$i&ale. 1elelal&e sun&: orgoliul2 lenea2
l*comia2 des5rIul +i 5rica.
9:
m*car nu sun& con+&ien)i de aces& lucru.
M* duc la cineva +i Ni s$un aces& adev*r. De mir*: eu nuP 2 eu 5ac ce vreau
euP Mai s&au B minu&e2 a$oi Ni s$un c* de 5a$& eu am veni& s*-i comunic c*
+e5ul Nl vrea Nn #irou +i c* se /vone+&e c* vrea s*-l concedie/e. Re/ul&a&ul:
se mir*2 a$oi se mInie2 a$oi se Nn&ris&ea/*. Cl las $u)in s* se consume2 a$oi
Nl Nn&re# dac* el a vru& s* se mInie +i s* se Nn&ris&e/e. KineNn)eles c* nuP
A&unci Nl Nn&re#: de ce e+&i &ris&2 $arc* &u 5*ceai doar ce vroiai &uP
Cl lini+&esc2 a$oi Ni s$un c* am glumi& +i din&r-o da&* devine veselP Cl Nn&re#
ce l-a de&ermina& s* devin* vesel: 5a$&ul c* el a vru& as&a2 sau 5a$&ul c* eu
i-am s$us c* am glumi&. R*s$unsul a 5os& eviden&. A&unci2 Nl Nn&re#2 Nn
ul&imele 1. minu&e ai 5*cu& ce-ai vru& &u sau ce-am vru& euVQ
La 5el e +i cu via)a2 acum nu ai nici un con&rol asu$ra ei2 ea 5ace ce vrea
din &ine +i nu nea$*ra& $en&ru c* ea vrea2 ci2 Nn $rimul rInd $en&ru c* &u Ni
$ermi)i aces& lucru ?v-a+ ruga s* revede)i cercul vicios al s&*$Inului +i
sclavuluiA. Ci s$un $rie&enului: via)a 5ace2 5ie c* o recuno+&i sau nu2 acela+i
lucru $e care l-am 5*cu& eu cu &ine: am vru& s* &e Nn&ris&e/ sau s* &e
Nnveselesc2 a 5os& de a4uns un cuvIn&.
Li se mai Nn&rea#* unii cum a crea& 1uvIn&ul lumeaP
3ameni #uni2 s&ima)i ci&i&ori2 $oa&e cu $u)ine exce$)ii es&e eviden& c* nu
ave)i nici un con&rol asu$ra voas&r* ?a+a ceva se o#)ine doar cu e5or&uri
sus)inu&eA. Dun&e)i doar ni+&e cor*#ii $ur&a&e de valurile vie)ii Nncoace +i
Nncolo2 Nn voia curen&ului. Cn vir&u&ea celor ex$use mai sus eu /ic c* e ca/ul
s* v* Nn&inde)i $In/ele +i s* merge)i unde vre)i voi2 nu unde vrea curen&ul.
Eu /ic s* nu v* mai ascunde)i du$* dege&2 s* recunoa+&e)i c* nu sun&e)i
s&*$Ini $e voi2 $e emo)iile2 $e gIndurile2 $e $o5&ele &ru$ului vos&ru +i s*
Nnce$e)i2 chiar din aces& momen& s* deveni)i. 1I&eva idei Nn aces& sens se
vor da Nn aceas&* car&e Nn ca$i&olul =Unel&ele des*vIr+iriiJ2 de+i Nn&reaga
car&e se vrea un ghid Nn aces& sens.
Dac* v* l*sa)i Nn voia curen&ului vie)ii2 Nn anumi&e si&ua)ii v* ve)i #ucura2
Nn al&ele ve)i su5eri2 dar mai ales ve)i su5eri c*ci aceas&a e via)a oamenilor
care nu sun& s&*$Ini $e gIndurile +i sen&imen&ele lor: o con&inu* su5erin)*
?mInia e o su5erin)*2 orgoliul e o su5erin)*2 &ris&e)ea e o su5erin)*2
$lic&iseala e o su5erin)*Qchiar +i dragos&ea +i iu#irea o#i+nui&* de 5a$& sun&
doar ni+&e sim$le a&a+amen&e +i ilu/ii2 +i as&5el devin ni+&e surse a$roa$e
sigure de su5erin)eQA.
"oa&e aces&ea )i se Nn&Im$l* din cau/a incon+&ien)ei ac&uale2 a
necunoa+&erii na&urii $ro$riei 5iin)e2 a necunoa+&erii s&*$Inului casei2 a
re5u/ului de a &e $rivi Nn oglind*.
Du-&e +i $rive+&e-&e Nn&r-o oglind*P ?chiar acum AQ."e-ai dusV 6uV ;aide2
&e rog 5rumosP (rive+&e-&e +i s$une-mi ce ve/i: un &ru$ care e Nn curs de
Nm#oln*vire2 de Nm#*&rInire sau de decesV 6u. "u ve/i un cor$ s*n*&os2 cu
mici de5ec)iuni2 dar nu con&ea/*2 o s* &r*iasc* o ve+nicie +i n-o s*
Nm#*&rIneasc* nicioda&*. Aces&ea sun& cele dou* ex&reme ale $aharului
4um*&a&e $lin2 4um*&a&e gol. "u $re5eri ca 4um*&a&ea goal* s* o ignori2 as&5el
&e $re5aci +i uneori chiar e+&i incon+&ien& de ea.
Dar aceas&a e reali&a&ea: $aharul e $e 4um*&a&e gol2 indi5eren& de ce cre/i
B.
&u2 el e $e 4um*&a&e gol. 1hiar dac* vei con&inua s* &e $re5aci c* nu ve/i
aceas&* 4um*&a&e2 ea nu o s* dis$ar*2 iar cInd o s* consumi +i 4um*&a&ea
$lin*2 a&unci nu o s* &e mai $o)i $re5ace2 c*ci &o& $aharul e gol: &e-ai
Nm#oln*vi&2 ai Nm#*&rIni&2 ai muri& chiar. Acum nu ai Nnco&ro2 &re#uie s*
acce$)i reali&a&ea2 dar )i-e cam &Ir/iu s* o mai schim#i2 s* mai um$li
$aharul la loc.
1*ci =$aharulJ nos&ru es&e magic: Nn el mai $o)i &urna numai dac* a mai
r*mas ceva Nn el $es&e care s* $o)i com$le&a. 3mule2 es&e ca/ul s* $rive+&i
reali&a&ea a+a cum es&e ? nu cum cre/i &u c* es&eA +i s* ac)ione/i Nn
consecin)*.
Es&e ca/ul s* &e $rive+&i din nou Nn oglind* +i s* /ici: eu voi deveni s&*$In
$e mine2 voi deveni s&*$In $e gIndurile2 emo)iile2 $o5&ele mele +i voi l*sa
s* se mani5es&e $rin mine doar #inele? ceea ce-mi es&e avan&a4osA $en&ru a
m* #ucura de consecin)ele cores$un/*&oare : 5ericire2 iu#ire2 ex&a/2
#ea&i&udine. KineNn)eles c* drumul o s* 5ie lung +i lu$&a grea2 dar aces&
drum e cel mai u+or care $oa&e 5i lua& $e $*mIn&. 6u m* crede)i2 lua)i
drumul o#i+nui&Q
A+adar es&e ca/ul s* ac)iona)i. Dar cum o s* $u&e)i s* ac)iona)i dac* nu
sun&e)i s&*$Ini $e voi Nn+iv*V Cn $rimul rInd &re#uie s* s&a#ili)i cine es&e
s&*$Inul +i s* v* deveni)i $ro$riul vos&ru +e52 s* Nnde$lini)i ordinele voas&re2
iar su#al&ernii ? gIndurile 5alse2 ilu/iile care v* s&*$InescA s*-i l*sa)i s*-+i
r*ceasc* gura degea#a.
(In* acum &e-au condus =su#al&erniiJ ?sclaviiA +i &u2 care e+&i +e5ul
?s&*$InulA ai s&a& ne$u&incios s* ve/i cum )i se duce =5irmaJ de rI$*2 cum
&re#uie s* $l*&e+&i oalele s$ar&e de su#al&erni.
Aces& lucru a 5os& $osi#il $en&ru c* ei &e-au convins c* &u e+&i una cu ei2 c*
&u e+&i mInia2 orgoliul2 des5rIul2 &ris&e)ea2 dar )ine min&e2 &u e+&i Oiin)a. "u
e+&i cel care generea/* aces&e gInduri2 cel care ho&*r*+&e dac* aces&e
gInduri vor mai exis&a sau nu.
=OirmaJ &a e normal s* 5alimen&e/e2 5iind condus* de su#al&erni care se
#a& Nn&re ei &o& &im$ul $en&ru conducerea ei +i #ineNn)eles c* nu au nici un
in&eres s*-)i aduc* )ie $ro5i&2 even&ual lor2 as&a daP
Orica vrea ca &u s* &remuri2 mInia ca &u s* love+&i $e cei din 4ur2 orgoliul
s* insul)iQ
Li &u2 +e5ul2 s&ai +i $rive+&i cum su#al&ernii 5ur* care cum $oa&e din
re/ervele =5irmeiJ +i aceas&a merge din ce Nn ce mai $ros&. Dac* nu ai mai
l*sa =su#al&erniiJ s*-)i 5ure re/ervele =5irmeiJ +i le-ai 5olosi cu chi#/uin)*2 ai
$u&ea o#)ine $ro5i&2 ai $u&ea deveni s&*$In $e &ine +i ai $u&ea cu $ro5i&ul s*
ve/i +i &u Reali&a&ea .
Du#al&ernii ho)i sun&: ura2 mInia2 orgoliul2 l*comia2 violen)a2 des5rIul2
$ros&ia2 ignoran)a2 invidia2 gelo/ia2 5rica +i mul)i al)ii.
Oiecare din ei $reia $e rInd conducerea =5irmeiJ2 a Nn&re$rinderii &ale
$sihico-emo)ionale +i Ni 5ur* re/ervele2 $en&ru a-+i sa&is5ace $ro$riile nevoi +i
in&erese.
Oirma es&e =su5le&ulJ &*u ?gInduri \ emo)ii \ energieA. "u e+&i =s$iri&ulJ2
cel care conduce =su5le&ulJ +i &ru$ul. "u &re#uie s* &e &re/e+&i2 s* ve/i cine e
B1
s&*$Inul2 cine-i +e5ul Nn 5irm* +i s*-i concedie/i $e ace+&i ho)i2 s*-i alungi
a5ar* din 5irma &a +i s* anga4e/i al)ii care s* &e a4u&e Nn a de/vol&a o
ac&ivi&a&e $ro5i&a#il* +i avan&a4oas* $en&ru &ine +i cei din 4ur: iu#irea2
calmul2 umilin)a2 cum$*&area2 lini+&ea2 cas&i&a&ea2 cunoa+&erea2 5ericirea2
#ucuria2 cura4ulQ
Acum2 du$* &oa&e cele $e care le-am ex$us e #ine s* con+&ien&i/*m c*
a&unci cInd e+&i mInios2 5urios2 lacom2 &ris& e&c.2 e+&i a+a $en&ru c* &u vrei:
)ine min&e as&aP

Doi colegi de clas* au da& o lucrare. (ro5esoara le aduce re/ul&a&ele +i
amIndoi au lua& no&a cinci2 de a&I& au +&iu&. Unul din&re ei nu se $rea
omoar* cu Nnv*)*&ura +i es&e ex&rem de mul)umi& de no&a $rimi&*2 e chiar
5erici& c* nu a r*mas corigen&. 1el*lal& elev e 5oar&e #un la Nnv*)*&ur*2 dar s-
a Nn&Im$la& s* nu Nnve)e Nn acea /i ?$en&ru s&udiul nos&ru nu im$or&*
mo&iveleA +i2 de+i +&ia2 c* nu a +&iu& la lucrare2 es&e ex&rem de &ris& c* a lua&
cinci2 e umili&or $en&ru el.
Acela+i lucru2 aceea+i no&* la o lucrare $e unul l-a 5*cu& 5erici&2 $e cel*lal&
&ris&. Deci nu lucrul Nn sine le-a de&ermina& s&area res$ec&iv*2 $en&ru c*
amIndoi ar 5i &re#ui& s* 5ie a&unci &ri+&i sau 5erici)i2 ci modul cum a $rivi&
5iecare si&ua)ia res$ec&iv*.
Acela+i lucru a scos la iveal* din unul &ris&e)ea2 din cel*lal& 5ericirea. 1um
aces&e sen&imen&e nu sun& de&ermina&e de si&ua)ia res$ec&iv* ?am v*/u& mai
Nnain&e mo&iveleA2 Nnseamn* c* sun& de&ermina&e chiar de cei doi
$ro&agoni+&i. D-ar $u&ea s$une c* unul din ei a vru& s* 5ie 5erici& cel*lal&
&ris&. Dar e clar c* nu e a+a. Oericirea +i &ris&e)ea nu au 5os& de&ermina&e de
evenimen&ul ex&erior2 ele au exis&a& de mai Nnain&e Nn in&eriorul celor - +i
acum au $rins oca/ia s* ias* la iveal*. Le5ul nu a 5os& a&en&2 s-a iden&i5ica&
cu ele2 +i ele au ie+i& Nn 5a)* dIndu-se dre$& +e5 al =5irmeiJ +i conducInd
5iecare Nn s&ilul $ro$riu2 5urInd resursele =5irmeiJ $en&ru a se alimen&aU
c*u&Ind s* conduc* cI& mai mul&.
1ineva Nl do4ene+&e $e elevul sili&or c* a lua& no&* mic* +i a&unci &ris&e)ea
ced* conducerea mIniei +i 5uriei2 $en&ru a se Nn5ru$&a +i ele din resursele
su5le&ului +i even&ual a s$arge cI& mai mul&e oale ?c* doar are cine s* le
$l*&easc* R +e5ul care nu a 5os& a&en& A.
Li &o& a+a +e5ul s&* ne$u&incios +i $rive+&e d*rImarea =5irmeiJ. ="ris&2 dar
adev*ra&PJ
A+adar ace+&i su#al&erni2 aces&e sen&imen&e nega&ive au exis&a& dinain&e
de evenimen&ul res$ec&iv Nn omul res$ec&iv2 evenimen&ul doar a dis&ras +e5ul
+i ei au veni& la iveal*.
Acum +&i)i +i voi ?chiar dac* v* vine greu s* crede)iA c* dac* cineva es&e
Nn&r-o s&are sen&imen&al* nega&iv* es&e nu $en&ru c* al)ii i-au crea&-o ? al)ii
l-au 5*cu& s* su5ereA2 ci $en&ru c* el a l*sa& s* ias* din el acea s&are
nega&iv* ?mInie2 ur*2 5urie2 &ris&e)e2 s&resQA. 6u a $u&u& s*-+i s&*$Ineasc*
su#al&ernii +i i-a l*sa& $e ace+&ia s* $reia conducerea.
De ce nu a $u&u& s*-i s&*$Ineasc* V
Cn $rimul rInd2 dac* e din rIndul celor care nu +&iu c* $o& s* o 5ac*2 nu a
B-
+&iu& c* $oa&e aces& lucruP Iar dac* e din rIndul celor care de4a +&iu c* $o& 5i
s&*$Ini $e ei +i Nncearc* aces& lucru2 a&unci Nnseamn* c* nu a 5os& a&en&2 a
ui&a& de sine2 $en&ru o cli$* s-a iden&i5ica& cu si&ua)ia res$ec&iv*2 a ui&a& de
el2 =a adormi&J. A&unci su#al&ernii au $ro5i&a& ?Nn&o&deauna $ro5i&*A +i au
$relua& conducerea. D&ric*ciunile $e care le generea/* de$ind2 Nn aces& al
doilea ca/2 de cI& de re$ede se &re/e+&e +e5ul2 de cI& de re$ede vede c* e
condus de su#al&erni +i vine s*-i alunge.
Dac* vrem ca s* ne $*s&r*m &o& &im$ul conducerea2 s* 5im &o& &im$ul
s&*$Ini $e si&ua)ie &re#uie s* 5im a&en)i &o& &im$ul:
- s* nu ne iden&i5ic*m cu ce vedem +i cu ce sim)im ?gInduri2 imagini2
sen&imen&e2 $eisa4eQA2
- s* nu avem o imagina)ie $rea #oga&* care s* ne 5ure din reali&a&e2 s* ne
5ure a&en)ia.
1u al&e cuvin&e s* nu ui&*m de noi Nn+ine2 s* nu =adormimJ.
D* $rivim Nn&o&deauna si&ua)ia ex&erioar* de&a+a& $en&ru a o $u&ea vedea
a+a cum e2 nu cum vrem noi s* o vedem ?cea $e care ni-o imagin*m sau cu
care ne iden&i5ic*mA. "re#uie s* $rivim si&ua)ia ex&erioar* de&a+a& +i s*
Nncerc*m s* vedem de ce ne vin anumi&e gInduri2 +i dac* sun& nega&ive2
unde sun& gre+i&e aces&e gInduri2 $en&ru c* aces&e gInduri sun&
Nn&o&deauna gre+i&e.
D* Nn)elegem a+adar si&ua)ia o#iec&iv +i s* ac)ion*m Nn consecin)*2 nu s*
acce$&*m sau s* re5u/*m minciunile $e care ni le s$un la re$e/eal*
egourile2 su#al&ernii2 sen&imen&ele nega&ive2 gIndurile nega&ive care vor s*
ne 5ac* s* ac)ion*m cum vor ele.
D* nu ne gr*#im a ne iden&i5ica cu si&ua)ii ireale sau imagina&e care ne
vor 5ace s* ui&*m de noi2 dInd as&5el $osi#ili&a&ea gIndurilor +i
sen&imen&elor nega&ive s* se mani5es&e.
A+adar cam as&a e si&ua)ia Nn D.1. 3MUL DRL: e un haos &o&al2 5iecare 5ace
ce vrea2 aceas&* si&ua)ie2 voi Nns*2 o $u&e)i schim#aP Cn orice momen&
veri5ica)i cine es&e la conducere: voi cu idealurile voas&re #ine de5ini&e
?lini+&e2 $ace2 5ericire2 iu#ireA sau su#al&ernii cu &o& 5elul de $roiec&e
$ros&e+&i +i $line de ilu/ii care v* vor 5ace s* su5eri)i negre+i& de le ve)i $une
Nn $rac&ic*V

?d. /oartea. 1e-i &rec*&or +i muri&or se dis&ruge2 ce-i $ermanen& r*mIne.
Dar $en&ru c* nu-i s&*$In $e sine +i nu +&ie ce vrea2 se $lim#* de aicea2
colea. Li se Nndrea$&* c*&re vechile lui $a&imi $e care2 $en&ru a +i le
sa&is5ace2 are nevoie din nou de carne +i oase.
1ine se aseam*n* se adun*P
Li Nnc* ceva : &oa&* lumea are ceea ce vreaPA
B7
2. Ce vrei tu <i ce vor alii

1e vor al)ii s* sim)i +i ce vrei &u s* sim)iV "e Nn&re# as&a2 $en&ru c* e
5oar&e im$or&an& ?am v*/u& as&a cInd am vor#i& des$re s&*$Inirea de sineA
s* s&a#ile+&i ce vrei &uV
Modul s$eci5ic de gIndire al ma4ori&*)ii omenirii ac&uale es&e: 5ac cu&are
lucru2 dar oare ce o s* /ic* veciniiV ?PVPVPQA. Insis& as&5el +i revin Nn a
su#linia2 cum am mai s$us2 c* e Nnce&*)eni& +i $rin&re oameni nu doar
$rin&re animale acel =s$iri& de &urm*J ?$rivi& Nn sens nega&ivA sau ?+iA acel
=s$iri& de gru$J care are o cono&a)ie $u)in mai $o/i&iv*.
3mul evoluea/* +i se de/vol&* Nn cunoa+&ere2 Nn iu#ire2 Nn credin)*2 Nn&r-o
socie&a&e. Dac* individul res$ec&iv e sla#2 es&e co$il2 inca$a#il s*-+i ia via)a
Nn $ro$riile mIini2 Nn ac)iunile sale ia de #un &o& ce /ice =mama +i &a&aJ2
adic* socie&a&ea2 5*r* a mai &rece aces&e s5a&uri $rin 5il&rul ra)iunii $ro$rii +i
e ca/ul ma4ori&*)ii oamenilor ce &r*iesc acum $e $*mIn&2 $oa&e chiar +i al
&*u2 drag ci&i&or.
"u ce /iciV Dac* e a+a2 s* s$er*m c* aces& lucru va 5i de acum Nncolo de
domeniul &recu&ului. Dac* omul de$*+e+&e 5a/a =co$il*riei $sihiceJ +i &rece
&oa&e s5a&urile $e care le $rime+&e2 $rin 5il&rul ra)iunii $ro$rii2 a&unci $*rerea
socie&*)ii nu mai e de5ini&orie $en&ru com$or&amen&ul s*u2 r*mIne doar o
$*rere de lua& Nn considerare +i anali/a&2 doar a&I&.
D* v* dau un exem$lu care s* ilus&re/e cercul vicios $e care Nl anali/*m
acum: marea mas* a oamenilor2 din s$iri& de &urm*2 N+i $un o dorin)* +i +i-o
condi)ionea/* singuri ?adic* nu-i o#lig* nimeni s* o 5ac*A c* dac* o s* i se
Nnde$lineasc* acea dorin)* va 5i 5erici&2 dac* nu2 nu.
D$une)i +i voi2 ce mod de gIndire $oa&e 5i aces&aV Ei nu +&iu c* gIndirea e
de5ini&orie $en&ru &r*irea lor +i nu +&iu c* &re#uie ?$en&ru c* $o&A s* 5ie
5erici)i &o& &im$ul deoarece 5ericirea nu de$inde de condi)iile ex&erioare2 ci
doar de modul de gIndire al celor care o sim& sau2 mai $recis2 vor s* o
sim&*P
Li acum2 drag ci&i&or2 revin cu Nn&re#area: ce vrei &uV
D* +&ii c* e 5oar&e im$or&an& s* +&ii ce vrei &u de la via)*2 ce vrei &u s*
5aci:
1. 6u vrei s* 5ii 5erici&V
-. 6u vrei s* iu#e+&i +i s* 5ii iu#i&V
7. 6u vrei s* 5ii s&*$In $e &ineV
Dcrie &e rog r*s$unsul &*u la aces&e Nn&re#*ri. "e va a4u&a s*-l
con+&ien&i/e/i mai #ine:
1. Q
-. Q
7. Q
"e rog re5lec&ea/* +i2 Nn 5unc)ie de r*s$unsul $e care o s* )i-l dai2 &e
$o5&esc s* ac)ione/i Nn consecin)*. As&a du$* ce ai v*/u& Nn ce lume &e a5liP
B9
%. Ignoran4 <i cunoa<tere. Lu5ea copiilor
Ignoran)a &inde s* genere/e ignoran)*U adic* +&i)i +i voi vor#a: $ros&ul nu-
i $ros& des&ul dac* nu-i +i 5udulP
1unoa+&erea generea/* cunoa+&ere: cel care Nnce$e s* cunoasc* ceva
des$re aceas&* lume2 la un momen& da&2 con&em$lInd in5ini&a&ea
universului2 reali/ea/* c* nu +&ie a$roa$e nimic +i a&unci se&ea lui de
cunoa+&ere devine in5ini&*.
M-a)i Nn&re#a& vreoda&* ce deose#e+&e un co$il de un adul&2 ce +&ie adul&ul
Nn $lus 5a)* de co$ilV 1o$ilul se deose#e+&e de adul& $rin necunoa+&erea sa2
$rin 5a$&ul c* el +&ie mul& mai $u)in decI& un adul&.
Acum $arc* v*d un /Im#e& incon+&ien& de mIndrie al =adul)ilorJ. 6u v*
gr*#i)i s* v* mIndri)i v* s$un2 c*ci $e aces& $*mIn& di5eren)a nu-i a+a
mareU adul&ul +&ie Nn $lus doar cum s* 5ac* o meserie oarecare2 cI&eva
$ove+&i +i cam a&I&. ?A2 era s* ui&P Li $ro#a#il cI&e goluri a da& nu +&iu ce
4uc*&or din echi$a 5avori&*. Kine c* mi-am adus amin&e2 ca nu cumva2
Doamne 5ere+&e2 s* 4ignesc $e cineva.A
1o$ilul nu +&ie:
- unde a 5os& Nnain&e de na+&ere2
- de ce &r*ie+&e2
- unde va merge du$* moar&e2
- cum Ni e s&ruc&ura&* gIndirea +i cum o $oa&e s&*$Ini2
- cum Ni sun& cons&i&ui&e +i cum 5unc)ionea/* =cor$urile com$onen&e
ale omuluiJ: 5i/ic2 energe&ic2 emo)ional2 men&al...U
- de ce sun& a&I&ea religii +i cam ce vor de la elU
- de ce exis&* #oal*2
- de ce se nasc oamenii di5eri)i2
- dac* exis&* una sau mai mul&e vie)i2
- ce Nnseamn* s* 5ii nemuri&or2
- ce va 5ace Nn via)a ve+nic* dac* exis&* a+a ceva2
- cum se va $u&ea mIn&ui +i cam ce Nnseamn* aces& lucru2
- de ce nu se $oa&e s&*$Ini $e sine +i de ce 5ace doar ce vrea
ex&eriorulQ
Aici Nmi $ermi& s* 5ac o $aran&e/* $en&ru o mai #un* edi5icare a ci&i&orului.
De exem$lu2 cineva Nn4ur* $e al&ul2 aces&a din urm* se mInie. Zici &u:
=normal2 ce ve/i &u neo#i+nui& aiciVJ
1um adic* ceV "o&ulP Adic*2 dac* eu vreau s* mInii $e cineva &re#uie doar
s*-l Nn4ur2 dac* vreau s*-l v*d 5erici& &re#uie doar s*-l laud. (*i as&a
Nnseamn* c* El nu e s&*$In $e sine2 eu 5ac ce vreau cu el:
- vreau s* se mInie2 Nl Nn4ur2
- vreau s* se #ucure2 Nl laud. 6uV
Cnchid aici $aran&e/a +i revin: co$ilul nu +&ie deci s* dea r*s$uns la nici
una din aces&e Nn&re#*ri $en&ru c* Nnc* nu i-a s$us nimeni2 +i nici nu a
a$uca& s* cerce&e/e $e con& $ro$riu.
BB
Dar v* Nn&re#: =adul&ulJ +&ie r*s$unsul la aces&e Nn&re#*riV
El crede c* +&ie ?de+i nu a c*u&a& sincer nicioda&* un as&5el de r*s$unsA.
M* rog2 s*-l credem. Dar cInd Nnce$e s*-)i dea &o& 5elul de r*s$unsuri ?$e
care le-a $rins a+a din /#or din di5eri&e $*r)iA care mai de care mai
5an&asmagorice2 adev*ra&e $ove+&i de adormi& ?sau de s$eria&A co$iii ?as&a
Nn 5unc)ie de locul2 $ar&ea din lume unde s-a n*scu&A2 ve/i clar c* el nu +i-a
da& nicioda&* in&eresul s* cau&e cu adev*ra& r*s$unsul la as&5el de Nn&re#*ri
+i s* cerce&e/e2 $e con& $ro$riu2 aces&e $ro#leme.
A&unci ve/i clar2 c* ma4ori&a&ea aces&or adul)i nu-)i $o& r*s$unde la as&5el
de Nn&re#*ri ?$e care eu le consider de5ini&orii $en&ru a +&i $e ce lume ne
a5l*mA2 a&unci ve/i c* ace+&i =adul)iJ sun& &o& ni+&e co$ii2 a&I&a doar c* acum
um#l* Nm#r*ca)i la sacou2 cu di$loma&ul Nn mIna sau N+i iau o moac* mai
$osomorI&* ca s* cre/i c* se gIndesc la ceva $ro5und: se gIndesc cum o s*
5ac* mai mul)i #ani mIine2 e ceva des&ul de =$ro5undJ. 6u-i deran4a)iP
Li a&unci cu ce se deose#esc ace+&i adul)i 5a)a de co$iiV
Dim$lu: doar cu cor$ul 5i/ic $u)in mai de/vol&a& +i memoria $u)in mai
$lin* de in5orma)ii ?ma4ori&a&ea inu&ile: cine 4oac* mIine2 la cI& Nnce$e
serialul acela s$aniolV QA

Dar degea#a c* nu sun& Nn s&are s* 5ac* conexiunile Nn&re in5orma)iile $e
care au reu+i& s* le o#)in*. D$er s* nu v* sur$rind*2 dragi ci&i&ori2 c* Nn
lumina celor a5irma&e mai sus voi sus)ine acum sus +i &are c* noi &r*im Nn&r-
o Lume a 1o$iilor +i ca asis&*m la ceea ce se $oa&e numi: Marea >oac*
Derioas* a 1o$iilor (*mIn&ului.
Aces& lucru cred c* &re#uie s* v* dea $u)in de gIndi& $en&ru c* anumi&e
reali&*)i generea/* anumi&e consecin)e de care un om Nn)ele$& ar &re#ui s*
)in* seama.
B8
(. Aciunea <i con+ecinele ei EreciuneaF

Dac* dai cu $umnul Nn&r-o mas*2 +i masa d* Nn $umnul &*u cu o 5or)*
egal* +i de sens con&rar 5or)ei cu care &u ai da&. Aces&a e cercul vicios al
ac)iunii +i reac)iunii: reac)iunea e direc& $ro$or)ional* cu ac)iunea +i Nn
5unc)ie de ac)iune vom avea o reac)iune cores$un/*&oare.
Exis* a+adar Nn na&ur* aceas&* lege a ac)iunii +i reac)iunii lega&* de legea
ins&inc&ului de conservare2 care s$une c* ma&eria2 ca de al&5el +i $sihicul2 au
&endin)a de a reveni la 5orma ini)ial* avu&* Nnain&e de im$ac&ul ?+ocul
in5orma)ionalA cu un 5ac&or $er&ur#a&or ?5i/ic2 energe&ic2 emo)ional2 men&alA.
0Indirea se $re/in&* ca o pla+4 ela+tic4: du$* 5iecare +oc $rimi&2 ea
&inde s* revin* la 5orma ini)ial*. As&5el2 Nn marea ma4ori&a&e a &im$ului2
min&ea es&e Nn&r-o s&are de rela&iv* lini+&e +i calm ?nu s$un Nn lini+&e +i calm
$en&ru c* marea ma4ori&a&e a oamenilor nu +&iu ce e aces&aA. Dac* vine
cineva +i o a&ac*2 s* /icem cu o Nn4ur*&ur* aceas&a Nnce$e s* se agi&e2 +i o
s* 5ac* aces& lucru mai mul& sau mai $u)in &im$2 Nn 5unc)ie de cI& de
$u&ernic sun& Nnr*d*cina&e mInia +i orgoliul Nn $ersoana res$ec&iv*U mai
$recis2 modurile s$eci5ice de gIndire a aces&or dou* =$*ca&eJ.
Du$* aceea revine la s&area ini)ial*.
Dac* Nns* +ocul e $rea $u&ernic2 de exem$lu vede ceva groa/nic2 im$ac&ul
im$resiei vi/uale $oa&e 5i a+a de $u&ernic NncI& $lasa gIndirii s* nu-i 5ac*
5a)* +i a&unci se ru$e2 $ersoana res$ec&iv* devine =$u)in ne#un*J2 Nn aces&
ca/ 5iind a&inse Nns*+i mecanismele gIndirii2 Nnsu+i su$or&ul care sus)ine
$lasa. Aces& &i$ de ru$&ur* se re$ar* doar 5oar&e greu2 Nn&r-un &im$ des&ul
de lung.
Am vor#i& $In* acum de +ocurile o#i+nui&e care sun& mai cunoscu&e.
Cn con&inuare voi vor#i de <ocul iniiatic2 un +oc des&ul de $u&ernic NncI&
$lasa de care vor#eam s* se ru$*U 5*r* Nns* a ru$e +i su$or&ul $lasei
?mecanismele 5undamen&ale al gIndiriiA. A&unci se 5ormea/* o #re+* Nn
sis&emul de gIndire. De o#serv* as&5el c* aces&a e su$er5icial2 c* nu ne d*
r*s$uns la anumi&e Nn&re#*ri 5undamen&ale ?ve/i =Lumea 1o$iilorJA.
Din aces& momen&2 numi& Nn&r-un 5el =&re/ireJ2 exis&* - varian&e:
1. Oie omul res$ec&iv care a su5eri& aces& +oc ini)ia&ic ?c*ruia eu Ni /ic mai
sim$lu +oc in5orma)ional R $rin care a5l* lucruri care Nl $un $u)in $e
gInduriA2 din 5ric*2 din re5u/ul incon+&ien& de a anali/a 5enomenele
res$ec&ive ?$oa&e c* Nnc* nu e $reg*&i& s* le Nn)eleag*A las* s* in&re Nn
5unc)iune anumi&e &am$oane ale gIndirii2 de genul gIndurilor: =alea-s
$ros&iiJ2 =$ove+&i de adormi& co$iiiJ2 =&u e+&i om seriosJ2 =nu le lua Nn seam*J
sau =sec&arii *ia aiurea/*J sau =nu mai &e miri ce $ros&ii s$une +i omul as&aJ2
care au menirea de a-l adormi la loc. (lasa gIndirii se re$ar* su$er5icial +i
$ro#a#il vor mai &re#ui cI&eva as&5el de +ocuri ?+i $oa&e nu $u)ineA ca s* Nl
&re/easc* de-a #inelea ?ve/i varian&a -A.
-. 3mul res$ec&iv Nn)elege Nn $ro5un/ime im$lica)iile in5orma)iilor $e care
le aude sau im$lica)iile im$resiilor audi&ive2 sau vi/uale cu care in&r* Nn
BH
con&ac& ?&o& in5orma)ii sun& +i aces&eaA2 +i a&unci nu se gr*#e+&e s* re$are
#re+a 5*cu&* Nn $lasa gIndirii2 ci se ui&* mai a&en& la ea +i cons&a&* sur$rins
mul&e al&e ru$&uri Nn ea.
Dac* aces& +oc in5orma)ional se $relunge+&e $rin voin)a sa ?lucru $osi#il
doar dac* el e $reg*&i& s* a5le r*s$unsurile de care am vor#i&A #re+ele Nn
sis&emul s*u de gIndire se Nnmul)esc $In* la ru$erea a$roa$e &o&al* a
vechii $lase a gIndirii. (e r*m*+i)ele aces&eia2 $e #a/a a ceea ce a 5os& #un
Nn aces& vechi sis&em ?Nn orice es&e ceva #unA $oa&e Nnce$e a$oi s*
cons&ruiasc* o nou* $las* a gIndirii2 Nn 5unc)ie de na&ura +ocului
in5orma)ional $rimi&.
Aces& al doilea sis&em de gIndire2 care se creea/*2 con)ine Nn sine
re/olvarea $ro#lemei care a dus la dis&rugerea vechiului mod de gIndire.
D* recurgem acum la un exem$lu: c*derea unei $ic*&uri sau a unei $ie&re
Nn&r-o a$*. 3 s* 5olosim o schema&i/are gra5ic*:

Medem as&5el c* $ic*&ura ?$ia&raA cade. 1u cI& are o vi&e/* mai mare2 cu
cI& e mai grea2 cu a&I& im$ac&ul e mai mare. Avem as&5el $e de o $ar&e
ex&eriorul +i $e cealal&* in&eriorul2 avem de o $ar&e con+&ien&ul +i de cealal&*
su#con+&ien&ul.
1u cI& o idee e mai $u&ernic* cu a&I& $*&runde mai mul& Nn $ro5un/imea
su#con+&ien&ului dac*2 a+a cum am s$us2 nu in&r* Nn 5unc)iune acele
=&am$oaneJ. Cn aces& sens es&e o $ild* #udis&* care s$une2 c* a+a cum
lingura nu $oa&e gus&a din ceea ce con)ine2 &o& a+a +i ignoran&ul nu $oa&e
lua nimic de la Nn)ele$& chiar dac* s&* lIng* el.
Revenind2 a+a cum se vede +i din schem*2 cu cI& o idee $*&runde mai
adInc Nn in&erior ?Nn su#con+&ien&A cu a&I& mai mare va 5i im$ac&ul +i asu$ra
ex&eriorului ?con+&ien&uluiA. (e de al&* $ar&e2 Nn 5unc)ie de m*rimea
im$ac&ului cu evenimen&ul ex&erior ?con+&ien&A de$inde reac)ia din in&erior
?su#con+&ien&ulA.
(e aceas&* leg*&ur* con<tient & +u3con<tient se #a/ea/* &rans5ormarea
B<
noas&r* in&erioar*. 1u cI& o s* con+&ien&i/a)i +i o s* v* re$e&a)i mai mul& +i
mai des com$or&amen&ul2 gIndirea +i sim)irea corec&* ?care generea/* Nn
voi lini+&e2 mul)umire2 5ericireA2 aceas&a o s* se im$lan&e/e mai #ine Nn
su#con+&ien&. Acum s* $resu$unem c* noi avem o $las* de gIndire nou*2
ca$a#il* s* dea r*s$uns la Nn&re#*rile men)iona&e mai sus +i care +&ie ce
vrea ?vrea s* /icem =mIn&uireaJA.
Im$ac&urile ex&erioare nu o s* Nnce&e/e2 ele vor c*u&a s* dis&rug* +i
aceas&* $las*.
E5ec&ele im$ac&ului de$ind $e de o $ar&e de greu&a&ea +i vi&e/a celui care
love+&e ?idee2 im$resie vi/ual*A +i $e de al&* $ar&e de &*ria )in&ei2 a celui
lovi& ?a $lasei noas&re de gIndireA.
Acum noi avem ca varian&e de ac)iune:
1. D* cons&ruim o $las* ex&rem de dur* Nn mod con+&ien& +i cu re/erva de
a o $u&ea d*rIma noi ?+i numai noiA2 dac* se va dovedi c* nu e Nn
con5ormi&a&e cu adev*rulU deci s* cons&ruim o as&5el de $las* care de 5a$&
s* devin* un /id de #e&on c*ruia nu-i mai $as* de aces&e im$ac&uri ex&erne
?$en&ru c* le-a Nn)eles na&ura +i modul de gIndire +i ac)iuneA.Aceas&*
varian&* e &i$ic* $en&ru cineva care merge $e calea cunoa+&erii ?calea de
reunire cu divini&a&ea $rin cunoa+&ereA
-. Oie s* devenim =&rans$aren)iJ2 as&5el NncI& aces&e im$ac&e ex&erioare2
is$i&e ale ex&eriorului2 s* &reac* $rin noi 5*r* s* lase nici o urm*. Aceas&a ar
5i calea unui om care iu#e+&e &oa&e 5iin)ele2 care cau&* unirea cu divinul $rin
iu#ire2 a unuia care &ranscende duali&a&ea.
7. Oie s* devenim doar o#serva&ori ai im$ac&urilor2 s* devenim de&a+a)i de
Nm$re4ur*ri2 s* con&em$l*m doar2 s* $ar&ici$*m la ac)iune 5*r* Nns* a ne
im$licaU aceas&a Nncearc* s* 5ac* un om care renun)* la 5ruc&ul 5a$&elor sale
consacrIndu-le divinului2 care &r*ie+&e $re/en&ul2 care exis&* aici2 acum.
9. Oie com#inarea &u&uror celor 7 varian&e +i 5olosirea lor simul&an*U dar
aceas&a vine mai &Ir/iu2 du$* ce am Nn)eles +i $rac&ica& &oa&e cele 7 c*i Nn
$ar&e. (en&ru Nn)elegerea mai #un* a aces&or $osi#ili&*)i de ac)iune2 $e care
o s* le de/vol& +i eu $u)in Nn ca$i&olul =Unel&ele des*vIr+iriiJ v* recomand s*
ci&i)i Khagavad-0i&a cu comen&ariile adecva&e $e care le $u&e)i g*si Nn Garma
!oga2 >nana !oga +i Ka@&i !oga scrise de D%ami Mive@ananda +i de
asemenea o o$er* 5undamen&al*2 consider eu2 Nn aces& sens2 anume =A
$a&ra caleJ de Us$ens@.
Revenind la cercul vicios ac)iune - reac)iune2 s$er c* a)i re)inu& esen)ialul:
orice ac)iune are consecin)ele ei2 cel ce 5ace o ac)iune &re#uie s*-i su$or&e +i
urm*rile $en&ru c* lumea aceas&a e o Nnl*n)uire nes5Ir+i&* de ac)iuni +i
consecin)e: de anumi&e ac)iuni +i anumi&e consecin)e.
B:
>. u=erina provocat4 altuia <i +u=erina ta

1Ind cineva 5ace cuiva r*u e ca +i cum +i-ar cons&rui o cu+c*2 s-ar #*ga Nn
ea +i ar arunca cheia.

1Ind cineva con&inu* s* 5ac* r*u ?con&inu* s* 5ac* ac)iuni de/avan&a4oase
a&I& $en&ru el cI& +i $en&ru cei din 4urA2 nu se $oa&e a+&e$&a la #ine2 $en&ru
c* =cine seam*n* vIn& culege 5ur&un*J. Men)ione/ c* no)iunea de r*u
include $rin&re al&ele: mInia2 orgoliul2 invidia2 violen)a2 lenea2 5ricaQ as&a
a+a ca s* ne in&re #ine Nn ca$ ?s* con+&ien&i/*m aces& adev*rA.
Exis&* aceas&* lege a ac)iunii +i reac)iunii2 omenirea N)i va $l*&i cu aceea+i
moned* cu care Ni $l*&e+&i +i &u.
Dcriind aces&e 5ra/e Nmi dau seama c* &o& omul +&ie aces&e $rinci$ii
sim$le2 dar m* gIndesc oare2 cI)i le con+&ien&i/ea/* cu adev*ra&2 cI)i le
sim& Nn adev*r Nn ei2 cI)i Nncearc* s* se schim#eV 3mul =o#i+nui&J ?omul de
lumeA2 gInde+&e cInd ci&e+&e rIndurile de mai sus: Jda2 +&iam as&a2 ce mare
#rIn/* c* a mai scris-o +i *s&a Nn&r-o car&eU a scris +i el ce +&ie &oa&* lumeaPJ
A+a gInde+&e2 dar nu-+i d* seama c* lumea nu +&ie decI& o $oves&e Nnv*)a&*
au&oma& $rin sim$l* co$iere2 $e care nu a s&a& nicioda&* s* o anali/e/e2 s* o
a$ro5unde/e +i s*-i $un* Nn $rac&ic* conclu/iile $en&ru ca s*-i mearg* mai
#ine.
E o si&ua)ie $aradoxal* dar adev*ra&*2 e ca +i cum un om +&ie c* cineva Nl
a+&ea$&* la col) s*-l loveasc* cu un $ar Nn ca$2 dac* merge $e acolo +i &o&u+i
el merge Nn&r-acolo s$re a 5i lovi& ?de+i el /ice c* nu vrea s* mearg*A adic*2
la concre&2 +&ie c* mIniindu-se +i $ur&Indu-se cu reavoin)* 5a)* de cei din
4ur va 5i &ra&a& la 5el +i &o&u+i o 5ace. Dau2 de exem$lu2 cel care =+&ieJ c*
=mIn&uireaJ2 adic* do#Indirea =vie)ii ve+niceJ es&e cel mai im$or&an& lucru
din via)*2 cel $u)in $en&ru mo&ivul c* aceas&a ar &re#ui s* dure/e miliarde
de aniQ o e&erni&a&e chiar ?aces& lucru Nn RomInia de exem$lu Nl =+&iuJ cam
cel $u)in 1B milioane de =or&odoc+iJ Nn aces& momen&AU a+adar2 o e&erni&a&e
$en&ru care &re#uie s* lucre/e doar cI)iva ani $e $*mIn&2 adic*: s*-+i
8.
elimine mInia2 orgoliul2 5rica2 des5rIul2 &ris&e)eaQ
(rivi)i acum Nn 4ur +i s$une)i-mi cI)i din&re cei de lIng* voi =lucrea/*JV

Aces& lucru cred c* se nume+&e Nn&r-un cuvIn& I6OA6"ILI"A"E sau
I6136L"IE6FE sau2 cu al&e cuvin&e2 $ur +i sim$lu I61A(A1I"A"E de a 5ace
leg*&ura cau/*-e5ec&: anumi&e cau/e2 anumi&e e5ec&e ?de vor li$si anumi&e
cau/e vor li$si +i e5ec&ele a5eren&eA. 3ricI& ar $*rea de ciuda&2 &r*im Nn&r-o
lume sadic* +i2 nu exagere/ deloc. De al&5el2 dac* mi-ai urm*ri&
ra)ionamen&ul ?mai ales cu mInia +i reauavoin)*A nu $o)i decI& s* m*
a$ro#i.
Devine din ce Nn ce mai incredi#il2 nuV Mai Nn&Ii am v*/u& c* &r*im Nn&r-o
lume a co$iilor +i acum c* aceas&* lume mai e +i sadic*.
Dar s* nu ne s$eriem. Lumea ac&ual* e carac&eri/a&* Nn mod 5undamen&al
$rin necunoa+&ere +i cam a+a ara&* de o#icei lumile Nn care Nn5lore+&e aces&
$*ca& ca$i&al: ignoran)a. As&a nu Nnseamn* c* noi nu &re#uie s* 5acem nimic
$en&ru a Nncerca s* schim#*m cevaP
Doar s* nu 5im ner*#d*&ori: orice schim#are necesi&* &im$P
). copul vieii <i aciunea

"o& Nn s$iri&ul cercului vicios al cau/ei +i e5ec&ului s* Nncerc*m a s&a#ili
acum care ar $u&ea 5i unul din sco$urile vie)ii2 deoarece a+a cum ne s$une
unul din $*rin)ii #isericii2 Evagrie (on&icul &re#uie s* lu*m =seama c* $en&ru
orice lucru crea&2 exis&* nu o sigur*2 ci mai mul&e ra)iuni ...J ?0nos&icul2 9.A.
Dar2 Nnain&e de as&a2 s* vedem mai clar Nn ce cons&* cercul vicios sco$-
ac)iune. 6u o s* 5ie nevoie de nici o ex$lica)ie savan&* $en&ru c* reali&a&ea
es&e eviden&*: orice ac)iune $e care un om o 5ace es&e de&ermina&* de
sco$ul urm*ri& a 5i a&ins $rin acea ac)iune2 de acel om. A+adar urm*rirea
anumi&or sco$uri2 de&ermin* reali/area anumi&or ac)iuni +i nu a al&ora.
As&5el2 dac* cineva are ca sco$ $ro$us de exem$lu2 s* cum$ere legume
de la $ia)*2 $en&ru a reali/a aces& sco$ nu va merge la cinema sau la
+coal*Q
Anumi&e sco$uri de&ermin* anumi&e ac)iuni.
Anumi&e ac)iuni $resu$un anumi&e sco$uri urm*ri&e $rin ele de c*&re cel
ce le 5ace.
As&5el c*2 urm*rind o anumi&* ac)iune $e care o 5ace cineva2 $u&em s&a#ili
cu mai mul&* sau mai mare u+urin)* care ar $u&ea 5i sco$ul sau sco$urile
urm*ri&e de el $rin acea ac)iune. Revenind la exem$lul da&2 dac* vedem $e
cineva cum$*rInd legume din $ia)* ?ac)iuneaA $u&em $resu$une2 cu des&ul
de mare $ro#a#ili&a&e2 c* res$ec&ivul om Nnain&e de a 5ace acea ac)iune +i-a
$ro$us ca sco$ al ei s* cum$ere legume +i nu s* vad* un 5ilm la cinema.
Anumi&e ac)iuni $resu$un anumi&e sco$uri urm*ri&e a se reali/a $rin ele.
D$er c* m-am 5*cu& Nn)eles $en&ru c* Nn con&inuare vreau s* exem$li5ic
aces& adev*r eviden&2 revenind la ideea cu care am Nnce$u&2 +i NncercInd s*
81
a5lu Nm$reun* cu dumneavoas&r*2 care ar 5i unul din sco$urile vie)ii.
1um o s* 5acemV Dim$lu: o s* urm*rim ac)iunile oamenilor ?una din
ca&egoriile 5iin)elor cu via)*A +i o s* Nncerc*m s* s&a#ilim sco$ul vie)ii lor2
sco$ul ul&im $e care Nl urm*resc ei ?con+&ien& sau mai $u)in con+&ien&A2 $rin
&o& ceea ce 5ac +i &o& ceea ce sun&: MIAFE2 $en&ru c* aces& sco$ ul&im2
sco$ul vie)ii2 e cel care le generea/* $e &oa&e celelal&e sco$uri $e care le au
oamenii2 5iind Nn&r-un 5el o ma&eriali/are a aces&ui Nnal& conce$&. Oiindc*
aces& sco$ s-ar $u&ea s* nu 5ie $rea eviden& +i s* nu reias* la o $rivire
su$er5icial* asu$ra vie)ii2 vom 5i nevoi)i s* $rivim $e lan)ul cau/ali&*)ii $u)in
mai $ro5und ?nu mul&2 o s* vede)iA. Ma &re#ui s* d*m $u)in a$aren)ele la o
$ar&e.
Kine2 acum s* $rivim ac)iunile oamenilor. 1e vedem2 $en&ru ce lucrea/*
eiV Unii /ic c* $en&ru #ani2 al)ii ca s* ai#* ce s* m*nInce +i as&5el s* nu
moar* ?deci $en&ru a 5iA2 al)ii /ic c* $en&ru co$ii sau $en&ru a evolua2 sau
$en&ru a a4unge cele#ri2 $en&ru a deveni $u&erniciQ
Ia&*2 v-am $re/en&a& o gam* larg* de ac)iuni +i sco$urile a$aren&e a&a+a&e
?de oameniA lor. Li nu ui&a)i: anumi&e sco$uri2 anumi&e ac)iuni.
Dar oare ce se ascunde Nn s$a&ele aces&or sco$uri declara&eV 3are nu un
sco$ mul& mai $ro5und ?$e care nu-l vom vedea dac* nu vom $rivi a&en)iA
anume: nevoia de 13MU6IU6E2 #ucuria de a &r*i2 de a convie)ui. 0Indi)i-v*
la cel care consider* c* sco$ul vie)ii sale es&e s*-+i creasc* co$iii. E eviden&
c* el urm*re+&e de 5a$& $rin aceas&* ac)iune2 s* reali/e/e o comuniune cu
acele 5iin)e $e care le are Nn gri4*.
Dau2 cel care vrea $u&ere2 sau cel care vrea hran*2 oare nu vrea +i el &o& a
&r*i2 a convie)ui2 a sim)i comuniunea cu cei din 4urV Desigur c* aceas&a
urm*re+&e2 de+i o 5ace incon+&ien& +i chiar dac* uneori ac)iunile lui a$aren&
in5irm* aceas&* conclu/ie. 0Indi)i-v*2 imagina)i-v* c* a)i avea &oa&*
$u&erea2 &oa&* hrana din lume ?deci a$aren& a)i a&ins sco$ul vie)iiA2 dar
&o&u+i a)i 5i singuri ?a#solu& singuri $e lumeA. 3are nu a)i sim)i a&unci c* v*
li$se+&e cevaV 3are nu v* vor li$si 5iin)ele Nm$reun* cu care s* v* #ucura)i
de via)*2 5a)* de care2 +i Nm$reun* cu care s* sim)i)i comuniunea.
0Indi)i-v*P
Iar cel care s$une c* sco$ul vie)ii e evolu)ia2 oare nu se Nn+eal* +i elV
3are nu vrea el de 5a$&2 doar s* sim&* comuniunea2 s* convie)uiasc* cu
5iin)e cu con+&iin)e asem*n*&oare2 cu sim)iri asem*n*&oare cu ale luiV Li
cum con+&iin)a2 cum $reocu$*rile2 as$ira)iile +i modul lui de a 5i2 se schim#*
neNnce&a& +i de o#icei =Nn &im$J devin mai s$iri&uale2 mai eleva&e2 +i el va
sim)i nevoia de comuniune cu 5iin)e cu con+&iin)e &o& mai Nnal&e2 creIndu-+i
as&5el ilu/ia c* sco$ul vie)ii sale ar 5i evolu)ia.
Dar cum vede)i acum des&ul de #ine2 sco$ul e al&ul: e via)a2 e nevoia de
13MU6IU6E2 e iu#ireaU $e cInd evolu)ia2 e doar un corolar2 un e5ec&2 un
re/ul&a& secundar al ac)iunii $rin care 5iin)ele urm*resc s*-+i a&ing*
adev*ra&ul sco$: comuniunea.
Aces& sco$ se reali/ea/* mai Nn&Ii $rin iu#irea a cI&orva 5iin)e mai
a$ro$ia&e de noi $rin 5or)a Nm$re4ur*rilor2 $en&ru ca mai a$oi2 $en&ru cei
care-l con+&ien&i/ea/* +i Nl sim& cu adev*ra&2 s* devin* o iu#ire $en&ru &oa&e
8-
5iin)ele2 un sen&imen& de comuniune cu &oa&* crea)ia.

D* luam acum o al&* a#ordare a sco$ului vie)ii2 +i s* s$unem c* sco$ul
vie)ii e via)a Nns*+i. (oa&e o s* v* sur$rind2 dar o s* s$un c* voi a)i +i a&ins
aces& sco$ dar c* Nnc* nu a)i v*/u& aces& lucru ?nu l-a)i con+&ien&i/a&A.
Dun&e)i $recum acel om s*rac care cau&* comori oriunde2 Nn a5ar* de
#u/unarul hainei lui2 acolo unde e de 5a$& unica +i singura comoar*. Li voi
$ur&a)i comoara la voi &o& &im$ul2 doar c* nu o vede)i.
Acum &o& ce ave)i de 5*cu& e doar s* vede)i aces& lucru: c* sco$ul vie)ii e
via)a Nns*+iP 1omoara a 5o& Nn&o&deauna cu voi2 nu v* mai r*mIne decI& s*
v* #ucura)i de ea2 s* v* #ucura)i de via)*2 $rin comuniunea cu &oa&e 5iin)ele
din lume.
6u mai c*u&a)i +i nu mai s$era)i.
Kucura)i-v* de comoara din voi: #ucura)i-v* de via)*2 #ucura)i-v*2 ea e
unica +i singura voas&r* comoar*. Ea es&e aici2 acum. 3 ve)i vedea $rin
&r*irea Nn $re/en& ?Nn momen&ul unde se a5l* eaA2 $rin sim)irea comuniunii
cu Nn&reaga crea)ie2 cu =Dumne/euJ2 $rin Iu#ire.
Doar $rin iu#ire.
6u v* ve)i $u&ea #ucura de aceas&* comoar* dac* sun&e)i r*i2 $lini de
mInie2 de ur*2 de orgolii2 de 5ric*2 aces&ea sun& &o& a&I&ea haine $use $es&e
comoar*2 Nm$iedecIndu-v* s* o vede)i.
Mia)a es&e Nn voi. (rivi)i-o $rin iu#ire.
Dim)i)i-o $rin comuniune. Aceas&* car&e se vrea a 5i2 &ocmai un
ins&rumen&2 un a4u&or2 Nn a ne $rivi $e noi Nn+ine2 Nn a vedea Nn noi comoara
vie)ii2 a comuniunii2 a Iu#irii2 +i a ne #ucura de ea. Iar dac*2 a+a cum am
mai s$us2 $rin aceas&* vedere vom +i evolua2 ne vom =mIn&uiJ2 vom accede
s$re dimensiuni su$erioare2 sau oricum vre)i s* s$une)i ?im$or&an& e s*
$rinde)i ideeaA aces&a nu va 5i un $as s$re reali/area sco$ului vie)ii2
deoarece $e aces&a l-am a&ins de cInd am 5os& crea)i2 ci va 5i doar o
o$or&uni&a&e su$erioar* de a ne #ucura de a&ingerea aces&ui sco$: via)a
Nns*+i. Li s* nu v* sur$rind* dac* vom g*si din nou +i din nou2 $e m*sur*
ce cre+&em Nn con+&iin)*2 noi +i ne#*nui&e modali&*)i de a ne #ucura
necondi)iona& de darul 5*cu& nou* de =Dumne/euJ: via)a ?+i s$er c* se
Nn)elege c* nu m* re5er la via)a &ru$ului 5i/icA2 de aces& Mis&er care con&inu*
s* ne ex&a/ie/e2 s* ne Nn5ioare2 $e m*sur* ce cunoa+&em mai mul& +i mai
mul& din hainele su# care el se ascunde2 haine care de$un m*r&urie des$re
s&*$Inul lor: Mia)aU +i care $rin in5ini&a&ea varie&*)ii lor de 5orme2 culori2
sune&e sau al&e as$ec&e $e care le vom desco$erii Nn via)*2 +i $e care acum
nici nu le #*nuim2 ne Nndeamn* s* ne #ucur*m2 s* 5im 5erici)i2 s* c*u&*m
comuniunea2 s* iu#im2 s* c*dem Nn ex&a/.
Mrem s* evolu*m2 s* cre+&em mai mul& Nn con+&iin)*2 ne rug*m la
=Dumne/euJ s* ne dea2 dar noi nu ne #ucur*m nici de ceea ce avemP De
5a$& nu vedem c* =Dumne/euJ2 Nn nem*rgini&a-I #un*&a&e2 ne-a da& &o& ce
se $u&ea da. Acum noi doar &re#uie s* ne #ucur*m de aces& in5ini& dar:
MIAFA2 MID"ERUL2 ES"AZUL2 RAFIU6EA2 IUKIREAQ
87
$. /intea <i ini5a

D* anali/*m acum aces& ra$or& Nn&re min&e +i inim*2 Nn&re Ra)iune +i
Dim)ire2 s* anali/*m Nn 5ond un nou cerc vicios $en&ru c*2 du$* cum lesne
$u&em vedea2 sim)irea vine Nn inim* $rin min&e2 iar aceas&a din urm*
gInde+&e +i ac)ionea/* mai mul& sau mai $u)in in5luen)a&* de inim*.
Cn aces& cerc Nnscriem Ra)iunea ?$ar&ea cea mai #un* a min)iiA +i Iu#irea
?$ar&ea cea mai #un* a sim)irii2 a inimiiA +i dac* o s* anali/*m a&en& lumea
Nn care ne a5l*m vom vedea c* Ra)iunea Adev*ra&* Nndeamn* s* iu#im +i
Iu#irea Adev*ra&* la rIndul ei ne Nndeamn* s* ra)ion*m. Aces&ea sun& dou*
$*r)i im$or&an&e ale 5iin)ei noas&re2 iar se$ararea lor $rin s$ri4inirea cre+&erii
Nn $u&ere2 Nn noi 5ie doar a gIndirii2 5ie doar a sim)irii o s* duc* la
dis&rugerea noas&r*2 la de/echili#rarea 5iin)ei noas&re. E nevoie de un
echili#ru $ermanen& Nn&re gIndire +i sim)ire2 Nn&re ra)iune +i iu#ire2 o
conlucrare $ermanen&* a aces&or $rimi doi $runci ai universului: Adam -
in&elec&ul +i Eva - $rinci$iul voli&iv2 $en&ru c* doar ei Nm$reun* ne $o& ar*&a
drumul s$re =RaiJ2 s$re =Ierusalimul cerescJ...
1el care se 5olose+&e $re$onderen& doar de una din&re aces&e as$ec&e
de5ini&orii2 5undamen&ale ale 5iin)ei sale es&e ca o $as*re care ar Nncerca s*
/#oare cu o singur* ari$*2 lucru /adarnic o +&i)i de al&5el2 sau ca o #arc*
care are o vIsl* doar Nn&r-o singur* $ar&e +i care din aceas&* cau/* se
NnvIr&e $e loc.
Modul de gIndire al 5iec*rei 5iin)e Ni de&ermin* sim)irea2 modul cum
$erce$e la nivelul inimii aces& univers Nncon4ur*&or2 iar aces& mod de
deschidere a inimii c*&re lume Ni in5luen)ea/* ho&*rI&or modul de gIndire.
Es&e necesar deci un $ermanen& con&rol al ra)iunii $rin iu#ire +i al iu#irii
$rin ra)iune. Aceas&* veri5icare nu d* gre+ nicioda&* dac* sun&em sinceri cu
noi Nn+ine +i nu Nncerc*m Nn vreun 5el s* ne min)im 5ie la nivel de min&e2 5ie
la nivel de inim*.
Dac* vom 5ace aceas&* veri5icare reci$roc* sincer*2 +i nu vom sim)i Nn noi
nici o um#r* de de/echili#ru2 de di/armonie2 de nelini+&e2 de regre&2 a&unci
vom +&i negre+i& c* sun&em $e calea cea #un*: 1alea de Mi4loc. A+adar
gIndirea &re#uie s* veri5ice sim)irea +i iu#irea &re#uie s* veri5ice gIndirea.
Dac* aceas&* condi)ie se Nm$line+&e2 e #ine.

Dar e necesar*2 mai ales Nn ca/ul gIndirii2 +i o veri5icare in&erioar*2 adic*
gIndirea s* veri5ice gIndirea. D* ne o#i+nuim a ne veri5ica $rin Ra)iune +i
$rin Iu#ire2 $ro$riul mod de gIndire +i s* 5im sinceri cu noi2 c*ci omul se
aseam*n* cu un $escar care merge la $escui&: a4uns $e malul m*rii el N+i
$reg*&e+&e $lasa2 se $une Nn #arc* +i se Nndrea$&* s$re larg2 aici o arunc* Nn
a$*. Cn locul res$ec&iv sun& mul)i $e+&i2 a au/i& as&a de la al)ii care au
$escui& acolo Nnain&ea lui2 dar se $are c* numai unii $escari reu+esc s*
$rind* can&i&*)i mari de $e+&e2 marea ma4ori&a&e Nns*2 $rind a&I& cI& s*
$oa&* su$ravie)ui.
89
(escarul nos&ru a au/i& aceas&* legend* +i +i-a /is c* nu are nimic de
$ierdu& dac* N+i va Nncerca +i el norocul. A+adar ia&*-l $e mare +i ia&*-l Nn
ac)iune. Avea a+&e$&*ri mari2 dar se $are c* aces&ea i-au mai sc*/u& du$*
ce a &ras $lasa a5ar* $en&ru $rima da&* +i a v*/u& c* Nn ea erau de a#ia doi
$e+&i.
Oa$&ul Nl $une $e gInduri. 3are ce au $escarii care $rind su&e de $e+&i Nn
acela+i loc +i el nu areV De Nn&rea#* re&oric2 oarecum mIhni& Nn su5le&. De
gr*#e+&e s* dea vina $e des&in care du$* $*rerea lui es&e $*r&ini&or +i-i
5avori/ea/* $e unii Nn de&rimen&ul al&ora2 dar Nn&r-un momen& de lucidi&a&e
amIn* aceas&* numire a vinova)ilor +i se gInde+&e c* $oa&e &o&u+i el e de
vin* $en&ru si&ua)ia da&*.
A+adar s&* s* se soco&easc*: #arc* au +i ceilal)i +i eu2 e dre$& c* al)ii au
#*rci mai mari sau mai $er5orman&e2 dar nu $rind cu #arca $e+&i2 ci cu
$lasa. Da2 cu $lasaQ2 N+i re$e&* ca $en&ru sineU dar +i eu am o $las* des&ul
de mare2 har Domnului.
ZicInd aceas&a ca $en&ru a se convinge c* are dre$&a&e N+i $rive+&e mai
a&en& $lasa. Li ia&* c* vede o ru$&ur* Nn ea. Cnce$e s* se Nn&re#e oare cInd
s-a ru$&2 de ce2 de ce nu a v*/u& $In* acum2 cum o $oa&e re$ara +i
$unIndu-+i as&5el de Nn&re#*ri +i cerce&Ind ru$&ura mai Nndea$roa$e ia&* c*
vede2 nu cu $u)in* mirare2 +i al&e ru$&uri Nn n*vodul s*u a&I& de l*uda&2
unele chiar mai mari decI& $rima $e care a v*/u&-o. (arc* 5usese or# $In*
a&unci2 cum de nu v*/use c* a$roa$e &oa&* $lasa era ru$&*VQ
Da2 noi ne asem*n*m mul& cu aces& $escar. (lec*m $e mare ?Nn lumeA cu
#arca ?cor$ul 5i/icA +i cu $lasa ?min&eaA $lin* de ru$&uri2 de moduri gre+i&e
de gIndire2 de ilu/ii2 de lucruri neadev*ra&e +i a$oi ne mir*m cum de nu
$rindem $e+&i2 cum de nu sun&em 5erici)i2 #ucuro+i2 cum de ne merg &oa&e
$e dos. D*m la Nnce$u& $e orice +i $e oricine vina: $e mare2 $e des&in2 $e
$e+&i2 c* sun& greu de $rinsQ+i $oa&e a#ia la urm* ?de+i normal ar 5i ca s*
Nnce$em cu aceas&aA ne gIndim ?+i cInd /ic =neJ vreau s* /ic =$u)iniJ2
$en&ru c* unii2 chiar mul)i nu se gIndesc nicioda&* c* $oa&e ei sun& de
vin*A2 c* $oa&e avem un n*vod ?o min&eA2 un mod de gIndire gre+i& +i2
anali/Indu-l mai Nndea$roa$e2 s* vedem c* Nn&r-adev*r aceas&a es&e cau/a
$en&ru ne5ericirea noas&r*2 +i v*/Ind s* ac)ion*m s$re a re$ara n*vodul2 a
re5ace ochiurile li$s* +i a-l 5ace a$& $en&ru a-+i Nnde$lini misiunea lui2 aceea
de a $rinde $e+&i ?de a ne in&egra Nn Armonia lumii devenind as&5el 5erici)iA.
Es&e necesar deci un e5or& de au&oo#servare con&inu*2 $e care dac* Nl vom
5ace re/ul&a&ele nu vor Nn&Ir/ia s* a$ar*2 care s* ne a4u&e s* iden&i5ic*m
ru$&urile2 gre+elile din modul nos&ru de a gIndi2 sim)i +i ac)iona.
A$oi vom &rece la re$ararea +i la cons&ruirea unei $lase noi. Dac* v-am
convins de necesi&a&ea au&oo#serv*rii2 Nn rIndurile urm*&oare o s* Nncerc s*
v* a4u& s* v* 5ace)i o idee des$re ce a)i $u&ea vedea2 &ocmai $en&ru a Nn&*ri
Nn voi in&en)ia au&oo#serv*rii +i $en&ru a ar*&a c* ru$&urile nu sun& nici
$u)ine ?&oa&e $*ca&ele: orgoliu2 mInie2 des5rIu2 5ric*2 &ris&e)e2 l*comie2
leneQA2 nici u+or de re$ara&. Dar nici roadele2 $e+&ii ?5ericirea2 iu#irea2
cunoa+&ereaA $e care Ni ve)i $rinde cu noua $las* nu sun& deloc mici +i de
negli4a&.
8B
'. Con<tient&+u3con<tient. Auto5ati+5ele

Un au&oma&ism e ceva ce $u&em 5ace +i 5acem 5*r* a 5i necesar*
in&erven)ia con+&ien&ului. As&5el de exem$lu: mersul es&e un au&oma&ism2
lega&ul +ire&urilor2 Nno&ul2 mersul $e #icicle&*2 scrierea2 vor#irea2 dansul2
mInca&ul2 ges&ica2 mimica2 &icurile ver#ale2 5i/ice e&c. Nn general cam &o& ce
se $oa&e 5ace cu cor$ul 5i/ic es&e un au&oma&ism.
Aces&e au&oma&isme nu au a$*ru& Nns* acolo2 a+a =din seninJ2 5*r*
a$ro#area con+&ien&ului. Ele au 5os& Nnv*)a&e Nn&r-o anumi&* $erioad* de
&im$2 $rin re$e&are con+&ien&*. As&5el2 ne-au &re#ui& cI)iva ani s* Nnv*)*m s*
mergem2 cI)iva ani s* Nnv*)*m s* vor#im2 cI)iva ani s* Nnv*)*m s* scriemQ
A$oi2 du$* ce am Nnv*)a& aces&e lucruri2 du$* ce am crea& aces&e
au&oma&isme2 ele s-au re&ras Nn su#con+&ien& +i de acolo ies la iveal*2 la
cererea con+&iin)ei2 de cI&e ori aceas&a dore+&e s* le mani5es&e.
Aces&e au&oma&isme au carac&eris&ica c* nu e nevoie s* con+&ien&i/*m
5iecare $ar&e a lor cInd se mani5es&* ?am 5*cu& aces& lucru a&unci cInd le-
am Nnv*)a& iar acum se $o& des5*+ura au&oma&A.
Cnv*)area aces&or au&oma&isme a lua& des&ul de mul& &im$. De exem$lu
a&unci cInd am Nnv*)a& s* scriem am 5*cu& o li&er* cu greu2 a$oi am &o&
re$e&a& scrierea ei2 am con+&ien&i/a& +i am 5os& a&en)i la 5iecare mi+care2 +i
cu &im$ul ?ani #uniA s-a 5orma& Nn $sihicul nos&ru $rogramul au&oma& al
scrisului des$re care nu $u&em s$une c* sun&em con+&ien)i2 Nn sensul c*
con+&ien&i/*m 5iecare mi+care $e care o 5acem a&unci cInd ea are loc.
Cncearc* s* scrii acum ceva2 vei vedea c* s&iloul o s* mearg* de la sine
?au&oma&A nu o s* mai s&ea =s* se gIndeasc*J cum o s* scrie a2 #2 i2 mQ
sau cum va lega li&erele Nn&re ele.
Dac* o s* $rivi)i a&en)i Nn voi ve)i vedea c* a$roa$e &oa&e $rogramele de
ac)iune ale cor$ului 5i/ic au 5os& mai mul& sau mai $u)in Nnv*)a&e Nn co$il*rie.
Cn s$a&ele 5iec*rei mi+c*ri a$aren& sim$le: mers2 alerga&2 +e/u&2 s*ri&2 se
a5l* un $rogram au&oma& 5orma& $rin re$e&area Nn&r-o $erioad* des&ul de
lung* de &im$2 a acelei mi+c*ri.
D* lu*m acum +i vor#irea: $en&ru 5iecare sune&2 $en&ru 5iecare cuvIn& a
5os& nevoie de mii de re$e&*ri $In* l-am Nnv*)a& ?am Nnv*)a& de 5a$& o lim#*
s&r*in* $en&ru noi la acea vremeA. Li a+a2 Nnce&2 Nnce&2 Nn ani +i ani ?7-9 aniA
$rogramul vor#irii s-a +le5ui&2 a deveni& coeren&2 cu$rin/Ind o mul)ime de
cuvin&e2 c*rora le-am Nnv*)a& in&ona)ia2 $ronun)area2 ri&mulQ
Am vor#i& $In* acum de au&oma&isme care sun& Nn noi +i care sun&
a$aren& de na&ur* 5i/ic*2 +i /ic a$aren& $en&ru c* de 5a$& Nn s$a&ele 5iec*rei
mi+c*ri2 a 5iec*rui au&oma&ism 5i/ic se ascunde de 5a$& un au&oma&ism
men&al $e care a+a cum am mai s$us +i o s* mai s$un ?$en&ru c* e #ine s*
re)inemA se a5l* ani Nn&regi de re$e&are con+&ien&*. Du$* care au&oma&ismul
$sihic res$ec&iv se re&rage Nn su#con+&ien& de unde va ie+i +i se va $une Nn
5unc)iune a&unci cInd a 5os& o#i+nui& s* ias*.
As&5el2 Nn co$il*rie mai ales2 dar $rocesul e vala#il $en&ru &oa&* via)a2 se
88
5ormea/* aces&e au&oma&isme $sihice. (aralel cu 5ormarea au&oma&ismelor
vor#irii2 se 5ormea/* +i un $rogram lexical anex aces&uia Nn care2 o s* s$un
din nou2 $rin mul&i$le re$e&*ri se Nnscriu semni5ica)iile &u&uror cuvin&elor $e
care le 5olosim Nn vor#ire. De exem$lu2 cuvIn&ul mas* desemnea/* un
o#iec& 5orma& din&r-o #uca&* de scIndur* mare2 cu $a&ru $icioareQ c*2
cuvIn&ul g*lea&* desemnea/* ceva din&r-un anumi& ma&erial ?$las&ic2 lemnA
de 5orm* conic* sau cilindric* 5olosi& $en&ru de$unerea sau &rans$or&ul
lichidelor de na&ur* di5eri&*Q Lexicul aces&a se $er5ec)ionea/* $e &o& &im$ul
vie)ii. 1umV Acum cred c* o +&i)i +i voi: $rin re$e&are con+&ien&* un &im$
Nndelunga& a noilor cuvin&e +i a semni5ica)iilor lor. De exem$lu =e/o&eri+&iiJ
N+i Nnsu+esc un lim#a4 s$eci5ic 5orma& din cuvin&e ca: cea@re2 Gundalinii2
levi&a)ie2 cor$uri su#&ile2 nadisuri2 asane 2man&re2 an&re Q cuvin&e care Nn
genere nu sun& cunoscu&e ?semni5ica)ia lor nu es&e cunoscu&* de &oa&*
lumeaA.
Cn marea ma4ori&a&e a ca/urilor Nnv*)area aces&or au&oma&isme a$aren&
5i/ice2 e 5olosi&oare2 u&il*. E u&il s* Nnve)i s* mergi2 s* alergi2 s* m*nInci2 s*
vor#e+&i e&c. dar nu acela+i lucru se $oa&e s$une +i des$re au&oma&ismele
men&ale $o$iu-/ise +i des$re au&oma&ismele emo)ionale $e care co$ilul le
Nnva)*2 $rin re$e&are con+&ien&* din socie&a&ea care Nl Nncon4oar*U des$re
Nnv*)area modului de a sim)i +i a gIndi.
Cnc* de mic2 co$ilului i se s$une ce +i cum s* gIndeasc*: nu e #ine s* 5aci
aia2 nu e #ine s-o 5aci $e cealal&* +i a&unci co$ilul Nnce$e s* co$ie/e modul
de gIndire s$eci5ic celor care Nl Nnva)*. De 5a$& ace+&ia as&a +i urm*resc: s*-l
5ac* $e co$il s* gIndeasc* ca +i ei sau2 ca s* 5im mai direc)i2 nici nu-l $o&
Nnv*)a $e co$il al& mod de gIndire decI& cel $ro$riu2 din momen& ce2 Nn
general2 nu cunosc al&e moduri de gIndire. De o#icei2 aces& mod de gIndire
+i sim)ire ?au&oma&ismele ver#ale +i emo)ionale $e care ei +i le-au 5orma&
$rin re$e&areA Nn marea lui ma4ori&a&e2 nu es&e corec&.
De ce /ic c* modul de gIndire +i de sim)ire $e care Nl Nnv*)*m acum $e
$*mIn& Nn $rimii ani ai vie)ii de la mediu ?5amilie2 +coal*2 $rie&eniA2 nu e
corec&2 nu ne e 5avora#il2 nu ne es&e u&ilV (*i s* vedem ce sun&em Nnv*)a)i +i
s* anali/*m de ce nu e #ine ce sun&em Nnv*)a)i:

1. 0rgoliul ?$rimul $*ca& ca$i&alA2 cu un mod de gIndire s$eci5ic: =&u
&re#uie s* 5ii cel mai #un2 s*-i Nn&reci $e ceilal)iJ2 =ca s* #irui Nn via)* &re#uie
s* 5ii &areJ2 =ce2 m*2 Ni la+i s* &e 4igneasc*VJQ 1Ind e+&i mic +i &e Nn&orci de la
+coal* nu e+&i Nn&re#a& =ce a)i mai Nnv*)a& in&eresan& des$re lume2 des$re
via)*VJ +i a$oi s* )i se ex$lice ce nu Nn)elegi2 ci e+&i Nn&re#a& ce no&e ai lua&:
- =(*i2 la romIn* H.
- 6umai a&I&V da2 a lu] (o$easca cI& a lua&V
- 6ou*P
- (*i Nl la+i $e *la s* &e Nn&reac*2 $e #i&ancu *la2 &u e+&i mai #un decI& el2
5* #ine +i $une mIna $e car&e s*-l Nn&reciPJ
1um se $oa&e numi un as&5el de mod de gIndire care es&e inocula&
co$ilului de mic2 &rans5ormIndu-se Nn au&oma&ism de gIndire $en&ru el2
au&oma&ism $e care a$oi Nl va in&roduce Nn ca$ul co$ilului s*u +i &o& a+a.
8H
1o$ilul nu e Nndemna& s$re cunoa+&ere de dragul cunoa+&erii2 ci din
con&r*2 de cele mai mul&e ori e a&en)iona& c* de +&ii $rea mul&e =)i se s&ric*
ca$ulJ2 sau c* =nu-)i 5olose+&e la nimic s* ci&e+&i a&I&JU ra)ionamen&e Nn&*ri&e
cu =exem$leJ. 1o$ilul nu e Nndemna& s* cunoasc* lumea a+a cum e ea2
$en&ru a se $u&ea in&egra Nn ea armonios2 $en&ru a-+i $u&ea a4u&a semenii +i
$rin aceas&a s* se a4u&e $e sine2 s$re a-+i $u&ea =iu#i semenii ca $e sine
Nnsu+iJ.
E Nnv*)a& s* Nnve)e de dragul no&elor ?sau de 5rica lorA2 de dragul orgoliului
+i mIndriei $ro$rii sau a $*rin)ilor2 e Nnv*)a& se$ara&ismul +i in&oleran)a =*la
e mai $ros& ca &ineJ2 dis$re)ul =las*2 mam*2 c* &u e+&i mai #un decI& eiJQ

-. 1iolena. 1o$ilul e Nnv*)a& c* $*mIn&ul e o 4ungl* +i c* $en&ru a
su$ravie)ui &re#uie s* dea Nn ca$ la cI& mai mul)i.
D* v* dau un exem$lu clasic la care a)i asis&a& $oa&e cel $u)in o da&* Nn
via)*: se #a& doi co$ii2 unul es&e Nnvins +i se a$uc* de $lIns +i merge acas*
la &aic*-s*u sau la maic*-sa sau la 5ra&ele lui ?de$inde care e coco+ul2
#*&*u+ul caseiA:
- =Dragul de &ine2 ce-ai $*)i&2 N)i curge sInge din #u/*Q
- (*i m-a #*&u& Ionic*.
- 1e2 m*2 &e-ai l*sa& la elV "re#uia s*-i dai vreo dou* ?+i res$ec&ivul
=Nnv*)*&orJ mimea/* lovi&urile Nn aerA c* doar e+&i mai mare ca elJU +i $es&e
gard s&rig* la vecinul ?&a&*l Nnving*&oruluiA: =M*2 Nnva)* s*-)i educi co$ilul2
c*$c*unule2 /ici c* l-ai crescu& Nn $*dureQJ
Cn cur&ea cealal&*2 &a&*l Nnving*&orului ?sau coco+ul caseiA Ni Nn&*re+&e
orgoliul aces&uia: =Kine ai 5*cu& c* l-ai #*&u&2 m*2 s* se Nnve)e min&e s* nu
se mai ia de &ine. Da2 Nnc* nu i-ai da& des&ulP Ui&e la s*l#a&icul de &aic*-s*u
?sau coco+ul caseiA cum s&rig* la mine ca un descreiera&2 de $arc* Ni s5Ir+i&ul
lumiiQJ
Kun. Acum c* am da& un exem$lu suges&iv $en&ru 5a$&ul cum Nnv*)*m de
mici violen)a ?dar v* asigur c* $o& g*si o in5ini&a&e 5*r* $rea mare e5or&
$en&ru c* &re#uie doar s* deschid ochii +i s* $rivesc Nn 4urA v* Nn&re#: numi)i
aces& mod de gIndire $e care co$ilul o s*-l co$ie/e au&oma& cu &im$ul2 un
mod de gIndire corec&V
(oa&e 5i numi& corec& un mod de gIndire care duce la mInie2 ur*2 violen)*
Nn&re oameni2 mod de gIndire care $roduce un cerc vicios care nu es&e u&il2
5olosi&or $en&ru nici unul din&re $ro&agoni+&i: =eu dau ?cu #I&a2 nu Nn sensul
de a d*ruiA2 &u daiU eu dau2 &u daiQde$inde la care e #I&aJ. (In* la urm*
unul cedea/*2 dar degea#a2 c* acum avem de4a dou* ca$e&e s$ar&e.
(oa&e 5i numi& corec& modul de gIndire care Nndeamn* la orgoliu2 mInie2
violen)*2 cInd aces&ea2 e clar $en&ru orice om cu $u)in* min&e se vor
Nn&oarce asu$ra &a +i N)i vor a5ec&a in&egri&a&ea 5i/ic* +i $sihic*U care &e
Nm$iedic* a 5i 5erici&2 a &e #ucura de &o& ce exis&*2 a &e #ucura de &oa&e
5iin)ele2 c*ci a&unci cInd e+&i mInios sau ur*+&i nu $o)i s* 5i +i 5erici& +i
#ucuros Nn acela+i &im$.

8<
7. /?nia. Modul corec& de gIndire ar 5i ?des$re aceas&a o s* mai vor#imA
=nu &re#uie s* m* mInii nicioda&* Nn via)* $en&ru c* mInia se Nn&oarce
Nm$o&riva meaU $en&ru c* mInia es&e incom$a&i#il* cu iu#irea2 iar eu &re#uie
s*-mi iu#esc semeniiU $en&ru a 5i 5erici&2 c*ci vreau s* 5iu 5erici&PJ
6uV 6uVPPP
6ici nu am voie s* m* gIndesc a m* mInia Nm$o&riva vreunui semen.
Dun&e)i de acord cu mine c* aces&a e un mod corec& de gIndireV Acum
gIndi)i-v* cI)i co$ii sun& Nnv*)a)i s* gIndeasc* Nn aces& mod ? c* nu &re#uie
s* 5ie orgolio+i2 c* nu &re#uie s* se mInie nicioda&*2 c* &re#uie s* iu#easc*
$e &oa&* lumeaA +i ve)i Nn)elege de ce am /is c* modul ac&ual de gIndire al
omenirii nu es&e corec&.

9. Grica2 care e lega&* mai ales de $re4udec*)i2 de &emeri +i gri4i ridicole2
li$si&e de un su$or& serios2 co$ia&e $rin s$iri&ul de &urm* au&oma& din
socie&a&e: =oare ce va /ice vecinulJ2 =ce a /is $ro5esorulJ2 =nu e #ine s*
ci&e+&i c*r)i sec&areJ2 =credin)a Nn care m-am n*scu& nu &re#uie s* o $un su#
semnul Nn&re#*riiJQ.
A$roa$e &oa&* gIndirea $e care o avem e 5orma&* din au&oma&isme
$sihice iar schim#area aces&or au&oma&isme necesi&* &im$2 v* mai amin&i)i:
re$e&are con+&ien&* &im$ Nndelunga&. Aces&e au&oma&isme $sihice $e care le
avem sun& a$roa$e &oa&e gre+i&e ?leg*&ura cau/*-e5ec& e gre+i&*A. Ele s-au
5orma& Nn &im$ Nndelunga&2 $rac&ic de la na+&ere $In* Nn momen&ul de 5a)*2
+i dac* nu vom Nncerca s* le corec&*m se vor Nn&*ri Nn con&inuare cu 5iecare
re$e&are a lor $e care o vom 5ace Nn circums&an)e s$eci5ice ?care 5ac s* se
mani5es&e un au&oma&ism $sihic sau al&ulA.
As&5el2 s* /icem c* cineva ne 4igne+&e2 au&oma& iese la iveal*
au&oma&ismul $sihic al orgoliului care vrea s* se mani5es&e. Dac* Nl vom
vedea +i Nl vom anali/a NncercInd s* Nn)elegem de ce e gre+i& +i nu-l vom
l*sa s* se mani5es&e2 el va sl*#i +i2 cu &im$ul2 $rin re$e&area modului corec&
de gIndire $e care-l vom desco$eri $rin anali/a celui gre+i& +i corec&area lui2
el va 5i Nnlocui& de un al& au&oma&ism2 dar de da&a aceas&a #un +i 5avora#il
nou* ?cu umilin)a2 cu iu#ireaQA.
3 re$e&: 5iecare mod de gIndire Nn $ar&e ?mInie2 orgoliu2 5ric*2 des5rIu2
l*comie2 &ris&e)eQ ca s* amin&esc cI&eva din cele gre+i&eA s-au 5orma& Nn&r-o
$erioad* de &im$ des&ul de lung* ?/eci de aniA $rin $reluarea re$e&a&* din
ex&erior a unui anumi& &i$ar de gIndire - cel s$eci5ic mIniei2 de exem$lu2
sau orgoliuluiQ
Aceas&* $reluare s-a 5*cu& semicon+&ien&. Cn ce sensV Re$e&area lui +i
in&roducerea lui Nn su#con+&ien& s-a 5*cu& $rin re$e&are con+&ien&*2 dar am
re$e&a& un mod gre+i& de gIndire $e care nu ne-am gIndi& s*-l disec*m +i
s* vedem dac* e u&il s* in&roducem Nn $sihicul nos&ru as&5el de au&oma&isme
men&ale.
Dac*2 s* $resu$unem c*2 vei 5i ca$a#il s* ve/i c* exis&* Nn &ine aces&e
au&oma&isme ne5avora#ile +i neu&ile2 +i Nn)elegInd e5ec&ele ne5as&e care le
a&rag asu$ra &a2 vei dori s* le elimini din men&alul &*u nu &e a+&e$&a s* o
$o)i 5ace $es&e noa$&e.
8:
Dim$la con+&ien&i/are a aces&or moduri gre+i&e de gIndire care generea/*
ac)iuni gre+i&e nu duce la dis$ari)ia lor. E nevoie2 a+a cum am mai s$us2 de
un $roces Nndelunga& ?ani +i aniA de re$e&are con+&ien&*2 de Nn)elegere &o&
mai $ro5und* a modului corec& de gIndire cores$un/*&or +i de $unere Nn
$rac&ic* a ac)iunii corec&e cores$un/*&oare.
(rin Nn)elegerea2 con+&ien&i/area +i re$e&area modurilor corec&e de
gIndire: umilin)* Nn loc de orgoliu2 calm Nn loc de mInie2 cas&i&a&e Nn loc de
des5rIu2 cura4 Nn loc de 5ric*2 iu#ire Nn loc de ur*2 cunoa+&ere Nn loc de
ignoran)*Q +i $rin $unerea Nn $rac&ic* a ac)iunilor s$eci5ice modurilor
corec&e de gIndire2 se vor 5orma2 Nnce&2 Nnce&2 noi au&oma&isme men&ale2 de
da&a aceas&a 5avora#ile2 u&ile +i avan&a4oase nou*2 Nn sensul c* $rin $unerea
lor Nn $rac&ic*2 ac)iunile genera&e de ele ne vor aduce numai e5ec&e
5avora#ile ?lini+&e2 $ace2 calm2 mul)umire2 5ericireA.

A+adar2 $e scur&: acum avem Nn noi ca au&oma&isme $sihice2 moduri
gre+i&e de gIndire. (rin Nn)elegerea +i re$e&area con+&ien&* a modurilor
corec&e de gIndire ?cele care generea/* doar e5ec&e 5avora#ile +i u&ile nou*A
vechile au&oma&isme vor 5i Nnlocui&e cu al&ele noi 5avora#ile nou*.
Dar as&a nu e &o&ul: &re#uie s* ne 5orm*m +i un au&oma&ism care s*
veri5ice &o& &im$ul au&oma&ismele noas&re men&ale ?care inevi&a#il se
5ormea/* de-a lungul &im$uluiA s$re a vedea dac* ne sun& 5avora#ile. Dac*
nu2 le vom schim#a.
Dac* vom Nnce$e s* ne au&oo#serv*m +i au&oanali/*m2 o s* in&r*m Nn&r-o
$rim* 5a/* Nn care o s* con+&ien&i/*m2 o s* Nn)elegem c* avem moduri
gre+i&e de gIndire Nn noi ?$*ca&eA +i c* ele &re#uie elimina&e.
Mom vedea a$oi c*2 de+i Nn)elese Nn&r-o oarecare m*sur*2 ele vor con&inua
s* se mani5es&e. D* nu ne Nngri4or*m2 o 5ac Nn vir&u&ea iner)iei. De 5iecare
da&* cInd le vede)i c* vor s* se mani5es&e2 re$e&a)i-v* modul corec& de
gIndire +i adInci)i-l de 5iecare da&* &o& mai mul&.
Dac* ve)i men)ine aceas&* lu$&* &im$ su5icien& de lung ?ani +i aniA2 Nnce& o
s* Nn)elege)i Nn $ro5un/ime 5iecare din modurile gre+i&e de gIndire +i ve)i
reu+i s* vede)i modul corec& de gIndire ?5avora#il2 u&il R cu adev*ra&
5avora#il +i u&ilAU la urm* ve)i reu+i s* crea)i Nn voi au&oma&isme 5avora#ile
vou* +i s* le dis&ruge)i &o&al $e cele gre+i&e ?ne5avora#ileA.
A&unci =ve)i c*$*&a dre$&ul s* 5i)i 5erici)i2 s* 5i)i mIn&ui)i2 s* in&ra)i Nn
Nm$*r*)ia lui Dumne/euJ
:
.
: 3 s* ex$lic mai Nncolo ce s-ar $u&ea Nn)elege mai concre& $rin TmIn&uireT.
H.
#. 6eneral&particular. Analiz4&+intez4
Cn con&inuare2 &re#uie s* s$unem c* 5*r* cunoa+&erea a cel $u)in cI&orva
as$ec&e $ar&iculare ale 5enomenului $e care Nl cerce&*m ?indi5eren& de
5enomenA2 nu se $oa&e &rage o conclu/ie general* $rivind 5enomenul
res$ec&iv2 iar a&I&a &im$ cI& nu se s&a#ile+&e un cadru general de Nncadrare2
a 5enomenului cerce&a&2 inves&iga)ia $ar&icular* ?anali/aA es&e de cele mai
mul&e ori ine5icien&* ?nici m*car nu +&im ce c*u&*m2 +i a&unci c*u&*m la
Nn&Im$lare2 cu e5icien)a de rigoare asimila&* aces&ei cerce&*ri =Nn cea)*
&o&al*JA.
Anali/a es&e s&udiul Nn am*nun)ime a unui anumi& 5enomen2 $e cInd
sin&e/a e o $rivire de ansam#lu asu$ra &u&uror elemen&elor 5enomenului
cerce&a&.
D* vedem cum ac)ionea/* cercul vicios anali/*-sin&e/*: Nnain&e de a 5ace
anali/a unui 5enomen ?de exem$lu religia2 5ilo/o5iaQsau a unor su#ca&egorii
de 5enomene din cadrul aces&ora ca: via)a dincolo de moar&e2 reNncarnarea2
$*ca&ele2 mIn&uireaQA &u o s* 5aci o sin&e/* a ceea ce +&iai $In* a&unci
des$re 5enomenul res$ec&iv. Cn 5unc)ie de aceas&* sin&e/* o s* demare/i
cerce&*rile de am*nun& asu$ra elemen&elor 5enomenului2 $e #a/a c*rora vei
5ace a$oi o nou* sin&e/*2 s* /icem mai #ine s&ruc&ura&*2 dac* cerce&area &a
de am*nun& a 5os& mai $ro5und*.
A&en)ie: nu vei $u&ea anali/a Nn am*nun& 5enomene care s* nu 5i 5os&
$rinse Nn sin&e/a $e care o asociai unui 5enomen. De exem$lu: dac* a&unci
cInd &e gInde+&i la religie Ni 5aci o sin&e/* din $rinci$alele cuvin&e cheie care
desemnea/* $en&ru &ine religia la un momen& da&2 s* /icem: ;ris&os2
Nnviere2 moar&e2 is$*+ire2 ier&are2 iad2 raiQ iar $rin&re aces&e elemen&e de
sin&e/* care de5inesc Nn $sihicul &*u no)iunea de religie +i care $o& 5i
anali/a&e 5iecare Nn $ar&eU s* /icem c* no)iunea de =reNncarnareJ nu se
Nncadrea/*2 e 5oar&e $u)in $ro#a#il s* a4ungi s* o s&udie/i Nn am*nun& lega&
de no)iunea &a de religie2 din momen& ce ea nu se a5l* Nn sin&e/*.
E ca +i cum ai avea o car&e Nn mIn*2 ai deschide la cu$rins +i ai vedea
sin&e/a c*r)ii res$ec&ive ?cu$rinsulA2 $e #a/a aces&ui cu$rins $o)i anali/a
a$oi Nn am*nun& 5iecare elemen& cu$rins Nn acea car&e2 dar nu o s* $o)i
s&udia ca$i&ole care nu sun& cu$rinse Nn ea2 deci nu exis&* nici Nn cu$rins.
Oiecare om are o as&5el de car&e $en&ru 5iecare domeniu ?mai su#)ire sau
mai groas*A2 dar $ar&iculari&a&ea aces&or c*r)i es&e c* a&unci cInd s&udia/*
un ca$i&ol al ei Nn am*nun& $oa&e s* dea de un al& am*nun& care s*-l
de&ermine s*-l cerce&e/e mai Nndea$roa$e re/ul&Ind un nou ca$i&ol $en&ru
car&ea res$ec&iv* ?o nou* sin&e/*A.
M* Nn&re#a)i $oa&e: =$rac&ic2 cu ce m* a4u&* s* cunosc aces& cerc viciosVJ
Mi s-ar $u&ea r*s$unde:
Mrei s* cuno+&i mai #ine lumea Nn care &e a5li2 vrei s* &e cuno+&i mai #ine
$e &ineV
A&unci: 1. O* o sin&e/* a ceea ce +&ii des$re lume +i des$re &ine. 3 s* 5ii
H1
sur$rins de cI& de $u)ine +&ii +i mai ales de golurile din sin&e/a crea&*. A#ia
cInd o s* 5aci aceas&* sin&e/* vei $u&ea s* ve/i c* $unc&ele &ale de vedere
des$re anumi&e as$ec&e $ar&iculare ?anali&iceA se #a& ca$ Nn ca$2 sun&
con&radic&orii. As&a v-o $o& garan&aU o s* vede)i +i voi dac* ve)i Nncerca s*
5ace)i o sin&e/*2 de exem$lu a cuno+&in)elor voas&re Nn domeniul religios.
De exem$lu2 +&i)i c* =Dumne/euJ e #un*&a&ea a#solu&*2 c* e Iu#irea
Nn&ruchi$a&*U mai +&i)i c* exis&* iad ve+nic unde $*c*&o+ii vor 5i chinui)i $e
vecie de Nngerii lui =Dumne/euJ2 le +&i)i $e amIndou*2 dar nu o s* vede)i
con&radic)ia din&re ele2 decI& dac* o s* Nncerca)i s* 5ace)i sin&e/a +i s*
$une)i aces&e dou* elemen&e una lIng* al&a.
Dau $en&ru al&* ca&egorie de =credincio+iJ: +&i)i c* =Dumne/euJ es&e
Iu#ire2 +i c* exis&* Nn acela+i &im$ =legea GarmeiJ care-i $ede$se+&e $e
$*c*&o+i. Dac* nu 5ace)i sin&e/a nu ve)i vedea c* =legea GarmeiJ e o
mani5es&are a iu#irii lui =Dumne/euJ +i c* El nu $ede$se+&e $rin acea lege2
ci a4u&* $rin ea $e oameni s* creasc* Nn con+&iin)*. El nu-i $ede$se+&e $e
oameni2 ci doar le creea/* circums&an)e 5avora#ile Nn care con+&iin)a
aces&ora s* creasc*2 $en&ru ca oda&*2 cInd va 5i des&ul de cu$rin/*&oare s*
$oa&* vedea2 s* se $oa&* #ucura +i ea de aceas&* Iu#ire In5ini&* a lui
=Dumne/euJ $en&ru &oa&* crea)ia.
A)i 5*cu& sin&e/a2 vede)i c* ceva nu e Nn regul*V Ooar&e #ineP Acum 5ace)i
$asul urm*&or:
-. "rece)i de la sin&e/* la anali/*2 anali/a)i 5iecare din cele dou* $*r)i ale
cunoa+&erii voas&re2 $e care o s* le desco$eri)i a 5i con&radic&orii $rin
sin&e/*. Anali/a)i-le =$In* la sIngeJ2 Nn&oarce)i-le $e &oa&e $*r)ile2 cerce&a)i-
le cu a&en)ie +i s&a#ili)i valoarea de adev*r din 5iecare2 $en&ru c* din&re dou*
a5irma)ii con&radic&orii una sigur e 5als*2 dac* cele dou* a5irma)ii 5ac re5erire
la unul +i acela+i lucru.
De exem$lu2 dac* /ic: =xJ ur*+&e2 se mInie2 $ede$se+&e +i a$oi /ic: =xJ
doar iu#e+&e +i a4u&*2 avem o con&radic)ie dac* =xJ ar desemna acela+i
lucru2 s* /icem =iu#ireaJ. Dar con&radic)ia a veni& din 5a$&ul c* noi nu
cunoa+&em #ine $e =xJ2 nu-i cunoa+&em #ine carac&eris&icile2 +i nu le
cunoa+&em $en&ru c* nu l-am anali/a& cu a&en)ie
1.
.

7. Dac* a)i 5*cu& sin&e/a2 reveni)i la anali/*. EiV Acum &o&ul e mai clar2
=ches&iileJ se leag* Nn&re eleP
(en&ru a vedea ce e gre+i& Nn gIndirea voas&r*2 5ace)i sin&e/a ei +i c*u&a)i
s* vede)i ce $*r)i din ea se #a& ca$ Nn ca$ ?de exem$lu: =$*ca&eleJ cu
=mIn&uireaJ2 iu#irea cu $edea$sa2 mInia sau orgoliul cu 5ericirea +i lini+&eaA2
anali/a)i-le a&en& +i $une)i ordine Nn gIndirea voas&r*.
1u cI& va 5i mai mare aceas&* ordine din min&e2 cu a&I& ve)i desco$eri o
ordine $er5ec&* +i Nn ex&erior +i invers.
6u v* s$eria)i de s5a&ul meu2 +&iu c* nu o s* 5ace)i aceas&* sin&e/* din
cau/* c* o s$un eu. 3ri o s* o 5ace)i c* a+a v* s$une inima +i min&ea
1. Me/i cercul vicios comunicare-con&radic)ie.
H-
voas&r*2 ori nu o ve)i 5ace deloc.
Cn orice ca/ $en&ru cei care nu a)i Nncerca& s* 5ace)i o sin&e/* a +&iin)ei
voas&re2 v* recomand ?doar a&I& $o& 5ace euA s* $une)i ordine Nn gIndire2 v*
recomand s* o 5ace)i $en&ru c*:

=/ndirea voastr v e +0id n lume,
1imeni dect ea ce s "acei v spune!

3ricum se +&ie c* $o)i 5ace ordine2 cur*)enie Nn casa men&al* oda&* +i o s*
ai $ace o vreme2 dar a$oi va &re#ui s* 5aci din nou ordine2 din nou cur*)enie
+i &o& a+a: sin&e/*-anali/*2 anali/*-sin&e/* $In* cInd =sin&e/a W anali/*J +i
=anali/a W sin&e/*J dac* va 5i $osi#il vreoda&* a+a ceva. Dar nu-i a+a2 orice
es&e $osi#ilP
10. =era de cuprindere <i capacitatea de analiz4

Lega& de cercul anali/*-sin&e/*2 $u&em s* anali/*m Nn con&inuare +i cercul
men)iona& mai sus.
As&5el omul $rive+&e un sis&em sau 5enomen ?de exem$lu universul2
religiaQA mai Nn&Ii din a5ar*2 la un nivel su$er5icial2 de su$ra5a)* +i as&5el
do#Inde+&e o cunoa+&ere a$aren&* a 5enomenului cerce&a&: aceas&a e $rima
sin&e/*.
A$oi2 dac* anali/ea/* 5enomenul ?sis&emulA cerce&a& Nn cele mai mici
am*nun&e2 do#Inde+&e o cunoa+&ere de $ro5un/ime2 o cunoa+&ere de
esen)*: aceas&a e a doua sin&e/*. A doua sin&e/* e mul& mai clar* +i mai
u&il* decI& $rima2 $en&ru c* se #a/ea/* $e o cunoa+&ere $ro5und*2 +i e de
c*u&a& s* o do#Indim s$re a nu mai 5i Nn+ela)i de a$aren)e.
Cn a doua sin&e/*2 s5era de cu$rindere a cerce&*rii noas&re e mul& mai
larg*2 +i2 deci +i ca$aci&a&ea de anali/* a 5enomenului cerce&a& e mul& mai
mare. Mai concre&2 =lega)i un om la ochiJ sau $une)i-i ni+&e =ochelari de calJ2
as&5el NncI& s* nu $oa&* vedea decI& numai Nn&r-o anumi&* =direc)ieJ. (rin
aceas&* o$era)iune i-a)i redus s5era de cu$rindere a reali&*)ii care-l
Nncon4oar*. Acum cere)i-i s* anali/e/e aceas&* reali&a&e.
=3r#ulJ nu o s* $oa&* s* v* s$un* mai nimic2 $en&ru c* s5era lui de
cu$rindere a reali&*)ii e 5oar&e redus*2 iar cel cu =ochelarii de calJ va vedea
doar un as$ec& al reali&*)ii care se a5l* $e direc)ia lui iar =Nn res&2 $au/*JP
Mede)i a+adar cum s5era de cu$rindere $e care o avem asu$ra reali&*)ii ne
in5luen)ea/*2 ne de&ermin* ho&*rI&or ca$aci&a&ea de anali/* a aces&ei
reali&*)i.
De o#icei2 5iecare N+i s&a#ile+&e mai mul& sau mai $u)in con+&ien& aceas&*
s5er* de cu$rindere2 o#servIndu-se Nn general la omenirea ac&ual* &endin)a
de a o res&rInge cI& mai mul&2 cu re/ul&a&e eviden&e asu$ra ca$aci&*)ii ei de
anali/* asu$ra reali&*)ii +i deci de ada$&are e5icien&* la aceas&a.
De ce exis&* aceas&* &endin)*V Cn $rinci$al2 din cau/a a dou* =$*ca&eJ
H7
ca$i&ale2 /ic eu: 5rica +i orgoliul.
Orica e lega&* de ins&inc&ul de &urm*2 celui Nn cau/* 5iindu-i 5ric* s* 5ac*
al&5el de cum 5ace &urma +i dac* ea are =ochelari de calJ ? de exem$lu
anali/ea/* 5enomene cum sun&: $*ca&ele2 mIn&uirea2 =Dumne/euJ2
reali&a&eaQ doar din $risma $unc&ului de vedere =&radi)ionalJ ado$&a& de
ma4ori&a&ea socie&*)ii res$ec&ive2 chiar dac* aces&a se de/v*luie la o anali/*
mai a&en&* ca ne5iind $rea =solidJA o s* +i-i $un* +i el numai s* nu se
deose#easc* de &urm*.
In5luen)a orgoliului o +&i)i +i voi: ='rostul, nu-i prost destul, dac nu-i i
"udul.
D* v* dau mai Nn&Ii un exem$lu ex&erior ?+i in&erior du$* ca/A de
res&rIngere a s5erei de cu$rindere a reali&*)ii ?a ceea ce es&eA: cei care
consider* Ki#lia ca singura car&e adev*ra&* ?care con)ine adev*rulA de $e
$*mIn&2 sau cei care cred c* religia lor e singura #un* +i adev*ra&*2 +i c*
res&u-s $ro+&i +i Nn+ela)i de =lucruri diavole+&iJP
Li acum un exem$lu in&erior: &endin)a omului de a reduce &oa&*
mani5es&area la o chichi)*2 la ceva nesemni5ica&ivU +i s* nu mai vad* nimic
al&ceva Nn 5a)a ochilor Nn a5ara acelei =chichi)e[[. Mai $recis s* /icem c*
cineva =&e calc* $e $icior[[2 au&oma& in&ervine Nn &ine mInia +i orgoliul +i nu
&e mai $o)i gIndi la nimic al&cevaU e+&i aca$ara& de acea $ar&e a $sihicului
&*u care2 dac* nu e+&i a&en&2 nu &e las* Nn $ace $In* nu 5aci o =$ros&ieJ.
Cn momen&ul res$ec&iv nu mai ve/i ce 5rumos e a5ar*2 nu mai ve/i
sim5onia de culori2 sune&e2 sen/a)ii ce &e Nncon4oar*2 nu mai ve/i a$roa$e
nimic2 decI& acea chichi)*.
E ca +i $oves&ea cu m*garul. Aces&a e lini+&i&2 calm2 se #ucur* de
5rumuse)ea vie)ii2 nu se sinchise+&e de nimic2 $In* cInd se urc* cineva Nn
s$inarea lui +i2 lega& de un #*)2 Ni $rinde Nn 5a)* un morcov2 +i ga&a: m*garul
nu mai vede nimic al&ceva decI& morcovul +i nu mai vrea al&ceva decI& s*-l
$rind*.
6u se gInde+&e dac* are nevoie de el2 +i dac* da2 de ce nu-l $oa&e $rinde2
H9
cum $oa&e 5ace s* a4ung* la el2 anali/Ind &o)i 5ac&orii care au de&ermina&
a$ari)ia morcovului Nn 5a)a lui ?=s5oara2 #*)ul2 omul din s$inareJA...
3mul din s$inare e unul din =$*ca&eJ2 din de5ec&ele noas&re $sihologice
?orgoliul2 mInia2 5rica2 &ris&e)ea2 des5rIul2 l*comiaQA2 m*garul2 sun&em noi
?dac* e ca/ulAU iar morcovul e chichi)a2 5ac&orul in&erior ?gre+eala de gIndire
s$eci5ic* 5iec*rui $*ca&A ce de&ermin* agi&a)ia inu&il* a m*garului2 s&*$Ini& +i
con&rola& de un anume =$*ca&J.
1Ind o#serv*m c* vin aces&e =$*ca&eJ ?iar $en&ru aceas&a &re#uie s*
urm*rim mai Nn&Ii aces& lucruA2 s* ne $ro$unem s* le o#serv*m. 1Ind vin
s* urce Nn s$inarea noas&r* vrInd a ne $une morcovul Nn 5a)a ochilorU deci
cInd le o#serv*m c* vin2 &re#uie imedia& s* lu$&*m2 s* nu l*s*m s* ni se
res&rIng* s5era de cu$rindere2 +i dac* e necesar2 chiar s* o l*rgim. Doar a+a
$u&em sc*$a cI& mai re$ede de $*ca&ul din s$a&e2 revenind la s&area de
lini+&e +i $ace.
6u l*sa)i $*ca&ul s* v* c*l*reasc*P
6u v* iden&i5ica)i cu chichi)e ?morcoviA.
L*rgi)i-v* cI& mai mul& s5era de cu$rindereP Aceas&* l*rgire se 5ace $rin&r-
o cunoa+&ere din ce Nn ce mai $ro5und* a $sihicului +i a mecanismelor lui.

11. Cunoa<tere <i con<tientizare

Re5eri&or la $*ca&ele $e care le-am amin&i& mai Nnain&eU $en&ru a re5lec&a
aces& cerc vicios: cunoa+&ere R con+&ien&i/are2 es&e u&il s* $reci/*m c*
a$roa$e &oa&* lumea +&ie2 c* aces&ea sun& =$*ca&eJ +i c* dis&rugerea lor e
condi)ia cea mai im$or&an&* $en&ru o#)inerea =mIn&uiriiJ ?vala#il $en&ru cei
ce =+&iuJ aces& lucruA2 dar 5oar&e $u)in* lume cau&* s* 5ac* ceva $en&ru a le
dis&ruge2 5oar&e $u)in* lume a con+&ien&i/a& aces& lucru ?necesi&a&ea
schim#*rii A.
Dac* ai $une $e cineva s* aleag* =ce vreaJ2 Rai sau Iad2 vei vedea c* +&ie
s* deose#easc* #inele de r*u2 +i c* +&ie s* aleag* =RaiulJ. Dar degea#a2 c*
nu con+&ien&i/ea/*2 nu Nn)elege im$lica)iile alegerii sale.
1on+&ien&i/area sau Nn)elegerea es&e o cunoa+&ere $ro5und*2 cunoa+&ere
$e care 5iin)a nu o mai $une su# semnul Nn&re#*rii.
1unoa+&erea Nnseamn* =a +&iJ2 con+&ien&i/area Nnseamn* =a Nn)elegeJ. D*
v* dau un exem$lu: un co$il +&ie c* nu &re#uie s* se 4oace cu 5ocul ?i-au
s$us $*rin)iiA2 +&ie &eore&ic +i care sun& $osi#ilele consecin)e ale aces&ei
ac)iuni2 dar acela+i co$il va Nn)elege2 va con+&ien&i/a Nn&r-adev*r e5ec&ele
5ocului cInd va vedea 5ocul2 cInd va sim)i ?Nn&r-un 5el sau al&ulA e5ec&ele
sc*$*rii lui de su# con&rol.
Dim$la cunoa+&ere a unui 5enomen2 cunoa+&erea a$aren&* a unui 5enomen
duce la =a +&iJU cunoa+&erea de esen)* Nn schim#2 cunoa+&erea o#)inu&* $rin
l*rgirea s5erei de cu$rindere duce la =a Nn)elegeJ.
HB
Cn&re cel care =+&ie[[ +i cel care =Nn)elege[[ e o mare di5eren)*. 6u m*
crede)iV Ui&e2 v* $un s* alege)i:

2rei s mai "acei pcate, sau nu3

Ma4ori&a&ea o s* /ice)i DA2 nu mai vreau s* 5ac $*ca&eP Acum ui&a)i-v* la
voi2 5i)i sinceri cu voi Nn+iv* +i s$une)i-v* vou* Nn+iv* dac* =+&i)i[[ sau dac*
=Nn)elege)i[[ aces& lucru.
1um o s* 5ace)i di5eren)a2 e sim$lu:
1. 1ei care doar =+&i)i[[ nu a)i 5*cu& +i nu 5ace)i nimic $en&ru a s&udia
aces&e $*ca&e ?orgoliu2 mInie2 lene2 l*comie2 des5rIu2 5ric*2 &ris&e)eQA2
$en&ru a Nn)elege de ce nu sun& #une2 $en&ru a Nn)elege Nn $ro5un/ime de ce
nu &re#uie s* $*c*&ui)i. Moi doar =+&i)i[[ c* nu &re#uie s* $*c*&ui)i $en&ru =c*
a+a &re#uieQ[[P
-. 1ei care =Nn)elege)i[[2 a)i anali/a& de4a des&ul de $ro5und aces&e $*ca&e2
a)i v*/u& voi Nn+iv* de ce sun& gre+i&e +i cum $o& 5i dis&ruse +i con&inua)i
aceas&* lu$&* +i Nn $re/en&. Ducces2 5ra)ilorP

Deci2 drag ci&i&or2 5ii sincer cu &ine2 Nn&rea#*-&e +i a$oi r*s$unde-)i:
- =+&iu[[ sau =Nn)elegJV
- =QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQJP
11

A$oi Nn&rea#*-&e2 dac* e ca/ul:
- =Mreau s* Nn)elegVJ
1-

11 Dcrie r*s$unsul &*u2 dar numai du$* ce chi#/uie+&i asu$ra im$lica)iilor lui m*car
cinci minu&e.
1- Dac* r*s$unsul e TdaT2 Nn&rea#*-&e de ce vrei aces& lucru.
H8
12. -goi+5ul <i altrui+5ul

=tiu "aptele tale c nu eti nici rece, nici n clocot. 4, dac ai "i rece sau
n clocot! !ar "iindc eti cldicel, nici rece, nici n clocot, am s te vrs din
+ura mea55 6&pocalipsa, %.$7-$89.

De o#icei2 se consider* c* egoismul +i al&ruismul sun& dou* lucruri care se
exclud unul $e cel*lal&2 +i a+a es&e2 dac* vor#im de egoismul +i al&ruismul
=o#i+nui&[[2 dar lucrurile se schim#* dac* vor#im de egoismul +i al&ruismul
adev*ra&.
3amenii nu sun& nici egoi+&i2 nici al&rui+&i 2 nu sun& nici =reci[[2 nici Nn
=cloco&[[2 ci &o& &im$ul sun& =c*ldicei[[U urmarea a-)i ci&i&-o mai sus.
A+&e$&a)i ex$lica)iiV (u)in* r*#dare2 o s* vin*.
Una din cele H legi organi/a&oare ale universului es&e legea $olari&*)ii2
care s$une c* =orice lucru are doi $oli de na&ur* iden&ic*2 Nns* de grade
di5eri&e[[. Avem as&5el lumina +i Nn&unericul2 armonia +i haosul2 /iua +i
noa$&ea2 egoismul +i al&ruismul2 e&c. Aces&ea sun& cele dou* $olari&*)i. Dac*
mergem ho&*rI)i s$re una din ele2 o vom desco$eri sur$rin+i +i $e cealal&*2
+i vom vedea c* cele dou* lucruri se con&o$esc2 dInd na+&ere unui singur
5enomen ?lucruA.
Mai $recis vor#ind2 5iecare 5enomen exis&en& ?mani5es&a&A are doi $oli2
dou* ex&reme Nn&re care se mani5es&*.
De exem$lu 5enomenul care are ca +i $oli lumina +i Nn&unericul s*-l numim
5enomenul lumin* - Nn&uneric2 $e cel care are ca $oli ?ex&remeA armonia +i
di/armonia ?haosulA s*-l numim 5enomenul organi/are.
Medem as&5el c* de exem$lu 5enomenul organi/are are ca $ol $o/i&iv
?maximA organi/area maxim* ?armonia maxim*A +i ca $ol nega&iv ?minimA
de/organi/area maxim* ?haosulA. Cn&re ace+&i doi $oli exis&* di5eri&e grade
de organi/are.
Deci de/organi/area ?haosulA nu e ceva di5eri& ?de na&ur* di5eri&*A decI&
organi/area2 ci e &o& o organi/are2 dar e organi/area minim*2 $en&ru c*
chiar +i Nn haos es&e o ordine. Es&e ordineP
0Indi)i-v* doar la oceanul acela $rimordial2 la haosul acela $rimordial din
care s-a 5orma& universul. 1rede)i c* Nn el nu a exis&a& ordineV
"o& ceea ce exis&* es&e su$us unei al&e legi a universului: legea
cau/ali&*)ii: =orice cau/* are un e5ec& +i orice e5ec& es&e genera& de o
cau/*.[[ Aceas&* lege de&ermin* ordinea ?de mani5es&are2 de ac)iune2 de
exis&en)*A2 de&ermin* organi/area ?leg*&urile exis&en&e Nn&re &oa&e
elemen&ele unui sis&em - Nn ca/ul nos&ru universul - la un momen& da&A.
Deci &o& ceea ce exis&* sau a exis&a& sau va exis&a ?de exem$lu haosulA
es&e su$us aces&ei legi2 deci es&e su$us organi/*rii.
Revenind la legea $olari&*)ii $u&em o#serva c* dac* a4ungem s* $u&em
reali/a $rin noi Nn+ine o ex&rem* a unui 5enomen2 au&oma& vom $u&ea s* o
reali/*m +i $e cealal&*. De exem$lu dac* vom a4unge s* +&im cum s* cre*m
HH
lumina negre+i& vom +&i +i cum s* 5acem Nn&uneric +i invers. A&en)ie cInd /ic
+&im2 /ic c*2 cunoa+&em +i con&rol*m a$roa$e &oa&e elemen&ele care duc la
crearea 5enomenului Nn cau/*. 6u m* re5er la ex$erimen&e sc*$a&e de su#
con&rol Nn des5*+urarea c*rora nu +&im ci c*u&*m a +&i R e o di5eren)* aici.
Dac* vom +&i cum s* cre*m armonia2 s* cre*m o organi/are cI& mai
mare2 sigur vom +&i cum s* cre*m +i de/organi/area2 haosul2 o organi/are
minim* ?redus*A.
De re)inu& c* orice nou* organi/are a unui sis&em e $receda&* de
de/organi/area sis&emului vechi.
A+adar2 dac* vei a4unge s* a&ingi unul din cei doi $oli ai unui 5enomen
oarecare2 vei vedea c* el2 Nn na&ura sa in&im*2 e s&rIns lega& de cel*lal& $ol
+i c* Nn 5ond +i la urma urmei ?Nn esen)*A cei doi $oli sun& unul +i acela+i
lucru2 5iind de 5a$& doar mani5es&*ri di5eri&e ale aceluia+i 5enomen.
6u exis&* lumin* 5*r* Nn&uneric2 organi/are 5*r* de/organi/are2 /i 5*r*
noa$&eQ
3mul de o#icei es&e =c*ldicelJ nu cunoa+&e esen)a 5enomenelor2 +i deci nici
a $olilor aces&or 5enomene ?$o/i&iv +i nega&iv2 maxim +i minimAU es&e la
egal* dis&an)* de cei doi $oli +i Ni vede ca 5iind a$aren& ceva di5eri&.
E ca +i cum ar 5i la mi4locul unei linii la ale c*rei ca$e&e sun& cei doi $oli.

(aradoxal Nns*2 dac* va Nncerca s* se a$ro$ie +i s* Nn)eleag* oricare din
cei doi $oli va cons&a&a cu sur$rindere c* Nl va Nn)elege +i $e cel*lal& ?as&a
$en&ru c* nu are cum s*-i Nn)eleag* se$ara&A +i va cons&a&a c* de 5a$& linia e
un cerc +i c* cei doi $oli sun& unul +i acela+i Nn esen)*. Ei a$ar di5eri)i doar
dac* sun& $rivi)i de de$ar&e ?su$er5icialA. As&5el dac* cineva va Nncerca s*
Nn)eleag* cu adev*ra& ce es&e lumina2 #inele2 armonia2 al&ruismulQ va a5la +i
va Nn)elege ?va &re#ui s* Nn)eleag*A de asemeni ce es&e Nn&unericul2 r*ul2
haosul2 egoismulQ
Ma Nn)elege c* ace+&i doi $oli sun& mani5es&*ri ale unuia +i acela+i
5enomen.
Acum s* revenim la cercul vicios egoism - al&ruism +i s*-l $rivim mai
Nndea$roa$e.
H<
Moi a5irma Nn con&inuare ceva a$aren& $aradoxal2 dar care se $oa&e
Nn)elege Nn lumina celor a5irma&e mai sus: =cel mai mare egois& e cel mai
mare al&ruis&PJ +i invers.
Egoismul nu e ceva r*u decI& dac* e ceva =c*ldicelJP M* revol&* a5irma)ia
meaV 6u v* gr*#i)i s* 4udeca)i2 c* o s* v* ex$lic +i o s*-mi da)i dre$&a&e.
As&5el oamenii &r*iesc Nn&r-un +i+te52 sun& lega)i $rin leg*&uri v*/u&e +i
nev*/u&e unii de al)ii +i de &o& ceea ce-i Nncon4oar* ?ecosis&emul
Nncon4ur*&orA. Dun&e)i de acord2 nuV Ei2 dac* am ho&*rI& c* vrInd nevrInd2
ei exis&* +i se mani5es&* Nn cadrul unui sis&em2 s* vedem care sun&
carac&eris&icile unui sis&em.
Mai Nn&Ii &re#uie s* $reci/*m c* un sis&em es&e 5orma& din mai mul&e
elemen&e Nn&re care exis&* o in&erde$enden)* mai mare sau mai mic* ?dar
exis&*2 $en&ru c* as&a e condi)ia ca s* exis&e un sis&emA.
Dac* lu*m s$re exem$li5icare sis&emul cor$ului 5i/ic al omului unele din&re
aces&e elemen&e ale cor$ului sun&: inima2 $l*mInii2 s&omacul2 5ica&ul2 ochii2
mIinileQ De vede clar c* &oa&e aces&e elemen&e sun& lega&e $rin&r-o re)ea
5oar&e mare de in&erde$enden)e +i c* deran4area unui elemen& al sis&emului
?s* /icem inima2 sau s&omacul sauQA duce la deran4area Nn&regului sis&em.
Medem dac* chi#/uim $u)in2 c* elemen&ele sis&emului se sim& mai #ine +i
5unc)ionea/* cel mai #ine cInd &oa&e celelal&e elemen&e ale sis&emului
5unc)ionea/* la 5el de #ine ?deci cInd Nn&reg sis&emul 5unc)ionea/* #ineA.
Dac* un elemen& al sis&emului va Nnce$e s* nu mai mearg* #ine el va
deran4a Nn&reg sis&emul2 iar aces&a va lua =m*suriJ de remediere a
deran4ului2 m*suri care vor 5i Nndre$&a&e s$re elemen&ul deran4an&.
1e leg*&ur* are aces&a cu egoismul +i al&ruismulV Dim$lu: =egois&ulJ
$re&inde c* N+i vrea doar lui #inele2 =al&ruis&ulJ c* vrea doar #inele celorlal)i.
1eea ce ignor* amIndoi2 e c* ei 5ac $ar&e din&r-un sis&em mai mare sau
mai mic +i $en&ru ca 5iec*ruia din ei s*-i mearg* #ine2 va &re#ui s*-i mearg*
#ine +i sis&emului. Dac* sis&emului nu-i merge #ine2 aces&a va lua =m*suriJ2
cum am mai s$us.
Un egoi+t AaparentB ?sau un om 5*r* min&e des&ul* cu al&e cuvin&eA
consider* c*-+i $oa&e 5ace lui #ine ?elemen& al sis&emuluiA deran4Ind
sis&emul2 5*cIndu-i aces&uia un r*u ?ceva ne5avora#il2 neu&il +i de/avan&a4os
$en&ru aces&aA. E clar c* se Nn+eal*2 $en&ru c*2 mai devreme sau mai &Ir/iu2
sis&emul va lua m*suri Nm$o&riva =elemen&uluiJ cu $ricina2 $en&ru c* e
deran4a&.
Un egoi+t adev4rat +&ie c* el va o#)ine +i N+i va 5ace lui cel mai mare
#ine $osi#il2 doar cInd ac)iunea $e care o des5*+oar* e un #ine ?e
5avora#il*2 u&il* +i avan&a4oas*A +i $en&ru =cei din 4urJ +i nu-i deran4ea/*2
deci nu-i de&ermin* s* ia m*suri $en&ru =deran4areaJ sa. Aici e in&eresan& de
amin&i& c* $o)i 5i elimina& din anumi&e sis&eme mai mici dar nu $o)i 5i
elimina& din marele sis&em care es&e Universul.
D* mai $reci/e/ c* &re#uie s* 5im 5oar&e a&en)i Nn a s&a#ili ceea ce es&e
#ine $en&ru cei din 4ur ?deci im$lici& $en&ru noiA.
A&en)ie2 deciP Aici &re#uie discern*mIn& +i $u&ere de a Nn)elege Nn
$ro5un/ime e5ec&ele ac)iunilor noas&re2 de a &rece dincolo de a$aren)e.
H:
Un egois& adev*ra& es&e un al&ruis& adev*ra&. 1el care vrea cel mai mare
#ine $en&ru cei din 4ur va a&rage cel mai mare #ine $en&ru sine +i aici2 re$e&2
&re#uie s* $u&em 5i ca$a#ili s* de$*+im $u)in a$aren)ele. De asemenea2 cel
care vrea cel mai mare #ine $en&ru sine2 va vedea c* aces&a cons&* Nn a
5ace celor din 4ur cel mai mare #ine.

D* &recem la exem$lu: cineva &e Nn4ur*. Dac* e+&i un egois& =a$aren&J vei
/ice: =o s* m* r*/#un $en&ru c*-mi vreau #inele +i o s*-i ar*& eu luiJ.
"u Nn&r-adev*r N)i vrei #inele ?$en&ru c*2 vor#a lui Docra&e2 nimeni nu vrea
r*ul con+&ien&A2 $ro#lema e c* Nl cam con5un/i cu r*ul.
Reamin&esc c* #inele es&e 5orma& din &oa&e ac)iunile care Nn&r-adev*r ?+i
nu a$aren&A N)i sun& 5avora#ile2 u&ile +i avan&a4oase. R*ul e con&rariul.
Acum2 &u /ici: = o s* m* r*/#un2 Nl voi Nn4ura +i eu2 #a chiar o s*-l #a&JU
dac* o s* $ui Nn $rac&ic* aceas&* gIndire cre/Ind c*-)i 5aci un #ine2 N)i 5aci
un r*u. (en&ru c*2 dac*2 s* /icem2 Nl vei #a&e acum2 cel*lal& nu va c*u&a
decI& s* se r*/#une +i oca/ii i se vor ivi chiar de acum )i se $are im$osi#il
aces& lucruU deci e5ec&ul ac)iunii &ale N)i va 5i ne5avora#il2 va 5i r*u.
Dac* nu e+&i ca$a#il acum s* ve/i aceas&a $rin ra)iune2 o s* ve/i de-a
dre$&ul cInd o s*-)i dea el cu J#I&a Nn ca$J.
Dac* ai 5i 5os& un egois& adev*ra& +i )i-ai 5i dori& cel mai mare #ine $en&ru
&ine2 a&unci au&oma& l-ai 5i ier&a&2 ai 5i Nncerca& s*-l ascul)i2 s*-l Nn)elegi de ce
&e Nn4ur* ?de ce e mIniosA +i s*-l a4u)i s* nu mai 5ie2 ai 5i Nncerca& s*-l
iu#e+&i necondi)iona&2 adic* ai 5i deveni& al&ruis& adev*ra&2 NncercInd s*-l
a4u)i +i s*-i vrei lui cel mai mare #ine $osi#il.
Din nou m* v*d o#liga& s* $reci/e/ c* exem$lul es&e a+a Nn mare2
$ro#lema e mul& mai com$lex*2 +i &re#uie s* ne 5olosim discern*mIn&ul +i
ra)iunea $en&ru a in&ra Nn $ro5un/imea 5enomenuluiU unele as$ec&e o s* le
mai l*murim $e $arcursul aces&ei c*r)i2 dar greul Ni revine ci&i&orului +i
ra)iunii sale $ro$rii2 au&orul nu 5ace al&ceva decI& s* a&rag* a&en)ia asu$ra
unor $osi#ile adev*ruri.
1on&inuInd2 ac)iunea &a Nndre$&a&* $en&ru a reali/a cel mai mare #ine
$en&ru &ine ?iu#ire2 lini+&e2 5ericire2 ex&a/A a&rage du$* sine cel mai mare
#ine $en&ru Nn&reg ?iu#ire2 $ace2 lini+&e2 5ericireA +i invers. D*-)i a&ragi ura +i
mInia celorlal)i ?de o#icei $rin ura +i mInia din &ineA nu e o ac)iune #un* +i
nu-i nevoie s* m* crede)i $e cuvIn&2 o s* vede)i =$e $ielea voas&r*J dac* nu
a)i v*/u& $In* acum.
Cncheind2 &re#uie s* s$un c* dac* vre)i s* v* mearg* Nn&r-adev*r #ine2 nu
5i)i =c*ldiceiJ2 5i)i =reciJ sau =Nn cloco&J2 5i)i egoi+&i sau al&rui+&i adev*ra)i.
Deveni)i a+adar egoi+&i adev*ra)i +i vre)i #inele celor din 4urul vos&ru 5*r*
s* a+&e$&a)i nimic Nn schim#.
6egre+i& ve)i o#)ine cel mai mare #ine $en&ru voi.
Dac* vede)i +i voi aces& lucru nu v* mai r*mIne decI& s* ac)iona)i.
<.
1%. 1iziune <i aciune
Cnain&e de a ac)iona ai Nn men&al o vi/iune2 o idee2 un $lan du$* care o s*
ac)ione/i. As&a 5ie c* vrei2 5ie c* nu. "oa&e ac)iunile $e care o $ersoan* le
des5*+oar* Nn $lanul 5i/ic au 5os& $receda&e de un $lan de ac)iune2 exis&en&
Nn min&ea $ersoanei res$ec&ive.
D* /icem as&5el c* la un momen& da& ai o vi/iune ?un $lan men&alA cu
$rivire la ceea ce o s* 5aci. A$oi Nnce$i s* ac)ione/i +i Nncerci s* ma&eriali/e/i
vi/iunea &a +i Nn lumea 5i/ic*. Mei $u&ea cons&a&a Nn aces& mod c* $e m*sur*
ce ac)ione/i2 vi/iunea &a asu$ra a ceea ce &re#uie s* 5aci se $oa&e schim#a.
Aces&a e cercul vicios vi/iune-ac)iune. Dac* de/vol)i $u)in ideea2 $o)i
vedea c* $en&ru ac)iunile mari2 ai nevoie de o vi/iune mare ?cu$rin/*&oareA2
dar aceas&* vi/iune cu$rin/*&oare nu o s* o $o)i reali/a2 nu o vei $u&ea avea
dac* $rin ac)iunea &a nu Nncerci s* aduni mai mul&e vi/iuni mai mici +i s*
Nncerci s* 5aci o sin&e/*2 s* s&a#ile+&i o corela)ie Nn&re ele2 care s* duc* la o
vi/iune de ansam#lu coeren&*2 du$* care a$oi ac)iunea &a s* se $oa&* ghida
5*r* $ro#leme.
Oormarea aces&ei vi/iuni de ansam#lu2 a aces&ei =vi/iuni mariJ care s*
$oa&* 5i urma&* a$oi de o ac)iune =mareJ2 de reali/area unor lucruri su#lime2
5oar&e u&ile $en&ru &ine +i semenii &*i ?o as&5el de ac)iune mare ar $u&ea 5i de
exem$lu: JmIn&uireaJ2 =iluminareaJ2 =eli#erareaJA se aseam*n* cu
com$le&area unui 4oc de $u//le. (en&ru a $une Nn ordine +i la locul $o&rivi&
5iecare $ies* &re#uie s* ac)ione/i. As&5el2 se $o& aduna =$ieseleJ2 +i la un
momen& da& ga&a: imaginea e com$le&*.
=Acum ai o vi/iuneJ. Ai o vi/iune a Nn&regului. (In* acum ai &o& com$le&a&
$u//l-ul dar nu ai v*/u& decI& Nn ul&imul momen&2 du$* ul&ima $ies*2
Nn&regul ansam#lu.
Dac* nu ai 5i ac)iona& s$re a o#)ine aceas&* =vi/iune mareJ nu ai 5i
o#)inu&-o2 iar dac* nu ai 5i avu& di5eri&e vi/iuni =mai miciJ nu ai 5i 5os&
s&imula& s* ac)ione/i Nn vederea c*u&*rii vi/iunii celei mari. (en&ru ac)iuni
?lucruriA mari &re#uie vi/iuni mari. MIn&uirea2 iluminarea2 eli#erarea2
nemurireaQ sun& ac)iuni mari.
Mi/iunea cea mare Nn ca/ul aces&ora cu$rinde cunoa+&erea ordinii
ex&erioare a lumii2 $lus cunoa+&erea modului de gIndire $ro$riu2 $lus
modali&*)ile de ac)iune $en&ru reali/area mIn&uirii2 ilumin*rii2 eli#er*rii2
nemuririiQ
Ac)ionInd a+adar $en&ru a do#Indi vi/iuni mai mici2 la un momen& da& o
s* vin* +i vi/iunea cea mare. A&unci nu ne r*mIne decI& s* 5acem +i
A1FIU6EA 1EA MARE.

<1
1(. Aciune <i tran+=or5are
De s$une c* un &eore&ician es&e ca un m*gar Nnc*rca& cu c*r)i. (rinci$iul
es&e c* du$* ce a avu& loc o anumi&* schim#are Nn gIndire2 aceas&a &re#uie
s* 5ie urma&* de o ac)iune Nn&r-un anumi& sens2 care a$oi se Nn&oarce +i
$roduce o schim#are +i mai mare Nn gIndire +i &o& a+a mai de$ar&e ?ve/i
=Mi/iune +i ac)iuneJA.
Esen)ialul es&e c* cel care +&ie ce &re#uie s* 5ac* s$re a se =mIn&uiJ2
=eli#eraJ2Q nu are decI& s* +i 5ac* ceea ce &re#uie s* 5ac*2 s*-+i &rans$un*
Nn 5a$&e gIndirea.
6u $o& 5ace o de$ar&a4are $rea mare Nn&re ac)iune +i &rans5ormare2 dar mi
se $are c* am#ele )in Nn mod egal de in&eligen)a2 de ra)iunea +i de voin)a
5iec*rei 5iin)e Nn $ar&e.

Dac* vrei s* &e &rans5ormi2 ac)ionea/*P
Dac* vrei s* &e schim#i2 $*i schim#*-&eP
Dac* vrei s* &e =mIn&uiJ2 $*i =mIn&uie-&eJP
(ro#lema E:
Mrei &u cu adev*ra& s* &e =mIn&uiJV
1hiar vreiV
(*i a&unci A1FI36EAZE de o manier* cores$un/*&oare. 1e mai a+&e$)iV "e
asigur c* dac* nu o s* o 5aci2 nu ai nici o +ans* s* &e =mIn&uiJ.
1>. ,<a <i poarta Eu<a de la ca+4 <i cea de la poart4F

Dac* acum e+&i Nn cas*2 Nnain&e de a a4unge la u+a de la $oar&a cur)ii
&re#uie mai Nn&Ii s* ie+i $e u+a casei. 1el care se gInde+&e doar la modul
cum s* ias* $e u+a casei sau doar cum s* ias* $e u+a de la $oar&a cur)ii
in&r* Nn&r-un cerc vicios.
Cn $rimul ca/2 a&unci cInd o s* 5ie a5ar* din cas* $en&ru c* nu s-a gIndi&
dinain&e ce o s* 5ac* de a&unci Nncolo2 o s* r*mIn* a+a2 Nn&r-un $unc& de
sus$ensie Nn evolu)ia saU $en&ru c* o s* ias* $u)in =a5ar*J2 dar cum Nn
ac)iunea lui nu +i-a $ro$us nimic mai mul&2 o s* ias* deci $e $ris$*2 o s*
vad* =cum e vremea a5ar*J +i o s* se Nn&oarc* din nou Nn cas*.
1Ind su#iec&ul nos&ru se gInde+&e doar cum s* ias* $e u+a de la $oar&a
cur)ii2 o s* r*mIn* =#ine mersiJ Nn cas* $en&ru c*2 necerce&Ind nu +&ie nici
m*car cum s* ias* din cas*2 deci $rac&ic se gInde+&e degea#a la cealal&*
u+*.
Cn am#ele ca/uri a$are un cerc vicios care Nl )ine $e loc. (en&ru a-l de$*+i
ar &re#ui s* ai#* o ac)iune echili#ra&* s&a#ilindu-+i ca idee general* $lanul
de ac)iune $e dura&e lungi de &im$ ?un 5el de $lani5icareA iar a$oi2 s* se
<-
concen&re/e cu &oa&e 5or)ele de care dis$une s$re re/olvarea $ro#lemei
a5la&e lIng* el2 care-l Nm$iedic* Nn reali/area $lanului de ac)iune general.
?1u al&e cuvin&e2 &re#uie s* ela#ore/e sin&e/a +i s* o reali/e/e $rin anali/*
$en&ru a $u&ea crea Nn sine noua sin&e/*A.
De exem$lu2 o gr*mad* de oameni N+i #a& ca$ul cum ar 5i in5ini&ul2 cum ar
5i cu a&o&+&iin)a lui =Dumne/euJ2 cu #un*&a&ea luiQ 5*r* a se concen&ra mai
Nn&Ii asu$ra lor2 asu$ra #un*&*)ii lor2 asu$ra +&iin)ei lor2 asu$ra in5ini&ului din
ei ?as&a ar 5i =religia maselorJ: dogme2 &eologi2 &eorii ce nu $o& 5i veri5ica&e
+i 5*r* o a$lica#ili&a&e $rac&ic* #ine $reci/a&*A.
1eilal)i sun& =a&eii cumsecadeJ: N+i 5ormea/* un cod moral 5*r* a avea o
$ers$ec&iv* decI& 5oar&e redus* a ac)iunii.
Am#ele &i$uri de oameni amin&i&e cam =s&au $e locJ2 se NnvIr& Nn 4urul
co/ii. (en&ru evolu)ie e necesar* deci reali/area unui echili#ru Nn&re ex&reme.
II. *-1-"IR-A

1. *evenirea. A 5uriH a Invia

Moar&ea +i na+&erea sun& in&im lega&e una de cealal&*. (en&ru a ne $u&ea
na+&e2 &re#uie s* murim. Moar&ea2 a+a cum am mai s$us2 nu Nnseamn*
dis&rugere &o&al* ?anihilareA2 nici nu are cum2 $en&ru c* a+a cum ne s$un +i
legile 5i/icii2 Nn aces& univers nimic nu dis$are ?dis&rugeA2 &o&ul se
&rans5orm*.
A+adar moar&ea Nnseamn* schim#are2 &rans5ormare2 de/organi/area
?dis&rugereaA unei vechi s&ruc&uri $en&ru a da na+&ere unei noi organi/*ri2
unei noi s&ruc&uri.
6oi murim +i ne na+&em Nn 5iecare cli$*. E clar c* nu sun& acela+i cu cel de
la 11 ani +i nu voi 5i acela+i cu cel de la 9. de ani. De +&ie c* cor$ul 5i/ic N+i
schim#* celulele ?&oa&e celuleleA la 5iecare H ani. Medem as&5el schim#area
$re/en&* Nn cor$ul 5i/ic +i Nnc* ce schim#areP
1e s* mai vor#esc de $sihic2 de con+&iin)*. Aces&a se schim#* Nn 5iecare
minu&2 or*2 /i2 cu ceea ce Nn&re &im$ am mai Nnv*)a&2 am mai Nn)eles. Mechea
s&ruc&ur*2 vechiul sis&em de idei sun& Nnlocui&e &re$&a& cu al&ele +i &o& a+a. M*
mai amin&i)i cInd credea)i c* v-a adus #ar/aV

Ascul&*-m* drag ci&i&or:
"u mori ?&e &rans5ormiA Nn 5iecare minu&P

(ro#lema e ce $ui Nn locul a ceea ce moareV Ai =r*uJ Nn &ine2 dar dac*
aces&a moare $en&ru a 5i Nnlocui& de un =r*u +i mai mareJ nu ai re/olva&
nimicP R*ul nu )i-e 5avora#il2 nici u&il2 nici 5olosi&orP R*ul &re#uie s* 5ie
Nnlocui& cu #ineP
Drag ci&i&or2 devenirea &a ?&rans5ormarea &aA e $ermanen&*2 5ie c* vrei 5ie
<7
c* nu vrei. 3ricum &e schim#i2 +i as&a nu de$inde de &ine2 de &ine de$inde
doar a da o direcie +chi534rii.
1e direc)ie vei alegeV
Din oceanul aces&a imens de mi+care care es&e Universul ?nimic nu s&* Nn
univers o +&ie orice 5i/icianA2 nu &e $o)i sus&rage2 a+a c* e+&i su$us mi+c*rii2
e+&i su$us schim#*rii2 &rans5orm*rii.
3ricum o s* devenim ?o s* ne schim#*mA2 de$inde de noi Nns* a s&a#ili ce
o s* devenim. 6u vrem oare s* ne schim#*m Nn ceva $o/i&iv2 Nn ceva care s*
ne 5oloseasc*2 s* ne schim#*m gIndul +i ac)iunea NncI& aces&ea s* devin*
din ce Nn ce mai #une2 mai u&ile +i 5avora#ile nou*V
1e /ice)i2 es&e o direc)ie mai #un* decI& as&aV 3ricum e mul& mai #un*
decI& direc)ia cealal&*: r*ul ? ac)iuni neu&ile +i ne5avora#ile nou*A2 nu
crede)iV
(oa&e /ice)i2 dar de ce s* m* schim#V M-am s$us doar2 Nn&re#area nu
&re#uie s* 5ie =de ce s* m* schim#J $en&ru c* e Nn $lus2 schim#area nu
de$inde de &ine ?ori vrei ori nu vrei &e vei schim#aA2 de &ine de$inde Nns* Nn
ce &e vei schim#a.
Li Nnc* ceva: =nu $o)i 5i cu Mamona ?Da&anaA +i cu =Dumne/euJ Nn acela+i
&im$J2 v* mai amin&i)iV
Avem acum dou* &i$uri de gInduri +i &endin)e Nn noi: una rea ?$*ca&ele2
care ne duc s$re e5ec&e ne5avora#ile nou*A +i cea #un* ?vir&u)ile care a&rag
e5ec&e 5avora#ile nou*A.
(rin ac)iunea noas&r* ?schim#area $e care noi o $rovoc*mA nu $u&em
decI& 5ie s* Nn&*rim r*ul din noi ? sl*#ind as&5el #ineleA2 5ie s* Nn&*rim #inele
din noi ?sl*#ind as&5el r*ulA.
&ici nu este cale de mi)loc!
A+a c* alege)i #inele +i ac)iona)i Nn consecin)*. =(en&ru Dumne/euJ2 nu
vede)i c* doar aces&a v* es&e u&il +i 5avora#ilV
17
2. /atricea g?ndirii <i po+i3ilitatea evoluiei
Ma&ricea ac&ual* a gIndirii noas&re2 de&ermin* Nn mod ho&*rI&or dac* vom
evolua ?vom m*ri #inele din noiA sau dac* vom involua ?vom m*ri r*ulA2
dac* ne vom m*ri sau mic+ora con+&iin)a du$* ca/.
R*ul vine din necunoa+&ere2 din con+&iin)* redus*. De Nnl*&ur* $rin
cunoa+&erea a ceea ce ne es&e cu adev*ra& 5avora#il +i u&il2 $rin cre+&erea
con+&iin)ei. M*rirea sau mic+orarea con+&iin)ei ?#inelui sau r*ului din noiA2 la
rIndul ei va de&ermina ho&*rI&or modi5icarea ma&ricii gIndirii noas&re.
Mede)i aici cercul viciosV
De aici re/ul&* +i 5a$&ul c* evolu)ia con+&iin)ei e Nncea&* $en&ru c* ea
5unc)ionea/* &o& &im$ul $rin =5eed#ac@J. De exem$lu2 dac* ai o cunoa+&ere
17 Cn aceas&* car&e g*si)i mul&e exem$le care s* 4us&i5ice un r*s$uns a5irma&iv.
<9
#un* a reali&*)ii2 aceas&a modi5ic* ma&ricea gIndirii2 iar aceas&a la rIndul ei
va c*u&a o cunoa+&ere mai mare ?lega&* de #ineA +i &o& a+a.
%. Junctul de reper <i viteza evoluiei

1u cI& ne e mai clar unde vrem s* a4ungem +i avem as&5el o direc)ie
5erm*2 un $unc& de re$er #ine s&a#ili&2 cu a&I& vom a4unge mai re$ede
acolo.
Un om o#i+nui& nu d* nici o direc)ie $e &ermen lung ac)iunilor sale2 +i
as&5el e ca o #arc* care es&e $ur&a&* de valuri Nncoace +i Nncolo2 cInd de un
val2 cInd de al&ul2 $en&ru c* ea nu vrea s* a4ung* nic*ieri.
Dac* +i-ar s&a#ili o direc)ie2 un $unc& de re$er2 a&unci ar merge ho&*rI&
&recInd de valurile care-i sun& $o&rivnice2 5olosindu-le $e cele care-i sun&
5avora#ile +i mai ales ridicIndu-+i $ro$riile $In/e +i mergInd Nm$o&riva
curen&ului dac* e ca/ul. 1Ind cineva N+i s&a#ile+&e unde vrea s* a4ung* +i c*
vrea s* a4ung* acolo2 cau&* imedia& mi4loacele de a reali/a c*l*&oria sa +i
a$oi $leac* la drum. Ace+&i oameni au un $unc& de re$er.
Dac* aces& $unc& de re$er es&e KI6ELE2 ei vor evolua ?vor cre+&e Nn
con+&iin)*2 Nn iu#ire2 5ericireA 5oar&e re$ede. As&a $en&ru c* +&iu ce vor.
"u2 drag ci&i&or2 +&ii ce vreiV
Dau )i se $o&rive+&e +i )ie aces& e$isod din car&ea =Alice Nn )ara minunilorJ:
la un momen& da&2 Alice a4unge Nn&r-o Nnc*$ere Nn care sun& mai mul&e u+i
$rin care se $oa&e ie+i. 6eho&*rI&* $e care s* a$uce2 Nn&rea#* o $isic* care
era Nn camer*:
- (e care u+* s* iesV
- Dar unde vrei s* a4ungiV o Nn&rea#* la rIndul ei $isica.
- 6u +&iuP
- A&unci nu con&ea/* $e unde o s* ie+i2 5u verdic&ul.
Dac* &e a5li Nn si&ua)ia lui Alice2 drag ci&i&or2 s* &e a4u& $u)in ?dar a+a $u)in
numaiA cu o Nn&re#are:

Ce vrei3
#"emeritatea, i+norana, su"erina
:au
2enicia, cunoaterea, "ericirea3

Dac* ai ales2 scrie ce ai ales $e o 5oaie de hIr&ie +i $une)i-o deasu$ra
$a&ului ca s*-)i aduci amin&e cI& mai des de aces& $unc& de re$er $e care )i
l-ai ales. 6egre+i& Nl vei a&inge des&ul de re$ede2 oricum mul&2 mul& mai
re$ede2 decI& dac* nu )i-ai 5i $ro$usP
<B
(. /atricea g?ndirii <i aciunea

Cn eradicarea +i Nnde$*r&area din gIndire a r*ului2 a viciilor2 a egourilor2 a
$*ca&elor2 a ilu/iilor sau cum vre)i s* le numi)i $e acele moduri de5ec&uoase
de gIndire care Nl 5ac s* su5ere $e =$osesorul lor = +i $e cei din 4urul lui2 es&e
ex&rem de im$or&an&* ac)iunea.
1heia =eli#er*riiJ es&e ac)iunea de sens con&rar egoului2 $rac&ica vir&u)iiP
1oncre&2 $en&ru eli#erarea de aces&e moduri de gIndire de5ec&uoase
?5rica2 orgoliul2 des5rIul2 mInia2 &ris&e)ea2 l*comia2 leneaQA es&e 5oar&e
im$or&an&* Nn)elegerea lor2 s&udiul lor
19
: de ce se $roduc2 care sun& cau/ele
care le de&ermin* a$ari)ia2 cum se mani5es&*2 cum =gIndescJ2 dar +i mai
im$or&an&* es&e ac)iunea2 adic* imedia& ce se o#serv* c* un as&5el de ego ar
vrea s* se mani5es&e &re#uie s* c*u&*m nea$*ra& +i imedia& s* $rac&ic*m
=vir&u&eaJ2 ?modul #un de gIndireA cores$un/*&oare ?cura4ul2 umilin)a2
cas&i&a&ea2 calmul2 5ericirea2 de&a+area2 ac)iuneaQA2 chiar dac* am a4uns
doar la o minim* Nn)elegere a avan&a4elor $e care le o#)inem $rin $rac&ica
ei.
As&5el e dis&rus =r*ulJP 1el care vrea s* =a&ing* dumne/eireaJ &re#uie s*
5ie un neNn&reru$& $rac&ican& al vir&u)ii.
Du5le&ul s*u &re#uie s* cau&e +i s* emane Iu#ire2 iar min&ea sa s* cau&e +i
s* emane 1unoa+&ere.
>. 1oina <i aciunea

D* mai $o$osim $u)in asu$ra cercurilor vicioase lega&e de ac)iune. Unul
din&re ele e +i cel de mai sus. (en&ru a de5ini aces& cerc vicios2 cea mai
suges&iv* mi se $are2 vor#a aceea care s$une c* =$o5&a vine mIncIndJP
(en&ru a ac)iona Nn&r-o anumi&* direc)ie2 $en&ru a 5ace o anumi&* ac)iune2
de exem$lu $rac&ica =vir&u)iiJ2 sau $en&ru a Jmedi&aJ2 sau $en&ru a &e ruga2
ai nevoie de un im#old in&erior cI& de mic ?numi& voin)* Nndeo#+&eA care s*
&e Nndemne s* 5aci ac)iunea res$ec&iv*.
Aceas&* voin)* $oa&e s* vin* din&r-o Nn)elegere con+&ien&* sau din&r-o
Nn)elegere in&ui&iv* care cu &im$ul &inde s* se &rans5orme Nn&r-o Nn)elegere
con+&ien&*2 oda&* cu $unerea Nn $rac&ic* a im#oldului in&ui&iv.
3ricum aceas&* voin)* de Nnce$u& care &e Nndeamn* la ac)iune se Nn&*re+&e
$rin ac)iunea Nns*+i ?dac* e ca/ul2 adic* dac* ac)iunea ne con5irm*
=Nn)elegereaJA2 +&i)i cum se /ice =Nnce$u&ul e greuJ.
Dac* voin)a de Nnce$u& $rovine din&r-o Nn)elegere con+&ien&* ?care $oa&e 5i
19 3#serva)iile2 s&udiul lor2 &re#uie 5*cu& Nn 5iecare /i2 iar re/ul&a&ele sun&
recomanda#il a 5i &recu&e Nn&r-un caie& s$ecial des&ina& aces&ui sco$. Aces& lucru
accelerea/* dis&rugerea T$*ca&elorT2 Nn)elegerea +i con+&ien&i/area lor 5iind mul& mai
u+oar* as&5el.
<8
5als* sau adev*ra&*A2 con&inuarea2 men)inerea Nn ac)iunea s&a#ili&* e mul&
mai u+oar*2 iar aceas&* voin)* de Nnce$u& care a avu& anumi&e argumen&e
$en&ru a ne convinge s* ac)ion*m2 $e $arcursul ac)iunii g*se+&e noi +i noi
argumen&e $ro sau con&ra ac)iunii res$ec&ive.
Dac* sun& =$roJ2 men)inerea Nn ac)iune se reali/ea/* Nn con&inuare2 voin)a
$arc* vor#ind cu sine Nns*+i2 Nn&*rindu-se singur*: =Me/i2 +&iam eu c* am
dre$&a&eJ sau =6u )i-am s$usVJQ
Dac* voin)a de Nnce$u& e doar in&ui&iv* +i $e $arcursul ac)iunii nu-+i
g*se+&e cI& mai curInd con5irmarea con+&ien&* ?$rin Nn)elegere con+&ien&*A2
ea &inde s* se diminue/e2 iar ac)iunea $orni&* din&r-o as&5el de in&ui)ie &inde
s* se o$reasc*.
Deci voin)a ne Nndeamn* la ac)iune2 iar $rin ac)iune ne Nn&*rim de o#icei +i
mai mul& voin)a de a ac)iona2 aces& ra)ionamen& 5iind vala#il mai ales Nn
ca/ul $rac&ic*rii vir&u)ilor ?$ace2 lini+&e2 iu#ire2 cunoa+&ereQA.
1ercul vicios voin)*-ac)iune e ru$& de cercul voin)*-Nn)elegere
1B
.
Mai $recis2 nu o s* ac)ion*m nicioda&* dac* nu avem voin)* de a ac)iona
+i nu o s* avem aceas&* voin)* dac* nu o s* ac)ion*m. Deci2 $en&ru a
ac)iona2 ne &re#uie o voin)* minim* de Nnce$u& care $oa&e 5i in&ui&iv* sau
$roveni&* din Nn)elegere. A doua voin)* d* re/ul&a&e mai #une Nn&o&deauna.

). J4catul <i virtutea

D* concre&i/*m $u)in2 $en&ru a Nn)elege mai #ine $ro#lema Nn)elegerii
in&ui&ive +i a celei con+&ien&e. As&5el ma4ori&a&ea =credincio+ilorJ +&iu c* au
$*ca&e +i c* &re#uie s* sca$e de ele. De ceV
=(*i $en&ru c* a+a vrea Dumne/euPJ Aceas&a e o Nn)elegere in&ui&iv*2 care
nu duce $rea de$ar&e2 nu d* re/ul&a&e sa&is5*c*&oare dac* nu e
&rans5orma&* Nn&r-o Nn)elegere con+&ien&*.
Cn ca/ul nos&ru concre&2 aceas&* Nn)elegere con+&ien&* ar cons&a Nn a
Nn)elege: =c un lucru nu e drept pentru c !umnezeu l vrea, ci !umnezeu
l vrea pentru c e drept!
$8
6oi &re#uie deci s* Nncerc*m s* Nn)elegem nu c* =Dumne/euJ vrea s* nu
mai 5acem $*ca&e ?ne a4u&* +i as&a2 dar $u)inA2 ci de ce nu vrea =Dumne/euJ
s* nu mai 5acem $*ca&eP
"re#uie s* Nn)elegem c* =Dumne/euJ vrea s* nu mai 5acem $*ca&e2 nu
$en&ru c* l-ar deran4a $e el Nn vreun 5el aces& lucru2 doar el e A&o&$u&ernic2
e Oericirea A#solu&* +i deci nimic nu-l $oa&e a&inge +i deran4a 5*r* voia sa.
"re#uie s* Nn)elegem c* =Dumne/euJ vrea ca noi s* nu mai $*c*&uim nu
$en&ru #inele lui ?el e KI6ELE a#solu&A2 ci $en&ru #inele nos&ru.
El e iu#irea a#solu&*2 5ericirea a#solu&* +i vrea s* ne a4u&e +i $e noi s*
sim)im Iu#irea2 Oericirea2 Ex&a/ul. Cn aces& sens El ne s$une c* nu e #ine s*
1B Me/i ca$i&olul TEli#erarea gIndiriiT2 su#ca$i&olul TAc)iuneaT - T7. Moin)* +i
Nn)elegereT.
18 1um #ine /ice TmagicianulT Eli$hias Lev.
<H
$*c*&uim. Ac)iunile noas&re nu-l a&ing $e El:

=;it-te spre Ceruri i privete. 2ezi norii, ct de sus sunt "a de tine3
!ac pctuieti, ce ru i "aci <ui3 i cnd pcatele i se nmulesc, ce-i "aci
<ui3 !ac eti drept, ce-i dai <ui3 Ce primete #l din mna ta3
=utatea ta nu poate vtma dect pe semenul tu, dreptatea ta nu
"olosete dect "iului omului! 6-ov, %7.79

6oi &re#uie s* Nn)elegem 5oar&e #ine aces& lucru2 $*ca&ele noas&re r*nesc
$e semenii no+&ri2 care #ineNn)eles vor lua =m*suriJ2 deci Nn ul&im* ins&an)*
$*ca&ele ne r*nesc $e noi +i numai $e noiP De aceea &re#uie s* sc*$*m de
ele. R*ul es&e ca un s$ine Nn coas&*2 &re#uie s* sc*$*m de el +i s* ne
#ucur*m de KI6E ?5ericire2 iu#ireA.
Doar sc*$Ind de aces& R*u ?el e cioara din mIn*A ne $u&em #ucura de
Kine ?vul&urul de $e gard mai )ine)i min&eVA. (en&ru aceas&a &re#uie s*
ac)ion*m: o $unere Nn $rac&ic* a unei vir&u)i 5ace cI& o su&* de &eorii2
re5eri&oare la na&ura egoului sau a vir&u)ii.
$. Iertarea interioar4 <i cea exterioar4

=i ne iart nou +reelile noastre precum i noi iertm +reiilor notri>

Aces& cerc vicios al ier&*rii2 reda& $e scur& Nn ci&a&ul de mai sus ar $u&ea 5i
considera& $e #un* dre$&a&e ca un cerc vicios 5undamen&al. 1a un s$eci5ic al
lui e 5a$&ul c* nu &re#uie s*-l ru$em2 ci &re#uie doar s*-l cunoa+&em cum
5unc)ionea/* +i s* 5olosim mecanismul s*u $en&ru a ne o#)ine mIn&uirea2
eli#erarea 2 iluminareaQ
1unoa+&erea modului de ac)iune a aces&ui cerc2 im$lic* cunoa+&erea
modului de ac)iune a unor cercuri vicioase secundare care de aceas&* da&*
&re#uie dis&ruse. Aces&ea sun& cele genera&e de mInie2 orgoliu2 invidie2 5ric*2
&ris&e)eQ
Dar mai concre& Nn ce cons&* aces& cerc vicios al ier&*riiV (*i2 e 5oar&e
sim$lu ex$lica& Nn rug*ciunea 5undamen&al* a cre+&inismului: a#solu& nici un
$*ca& din cI&e ai acum2 nu-)i va 5i ier&a& decI& dac*2 la rIndul &*u nu ier)i
gre+elile ?$*ca&eleA al&ora 5a)* de &ine:
1I&e $*ca&e ier)i al&ora2 a&I&ea N)i vor 5i ier&a&e )ieP
Le ier)i &oa&e $*ca&ele2 &oa&e $*ca&ele &ale N)i sun& ier&a&eP Li as&a nu
numai a+a c* /ici: ga&a =le-am ier&a& &oa&e $*ca&eleJ2 ci &re#uie s* a4ungi la
nivelul Nn care vor#a &a s* 5ie a$ro#a&* de gIndire +i de inim* $In* +i Nn cele
mai ascunse col)i+oare ale lor.

(In* aici a 5os& sim$luP Dar oare ce Nnseamn* a ier&aV Dac* Nncerc*m s*
l*murim aces& lucru2 +i &re#uie s* o 5acem2 vom desco$eri c* noi ne ier&*m
<<
singuri: noi decidem dac* s* ier&*m sau nu +i Nn 5unc)ie de aceas&a
=Dumne/euJ ne iar&* sau nu. "re#uie s* s&a#ilim Nn con&inuare c* $*c*&uim
5a)* de cei c*rora le 5acem r*u +i c* $u&em 5ace r*u doar semenilor no+&ri
?ve/i ci&a&ul din Iov da& la cercul =(*ca&ul +i Mir&u&eaJA. Deci ei ca s* se
mIn&uiasc* &re#uie s* ne ier&e $e noi +i noi &re#uie s*-i ier&*m $e cei care
ne 5ac r*u2 nuV
Dar oare as&a Nnsemn* c*2 de exem$lu2 s* =nu-i $ede$simJ Nn nici un 5el
$e uciga+i +i $e ho)i +i s*-i l*s*m s* 5ac* ce vorV
6icidecum. Universul are o organi/are2 o armonie2 cine Nncearc* s* o
s&rice va 5i &ras la r*s$undere +i Nm$o&riva lui se vor lua =m*suriJ de rigoare
?vom vedea mai Nncolo ce 5el de m*suriA. As&a re5eri&or la ex&erior.
Dar +i Nn in&eriorul nos&ru &re#uie s* 5ie o armonie2 o organi/are +i &o)i cei
care Nncearc* s* o s&rice ?de exem$lu orgoliul2 mInia2 des5rIul2 5ricaQA
&re#uie &ra+i la r*s$undere2 iar de m*surile care &re#uie lua&e Nm$o&riva lor
am mai $omeni& +i voi mai $omeni.
As&5el $re/en&Ind si&ua)ia se $oa&e vor#i de dou* &i$uri de ier&*ri: una
exterioar4 +i una interioar4.
Rug*ciunea ="a&*l nos&ruJ se re5er* la ier&area in&erioar*. De 5a$&2 &oa&e
Evangheliile +i A$ocali$sa vor 5i Nn)elese doar dac* +&im c* ele se $e&rec Nn
in&eriorul nos&ru. Mai $recis2 cInd ni se 5ace r*u2 $e lIng* armonia
ex&erioar* dis&rus* $rin r*ul care ni s-a 5*cu&2 e dis&rus* +i armonia
in&erioar* $rin 5a$&ul c* Nn in&eriorul nos&ru $*ca&ele: orgoliu2 mInie2 5ric*2
des5rIu2 l*comie2Q Nncearc* s* $roduc* agi&a)ie +i de/organi/are. Aceas&*
dis&rugere a$are +i e direc& $ro$or)ional* cu m*rimea aces&or $*ca&e a&rase
de =$*ca&eleJ celor care ne-au gre+i&.
Legea 5undamen&al* a cre+&inismului +i esen)a oric*rei religii cons&* Nn =a
iu#i $e a$roa$ele nos&ru ca $e noi Nn+ineJ. Deci noi &re#uie ca s* a4ungem s*
sim)im Nn noi aceas&* iu#ire divin* $en&ru &oa&e 5iin)ele ?semenii no+&riA +i s*
o l*s*m s* se mani5es&e.
Cn calea mani5es&*rii ei $rimul o#s&acol +i cel mai im$or&an& se a5l* chiar
Nn in&eriorul nos&ru. Dun& aces&e moduri gre+i&e de gIndire: orgoliu2 mInie2
violen)*2 ur*2 l*comie2 5ric*Q care &ind s* ne de/organi/e/e in&eriorul2 s* ne
5ac* s* su5erim2 s* ne $roduc* angoase2 s* ne &rag* Nn &ris&e)e.
1el care iu#e+&e cu adev*ra& se sim&e #ea&i5ic2 Nn ex&a/2 e cu$rins de o
$ace +i o lini+&e de nedescris +i $rin ceea ce 5ace Nncearc* s* a4u&e +i $e
celelal&e 5iin)e s* sim&* Iu#irea. Cn aces& sens dac* a&unci cInd ac)ionea/*
el sim&e Nn&r-adev*r Iu#irea Nn sine2 el va vrea s* a4u&e +i va $u&ea s* o 5ac*
#ine dac* are Discern*mIn& ?+&ie deose#irea din&re #ine +i r*uA.
Dar e de re)inu& c* el a4u&* nu $ede$se+&e2 nu se r*/#un*2 =nu-i Nnva)* el
min&eJP Aces&e din urm* ac)iuni le 5ac doar $*ca&ele. Iu#irea divin* se
aseam*n* cu iu#irea unui $*rin&e care N+i =$ede$se+&eJ co$ilul care a gre+i&2
deci nu-l iar&* ?aceas&a e la&ura ex&erioar* a ier&*riiA2 dar Nn in&eriorul s*u el
nu-+i ur*+&e co$ilul2 ci dim$o&riv* Nl iu#e+&e +i din aceas&* cau/* Nncearc*
s*-l a4u&e $rin anumi&e =m*suri ex&erioareJ s* Nn)eleag* c* ceea ce a 5*cu&
deran4ea/* armonia ex&erioar* a lumii +i de asemenea armonia sa
in&erioar*2 deci s* nu mai 5ac* r*ul ce l-a 5*cu&2 $en&ru c* ac)iunea $e care
<:
a 5*cu&-o nu es&e un #ine $en&ru el2 nu es&e ceva u&il2 5avora#il +i avan&a4os
$en&ru el.
Dingurul lucru avan&a4os a+a cum am su#linia& la cercul egoism-al&ruism
es&e ca el s* doreasc* #inele celor din 4ur +i s*-i a4u&e ?cu al&e cuvin&e s*-i
iu#easc*A.
Ia&* ce urm*re+&e un $*rin&e care-+i iu#e+&e co$iii $rin =$edea$sa saJP
Din ce am ar*&a& mai Nnain&e se Nn)elege de la sine c* Nn in&eriorul s*u
$*rin&ele +i-a ier&a& co$ilul2 adic* nu a l*sa& ca armonia +i 4udeca&a sa s*-i
5ie deran4a&* de =$*ca&eJ ?orgoliu2 mInie2 l*comieQA: Nn in&eriorul s*u el
doar iu#e+&e2 doar Nncearc* s* a4u&e.
Dac* Nn in&erior nu ier&*m +i nu iu#im $e a$roa$ele nos&ru ca $e noi Nn+ine
a&unci negre+i& c* ne vom l*sa ghida)i Nn ac)iunile noas&re de modurile
gre+i&e de gIndire men)iona&e2 +i deci aces&e ac)iuni vor 5i gre+i&e2 vor
deran4a armonia ex&erioar* a sis&emului +i aces&a va lua =m*suriJ de
res&a#ilire a ordinii.
Dac* Nn in&erior noi nu ier&*m2 indi5eren& de r*ul care ni s-a 5*cu&2 a&unci
in&eriorul nos&ru N+i $ierde armonia2 lini+&ea2 $acea +i calmul in&erior +i vom
deran4a negre+i&2 $irn ac)iunile $e care le vom 5ace2 armonia ex&erioar*. Am
5i ca un +o5er #ea& &ur&* care nu mai vede $e unde merge +i care inevi&a#il
va $rovoca un acciden& $en&ru care mai a$oi va &re#ui =s* $l*&easc*J.
Dac*2 dim$o&riv*2 Nn in&erior noi ier&*m $e &oa&* lumea +i reu+im s*
$*s&r*m Nn noi &o& &im$ul iu#irea2 armonia2 5ericirea2 lini+&ea2 $acea2 ordinea
+i ac)iunile noas&re vor $*s&ra aces&e carac&eris&ici2 con&ri#uind la Nn&*rirea
armoniei sis&emului ?aces&a se va sim)i #ine +i noi ne vom sim)i #ine R mai
)ine)i min&eVA.
Deci noi Nn in&erior &re#uie s* iu#im $e &oa&* lumea2 s* ier&*m $e &oa&*
lumea2 s* a4u&*m $e &oa&* lumea cu #un*voin)* +i cu discern*mIn&. A&unci
Nn ex&erior2 $rin ac)iunile noas&re se va mani5es&a aceas&* iu#ire2 aceas&*
Nncercare de a a4u&a cu #un*voin)* +i discern*mIn& $e cei care au gre+i&2
chiar dac* aces& a4u&or $resu$une luarea de =m*suriJ2 m*suri care &re#uie
lua&e cu discern*mIn&2 as&5el NncI& din acele ac)iuni s* se o#)in* maximul de
#ine $en&ru noi +i $en&ru cei din 4ur. M*surile concre&e &re#uie s&a#ili&e cu
a&en)ie Nn 5unc)ie de 5iecare ca/ Nn $ar&e.

Ia&* deci Nn ce cons&* ier&area gre+elilor celorlal)i: la a nu l*sa s* se
mani5es&e nicioda&* Nn noi =gre+elile noas&reJ: orgoliul2 mInia2 ura2 violen)a2
l*comia2 des5rIul2 5rica2 &ris&e)eaQ.

Dac* aces&e moduri gre+i&e de gIndire vor 5i elimina&e2 ele nu ne vor mai
Nndemna la ac)iuni gre+i&e ?releA iar ac)iunile noas&re ne vor 5i cu adev*ra&
u&ile +i 5avora#ile. Aces&e =$*ca&eJ2 din cel care ne-a gre+i& sun& cele care au
5*cu& ca aces&a s* ne 5ac* un r*u. "o& aces&e $*ca&e au $ro$rie&a&ea c*
Nncearc* s* &re/easc* Nn noi acelea+i $*ca&e2 $rin re/onan)*.
3rgoliul2 mInia2 violen)aQ celui care ne 5ace un r*u vor Nncerca s* a&rag*
din noi orgoliul2 mInia2 violen)aQ Dac* vor reu+i ?+i vor reu+i dac* nu
:.
ier&*m =in&eriorJ $*ca&ele celuilal&A +i vor $une s&*$Inire $e noi2 vom 5ace
ac)iuni gre+i&e +i va &re#ui s* su$or&*m consecin)ele.
Modurile gre+i&e de gIndire de&ermin* Nn&o&deauna ac)iuni gre+i&e +i v*
s$un: orgoliul2 mInia2 violen)a2 &ris&e)ea2Q sun& moduri gre+i&e de gIndire.
A+adar IER"AFI ?sc*$a)i de modurile gre+i&e de gIndire din voiA +i IUKIFIP
'. I+pita <i A5?ntuireaB

Cn lumina celor $re/en&a&e mai sus vom Nn)elege c* $en&ru a ne =mIn&uiJ
va &re#ui s* 5im is$i&i)i2 doar +&i)i +i voi c*: =aurul se $ro#ea/* cu 5ocul +i
vir&u&ea cu &en&a)iaPJ
1are-i mecanismul2 de ce es&e im$or&an& s* 5im is$i&i)iV
A+a cum am ar*&a&2 noi avem Nn in&eriorul nos&ru moduri gre+i&e de
gIndire2 dar aces&ea sun& ascunse $rin su#con+&ien&ul nos&ru +i ies la lumina
ram$ei2 ies Nn lumina con+&iin)ei ca s* le $u&em vedea +i noi ?+i as&5el s* le
$u&em anali/a2 Nn)elege +i elimina din noiA2 de o#icei Nn urma $rocesului de
re/onan)*. R*ul re/onea/* cu r*u. Kinele cu #ine.
R*ul din ceilal)i va a&rage deci r*ul din noi. As&5el noi Nl vom $u&ea vedea.
E clar c* nu $o)i anali/a2 Nn)elege +i elimina ceva ce nu ve/i. Aces&a e rolul
is$i&ei2 a =du+manilor no+&riJ2 s* ne a4u&e s* vedem r*ul din noi.
D* le mul)umim deciP O*r* ei ne-ar 5i 5oar&e greu s* vedem aces&e moduri
gre+i&e de gIndire din noi.
D* v* $oves&esc acum o $oves&ire #udis&*. Un om s-a ho&*rI& s* devin*
asce& +i s-a re&ras s* medi&e/e Nn mun)i. Aici2 #ucurIndu-se de a&I&a
5rumuse)e2 a Nnce$u& s* sim&* Nn el 5ericirea2 #ucuria +i ex&a/ul +i a cre/u& c*
=s-a ilumina&J2 c* a dis&rus r*ul din el +i era 5oar&e #ucuros. Cn aceas&* s&are
s-a Nndre$&a& c*&re un sa& $en&ru a-+i 5ace ros& de $rovi/ii s$re a se
reNn&oarce Nn mun&e. La in&rarea Nn sa& Nns*2 cineva l-a c*lca& din gre+eal* $e
$icior. Au&oma& din asce&ul nos&ru a ie+i& mInia +i orgoliul2 a Nnce$u& s*-l
Nn4ure $e =ne5erici&J +i i-a mai da& +i o $alm*.
"o&ul s-a $e&recu& 5oar&e ra$id. Asce&ul a 5os& lua& $rin sur$rindere. A&unci
el a reali/a& c*-n el /ace Nnc* mul& r*u $e care &re#uie s*-l elimine +i c* nu
va $u&ea 5ace aces& lucru dac* nu va 5i a4u&a& de =du+maniJ $en&ru a-l
vedea. El a Nn)eles c* $en&ru aceas&a &re#uie s* r*mIn* Nn socie&a&e2 s*
r*mIn* Nn con&ac& cu oamenii +i s* $Indeasc* momen&ele Nn care r*ul din el
iese la iveal* a&ras de r*ul celorlal)i. Cn acel momen& Nl anali/a s$re a vedea
de ce era gre+i& acel mod de gIndire +i Nl elimina cu =senin*&a&ea adus* de
lumina Nn)elegeriiJ.
Ia&* deci care e rolul ID(I"EI.
Adev*r v* s$un: dac* nu ve)i 5i is$i&i)i2 dac* nu v* va gre+i nimeni2 nu
ve)i a4unge s* cunoa+&e)i r*ul din voi +i s*-l elimina)i2 iar 5*r* a elimina
aces& =r*uJ nu v* ve)i $u&ea =mIn&uiJP
=Cine are urec0i s aud!
:1
#. A te na<te <i a 5uri. Lep4darea de +ine

=!ac vine cineva la Mine i nu urte pe tatl su, pe mama sa, pe
nevasta sa, pe copiii si, pe "raii si, pe surorile sale, ba c0iar nsi viaa
sa nu poate "i ucenicul Meu. 6<uca $..?89
=4ricare dintre voi, care nu se leapd de tot ce are nu poate "i ucenicul
Meu.6<uca $..%%9

Am v*/u& Nn su#ca$i&olul =DevenireaJ c* noi ne na+&em +i murim Nn 5iecare
cli$* +i c* avem doar $osi#ili&a&ea de a da o direc)ie schim#*rii. Cn aces&
su#ca$i&ol =A &e na+&e +i a muriJ am vru& s* de/vol& mai mul& aceas&* idee
de direc)ie +i c*u&Ind un mod adecva& de a o 5ace am da& $es&e cele dou*
ci&a&e din Evanghelia lui Luca $re/en&a&e mai sus care mi s-au $*ru& 5oar&e
suges&ive a+a c* le su$un acum +i a&en)iei dumneavoas&r*.
(en&ru ca s* a$ar* noul2 &re#uie s* dis$ar* vechiulU dac* vrem s*
cons&ruim o cas* nou* $e locul celei vechi2 &re#uie s* o d*rIm*m mai Nn&Ii
$e aceas&a din urm*.
Kun2 ce am s$us $In* aici e vala#il $en&ru &oa&* lumea2 dar ce voi s$une
Nn con&inuare 5olose+&e mai mul& doar celor care la Nn&re#area din 5inalul
su#ca$i&olului =DevenireaJ au r*s$uns a5irma&iv2 $en&ru cei care au ales
KineleP

E #ine s* $reci/*m as&5el Nn con&inuare c* exis&* o deose#ire Nn&re a vrea
+i a ac)iona. A vrea s* 5ac ceva nu im$lic* nea$*ra& c* o s* +i 5ac2 es&e doar
$rimul im$uls care m* Nndeamn* s$re ac)iune.
Exem$lu: dac* voi vre)i acum s* mInca)i ceva2 nu v* mai r*mIne decI&
s* o +i 5ace)iU dac* doar vre)i s* mInca)i dar nu ac)iona)i deloc Nn direc)ia
reali/*rii aces&ui o#iec&iv2 r*mIne)i doar la s&adiul de =vreauJ2 doar a&I& +i
nimic mai mul&.
Mai concre&2 dac* voi vre)i =#ineleJ2 dac* voi vre)i s* v* =mIn&ui)iJ2
=eli#era)iJQ nu o s* v* a4u&e mare lucru dac* doar vre)i2 mai &re#uie s* +i
ac)iona)i $en&ru a v* a&inge o#iec&ivul.
Mede)i deci di5eren)a Nn&re A MREA +i A A1FI36AV

Dac* v* es&e clar* aceas&* di5eren)* +i voi +i ac)iona)i Nn direc)ia sus-
amin&i&*2 un elemen& de ghida4 al ac)iunii voas&re2 o idee des$re cum ar
&re#ui condus* ac)iunea voas&r* v* es&e da&* Nn ci&a&ul din Luca: =&re#uie s*
v* le$*da)i de &o& ce ave)i voi acumPJ
Acum nu Nncerca)i s* Nn)elege)i gre+i& aces& Nndemn2 $rivi)i a&en)i la voi +i
vede)i ce ave)i +i ce &re#uie s* le$*da)iP 3are nu ave)i Nn voi &o& 5elul de
moduri gre+i&e de gIndire ?orgoliu2 mInie2 des5rIuQA2 &o& 5elul de gri4i 5alse2
de a&a+amen&e gre+i&e2 de ilu/ii2 de a+&e$&*ri /adarniceV
3are aces&e moduri de gIndire2 nu sun& de5ini&orii $en&ru ceea ce es&e
:-
$sihicul vos&ru acum2 nu sun& aces&ea =&o& ceea ce ave)i voi acumJV Ia&*2 de
aceea &re#uie s* v* le$*da)i de &o& ce ave)i +i s* $une)i Nn loc moduri
corec&e de gIndire2 s* Nncerca)i s* vede)i reali&a&ea a+a cum e ea +i nu
al&5elP
Le$*da)i-v* de ILUZIIP
Li ce re$re/in&* gIndirea voas&r* acumV 6u es&e oare ea doar un mod2 Nn
marea lui ma4ori&a&e gre+i&2 de a $rivi reali&a&eaV 6u Nncerc s* /ic c* &o& ce
es&e Nn noi e gre+i&2 mai sun& +i lucruri #une2 /ic eu2 dar cInd v*d c* Isus a
/is =&o& ce avemJ Nnseamn* c* aces&ea sun& nesemni5ica&iv de $u)ine NncI&
au $u&u& 5i negli4a&e.
A+adar &re#uie s* le$*d*m aces&e moduri gre+i&e de gIndireP Li oare nu
sun& aces&ea =&a&*lJ +i =mamaJ noas&r* V Aces&e moduri de gIndire $e care
le-am $relua& din socie&a&e ?$re4udec*)i2 ilu/ii2 a&a+amen&e2 a+&e$&*ri
5alseQA nu sun& ele de5ini&orii $en&ru ceea ce sun&em noi2 nu ne-au n*scu&
ele $e noi a+a cum sun&em acumV
Li aces&e moduri gre+i&e de gIndire $e care le-am $relua& din socie&a&e
?&a&*l +i mama noas&r*A nu au da& na+&ere la moduri gre+i&e de gIndire Nn
noi ?nevas&a noas&r*A $e #a/a c*rora noi am cons&rui& Nn $sihicul $ro$riu
al&e moduri gre+i&e de gIndire ?co$iii2 5ra)ii +i surorile noas&reAV De +&ie doar
c* dac* se $orne+&e de la $remise gre+i&e +i re/ul&a&ele vor 5i gre+i&eP
Acum cred c* Nn)elege)i de ce &re#uie s* =urI)iJ $e =&a&*l vos&ruJ2 $e
=mama voas&r*J2 $e =nevas&a2 co$iii2 5ra)ii +i surorile voas&reJP
Aces&ea sun& moduri gre+i&e de gIndire care se a5l* Nn voi +i de care
&re#uie s* v* le$*da)i.
Reamin&esc c* $en&ru o #un* Nn)elegere a Evangheliilor2 cheia es&e s* +&i)i
c* &o&ul se $e&rece Nn voi $en&ru c*:

=@mpria lui !umnezeu este nuntrul vostru. 6<uca, $A.?$9

:7
III. AC:I,"-A
1. A a+culta <i a Inelege
Un om care nu ascul&* $e cel cu care discu&*2 nu $rea are cum s*-l
Nn)eleag*.
Ma4ori&a&ea discu)iilor con&radic&orii in&r* Nn&r-un cerc vicios Nn care 5iecare
$ar&ener de discu)ie sus)ine la nes5Ir+i& acela+i $unc& de vedere 5*r* a-+i
Nnsu+i o#serva)iile celuila& +i 5*r* a-+i ada$&a discursul la aces&e o#serva)ii.
Un om Nnce$e s* vor#easc*2 $ronun)* o 5ra/* oarecare2 care )ie nu N)i
convine2 care nu e Nn acord cu modul &*u ac&ual de gIndire +i ga&a cu
ascul&a&ul: de aici Nncolo nu-l mai ascul)i2 e+&i $reocu$a& doar s* g*se+&i un
con&raargumen& $en&ru 5ra/a s$us* de el. (lus c* de o#icei omul are
&endin)a ?da&ori&* $*c*&osului aces&a de orgoliuA s* cread* c* numai el are
dre$&a&e2 c* res&ul sun& $ro+&i. Din aces&e cau/e se duce $e a$a sIm#e&ei
orice Nncercare de discu)ie2 de a a4unge la Nn)elegere.
Discu)ia nu &re#uie s* 5ie un schim# de $*reri con&rare2 5*cu&e de dragul
de a le 5ace2 ci un a4u&or reci$roc $e care &re#uie s* +i-l dea $ar&ici$an)ii la
discu)ie $en&ru ca 5iecare din ei s* Nn)eleag* mai #ine $ro#lema su$us*
cerce&*rii.
Dar de o#icei2 se discu&* doar de dragul de a discu&a2 sau s$re a ar*&a
celuilal& ce =de+&e$& e+&i &uJ +i nu $en&ru a Nnv*)a ceva din discu)ia
res$ec&iv*2 $en&ru ca la s5Ir+i& s* se $oa&* &rage o conclu/ie care s* 5ie
Nn)eleas* de $ar&enerii de dialog. Aceas&* reali&a&e a$are $en&ru c* oamenii
=nu au o#iceiulJ s* se ascul&e unii $e al)ii +i de aici decurge +i inca$aci&a&ea
de a-i Nn)elege $e ceilal)i.

(en&ru ca o discu)ie s* 5ie 5olosi&oare la ceva2 mecanismul ei ar &re#ui s*
5ie urm*&orul:

AC,LT8 & .":-L-6- K AL,T8M

"oa&e e&a$ele sun& la 5el de im$or&an&e2 nu se $oa&e s*ri $es&e ele +i nici
nu $oa&e 5i elimina&* vreuna 5*r* ca discu)ia s* nu degenere/e Nn&r-un
schim# de vor#e goale 5*cu& de dragul de a nu &*cea.
3rice ac)iune $e care o 5aci ar &re#ui &eore&ic s*-)i 5oloseasc*. Dar dac*
&oa&e ac)iunile oamenior le-ar 5olosi ?adic* dac* ar 5i Nn avan&a4ul lor real2
a&r*gInd re$ercusiuni 5avora#ile asu$ra lorA a&unci noi am &r*i Nn Rai.
1um nu &r*im2 $u&em vedea c* o cau/* e +i aces& cerc vicios al ascul&*rii
+i Nn)elegerii: nu ascul)i2 nu ai cum s* Nn)elegiU nu $o)i s* ascul)i2 dac* nu
cau)i s* Nn)elegiP
:9
(en&ru ca discu)iile $e care le $or)i s*-)i 5ie 5olosi&oare &re#uie ca s* 5i #ine
in&en)iona&2 s* ai #un*voin)* +i in&en)ia #ine Nn5i$&* Nn &ine de a lim$e/i Nn&r-
adev*r $ro#lema $us* Nn discu)ie.
Dac* nu se Nnde$linesc aces&e condi)ii mai #ine "A1IP
De $oa&e vedea Nn aces& sens c* ma4ori&*)ii oamenilor le e 5ric* de
$ro5un/imi ?curios lucru2 dar a+a eA +i ma4ori&a&ea discu)iilor2 din aceas&*
cau/*2 sun& de su$ra5a)*2 su$er5iciale2 $ur&a&e nu de al&a dar s* nu se ui&e
cum e s* vor#e+&i.
Ace+&i oameni se $are c* nu reali/ea/* $ro5und c* lim#a e o uneal&*
o5eri&* de 1er $en&ru a-i a4u&a Nn c*u&area lor ve+nic* de 1unoa+&ere +i
Iu#ire.
(en&ru a-)i Nn)elege in&erlocu&orul &re#uie doar s*-l $rive+&i cu
KU6EM3I6FE2 s* ve/i c* el Nn&r-adev*r vrea s* &e a4u&e2 s*-)i o$re+&i $u)in
gIndurile &ale orgolioase +i s*-i ascul)i ra)ionamen&ul. Cn marea ma4ori&a&e a
ca/urilor cel care vor#e+&e e #ine in&en)iona&2 adic* cau&* $e cI& $osi#il s*
&e l*mureasc* $e &ine de modul cum vede el ?din $unc&ul lui de vedere R de
la nivelul lui de con+&iin)*A $ro#lema $us* Nn discu)ie.
Dac* o s* +&ii vreoda&* s*-l ascul)i cu adev*ra&2 o s* Nn)elegi aces& lucru.
Dac* l-ai ascul&a& +i ai Nn)eles $unc&ul lui de vedere +i consideri c* e gre+i&2
cau&* s*-l a4u)i ?nu c*u&a s* &e im$uiA s* Nn)eleag* aces& lucru.
Dac* nu o s* cau)i s*-l a4u)i ci cau)i doar s* &e im$ui2 sau s* &e =dai
mareJ cu ceea ce +&i ?da&ori&* orgoliului din &ineA2 orgoliul din el va sesi/a
aces& lucru +i va s*ri +i el de acolo2 5*cIndu-l $e in&erlocu&orul &*u la rIndul
lui s* nu &e mai ascul&e2 5iind $reocu$a& doar cu $reg*&irea con&raa&acului.
Li de aici se &ermin* discu)ia.
Deci dac* vrei s* &e Nn)elegi cu cei din 4ur cau&* $rin discu)iile &ale s* a4u)i
sau s* &e la+i a4u&a&2 du$* ca/2 a&I& +i nimic al&ceva. 3rice al&ceva es&e Nn
$lus. A4u&*-&e $e &ine sau a4u&*-l $e =elJ $en&ru a 5ace $a+i s$re Cn)elegere.

A+adar: AD1UL"EP C6FELE0EP A>U"EP
2. Repetiia <i Inelegerea
1u cI& mai des se re$e&* o $ro#lem*2 cu a&I& mai des aceas&a se
anali/ea/*U cu cI& mai des se cau&* r*s$unsuri la $ro#lema res$ec&iv*2 cu
a&I& cre+&e $ro#a#ili&a&ea de a o Nn)elege +i de a o re/olva.
Mrei s* re/olvi o $ro#lem* ?ex.: =nemurireaJ2 =$osi#ili&a&ea vie)ii de du$*
moar&eJ2 =mIn&uireaJ2 =$ro#lema $*ca&elorJ2 a Adev*rului2 a =dimensiunilor
$araleleJ2 a modurilor de gIndire din &ineQA nu ai decI& s* &e gInde+&i la ea2
cI& mai des2 NncercInd de 5iecare da&* a o re/olva.
Duccesul e garan&a&P
=Re$e&i)ia e mama Nnv*)*&uriiJ /ice)i voi2 iar eu /ic: concen&rarea $e o
$ro#lem* 5*r* a o mai l*sa din min&e $In* nu o re/olv*m2 e mama
Nn)elegerii Reali&*)ii care &e Nncon4oar*.
:B
1ei care nu au ca$aci&a&e de concen&rare +i nu au o voin)* acer#* de
cunoa+&ere a mis&erelor vie)ii +i nici nu Nncearc* s*-+i de/vol&e aces&e
ca$aci&*)i se numesc =oameni o#i+nui)iJ.
Cn a5ar* de ei2 mai exis&* as$iran)ii2 ini)ia)ii +i mae+&rii.
- As$iran)ii cau&* Nn&radev*r cheile =mIn&uiriiJ2 avInd o dorin)* 5oar&e
mare de a le g*sii +i de$un un e5or& consis&en& Nn aces& sens.
- Ini)ia)ii sun& cei care au +ansa s* le g*seasc* +i cau&* s* le $un* Nn
$rac&ic* $en&ru a-+i reali/a o#iec&iveleU
- Mae+&rii sun& cei care au avu& voin)a +i cunoa+&erea necesar* s$re a
$une Nn $rac&ic* aces&e chei2 a&ingIndu-+i as&5el o#iec&ivul.
Revenind la cercul nos&ru vicios $u&em vedea c*2 de exem$lu2 ca$aci&a&ea
mo&orie a omului e la Nnce$u& $u)in de/vol&a&*2 dar co$ilul se concen&rea/*
+i Nnva)* $rin re$e&i)ii nenum*ra&e s* mearg*2 s* alerge... A$oi $oa&e Nnv*)a
&o& 5elul de mi+c*ri mai com$lica&e ?cum sun& cele $e care le $o& 5ace
gimna+&iiA. 1u cI& exersea/* mai mul&2 cu a&I& N+i vor $er5ec)iona
ca$aci&a&ea lor mo&orie.
Re$e&i)ia es&e deci cheia $en&ru a a4unge s* con+&ien&i/*m +i s* Nn)elegem
as$ec&e $ro5unde ale reali&*)ii Nncon4ur*&oare2 dar e vor#a aici de o re$e&i)ie
con+&ien&*2 de o men)inere a min)ii2 concen&ra&* asu$ra s&udierii
5enomenului cerce&a&2 un &im$ cI& mai Nndelunga&2 a&I& cI& e necesar $en&ru
a-l Nn)elege.
(rin re$e&i)ie $u&em vedea de asemenea c* se Nn&*resc anumi&e moduri
de gIndire Nn noi ?care $o& 5i corec&e sau incorec&eA2 Nn aces& ca/ $u&Indu-se
vor#i de o repetiie incon<tient4 ?din iner)ieA care exis&* Nn omul ac&ual +i
duce negre+i& la m*rirea viciilor +i a modurilor gre+i&e de gIndire din
$sihicul lui2 +i o repetiie con<tient4 5*cu&* cu sco$ #ine $reci/a&2 +i de
o#icei Nn 5olosul real al 5iin)ei. Aceas&* re$e&i)ie con+&ien&*2 s$ri4ini&* $e
Nn)elegerea reali&*)ii2 $oa&e duce la Nn&*rirea Nn noi a modurilor corec&e de
gIndire: cunoa+&erea2 iu#irea2 umilin)a2 #un*&a&ea2 com$asiunea2 calmul2
al&ruismul...
"re#uie s* c*u&*m s* de/vol&*m Nn noi ca$aci&a&ea de concen&rare
volun&ar* ?nu cons&rIns*A asu$ra o#iec&ivelor $e care ni le $ro$unem a le
reali/a
1H
. 1u cI& ca$aci&a&ea noas&r* de concen&rare va 5i mai mare2 cu a&I&
&im$ul de reali/are a o#iec&ivelelor care ni le $ro$unem e mai redus.
Mre)i s* v* =mIn&ui)iJ2 nu o s* reali/a)i nicioda&* aces& lucru dac*
ca$aci&a&ea voas&r* de concen&rare asu$ra unui o#iec&iv e redus* +i nu
c*u&a)i s* o de/vol&a)i.
Li )ine)i min&e: =Muli c0emai, puini alei!

1H Me/i ca$i&olul TUnel&ele des*vIr+iriiT su#ca$i&olul TMedi&a)iaT.
:8
%. 1oina <i Inelegerea

Moin)a de a 5ace o ac)iune oarecare survine din Nn)elegerea ?mai mul& sau
mai $u)in $ro5und*A a necesi&*)ii de a 5ace ac)iunea res$ec&iv*. Dac* nu
Nn)elegem de ce ar &re#ui s* 5acem o ac)iune ?nu g*sim nici un mo&iv care
s* o sus)in*A2 de o#icei nu o 5acem.
Cn)elegerea $rovine din voin)*.

6umai un om care s$ri4ini& $e voin)a sa ac)ionea/* Nn sensul cunoa+&erii
men&ale +i emo)ionale $ro5unde2 $oa&e s* Nn)eleag* din ce Nn ce mai $ro5und
mis&erele vie)ii. De Nnce$e cu Nn)elegerea unor as$ec&e #anale ?sau de
#a/*A2 iar aceas&* Nn)elegere Nn&*re+&e voin)a de a Nn)elege +i mai mul&. Ia&*
deci c* /icala: =Ci dai un dege& +i N)i ia &oa&* mInaJ e vala#il* +i Nn sens
$o/i&ivP
Un om nu o s* se &rans5orme nicioda&*2 nu o s* ai#* voin)a de a se
schim#a Nn #ine2 dac* nu Nn)elege de ce &re#uie s* o 5ac* +i nici nu o s*
Nn)eleag* nicioda&* de ce &re#uie s* o 5ac*2 dac* nu va Nncerca s* o 5ac*.
In&eresan&2 nuV
1el care o s* Nn)eleag* de ce &re#uie s* se =le$ede de sineJ2 s* renun)e la
modul gre+i& de gIndire ?orgoliu2 invidie2 ur*2 ignoran)*2 des5rIuQA o s*
cau&e s* elimine aces&e moduri de5ec&oase de gIndire +i va Nnce$e s*
$rac&ice vir&u)ile ?modurile corec&e de gIndireA.
As&5el2 el va g*si deci voin)a de a ac)iona Nn direc)ia elimin*rii =$*ca&elorJ
iar $e m*sur* ce reduce $u&erea $e care aces&ea o au asu$ra lui2 Nn)elege +i
mai #ine necesi&a&ea &rans5orm*rii2 a =le$*d*rii de sineJ. L&i)i +i voi: =(o5&a
vine mIncInd.J
6ici o schim#are in&erioar* nu se 5ace din&r-o da&*. "oa&e &rans5orm*rile
se 5ac $rin cercuri vicioase2 sau mai #ine /is2 su# 5orma unor s$irale
ascenden&e ?sau descenden&e2 du$* u/A care nu mai revin exac& la $unc&ul
de $lecare ci la un $unc& su$erior ?sau in5erior2 du$* ca/A.

:H

(. Con<tiina prezentului. perana <i ne=ericirea

A 5i con+&ien& e a +&i cine e+&i2 a +&i ce &e Nncon4oar*2 e a 5i aici-acum
$en&ru c* dac* nu e+&i aici +i acum nu ai cum s* +&i unde e+&i.
"r*ie+&e cli$a2 5i lucid2 Nncearc* a r*mIne Nn $re/en& 5*r* a c*dea Nn
ca$cana amin&irilor2 ca O*& Orumos din #asmul ="inere)e 5*r* #*&rIne)eQJ2
$en&ru a nu in&ra Nn acea vale a $lIngerii2 care &e a&rage Nn &recu&2 Nn a#isul
amin&irilor necon&rola&e2 s$re a &e ucide ?un om care nu mai &r*ie+&e Nn
$re/en& e un om care nu mai exis&* acum +i aici: $en&ru acum +i aici2 el e
mor&.A
A"E6FIE drag ci&i&or: doar $re/en&ul exis&*2 &r*ind Nn &recu& nu schim#i
$re/en&ul2 ci doar nu-l iei Nn seam*. As&a Nns* nu Nnseamn* ca nici El nu o s*
&e ia Nn seam*P
Cnseamn* doar c* &u2 &r*ind Nn &recu&2 nu $o)i vedea $re/en&ul2 de re)inu&:
singurul care exis&*2 deci singurul care N)i $oa&e 5i de 5olos2 singurul de care
&e $o)i #ucura cu adev*ra&.
A &e #ucura de &recu& ?amin&iriA sau de vii&or ?s$eran)e2 imagina)ieA e
ceea ce se $oa&e numi Nn&r-un cuvIn& ILUZIE2 $en&ru c* acum2 a&I& &recu&ul
cI& +i vii&orul nu exis&*.
Exis&* doar $re/en&ulP
Exis&* doar un ve+nic $re/en& de care &e $o)i #ucura cu adev*ra& aici +i
acumP Kucuria au&en&ic*2 5ericirea au&en&ic* ?cea mai mareA e cea $e care o
&r*ie+&e 5iin)a cInd N+i o$re+&e con+&iin)a din ve+nica ei $endulare Nn&re
&recu& +i vii&or +i o aduce Nn $re/en&2 Nn E&ernul (re/en&.
Doar Nn aces& 5el $o)i sim)ii cu adev*ra& Oericirea. "u ci&i&orule $o)i de$une
m*r&urie. (en&ru c* dac* s&ai $u)in s* &e gInde+&i vei vedea c* ai 5os& 5erici&
cu adev*ra& doar a&unci cInd ai &r*i& Nn $re/en& +i &e-ai #ucura&2 ex&a/ia& de
ceea ce ai v*/u& +i sim)i&.
A &e #ucura de amin&iri sau de s$eran)e sun& doar um#re ale adev*ra&ei
#ucurii2 ale adev*ra&ei 5ericiri.
Drag ci&i&or2 con+&ien&i/ea/*2 &e rog2 aces& adev*r +i aducIndu-)i con+&iin)a
Nn $re/en& KU1URE-"E A1UM de &o& ceea ce &e Nncon4oar*.

D* vor#im acum de +peran4 ?&r*irea Nn vii&orA2 Nnce$Ind $rin a a5irma
5erm: s$eran)a +i 5ericirea sun& incom$a&i#ileP
1el care N+i amIn* 5ericirea $e mIine nu o s* 5ie 5erici& nicioda&* $en&ru c*
Nn&o&deauna o s* 5ie un mIine.
D$eran)a Nnseamn* a+&e$&are. 3amenii s$er* s* 5ie 5erici)i o da&*2 cIndvaP
3amenii nu vor s* 5ie 5erici)i acumP De ceV
Dim$lu: $en&ru c* ignoran)a Ni 5ace s*-+i condi)ione/e 5ericirea2 a$ari)ia
5ericirii ?a acelei s&*ri de mul)umire de$lin*A2 de reali/are unor anumi&e
condi)ii ex&erioare.
1ine Ni $une s*-+i condi)ione/e 5ericirea de ex&eriorV
6imeniP
:<
Dar ei o 5ac $en&ru c* au co$ia& un mod de gIndire gre+i& exis&en& Nn
socie&a&e: acela c* 5ericirea &re#uie s* 5ie condi)iona&* de ex&eriorP
Drag ci&i&or2 cine &e $une s*-)i condi)ione/i 5ericireaV
De ce /ici: o s* 5iu 5erici& dac*Q
De ce nu /ici: sun& 5erici& &o& &im$ul indi5eren& de condi)iile ex&erioare2
$en&ru c* Nn&o&deauna eu gIndesc +i ac)ione/ corec&2 Nn de$lin* armonie cu
reali&a&ea Nncon4ur*&oare.
Fi-e 5ric*V
3amenilor le e 5ric* de 5ericire2 oricI& de $aradoxal $are2 oamenii vor s*
5ie ne5erici)i.
3amenii m* Nn&rea#* cum m* sim&V
Eu le r*s$und: de la #ine Nn sus2 ex&raordinar sau nemai$omeni&P
A&unci ei se mir*P De ceV 6u +&iuP
Dau $oa&e c* +&iu: Nnc* nu au a5la& c* sim)irea lor le a$ar)ine2 c* ei de 5a$&
se sim& a+a cum vor $en&ru c* sim)irea lor ?5ericirea lor2 &ris&e)ea lor2 mInia
lorQA e a lor: e a lor +i $o& s* o 5oloseasc* cum vor.
Fi se $are +ocan&2 drag ci&i&orV D* nu )i se $ar* $en&ru c* a+a eP
Un s5In& se #ucur*2 es&e 5erici& &o& &im$ul2 chiar dac* e dus Nn iad2 sau Nn
rai2 el +&ie s* vad* 5rumuse)ea2 s* sim&* dumne/eirea Nn a#solu& &o& ce Nl
Nncon4oar* +i a&unci cum se $oa&e sim)i al&5el decI& 5erici&V
El &r*ie+&e +i se #ucur* de &o& ceea ce exis&* $en&ru c* &o& ce exis&* e
o$era lui =Dumne/euJ2 e un mis&er care-l Nn5ioar*2 5*cIndu-l s* cad* Nn ex&a/
Nn 5a)a imensi&*)ii2 Nn 5a)a in5ini&ului.
El nu a+&ea$&* nicioda&* nimic. 6u s$er*.
Li ce ar 5i de a+&e$&a&V "o& ceea ce ne Nncon4oar* are acum $ro$ria sa
na&ur*2 $ro$riul s*u mod de a se mani5es&a. Un om Nn)ele$& doar con&em$l*
na&ura lucrurilor +i 5iin)elor care Nl Nncon4oar* +i se #ucur* in&egrIndu-se
armonios Nn Cn&reg.
Un om ignoran& s$er*2 a+&ea$&*2 ca ceea ce Nl Nncon4oar* s* se mani5es&e
al&5el de cum Ni es&e na&ura lui $ro$rie Nn acel momen&2 +i a&unci #ineNn)eles
c* va 5i de/am*gi&2 ne5erici&.
Un om care &r*ie+&e Nn $re/en& nu s$er*2 nu a+&ea$&* nimic2 el ia lucrurile
+i 5iin)ele a+a cum sun&2 el doar se #ucur* de aceas&* mare minune care
es&e MIAFA.
::
Drag ci&i&or2 s* nu a+&e$)i nicioda&* nimic2 de la nimic din ceea ce &e
Nncon4oar*. Ri+&i s* 5i dece$)iona&.
Ia lucrurile ca a&are2 $rive+&e Reali&a&ea a+a cum e ea.
Dac* vrei s* o schim#i2 sau mai #ine /is2 s* $ar&ici$i la schim#area ei2
ac)ionea/* de&a+a&2 ac)ionea/* con&em$lInd2 5i Nn&o&deauna curios de
re/ul&a&ul ac)iunilor &ale ?chiar dac* Nl +&i sau in&uie+&iA2 Nncearc* s* nu
an&ici$e/i nimic2 nu a+&e$&a.
"r*ie+&e doar $re/en&ul. "r*ie+&e Nn aces& E&ern (re/en&. Kucur*-&e de el.
El e singurul care exis&*.
Kucur*-&e c* $rin ceea ce 5aci2 N)i e+&i 5olosi&or )ie ?ve/i cercul egoism R
al&ruismA. Dac* N)i es&e a$recia&* ac&ivi&a&ea cu a&I& mai #ine2 dar nu &re#uie
nicioda&* s* de$in/i de a$reciere ?de+i o iei Nn considerareA.
1u atepta niciodat nimic de la nimeni!
,u doar Contempl &devrata 1atur a <ucrurilor!
Oericirea o s* vin* as&5el de la sine.

E a#solu& necesar a Nnv*)a s* &r*im $re/en&ul2 a Nnv*)a s* &r*im 1LI(E DE
1LI(E2 s* &r*im aici +i acum2 s* ne aducem con+&iin)a aici +i acum2 $en&ru
c* doar as&5el $u&em cunoa+&e ceea ce exis&*2 doar as&5el $u&em cunoa+&e
REALI"A"EA.

De o#icei2 oamenii nu au con+&iin)a cen&ra&* Nn $re/en& +i merg $e s&rad*
=adormi)iJ2 cu5unda)i Nn amin&iri sau s$eran)e2 $lanuri e&c. Din aceas&* cau/*
nu mai v*d $re/en&ul2 ceea ce exis&*2 as&5el se =Nm$iedic* $e s&rad*J2 =cad Nn
gro$i $e care nu le v*dJ2 5iindc* nu &r*iesc Nn $re/en&. Drag ci&i&or2 doar
$re/en&ul exis&*2 doar de el &e $o)i #ucuraP
"e rog2 o$re+&e-&e acum2 sus&rage-)i con+&iin)a din 5r*mIn&area neNnce&a&* a
gIndurilor ce &r*iesc adormi&e Nn &recu& sau vii&or +i

(RIMEL"E C6 >URP
(RIMEL"E A1UMP

(RIMEL"IV
6uV "e rog2 5* aces& lucru &im$ de minim cinci minu&e a$oi revin-o asu$ra
c*r)iiP "e rogP
(RIMEL"IV
DaV A&unci )ine min&e drag ci&i&or c* doar ceea ce ve/i acum exis&* acum
$en&ru &ine. Res&ul sun& ilu/iiP

MREI DE "REIEL"I C6 ILUZIIV
Dau vrei s* &r*ie+&i Nn A1UM ?Nn ceea ce exis&*AV
1..
>. t4rile de con<tiin4
1on+&iin)a re$re/in&* ceea ce cunoa+&em din ceea ce ne Nncon4oar* +i din
noi Nn+ine.
A cre+&e Nn con+&iin)* Nnseamn* a ne cunoa+&e mai mul& +i mai #ine $e noi
Nn+ine +i ceea ce ne Nncon4oar*.
(en&ru a reali/a aces& lucru es&e #ineNn)eles indis$ensa#il ?a+a cum am
ar*&a& mai Nnain&eA s* &r*im Nn $re/en&2 s* aducem min&ea acolo unde ne
sun& sim)urile $en&ru a anali/a $rin in&ermediul aces&ora reali&a&ea ce ne
Nncon4oar*.
E necesar de asemenea s* ne m*rim ca$aci&a&ea de concen&rare $en&ru a
$u&ea insis&a a&I& &im$ cI& e necesar $en&ru a Nn)elege2 asu$ra as$ec&elor
din reali&a&e $e care le anali/*m.
1unoa+&erea noas&r* 5a)* de noi Nn+ine +i 5a)* de lucrurile din 4ur varia/*:
unele as$ec&e ale con+&iin)ei le cunoa+&em +i le con+&ien&i/*m mai #ine2
al&ele mai $u)in.
Oa)* de orice 5enomen cerce&a&2 con+&iin)a noas&r* &rece ?sau a &recu&A
$rin 7 e&a$e normale ?care 5ac $ar&e din 5irea lucrurilorA:
1. Ignoran)a R nu cunoa+&em mai nimic des$re un 5enomen sau des$re un
ansam#lu de 5enomene.
-. =1redin)aJ R Nnce$em s* cunoa+&em cI&e ceva dar mai mul& din au/i&e2
de la al)ii. Es&e 5a/a &eoriilor2 a 5ilo/o5iilor s&erile2 a credin)elor. 6e 5acem
as&5el o idee des$re o#iec&ul cerce&*rii dar Nnc* nu Nl cunoa+&em cu adev*ra&.
7. 1unoa+&erea - +&iin)a. Acum +&im. Acum am $u&u& veri5ica $rin noi
Nn+ine +i $u&em vor#i Nn cuno+&in)* de cau/* des$re 5enomenul cerce&a&.
Aces&e e&a$e dac* le generali/*m la ansam#lul 5enomenelor $e care le
cu$rinde con+&iin)a $u&em vor#i de 7 &i$uri de oameni:
1. ignoran)i R nu cunosc +i nici nu-+i $un Nn&re#*ri des$re exis&en)a lor.
1unoa+&erea lor des$re ei Nn+i+i +i des$re mediul care Ni Nncon4oar* es&e
5oar&e redus*. Ea es&e $relua&* de o#icei din socie&a&e 5*r* a 5i anali/a&* +i
5il&ra&* de gIndirea $ersonal*.
-. =credincio+iJ R sun& oamenii care Nnce$ s*-+i $un* Nn&re#*ri +i s*
g*seasc* unele r*s$unsuri des$re cine sun& ei +i des$re na&ura mediului
Nncon4ur*&or. Ma4ori&a&ea aces&or r*s$unsuri Nnc* nu sun& veri5ica&e2 de+i
carac&eris&ica unei anumi&e ca&egorii din cadrul credincio+ilor2 +i anume a
5iloso5ilor2 e c* ei cunosc mai mul&e r*s$unsuri $osi#ile la 5iecare din
Nn&re#*rile lor.
7. cunosc*&orii R cei care +&iu. Ei au veri5ica& +i cunosc Nn&r-o 5oar&e mare
m*sur* na&ura lor in&ern* +i na&ura mediului care Ni Nncon4oar*. Ace+&ia sun&
Nns* 5oar&e $u)ini.

De $reci/a& c* Nn cadrul 5iec*rei ca&egorii exis&* o gam* 5oar&e larg* de
con+&iin)e. Es&e eviden&2 c* cei care se cunosc $e ei2 cei care cunosc
mecanismele gIndirii2 cei care cunosc de ce gIndesc Nn&r-un mod sau Nn
1.1
al&ul2 sau cum N+i $o& schim#a modul de gIndire2 cei care +&iu de ce a$are
nelini+&ea2 5rica2 s&resul2 care cunosc mecanismele $sihice ale orgoliului2
mIniei2 l*comiei2 des5rIului2 5riciiQ le $o& s&*$Ini +i elimina2 ei cunoscInd +i
cum s* devin* lini+&i)i2 calmi +i 5erici)i &o& &im$ul.
Din aceas&* cau/*2 e clar c* ei2 da&ori&* cunoa+&erii lor sun& mai avan&a4a)i
decI& cei care nu cunosc. Deci es&e im$erios necesar ca +i &u2 drag ci&i&or2 s*
cau)i a &e cunoa+&e cI& mai re$ede cu $u&in)*.
1u cI& cunoa+&erea &a o s* 5ie mai mare2 cu a&I& 3 DE-FI MEAR0E MAI
KI6EP
). Concentrarea <i cunoa<terea

A+adar2 e necesar s* ne m*rim cunoa+&erea des$re noi Nn+ine +i des$re
lume.
Kun2 e necesarP Dar dac* e necesar2 nu Nnseamn* c* &re#uie +i s*
ac)ion*mV 6u v* mira)i2 c* nu $un Nn&re#*rile aiureaP L&iu c* sun&e)i de
acord cu ce /ic eu2 dar mai +&iu +i c* ma4ori&a&ea din&re voi nu cau&*
Nn&radev*r s*-+i m*reasc* aceas&* cunoa+&ere.
6u cau&* s* 5ac* ac)iuni concre&e: au&o-o#servare2 s&udiu al $sihicului
$ro$riu2 s&udiu lucr*ri de $sihologie ?Nn care se vor#e+&e de na&ura
$sihiculuiA2 indi5eren& dac* aces&ea au cono&a)ii 5ilo/o5ice2 religioase sau )in
de +&iin)a o5icial*U o#servare2 s&udiu al lumii Nncon4ur*&oare2 in5ormare
$ro5und* asu$ra reali&*)ii Nncon4ur*&oare.

1e s* mai vor#im de ac)iuni meni&e de a schim#a $sihicul $ro$riu ?nu
doar s&udiu &eore&icA2 sau meni&e a ne da acces la reali&*)i su$erioareP
Anali/a)i-v* $u)in +i s$une)i-mi dac* nu am dre$&a&eV D* +&i)i c* aceas&*
neconcordan)* Nn&re M3I6FE +i A1FIU6E2 AR "REKUI DE ME 1AM (U6E (E
0^6DURIP

(ro#lema es&e =$ierderea Nn de&aliiJ2 $ierderea Nn discu)ii de su$ra5a)*2
nea$ro5undarea lucrurilor. (ro#lema e c* omul nu vrea s* se $un* serios $e
&rea#* $en&ru a a5la r*s$unsuri solide la Nn&re#*rile $e care +i le $une mai
mul& de 5orm* ?ca s* se a5le Nn &rea#* nu de al&aA. A&unci au&oma& se
#lochea/* Nn $ro$riile Nn&re#*ri ?$en&ru c* se mul)ume+&e doar s* $un*
Nn&re#*riA2 se $ierde Nn Nn&re#*ri. 1e am s$us mai Nnain&e se veri5ic* u+or:
urm*ri)i discu)ia a doi oameni =o#i+nui)iJ. 3 s* vede)i c* se $leac* de la un
su#iec& oarecare +i imedia& se a4unge la un al&ul care nu are nici o leg*&ur*
cu $rimul. La s5Ir+i&ul discu)iei o s* o#serva)i c* s-au a#orda& o =mieJ de
su#iec&e +i nici unul nu s-a a$ro5unda&2 s-a vor#i& doar de dragul de a nu
&*cea.
1on+&ien&i/ea/* aces& adev*r2 drag ci&i&or2 con+&ien&i/ea/* c*-)i li$se+&e
ca$aci&a&ea de concen&rare +i cau&* s* )i-o Nn&*re+&i. De exem$lu2 Nn&r-o
discu)ie2 $une o Nn&re#are sau cel mul& un gru$ de Nn&re#*ri +i cau&* s*
1.-
urm*re+&i discu)ia ca s* nu devie/i ?aceas&* discu)ie $oa&e 5i +i cu &ine
Nnsu)iA2 cau&* s* nu 5i a#*&u& de la concen&rarea &a2 c*ci al&5el &e vei $ierde
Nn gInduri 5*r* a-l duce $e nici unul $In* la ca$*&. Cn aces& ca/ s-ar $u&ea
s$une Nn&r-un 5el c* gInde+&i degea#a.

2=#- :B /C1!#,- !#/#&D&3
sau
2=#- :B C;14,- '=4*;1E-M#& <;C=;=-<4=3

A&unci cau&* s*-)i Nn&*re+&i ca$aci&a&ea de concen&rare2 ca$aci&a&ea de
cen&rare Nn 4urul unui cen&ru.
$. Adev4rul <i contradicia

Dac* &o& am $omeni& de aceas&* la&ur* a comunic*rii care es&e discu)ia +i
$en&ru c* +&im $rea #ine c* Nn &im$ul discu)iilor =mai a$rinseJ a$ar
con&radic)ii care $ar de neNnl*&ura&2 haide)i s* vedem mai Nn&Ii de ce a$ar
aces&e con&radic)ii +i cum $o& 5i elimina&e.
Dar mai Nn&Ii es&e u&il s* s&a#ilim c* adev*rul re$re/in&* concordan)a
din&re ceea ce +&im noi des$re reali&a&e +i ceea ce es&e Nn&radev*r Nn
reali&a&e.
A$oi es&e u&il s* vedem c* 5iecare om are un =lexic in&eriorJ Nn care sun&
de5ini&e &oa&e cuvin&ele $e care le 5olose+&e cInd se re5er* la reali&a&e2
5iecare cuvIn& avInd o semni5ica)ie $recis* $en&ru el. De +&ie de exem$lu c*
engle/ii au un lexic in&erior $rin care desemnea/* elemen&ele reali&*)ii &o&al
di5eri& de lexicul in&erior al romInilor2 de cuvin&ele $e care ace+&ia le 5olosesc
$en&ru a desemna aceea+i reali&a&e.
De aceea nimeni nu se a+&ea$&* ca un engle/ s* se $oa&* Nn)elege cu un
romIn2 decI& dac* cel $u)in unul din ei nu Nnva)* semni5ica)ia cuvin&elor din
lexicul in&erior al celuilal&. Cn schim# ma4ori&a&ea oamenilor2 se a+&ea$&* ca
doi oameni vor#i&ori ai acelea+i lim#i s* se $oa&* Nn)elege
6imic mai im$osi#il2 mai ales cInd e vor#a de lucruri $u)in mai $ro5unde.
Aceas&a deoarece ceilal)i Nn)eleg ceva $rin&r-un anumi& cuvIn&2 ceva ce
$oa&e s* 5ie similar sau nu cu semni5ica)ia $e care o d*m noi aceluia+
cuvIn&.
De exem$lu2 5iecare Nn)elege al&ceva $rin cuvin&e $u)in mai a#s&rac&e cum
ar 5i: =su5le&J2 =dumne/euJ2 =s$iri&J2 via)*2 =mIn&uireJ2 $*ca&e2 vir&u)i2
=cor$uri su#&ileJ2 con+&iin)*2 min&e2 Adev*rQ +i a&unci2 vrInd nevrInd2 cInd
Nn&r-o discu)ie se in&roduc aces&e cuvin&e o s* se a4ung* la con&radic)ii.
Aceas&a deoarece se $resu$une c* cel*lal& d* aceea+i semni5ica)ie ca +i
noi unui anumi& cuvIn&.
De aceea es&e u&il2 ca a&unci cInd a$are o con&radic)ie s* se o$reasc*
discu)ia $en&ru a se l*muri semni5ica)ia cuvin&elor care a$ar.
(ro#lema e c* nu &oa&* lumea $oa&e s* ex$lice ra)ional2 adic* s*-)i ex$lice
1.7
clar ce Nn)elege el $rin cuvin&ele 5olosi&e sau $rin 5ra/a a5irma&*2 $en&ru c*
mul&e 5ra/e r*mIn doar 5ra/e2 +i se r*mIne doar la ex$licarea lor de
su$ra5a)* ?a$aren&*A.
De exem$lu2 unul /ice =nu exis&* Dumne/euJ iar cel*lal& =#a exis&*J. De
aici re/ul&* o con&radic)ie.
Am s$us c* con&radic)iile se re/olv* $rin in&rarea Nn am*nun&2 $rin a a5la
ce Nn)elege 5iecare $rin cuvin&ele 5olosi&e. Cn5rico+*&or2 nuV D* in&ri Nn
$ro5un/imea vor#elor $e care le 5olose+&iP 6u )i se Nn&Im$l* des2 dar as&a e
singura cale $en&ru re/olvarea con&radic)iilor.
Deci2 =ce Nn)elegi $rin Dumne/euVJ e Nn&re#area 5ireasc* ce &re#uie $us*
de cei doi a5la)i Nn con&radic)ie. Oiecare o s* dea un r*s$uns2 a$oi &re#uie s*
se mearg* Nn $ro5un/imea 5iec*rui cuvIn& din de5ini)ia $e care 5iecare o d*2
$In* se a4unge la adev*ra&a cau/* a con&radic)iei sus amin&i&e: la un
momen& da& Nn anali/a celor doi2 ei vor desco$erii c* un cuvIn& sau mai
mul&e nu au aceea+i semni5ica)ie $en&ru 5iecare Nn $ar&e.
De aici re/ul&* c* 5iecare are dre$&a&e Nn ceea ce a5irm*2 dar numai din&r-
un anumi& $unc& de vedere2 adic* numai dac* cuvin&ele 5olosi&e au o
in&er$re&are anume2 semni5ic* ceva anume +i nu al&ceva.
3rice con&radic)ie $oa&e 5i elimina&* as&5elU $en&ru c* con&radic)iile sun&
doar a$aren&e2 5iind lega&e de o#icei de $rivirea su$er5icial* a reali&*)ii.
1u cI& se merge mai Nn $ro5un/imea a5irma)iilor care se 5ac2 $unc&ele de
vedere se a$ro$ie &o& mai mul& +i con&radic)iile la un momen& da&2 dis$ar.
Cn aces& sens2 $en&ru a m* convinge de ceea ce am s$us mai Nnain&e2 am
c*u&a& un a&eu ?nu-i dau numele aiciA +i l-am convins s* discu&*m2
ex$licIndu-i &eore&ic $rinci$iul de Nnl*&urare a con&radic)iilor $e care l-am
ex$us mai Nnain&e.
Li am $leca& exac& de la con&radic)ia $e care am da&-o mai Nnain&e ca
exem$lu. Acum nu in&ru Nn de&alii2 dar se $are c* am avu& dre$&a&e Nn a
a5irma c* con&radic)iile nu sun& decI& a$aren&e +i c* dis$ar $rin
a$ro5undarea $ro#lemei.
Cn ca/ul cu a&eul nos&ru am $u&u& s* v*d c* ea a5irma c* nu exis&*
=Dumne/euJ2 $en&ru c* Nn)elegea $rin =Dumne/euJ o anumi&* vi/iune $e
care a $relua&-o din =e$ica $o$ular*J +i care era eviden& ra)ional im$osi#il a
exis&a.
Li am 5os& de acord cu ea: nu $oa&e exis&a un dumne/eu ?/euA care
ur*+&e oamenii2 care N+i chinuie 5iii Nn Iad $en&ru ve+nicieQ. +i ea a 5os& de
acord cu mine Nn a-l $rivi $e =Dumne/euJ $rin&re al&ele2 ca (rima 1au/* a
universului.
Discu)ia a 5os& mul& mai com$lica&* +i argumen&ele mul& mai mul&e de o
$ar&e +i de al&a2 dar a+a am a5la& $rac&ic c* con&radic)iile sun& doar a$aren&e
+i c* dou* $ro$o/i)ii care sun& a$aren& con&radic&orii ?=exis&* Dumne/euJ2
res$ec&iv =nu exis&* Dumne/euJA2 ceea ce ar $resu$une ca una s* 5ie 5als*2
$o& 5i am#ele adev*ra&e2 con&radic)ia a$*rInd din semni5ica)ia di5eri&* da&*
anumi&or cuvin&e din acele a5irma)ii.
A+adar2 s* )inem min&e c* 5iecare om are aces& lexic in&erior +i c* $en&ru a
de$*+i con&radic)iile care $o& s* a$ar* Nn discu)ii e des&ul s* se a$ro5unde/e
1.9
+i s* se $un* de acord semni5ica)iile da&e anumi&or cuvin&e din a5irma)iile
5*cu&e.
Aceas&a es&e cheia re/olv*rii con&radic)iilorP
'. 1or3a <i g?ndirea

Li dac* &o& am vor#i& de con&radic)ii2 s* vor#im acum de una care $oa&e
a$are ?dac* vremA Nn&re vor#a +i gIndul nos&ru2 cu e5ec&e $o/i&ive asu$ra
aces&uia din urm*.
D* /icem c* din di5eri&e mo&ive v* sim)i)i r*u2 dac* o s* m*r&urisi)i cu
vor#a aceas&* s&are +i ve)i Nncerca s* o 4us&i5ica)i2 aceas&a se va agrava. Dar
dac* m*r&urisi)i Nm$o&riva reali&*)ii2 reali&a&ea se schim#*. Oace)i un
exerci)iu sim$lu s$re a v* convinge: a&unci cInd ve)i 5i Nn&re#a)i cum v*
sim)i)i2 Nn loc s* r*s$unde)i =#ine2 sau nu $rea #ineJ s$une)i:
ME DIM" ES"RA3RDI6ARP
Du$* ce a)i s$us aceas&* 5ra/* 5ace)i o in&ros$ec)ie s$re a vedea cum v*
sim)i)i acum du$* ce a)i s$us aces& lucru2 a$aren& Nn neconcordan)* cu
reali&a&ea voas&r* in&erioar*. 3 s* cons&a&a)i cu sur$rindere c* v* sim)i)i
mul& mai #ine decI& Nnain&e s* 5i)i Nn&re#a& +i c* a&unci cInd a)i m*r&urisi&
a$aren& con&rar reali&*)ii din voi nu a)i min)i& $en&ru c* $aralel cu
m*r&urisirea2 s&area voas&r* in&erioar* s-a schim#a&2 $en&ru a 5i Nn
concordan)* cu vor#a.
Cn&re#a)i +i $e in&erlocu&orul vos&ru cum se sim&e +i ve)i vedea c* +i el se
sim&e mul& mai #ine de+i e $u)in con&raria& de a5irma)ia voas&r*. Ia&*
$u&erea cuvIn&uluiP
(en&ru c* &oa&* aceas&* schim#are s-a 5*cu& doar $rin&r-o m*r&urisire2
numi&* mai #ine comand* ver#al*: m* sim& ex&raordinar.
6u ui&a c* &e sim)i a+a cum vrei s* &e sim)i. La urma urmei2 &u e+&i s&*$In
$e ce gInde+&i +i $e sen&imen&ele &ale. Dau nuV
Aces& cerc vicios $u&e)i s*-l $rivi)i ca $e un 4oc ?de+i e un lucru 5oar&e
seriosA cu &i&lul =1e /ici aia e+&iPJ Zici: sun& $ros&2 nu $o& 5ace nimic2 eu nu
$o& $rice$e2 sun& con5u/ e&c. +i dac* &o& re$e)i aces&e suges&ii mai devreme
sau mai &Ir/iu vor deveni Nn&r-o m*sur* mai mare sau mai mic* reali&a&e.
Min&ea &a &re#uie s* ascul&e de cineva +i dac* nu ascul&* ce-i s$une vor#a
&a a&unci $e cine s* ascul&eV Ea ascul&* ce-i s$une vor#a +i aceas&a Ni s$une:
=m* sim& ex&raordinarPJ Mor#a2 vedem deci2 c* are un im$ac& 5enomenal
asu$ra min)ii noas&re +i &re#uie s* 5im 5oar&e a&en)i cum vor#im.
As&5el2 s* nu s$ui nicioda&*:
- sun& o#osi&2 ci sun& Nn curs de re5acere R dac* anali/*m aces&e dou*
a5irma)ii vedem c*2 ca +i Nn)eles2 sun& similare2 dar &o&u+i im$ac&ul lor
asu$ra $sihicului es&e 5oar&e di5eri&.
- sun& mInios2 ci acum =nu am che5 s* v*d 5rumuse)ile vie)iiJ2
- sun& &ris&2 ci =am lua& o $au/* de la 5ericireJ. (u&em &ransmi&e aceea+i
idee dar $rin al&e cuvin&e cu e5ec&e di5eri&e asu$ra $sihicului.
1.B
- sun& 5ricos2 ci =acum nu am che5 s* 5iu 5erici&J
- &o&u+i s$er2 ci =mi-e lene s* m* #ucur acumJ a+a c*-mi amIn #ucuria $e
mIine.
(u&erea cuvIn&ului e 5oar&e mare. 6u o su#es&ima)iP A5la)i Nn ce cons&*
aceas&* $u&ere +i 5olosi)i-o $en&ru a 5i mai 5erici)i2 mai lini+&i)i2 mai de&a+a)i.
#. A+ceza cuv?ntului <i ar5onia
1uvIn&ul e $rinci$ala arm* cu care sun&em a&aca)i sau $u&em r*ni $e al)ii.
De+i e o arm* invi/i#il*2 urmele ei sun& vi/i#ile Nn $sihologia celui r*ni&2
$sihologie re5lec&a&* a$oi $rin ac)iunile2 ac)iuni ale c*ror e5ec&e le vom
su$or&a mai &Ir/iu Nn&r-un 5el sau al&ul.
(en&ru ca2 cuvIn&ul s*-+i $iard* $u&erea de a r*ni2 &re#uie $*s&ra&* o
anume asce/* a lui2 &re#uie s* Nnde$linim simul&an cinci condi)ii sur$rinse
5oar&e #ine Nn Kagavad 0i&a ?verse&ul SMII2 1BA:
=asceza cuvntului 6const n9
cuvntul care nu tulbur,
adevrat,
plcut,
prietenos,
recitarea vedelor
D* le anali/*m $u)in mai Nn am*nun&:
- care nu tul3ur4: &u nu &re#uie s* =&ul#uri a$eleJ nim*nui2 oricum nu o
s* reu+e+&i ?decI& $oa&e Nn sens nega&ivA. Doar in&erlocu&orul &*u $oa&e s* +i
le &ul#ure ?Nn sens $o/i&ivA2 &u &re#uie doar s* Nncerci doar s* le lim$e/e+&i.
(rin cuvin&ele $e care le s$ui2 Nncearc* s* aduci clari&a&e2 lim$e/ime2 nu &e
ex$rima con5u/2 nu Nncerca s* aduci con5u/ie Nn cei din 4ur ci doar
lim$e/ime.
- adev4rat: &re#uie ca &o& ce s$ui s* ai#* cores$onden)* Nn reali&a&e2 s*
nu min)i +i nici s* Nndemni la visare. Li s* s$ui Nn&o&deauna adev*rul ada$&a&
celui care &e ascul&*2 ex$licIndu-l $e Nn)elesul lui +i $o&rivi& cu nivelul lui de
Nn)elegere. Dac* Nn anumi&e circums&an)e2 nu e ca/ul s* s$ui adev*rul2 &aci
?dar nicioda&* s* nu min)iA.
- pl4cut <i prieteno+: aces& as$ec& al cuvIn&ului e necesar $en&ru a
de/vol&a Nn in&erlocu&or #un*&a&ea2 iu#irea2 #un*voin)a de a &e ascul&a2
Nncrederea Nn ceea ce s$ui2 r*#darea de a &e ascul&a. Dac* cuvIn&ul &*u es&e
ne$l*cu& +i r*s&i& ?ne$rie&enosA da&ori&* doar orgoliului +i mIniei din &ine2 se
va &re/i mInia +i orgoliul din el +i imedia& cuvIn&ul N+i va $ierde rolul lui
5undamen&al2 acela de mi4loc de comunicare $en&ru c* am#ii ve)i 5i
$reocu$a)i doar cum s* v* 4igni)i +i r*ni)i unul $e al&ul2 in&rInd Nn&r-un cerc
vicios2 care nu v* 5olose+&e nici unuia din&re voi.
- recitarea vedelor: aces& as$ec& se re5er* la la&ura s$iri&ual* a oric*rei
1.8
discu)ii $e care o $or)i. "u &re#uie s* Nncerci $rin cuvIn&ul &*u doar s* a4u)i2
s* $ui Nn $rac&ic* =vedeleJ2 =scri$&urileJ2 s*-)i mani5e+&i iu#irea 5a)* de
a$roa$ele &*u.
10. Gericirea <i condiionarea ei
Dac* ai lua $rimul om de $e s&rad* care l-ai Nn&Ilni +i l-ai Nn&re#a dac*
vrea s* 5ie &ris& sau s* su5ere Nn via)* )i-ar r*s$unde cu $ro#a#ili&a&e de
:B, ?mai sun& +i ne#uni2 masochi+&i2 sa&ani+&i e&c.A c* nuU iar dac* ai
con&inua s*-l Nn&re#i dac* nu cumva2 a+a din Nn&Im$lare2 nu-+i dore+&e s* 5ie
5erici& Nn via)*2 )i-ar r*s$unde cu aceea+i $ro#a#ili&a&e c* #ineNn)eles c*
vrea.
"o)i oamenii Nn ac)iunile $e care le 5ac2 sun& mo&iva)i con+&ien& sau
su#con+&ien& de 5a$&ul2 de a o#)ine un #ine $en&ru ei. A 5ace un #ine
Nnseamn* negre+i& a 5ace ceva u&il2 5avora#il +i avan&a4os )ie +i celor din 4ur
?am mai discu&a& des$re as&aA. (u&em vedea as&5el c* Nn orice ac)iune $e
care o 5ace un om $u&em g*si un #ine dac* o Nn&oarcem $e &oa&e $*r)ile2 dar
aces& #ine $oa&e s* 5ie mai mare sau mai mic:

Din 5igura $receden&*2 vedem c* &oa&* lumea 5ace un #ine $rin ac)iunile
$e care le 5ace +i mai vedem c* ma4ori&a&ea oamenilor acum 5luc&uea/* Nn
in&eriorul s5erei A2 adic* mul& mai a$roa$e de #inele minim decI& de #inele
maxim. D5in)ii2 $ro5e)ii2 eli#era)ii2 5luc&uea/* +i se mi+c* Nn s5era K2 adic*
mul& mai a$roa$e de #inele maxim.
Aceas&* a$ro$iere de #inele minim sau de cel maxim es&e da&* de gradul
de cunoa+&ere $e care 5iecare Nl are des$re ceea ce es&e Nn&radev*r #ine
$en&ru el ?de discern*mIn&A.
Exem$lu: unii consider* c* e #ine s* 5i mInios2 orgolios2 violen&2 lacomQ2
+i consider* c*-+i 5ac un #ine com$or&Indu-se Nn aces& 5el. Eviden& c*-+i 5ac
un #ine2 dar #inele minim2 Nn schim# r*ul $e care +i-l 5ac &inde s$re maxim.
Es&e 5oar&e u&il s* s$unem Nn con&inuare2 Nn lumina celor $re/en&a&e mai sus2
c* ma4ori&a&ea omenirii ac&uale +&ie Nn $rinci$iu cam ce-i #ine +i ce-i r*u2 are
un oarecare discern*mIn&2 dar aces&a e minim.

(en&ru a avea un discern*mIn& adev*ra&2 $en&ru a +&i ce es&e Nn adev*r
#ine +i ce es&e r*u2 ar &re#ui ca s* se cerce&e/e e5ec&ele ?$omul du$* roade
1.H
se cunoa+&eA $e care le generea/* o ac)iune2 Nn $ro5un/imea lor +i s* se
vad* dac* Nn&radev*r aces&ea ne sun& 5avora#ile +i u&ile Nn cel mai Nnal& grad.
Mai e de $reci/a& aici2 c* nu $u&em s$une des$re o ac)iune sau lucru c*
es&e Nn &o&ali&a&e #un sau r*u: aceas&* a$reciere &re#uie ada$&a&* mai
Nn&o&deauna la Nm$re4ur*ri.
De exem$lu2 vedem c* a$a e #un* $en&ru c* Nn&re)ine via)a2 dar dac* e
$rea mul&* o ucide: s* #ei un $ahar cu a$* e ceva #un2 dar s* #ei o g*lea&*
?de exem$lu a&unci cInd e+&i $e cale s* &e NneciA nu mai e ceva #un. La 5el
cu 5ocul2 el e #un Nn so#* +i $u&em 5ace lucruri minuna&e cu el2 dar Nn
mi4locul casei nu mai e ceva #un2 sc*$a& de su# con&rol2 el ucide. Un
#is&uriu Nn mIna unui chirurg $oa&e salva vie)i2 Nn mIna uni uciga+2 ia
vie)ile.
Ac)iuni sim$le $recum a #ea a$*2 a mInca2 a 5ace 5ocul2 a 5olosi un cu)i&2
sun& #une dac* nu sun& sc*$a&e de su# con&rol.
Medem as&5el c* Nn&o&deauna &re#uie s* $*s&r*m echili#rul +i c* &re#uie s*
avem un mare discern*mIn& $en&ru a a$recia Nn&o&deauna ce es&e #ine
$en&ru noi Nn cel mai Nnal& grad la un momen& da& +i Nn&r-o anumi&*
Nm$re4urare. Uneori acela+i lucru care $In* ieri ne 5*cea un #ine ?de
exem$lu ni+&e medicamen&eA as&*/i ne 5ace un r*u ?dac* ne-am Nns*n*&o+i&
+i nu mai avem nevoie de medicamen&eA.
Medem as&5el c* &o)i oameni Nn ac)iunile lor urm*resc s* 5ac* #ine2 s* 5ie
5erici)i2 dar c* da&ori&* 5a$&ului c* ei cam con5und* deocamda&* #inele cu
r*ul ?da&ori&* li$sei cunoa+&eriiA2 da&ori&* 5a$&ului c* a+a cum am mai ar*&a&
se cunosc 5oar&e $u)in $e ei Nn+i+i2 cunosc 5oar&e $u)in $sihicul lor ?ce s* mai
vor#im des$re cunoa+&erea $e care o au des$re universA2 se &re/esc a+adar2
cu e5ec&e ne5avora#ile: nemul)umire2 agi&a)ie2 s&res2 su5erin)*P
A+a cum s$un +i adev*rurile #udismului: sun&em Nncon4ura)i de su5erin)*2
a c*rei cau/* es&e ignoran)aP

Revenind la $ro#lema 5ericirii du$* aceas&* mic* $aran&e/*2 o s* v*
sur$rind* $oa&e a5irma)ia c* noi &re#uie s* 5im 5erici)i &o& &im$ul2 $en&ru c*
$u&em s* 5acem aces& lucru2 c* noi nu &re#uie s* ne condi)ion*m nicioda&*
5ericirea de ex&erior.
Dar s&a)i $u)in c* o s* l*murim Nnda&* aceas&* a5irma)ie.
Mai Nn&Ii es&e u&il s* vedem c* 5iecare om $rive+&e lumea 5il&ra&* $rin
$sihicul $ro$riu2 as&5el c* ceea ce-i 5ace 5erici)i $e unii ?exem$lu:
con&em$larea unei 5lori2 a uni col) de na&ur*A $e al)ii Ni las* indi5eren)i.
Aceas&a da&ori&* unui mod gre+i& de gIndire $e care Nl au ma4ori&a&ea
oamenilor: N+i condi)ionea/* 5ericirea de a&ingerea unor o#iec&ive ex&erioare.
1ine-i o#liga s* +i-o condi)ione/eV 6imeniP Dar o 5ac $en&ru c* a+a au
Nnv*)a& de la socie&a&e2 +i $en&ru c* nu au s&a& nicioda&* s* anali/e/e dac*
ceea ce au Nnv*)a& e corec& sau nu.
A+a c* dac* renun)* la a-+i condi)iona 5ericirea de a&ingerea unor
o#iec&ive ex&erioare mai mari sau mai mici2 Nnlocuind aceas&* condi)ionare
cu o decondi)ionare =o s* 5iu 5erici& oricInd +i oriundeJ2 va deveni 5erici& &o&
&im$ul dac* va vrea cu adev*ra& aces& lucru.
1.<
Li aceas&a $en&ru c* oricInd +i oriunde el va vedea o$era lui =Dumne/euJ2
$en&ru c* ea es&e $es&e &o&2 iar con&em$larea aces&eia2 #ineNn)eles c*-l va
5ace 5erici&.
1ei care a+&ea$&* Nn&o&deauna s* se Nn&Im$le ceva ex&erior $en&ru a 5i
5erici)i2 mai Nn&o&deauna vor 5i ne5erici)i $en&ru c* uneori ?+i nu rarA aces&e
a+&e$&*ri nu se reali/ea/* Nn&ocmai cum doresc ei.
Ei sun& ni+&e #ie)i vis*&ori care din necunoa+&ere2 &rec $e lIng* $re/en& +i
nu se o$resc decI& rar2 s$re a admira m*re)ia vie)ii2 a exis&en)ei2 a realului.
A+adar s* c*u&*m a 5i &o& &im$ul 5erici)i +i s* renun)*m la a ne condi)iona
5ericirea de a&ingerea unor =visuriJ. D* &r*im Nn $re/en&P
D* ne #ucur*m acumP
D* )inem min&e c* 5ericirea de$inde doar de in&eriorul nos&ru +i c* cel care
es&e 5erici& &o& &im$ul nu-+i creea/* o ilu/ie2 ci dim$o&riv* es&e singurul care
vede reali&a&ea a+a cum e ea: o surs* nes5Ir+i&* de #ucurie2 de ex&a/2 de
#ea&i&udine.
"o)i oamenii cum am ar*&a& mai Nnain&e2 cred ?con+&ien& sau su#con+&ien&A
c* 5ac #inele $rin ceea ce 5ac2 dac* e a+a de ce nu sun& 5erici)iV
Exem$lu: $en&ru c* 5ericirea Nnseamn* o mul)umire de$lin* +i ei nu sim&
aceas&* mul)umire decI& dac* 5ac Nn&radev*r un #ine ?se a$ro$ie cel mai
mul& de #inele maximA.
De ce nu sim& aceas&* mul)umireV (en&ru c* Nn in&erior au ceea ce se
nume+&e =o voce a con+&iin)eiJ2 un ceva care Ni 5ace s* se sim&* nelini+&i)i2
nervo+i2 s&resa)i2 cInd nu 5ac un #ine. Es&e im$erios necesar ca $rin
cunoa+&ere s* cau&e s* Nn)eleag* Nn mod con+&ien& ceea ce aceas&* =voce a
con+&iin)eiJ le &ransmi&e su# 5orm* de im$uls mai mul& su#con+&ien&.
1Ind vor Nn)elege mesa4ul ei Nn mod con+&ien&2 vor $u&ea 5i 5erici)i dac* Nl
vor ascul&a +i-l vor $une Nn $rac&ic* $en&ru c* aces&a le s$une cam a+a: =cel
mai mare #ine $en&ru &ine es&e cel mai mare #ine $en&ru cei din 4ur2 iar
5ericirea es&e con&em$larea +i in&egrarea armonioas* ?$rin men)inerea Nn noi
a gIndirii +i ac)iunii Nndre$&a&* s$re KineA Nn o$era lui =Dumne/euJPJ

3$usul 5ericirii es&e &ris&e)ea ?su5erin)aA. 3ri &ris&e)ea es&e unul din&re cele
H $*ca&e ca$i&ale. "re#uie deci Nnl*&ura&* $rin cunoa+&erea adev*ra&ei
noas&re na&uri.
Acum s* &recem $u)in la ac)iuni concre&e. D* $resu$unem c* ac)ione/i +i
sim)i Nn &ine acea nelini+&e2 angoas*Q de care vor#eam mai sus. Aceas&a
&re#uie s* 5ie $en&ru &ine un semnal c* nu gInde+&i corec& Nn acel momen& +i
deci $rin urmare nici nu ac)ione/i corec&.
1au&* deci imedia& s* ve/i de ce e gre+i&* gIndirea &a2 s* Nn)elegi cau/a
acelei nelini+&i +i s* o elimini.
Dac* ai desco$eri& c* ac)iunea &a de $In* a&unci a 5os& un r*u2 nu are ros&
s* 5i &ris& c*ci $rin &ris&e)e nu re/olvi nimic2 5i 5erici& c* ai v*/u& c* ai 5*cu&
un r*u +i c* ai $osi#ili&a&ea s*-l Nndre$)i. Dac* &o&u+i nu vei $u&ea Nnl*&ura
consecin)ele ac&elor &ale nega&ive2 care #ineNn)eles se vor Nn&oarce Nm$o&riva
&a a+a cum le-ai lansa& ?ca r*uA2 5i 5erici& c* s-au Nn&ors $en&ru c* as&5el e+&i
Nncredin)a& c* ac)iunea &a )i-a 5os& ne5avora#il*2 neu&il*2 deci nu e Nn
1.:
avan&a4ul &*u s* o 5aci din nou.
1au&* s* a4ungi s* 5i Nn&o&deauna 5erici&. (en&ru aceas&a m*re+&e-)i
cunoa+&erea2 m*re+&e-)i discern*mIn&ul2 cau&* s* &e cuno+&i $e &ine Nnsu)i.
1au&* s* 5aci Nn&o&deauna Kinele2 s* &e $ui Nn acord cu acea =voce a
con+&iin)eiJ.

!ac +ndeti corect, vei aciona corect, i deci vei "ace binele 6aciuni
utile ie9, tot timpul.
@n acest caz ne+reit vei "i ntotdeauna "ericit.

Oericirea nu e condi)iona&* de ex&erior ?de cum se com$or&* universul 5a)*
de &ineA ci de in&eriorul &*u ?de cum &e com$or)i &u 5a)* de universA. (en&ru
a 5i 5erici&2 e de a4uns s* 5aci #inele &o& &im$ul. Kine Nnseamn* a gIndi +i
ac)iona corec&2 o re$e&.
(o)i 5i 5erici& &o& &im$ul dac* gInde+&i corec& &o& &im$ul. As&a Nnseamn* c*
5aci KI6ELE &o& &im$ul. A+a e 5ericirea: de$inde numai de &ine: s* 5aci un
#ine indi5eren& de r*s$unsul universului la ac)iunea &a ?indi5eren& de
ex&eriorA. Dac* Nn&radev*r ai 5*cu& un #ine2 indi5eren& de =r*s$la&aJ celor de
4ur2 vei 5i mul)umi& de &ine +i vei 5i im$lici& 5erici&
1<
.
0Indirea corec&* cu$rinde renun)area la a+&e$&*ri2 la ilu/ii2 la
nemul)umire.
Oericirea e a deschide ochii +i a &e #ucura de ce )i-a d*rui& =Dumne/euJ.
Oericirea e cea care N)i $une $e #u/e vor#e ca aces&ea:
=!ac toat lumea n )ur su"er, la ce bun s su"r i eu3 #u o s m
bucur! Ducuria mea va "i primul pas spre bucuria celor din )ur

11. Grica <i cura2ul

=!e ce i-e "ric nu scapi!

Ia&* o /ical* Nn)ele$&* din #*&rIni care cons&a&* reali&a&ea: dac* )i-e 5ric*
de un lucru oarecare2 mediul se va gr*#i s* &e 5ac* s* &e Nn&Ilne+&i cI& mai
des cu o#iec&ul 5ricii &ale. Aceas&a Nn #a/a legii a5ini&*)ilor vi#ra&orii2 adic* $e
Nn)elesul oricui2 da&ori&* 5a$&ului c* =cine se aseam*n* se adun*J2 dar
aceas&a mai mul& Nn sensul c*2 con&rariile se a&rag reci$roc. Cn&re 5rica din
noi +i o#iec&ul 5ricii ?ceea ce de&ermin* 5ricaA se s&a#ile+&e as&5el2 o rela)ie de
&i$ vIna& R vIn*&or.
6oi cu 5rica noas&r* sun&em vIna&ul +i ceea ce ne de&ermin* 5rica2 e
vIn*&orul. Acum2 es&e u&il $en&ru noi s* Nn)elegem c* rela)ia vIna& R
vIn*&or2 nu e una #*&u&* Nn cuie2 adic* vIna&ul $oa&e deveni oricInd
vIn*&or2 iar vIn*&orul2 vIna&.
1< 1on5orm DES-lui 5ericirea es&e o Ts&are de mul)umire su5le&easc* in&ens* +i
de$lin*T.
11.
Dchim#area rolurilor2 es&e im$or&an& s* re)inem2 a$are cInd vIna&ul se
o$re+&e din 5uga sa +i /ice:

=Ce-ar "i s m trans"orm eu n vntor i s termin odat cu "u+a
aceasta. M-am sturat s tot "u+! 'lus c dac nu o s m +ndesc
niciodat cum s contraatac ci doar cum s "u+, odat vntorul m va
prinde. &tunci nu voi mai su"eri doar stresul "u+ii ci voi muri, sau voi "i rnit
sau le+at, pentru c vntorul m va a)un+e odat i odat dac nu-i vin de
0ac eu lui mai nainte.
A+adar2 e clar c* modali&a&ea ?singura modali&a&eA de a Nnl*&ura o anumi&*
5ric* es&e s* o Nn&Ilne+&i +i s* o $rive+&i Nn 5a)*. A&unci vei vedea cu
sur$rindere c* e+&i mai &are decI& ea.
Aceas&a Nn &oa&e ca/urileP "o)i cei care +i-au Nn5run&a& 5rica +i au $us-o Nn
5a)a lor2 NncercInd s*-i Nn)eleag* armele ?resor&urile ei cele mai in&imeA2 au
s5Ir+i& $rin a o Nnvinge.
Aces& e5ec& a$are Nn&o&deauna deoarece 5rica se #a/ea/* $e necunoa+&ere.
Orica Nnseamn* a#sen)a cunoa+&erii.
Ea se Nnl*&ur* $rin cunoa+&erea mecanismelor ei +i a o#iec&ului ei ?a
cau/ei ex&erioare ce o generea/*A.
Ougind de ea2 nu o vom $u&ea cunoa+&e. L&im doar c* e undeva Nn s$a&ele
nos&ru dar nu o s*-i cunoa+&em adev*ra&a na&ur* decI& dac* o s* ne o$rim
din 5ug* +i s* o $rivim Nn 5a)*.
De ceea ce cunoa+&em2 +i Nn)eleg $rin cunoa+&ere o Nn)elegere $ro5und* la
nivel men&al +i emo)ional a o#iec&ului 5ricii2 nu ne mai &emem. Desigur c* $e
lIng* aceas&* cunoa+&ere $ro5und* ?$e care &re#uie s* o c*u&*mA exis&* +i o
cunoa+&ere a$aren&* ?de care &re#uie s* ne 5erimA care duce de asemenea
la Nnl*&urarea 5ricii2 dar nu $en&ru mul&* vreme2 ci doar $In* vom desco$erii
c*2 cunoa+&erea noas&r* nu a 5os& corec&*.
De exem$lu2 cunoa+&em un om2 avem im$resia c* Nl cunoa+&em a+a c*
avem Nncredere Nn el2 nu ne es&e 5ric* de el. A$oi2 vine cineva +i ne
$oves&e+&e ceva ce nu am +&iu& des$re acea $ersoan*2 c* de exem$lu Nn
&inere)e a ucis $e cineva. Au&oma& ne dis$are ilu/ia ?cunoa+&erea a$aren&*A
+i se ins&alea/* 5rica.
As&a a+a ca un exem$lu2 $en&ru c* adev*ra&a cau/* a 5ricii nu se a5l* Nn
necunoa+&erea na&urii ex&erioare2 ci Nn necunoa+&erea $ro$riei noas&re na&uri
in&erioare. Aici2 &re#uie c*u&a&e cau/ele $ro5unde ale 5ricii2 &re#uie Nn)elese +i
a$oi elimina&e.
Un al& exem$lu va 5i elocven& $en&ru ilus&rarea unui nou cerc vicios $e
care vi-l su$un acum a&en)iei: cercul vicios 5ric*-cunoa+&ere ?cura4A. As&5el2
cuiva Ni es&e 5ric* de a$* de aceea nu in&r* Nn ea. 6ein&rInd Nn ea nu are
cum s* o cunoasc* +i s* o s&*$Ineasc* ?Nnv*)Ind s* Nnoa&eA +i deci 5rica va
r*mIne Nn el.
(In* cIndV (In* cInd la un momen& da& v* &re#ui s* o Nn5run&e +i s*
Nnve)e s* Nnoa&e2 s* $riveasc* a$a Nn 5a)*. A#ia a&unci va $u&ea s* /ic*
111
lini+&i& ?ca du$* ce s-ar 5i o$ri& din acea 5ug* o#osi&oare de o#iec&ul 5riciiA:
=nu-mi mai e 5ric* de a$* 5iindc* o cunosc.J
Medem as&5el c* doar $rin con5run&are direc&*2 $rin cunoa+&erea cau/ei
$ro5unde a 5ricilor noas&re le $u&em elimina2 indi5eren& c* e vor#a de 5rica
de a$*2 de Nn*l)ime2 de s$a)ii Nnchise sau de moar&e.
De 5a$&2 5rica de moar&e e cau/a &u&uror celorlal&e 5rici. EliminInd-o $e
aceas&a le-am elimina& $e &oa&e celelal&e2 dar $en&ru a o elimina $e aceas&a
&re#uie s* o $rivim Nn 5a)*2 s* o s&udiem2 s* o Nn)elegem.
Din aceas&* ex$unere succin&* mai li$sesc cI&eva $reci/*ri:
- a nu se con5unda 5rica ?necunoa+&ereaA cu $revederea2
- a nu se con5unda cura4ul ?cunoa+&ereaA cu #ravada sau incon+&ien)a.
(unc&ul de delimi&are Nn&re 5ric* +i prevedere es&e 5oar&e delica& +i &re#uie
s* 5im a&en)i unde Nl $unem: $revederea Nnseamn* negre+i& o ac)iune
ra)ional*2 #ine 5undamen&a&* ra)ional2 #a/a&* $e cunoa+&ere2 $e cInd 5rica
Nnseamn* necunoa+&ere Nn5iri$a&* Nn 5iin)a uman* $rin inim*2 da&ori&*
neNncerc*rii 5iin)ei de a cunoa+&e o#iec&ul 5ricii sale. De asemenea 5rica es&e
Nnso)i&* Nn&o&deauna de angoas*2 s&res2 nelini+&e in&erioar*2 $e cInd
$revederea e Nnso)i&* Nn&o&deauna de lini+&e +i calm.
6oi nu &re#uie s* avem nicioda&* 5ric*2 dar &re#uie s* 5im Nn&o&deauna
$rev*/*&ori. Li v* s$un din nou: a&en)ie unde $unem $unc&ul de delimi&are
Nn&re aces&e dou* no)iuni ?s&*ri in&erioareA.
D* nu ne 5ur*m singuri c*ciulaP D* nu ne $*c*lim singuriP
De asemenea cura4ul nu &re#uie con5unda& cu ac)iuni ira)ionale2 cu
#ravada2 cu ac)iunile ce iau na+&ere din dis$erare sau grandomanie2 care
a$aren& $o& s* ne a$ar* ca ac&e de cura4.
1ura4ul a$are doar a&unci cInd avem o cunoa+&ere $er5ec& lucid* a
$ericolelor la care ne ex$unem +i a avan&a4elor $e care le vom o#)ine din
ac)iunea =$ericuloas*J $e care urmea/* s* o 5acem2 +i $rin cIn&*rirea lor2
ac)ion*m Nn cuno+&in)* de cau/*2 $er5ec& luci/i +i calmi.
Medem as&5el c* $ro#lemele lega&e de 5ric* +i cura4 le $u&em reduce la
necunoa+&ere res$ec&iv cunoa+&ere2 c* 5rica nu se $oa&e elimina decI& $rin
cunoa+&erea cau/elor care o generea/*2 a cau/elor $ro5unde2 ca/ Nn care se
$oa&e vedea c* aces&ea sun& ni+&e cau/e 5alse2 ni+&e $ro#leme 5alse care au
$ersis&a& da&ori&* ignoran)ei +i li$sei ac)iunii Nn direc)ia cunoa+&erii lor.
1a de exem$lu2 Nn ca/ul =#au-#auluiJ din $od cu care N+i s$erie $*rin)ii
co$iii ?da&ori&* incon+&ien)ei lorA. Orica 5a)* de aces& =#au-#auJ nu a dis$*ru&
decI& a&unci cInd2 o da&*2 am in&ra& Nn $od +i am cunoscu& c* &o&ul era o
minciun*2 c* nu era nici un mo&iv care s* duc* la a$ari)ia 5ricii2 c* de 5a$&2
&o&ul a 5os& o $ro#lem* 5als* care a $ersis&a& $In* cInd ne-am ho&*rI& s* o
re/olv*m2 cunoscInd-o2 $rivind 5rica Nn 5a)*.
Aces& ra)ionamen& e vala#il $en&ru oricare &i$ de 5ric*.
Orico+i dragi2 es&e o singur* solu)ie de a sc*$a de 5ric*: s* o Nm#r*)i+*m2
s* o cunoa+&em c*ci =de ce &e )i-e 5ric*2 nu sca$iJ2 =decI& dac* nu )i-e mai
5ric*J a+ com$le&a eu Nn)ele$ciunea din vechime.
11-
12. Lenea <i aciunea

(en&ru a Nn)elege #ine aces& cerc vicios &re#uie $en&ru Nnce$u& s* 5acem
di5eren)a clar* Nn&re odihn* +i lene.
3dihna e ceva necesar $en&ru &ru$ul nos&ru 5i/ic +i $en&ru min&ea noas&r*2
$en&ru ca aces&ea s*-+i re5ac* 5or)ele2 s*-+i Nncarce din nou #a&eriile Nn
vederea ac)iunii. L&im de asemenea c* &im$ul necesar $en&ru odihn* di5er*
$e $arcursul vie)ii2 la adul& 5iind Nn medie de H-< ore +i c* ceea ce es&e su#
aces& s&andard duce la o odihn* insu5icien&* care se re5lec&* Nn 5a$&ul c* a$oi
nu avem su5icien&* energie $en&ru a ac)iona. 1eea ce de$*+e+&e aces& &im$
de odihn*2 nu mai es&e odihn*2 es&e de4a ac)iune ?consum de energieA2 es&e
LE6E.
A+adar vedem c* lenea es&e o ac)iune2 o ac)iune care Nns* se
carac&eri/ea/* $rin =a $ierde vremeaJ. 6oi Nn via)* avem sco$uri2 mo&iva)ii2
o#iec&ive care ne $un Nn mi+care. (en&ru a le a&inge &re#uie s* ac&iv*m Nn
direc)ia lor. 1u cI& aces&e sco$uri2 o#iec&ive2 mo&iva)ii sun& mai clare $en&ru
noi2 cu cI& sun& mai #ine Nn)elese2 cu a&I& vom 5olosi mai #ine &im$ul2
ac)ionInd Nn direc)ia urm*ri&*.
Lenea2 cu sensul c* =nu mai am che5 s* 5ac nimicJ a$are a&unci cInd
aces&e sco$uri2 aces&e o#iec&ive nu sun& #ine delimi&a&e2 a$are a&unci cInd
nu avem sco$uri $e care &re#uie s* le reali/*m ?$en&ru a nu ni se Nn&Im$la
ceva ce nu vrem s* ni se Nn&Im$leA sau $e care vrem s* le reali/*m.
1Ind a$are un o#iec&iv $e care +&im +i Nn)elegem $ro5und c* &re#uie s* Nl
a&ingem2 lenea dis$are de la sine.
Lenea deci e o li$s* de mo&iva)ii2 o#iec&ive clare +i $ro5und Nn)eleseP Dac*
vrem s* sc*$*m de lene &re#uie s* c*u&*m ni+&e sco$uri2 o#iec&ive c*rora
s* c*u&*m s* le Nn)elegem $ro5und necesi&a&ea reali/*rii2 s* Nn)elegem
avan&a4ele clare care le o#)inem $rin acea ac)iune. Li aces&e o#iec&ive exis&*
v* asigur2 chiar dac* uneori nu le #*g*m Nn seam*: mai devreme sau mai
&Ir/iu o vom 5ace &o&u+i2 aces& lucru es&e inevi&a#il.
D$eci5ic omului es&e ver#ul MREAUP Aces&a Nl im$lic* au&oma& $e =nu
vreauJ. Aces& ver# +i o$usul lui ?care se su#Nn)elegeA sun& cele care Nl $un Nn
mi+care2 as&a e clar2 $en&ru c* omul a&unci cInd +&ie c* vrea ceva2 +&ie +i c*
&re#uie s* ac)ione/e $en&ru a o#)ine ceea ce vrea.
1u cI& +&ie +i Nn)elege mai $ro5und ceea ce vrea cu a&I& +i ac)iunea lui Nn
direc)ia o#iec&ivului va 5i mai $u&ernic*.
Mai es&e +i lenea care se mani5es&* $rin&r-o s&are de del*sare2 de
somnolen)* +i visare2 o s&are $l*cu&* Nn general care N)i las* im$resia c*
nimic nu &e $oa&e 5ace s* &e sim)i mai #ine decI& aceas&* s&are. Im$resia
es&e #ineNn)eles 5als* $en&ru c* dac* s&ai s* anali/e/i o#iec&iv +i de&a+a&
aceas&* s&are2 ai &r*i& s&*ri mul& mai $l*cu&e $rin ac)iuni de un &i$ sau al&ul
?Nn orice ca/ al&ele decI& leneaA.
Lenea es&e deci o ac)iune2 dar es&e o ac)iune de la care o#)inem re/ul&a&e
minime.
117
Ea a$are cInd nu avem o#iec&ive $recise $e care s* le urm*rim. Dis$are
de la sine cInd Nn)elegem clar ceea ce vrem ?+i mai ales ceea ce nu vremA +i
as&5el s&a#ilim o#iec&ive $e &ermen lung +i scur&:
- o#iec&ivele ne $o& 5i im$use din ex&erior2 ca/ Nn care lenea dis$are 5iind
Nnlocui&* de ac)iune2 a&I&a &im$ cI& cons&rIngerea ex&erioar* $ersis&* ?ex.:
a munci $en&ru a cI+&iga #ani2 $en&ru mIncare e&c.A
- o#iec&ivul $oa&e s* vin* din in&eriorul nos&ru du$* ce l-am s&a#ili& +i am
Nn)eles Nn $ro5un/ime2 necesi&a&ea reali/*rii lui. Cn aces& ca/ lenea va dis$are
de la sine.
1u cI& o#iec&ivele ne sun& mai clare +i mai #ine Nn)elese cu a&I&
ca$aci&a&ea de a Nnvinge lenea ?deci im$lici& de a ac)iona Nn direc)ia
o#iec&ivului $ro$usA es&e mai mare. D* $resu$unem2 de exem$lu2 c* ne
$ro$unem ca o#iec&iv =eli#erareaJ2 sau =mIn&uireaJ sau =nemurireaJ. Aces&
o#iec&iv ne va Nndemna la ac)iune ?$u&Ind as&5el s* Nnvingem leneaA2 numai
du$* ce Nn)elegem Nn $ro5un/ime:
- ce Nnseamn* eli#erarea2 mIn&uireaQ
- Nn ce cons&au ele2
- ce avan&a4e $e &ermen lung o#)inem dac* vom a&inge aces&e o#iec&ive
ce consecin)e vom avea de su$or&a& dac* nu le vom a&inge2
- de ce ar 5i mai im$or&an&e decI& al&e o#iec&ive2
- care sun& c*ile $rin care le $u&em a&inge2
- modul concre& de $unere Nn $rac&ic* a lor2
- avan&a4ele imedia&e2 $e &ermen scur&2 ale aces&ora ?5ericire2 s&*$Inire de
sine2 Nn)elegere2 $ace2 iu#ire2 de&a+areA2 $recum +i de/avan&a4ele imedia&e
ale nea&ingerii lor ?nelini+&e2 su5erin)*QA
Cn)elegInd as&5el na&ura unui o#iec&iv Nn $ro5un/imea sa2 vom Nn)elege
au&oma& necesi&a&ea ac)iunii Nn direc)ia a&ingerii o#iec&ivului res$ec&iv2 +i
au&oma& as&5el o s* dis$ar* lenea.
Deci dac* vrem s* sc*$*m de lene ?unul din cele +a$&e $*ca&e ca$i&aleA2
&re#uie s* c*u&*m s* Nn)elegem Nn $ro5un/ime necesi&a&ea a&ingerii unor
o#iec&ive +i a&unci lenea va dis$*rea de la sine. Aces&e o#iec&ive $e care
&re#uie s* le Nn)elegem Nn $ro5un/ime sun& o#iec&ive in&erioare ?nu sun&
im$use din ex&eriorA +i $o& 5i Nn mare:
- $u&erea2 #og*)ia2 $l*cerea lumeasc* sau2
- $u&erea2 #og*)ia2 5ericirea s$iri&ual*.
M* las $e voi s* alege)i a&ingerea unui o#iec&iv. Cn alegere v* indic s*
c*u&a)i avan&a4ele cele mai mari2 +i nu exagere/ cInd /ic s* c*u&a)i $en&ru
c* +&iu c* ma4ori&a&ea oamenilor nici nu cunosc de exem$lu2 avan&a4ele ne&
su$erioare ale =$u&erii2 #og*)iei +i 5ericirii s$iri&ualeJ +i a&unci 5ac o alegere
Nn necuno+&iin)* de cau/*P

119
1%. /?nia <i cal5ul

E+&i mInios. Dac* con&inui s* 5i mInios2 mInia se am$li5ic* $e sine Nns*+i
+i $rin re/onan)* o s* Nn&*re+&i mInia Nn cel de lIng* &ine +i a+a =o s* v* da)i
Nn ca$ unul al&uiaJ $In* o s* v* $lic&isi)i2 nu $In* o s* Nn)elege)i c* mInia
nu e #un*2 $en&ru c* nu v* 5olose+&e $rea mul&2 nu v* aduce avan&a4ul
maxim. De+i acum $oa&e o s* m* con&ra/ice)i Nn ce am a5irma&2 dac* o s*
anali/a)i Nn $ro5un/ime aceas&* s&are de mInie o s* v* convinge)i voi Nn+iv*
c* mInia 5ace mul& mai mul& r*u decI& #ine a&I& vou* ?nelini+&e2 angoas*2
s&res2 #oli 5i/iceA cI& +i celor din 4ur ?&re/i)i mInia Nn ei2 cu acelea+i e5ec&e
men)iona&e mai sus2 $lus al&ele =dureroase $en&ru $ielea voas&r*JA.
A+adar2 /iceam c* o s* v* 4igni)i reci$roc $In* o s* v* $lic&isi)i2 nu $In* o
s* $rice$e)i c* nu v* 5olose+&e mInia la nimic cu adev*ra& u&il2 c* as&a ar 5i
#ineU de+i oda&* +i oda&*2 o s* $rice$e)i +i aces& lucru ...
E doar o $ro#lem* de &im$2 dar el $oa&e 5i mai scur& dac* urm*ri)i
cons&an& aces& o#iec&iv ?v* $ro$une)i s* anali/a)i cau/ele +i mani5es&*rile
mIniei s$re a le Nn)elegeA. Acum2 haide)i s* Nn)elegem cI&eva as$ec&e ale
mIniei $rin $u&erea unui exem$lu.
Dar mai Nn&Ii se im$une s* $reci/*m c* $sihicul nos&ru ac)ionea/* +i e
s&ruc&ura& oarecum asem*n*&or cu un calcula&or ?$ar&ea lui de so5&A2
Nncor$orInd Nn el di5eri&e =$rograme men&aleJ $e care noi le-am cons&rui&2
a+a cum am $reci/a& cInd am vor#i& de au&oma&isme.
As&5el2 dac* vom anali/a mai mul&e as&5el de $rograme men&ale $e care le
au di5eri&e &i$uri de oameni2 vom vedea c* la aceia+i s&imuli ex&eriori se dau
r*s$unsuri di5eri&e2 uneori chiar o$use ?cu e5ec&ele a5eren&eA2 Nn 5unc)ie de
aces&e in&er$re&*ri $e care le-am in&rodus oda&* Nn $sihicul nos&ru dar $e
care $u&em s* le schim#*m2 Nn sco$ul o#)inerii avan&a4elor maxime din
gIndurile2 +i deci im$lici& din ac)iunile noas&re.

D* revenim la exem$lu. D* vedem as&5el discu)ia din&re doi oameni Nn care
la un momen& da& unul Nl 5ace $ros& $e cel*lal&. D* vedem ce-i r*s$unde
cel*lal& Nn 5unc)ie de =$rogramul men&alJ ce +i l-a cons&rui&2 mai mul& sau
mai $u)in con+&ien&:
- =1um adic* m* 5ace $e mine $ros&VJ ar r*s$unde un =om normalJ Nn
care s-a ins&ala& #ine mersi mInia. =Da el cum e2 &Im$i&ul2 Ni mai $ros& ca o
oaie2 de-i dau o $alm* i se NnvIr& creieriiPJ Li imedia& N+i Nncle+&ea/* $umnii2
N+i Nncrun&* 5a)a2 N+i accelerea/* res$ira)ia2 se sim&e s&resa&2 nelini+&i& +i
$oa&e =im$ruden&ulJ care l-a 5*cu& $ros& se va alege cu un $umn undeva Nn
=numele &a&*luiJ. Re/ul&* imedia& Nnc*ierarea: se declan+ea/* mInia +i Nn
cel*lal& +i avem doi oameni care sun& nelini+&i)i2 iri&a)i2 doi oameni care nu
mai v*d reali&a&ea clar2 reducInd &o& universul la dou* cuvin&e =e+&i $ros&PJ
Unde mai $ui2 c* $In* la urm* s-ar mai $u&ea s* avem +i dou* ca$e&e
s$ar&e $e lIng* al&e de/avan&a4e la nivel 5i/ic ?me&a#olism2 res$ira)ie2
circula)ie accelera&* care uneori $oa&e duce chiar la in5arc& e&c.A.
11B
Un al& om cu un al& mod de gIndire ar $u&ea r*s$unde la acelea+i remarci
as&5el:
- =Indi5eren& c* cineva m* 5ace $ros& sau nu2 eu voi r*mIne acela+i. Am
5os& deci acela+i +i Nnain&e ca &u2 ca un #un $rie&en s* m* in5orme/i des$re
aces& as$ec&. Deci chiar de sun& $ros& ?Nn aces& domeniu de care vor#imA
am 5os& +i mai Nnain&e. De nu sun& Nns* $ros& ?$oa&e c* &u2 de+i ai 5os&
#inevoi&or2 &e-ai Nn+ela& Nn a5irma)ia $e care ai 5*cu&-oA &o& a+a am 5os& +i
Nnain&e deci a5irma)ia: =e+&i $ros&J nu are nici un e5ec& asu$ra meaJ.
"o& &im$ul omul nos&ru +i-a $*s&ra& s$iri&ul lim$ede +i calm +i ra)iunea
rece2 v*/Ind as&5el inu&ili&a&ea NncrIncen*rii $e anumi&e a5irma)ii sau $e
al&ele.
- =1e Nnseamn* $ros&iaVJ ar r*s$unde un al& om c*ruia Ni $lace s* mearg*
Nn $ro5un/imea lucrurilor. =6u es&e ea oare o cunoa+&ere $u)in* Nn&r-un
domeniu sau al&ulV Deci es&e inevi&a#il ca cineva s* nu 5ie $ros&. Li eu sun&
$ros& Nn medicin*2 5i/ic*2 chimieQ 1e +&iu eu Nn aces&e domeniiV Doar a+a
ni+&e da&e generaleU deci un doc&or2 un 5i/ician2 un chimis& ar $u&ea s* /ic*2
5*r* sa-l con&ra/ic2 =e+&i un $ros&J ?ai cunoa+&ere $u)in* Nn aces&e domeniiA2
+i con&inu* cu in&erlocu&orul s*u ?$*s&rIndu-+i calmul +i anali/a lucid*A: =A)i
/is ca sun& $ros&2 ex$lica)i2 v* rog2 Nn ce domeniu2 5i)i mai clar2 c* nu
Nn)elegVJ
1el*lal& se $oa&e s* nu $oa&* ex$lica2 c*ci $oa&e a 5*cu& a5irma)ia =e+&i
$ros&J2 =5*r* s* gIndeasc*J2 doar a+a ca s* se a5le Nn &rea#*2 doar $en&ru c*
s-au &re/i& orgoliul +i mInia din el la un momen& da& +i au vru& =s*raceleJ s*
se ex$rimeU +i el2 cum e =#inevoi&orJ le-a l*sa&.
A+adar aces&a o s* r*s$und* Nn aces& ca/ $en&ru c* nu-i Nn s&are s*
argumen&e/e
1:
: =E+&i un $ros& +i ga&aPJ
A+a c*2 omul nos&ru2 v*/Ind aceas&a2 $oa&e s*-+i con&inue deduc)ia Nn
sine ?$en&ru sineA: =5iin)a care se a5l* Nn 5a)* mea2 nu e $rea evolua&*2 nu e
Nn s&are s*-+i argumen&e/e a5irma)iile2 mai #ine o las Nn $ace $In* i se mai
de/vol&* gIndireaJ.

Un al& om care cunoa+&e $u&erea iu#irii2 com$asiunii +i a umilin)ei $oa&e
s* r*s$und*:
- =Da2 Nn&radev*r se $oa&e s* 5iu un $ros&2 Nmi dau cu seama c* nu +&iu +i
c* $rice$ greu2 &e rog a4u&*-m* s* Nn)eleg2 &e rog luminea/*-m* s* nu mai
5iu $ros&2 s* nu mai am cunoa+&ere $u)in* Nn aces& domeniuJ. Un as&5el de
om doar Iu#e+&e. Doar ascul&*2 Nn)elege +i Nncearc* s* a4u&e ?$e al)ii sau $e
sine2 du$* ca/A.

- =Eu sun acela+i la #ine +i la r*uJ ar r*s$unde un om care a desco$eri& ce
Nnseamn* s* 5ie cen&ra& Nn sine. Dco$ul meu Nn via)* es&e s* 5iu 5erici& +i s*
iu#esc &oa&e 5iin)ele necondi)iona&2 sco$ul a5irma)iei =e+&i un $ros&J es&e s*
m* 5ac* ne5erici&2 ori eu nu am che5 s* 5iu ne5erici&2 eu vreau doar s*
1: (rin discu)ie Nn&o&deauna se a4unge la conciliere2 la Nn)elegere2 dar numai dac* se
vrea aces& lucru.
118
iu#escP 3 s* 5iu deci 5erici& +i o s* Nncerc s* a4u&2 ce nu sun& s&*$In $e
mineV
(*i dac* o am*rI&* de vor#* m-ar $u&ea 5ace ne5erici& Nnseamn* c* m*
$o& considera un gunoiJ.

Un $reo& sincer ar $u&ea r*s$unde:
- =Au/i ce-a /is2 Doamne2 nu scrie Nn car&ea &a cea s5In&* c* =oricine va
/ice 5ra&elui s*u =$ros&uleJ va c*dea su# $edea$sa Do#oruluiU +i oricine Ni va
/ice =ne#unuleJ va c*dea su# $edea$sa 5ocului ve+nicJ ?Ma&ei B.--A.
=Doamne2 iar&*-l &e rog. Doamne2 iar&*-i vor#a nechi#/ui&* c* nu +&ie ce
/iceQJ

Dac* anali/*m a&en& aces& exem$lu2 $u&em vedea clar cI& $oa&e di5eri
modul de gIndire $e care +i l-a s&a#ili& 5iecare2 mai mul& sau mai $u)in
con+&ien&. Medem de asemenea c* Nn 5unc)ie de aces& mod de gIndire vine
ac)iunea:
- #*&aie2
- indi5eren)a2 de&a+are2 anali/* o#iec&iv*U
- Nncercare de dialog +i a#andonarea lui 5*r* al&e e5ec&e cInd se cons&a&*
im$osi#ili&a&ea aces&ui dialog2
- iu#ire2 Nncercare de a4u&orU
- cen&rare Nn sine2 ne&ul#urare2 calmU
- regre& $en&ru semeni2 com$asiune.
Oiecare din aces&e ac)iuni are urm*ri mai mul& sau mai $u)in 5avora#ile
celui =4igni&J. M* las $e voi s* le a$recia)i Nn $ro5un/ime.
Dar Nn mare2 vedem c* aceea+i a5irma)ie $oa&e duce $e unii Nn $u+c*rie
?sau la s$i&alA2 $e al)ii Ni las* indi5eren)i2 $e al)ii Ni de&ermin* a c*u&a s*
a4u&e.
M* da)i seama ce $u&ere $o& avea dou* cuvin&eV
Dar dac* $rivim a&en& vedem c* $u&erea nu e a lor2 noi +i numai noi le
d*m $u&erea $e care o auP
6oi sun&em cei care2 mai mul& sau mai $u)in con+&ien&2 declan+*m
anumi&e cli+ee de $relucrare a acelor dou* cuvin&e +i a$oi declan+*m o
ac)iune oarecare ?a5la&* Nn s&rIns* leg*&ur* cu in&er$re&areaA. Medem as&5el2
ceea ce es&e eviden&: c* modul nos&ru de gIndire2 $e care &o& noi ni-l
s&a#ilim anali/Indu-l +i Nn)elegIndu-l Nn $ro5un/ime sau doar co$iindu-l
au&oma& din gIndirea socie&*)ii2 ne de&ermin* ac)iunea care $oa&e s* ne 5ie
5avora#il* ?Nn sensul c* a&rage e5ec&e 5avora#ile nou*A sau nu.
E5ec&e 5avora#ile Nn in&eriorul nos&ru sun&: lini+&ea2 $acea2 de&a+area2
iu#irea2 5ericirea... E5ec&e ne5avora#ile sun&: angoasa2 nelini+&ea2 s&resul2
iri&area2 o#sesiaQ E5ec&ele ex&erne sun& mai eviden&e +i le las la a$recierea
voas&r*.
Deci2 indi5eren& de ex&erior2 Nn 5unc)ie de modul nos&ru $ro$riu de gIndire
?+i numai de elA2 culegem 5ruc&e 5avora#ile sau nu ?in&erne +i ex&erneA2 din
noi sau din a5ara noas&r*.
11H
ConcluzieN D* c*u&*m s* ne anali/*m2 s* ne Nn)elegem di5eri&ele moduri
de gIndire care se a5l* Nn $sihicul nos&ru. Mom vedea as&5el c* unele sun&
gre+i&e ?nu $u)ineA +i vom c*u&a s* le schim#*m. 1Ind o s* avem o gIndire
corec&* o s* culegem doar e5ec&e #une2 5avora#ile nou*. Aceas&a deoarece
gIndirea gre+i&* nu e Nn concordan)* cu reali&a&ea2 5iind 5orma&* din ilu/ii2
a&a+amen&e incorec&e2 a+&e$&*ri gre+i&e.
Aceas&* gIndire gre+i&* duce la ac)iuni gre+i&e2 5iind #a/a&* $e o
cunoa+&ere incorec&* a reali&*)ii. 1Ind o s* ne lovim de aceas&* reali&a&e $e
care noi am ignora&-o $rin ilu/iile2 a&a+amen&ele +i a+&e$&*rile noas&re
gre+i&e
-.
2 vom su5eri.
D* c*u&*m deci s* cunoa+&em reali&a&ea a+a cum e ea +i s* ac)ion*m Nn
consecin)*.
MInia es&e o a+&e$&are gre+i&*2 es&e o ilu/ie: vrem ca &oa&* lumea s* ne
5ac* $e $lac2 credem c* &o)i sun& s5in)i: ceea ce eviden& es&e 5als. Li cInd ne
lovim de reali&a&ea2 su5erimP
- Din ce cau/*V
- Doar din cau/a $ros&iei2 a ignoran)ei noas&re: nu c*u&*m s* vedem
reali&a&ea a+a cum es&e +i s* ac)ion*m Nn consecin)*.

1(. 1iolena. Aruncarea pietrei

Cn ma4ori&a&ea &im$ului arunc*m =$ie&reJ2 idei2 vor#e2 ac)iuni2 5*r* a +&i
unde vor c*dea2 5*r* a +&i ce e5ec& va $roduce c*derea lor2 dac* nu vor lovi
$e cineva2 dac* nu cumva vor rico+a +i se vor Nn&oarce Nm$o&riva noas&r*.
6u sun&em o#i+nui)i cu ra)ionamen&ul de lung* dura&*2 cu legarea
cau/elor +i e5ec&elor Nn&r-un lan) al cau/ali&*)ii care s* ne ara&e adev*ra&ul
e5ec& al ac)iunii res$ec&ive asu$ra noas&r*2 nu e5ec&ul a$aren&.
Den&imen&ele nega&ive ?mInie2 5urie2 violen)*2 &ris&e)eQA a$ar cInd
si&ua)ia ne sca$* de su# con&rol2 a&unci cInd sun&em lua)i $rin sur$rindere
de Nm$re4ur*rile s$eci5ice care declan+ea/* aces&e sen&imen&e2 cInd Nnc* nu
avem un r*s$uns clar +i ra)ional de ce aces&e Nm$re4ur*ri nu &re#uie s*
declan+e/e Nn noi aces&e sen&imen&e nega&ive2 cInd Nnc* nu am Nn)eles
adev*ra&ele cau/e ale mIniei2 5urieiQ $en&ru a vedea c* de 5a$& sun& ni+&e
a+&e$&*ri 5alse ?moduri de gIndire incorec&eA.
Aces&e sen&imen&e se mani5es&* cInd Nnc* nu sun&em &o&al ho&*rI)i dac*
s* 5im sau nu &o&al de $ar&ea #inelui ?ceea ce es&e Nn&radev*r 5avora#il2 u&il
+i avan&a4os $en&ru noiA.
3da&* ce s&a#ilim clar c* vrem #inele maxim2 mai &re#uie s* c*u&*m a
Nn)elege Nn ce cons&* aces&a. 3are2 o $ar&e din el nu cons&* Nn a nu mai 5i
orgolio+i2 Nn a a4unge s* nu ne mai mIniem nicioda&*V
Du$* ce am $u&ea cunoa+&e c* aces&ea ar 5i ac)iuni #uneV 3are nu du$*
-. Me/i ca$i&olul TUnel&ele des*vIr+iriiT $en&ru o mai #un* Nn)elegere a ceea ce
Nnseamn* ilu/ii2 a&a+amen&e2 a+&e$&*ri gre+i&e.
11<
5a$&ul c* vedem c* ele ne sun& cu adev*ra& avan&a4oase:
- Nn in&erior ne men)in lini+&ea2 $acea2 ca$aci&a&ea de a anali/a o#iec&iv* a
reali&*)ii2 Nn&r-un cuvIn&2 senin*&a&ea +i #lInde)ea min)ii.
- Nn ex&erior vom vedea c* ne men)in aceea+i $ace $en&ru c* +i ex&eriorul
se $une de o#icei Nn armonie cu in&eriorul.
D* revenim acum la violen)*2 $en&ru a Nn)elege mai $ro5und di5eren)a
din&re ac)iunea a$aren& avan&a4oas* +i cea cu adev*ra& avan&a4oas*. D*
lu*m de exem$lu ac)iunea de a #a&e ?de a loviA $e cineva $en&ru c* ne
4igne+&e2 cineva care &em$orar nu $oa&e ri$os&a $en&ru c*2 $e momen&2
circums&an)ele sun& mai 5avora#ile nou*.
Dac* &recem dincolo de e5ec&ele imedia&e ?care nici ele nu sun&
avan&a4oase decI& a$aren&A ne $u&em de4a vedea Nn&r-o si&ua)ie Nn care noi
nu o s* $u&em ri$os&a ?chiar dac* aces& lucru $are im$osi#il acumA +i o s*
ne $rimim #*&aia ?=darulJA Nna$oi2 $en&ru c* nim*nui nu-i $lace s* r*mIn*
da&or.
6u m* cre/iV Me/i ca/ul dic&a&orilor care la un momen& de)ineau $u&erea
a#solu&* +i Nn momen&ul urm*&or au 5os& Nm$u+ca)i. As&a $en&ru c* &o&ul se
schim#*2 +i $en&ru c* Nn&o&deauna $rimim Nna$oi ceea ce d*ruim.
De ce am /is c* nici m*car e5ec&ele imedia&e nu sun& avan&a4oaseV
Dim$lu: $en&ru c* du$* o asemenea ac)iune ?orgoliu2 mInie2 violen)*2
l*comieQA nu ne sim)im 5erici)i2 Nn ex&a/2 #ea&i5ici ci dim$o&riv* nelini+&i)i2
s&resa)i2 cu sen&imen&ul c* am 5*cu& o $ros&ieU as&a ne s$une vocea
con+&iin)ei din noi2 de+i a&unci o aco$erim cu &o& 5elul de argumen&e s&u$ide.
3 s*-i d*m dre$&a&e mai &Ir/iu2 nici o $ro#lem*.
Es&e im$or&an& a+adar s* se Nn)eleag*2 c* dac* vrei 5ericirea:

1u trebuie s te lupi cu nimeni, niciodat!
,u trebuie doar s iubeti!

11:
,"-LT-L- *-817R9IRII

I. C0"L,"CT,RA J- CAR- 0 C8,T8/

1. 9coala <i elevul. 9coala iniiatic4

Elevul nu evoluea/*2 nu se de/vol&* sa&is5*c*&or dac* nu e s&imula& de o
+coal* ?$ro5esori +i colegiA. Un $ro5esor ?o +coal*A 5*r* elevi nu mai es&e
+coal* +i dis$are.
Rolul unei +coli ini)ia&ice ?a unei organi/a)iiA2 a unei comuniuni de oameni
uni)i de un ideal lega& de =evolu)ia s$iri&uluiJ es&e cel $u)in egal cu e5or&ul
$e care 5iecare individ Nn $ar&e Nl 5ace $en&ru evolu)ia s$iri&ual* $ro$rie2 as&a
mai ales la Nnce$u&ul c*ii. Oiecare elev Nn $ar&e s&imulea/* ?ansam#lul
celorlal)i c*u&*&ori ai reali/*rii s$iri&ualeA +i la rIndul lui2 e in5luen)a& de
+coal*.
1el care se re&rage din +coal* sau nu urmea/* o +coal* renun)* la un
a4u&or 5oar&e im$or&an& care e indis$ensa#il $e drumul evolu)iei s$re
=Dumne/euJ. Dar a&en)ie2 as&a nu Nnseamn* c* dac* 5aci $ar&e din&r-o
+coal* anume o s* a4ungi undeva. 1ea mai mare $ar&e a muncii N)i revine
)ie. Lcoala &re#uie doar s*-)i dea unel&ele +i cunoa+&erea necesare $en&ru a
Nnain&a singur $e =c*rareJ.
3mul =ac&ualJ $rin na&ura lui e 5*cu& s* 5ie del*s*&or2 nu are deocamda&* o
voin)* 5erm* +i o direc)ie 5oar&e #ine $reci/a&*. De aceea in&ervine2 ar &re#ui
s* in&ervin*2 o +coal* s$iri&ual* s$re a-i Nn&*ri aceas&* voin)*2 s$re a-i
reamin&i din cInd Nn cInd ?de $re5era& cI& mai desA2 conclu/iile la care a
a4uns $rin sine Nnsu+i ?de exem$lu c* unul din o#iec&ivele cele mai
im$or&an&e de reali/a& Nn aceas&* via)* ar 5i =mIn&uireaJ sau =eli#erareaJQA
Un as$iran& la =mIn&uireJ care nu urmea/* o +coal* ?sau mai mul&eA care
s*-l a4u&e Nn cerce&area sa acer#* +i care s*-i canali/e/e e5or&urile $e un
anumi& 5*ga+2 de o#icei2 se canali/ea/* Nn $rea mul&e direc)ii $ier/Ind mul&*
energie Nn lucruri +i cerce&*ri nedirec)iona&e2 5a$& ce Nl 5ace s* se NnvIr&* $e
loc.

E ca a&unci cInd un om sosi& Nn&r-un ora+ nou2 c*u&Ind o adres* oarecare2
se Nnc*$*)Inea/* s* nu Nn&re#e nici un localnic des$re adresa res$ec&iv*2
sau s* nu consul&e nici o har&* a ora+ului2 +i se $lim#* as&5el $rin ora+ul
res$ec&iv $In* cInd oda&* ?dac* va 5i aces& =oda&*JA2 din Nn&Im$lare2 o s*
nimereasc* +i adresa c*u&a&*.
6u era mul& mai sim$lu $en&ru el s* 5i Nn&re#a& un localnic care cuno+&ea
locul ?Nn s$e)* o +coal* s$iri&ual*2 Nn leg*&ur* cu &*rImul s$iri&ualA +i imedia&
1-.
ar 5i 5os& Nndruma& +i $oa&e chiar condus $In* la adresa c*u&a&*V 6u +i-ar
mai 5i risi$i& e5or&urile +i energia c*u&Ind la Nn&Im$lare +i de cele mai mul&e
ori NnvIr&indu-se $e loc.
De re)inu& Nn aces& con&ex& c* omul nos&ru &re#uie s* mearg* el Nn direc)ia
c*u&a&*2 $en&ru c* localnicul chiar dac* Ni indic*2 sau Nl Nnso)e+&e $In* acolo
nu o s*-l care Nn s$a&e.
LuInd Nn considerare aces&e as$ec&e2 cunoa+&erea +i evolu)ia s$iri&ual* a
unui as$iran&2 cel $u)in la Nnce$u&ul c*u&*rilor sale2 5*r* ca aces&a s*
$ar&ici$e la =cursurileJ unei =+coliJ sau a mai mul&or =+coliJ mi se $are
a$roa$e im$osi#il*.
Dar aici mai e de $reci/a& c* 5iecare c*u&*&or &re#uie s*-+i 5oloseasc*
discern*mIn&ul $en&ru a c*u&* +i a alege +coala sau +colile cu nivelul
$o&rivi& $en&ru el. Aceas&a $en&ru c* nu &oa&e +colile sun& la 5el: unele sun&
$en&ru co$iii de =gr*dini)*J2 al&ele $en&ru cei de =gimna/iuJ2 al&ele $en&ru cei
de =liceuJ +i al&ele $en&ru cei care au ca$aci&a&ea de a Nn)elege Nnv*)*&uri
$reda&e la =universi&*)iJ. Li es&e u&il s* nu 5acem con5u/ii Nn&re ele. Mai
&re#uie s$us a$oi c* &oa&e aces&e +coli sun& necesare.
Dac* Nn&ra)i Nn&r-o +coal* Nn care se Nnva)* du$* $*rerea voas&r* &o& 5elul
de #asme +i $ove+&i2 ui&a)i-v* mai Nn&Ii dac* es&e cine s* ascul&e aces&e
#asme +i $ove+&i. Dac* es&e2 Nnseamn* c* ei au nevoie de acele #asme +i
$ove+&i. 1hiar dac* du$* $*rerea noas&r* sun& oameni Nn &oa&* 5irea2 la nivel
in&elec&ual +i s$iri&ual2 ei sun& =co$iiJ. 6u v* l*sa)i Nn+ela)i de a$aren)e2 nu-i
&ul#ura)i $e ace+&i =co$iiJ +i l*sa)i-i s* creasc*2 +i la rIndul vos&ru Nngri4i)i-v*
de $ro$ria voas&r* cre+&ere.
Li nu mai s$une)i: =cu&are religie sau cu&are +coal* Nnva)* &o& 5elul de
$ros&ii +i &Im$eniiJ ci s$une)i: =cu&are religie sau cu&are +coal* es&e o
=gr*dini)*J +i deci Nnva)* $e cursan)ii ei ?care de o#icei merg acolo de #un*
voieA ceea ce es&e necesar $en&ru nivelul lor.
1* doar nu o s* $re&inde)i ca2 co$iii de la gr*dini)* ?o mare $ar&e din
oamenii de /iA Nn loc de #asme2 $ove+&i +i &o& 5elul de 4ocuri $o&rivi&e $en&ru
ei2 s* 5ie Nnv*)a)i care e s&ruc&ura a&omului sau ce sun& ecua)iile di5eren)iale.
"oa&e aces&e #iserici2 sec&e2 +coli au rolul lor +i elevii lor s$eci5ici ?cu un
anumi& nivel de de/vol&areAU s* le $re)uim deci $e &oa&e2 $en&ru c* &oa&e
a4u&* Nn m*sura Nn care es&e necesar s* a4u&e.
Lcoala es&e deci a#solu& necesar*.
D* c*u&*m deci o +coal* $o&rivi&* nivelului nos&ru +i s*-i urm*m cursurile
+i Nnv*)*&urile cu discern*mIn&2 du$* ce le-am &recu& $rin 5il&rul ra)iunii
$ro$rii +i a$oi al ac)iunii +i am v*/u& c* sun& #une.
Aceas&a $en&ru c* =&oa&e lucrurile sun& Nng*dui&e2 dar nu &oa&e sun& de
5olos. "oa&e lucrurile sun& Nng*dui&e2 dar nu &oa&e /idescJ2 cum ne s$une
(avel Nn 1orin&eni 1.2 -7.
A+adar s* ne alegem +coala s$iri&ual* ?ini)ia&ic*A $o&rivi&* $en&ru noi +i
s*-i urm*m indica)iile cu discern*mIn&.
3 +coal* e $o&rivi&* $en&ru noi cInd in&rInd Nn con&ac& cu ea2 nu
consider*m au&oma& c* Nnv*)*&urile ei sun& #asme +i $ove+&i de adormi&
co$ii. Aceas&* in&er$re&are o $oa&e avea a&I& co$ilul de gr*dini)* 5a)* de
1-1
=lucrurile serioseJ cI& +i omul ma&ur 5a)* de =lucrurile de 4oac*J.
Oie c* noi sun&em co$ii sau oameni ma&uri2 s* urm*m acea +coal* $e care
o credem cea mai serioas*.
Aceea es&e cea mai $o&rivi&* $en&ru nivelul nos&ru.
Dar a&en)ie la discern*mIn&P Aces&a e vala#il mai ales Nn ca/ul oamenilor
$u)in mai evolua)i.
Es&e recomanda#il s* a#ord*m cu o a&i&udine de anali/* a oric*rei
in5orma)ii2 &o& ce $rimim de la o +coala sau al&a2 +i s* nu s$unem des$re un
lucru sau al&ul c* e adev*ra& su&* la su&* doar a&unci cInd noi am $u&u&
veri5ica acel lucru Nn de&aliu.
Li s* nu l*s*m garda 4os nici chiar du$* ce o +coal* sau al&a ne-a cI+&iga&
cI& de cI& Nncrederea.

4rice ncredere oarb, pe acest pmnt, se pltete!

2. "e5ulu5irea <i darul

=6emul)umi&ului Ni ia Dumne/eu darulJ +i nu o 5ace din r*u&a&e ci da&ori&*
5a$&ului c* =Dumne/euJ vrea ca &oa&* lumea s* 5ie mul)umi&*.
De aceea2 aceluia care es&e nemul)umi& de ceea ce are2 Domnul Ni ia2
$en&ru a-i da ceea ce vrea.
=Dumne/euJ d*ruie+&e &o& &im$ul.
As&5el la un momen&2 El ne d* un dar. 6oi avem dre$&ul s*-l $rimim sau
s*-l re5u/*m2 sau s*-l $rimim un &im$ +i s* ne 5olosim de el ?$en&ru c* &oa&e
darurile Lui sun& 5olosi&oareA iar a$oi cInd nu mai avem nevoie de el s* d*m
darul Nna$oi +i s* cerem al&ul.
6oi $u&em acum s* 5im mul)umi)i de ceea ce avem sau nu. Aces& lucru e
general vala#il2 dar mai ales el se a$lic* Nn ceea ce $rive+&e cunoa+&erea +i
iu#irea $e care o de)inem la un momen& da&.
Dac* de)inem o cunoa+&ere oarecare2 dar nu sun&em mul)umi)i acum de
ea ?de+i oda&* am 5os&A2 din di5eri&e mo&ive ?$oa&e ni se $are c*2
cunoa+&erea $e care o avem ar $u&ea 5i 5als*2 sau insu5icien&*A2 o $u&em
re5u/a2 $u&em s*-i Nna$oiem Domnului darul +i s*-i /icem: =Doamne2 dac*
lumea e a+a cum e $re/en&a&* de cunoa+&erea mea ac&ual* +i dac* lumea a
un dar a&unci2 Doamne2 eu N)i mul)umesc 5rumos $en&ru ea dar nu-mi
$lace.J
1um =Dumne/euJ nu vrea $e nimeni nemul)umi&2 $rime+&e #ucuros darul
Nna$oi ?cunoa+&erea $ar)ial*A +i Ni d* 5iin)ei un dar mai 5rumos2 o
cunoa+&erea mai cu$rin/*&oare2 mai ex&ins*2 $o&rivi&* cu noul nivel de
Nn)elegere al 5iin)ei.
1*ci =Dumne/euJ e #un +i ne d*ruie+&e Nn 5iecare momen& ceea ce avem
cea mai mare nevoie2 Nn acel momen&. A$oi dac* avem nevoie de al&ceva2
ne d*ruie+&e ceea ce avem nevoie +i Ni cerem2 +i &o& a+a2 c*ci Domnul ne
vrea mul)umi)i +i #ucuro+i Nn orice momen&2 +i ca orice $*rin&e care N+i
1--
iu#e+&e co$iii2 le d*ruie+&e &o& &im$ul: mai Nn&Ii 4uc*rii2 a$oi c*r)i +i creioane2
a$oi calcula&oareQ $en&ru ca Nn 5unc)ie de vIrs&a la care am a4uns +i de
necesi&*)ile aces&eia2 noi s* 5im mul)umi)i.
=Dumne/euJ es&e iu#i&or. Dac* vre)i mai mul& decI& ave)i ?dar Nn&r-adev*r
mai mul&A Nn&oarce)i-i Domnului darul $e care Nl ave)i acum +i El o s* v* dea
ceea ce cere)i $en&ru a v* mul)umi.

%. !ucuria

Adev*ra&a +i singura #ucurie e cea care exis&* acum. Kucuria s&* Nn
schim#are2 nu Nn a&ingerea sco$ului. 1Ind o s* a&ingi un sco$2 nu o s* &e
o$re+&i acolo ci o s*-)i $ro$ui un al&ul2 a$oi al&ul +i al&ulQ
Kucuria s&* Nn a exis&a2 Nn a ac)iona Nn&r-o direc)ie ?cea a sco$ului
urm*ri&A2 Nn a 5i aici2 acum2 +i a $ar&ici$a la via)*2 a &e #ucura de ea cu
$osi#ili&*)ile $e care le ai acum.
Kucuria +i 5ericirea e aceea+i &o& &im$ul2 evolu)ia cons&* doar Nn a accede
la modali&*)i +i $osi#ili&*)i mai varia&e $rin care $u&em2 dac* vrem2 s*
ex$rim*m aceas&* #ucurie.
Kucuria s&* Nn schim#are2 Nn desco$erirea noului2 Nn con&em$larea
5rumuse)ii2 +i s* mul)umim Domnului: universul e $lin de mis&er2 e &o&
&im$ul nou2 iar 5rumuse)ile lui sun& neasemui&e +i omni$re/en&e. A4unge
doar s* deschidem ochii cu adev*ra& +i s* $rivim aces&e in5ini&e minuni ale
Universului 5*r* de s5Ir+i&.
Kucuria s&* Nn a 5i aici2 acum2 Nn a &e #ucura de via)* +i de 5ream*&ul
neNnce&a& al #*&*ilor inimii ei2 $e cInd $ro$ria &a inim* e s*ge&a&* de 5iorul a
ceea ce es&e $es&e &o&: Mia)*2 Mis&er2 Orumuse)e. Mia)a are 5orme de
mani5es&are di5eri&e +i uneori sun&em &en&a)i s* o excludem din anumi&e
o#iec&e sau 5iin)e.
3riunde exis&* mi+care2 exis&* +i in&eligen)* ?in5orma)ieA care s* ghide/e
aceas&* mi+care2 deci exis&* via)*.
Li Mia)* es&e $es&e "3"P
Kucuria s&* Nn con&em$lare: con&em$l* +i #ucur*-&e de mis&er2 de
exis&en)*2 de reali&a&e +i de ilu/ie. 1on&em$l* Cn&regul +i #ucur*-&e de &o&
ceea ce exis&*P
Kucuria e $ar&e din &ine. MA6IOED"-3P
D*ruind vei do#IndiP D*ruie+&e Iu#ire2 Kucurie2 Oericire2 Meselie +i o s* le
$rime+&i Nna$oi Nnsu&i&.
R*s$la&a )i-e garan&a&* $en&ru c* ea vine din I6"ERI3R2 ea nu vine de la
cei $e care Ni iu#e+&i ci vine $rin ei2 din &ine2 din in5ini&. Deschide-&e
in5ini&ului2 las*-&e $rad* iu#irii necondi)iona&e +i #ucur*-&e de &o& ce exis&*P
Adev*ra&a surs* a 5ericirii s&* Nn necondi)ionarea eiP
Ea a$are $rin ex&inderea $rivirii2 $rin ex&inderea cIm$ului con+&iin)eiP
Oericirea e in&im rela)iona&* de &ine +i de s$ec&acolul vie)ii. Dar 5ericirea
nu de$inde de s$ec&acolul vie)ii. Aces&a e doar mo&iv $en&ru ca ea ?care e Nn
1-7
&ine2 e o $ar&e din &ineA s* se mani5es&e.
Oericirea Nn in&imi&a&ea ei nu e condi)iona&* de ex&erior.
Dar dac* &o&u+i )i se $are ciuda& aces& lucru +i a$aren& nevia#il urmea/*-
mi s5a&ul: condi)ionea/-o de &o& ce &e Nncon4oar*P 1ondi)ionarea de Cn&reg
es&e o 6econdi)ionare $en&ru c* Cn&regul e Nn&o&deauna cu &ine.
Acum /ici: voi 5i 5erici& dac* voi avea #ani2 dac* m* va iu#i cinevaQ De ce
N)i limi&e/i 5ericireaV Ex&inde-)i $rivireaP D*-i $osi#ili&*)i nelimi&a&e $rivirii
&ale2 $en&ru ca 5ericirea s* se $oa&* mani5es&a.
Unul a 5erici& cInd vede un om2 o 5loare2 un 5lu&ure sau cInd aude &rilul
unei $*s*ri2 al&ul doar dac* are #ani... 1e /ice)i2 aces&a din urm* nu s-ar
$u&ea #ucura2 nu ar $u&ea 5i 5erici& $en&ru mo&ivele $rimului omV
KineNn)eles c* ar $u&eaP "re#uie doar s*-+i ex&ind* $rivirea +i s*
con&em$le Orumosul. Dar mai Nn&Ii &re#uie s*-+i deschid* 3chiiP
Ul&ima condi)ionare a 5ericirii2 da&* de con+&iin)a cea mai ex&ins* es&e:
sun& 5erici& c* exis&P Dun& 5erici& c* exis&a)iP ?&o& ce &e Nncon4oar*A. Aceas&a e
o condi)ionare +i o necondi)ionare Nn acela+i &im$ deoarece dac* o s* se
Nnde$lineasc* condi)ia de a exis&a2 voi 5i 5erici&. Dac* nu o s* se
Nnde$lineasc*2 nu $o& /ice Nns* c* nu voi mai 5i 5erici& ?$en&ru c* nu voi mai
5iPA.
Dincolo de aceas&* ul&im* condi)ionare2 de aceas&* ul&im* res&rIngere a
$rivirii2 exis&* doar sim)*mIn&ul: Dun& Oerici&P
Aces&a e li$si& de orice condi)ionare $osi#il* +i e da& de cunoa+&erea
$ro5und* a na&urii &ale in&erne +i a ceea ce &e Nncon4oar*.
Aceas&a $en&ru c* unul din r*s$unsurile $e care le vom g*si la Nn&re#area
=1ine sun& euVJ va 5i:
#u :unt *ericirea!

(. acri=iciul

A 5ace un sacri5iciu Nnseamn* a renun)a la ceva mai $u)in2 $en&ru ceva
mai mul&. Aces&a es&e singurul sacri5iciu care se cere de la omenire. 1ine
crede al&ceva se Nn+eal*.
Dac* cineva consider* c* a renun)a la ceva mai mul& $en&ru ceva mai
$u)in es&e un sacri5iciu2 s* se mai gIndeasc*. Es&e eviden& c* aces& schim#
nu e un sacri5iciu ci e $ros&ie de-a dre$&ul.
Aceas&a es&e esen)a sacri5iciului +i &re#uie #ine Nn)eleas*: s* renun)i la
ceva mai mic $en&ru ceva mai mare.
3amenii cInd se gIndesc la sacri5iciu2 de4a v*d $arc* $e cineva &ris&2 care
a renun)a& la ceva drag2 la ceva valoros $en&ru ceva mai $u)in valoros2 dar
care nu a avu& Nnco&ro2 a &re#ui& s* se sacri5ice.
Aceas&a e o $roas&* Nn)elegere a no)iunii de sacri5iciu. 6oi ar &re#ui ca
a&unci cInd au/im aces& cuvIn& s* ne &resal&e inima de #ucurie2 s* ni se
Nm#u4ore/e inima2 $en&ru c* +&im c* adev*ra&ul sacri5iciu ne va aduce ceva
mai mul& decI& avem acum Nn schim#ul le$*d*rii de ceva mai $u)in.
1-9
De /ice as&5el c*2 calea mIn&uirii2 a eli#er*rii2 =calea disci$olar*J sau cum
vre)i s*-i /ice)i2 es&e greu de urma&2 c* ea es&e o cale grea.
6imic mai 5als: calea =mIn&uiriiJ es&e cea mai u+oar* cale de $e $*mIn&P
6u m* crede)iV Urma)i celelal&e c*i ?=c*ile lumiiJA +i o s* mai discu&*m la
urm*Q
A 5ace #inele ?adev*ra&ul #ineA e calea cea mai #un* +i mai u+oar* $e
care o $u&em lua $en&ru c* $e aceas&* cale2 r*s$la&a o s* ne 5ie negre+i&
#un*.
Li r*s$la&a nu &re#uie s* o a+&e$)i. Dac* Nn&r-adev*r 5aci Kinele2 r*s$la&a o
s* o sim)i imedia&: 5ericirea +i #ea&i&udinea.
A $rac&ica vir&u&ea ?cunoa+&erea +i iu#irea adev*ra&*A e calea cea mai
u+oar* de $e $*mIn&. Alege)i deci calea u+oar*2 calea cea mai scur&*2 calea
cea mai $u)in li$si&* de s$ini +i m*r*cini ?de ne5ericire +i su5erin)*A.
Dac* cel care ar $rac&ica Nn&r-adev*r vir&u&ea2 dac* acela care ar do#Indi
vir&u&ea ar su5eri +i ar 5i ne5erici&2 a&unci nu ar mai avea sens s* $rac&ice
vir&u&ea adev*ra&*2 nu ar mai avea sens s* 5ac* #inele adev*ra&. Li
men)ione/2 vir&u&ea adev*ra&* +i #inele adev*ra&2 $en&ru c* unii oameni /ic
=c* nu are ros& s* 5aci #inele $en&ru c* )i se Nn&oarce cu r*uJ. Ace+&i oameni
cam au $ros&ul o#icei s* con5unde #inele cu r*ul +i cInd la =#ineleJ lor li se
r*s$unde cu r*u se gr*#esc s* &rag* conclu/ia c* nu e #ine s* 5aci #ine.
D* nu ne gr*#im Nn a ca&aloga ceva ca vir&u&e adev*ra&* sau #ine
adev*ra& $In* nu-i vedem2 $In* nu-i sim)im e5ec&ele: dac* aces&ea sun&
rele2 Nnseamn* c* ceea ce noi am numi& vir&u&e +i #ine nu a 5os& vir&u&e2 nici
#ine adev*ra&. D* nu 5acem deci con5u/ie Nn&re no)iuni: #ine e ceva care
generea/* e5ec&e #une ?$omul du$* 5ruc&e se cunoa+&e2 nuVA.
Dar $en&ru a 5ace #inele &re#uie mai Nn&Ii s* cunoa+&em Nn ce cons&* ?ce
ac)iuni &re#uie s* 5acem $en&ru a su$or&a e5ec&e 5avora#ile nou*A iar Nnain&e
de a c*u&a vir&u&ea s* ne Nn&re#*m la ce ne 5olose+&e a+a ceva.
Dac* vom a4unge s* Nn)elegem2 s* cunoa+&em r*s$unsul la aces&e
Nn&re#*ri2 vom alege negre+i& calea cea mai u+oar* de $e $*mIn&2 calea
3inelui real ? a ac)iunii avan&a4oase2 5avora#ile +i u&ile Nn&r-adev*r $en&ru
$ro$ria 5iin)* +i $en&ru cei din 4urA2 nu calea grea: a 3inelui aparent
?ac)iuni a$aren& 5avora#ileA2 sau a r*ului ?a ac)iunilor clar ne5avora#ileA.
De 5a$&2 $e =calea r*uluiJ nu merge nimeni Nn mod con+&ien& ?nimeni nu-+i
vrea r*ulA. Li cu &oa&e aces&ea2 aceas&* cale e $lin* de =&uri+&iJ2 numai
deoarece ea N+i ia denumirea de #ine. 1e e5ec& $oa&e s* ai#* un sim$lu
cuvIn&2 o e&iche&*PQ
D*-l ascul&*m $e Docra&e care ne s$une c* =nimeni nu e r*u Nn mod voi&J
+i $e Dan&e care o#serv* c*2 =calea c*&re iad a $ava&* cu in&en)ii #uneJ +i s*
ne 5erim de a c*dea +i noi Nn aceas&* ca$can*: de a con5unda #inele cu r*ul.
(en&ru aceas&a ne sun& necesare - lucruri:
- cunoa+&erea adev*ra&*
- iu#irea adev*ra&*
Aces&ea Nm$reun* ne vor da $u&erea discern*mIn&ului. Du$* ce vom 5i
do#Indi& discern*mIn&ul mai &re#uie doar s* ac)ion*m: s* 5acem sacri5iciile
1-B
necesare: adic* s* renun)*m la r*ul din noi $en&ru #ine2 s* renun)*m la
ceva mai $u)in $en&ru ceva mai mul&.

(os&ul adev*ra& es&e sacri5iciu: renun)*m la ceva mai $u)in ?mIncare
$en&ru o anumi&* $erioad*A $en&ru ceva mai mul&: Nn&*rirea voin)ei.
A ci&i c*r)ile s5in&e ?Evangheliile2 Kagavad 0i&a2 Dao De >ing ?"ao &he
GingA2 !oga Du&ra2 Ga#ala2 1oranulQA es&e un sacri5iciu: renun)*m la ceva
mai $u)in ?leneA $en&ru ceva mai mul&: cunoa+&erea care s* ne a4u&e s*
devenim mai #uni2 +i as&5el s* ne mearg* mai #ine.
A renun)a la $*ca&e es&e un sacri5iciu: renun)*m la ceva mai $u)in:
mInie2 orgoliu2 l*comie2 &ris&e)e2 des5rIuQ $en&ru ceva mai mul&: lini+&e2
$ace2 cum$*&are2 5ericire2 cas&i&a&eQ
Dac* avem o oarecare cunoa+&ere a-i Nnv*)a +i $e ceilal)i es&e un
sacri5iciu: renun)i la ceva mai $u)in ?lene2 orgoliuQA $en&ru ceva mai mul&
?$l*cerea de a d*rui2 minunea de a iu#i2 #ucuria comuniuniiQA

Ia&* a+adar adev*ra&a semni5ica)ie a sacri5iciului: s* ne #ucur*m +i s*
sacri5ic*m cI& mai mul& c*ci renun)*m la $u)in +i $rimim mai mul&P
Dac* vede)i $e cineva care /ice c* se sacri5ic* $en&ru a-i Nnv*)* $e al)ii
sau c* sacri5ic* mul& $en&ru a merge $e calea =mIn&uiriiJ +i Nn acela+i &im$
schi)ea/* vreo urm* de nemul)umire sau de &ris&e)e sau &r*dea/* vreun
sen&imen& al ac)iunii din da&orie2 s* +&i)i c* acel om nu a Nn)eles Nnc* ce
Nnseamn* sacri5iciul +i 5ace acea ac)iune ?5ie ea chiar +i #un*A cu
sen&imen&ul veni& din necunoa+&ere c* renun)* la ceva mai mul& $en&ru ceva
mai $u)in.
Dac* aces& om crede c* a renun)a& la ceva mai mul& $en&ru ceva mai
$u)in nu es&e el un =$ros&JV
Li dac* el a renun)a& la ceva mai $u)in $en&ru ceva mai mul& nu ar &re#ui
s* se #ucure +i s* 5ie 5erici& ca un om ce &ocmai a 5*cu& o a5acere #un*V
Dragi $rie&eni2 nu mai $ur&a)i cuvIn&ul =sacri5iciuJ $e #u/e cu o 5a)*
$osomorI&*: as&a ar ar*&a c* sun&e)i =$ro+&iJ2 c* a)i renun)a& de #un*voie
?nu exis&* sacri5iciu dac* nu-i 5*cu& de #un* voieA la ceva mai mul& $en&ru
ceva mai $u)in2 ci $ur&a)i cuvIn&ul =sacri5iciuJ ca $e o 5loare de $re) care v*
#ucur* inima cu lumina +i 5rumuse)ea alegerii sale:
=Ceva mai puin, pentru ceva mai mult!

1-8
>. Iu3irea

D* 5i con+&ien& de ce &e Nncon4oar*2 s* 5i &o& &im$ul Nn AI1I-A1UM2 s* nu-)i
dore+&i Nn aces& momen& nici mai mul& nici mai $u)in decI& ceea ce ai2 s* ai
ca idee direc&oare Nn via)* 5a$&ul c*:
- cel mai im$or&an& momen& es&e momen&ul ac&ual2
- cea mai im$or&an&* 5iin)* din via)a &a es&e cea care e acum lIng* &ine2
- cea mai im$or&an&* ac)iune es&e acea de a IUKI2 de a &e #ucura2 de a 5i
5erici&2 de a 5ace #inele Nn&r-un cuvIn&U aces&a es&e #inele2 #ucuria2 5ericire2
iu#irea.
1el care dore+&e ceva s* se Nn&re#e mai Nn&Ii dac* se #ucur* de ceea ce
are. D* nu c*u&*m Nn a5ar*2 ceea ce es&e Nn in&eriorul nos&ru. Iu#irea s&*
ascuns* Nn si$e&ul inimii noas&re +i a+&ea$&* s* 5ie desco$eri&*2 a+&ea$&* s*
5ie l*sa&* s* se mani5es&e.

3mul &o& &im$ul $oar&* Nn el #inele2 5ericirea2 iu#irea dar el crede c* nu le
are +i le cau&* Nn ex&erior. E ca +i cum un om care es&e Nm#r*ca&2 ar crede
des$re sine c* es&e gol +i ar c*u&a Nn ex&erior ? Nn lumeA haine s* se
Nm#race. Din cInd Nn cInd2 omul nos&ru &rece $rin 5a)a vreunei oglin/i2 sau
se re5lec&* Nn vreo a$* +i v*/Indu-se Nm#r*ca& crede c* a g*si& hainele
?5ericirea2 iu#ireaA.
6u +&ie cum au a4uns $e el dar le vede acolo +i nu le mai $oa&e con&es&a.
Acum se com$or&* ca +i cum ar 5i Nm#r*ca& ?5erici&A. A$oi $leac* din 5a)a
oglin/ii +i din nou are im$resia c* es&e gol +i cau&* din nou haine2 $In* cInd
ex&eriorul Ni $une Nn 5a)* o al&* oglind*2 un al& rIu Nn care s*-+i vad* hainele.
3glinda es&e #inele2 iu#irea $e care ne-o d*ruiesc ceilal)i +i ea ne ara&* c*
+i Nn noi es&e #ine +i iu#ire. Li &o& a+a omul nos&ru va merge din &ris&e)e Nn
#ucurie2 din #ucurie Nn &ris&e)e ?du$* cum va Nn&Ilni sau nu =oglin/iJ Nn care
s* se re5lec&e $e sineA2 $In* cInd Nn&r-o /i renun)* s* mai cau&e Nn ex&erior
=haineleJ. A&unci s&Ind $e loc2 se $rive+&e $e sine.
Li nu mic* Ni es&e mirarea cInd cons&a&* c* ceea ce el c*u&a Nn ex&erior
era de 5a$& Nn in&erior +i c* ceea ce el credea c* &re#uie s* cau&e Nn ex&erior2
s* lu$&e $en&ru a cI+&iga2 de 5a$&2 &o&deauna a 5os& cu sine.
A&unci vede ilu/ia lumiiP
A&unci el desco$er* c* adev*ra&a 5ericire +i iu#ire nu sun& condi)iona&e de
ex&erior ?de oglin/iA. El vede c* aces&ea sun& Nn in&eriorul s*u +i c* &re#uie
doar s* le mani5es&e. (rivindu-se $e sine2 el vede c* 5ericirea +i iu#irea le
sim&e cInd 5ace KI6ELE ?cInd gInde+&e +i ac)ionea/* corec&A +i c* aceas&*
ac)iune +i deci aceas&* sim)ire ?a iu#iriiA nu e condi)iona&* de nimic ex&erior
ci doar de in&eriorul s*u2 e condi)iona&* doar de sine: dac* vrea sau nu s*
5ac* KI6ELE2 indi5eren& de reac)ia lumii ?ex&erioruluiA2 dac* vrea sau nu s*
iu#easc* +i s* 5ie 5erici&.
Cn asemenea momen&2 desco$erim2 sim)im Nn adIncul inimii noas&re c*:

1-H
Iu3irea e a d4rui. Ea nu cons&* Nn a $rimi ceva2 ci doar Nn a d*rui.
Cn)elegem a&unci c* $sihologia darului es&e su$erioar* $sihologiei cererii2
$en&ru c* Nn $rimul ca/ noi o5erim ceva 5*r* ca cineva s* ne 5i ceru& $e cInd
Nn al doilea ca/ o5erim oarecum 5or)a)i de cererea care ne es&e adresa&*.
De asemenea2 Nn)elegem c* dac* noi d*ruim ceva cuiva anume2 aces&a
are li#er&a&ea s* $rimeasc* sau nu darul nos&ruU +i c* dac* cineva ne cere
ceva anume2 noi avem li#er&a&ea s*-i d*m sau nu.
Iu#irea adev*ra&* 5unc)ionea/* $e #a/a $sihologiei darului2 ea o5er* &o&
5*r* a a+&e$&a ceva Nn schim#. R*s$la&a ei N+i es&e ea Nns*+i. As&5el ea es&e
necondi)iona&*2 ne5iind condi)iona&* de ceva2 ea devine neschim#*&oare +i
ve+nic*.
Iu#irea $u)in su$erioar* celei o#i+nui&e 5unc)ionea/* $e #a/a $sihologiei
cererii: N)i o5er iu#irea mea dac* &u o ceri2 dac* nu o ceri nu o s* ai iu#irea
mea ?aceas&a es&e iu#irea $ro$ov*dui&* de la&ura ex&erioar* a anumi&or
religiiA. Aceas&* iu#ire de4a Nnce$e s* 5ie condi)iona&*. E condi)iona&* de
cererea celor s$re care even&ual s-ar Nndre$&a iu#irea &a. Deci aceas&* iu#ire
e limi&a&* $en&ru c* Ni iu#e+&i doar $e cei care N)i cer aces& lucru. Dar cum
orice es&e limi&a&2 5ini&2 la un momen& da& dis$are2 a+a o s* dis$ar* +i
aceas&* iu#ire.
Iu#irea cea mai in5erioar* es&e cea #a/a&* $e $sihologia schim#ului =&e
iu#esc $en&ru c* m* iu#e+&i2 dac* nu o s* m* mai iu#e+&i2 nu o s* &e mai
iu#escJ de 5a$&2 aceas&a nu mai e iu#ire. E un sim$lu ac& de comer) Nn care
se schim#* o mar5* numi&* a&a+amen&2 de$enden)*2 ilu/ie2 a+&e$&are e&c.
care are Nns* e&iche&a de iu#ire.
Eu /ic c* oamenii au gre+i& e&iche&a cInd au li$i&-o $e mar5a mai sus
men)iona&*. Moi ce /ice)iV

As&5el $u&em vedea c* aici in&ervine un adev*r $e care vreau s*-l
su#linie/. 3mul es&e 5*cu& du$* chi$ul +i asem*narea lui =Dumne/euJ2 dar
a&en)ie: =Dumne/euJ nu conduce lumea du$* =chi$ul omuluiJ.
D* anali/*m $u)in aceas&* a5irma)ie: omul are Nn el &oa&e carac&eris&icile
lui =Dumne/euJ: #un*&a&e a#solu&*2 iu#ire necondi)iona&*2 +&iin)*
dumne/eiasc* e&c. dar le are doar Nn s&are de s*mIn)*2 Nn s&are de
$o&en)ial2 +i aces& $o&en)ial &re#uie de/vol&a&.
A+a cum Nn&r-o s*mIn)* se a5l* $o&en)ialul din care va ie+i un co$ac2 iar
un ar#us& are doar $ar)ial de/vol&a& $o&en)ialul s*mIn)ei ?de/vol&area
com$le&* o reg*sim doar Nn co$acul ma&uri/a&AU &o& a+a Nn om se a5l* &oa&e
semin)ele men)iona&e2 dar aces&ea2 Nn aces& momen&2 nu sun& de/vol&a&e
decI& $ar)ial ?omul nu e decI& ar#us&2 nu es&e co$acA.
1on5u/ia vine din 5a$&ul c* omul /ice: sun& 5*cu& du$* chi$ul lui
=Dumne/euJ2 deci ceea ce 5ac eu &re#uie s* 5ac* +i EL2 sau cum gIndesc eu
&re#uie s* gIndeasc* +i ELU +i #ineNn)eles c* se Nn+eal*.
Un co$il Nn&o&deauna crede c* +i ma&urii gIndesc ca +i el +i e con&raria&
s*r*cu)ul cInd =mai m*nInc* cI&e o #*&aieJ $en&ru c* nu a ac)iona&
cores$un/*&or modului de gIndire al adul)ilor $e care acum nu Nl Nn)elege +i
nici nu o s*-l Nn)eleag* decI& a&unci cInd o s* 5ie +i el =adul&J.
1-<
A+a +i omul: o s* Nn)eleag* modul de gIndire al lui =Dumne/euJ doar cInd
o s*-+i de/vol&e com$le& &oa&e $o&en)ialele care =Dumne/euJ le-a $us Nn el
?#un*&a&ea2 iu#irea2 ra)iuneaQA doar cInd o s* devin* DO^6"2 ca +i
=Dumne/euJ2 cInd o s* Nnde$lineasc* Nndemnul Lui:

=*ii s"ini cci #u sunt :"nt!

Acum2 deocamda&* omul es&e =$*c*&osJ ?$ar)ial de/vol&a&A +i mai 5ace +i
gre+eala eviden&* de a-L considera +i $e =Dumne/euJ $*c*&os ca +i el.
As&5el2 dac* el e Nn s&are doar de o iu#ire a schim#ului sau Nn ca/uri rare2 de
o iu#ire a cererii2 consider* c* nici =Dumne/euJ nu $oa&e mai mul&2 sau c*
al)i oameni care se a$ro$ie de s5in)enie nu $o& mai mul&U ceea ce eviden& e
5als.
Dac* el ur*+&e $e anumi)i semeni ?=$*c*&o+iJ sau nuA consider* c* e
normal ca +i =Dumne/euJ s* 5ac* la 5el. Aces& mod de gIndire es&e 5*r*
Nndoial* gre+i&.
D* o lu*m acum $e al&* cale. D* consider*m un mun&e Nnal& care se Nnal)*
deasu$ra lumii. D* $resu$unem c* =Dumne/euJ s&* Nn vIr5ul mun&elui +i de
acolo $rive+&e lumea. Cn aces& ca/2 oamenii se a5l* doar $e la 4um*&a&ea
drumului care urc* s$re vIr5 +i Nnc* mai au de urca& $In* s* a4ung* la
=Dumne/euJ. 1u &oa&e aces&ea2 oamenii se Nnc*$*)Inea/* s* cread* c*
=Dumne/euJ vede din vIr5ul mun&elui doar ceea ce v*d ei2 a5lIndu-se la
4um*&a&ea drumului2 re5u/Ind s* cread* ?sau venindu-le greu s* cread*A2
=nu +&iu de ceJ2 c* =Dumne/euJ din vIr5ul mun&elui ar $u&ea s* vad* ceva Nn
$lus 5a)* de ce v*d ei.
1um considera)i voi un asemenea mod de gIndireV KineNn)eles gre+i&P E
clar c* din vIr5ul unui mun&e ve/i cu &o&ul al&5el Nm$re4urimile decI& le-ai
v*/u& al5Indu-le la 4um*&a&ea drumului.

Li acum s* revenim la iu#ire.
Iu#irea lui =Dumne/euJ e una necondi)iona&*2 e cea a darului2 el ne
iu#e+&e 5*r* s* a+&e$&e nimic Nn schim#. M* vine greu s* crede)i2 nuV Mede)i
c* &oa&* cons&ruc)ia de argumen&e de mai sus nu a 5os& Nn /adarV Dau a
5os&V
Dar cei care sim& aceas&* iu#ire a lui =Dumne/euJ2 de$un m*r&urie: El are
$en&ru noi o iu#ire de mam* au&en&ic* care d*ruie+&e &o& &im$ul 5*r* a
a+&e$&a ceva Nn schim#. La aceas&* mare iu#ire2 El cau&* s* ne 5ac* $*r&a+i
+i $en&ru aceas&a ne mai a4u&* cu cI&e o $edea$s* $*rin&easc* ?concre& cum
o 5ace2 nu es&e su#iec&ul $re/en&ei discu)iiA2 dar aceas&* =$edea$s*J nu vine
din r*u&a&ea sau dre$&a&ea lui ci numai +i numai din iu#irea lui nem*rgini&*2
necondi)iona&* +i nes5Ir+i&*2 la care cau&* s* ne 5ac* $*r&a+i iar $en&ru a
a4unge s* &r*im +i noi aceas&* iu#ire dumne/eiasc* El ca unul care +&ie
drumul s$re ea2 cau&* ?5*r* s*-l o#lige nimeni +i 5*r* s* o#lige $e nimeniA
s* ni-o 5ac* cunoscu&* +i nou*.
1e mare a iu#irea Lui 5a)* de noiP
1-:
Li noi avem Nn in&eriorul nos&ru aceas&* iu#ire divin*2 &re#uie doar s* o
de/vol&*m2 +i s* o mani5es&*m. A+a cum El es&e nelimi&a& +i necondi)iona&
de nimic la 5el e +i iu#irea Lui $en&ru crea)ie2 +i El cau&* s* ne ara&e drumul
s$re aceas&* iu#ire2 s$re aceas&* #ucurie divin*.
Aceas&* #ea&i&udine se a5l* Nn noi2 s* o mani5es&*m dar: s* 5acem #inele:
s* d*ruim: s* iu#im cu adev*ra&P

Iu3irea e activ4. 3 sim)im doar cInd o mani5es&*m2 doar cInd Ni
$ermi&em aces&ei $rime 5or)e a universului s* ac)ione/e $rin noi. D* c*u&*m
dar s*-i a4u&*m $e semenii no+&ii a+a cum $u&em +i Nn ce ne $rice$em mai
#ine: unii cu munc* 5i/ic*2 al)ii cu cunoa+&erea $e care o au2 al)ii cu #ani2
de$inde 5iecare ce a $rimi& de la =Dumne/euJ Nn dar. Din aces& dar s* dea
mai de$ar&e +i r*s$la&a nu se va l*sa a+&e$&a&*. A-i a4u&a $e ceilal)i
Nnseamn* a ne deschide inima c*&re ei2 +i a-i a4u&a as&5el $e ei s*-+i
deschid* inima 5ericirii2 #ucuriei2 iu#irii.
"re#uie s* a4u&*m +i orice ac)iune s* ne 5ie ghida&* de iu#ire2 dar s* nu 5ie
li$si&* de ra)iune +i discern*mIn&. 1u uciga+ii2 ho)ii2 mincino+iiQ s* ne
$ur&*m cu iu#ire2 dar ac)iunea s* ne ascul&e +i de ra)iune2 s*-i iu#im +i din
aceas&* cau/* s* ac)ion*m 5a)* de ei cu dre$&a&e ?$en&ru a a4unge +i ei s*
cunoasc* Armonia Cn&reguluiA.
Ac)iunea concre&* de$inde de 5iecare ca/ Nn $ar&e +i de 5iecare da&*
&re#uie s* $unem Nn #alan)* Inima cu Ra)iunea.
Li s* nu ui&*m c* Nn inima noas&r*2 Nn lumea noas&r* in&erioar*2 &re#uie s*
domneasc* 5ericirea2 iu#irea +i ra)iunea2 iar Nn ac)iunile noas&re 5*cu&e Nn
ex&erior2 iu#irea +i ra)iunea s*-+i g*seasc* sin&e/a Nn dre$&a&e.
D* nu ac)ion*m nicioda&* din orgoliu2 mInie2 invidie2 ur*2 r*/#unare ci
Nn&o&deauna min&ea +i inima noas&r*2 indi5eren& de circums&an)e2 s* 5ie $line
de iu#ire sincer* +i de dorin)a de a d*rui +i a4u&a &oa&e 5iin)ele.
Dar $en&ru a d*rui +i a a4u&a 5iecare 5iin)* Nn cel mai Nnal& grad &re#uie
discern*mIn&2 &re#uie s* c*u&*m cunoa+&erea care s* ne de/v*lui adev*ra&a
na&ur* a lucrurilor +i locul 5iec*rei 5iin)e Nn univers ?dre$&a&eaA.

Li cum vom +&i c* ac)ion*m din iu#ire2 cum vom +&i c* sim)im iu#ireaV
A&unci cInd vrem s*-i s&rIngem $e &o)i Nn #ra)e cInd orice ne Nncon4oar* Nl
sim)im ca 5*cInd $ar&e din 5amilia noas&r* ?crea)iaA2 cInd sim)im o #ucurie
de nedescris $e care vrem s* o Nm$*r&*+im2 s* o d*ruim2 cInd sim)im din
adIncul su5le&ului nos&ru c* vrem s* a4u&*m2 +i cInd sim)im Nn noi c*
Iu#irea +i Ra)iunea ?dre$&a&eaA sun& cele dou* 5e)e ale aceleia+i monede2
cInd sim)im c* Iu#irea +i Dre$&a&ea sun& unul +i acela+i lucru2 numai c*
iu#irea e cea $e care o sim)im Nn in&erior +i dre$&a&ea e iu#irea +i ra)iunea
mani5es&a&* Nn ex&erior2 a&unci vom $u&ea +&i c* sim)im iu#irea +i c*
ac)ion*m din iu#ire. A&unci vom +&i c*:

Iu3irea e+te nu5ele lui =*u5nezeuB. =Dumne/euJ es&e ve+nicul
Nndr*gos&i&2 el iu#e+&e &oa&* crea)ia2 &oa&e 5iin)ele. Iu#irea lui e nelimi&a&* la
17.
5el +i ex&a/ul s*u. =Dumne/euJ es&e ex&a/ul su$rem.
Dac* vrem s* a&ingem aces& ex&a/2 dac* vrem s*-l Nn)elegem $e
=Dumne/euJ avem o cale: s* Nncerc*m s* cunoa+&em adev*ra&a na&ur* a
crea)iei ?a &o& ce ne Nncon4oar*A +i $rin aceas&a s* a4ungem s* de/vol&*m +i
s* mani5es&*m2 s* ex&indem iu#irea noas&r* la &oa&* via)a din Univers.
1Ind iu#irea noas&r* va 5i $en&ru &oa&e 5iin)ele a&unci o s* Nn)elegem
U6I"A"EA2 a&unci o s* devenim una cu U6UL2 a&unci o s* Nn)elegem c*:

Iu3irea e+te 5i+ter2 c*ci e ceva dincolo de ochii 5iec*rui om2 dincolo de
$rivirea lui2 +i cInd con&em$l*m aces& =cevaJ Nl ascul&*m dar nu-l ascul&*m2
nu-l ascul&*m dar Nl ascul&*m2 vor#im dar vrem s* &*cem2 &*cem dar vrem
s* vor#im... Devenim mu)i. E ceva acolo $e care nu-l $u&em de5ini2 nu-l
$u&em cu$rinde2 5ie c*-l numim via)*2 in&eligen)* sau chiar mis&er2 nu
s$unem mare lucru des$re el +i &o&u+i el e Nn &oa&e Nn acela+i &im$ +i
renun)*m s*-l mai numim Nn vreun 5el2 ne mul)umim doar s* con&em$l*m.
A&unci +&im c*:

Iu3irea e totul. 1Ind o sim)i Nn &ine +i o mani5e+&i $rin &ine s$re &oa&e
5iin)ele din Univers2 devii una cu $ulsul universului. Im$or&an& es&e s* o
sim)i +i a$oi s* o mani5e+&i. 6u o $o)i sim)i 5*r* s* o mani5e+&i +i nu o $o)i
mani5es&a 5*r* s* o sim)i. 1Ind o s* o sim)i Nn &ine vei +&i cum s* o
mani5e+&i $en&ru c* vei a5la c*:

Iu3irea e a vrea 3inele celorlali indi5eren& de ce 5ac ei2 indi5eren& dac*
ei N)i mul)umesc sau nu $en&ru aceas&a. "u &re#uie doar s*-)i rever+i iu#irea
asu$ra lor c*ci aceas&* rev*rsare N)i va 5i r*s$la&a.
D* iu#e+&i o 5iin)* e su#lim2 s*-)i iu#e+&i $*rin)ii +i co$iii e o 5*rIm* de
Rai2 dar s* iu#e+&i &o& universul cu &oa&* mul)imea lui in5ini&* de 5iin)e es&e
Nns*+i #ea&i&udinea2 5ericirea a#solu&*2 dumne/eirea co#orI&* Nn &ine.
Doar iu#ind o singur* 5iin)* +i $arc* l-ai $rins $e =Dumne/euJ de un $icior2
dar s* iu#e+&i &oa&e 5iin)eleV E ca +i cum l-ai s&rInge $e =Dumne/euJ Nn
#ra)eP
(o)i iu#ii &oa&e 5iin)ele doar dac* =DID"RU0I 3RI1E DE6"IME6" DE
DE(ARAREJ +i ac)ione/i cu &oa&* voin)a &a s$re #ine2 uni&a&e2 5ericire2
su#lim.

171
#. Jrietenia

Dac* Nn&re#*m $e cineva cu cine es&e $rie&en +i cine Ni es&e $rie&en ne va
r*s$unde c* el es&e $rie&en cu cei care Ni sun& $rie&eni +i c* ace+&ia sun& 5ie
colegi de +coal*2 5ie de servicii2 5ie vecini2 5ie oameni $e care Ni cunoa+&e de
mul& &im$.
Dac* am generali/a2 &oa&e aces&e ca&egorii de oameni le-am $u&ea numi
camara/i de drum2 drumul 5iind +coala2 serviciul2 via)aQ
Anali/Ind $u)in aceas&* $rie&enie2 vedem as&5el c* cu cI& es&e mai lung
drumul2 cu cI& sun& mai mari greu&*)ile de $e drum $e care le Nnl*&ur*
$rie&enii Nm$reun*2 +i cu cI& es&e mai #un sco$ul urm*ri& de drumul comun2
cu a&I& es&e mai #un $rie&enul.
Dac* drumul e o +coal*2 sau un servicii +i sco$ul cu care se merge $e acel
drum nu e #ine $reci/a&2 5iind cInd #inele2 cInd r*ul Nn reali&a&e2 c* Nn &eorie
e Nn&o&deauna #inele2 la 5el e +i $rie&enul: cInd #un2 cInd r*u2 cInd
indi5eren&.
Dac* drumul e calea s$re KI6E +i sco$ul acelor $rie&eni e KI6ELE2
$rie&enul nu $oa&e 5i decI& #un. 1el mai #un $rie&en $e care Nl $o)i avea Nn
via)* e cel care are ca sco$ Nn via)* #inele +i 5ace Nn&o&deauna $a+i s$re
reali/area lui. Aces& $rie&en vrInd KI6ELE2 N+i vrea #inele s*u +i al celorlal)i2
el vrea deci s* iu#easc* +i s* a4u&e Nn&o&deauna cu discern*mIn&.
El es&e cel mai #un $rie&en2 de 5a$& el es&e un $rie&en2 res&ul sun&
camara/i2 colegi de clas* sau de servici e&c. dar nu sun& $rie&eni.
Dac* credem c* ne sun& $rie&eni cei Nm$reun* cu care 5acem r*ul ?5ur*m2
ne Nm#*&*m2 ne #a&emQA sau cei cu care sun&em mai in&imi la un momen&
da&2 c*rora le $oves&im &o& 5elul de lucruri2 c*rora ne 4elim2 sau le
des&*inuim con5iden)e2 ne Nn+el*m.
1ondi)ia ca cineva s* ne 5ie $rie&en cu adev*ra& es&e ca aces&a s* ai#* ca
sco$ Nn via)* KI6ELE ?iu#irea2 dre$&a&ea2 5rumosulA. Doar el ne $oa&e 5i
$rie&en. El e $rie&enul &u&uror2 el e +i $rie&enul nos&ruP
Un $rie&en adev*ra& es&e +i va r*mIne Nn&o&deauna un $rie&en2 $en&ru c*
el nu cau&* in&erese de momen&2 +i nu are sco$uri m*run&e +i &rec*&oare ci
el cau&* Nn&o&deauna #inele lui +i al celor din 4ur Nn aceea+i m*sur*2 $en&ru
c* #inele lui e #inele celor din 4ur.
Dac* desco$erim c* cineva care Nnain&e urm*rea +i c*u&a s* reali/e/e
#inele2 acum cau&* r*ul2 el nu ne mai es&e au&oma& $rie&en2 $en&ru c*
$rie&enul $rin de5ini)ie es&e cel care cau&* Kinele. Dac* desco$erim aceas&a
s* nu c*dem Nn &ris&e)e2 s* nu ne curg* lacrimi $en&ru c* aces&ea dac* vin2
vin $rin ex$lica)ia o5icial* =am cre/u& c* Nmi era $rie&en +i ui&e c* nu eJ din
r*ul din noi2 din modurile gre+i&e de gIndire2 din a&a+amen&ele +i ilu/iile $e
care ni le-am crea& singuri.
1el care gInde+&e corec& nu e &ris& nicioda&*.
Acum dac* ar 5i s* m* Nn&re#a)i $e mine cui Ni sun& eu $rie&en +i cine Nmi
es&e mie $rie&en v-a+ r*s$unde c* sun& $rie&en cu &oa&e 5iin)ele +i c* mie Nmi
17-
sun& $rie&eni doar aceia care cau&* +i reali/ea/* KI6ELEU sun& $rie&en cu
&oa&* lumea2 dar nu &oa&* lumea e $rie&en* cu mine.
A+ Nncheia aceas&* mic* vor#* des$re $rie&enie su#liniind necesi&a&ea ca
noi s* 5im $rie&eni cu &o)i cei din 4ur ?s* le vrem #ineleA dar s*-i consider*m
$rie&eni doar $e cei care cau&* +i reali/ea/* #inele Nn via)a lor.
Aceas&* delimi&are Nn&re cei c*rora noi le sun&em $rie&eni +i cei care ne
sun& $rie&eni es&e 5oar&e u&il* $en&ru c* $e drumul s$iri&ual avem nevoie de
$rie&eni ?de cei care cau&* +i reali/ea/* #ineleA 5ie ca s$ri4in2 5ie ca model
$en&ru noi. Dar s* nu-i con5und*m $e ace+&ia cu 5al+ii $rie&eni: cei $e care Ni
cunoa+&em mai #ine sau mai r*u2 dar care nu au ca sco$ clar $reci/a& Nn
via)* iu#irea2 ra)iunea2 5rumosul2 dre$&a&ea2 li#er&a&ea2 Nn&r-un cuvIn&
KI6ELE ?dar KI6ELE adev*ra& nu al&5el de #ine.A
10. oul <i +oia. Leg45?ntul <i 5i+terul c4+4toriei

Un mare su$or& $en&ru un as$iran& s$re devenire &re#uie s* 5ie $ar&enerul
s*u de via)*. Dac* amIndoi au ceea ce s-ar $u&ea numi o as$ira)ie
nelimi&a&* c*&re =Dumne/euJ2 se vor Nn&*rii unul $e cel*lal& +i vor cre+&e
Nm$reun* Nn ma&uri&a&e s$iri&ual*.

Li omul a /is: =-at n s"rit aceea care este os din oasele mele i carne
din carnea mea! #a se va numi "emeie, pentru c a "ost luat din om!
=!e aceea va lsa omul pe tatl su i pe mama sa i se va alipi de
nevasta sa i se vor "ace un sin+ur trup. /eneza ?.?%-?.

Mare &ain* es&e &aina c*s*&oriei. 1ei care o cunosc +&iu c* #*r#a&ul se
na+&e din nou $rin 5emeie +i 5emeia $rin #*r#a& iar androginul2 omul
duhovnicesc se na+&e din energia +i $rin energia n*scu&* din unirea
con&rariilor2 din unirea #*r#a&ului +i a 5emeii Nn&r-un singur &ru$P
Dar $en&ru a vor#i de c*s*&orie &re#uie s* vor#im mai Nn&Ii de iu#ire. Cn
aces& sens2 la o $rivire a&en&* a reali&*)ii vom vedea c* iu#irea Nnseamn*
cunoa+&ere
-1
+i d*ruire. 1Ind iu#e+&i cu adev*ra& vrei s* d*ruie+&i &o&ul2 s*
a4u)i $e &oa&e 5iin)ele. Aceas&* ac)iune2 aces& Nndemn s$re d*ruire vine din
ceva indescri$&i#il care se a5l* Nn noi2 din iu#irea adev*ra&*2 din iu#irea
divin* care es&e Nn s*mIn)* Nn 5iecare din&re noi. Aceas&* iu#ire divin* e
nelimi&a&* +i e $en&ru &oa&e 5iin)ele. Oiecare din noi a sim)i&-o cel $u)in o
da&* Nn via)* cInd a sim)i& o #ucurie de nedescris +i un ceva care Nl Nndemna
s* Nm#r*)i+e/e &oa&e 5iin)ele din 4ur Nn acel momen&.
Aceas&a e iu#irea adev*ra&* +i ea e o iu#ire necondi)iona&* care doar
d*ruie+&e 5*r* a a+&e$&* nicioda&* nimic Nn schim#.
Oiecare om are Nn el aceas&* iu#ire. Dar ea e $erver&i&* de modurile
-1 Me/i TUnel&ele des*vIr+iriiT ca$i&olul TAc)iuneaT2 su#ca$i&olul TIn&egrarea iu#irii +i
cunoa+&eriiT.
177
gre+i&e de gIndire $e care le avem ?$*ca&eA.
As&5el2 aceas&* iu#ire degenerea/*2 aceas&* $as*re care e 5*cu&* s*
/#oare $e un ori/on& in5ini&2 s* cIn&e $en&ru &oa&e 5iin)ele: $omi2 5lori2
animale2 oameniQ uneori e $rins* de modurile noas&re gre+i&e de gIndire
?a&a+amen&2 gelo/ie2 invidie2 o#sesie2 a+&e$&are...A care sun& &o& a&I&ea
gra&ii ale coliviei Nn care Nn mod incon+&ien& o Nnchidem2 limi&Indu-i as&5el
mani5es&area2 limi&Indu-i /#orul +i cIn&ecul de care ne-am $u&ea #ucura
Nm$reun* cu ea2 dac* am dis&ruge gra&iile coliviei +i am l*sa-o s* /#oare.
Iu#irea $e care /ic c* o sim& oamenii Nn marea lor ma4ori&a&e2 e &ocmai
aceas&a: limi&a&* +i Nnchis* Nn colivia lor men&al* de gInduri +i conce$)ii
gre+i&e.
Dac* ar 5ace aceas&* limi&are Nn mod con+&ien& ai /ice: =las*-i Nn $ace c*
doar au li#er ar#i&ruU s* aleag* deciPJ dar Nn&re ce s* aleag*2 $en&ru c*
aceas&* alegere o 5ac incon+&ien& asimilInd direc& valorile sus)inu&e de
socie&a&e ?ale iu#irii limi&a&e2 condi)iona&e2 degenera&eA 5*r* s* mai +&ie c*
mai exis&* un al& &i$ de iu#ire: ei con5und* aceas&* iu#ire limi&a&* +i
condi)iona&* cu adev*ra&a iu#ire +i sus)in sus +i &are c* al& &i$ de iu#ire nu
exis&*.
Li au dre$&a&e $en&ru c*2 $en&ru ei nici nu exis&*. (en&ru ca s* exis&e2
$en&ru ca $as*rea s* $oa&* /#ura2 $en&ru a sim)ii iu#irea adev*ra&* &re#uie
s* dis&rug* mai Nn&Ii ilu/ia: s* dis&rug* gra&iile coliviei lor men&ale.
D* dis&rug* condi)ionarea iu#irii2 $en&ru c* r*s$la&a $en&ru ea nu vine de
la cel c*ruia i se d*ruie+&e ci vine din noi Nn+ine2 um$lIndu-ne de o #ucurie
neasemui&*. E #ucuria de a d*rui necondi)iona&2 e o #ucurie divin* $en&ru c*
a&unci 5acem +i noi $en&ru un momen& ceea ce =Dumne/euJ 5ace &o& &im$ul:
d*ruim necondi)iona&P

=!ac iubii numai pe cei care v iubesc, ce rsplat mai ateptai3 1u "ac
aa i vameii3 i dac mbriai cu dra+oste numai pe "raii votri, ce
lucru neobinuit "acei3 4are p+nii nu "ac la "el3
2oi "ii dar desvrii, dup cum i ,atl vostru ceresc este desvrit.
Matei 7..8-.F

D* renun)*m la a&a+amen& +i o#sesie. Dac* chi$ul cuiva ne urm*re+&e &o&
&im$ul aceea nu e iu#ire2 e o#sesie. Dac* nu ne $u&em des$*r)i de cineva +i
vrem s* 5im &o& &im$ul cu el ?eaA2 aceas&a nu e iu#ire2 e a&a+amen&. Din
a&a+amen& vine gelo/ia2 +i invidia2 dar nicioda&* din a&a+amen& nu $oa&e
veni iu#irea adev*ra&*.
"o&ul es&e schim#*&or Nn 4urul nos&ru +i singur* neschim#a&* e
schim#area. Medem as&5el c* nu $u&em 5i cu o 5iin)* $en&ru &o&deauna +i &o&
&im$ul. De aceea2 cInd ea o s* $lece de lIng* noi vom /ice: normal2 mai
devreme sau mai &Ir/iu &re#uia s* se Nn&Im$le +i aces& lucru.
D* cunoa+&em reali&a&ea +i s* ne ada$&*m ei. Reali&a&ea es&e schim#are:
s* Nn)elegem +i s* renun)*m la orice 5el de a&a+amen&e2 s* Nn)elegem +i s*
ne #ucur*m de ceea ce es&e2 s* ne #ucur*m de schim#are2 +i s* iu#im
179
necondi)iona&2 s* l*s*m $as*rea iu#irii s* /#oare nes&ingheri&* +i s*-+i
d*ruiasc* cIn&ecul &u&uror 5iin)elor.

D* nu ne a+&e$&*m s* 5im iu#i)i2 s* nu dorim s* 5im iu#i)iU aceas&a vine
din orgoliu +i l*comie. Doar din aces&e moduri gre+i&e de gIndire vine
condi)ionarea iu#irii noas&re de iu#irea celuilal& $en&ru noi. Iu#irea
adev*ra&* nu are nimic de-a 5ace cu aces&e moduri gre+i&e de gIndire. Ea e
limi&a&* +i Nnchis* du$* aces&e gra&ii men&ale. De$inde doar de noi s*
eli#er*m aceas&* iu#ire care nu a+&ea$&* nimic Nn schim#2 care nu-+i dore+&e
r*s$la&*2 ea doar d*ruie+&e +i a&I&.
R*s$la&a ei N+i es&e ea Nns*+iP
Li nu es&e r*s$la&* mai mare decI& aceas&a.

D* nu con5und*m de asemenea iu#irea adev*ra&* cu a&rac)ia sexual*
?$l*cerea sim)ului &ac&ilA. E ca +i cum am con5unda ascul&area unei mu/ici
5rumoase ?$l*cerea sim)ului audi&ivA cu crearea acelei mu/ici2 e ca +i cum
am con5unda con&em$lare unui &a#lou 5rumos ?$l*cerea sim)ului vi/ualA cu
crearea acelui &a#lou.
A iu#i Nnseamn* a crea2 a d*rui doar de dragul de a d*rui ?&o)i marii
$ic&ori sau com$o/i&ori au d*rui& necondi)iona&2 au crea& o$ere su$er#e 5*r*
a a+&e$&a ceva Nn schim#2 aces&e o$ere le erau r*s$la&* Nndea4uns.A A iu#i e
#ucuria de a d*rui necondi)iona& armonie2 #ine2 #ucurie.
-ubirea adevrat o simim druind necondiionat binele.

Acum dac* am iden&i5ica& Nn cele de mai sus dou* &i$uri de iu#ire: cea
adev*ra&* ?original*2 divin*A +i cea o#i+nui&*2 Nnl*n)ui&* de moduri gre+i&e
de gIndire2 vom $u&ea $e #a/a lor s* vor#im de dou* &i$uri de c*s*&orii:
c*s*&oria Nn&ru des*vIr+ire Nn&re 5iin)ele care sim& iu#irea adev*ra&* +i
c*s*&oria o#i+nui&* veni&* din iu#irea o#i+nui&*.
D* urm*rim Nn con&inuare evolu)ia aces&or dou* &i$uri de c*s*&orii. D*
Nnce$em cu c4+4toria o3i<nuit4:

1. De Nn&Ilnesc. De anali/ea/*. 1um Nn aces& ca/2 iu#irea e con5unda&* cu
elemen&ele mai sus men)iona&e vor c*u&a s* vad* dac* 5iin)a Nn&Ilni&* le
Nnde$line+&e anumi&e a+&e$&*ri ?condi)iiA $en&ru a $u&ea =a4unge s* o
iu#easc*J.
Aces&e condi)ii sun& Nn $rinci$al de &rei &i$uri: in&elec&uale2 emo)ionale2
5i/ice ?sexualeA. Dac* se Nnde$line+&e reci$roc cel $u)in una din cele &rei
&i$uri de condi)ii2 vor avea ceva $e care a$oi s* cons&ruiasc*.
De o#icei2 nici unul din ei nu-+i ara&* Nnc* adev*ra&a 5a)*2 &o&ul e #ine.
De+i nu au nici o o#liga)ie unul 5a)* de cel*lal& dac* N+i vor d*rui idei2 emo)ii2
sau $l*ceri 5i/ice +i dac* aces&e daruri vor 5i considera&e $l*cu&e de
amIndoi2 vor c*u&a s* se mai Nn&Ilneasc* $en&ru a re5ace ex$erien)ele +i
?sauA $en&ru a-+i d*rui mai mul&.
17B

2. C+i $ro$un s* s&ea un &im$ Nm$reun* $en&ru a se cunoa+&e mai #ine.
Dac* ceea ce vor cunoa+&e va sa&is5ace ma4ori&a&ea condi)iilor an&erioare2 le
va cre+&e iu#irea unul $en&ru al&ul2 +i as&a doar $rin sim$la $re/en)* unul
lIng* cel*lal& +i $rin darurile #une $e care +i le vor o5eri cu aceas&* oca/ie
din &radi)ie ?daruri de na&ur* in&elec&ual*2 emo)ional* +i 5i/ice care le
$rovoac* $l*cereA. Cnce$ s* se nasc* a&a+amen&ele.

%. aF Au $o5&* de mul& mai mul&e =daruri #uneJ deci vor c*u&a s* s&ea cI&
mai mul& &im$ Nm$reun*. C+i $ro$un deci s* se c*s*&oreasc*. Cn aceas&*
$erioad* Nnce$ s*-+i vad* +i de5ec&ele dar le diminuea/* mai mul& sau mai
$u)in con+&ien&. 1eea ce v*d acum e doar vIr5ul ice#ergului.
3F Dun& des&ul de #*&rIni2 &re#uie s* se a+e/e la casa lorU sau sun&
5oar&e ner*#d*&ori s* in&re Nn =rIndul oamenilorJ +i au g*si& ceva
asem*n*&or cu dorin)ele lor. =6u-i $er5ec& dar as&a eJ. 6u mai au &im$ de
c*u&*ri +i deci se c*s*&oresc.

(. Dun& c*s*&ori)i. Oiind mai &o& &im$ul Nm$reun* va ie+i mai des +i r*ul din
ei cu darurile lui ?$e lIng* #inele care a ie+i& $In* a&unciA. Acum N+i v*d
amIndoi adev*ra&a 5a)*. Cnce$ cer&urile. Ei nu au ca sco$ Nnl*&urarea r*ului
din ei ?nici nu le $rea &rece $rin ca$ a+a cevaA +i deci nu vor conlucra $en&ru
dis&rugerea aces&uia ci dim$o&riv*2 din ignoran)*2 se vor a4u&a reci$roc Nn
cre+&erea +i de/vol&area aces&ui r*u din ei ?orgoliu2 mInie2 violen)*2 2
l*comie2 5ric*QA.
Acum $o& a$are urm*&oarele si&ua)ii:
- aces& r*u $e care Nnce$ s*-l desco$ere nu e exagera& de mare la nici
unul din ei ?5iind considera& de socie&a&e Nn limi&e normaleAU Nn aces& ca/
via)a lor Nm$reun* va decurge Nn cicluri r*/#oi-$ace2 de cer&uri mai mici sau
mai mari2 urma&e de Nm$*c*ri. Docie&a&ea ac&ual* consider* normal s* 5i
orgolios2 mInios2 &ris&2 5ricos2 violen&2 ignoran&Q as&5el c* cei doi chiar dac*
v*d aces& r*u unii Nn al)ii2 a&I&a &im$ cI& Nl consider* Nn limi&e normale2 limi&e
da&e de socie&a&e +i &radi)ie2 nu se vor des$*r)i.
- r*ul din unul sau din amIndoi e mul& $rea mare. De Nn&Im$l* ca
amIndoi s* 5ie c*$o+i2 adic* s* 5ie dou* ca$e&e &ari. Ace+&ia cInd se lovesc2
se lovesc2 nu se 4oac*2 ca Nn $rimul ca/ unde erau dou* ca$e&e =mai moiJ. Cn
aces& ca/2 des$*r)irea va surveni du$* $u)in &im$.

(In* aici am ar*&a& cum decurge o c*s*&orie o#i+nui&* Nn care cei doi se
c*s*&oresc din &radi)ie ?$en&ru $l*cere2 $en&ru ochii lumii2 din iu#ire
o#i+nui&*A2 c*s*&orie reali/a&* Nn&re un #*r#a& +i o 5emeie care nu cunosc
$rea #ine lumea2 nici $e ei Nn+i+i +i deci nici resor&urile adInci +i mis&erele
c*s*&oriei.
(en&ru cei care sim& adev*ra&a iu#ire ?cea $en&ru &oa&e 5iin)eleA2 $en&ru
cei care N+i cunosc des&ul de #ine $ro$ria na&ur* $sihic*2 $en&ru cei care
178
cunosc mis&erul c*s*&oriei2 $en&ru ace+&ia c*s*&oria nu e o c*s*&orie
o#i+nui&* ci e o c4+4torie Intru de+4v?r<ire.
Aceas&* c*s*&orie Nn&ru des*vIr+ire es&e un mi4loc2 nu un sco$ Nn sine. Ea
es&e mi4locul $rin care cei doi cau&* +i reali/ea/* con&inua lor $er5ec)ionare
+i des*vIr+ire2 $rin care se s$ri4in* reci$roc Nn lu$&a con&ra r*ului2 se a4u&*
unul $e cel*lal& $e drumul care duce s$re mIn&uire +i eli#erare.
1*s*&oria aceas&a e un leg*mIn& sacru =de a 5i al*&uri de cel*lal& la #ine +i
la r*u2 $In* cInd moar&ea Ni va des$*r)i.J
As&a Nnseamn* c* &re#uie s* se a4u&e unul $e al&ul +i s* se sus)in* Nn lu$&a
con&ra r*ului din ei $In* cInd ei care sun& acum ?ni+&e 5iin)e $line mai mul&
de r*u R moduri gre+i&e de gIndire2 decI& de #ineA vor muri $sihologic
$en&ru r*u +i se vor na+&e din nou Nn #ine +i $en&ru #ine.
Aces&a e leg45?ntul +acru al c*s*&oriei Nn&ru des*vIr+ire.
As&5el vedem c* Nn cadrul c*s*&oriei o#i+nui&e cei doi so)i nu au ca sco$
#ine de5ini& +i clar Nn)eles sc*$area de r*ul din ei2 con&inua lor $er5ec)ionare
+i des*vIr+ire ci doar ni+&e sco$uri m*run&e2 lume+&i: Nnde$linirea unor
dorin)e2 unor $asiuni...
Cn aces& ca/2 a&unci cInd va a$are =r*ulJ Nn unul din ei2 5ie va 5i &olera& 5ie
se va r*s$unde cu r*ul din cel*lal&2 as&5el NncI& r*ul Nn amIndoi se va Nn&*rii
+i va cre+&e nes&ingheri&.
6u acela+i lucru se va Nn&Im$la Nn cu$lul ce cau&* des*vIr+irea. 1Ind r*ul
din ei va vrea s*-+i ara&e col)ii cei doi Nl vor o#serva sau se vor Nn+&iin)a
reci$roc de $re/en)a lui2 +i vor c*u&a s*-l Nn)eleag* +i $rin aceas&* Nn)elegere
s*-l diminue/e +i nimiceasc* $In* la urm*2 Nnlocuindu-l cu #inele2 cu ceea
ce es&e cu adev*ra& avan&a4os $en&ru ei.
1*s*&oria Nn&ru des*vIr+ire nu e $en&ru &o)i. E doar $en&ru aceia care vor
cu adev*ra& #inele2 $en&ru cei care cau&* des*vIr+irea2 $en&ru cei ce sim&
iu#irea adev*ra&*2 cea care se a5l* Nn adIncul 5iec*rui om +i a+&ea$&* s* 5ie
eli#era&* $en&ru a se mani5es&a $en&ru &oa&e 5iin)ele.
Aceas&* iu#ire o sim& cei doi so)i care cau&* des*vIr+irea2 unul $en&ru
cel*lal&2 aceas&* iu#ire o sim& cei doi $en&ru &oa&e 5iin)ele.
Iu#irea e a d*rui. Li iu#irea din&re so)i nu e cu nimic mai mare decI&
$en&ru celelal&e 5iin)e $en&ru c* d*ruirea lor va 5i $lenar* a&I& unul $en&ru
cel*lal& cI& +i 5a)* de &oa&e 5iin)ele care Ni Nncon4oar*.
1*s*&oria Nn&ru des*vIr+ire e deci un mare leg*mIn&2 iar cel care cau&*
des*vIr+irea $en&ru a-+i g*si $erechea $o&rivi&* va &re#ui s* $riveasc* a&en&
Nn 4ur +i:

='e cel de-a vedea c a but
!in acelai izvor din care el a but
i s-a nscut n el, precum n sine
:etea aceea adnc de Cer i 1emurire
'e el s-l ia de Mire!

"re#uie ca s* se s&a#ileasc* Nnc* de la Nnce$u& sco$ul +i o#iec&ivele
17H
c*s*&oriei +i s* se Nncheie Nn&re ei un leg*mIn& de a se a4u&a reci$roc s$re
des*vIr+ire.
Aces&a es&e leg*mIn&ul.

Mis&erul c*s*&oriei e Nns* mul& mai $ro5und +i e in&im lega& de acea
ac)iune care e a$ro#a&* +i recomanda&* a se des5*+ura doar Nn cadrul
aces&ei ins&i&u)ii sacre: unirea sexual*. Aici e mis&erul:

=!ac nu se nate cineva din ap i du0, nu poate s intre n @mpria
lui !umnezeu.
=Ce este nscut din carne este carne, i ce este nscut din du0 este du0.
-oan %.7-8
=2ntul su"l ncotro vrea i-i auzi vuietul, dau nu ti de unde vine nici
ncotro mer+e. ,ot aa este cu oricine este nscut din !u0ul. -oan %.F.
=Cci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii s se mbrace n
neputrezire i trupul acesta muritor s se mbrace n nemurire. $ Corinteni
7.%.

Aceas&a deoarece:
=sunt trupuri cereti i trupuri pmnteti dar alta este strlucirea
trupurilor cereti i alta a trupurilor pmnteti. $ Corinteni $7..G.

Dar cum s* Nm#r*c*m &ru$ul muri&or Nn nemurireV
(avel d* un r*s$uns celor care +&iu s* ci&easc* $rin&re rInduri:

=2oia lui !umnezeu este s"inirea voastr s v "erii de curvie, "iecare
dintre voi s-i stpneasc vasul n s"inenie i n cinste, nu n aprinderea
po"tei ca neamurile care nu cunosc pe !umnezeu> $ ,esaloniceni ..%-7.
+i &o& el ne a&rage a&en)ia c* =pcatele "irii pmnteti sunt cunoscute i
sunt acestea preacurvia, curvia, necuria, des"rul> /alateni 7.$H.

Medem as&5el deocamda&* c* exis&* o dis&inc)ie Nn&re $reacurvie ?curvieA +i
des5rIu2 dis&inc)ie care Nn (ildele lui Dolomon e mul& mai clar*. Medem aici Nn
ca$i&olul 82 verse&ele de la -. la 7B +i Nn ca$i&olul H2 c* $reacurvia Nnseamn*
a &e culca cu so)ul ?so)iaA al&cuiva2 Nn general orice rela)ie sexual* Nn a5ara
c*s*&oriei2 iar des5rIul2 mai $recis a &e 5eri de des5rInare Nnseamn* ?+i aici
cine are ca$ s* $ricea$*A:

=Dea ap din "ntna ta i din izvoarele puului tu. Ce, vrei s i se verse
izvoarele a"ar3 i s-i cur+ rurile pe pietrele de obte3 <as-le s "ie
numai pentru tine i nu pentru strinii de ln+ tine. -zvorul tu s "ie
binecuvntat i bucur-te de nevasta tinereii tale. 'ilde 7.$7-$F.

17<
"o& aici vedem +i o o$inie des$re care es&e cau/a mor)ii:
=#l va muri din lips de n"rnare> 6des"rnare9 'ilde 7,?%.

1ine a Nn)eles din cele de mai sus ce Nnseamn* des5rInarea +i care e
cau/a mor)ii2 a Nn)eles +i c* Nnl*&urInd des5rInarea va deveni =nemuri&orJ2 a
Nn)eles cum N+i $oa&e =Nm#r*ca &ru$ul muri&or Nn nemurireJP
Aces&a va Nn)elege +i $ilda cu samari&eana:
=4ricui va bea din apa pe care i-o voi da #u n veac nu-i va "i seteI ba
nc apa pe care i-o voi da #u se va pre"ace n el ntr-un izvor de ap care
va ni n via venic.
Doamne2 i-a /is 5emeia2 =d-mi aceast ap ca s nu-mi mai "ie sete i s
nu mai vin pn aici s scot. -oan ..$.-$7.

E de lua& amin&e r*s$unsul lui Isus la cererea 5emeii:
=!u-te> de c0eam pe brbatul tu i vino aici> -oan ..$8.

M-am Nn+ira& $In* acum o mul)ime de verse&e #i#lice. M-a)i $rins oare
care es&e mis&erul c*s*&oriei $o&rivi& lorV
A)i Nn)eles voi oare c*:
=1u ne-a dat ;nul sin+ur !umnezeu su"lare de via i ne-a pstrat-o3 i
ce cere acel ;nul sin+ur3
:BMC1JB !;M1#E#-&:CB!
<uai seama dar n mintea voastr i nici unul s nu "ie necredincios
nevestei din tinereile lui. Malea0i ?.$7.
Din &o& ce am Nn+ira& mai sus +i mai ales din (ilde2 se vede clar c*
des5rInarea Nnseamn* =v*rsarea i/vorului Nn a5ar*J adic* $ierderea energiei
sexuale Nn ex&erior.
1as&i&a&ea Nnseamn* $*s&rarea energiei2 dar aceas&a nu im$lic* 5a$&ul c*
individul care $rac&ic* cas&i&a&ea s* nu ai#* rela)ii sexuale $en&ru c* &o&
Dolomon ne s$une: =-zvorul tu s "ie binecuvntat i bucur-te de nevasta
tinereii tale. 'ilde 7.$F.
A+adar2 aceas&* cas&i&a&e cons&*U mis&erul c*s*&oriei ?din $ers$ec&iva
in&er$re&*rii mai sus men)iona&eA cons&* Nn $rac&ica rela)iilor sexuale Nn
cadrul legi&im al c*s*&oriei doar Nn&re so) +i so)ie2 dar 5*r* a $ierde energiile
sexuale ?s*mIn)a crea&oare2 s*mIn)a dumne/eiasc*A.
La o cerce&are mai ex&ins* vom reg*si aceas&* cas&i&a&e2 aceas&* unire
sexual* cu con&inen)* ca 5iind ceru&* +i recomanda&* +i de &ra&a&ele &an&rice
#udis&e2 hinduse +i &aois&e2 ca un mi4loc $en&ru a&ingerea divinului.
0nos&icii con&em$orani +i mul&e al&e mi+c*ri eso&erice ce urm*resc
=des*vIr+irea s$iri&ual*J a omului a5irm*
--
c* aceas&* energie sexual*
re)inu&* +i =nev*rsa&* Nn ex&eriorJ es&e su#lima&* +i se &rans5orm* Nn&r-o
-- Me/i lucr*ri $recum T1*s*&oria $er5ec&*T de Damael Aun _eor2 TA $a&ra caleT de
Us$ens@2 TMesageriiT a$*ru&* la edi&ura Dol&eris2 TDecre&ele amorului &rans5igura&or
ex&a&icT de 6i@ Douglas +i (enn Delinger2 T"an&ra !ogaT +i mul&e al&ele.
17:
energie mul& mai 5in* care =hr*ne+&e cor$urile cere+&i sau duhovnice+&iJ ale
lui (avel2 sau cu al&e cuvin&e2 =cor$urile de energieJ $e care 5iin)a uman* le
are Nn a5ar* de cor$ul 5i/ic2 de/vol&Indu-le +i eli#erInd $u&eri ca +i
clarvederea2 claraudi)ia2 &ele$a&iaQ.
Dar se a&rage a&en)ia c* doar $rac&icInd aceas&* cas&i&a&e Nn mod
mecanic2 nu se o#)ine nici o =$u&ereJ. Aceas&* ac)iune &re#uie Nnso)i&* de o
con&inu* au&o$er5ec)ionare +i des*vIr+ire2 de o con&inu* s5in)ire a celor doi
care $rac&ic* cas&i&a&ea sus men)iona&*.
Cn vi/iunea celor $re/en&a&e mai sus vom Nn)elege $u)in mai #ine scrieri
cum es&e de exem$lu 1In&area 1In&urilor scris* de Dolomon +i cuvin&ele
a$aren& ru+inoase ?=$ornogra5iceJA care a$ar acolo. (u&em vedea as&5el c*2
ac&ul sexual e ceva sacru2 +i &re#uie $rivi& cu &o& res$ec&ul cuveni&.
6u &re#uie s* ne ru+in*m de el2 s*-l neg*m2 dar nici s* a#u/*m de el
5olosindu-l Nn mod necores$un/*&or. A-l nega e ca +i cum ne-am nega
$ro$ria exis&en)* 5i/ic*2 care de la aces& ac& s-a ivi&.
Energiile sexuale care ne-au da& na+&ere cor$ului 5i/ic2 ne $o& da na+&ere
din nou2 de da&a aceas&a =Nn duh2 Nn cerJU $o& da na+&ere acelor =cor$uri
cere+&i sau duhovnice+&iJ de care $omene+&e (avel2 =cor$uri sau haine de
nun&*J2 5*r* de care nu vom $u&ea cu nici un chi$ s* $ar&ici$*m la =nun&a
MieluluiJ2 s* cunoa+&em 1erul Nn Nn&reaga lui s$lendoare.
Cn cele de mai sus am $re/en&a& sumar cI&eva $osi#ile as$ec&e $rivind
rolul +i im$or&an)a ac&ului sexual Nn cadrul leg*mIn&ului c*s*&oriei.
R*mIne la la&i&udinea ci&i&orului s*-+i l*rgeasc* cerce&*rile Nn aces&
domeniu. (en&ru o cunoa+&ere mai $ro5und* a aces&ui su#iec&2 c*r)ile
recomanda&e vor 5i de mare 5olos.
?3KD: Au&orul recomand* doar sexul cu con&inen)* &em$orar*2 $en&ru
sco$uri care )in de ex$erimen&area unor s&*ri de con+&iin)* s$eci5ic* R
$en&ru de&alii a se vedea car&ea =E&ica ArmonieiJ2 ca$. =1I&eva $reci/*ri Nn
leg*&ur* cu ac&ul sexualJA.
Cn Nncheiere2 e im$or&an& de re)inu& c* un as$iran& s$re devenire &re#uie
s* cau&e s* cunoasc* =mis&erele c*s*&orieiJ +i s* cau&e s* reali/e/e Nn via)a
sa c*s*&oria Nn&ru des*vIr+ire cu leg*min&ele sale2 ca un mi4loc $en&ru
con&inua sa $er5ec)ionare +i des*vIr+ire.

19.
II. AC:I,"-A
1. C4utarea cunoa<terii
Dac* +i &u drag ci&i&or e+&i din&re aceia c*rora le e 5ric* de cunoa+&ere2 sau
N+i limi&ea/* cunoa+&erea 5or)a& doar asu$ra unor c*r)i sau idei2 ignorIndu-le
$e &oa&e celelal&e sau dac* iei de #un Nndemnul $o$ular =crede +i nu
cerce&aJ2 sau /vonurile $o$ulare c* aceia care +&iu $rea mul&e $o& Nnne#uni
e&c.2 Nnseamn*2 drag ci&i&or2 c* ar &re#ui s* iei Nn&rei& amin&e la Nndemnul
urm*&or =Cercetai toate lucrurile i pstrai ce este bun 6$ ,esaloniceni
7.?$9, c*ci =prin nelepciune a ntemeiat !omnul pmntul i prin pricepere
a ntrit el cerurile, prin tiina lui s-au desc0is &dncurile i strecoar norii
rou 6'ilde %.$H9.
D* Nn)elegem2 dar ce ne s$une Nn)ele$ciunea:

=#u, @nelepciunea, am ca locuin mintea i pot nscoci cele mai
c0ibzuite planuri. 6'ilde F.$?9
=Cnd a ntocmit !omnul cerurile, eu eram de "a cnd a tras o zare pe
"aa adncului, cnd a pironit norii sus i cnd au nit cu putere izvoarele
adncului, cnd a pus un 0otar mrii ca apele s nu treac peste porunca
<ui, cnd a pus temelie 'mntului eu eram meterul <ui. 6'ilde, F.?A9

De aceea ne s$une Dolomon: =-nima celor pricepui caut tiina, dar
+ura nesocotit +sete plcere n nebunie 6'ilde, $7.$.9 i apoi repet
aceast a"irmaie ca s ne intre bine n cap c =o inim priceput
dobndete tiina i urec0ea celor nelepi caut tiina.6'ilde $F.$79
Es&e im$erios necesar s* reali/*m c*: =slava lui !umnezeu st n
ascunderea lucrurilor, dar slava mprailor st n cercetarea lucrurilor.
6'ilde ?7.?9 +i 5*cInd aceas&a s* s$unem +i noi cu en&u/iasm: =Mi-am pus
inima s cercetez i s adncesc cu nelepciune tot ce se ntmpl sub
ceruri iat o ndeletnicire plin de trud, la care supune !umnezeu pe "iii
oamenilor6#cleziastul $.$%9I iar celor care ne-ar Nn&re#a sur$rin+i: "3"2 nu
e cam mul&V s* le r*s$undem: Jnu este nimic ascuns care nu va "i
descoperit i nimic tinuit care nu va "i cunoscut. 6Matei $G.?89
Am v*/u& ce ne s$une Ki#lia des$re cunoa+&ere2 dac* nu o credem $e
aceas&a2 s* lu*m amin&e la &radi)ia egi$&ean* care ne s$une $rin cuvin&ele
lui ;ermes "rismegis&us2 scrise Nn car&ea 1or$us ;erme&icum:

$. 1u poate "i =eli+ie, mai adevrat sau mai dreapt dect cunoaterea
lucrurilor care sunt i aducerea de mulumiri pentru toate &celuia care le-a
"cut
?. =:tricciunea unui :u"let este i+norana cci :u"letul care nu tie
191
nimic despre lucrurile care sunt, nici despre 1atura lor, nici ceea ce este
bine, este orbit lsndu-se "urat de pasiunile trupetiI i ne"ericit cum este
i necunoscndu-se pe sine, slu)ete trupuri strine i rele, purtnd ,rupul
ca pe o povar i neconducnd, ci "iind condus. &cesta este c0inul
su"letului.
%. =2irtutea su"letului este CunoatereaI cci acela care cunoate este
bun i reli+ios i de)a divin

Dac* ne Nndre$&*m a$oi $rivirea s$re &radi)ia $a&ris&ic* ascul&Ind $u)in
cuvin&ele lui Evagrie (on&icul din al s*u &ra&a& 0nos&icul ?=cel care cau&* s*
cunoasc*J2 $roveni& din grecescul =gnosis J care Nnseamn* cunoa+&ereA vom
lua amin&e c*:

$. =/nosticul este cel care-i picteaz sin+ur su"letul cu oc0ii int la
modelul etern. !ar pentru a putea vedea sau mcar ntrezri modelul,
trebuie s "ii curit de patimi.
?. =4 ispitire pentru +nostic este o supoziie "als care n"ieaz
intelectului ceea ce e(ist ca ine(istent, ceea ce nu e(ist ca e(istnd sau,
nc ceea ce e(ist alt"el dect este.
%. ='catul +nosticului este nele+erea proast a lucrurilor sau a
contemplri lor, datorat unei patimi oarecare sau "aptului c cercetarea nu
se "ace ntru atin+erea binelui.

Aver&i/a)i asu$ra $*ca&ului unei cunoa+&eri gre+i&e a lucrurilor2 s* ne
$ur&*m min&ea Nn lumea orien&al* $en&ru ca s* Nn)elegem +i noi oda&* +i
oda&* mesa4ul &ransmis $In* acum2 re$e&a& de Khagavad-0i&a ?1ar&e s5In&*
la hindu+iA2 cu al&e cuvin&e:

=:acri"iciul Cunoaterii este mai bun dect cel material, o tu care-i
distru+i dumanii, toate "aptele se desvresc n ntre+ime n cunoatere
6-2. %%9.
=,u, tind cu sabia Cunoaterii :inelui ndoiala din inim, nscut din
necunoatere, ndreapt-te spre Ko+a i ridic-te o D0arata . 6-2, .?9 cci
=c0iar de-ai "i cel mai pctos dintre toi pctoii, vei trece dincolo de toate
aceste su"erine, cu corabia Cunoaterii 6-2, %89

Au&orul Khagavad-0i&ei )ine s* ne asigure c*:

=1u e(ist aici pe pmnt un instrument puri"icator asemntor
CunoateriiI pe aceasta o +sete sin+ur n :inea lui, cu timpul cel
desvrit n Ko+a 6-2. %F9

Aici mai &re#uie doar s* $reci/*m c* &ermenul oga are +i sensul de
reuniune2 comuniune2 con&o$ire2 5u/iune ine5a#il*.
19-
Acum s* Nncheiem aceas&* mic* $lim#are $rin lume2 $e malurile M*rii
Medi&eraneene2 $e $*mIn&urile mi&ice ale 0reciei2 ascul&Ind vor#ele lui
Docra&e ros&i&e Nn monumen&ala o$er* a lui (la&on2 Re$u#lica:

=este limpede c buna c0ibzuin nseamn tiin, cci se c0ibzuiete
bine prin tiin i nu prin i+noran.
(en&ru Docra&e su5le&ul omului cu$rinde &rei $*r)i: $ar&ea $o5&i&oare2
$ar&ea $*&ima+* +i in&elec&ul2 el )inInd s* su#linie/e 5erm c*:
=1umim individul cumptat datorit prieteniei i nele+erii acestor pri
ntre ele, cnd cea care conduce 6intelectul9 precum i cele dou care sunt
conduse 6patima i po"ta9 ar "i de acord, c principiul raional trebuie s
+uverneze iar celelalte dou pri nu s-ar s"di cu partea raional.
Am v*/u& $In* acum necesi&a&ea cunoa+&erii2 am v*/u& 5a$&ul c*2
cunoa+&erea2 +&iin)a2 ra)iunea sun& $use la loc de 5run&e Nn religie2 5ilo/o5ie2
+&iin)*.
Am v*/u& aceas&a. Dac* &o&u+i nu sun&e)i Nnc* convin+i de necesi&a&ea
cunoa+&erii $ro$riei voas&re na&uri +i a na&urii a ceea ce ne Nncon4oar*2 $oa&e
una din legile lui Mur$h v* va 5ace s* v* mai gIndi)i c*ci ea v*
a&en)ionea/* c*:

=-+norana este o e(plicaie, nu i o scuz!

Es&e eviden& $en&ru oricine2 c* noi &r*im Nn&r-o reali&a&e de care ne lovim
la &o& $asul2 &r*im Nn ceea ce es&e.
Oa$&ul c* noi nu vedem ?nu cunoa+&emA ceea ce es&e2 5ie din cau/a
ignoran)ei2 5ie a con5u/iei a ceea ce es&e cu ceea ce credem c* es&e2 nu ne
scu&e+&e s* su$or&*m consecin)ele ac)iunilor noas&re 5*cu&e Nn cadrul
reali&*)ii ?a ceea ce es&eA. L&i)i +i voi c* &ehnica s&ru)ului2 aceea de a
ascunde ca$ul Nn nisi$ la ivirea $ericolului ?re5u/ul de a c*u&a2 a cunoa+&e +i
a se ada$&a reali&*)iiA nu lRa salva& $e aces&a nicioda&*. L&i)i +i voi c* dac*
Nn s&a& sun& anumi&e legi $e care noi nu le cunoa+&em2 dac* o s* le Nnc*lc*m
din ignoran)a noas&r*2 nu o s* 5im scu&i)i de re$ercusiuni +i de $edea$s*:
= -+norana este o e(plicaie nu i o scuz!
Es&e recomanda#il deci s* c*u&*m s* cunoa+&em reali&a&ea a+a cum es&e
?5ie ea in&erioar* sau ex&erioar*A +i s* ne ada$&*m2 s* ac)ion*m Nn
consecin)* s$re a o#)ine $en&ru noi maximul de e5ec&e #ene5ice.
O*r* Nndoial* es&e necesar:
aA s* ne cunoa+&em $e noi Nn+ine2 s* cunoa+&em:
- de ce gIndim cum gIndim2
- de ce sim)im cum sim)im2
- dac* gIndim +i sim)im #ine ?5avora#il nou*A2
- cine sun&emV
#A s* cunoa+&em ceea ce ne Nncon4oar*:
- unde sun&em ?locul $e $*mIn&2 Nn cosmos2 Nn reali&a&e....A2
- de ce sun&em aici ?cau/aA2
197
- unde am 5os& mai Nnain&e de aceas&* via)*2 dac* am 5os& undeva ?dove/i
Nn aces& sensA2
- unde vom merge du$* aceas&* via)* ?dove/iA2
- care es&e sensul vie)iiV
Un r*s$uns la $ro#lemele de mai sus ne-ar a4u&a s* con+&ien&i/*m cI& de
cI& cadrul reali&*)ii Nn care &r*im.
Dac* aces&e lucruri ne vor deveni cI& de cI& clare2 ne va 5i lim$ede +i ce
&re#uie s* 5acem de aici Nncolo.

cA s* cunoa+&em KI6ELE: ac)iunile2 gIndurile2 sim)irile ce ne sun& cele mai
5avora#ile2 u&ile +i avan&a4oase2 care ne sun& Nn&r-adev*r 5avora#ile. D*
cunoa+&em nu #inele a$aren&2 ci cel care e real2 cel care are leg*&ur* 5erm*
cu reali&a&ea ul&im*.
Cn aceas&* cunoa+&ere e de la sine Nn)eles2 c* se includ +i cheile necesare
a 5i a$lica&e $en&ru o#)inerea mIn&uirii2 a eli#er*rii2 a nemuririi...
Dac* cumva m* Nn&re#a)i la ce #un a&I&a cunoa+&ere2 v* $o& r*s$unde
$rin a v* ar*&a cI&eva avan&a4e ale aceseia:
aA cel care se cunoa+&e $e sine devine s&*$In $e sine2 )inInd su# con&rol
sau chiar a4ungInd s* dis&rug* gIndurile +i ac)iunile gre+i&e +i
de/avan&a4oase care le avea ?5*ceaA $In* a&unci. A4unge la ne$*&imirea
cre+&in*2 la de&a+area oghin*2 care Ni $ermi& s* a&ing* 5ericirea adev*ra&*2
iu#irea divin*2 mul)umirea de$lin*2 s&area de ex&a/ mis&ic.
Dac* cunoa+&erea de sine es&e 5oar&e $ro5und* se a4unge s* se cunoasc*
+i s&area de dincolo de duali&a&e2 s&area de dincolo de &ris&e)e +i #ucurie2
s&area de "ao2 Da&orii2 Mid Ilumina&or2 DhamadiU va a4unge s* cunoasc*
Adev*rul +i Reali&a&ea ul&im*.
#A cel care cunoa+&e ceea ce-l Nncon4oar* +i va ac)iona Nn consecin)* Nn
5unc)ie de ceea ce exis&*2 ne mai creIndu-+i ilu/ii2 a+&e$&*ri 5alse2
a&a+amen&e im$osi#ile2 la ciocnirea cu reali&a&ea nu va mai su5eri $en&ru c*
va 5i $er5ec& ada$&a& +i $reg*&i& $en&ru aceas&a.
El +&ie c* reali&a&ea e schim#are2 de aceea nu are sens s* cree/e nici cel
mai mic a&a+amen&.
El +&ie c* orice din ceea ce Nl Nncon4oar* are $ro$ria sa na&ur*2 $e care
cunoscInd-o2 nu mai a+&ea$&* nicioda&*2 a se mani5es&a al&ceva decI&
aceas&* na&ur*. 6a&ura Nn&regii lumi es&e schim#area.
El nu ia ceea ce nu es&e ?ilu/ia $ermanen)ei2 a 5alsului sine2 ilu/ia
mul&i$lici&*)iiQA dre$& ceea ce es&e2 $rin aceas&a 5iind $er5ec& $reg*&i& +i
ada$&a& reali&*)ii2 eliminInd orice urm* de su5erin)*.
cA cel care cunoa+&e Kinele2 cunoa+&e cum &re#uie s* ac)ione/e Nn chi$ul
cel mai u&il sie+i2 care Nn&o&deauna e +i cel mai u&il celorlal)i a5ec&a)i de
ac)iunea sa.
El nu mai 5ace ac)iuni neu&ile +i deci nu &re#ui s* mai su$or&e e5ec&ele
ac)iunilor sale rele ?ne5avora#ileA.
1el care cunoa+&e Kinele se eli#erea/* de lan)urile r*ului.
El sim&e c* 5ace #ine dac* sim&e 5ericirea2 $acea2 lini+&ea2 ex&a/ul2 iu#irea.
Aceas&a e o cheie de veri5icare.
199
Ia&* deci cI&eva domenii ale cunoa+&erii care &re#uie a#orda&e negre+i&
dac* vrem s* ne mearg* #ine2 s* do#Indim din ac)iunile noas&re cele mai
mari avan&a4e $osi#ile.

Cn con&inuare2 es&e u&il s* a#ord*m $u)in $ro#lema CR-*I":-IH
deoarece se crede gre+i& c*2 credin)a es&e ceva di5eri& de cunoa+&ere +i nu
are nimic de a 5ace cu aceas&a.
(en&ru a Nnl*&ura din $sihicul nos&ru aceas&* con5u/ie +i a 5ace $u)in*
ordine es&e des&ul s* lu*m un DES2 $en&ru a vedea acolo c*2 credin)a e
="aptul de a crede n adevrul unui lucruI convin+ere, si+uran,
certitudine.
Lingvi+&ii no+&ri se $are c* sun& de acord cu (avel care ne s$une:
= Credina este o puternic ncredinare despre lucrurile care nu se vd
6#vrei $$.$9.
Deci du$* aces&e a#ord*ri ale no)iunii de credin)* se $oa&e s$une c*
cineva es&e credincios2 dac*2 crede Nn cineva sau ceva care Nns* nu se vede2
adic* nu $oa&e 5i $erce$u& direc& $rin sim)uriU dac* el are o convingere2 o
mare siguran)*2 o $u&ernic* Nncredin)are des$re adev*rul unor a5irma)ii
$rivind exis&en)a sau inexis&en)a unor reali&*)i ?acele =cinevaJ sau =cevaJ $e
care nu le $oa&e $erce$e direc& $rin sim)uriA.
Oiin)a uman* are trei +ur+e i5portante pentru cunoa<tere:
- cunoa<terea direct4 $rin in&ermediul sim)urilor2
- raiunea #a/a&* $e logic*2 cu care $relucrea/* cunoa+&erea direc&* +i
m*r&uriile des$re anumi&e reali&*)i2 deocamda&* inaccesi#ile $en&ru ea2
- 54rturia2 $en&ru lucrurile care vrea s* le cunoasc*2 dar la care $en&ru
momen& nu are acces.
Desigur c* singura Nn m*sur* s* $roduc* cer&i&udine +i siguran)* a#solu&*
des$re exis&en)a sau inexis&en)a unei reali&*)i sensi#ile sau su$rasensi#ile
?=ma&erialeJ sau =s$iri&ualeJA es&e cunoa+&erea direc&*2 $rin in&ermediul
sim)urilor normale ?v*/2 au/2 miros2 gus&2 $i$*i&A +i res$ec&iv $o&en)iale
?su$rasensi#ile: clarvedere2 claraudi)ie2 &ele$a&ie2 $olivi/iuneQA.
1elelal&e dou* surse ale cunoa+&erii ?ra)iunea Nn&emeia&* +i m*r&uriaA $o&
s* ne o5ere in5orma)ii des$re reali&a&e2 dar aces&ea nu sun& cer&e 1..,2 ci
sun& doar $ro#a#ile a 5i adev*ra&e2 Nn&r-o m*sur* mai mare sau mai mic*2 Nn
5unc)ie de cum am ra)iona& ?mai mul& sau mai $u)in corec&2 $ornind de la
cunoa+&erea sensi#il* +i m*r&urieA2 sau Nn 5unc)ie de cI& de $u&ernic* e
m*r&uria ?aces&a de$in/Ind de num*rul +i credi#ili&a&ea mar&orilorA.
1Ind 5iin)a cons&a&* exis&en)a unor reali&*)i $rin $erce$)ie sensi#il*
direc&* se cheam* c* ea are +&iin)* des$re acele reali&*)i.
1Ind ia cunoa+&ere des$re acelea+i reali&*)i $rin ra)ionamen& sau m*r&urie
se cheam* c* are credin)*.
1redin)a nu es&e un sco$ Nn sine2 ea es&e doar o e&a$* in&ermediar* Nn&re
necunoa+&erea unor reali&*)i ?ignoran)*A +i cunoa+&erea lor direc&*2
+&iin)i5ic*.
De aceea noi nu &re#uie s* c*u&*m a do#Indi credin)a2 ci mai degra#* s*
19B
c*u&*m cunoa+&erea reali&*)ii +i as&5el vrInd2 nevrInd va &re#ui s* &recem +i
$rin e&a$a credin)ei Nn drumul nos&ru s$re 1unoa+&ere.
1redin)a va 5i la Nnce$u& mai mic*2 dar $e m*sur* ce ra)iunea noas&r* Nn
demersul ei s$re cunoa+&erea unui 5enomen2 va aduna &o& mai mul&e dove/i
+i m*r&urii2 credin)a va cre+&e a4ungInd $In* la o =$u&ernic* Nncredin)areJ.
Dar a&en)ie s* nu con5und*m credin)a2 cu +&iin)a. Oa$&ul c* e 5oar&e
$ro#a#il ca s* exis&e o anumi&* reali&a&e +i c* noi avem o $u&ernic*
Nncredin)are des$re aceas&a ?credem aceas&aA nu e iden&ic cu 5a$&ul de a
cons&a&a $rin sim)uri sensi#ile +i su$rasensi#ile c* acea reali&a&e exis&*.
A crede nu e iden&ic cu a +&i.
6oi &re#uie s* c*u&*m a +&i2 nu a crede.
A crede e doar e&a$a in&ermediar* ?uneori indis$ensa#il*A $e care o
$arcurgem $e drumul s$re a +&i.
Dac* a4ungem Nn&r-un ora+ necunoscu&2 +i c*u&Ind o adres* oarecare
Nn&re#*m un localnic iar aces&a ne indic* un anumi& drum s$re acea adres*2
in5orma)ia $e care o $rimim de la localnic +i ?sauA de la o har&*2 se cheam*
credin)*. 1Ind o s* cunoa+&em ora+ul +i o s* +&im noi drumul $In* la acea
adres* ?$en&ru c* am g*si&-o noiA se cheam* c* vom avea +&iin)*.
A nu se 5ace con5u/ie:
A 5i credincios Nnseamn* a crede. A crede Nnseamn* a &e Nncrede.
A &e Nncrede nu Nnseamn* a nu cerce&a.
A &e Nncrede Nnseamn* a crede ceva2 $In* a4ungi s* veri5ici lucrul
res$ec&iv.
D* a$lic*m $re/um)ia de corec&i&udine a in5orma)iilor la care avem acces
$In* la $ro#a con&rarie.
Cn&re dou* sau mai mul&e credin)e ?cunoa+&eri $osi#ileA des$re anumi&e
reali&*)i es&e necesar s* s&a#ilim o ierarhie2 adic* s* s&a#ilim care
cunoa+&ere $osi#il* ?credin)*A es&e cea mai $ro#a#il s* 5ie adev*ra&*. (en&ru
aceas&a ra)iunea noas&r* &re#uie s* adune +i s* anali/e/e 5oar&e mul&e
dove/i +i s* ia Nn considera)ie 5oar&e mul&e m*r&urii.
A lua Nn considerare doar o singur* m*r&urie2 credin)* ?cunoa+&ere
$osi#il*A des$re reali&a&ea =de dincoloJ nu Nnseamn* a gIndi2 Nnseamn*
au&oam*gire.
Iar a con5unda aceas&* credin)* ?cunoa+&ere $osi#il*A cu cunoa+&erea
real* e $ros&ie de-a dre$&ul.
6u $o)i s* +&ii c* exis&* =iadJ sau =raiJ2 sau =su5le&J decI& a&unci cInd o s*
le ve/i $rin $erce$)ie direc&*2 dar $o)i +&i cu o $ro#a#ili&a&e mai mare sau
mai mic* c* e $osi#il sau nu ca aces&e 5enomene s* exis&e.
Cn 5unc)ie de aceas&* $ro#a#ili&a&e N)i vei ghida ac)iunea.
Dar a&en)ie s* nu con5un/i nicioda&* $ro#a#ili&a&ea cu reali&a&ea.
Avem nevoie de credin)*2 de ra)iune2 de mar&ori2 dar aces&ea sun& doar
indica&oare $e marginea drumului care duce s$re cunoa+&erea direc&* a
reali&*)ii. Avem nevoie Nn c*l*&oriile noas&re de indica&oare2 h*r)i2
Nndrum*&ori c* al&5el ne-am NnvIr&i Nn loc ne+&iind Nn ce direc)ie s* c*u&*m
reali&a&ea. Iar a $ro#a &oa&e direc)iile e $ros&ie de-a dre$&ul cInd avem
indica&oare2 h*r)i2 Nndrum*&ori.
198
E dre$& c* unele indica&oare $o& indica gre+i&2 c* unele h*r)i nu sun&
Nn&ocmi&e corec&2 c* unii Nndrum*&ori nu indic* corec& drumul2 dar2 la 5el de
adev*ra&e c* exis&* +i indica&oare2 h*r)i +i Nndrum*&ori #uni2 +i dac* vom
c*u&a cu NndIr4ire drumul le vom desco$eri +i $e aces&ea.
A 5i credincios Nnseamn* a vrea mai mul& decI& cunoa+&erea $e care o
avem2 +i dac* nu con5und*m aceas&* credin)* cu cunoa+&erea adev*ra&*2 ci
o lu*m doar ca ceea ce es&e: un indica&or s$re aceas&* cunoa+&ere2 a&unci
mai devreme sau mai &Ir/iu vom o#)ine o cunoa+&ere mai mare2 mai
devreme sau mai &Ir/iu vom cunoa+&e Reali&a&ea 5enomenelor care acum ne
sun& inaccesi#ile cunoa+&erii direc&e.
D* c*u&*m dar 1unoa+&erea2 DE OIM 1REDI61I3LIP

2. *4ruirea iu3irii

Iu#irea adev*ra&* nu e condi)iona&* de nimic. Ea cons&* doar Nn ai iu#i $e
&o)i2 a le vrea #inele Nn mod necondi)iona&. 3amenii &ind s* con5unde
adev*ra&a iu#ire cu iu#irea condi)iona&*. Dac* Nn&re#i $e cineva de ce
iu#e+&e $e cine iu#e+&e $o& a$*rea r*s$unsuri de genul: =$en&ru c* are gri4*
de mineJU =$en&ru c* e singura $ersoan* care m* Nn)elegeJU =$en&ru c*
g*&e+&e #ineJ2 =$en&ru c* e 5rumoas* ca o c*$rioar*J2 =$en&ru c* m*
iu#e+&e...J.
Medem as&5el c* de 5iecare da&* Nn r*s$uns a$are un =$en&ru c*J ceea ce
indic* o condi)ionare2 o limi&are2 aceas&a 5iindc* dac* acel =$en&ru c*J nu se
va mai Nnde$linii la un momen& da&2 ace+&i oameni se condi)ionea/* men&al
s* nu mai sim&* nici acel ine5a#il sen&imen& al iu#irii.
Iu#irea condi)iona&* de =cevaJ anume creea/* un cerc vicios2 deoarece Nn
momen&ul cInd dis$are 5ac&orul de condi)ionare2 de exem$lu 5rumuse)ea2
sau =Nn)elegereaJ2 sau =gri4aJ... dis$are +i darul lui =Dumne/euJ l*sa& $en&ru
a 5i d*rui& necondi)iona&: iu#irea.
Aceas&* iu#ire condi)iona&* nu es&e decI& o mos&r* care ne ara&* cam cum
ar 5i adev*ra&a iu#ire2 cea necondi)iona&* de nimic +i de nimeni.
Aceas&* iu#ire es&e iu#irea li#er* de gra&ii2 de Nncorse&*ri men&ale2 aceas&a
es&e iu#irea: =&e iu#escJ ?N)i vreau #inele2 vreau s*-)i d*ruiesc #ineleA.
Aceas&* iu#ire nu a+&ea$&* nimic Nn schim# nicioda&*.
Ea doar d*ruie+&e. Iar ac&ul ei de d*ruire Ni es&e Nns*+i r*s$la&a su$rem*.
De 5ace de asemenea con5u/ie Nn&re Adev*ra&a Iu#ire +i iu#irea =erosJ2
iu#irea $en&ru o singur* 5iin)* ?de sex o$usA2 se 5ace con5u/ie Nn&re iu#irea
care $rin na&ura ei es&e necondi)iona&* +i $en&ru &oa&e 5iin)ele2 +i $l*cerea
sim)ului sen/orial2 Nn&re sen&imen&ul de nedescris de a vrea din &oa&* inima
#inele celor din 4ur 5*r* a a+&e$&a nicioda&* nimic Nn schim# +i ac&ul sexual
care $rin na&ura sa +i 5unc)iile $e care aces&a le Nnde$line+&e Nn ordinea
lucrurilor din mani5es&are es&e des&ina& exclusiv $en&ru dou* 5iin)e de sex
o$us.
Oiin)a Nn sinea ei in&erioar* cea mai $ro5und* nu es&e nici #*r#a& nici
19H
5emeie. Ea es&e doar 5iin)*2 es&e doar =s$iri&J2 es&e dincolo de duali&a&ea
$ersonali&*)ii ?gInduri2 emo)ii2 energie2 cor$ 5i/icA care d* na+&ere
dis&inc)iilor Nn&re #*r#a& +i 5emeie: #*r#a&ul mai gIndi&or2 5emeia mai
emo&iv*2 #*r#a&ul cu o energie ac&iv* ve+nic Nn mi+care2 5emeia cu o energie
mani5es&a&* mai len&2 dInd dovad* de r*#dare +i &enaci&a&eU di5eren)ele la
nivel 5i/ic 5iind eviden&e.
Iu#irea adev*ra&* nu e cea $e care o $o)i sim)i la su$ra5a)a $ersonali&*)ii
condi)iona&* de &oanele aces&eia2 ci aceia $e care o sim)i Nn adIncul 5iin)ei
&ale neschim#*&oare. Iu#irea nu e $en&ru o 5iin)*2 $en&ru un anumi& &im$.
Aceas&a e doar o re5lec&are $alid* a iu#irii.
Iu#irea e $en&ru &oa&e 5iin)ele2 &o& &im$ul.
Dexul e o mani5es&are la nivel 5i/ic2 el es&e Nn&re sexele o$use +i are 5unc)ii
#ine de5ini&e +i o 5unc)ionali&a&e #ine delimi&a&*.
3rice es&e 5olosi&or Nn limi&ele sale. Oocul e 5olosi&or Nn so#* dar Nn mi4locul
casei nu. La 5el +i sexul: Nn&re dou* 5iin)e de sex o$us care Ni cunosc
mis&erele Nn $ro5un/ime2 care cunosc mecanismele a$ara&ului sexual +i se
5olosesc de ele $en&ru a &ranscende mani5es&area2 se Nncadrea/* Nn
normali&a&e2 Nn u&il2 res&ul es&e Nn $lus2 es&e ne5olosi&or ?Nn&r-o oarecare
m*sur*A.
Iu#irea e $en&ru &oa&e 5iin)ele +i nu e condi)iona&*2 sexul e doar $en&ru
cele de sex o$us +i e condi)iona&*2 de o#)inerea avan&a4ul in&im din elU de o
anumi&* cunoa+&ere a 5unc)iei sale.
='rivete n inimile oamenilor, n spiritul raiunii, cau&* a g*sii a$oi lian&ul
care &e leag* cu Nn&reaga umani&a&e +i cu Nn&reg universul2 cau&* a g*si
iu#irea.
=!in iubire pentru soie, brbatul i las prinii. !in iubire pentru stat
6ar9 i las iubita i mer+e la rzboi. !in iubire pentru !umnezeu omul
renun la tot ne s$une o cuge&are orien&al*.
Aceas&a deoarece cea mai mare iu#ire es&e iu#irea de =Dumne/euJ2 es&e
iu#irea lui =Dumne/euJ: iu#irea $en&ru &oa&e 5iin)ele.
3mul care n*/uie+&e s$re A#solu& &re#uie s* cau&e a &re/i Nn sine aceas&*
iu#ire2 $en&ru a se #ucura de d*ruirea ei s$re Nn&reaga mani5es&are2 $en&ru
a-+i #ucura inima cu ex&a/ul d*ruirii nelimi&a&e2 $en&ru a #ucura &oa&e
5iin)ele cu c*ldura Nm#r*)i+*rii unei $*r)i din divini&a&e: d*ruirea.

19<
%. Integrarea iu3irii <i cunoa<terii

M-a)i Nn&re#a& vreoda&*: =$e cine iu#imVJ sau =de ce iu#im $e cine iu#im +i
nu iu#im $e al&cinevaVJ
Dac* v-a)i Nn&re#a& Nnseamn* c* a-)i v*/u& +i voi c* ne iu#im $*rin)ii2
so)ia2 co$iii2 $rie&enii.
Dar de ce nu iu#im $e oricine2 de ce nu iu#im $e orice om de $e s&rad*V
1e ne de&ermin* s* ne iu#im $*rin)ii sau co$iii +i nu $e un om oarecare de
$e s&rad*V
D-ar $u&ea /ice c* iu#irea nu e Nn&Im$l*&oare $en&ru c* nu iu#im $e
oricine2 ci iu#im +i aici o s* vin* cuvIn&ul magicU iu#im $e cine ....
cunoa+&em.
Ia&* deci o in&erde$enden)* Nn&re cunoa+&ere +i iu#ire.
6e iu#im $*rin)ii2 co$iii2 so)ia2 $en&ru c* ei sun& oamenii $e care Ni
cunoa+&em cel mai #ine. Ci cunoa+&em cel mai #ine ?ra$or&a& la cunoa+&erea
$e care o avem 5a)* de ceilal)i oameniA2 $en&ru c* am $e&recu& 5oar&e mul&
&im$ cu ei2 am a4uns s*-i Nn)elegem oarecum2 Nn)elegere +i cunoa+&ere care
ne dau Nncredere Nn ei ?de o#iceiA.
(rie&enii Ni iu#im $en&ru c*-i cunoa+&em.
Do)ia o iu#im cel mai mul& $en&ru c* $e ea am a4uns s* o cunoa+&em
5oar&e #ine2 am a4uns s*-i cunoa+&em s$a)iul ei in&im2 &ru$ul 5i/ic2 gInduri2
sen&imen&e de o#icei mai ascunse2 +i ea ne iu#e+&e $en&ru c* a4unge s* ne
cunoasc* Nn aceea+i m*sur*.
Iu#irea $e care o aveam $en&ru cei din 4ur nu )ine con& de de5ec&ele
cor$ului 5i/ic. 3da&* ce a4ungem s*-i cunoa+&em din ce Nn ce mai $ro5und
?gInduri2 emo)iiA2 a4ungem s*-i iu#im. D* ne amin&im Nn aces& sens
$oves&ea =Orumoasei +i Kes&ieiJ care ne demons&rea/* din $lin aces& lucru.
E clar c* nu iu#im cor$ul 5i/ic al unei $ersoane ?5a)* de aces&a sim)im
al&ceva: a&rac)ie 5i/ic*2 Nn ca/ul rela)iilor din&re $ersoane de sex o$us +i
indi5eren)* 5a)* de $ersoane de acela+i sexA2 ci o iu#im $e ea ca 5iin)* ?care
$resu$une mai mul& decI& cor$ul 5i/icA.
As&5el c* $u&em a5irma c* $u&em a4unge s* iu#im orice su5le& dac*
a4ungem s*-l cunoa+&em +i cu cI& Nl cunoa+&em mai #ine ?sau avem aceas&*
im$resieA Nn $*r)ile sale mai in&ime ?Nn gIndurile +i $lanurile sale mai
$ersonale2 Nn 5r*mIn&*rile lui in&erioareA2 cu a&I& Nl iu#im mai mul&.
1unoa+&erea se 5ace Nn $rimul rInd $rin comunicarea cu sine Nnsu+i +i cu
cei din 4ur. Dac* iu#im $e cineva +i din&r-o da&* se Nn&reru$e comunicarea cu
acel cineva2 sau din&r-o da&* Nnce$e s* se com$or&e Nn&r-un mod $e care noi
nu l-am cunoscu&2 avem im$resia c* nu-l mai cunoa+&em2 c* e un s&r*in
$en&ru noi2 c* nu-l mai iu#im. De ce aceas&aV (en&ru c* la un momen& da&
am Nn&reru$& comunicarea.
1unoa+&erea +i iu#irea $e care o are +i o sim&e marea mas* a oamenilor e
una de su$ra5a)*2 e o cunoa+&ere a a$aren)elor2 care de&ermin* o iu#ire a
lor: iu#im ceea ce cunoa+&em cel mai #ine.
19:
Dar a$aren)ele2 5ormele se schim#* con&inuu2 neNnce&a& +i a&unci $en&ru a
$u&ea men)ine iu#irea $e care o avem la un momen& da& $en&ru o $ersoan*
anume2 ar &re#ui s* Nn&re)inem &o& &im$ul comunicarea cu ea $en&ru a a5la
ce s-a schim#a& Nn ea2 s$re a ne reac&uali/a cunoa+&erea2 s$re a ne
reac&uali/a aceas&* iu#ire $en&ru aceea $ersoan*.
Dac* nu vom reu+i s* reali/*m aces& lucru iu#irea va dis$are inevi&a#il.
1Ind dis$are comunicarea2 cunoa+&erea $e care oamenii o au des$re
$ersoan* $e care o iu#esc nu se mai ac&uali/ea/*. Dar aceea $ersoan* se
schim#*2 5ie c* vrea2 5ie c* nu vrea2 $en&ru c* &o&ul se schim#* necon&eni&
Nn 4urul nos&ru.
1Ind se Nn&reru$e comunicarea2 cunoa+&erea $e care cineva o are des$re
o anumi&* $ersoan* nu mai e ac&ual* ?gInduri2 emo)ii $e care i le credea
$ro$rii2 acum nu Ni mai sun&A +i $ersoana Nn cau/* Ni a$are ca un s&r*in: nu o
mai iu#e+&e.
(en&ru a o iu#i din nou ?indi5eren& cI& de mul& s-a schim#a&A &re#uie s*
a4ung* la o cunoa+&e din nou 5oar&e #ine2 la o cunoa+&e cum e acum. Dac*
se va a4unge la aceas&* cunoa+&ere2 se va a4unge din nou la iu#ire.

Dar exis&* +i o al&* iu#ire2 exis&* +i o al&* cunoa+&ere. Exis&* cunoa+&erea
esen)ei 5iin)ei2 a 5a$&ului c* &oa&e 5iin)ele sun& 5*$&uri divine2 sun& 5ra)i +i
surori ale noas&re2 sun& $*r)i ale Cn&regului.
Aceas&* cunoa+&ere a esen)ei2 a uni&*)ii &u&uror lucrurilor2 generea/*
#ineNn)eles o iu#ire2 +i nu o iu#ire oarecare2 nu o iu#ire a a$aren)elor2 ci o
iu#ire de esen)*2 o iu#ire $ro5und* $en&ru &oa&e 5iin)ele: iu#irea adev*ra&*.
A4ungem s* le iu#im $en&ru c* a4ungem s* le cunoa+&em esen)a2 $ar&ea
de dincolo de a$aren)e2 $ar&ea care r*mIne neschim#*&oare2 $ar&ea lor de
divini&a&e.
Aceas&* $ar&e sun& ele2 5iin)ele. Li ele sun& e&erne.
Aceas&* iu#ire $roveni&* din cunoa+&ere $ro5und*2 nu o s* dis$ar*:
divinul2 in5ini&ul2 mis&erul nu se schim#*2 ele vor r*mIne Nn&o&deauna.
Cn&o&deauna vom sim)ii Divinul2 Nn&o&deauna va 5i un In5ini&2 Nn&o&deauna va
r*mIne un Mis&er.
Aceas&* cunoa+&ere a esen)ei lumii2 o $u&em do#Indi 5iecare din noi2 dac*
ne o$rim $u)in din iure+ul vie)ii ne#une +i $rivim s$re Divin2 $rivim s$re
Oiin)*2 s$re E&erni&a&e2 dac* $rivim Mis&erul.
A&unci dac* vom $rivi a&en& lumea vom vedea U6I"A"EA2 vom cunoa+&e
c* 5acem $ar&e din "3" +i el 5ace $ar&e din noi.
Aceas&* cunoa+&ere a esen)ei realului2 aceas&* mare cunoa+&ere care
$en&ru 5ilo/o5i cons&* Nn a reali/a c* nu cuno+&i mai nimic2 noi cu al&e vor#e
o $u&em denumi o recunoa+&ere a exis&en)ei Mis&erului2 +i oare nu es&e
Mis&erul esen)a Mie)iiV
A&ingerea aces&ei cunoa+&eri na+&e Nn noi iu#irea de &o)i +i de &oa&e2
iu#irea exis&en)ei2 a mis&erului2 iu#irea &u&uror 5iin)elor2 $en&ru c* acum le
cunoa+&em a+a cum sun& ele Nn esen)a lor: sun& via)*2 sun& divine2 sun& un
MID"ER2 +i o s* le iu#im deci $recum sun& Nn reali&a&e: $line de 5ream*&2 cu
scIn&eieri divine 2 e&erne +i Nnc*rca&e de mis&er.
1B.
Aceas&* cunoa+&ere de esen)* e vala#il* $en&ru &oa&e 5iin)ele2 e vala#il*
$en&ru &o& universul +i deci +i iu#irea care se na+&e din ea e una
U6IMERDALE +i 6E(IERI"3ARE2 deoarece cunoa+&erea $e care se s$ri4in* va
5i Nn&o&deauna aceea+i:

- exis&* Nn&o&deauna ,"ITAT-A2
- r*mIne Nn&o&deauna /IT-R,L2
- nu dis$are nicioda&* GII":A.

1unoa+&erea de esen)* e cunoa+&erea Mis&erului: $rac&ic ce +&im noi
des$re Oiin)*: c* e in5ini&*2 c* e nem*rgini&*2 c* e e&ern*Q2 iar aceas&*
cunoa+&ere a imensi&*)ii ne 5ace s* ne um$lem de 5ior2 s* 5im $*&run+i de
uimire2 s* c*dem Nn ex&a/2 s* iu#im.....
Cn as&5el de momen&e vedem c* doar sim)ind Divinul2 In5ini&ul2 Mis&erul cu
ul&ima coard* a 5iin)ei noas&re l*un&rice2 in&egrIndu-ne as&5el Nn Uni&a&e +i
E&erni&a&e $u&em cunoa+&e +i iu#i cu adev*ra&P

(. Aciunea 2u+t4
A. J0T,L
(os&ul e meni& a ru$e au&oma&ismele2 a ru$e mecanici&a&ea exis&en)ei2
$en&ru a ne $une $en&ru un momen& Nn con&ac& cu ceea ce e dincolo de
aceas&* schim#are mecanic*: imua#ilulP
(os&ul e meni& s* cree/e o revolu)ie a vechilor au&oma&isme2 ma+ina
noas&r* $sihico-5i/ic* e lua&* de el $rin sur$rindere. Li ca orice revolu)ie2 +i
$os&ul aduce 63UL. (os&ul Nnseamn* o Nn&reru$ere a unui au&oma&ism2 a
unei mecanici&*)i2 as&5el c* $u&em vor#ii de $os& de gIndire2 de 4udeca&*2 de
mi+care2 de vor#*2 de mIncare......
El e o deran4are legi&im* a sis&emului de gIndire $ro$riu2 e o Nn&re#are
5ireasc* la care &re#uie s* c*u&*m r*s$uns: ce se Nn&Im$l* dac* m* o$resc
$u)in din aceas&* ve+nic* mi+care au&oma&* de gInduri +i ac)iuni V
As&5el c*2 &re#uie s* )inem po+turi de 2udecat4. Exis&* Nn $sihicul nos&ru
&endin)a de a $rivii lumea s&a&ic2 de a o Nncadra Nn anumi&e &i$are +i a nu o
mai scoa&e de acolo2 de a ignora dinamica lumii2 schim#area2 de a re5u/a s*
vedem c* &o&ul es&e Nn mi+care.
6oi ne $u&em Nn+ela +i ne Nn+el*m sigur Nn mai mul&e sau mai $u)ine
4udec*)i $e care le emi&em la adresa a ceea ce ne Nncon4oar*2 sau a ceea ce
sun&em. L&im c* cu cI& cunoa+&em mai #ine condi)iile mediului Nn care &r*im
cu a&I& ne ada$&*m mai #ine2 +i ne merge mai #ine. Dar mediul Nn&o&deauna
e nou $en&ru c* &o&ul se schim#* ?mai Nnce& sau mai re$edeA Nn 4urul nos&ru
Nn 5iecare momen&. 1u as&a sigur sun&e)i de acord.
6oi &re#uie deci s* ne reac&uali/*m 4udeca&a 5a)* de ce ne Nncon4oar* Nn
5iecare momen&2 nuVQ 3 5acemV
1B1
L&im deci c* e $osi#il +i necesar aces& lucru2 cI&eva avan&a4e ale aces&ei
ac)iuni le-am ex$us mai Nnain&e.
Dar $en&ru a g*si mai mul&e v* invi& la un $os& de 4udeca&*: s* $rivim
lucrurile +i din al&e $unc&e de vedere decI& cele cu care ne-am o#i+nui&
?care au deveni& au&oma&ismeA2 din cI& mai mul&e $unc&e de vedere.
Mrem s* Nn)elegem oamenii: s* ne $unem Nn locul lor.
Cn &im$ul aces&ui $os&2 s* renun)*m &o&al la $re4udec*)i2 la 5el cum
renun)*m la mIncare Nn $os&ul o#i+nui&U +i s* Nncerc*m s* $rivim orice idee
sau in5orma)ie nou* $e care o Nn&Ilnim2 ca $osi#il*2 s* Nncerc*m s* g*sim
argumen&e $en&ru care in5orma)ia aceea ar 5i adev*ra&* ?s* 5im o$&imi+&i2 s*
$unem #inele Nn 5a)*A. A#ia a$oi s* c*u&*m argumen&e Nm$o&riva ei +i la
urm* s* &ragem o conclu/ie din care s* iese o nou* 4udeca&*.
Ia&* deci cum din&r-un $os& de 4udeca&* ?renun)area $en&ru o $erioad* de
&im$ la $re4udeca&*A se $oa&e na+&e o nou* 4udeca&*2 un nou mod de a $rivi
lumea2 de $re5era& cI& mai a$ro$ia& de reali&a&e.
Dac* vom $relungi $os&ul aces&a2 ne vom reac&uali/a &o& mereu vi/iunea
asu$ra lumii a$ro$iind-o Nnce&2 Nnce& de reali&a&e. Mom Nnce$e s* 4udec*m
lucrurile ?aceas&a Nn ca/ul c* vom considera necesar s* le mai 4udec*mA a+a
cum sun&2 nu cum vrem noi s* 5ie.
Dar aces& =a+a cum sun&J din&r-un anumi& momen& se va schim#a Nn
momen&ul urm*&or2 mai mul& sau mai $u)in.
D* )inem deci $asul cu schim#area.
D* )inem $os& de 4udeca&*.

D* vor#im acum $u)in de po+tul de gra34.
Cn&o&deauna ne gr*#im. 6e gr*#im s* &ragem conclu/iile2 ne gr*#im s*
4udec*m2 ne gr*#im s* a4ungem undeva2 ne gr*#im s* vrem ce vrea
ma4ori&a&ea 5*r* a ne Nn&re#a dac* ce vrea ma4ori&a&ea e un #ine2 ne gr*#im
Nn cerce&area lumii2 vedem doar a$aren)ele.
"o&ul Nn 4urul nos&ru merge 5oar&e re$ede. "oa&* lumea se gr*#e+&e:
=a&unci de ce s* nu ne gr*#im +i noi VJ gIndesc oamenii gr*#i)i.
Iar cei calmi2 cei care au gus&a& $u)in din lini+&e +i $ace le r*s$und2 a+a
mai mul& Nn gInd: U6DE V
Unde ne gr*#im V
6e duce $uhoiul cu el2 ne &rage mul)imea du$* ea2 +i ea se Nndrea$&* s$re
rI$*. 6oi ne gr*#im s* o urm*m. 6u ne Nn&re#*m: U6DE V2 unde ne duce
$uhoiul2 unde ne duce mul)imea V
1hiar avem nevoie s* mergem +i noi unde merge ea2 chiar &re#uie s* ne
gr*#im s* gIndim ca +i ea V
6u-i ra)ional doar a merge cu mul)imea a+a doar de dragul de a nu s&a.
"re#uie s* ne o$rim $e loc2 s* )inem un $os& de gra#* +i s* ne Nn&re#*m:
Unde m* duc V Unde m* duce mul)imea V M* duce #ine2 sau m* &rage du$*
ea Nn groa$*V
=@n+ust este calea i strmt este poarta ce duce la via dar lar+ e
calea i mare poarta ce duce la pierzare.
D* )inem un $os& de gra#* +i s* nu ne mai gr*#im2 m*car o or* din dou*
1B-
/eci +i $a&ru2 s* s&*m +i s* chi#/uim unde mergem2 +i dac* e nevoie s*
mergem Nn&r-adev*r acoloU de ce gIndim cum gIndim2 oare nu ne-am
gr*#i& s* &ragem conclu/iile V
D* reanali/*m &o& ce +&im des$re lume. 3are nu ne-am gr*#i& s* &ragem
conclu/iile2 nu ne-am gr*#i& s* co$iem gIndirea unei mul)imi ?mai mari sau
mai miciA 5*r* a anali/a noi Nn+ine2 $rin noi Nn+ine2 lucrurile Nn $ro5un/imea
lor cea mai in&im* V
3are nu +&im c* a$aren)ele Nn+eal* V
Dac* sun&em a&ei s* ne Nn&re#*m: oare nu ne-am gr*#i& s* s$unem c* nu
exis&* =dumne/euJ2 c* nu exis&* =su5le&J2 c* nu exis&* =via)* dincolo de
moar&eJV
1e es&e =dumne/euJV 1e es&e =su5le&ulJV Am cerce&a& noi oare $ro5und
$en&ru a g*si r*s$uns la aces&e Nn&re#*riV
3are nu ne-am gr*#i& s* &ragem conclu/iiV
Dac* sun&em din&re aceia care consider*m c* doar #anul e im$or&an& Nn
via)*2 oare nu ne-am gr*#i& la conclu/ii2 5*r* s* anali/*m ce es&e via)a +i ce
es&e #anulV
Dac* sun&em credincio+i de o anumi&* credin)*2 oare nu ne-am gr*#i& s*
sus)inem sus +i &are c* credin)a noas&r* ?or&odox*2 ca&olic*2 musulman*2
hindus* ...A e singura +i unica adev*ra&*V Am c*u&a& oare vreoda&* s* ne
cunoa+&em credin)a Nn $ro5un/ime2 s* cunoa+&em ce es&e Adev*rulV
3are nu vrem s* cunoa+&em lumea a+a cu e ea2 5*r* a o con5unda cu idei
+i 4udec*)i $e care Nn gra#a noas&r* neNnce&a&* le-am $relua& co$iindu-le
au&oma& de la mul)ime2 co$iind conce$)iile sociale2 religioase2 economice2
ale aces&eiaV
D* )inem deci m*car o or* $e /i un as&5el de $os& de gra#*2 s* ne a+e/*m
lini+&i)i2 +i s* cerce&*m Nn am*nun&2 5*r* nici o gra#* =+&iin)aJ $e care o
avem des$re lume ?des$re cine sun&em2 des$re ce es&e religia2 5ilo/o5ia2
nemurirea2 via)a...A.
Li ui&e a+a cu $u)in $os& de gra#* )inu& din cInd Nn cInd ?un 5el de
amin&ire de sineA o s* ne a$ro$iem &o& mai mul& de reali&a&e2 de ceea ce
es&eU nu de ceea ce credem c* es&e2 dar nu es&e.
Li dac* singura #I&* care ne $oa&e lovi +i singura 5loare care ne $oa&e
r*s$l*&i e cea care es&e2 ?nu cea care credem c* es&e +i ea de 5a$& nu es&eA2
e v*di&* necesi&a&ea de a )ine aces& $os& de gra#* cI& mai des +i a ne
a$ro$ia gIndirea as&5el de reali&a&e2 de ceea ce exis&*.
FinInd un as&5el de $os& $oa&e vom vedea c* Nn $sihicul nos&ru sun& 5oar&e
mul&e moduri gre+i&e de gIndire re5eri&oare la reali&a&e2 moduri de gIndire
care ne $re/in&* reali&a&ea al&5el decI& es&e2 5a$& ce inevi&a#il ne duce la
su5erin)*.
(en&ru a sc*$a de su5erin)* es&e necesar deci s* demar*m o cerce&are
a&en&* a $sihicului nos&ru $en&ru a iden&i5ica aces&e moduri gre+i&e de
gIndire aces&e =$*ca&eJ: orgoliul2 mInia2 invidia2 5rica2 l*comia2 lenea2
des5rIul2 &ris&e)ea2 iu#irea de argin)i ... "re#uie s* c*u&*m a Nn)elege de ce
sun& gre+i&e aces&e moduri de gIndire +i de ce ar 5i u&il +i avan&a4os $en&ru
noi s* le Nn)elegem +i s* le elimin*m din $sihicul $ro$riu.
1B7

!. 1I,L
Un ins&rumen& u&il Nn aces& sens $e lIng* o anali/* a&en&* +i adInc*2
/ilnic* a $sihicului $ro$riu2 Nl cons&i&uie +i s&udiul viselor2 as&a deoarece cum
s$unea Evagrie (on&icul:
=2om cunoate ast"el semnele neptimirii ziua dup +nduri, noaptea
dup vise.
Misele sun& un 5el de $IrI&ori2 de &r*d*&ori ai $sihicului nos&ru2 ele ne
ara&* 5*r* &*gad* cum e 5irea noas&r* cea mai in&im*.
LucrInd Nn mod cons&an& asu$ra $sihicului nos&ru2 NncercInd s* Nn)elegem
modurile gre+i&e de gIndire din el2 vom a4unge cu &im$ul s*-l &rans5orm*m
+i s* elimin*m din el o mare $ar&e din aces&e gInduri. Un indica&or al
succesului sau insuccesului Nn ac)iunea sus numi&*2 Nl re$re/in&* visele.
De exem$lu dac* a4ungem s* Nn)elegem +i s* elimin*m Nn&r-o mare
m*sur* mInia2 as&5el NncI& aceas&a s* nu se mai mani5es&e Nn s&area de
veghe2 dar Nn s&area de vis desco$erim c* aces& mod de gIndire con&inu* s*
se mani5es&e Nnseamn* c* mai avem de lucru2 mai sun& Nnc* as$ec&e ale
mIniei $e care &re#uie s* le Nn)elegem.
De aceea es&e recomanda#il s* avem un 4urnal al viselor +i s* 5acem un
s&udiu &emeinic al aces&ora.
(rin visuri $u&em de asemenea s* $rimim r*s$unsuri la Nn&re#*ri care ne
5r*mIn&*2 r*s$unsuri su# 5orm* de sim#oluri care &re#uie desci5ra&e2 sau
r*s$unsuri mul& mai direc&e.

Li dac* &o& vor#im de vise e necesar s* amin&im c* Nn vis $u&em
ex$erimen&a a+a numi&a s&are de vis &rea/ sau de 1I C0"9TI-"T2 adic* o
s&are Nn care con+&ien&i/*m 5a$&ul c* vis*m2 a&unci cInd vis*m +i din aces&
momen& $u&em conduce visul con+&ien& du$* voia noas&r*.
"ehnica $en&ru a o#)ine aceas&* s&are 5oar&e $l*cu&* +i u&il* $en&ru
cunoa+&erea na&urii noas&re in&erioare e sim$l*: ne Nn&re#*m $en&ru o
anumi&* $erioad* de &im$ ?cel $u)in dou* s*$&*mIniA cI& mai des $osi#il
a&unci cInd sun&em Nn s&area de veghe: =acum sun& Nn vis sau Nn reali&a&e VJ
+i imedia& veri5ic*m s*rind Nn sus cu in&en)ia de a /#ura2 sau ne &ragem $ur
+i sim$lu de un dege& +i ne s$unem: dac* o s* mi se alungeasc* dege&ul
sau dac* o s* /#or e $en&ru c* vise/.
Du$* un &im$ aceas&* Nn&re#are cu veri5icarea de rigoare va deveni un
au&oma&ism2 +i cum Nn vis 5acem de o#icei ce 5acem Nn &im$ul /ile2 Nn&r-un
vis ne vom &re/i numai c* ne $unem Nn&re#area +i veri5icInd cons&a&*m cu
sur$rindere c* dege&ul ni se alunge+&e sau c* $u&em /#ura. Cn acel momen&
au&oma& devenim con+&ien)i c* vis*m $u&Ind a /ice des$ica& Nn vis 5iind: ui&e
aces&a es&e visul meuP 3da&* &re/i)i Nn vis $u&em $une anumi&e Nn&re#*ri +i
vom $rimi r*s$unsuri direc&e sau su# 5orma unor sim#oluri de la di5eri&ele
$ersona4e care a$ar Nn visul nos&ru ?sau $e care le $u&em chema a&unci2 ca
de exem$lu =Nngerul $*/i&orJA2 sau $u&em /#ura2 sau $u&em ex$lora2
aceas&* reali&a&e deloc nou* $en&ru noi ?visulA cu deose#irea c* acum o
1B9
5acem con+&ien&: cu o con+&iin)* 5oar&e a$ro$ia&* de con+&iin)a $e care o
avem Nn s&area de veghe.
Aces& exerci)iu e recomanda& a se 5ace $aralel cu exerci)iul de amin&ire de
sine care va 5i da& la ca$i&olul Medi&a)ia.
Medem as&5el c* ex$lorarea +i s&udiul viselor es&e un 5oar&e #un
ins&rumen& $en&ru a ne cunoa+&e mai #ine.
Medem de asemenea c* anali/a modurilor noas&re de gIndire +i
iden&i5icarea gre+elilor de ra)ionamen& din aces&ea ?mInia2 orgoliul2 5rica ...A
ne duce Nn 5inal la a elimina sursa durerii din $sihicul $ro$riu.

"o& Nn sensul cunoa+&erii de sine e u&il s* ex$erimen&*m ceea ce se
nume+&e *-*,!LAR- ATRAL8: =des$rinderea cor$ului energe&icJ
?=cor$ului as&ralJ2 a =su5le&uluiJQA de &ru$ul 5i/ic.
Aces& &i$ de ex$erien)* a 5os& &r*i&* de 5oar&e mul)i oameni 5ie c* +i-au
$ro$us Nn mod con+&ien& s* o reali/e/e +i $en&ru aceas&a au 5*cu& di5eri&e
$rac&iciU 5ie Nn mod s$on&an2 chiar dac* nu +i-au $ro$us aces& lucru: $rin
dedu#l*ri s$on&ane2 Nn s&are de hi$no/*2 sau $rin 5enomenul ce se nume+&e
=6ear Dea&h Ex$erienceJ ?6DEA2 adic* =ex$erien)a mor)ii a$ro$ia&eJ.
1eea ce es&e u&il s* +&im Nn $rimul rInd Nn leg*&ur* cu =dedu#larea
as&ral*J2 e c* aceas&a e un 5enomen na&ural ?e o ex$erien)* s$eci5ic* visuluiA
$e care Nl &r*im 5iecare din&re noi ?con+&ien& sau nuA de 5iecare da&* cInd
mergem Nn dormi&or.
Cn acele momen&e de &ran/i)ie de la s&area de veghe la s&area de vis noi
Nm$reun* cu ceea ce Nn mod eso&eric es&e =denumi& cor$ as&ral sau
energe&icJ ?cor$ul s$eci5ic $e care ni-l $erce$em ca a&are Nn vis 5iindA =ne
des$rindemJ de cor$ul 5i/ic +i =$lu&im Nn a&mos5era as&ral* a $lane&eiJ ?Nn
lumea s$eci5ic* visuluiA. Cn aceas&* =dimensiune as&ral*J au loc deci visele
noas&re. Deci de 5iecare da&* cInd vis*m noi &r*im un =5enomen de
dedu#lareJ2 5iind =des$rin+iJ de cor$ul 5i/ic ?de maniera s$eci5ic*
5enomenului oniricA. De$un m*r&urie Nn aces& sens &o)i cei care au &r*i& aces&
5enomen2 $recum +i =clarv*/*&oriiJ +i di5eri)ii a+a /i+i =ini)ia)iJ ?cunosc*&ori ai
mis&erelor eso&erice ale exis&en)eiA.
(rin urmare nu are nici un ros& s* ne 5ie &eam* s* &r*im un as&5el de
5enomen2 avInd Nn vedere c* el es&e un $roces na&ural $e care Nl &r*im Nn
5iecare sear* doar c* $In* acum nu l-am con+&ien&i/a& ca a&are ?e deci o
5orm* $ar&icular* de visare R un vis cu o &em* s$eci5ic* =dedu#l*riiJA.
Dac* ar 5i s* 5acem o com$ara)ie2 $en&ru a Nn)elege mai #ine 5enomenul2
ar 5i ca +i cum am &rece de 5oar&e mul&e ori $e o u+*2 5*r* s* con+&ien&i/*m
nicioda&* ?da&ori&* gIndurilor $e care le $ur&*mA cInd &recem $e acea u+*.
La un momen& da& Nns* ne $ro$unem s* con+&ien&i/*m &oa&e mi+c*rile $e
care le 5acem cInd &recem $rin acea u+* +i a&unci con+&ien&i/*m c* am
&recu& $rin acea u+*.
La 5el +i cu =dedu#lareaJ2 &re#uie doar s* 5im a&en)i cInd se a$ro$ie
somnul ?=ne a$ro$iem de u+*JA $en&ru a sur$rinde =des$rinderea noas&r* de
&ru$ul 5i/icJ ?&recerea din s&area de veghe s$re cea de visA +i a o
con+&ien&i/a.
1BB
Ooar&e sim$lu nuV2 u+or2 +i li$si& de $ericoleP
1oncre&2 as&5el mai Nn&Ii &re#uie s* ne $unem Nn $a&2 s* ne Nn&indem Nn&r-o
$o/i)ie cI& mai comod* dar nu 5oar&e comod* ?ca s* nu adormim $rea
re$edeA. Aceas&* $o/i)ie $oa&e s* 5ie a+a numi&* $o/i)ie de =decu#i&us
dorsalJ: Nn&in+i $e s$a&e2 cu mIinile $e lIng* &ru$2 $icioarele +i c*lcIiele
ali$i&e2 vIr5urile $icioarelor u+or de$*r&a&e.
A$oi du$* ce am g*si& cea mai con5or&a#il* $o/i)ie &re#uie s* Nncerc*m s*
nu ne mai mi+c*m deloc +i s* 5im a&en)i2 s* ne s$ion*m $ro$riul somn.
1Ind vor a$are $rimele imagini ale visului2 5*r* e/i&are s* Nncerc*m s* ne
ridic*m din $a&. Mom avea sen/a)ia a&unci c* ne =des$rindemJ de &ru$.
3da&* =des$rin+iJ vom $u&ea s* ins$ec&*m lumea ?s$eci5ic* visuluiA2 =s*
mergem unde vremJ ?de o manier* oniric* R adic* su#iec&iv*A2 doar
gIndindu-ne la acel loc2 sau =s* convers*m cu en&i&*)i s$iri&ualeJ ?da&ori&*
na&urii s$eci5ice s&*rii de vis Nn el ne $u&em =Nn&IlniiJ cu cine vrem noiA care
=ne-ar $u&ea a4u&aJ $e drumul nos&ru s$iri&ual ?de exem$lu cu =Nngerul
$*/i&orJ sau al)i =mae+&riiJ $e care oda&* =des$rin+iJ Ni vom chema =s* vin*
s* s&ea de vor#* cu noiJA.
De re)inu& Nns* c* ceea ce vom vedea Nn =dedu#larea as&ral*J nu es&e Nn
general decI& doar o sim$l* $roiec)ie a min)ii noas&re care Nn =a&mos5era
as&ral*J ?oniric*A are $u&ere crea&oare. De aceea se recomand* maxim*
$recau)ie Nn in&er$re&area aces&or ex$erien)e.
(en&ru a $u&ea con+&ien&i/a =des$rindereaJ2 $u&em s* ne concen&r*m
asu$ra sune&ului A6A;A"2 acel sune& in&erior 5*cu& de &recerea energiilor
$rin &ru$2 sau asu$ra unei man&re ?ca de exem$lu man&ra 3M2 sau man&ra
MARAUMA $e care o vom $ronun)a u+or men&al sau cu voce &are ?as&5el:
oooooooommm2 res$ec&iv maaaaarrrrrrraa-aaauuuuummmA du$* ca/ ?dac*
mai es&e cineva Nn camer* cu noi care ar $u&ea 5i deran4a& de man&rali/area
noas&r*A.
Mom con&inua aceas&* concen&rare $In* vom au/i un )iui& mai $u&ernic2
sau $In* vom avea o sen/a)ie de vi#ra)ie Nn &o& &ru$ul2 sau $In* vom +&i
sigur2 ?sim)im2 in&uimA2 chiar dac* nu a$are nici )iui&ul2 nici vi#ra)ia2 c*
$u&em =s* ne des$rindemJ. Cn acel momen& s* ne ridic*m $lini de Nncredere.
6u ne vom imagina c* ne ridic*m2 ci ne vom ridica de-a dre$&ul.
(erseverInd vom reu+i. Unii reu+esc du$* cI&eva Nncerc*ri2 al)i doar du$*
cI&eva luni2 dar cu $erseveren)* oricine reu+e+&e. Ducces P

1B8
III. /-*ITA:IA

1. Legea =unda5ental4 a p+ihicului

(sihicul nos&ru se su$une +i el unor legi. Una din cele mai im$or&an&e
$oa&e 5i reda&* as&5el:
1. Mai mul&e gInduri asocia&e Nn&r-un sis&em de gIndire2 Nn care exis&* o
re)ea de leg*&uri +i in&erde$enden)e Nn&re gIndurile com$onen&e ?leg*&uri
corec&e sau incorec&eA 5ormea/* un $rogram $sihic de conducere2 care
de&ermin* o ac)iune de un anumi& &i$ +i nu de al&ul.
-. Aces&e $rograme de conducere sun& motivaiile, e(plicaiile2 $e care le
d* o 5iin)* $en&ru ac)iunile sale.
7. Ma4ori&a&ea aces&or $rograme de gIndire sun& $rograme $revi/ionale
?a+&e$&*riA care Nn #a/a unor cuno+&in)e $e care le 5olosesc ca da&e de
in&rare2 $e care a$oi le $relucrea/* ?5ac di5eri&e conexiuni cu eleA Nncearc*
s* $revi/ione/e vii&orul +i s* dea o direc)ie ac)iunii noas&re.
9. "oa&e ac)iunile au ca mo&iva)ie con+&ien&* sau su#con+&ien&* un as&5el
de $rogram $revi/ional: 5acem ceva +i nu al&ceva2 ac)ion*m Nn&r-un 5el +i nu
Nn al&ul $en&ru c* a+&e$&*m s* se Nn&Im$le ceva2 a+&e$&*m ca $rin ac)iunea
res$ec&iv* s* cI+&ig*m ceva2 a+&e$&*m s* ne mearg* mai #ine ?#inele
Nnseamn* ceea ce e avan&a4os2 5avora#il2 u&ilA.
B. Un as&5el de $rogram $revi/ional $recede a#solu& orice ac)iuneU orice
ac)iune se 5ace $e #a/a unui sis&em de gIndire.
8. Cn cadrul 5iec*rui as&5el de sis&em $sihic gIndurile com$onen&e2 $o& 5i
lega&e Nn&re ele Nn mod corect sau incorect2 $o& avea loc ra)ionamen&e
corec&e sau incorec&e. 3 leg*&ur* corec&* e una care cores$unde cu
reali&a&ea2 re5lec&* reali&a&ea a+a cum e ea. 3 leg*&ur* incorec&* e
con&rariul. Deci aces&e $rograme $revi/ionale de care vor#eam $o& 5i
adev*ra&e sau 5alse du$* cum cores$und sau nu cu reali&a&ea.
Dun& adev*ra&e cInd $rin&r-un anumi& &i$ de ac)iune genera&* de un
anumi& $rogram $revi/ional se o#)ine ceea ce s-a $rev*/u& a se o#)ine2 +i
5alse invers.
H. 6oi &re#uie s analizm &oa&e aces&e $rograme $revi/ionale $en&ru a
vedea dac* sun& adev*ra&e sau 5alse2 dac* a+&e$&*rile noas&re lega&e de o
anumi&* ac)iune sun& $osi#il sau nu a se reali/a. De exem$lu2 dac* ne
a+&e$&*m s* culegem $ere din $run Nnseamn* c* avem Nn $sihic un $rogram
$revi/ional 5als care o s* ne duc* la su5erin)*2 deoarece nu vom 5i ca$a#ili
s* ne ada$&*m o$&im reali&*)ii cu care ne con5run&*m.
De aceea &re#uie s* medi&*m $ro5und asu$ra motivaiei mentale2 a
oric*rei ac)iuni a noas&re ?a ne mInia2 a 5i orgolio+i2 a vrea #ani2 a iu#i2 a ne
Nndr*gos&i2 a mInca2 a s&a2 a 5i violen&QA $en&ru a vedea dac* ne es&e
5avora#il* +i u&il* Nn cel mai Nnal& grad2 s$re a vedea dac* ac)iunea care se
1BH
va declan+a2 $ornind de la mo&iva)ia res$ec&iv*2 va avea Nn&r-adev*r e5ec&ele
dori&e de noi +i de &oa&* lumea: $acea2 lini+&ea2 5ericirea2 iu#irea.
<. Ma4ori&a&ea aces&or mo&iva)ii ale ac)iunilor ac&uale sun& 5alse2 sun& ni+&e
ilu/ii2 nu cores$und cu reali&a&ea +i ac)iunea declan+a&a de ele2 nu ne aduce
ceea ce dorim: $ace2 lini+&e2 5ericire2 chiar dac* noi credem con&rariul cInd
Nnce$em ac)iunea. Dar re/ul&a&ul se vede la s5Ir+i& +i aces&a e de o#icei
su5erin)a.
Aces&e mo&iva)ii ?a+&e$&*riA sun& #a/a&e $e ra)ionamen&e 5alse care
adaug* unei ac)iuni $osi#ile oarecare2 un e5ec& 5als din necunoa+&ere.
O*cInd ac)iunea ?mInie2 orgoliu2 l*comie2 lene2 des5rIu2 5ric*2 QA +i
a+&e$&Ind #inele2 cel mai adesea desco$erim c* ac)iunea #a/a&* $e
ra)ionamen&ul lua& Nn calcul nu ne-a dus la re/ul&a&ul scon&a&: 5ericire2
lini+&eQ2 deci a 5os& un ra)ionamen& 5als care a considera& $en&ru anumi&e
cau/e e5ec&e 5alse2 care nu cores$und cu reali&a&ea2 cu adev*ra&ele e5ec&e
$e care le generea/* cau/ele res$ec&ive.
:. Ac)ionInd vedem c* am ra)iona& 5als +i c* ne alegem cu ce ne-am ales:
cu al&ceva decI& ne-am a+&e$&a&2 cu r*ul: ceea ce nu ne es&e u&il2 ceea ce
nu ne es&e 5avora#il2 dar e $rea &Ir/iu: acum su$or&*m consecin)ele:
ne5ericire2 nelini+&e2 s&res2 angoas*2 &ul#urareQ
1.. A $reveni o #oal* e mai u+or decI& a o &ra&a. "o& a+a2 a $reveni2 a
c*u&a s* elimin*m din $sihic ra)ionamen&ele 5alse Nnain&e de a ac)iona $e
#a/a lor2 e mai u+or decI& a c*u&a s* elimin*m e5ec&ele $e care aces&ea le
vor $rovoca $rin ac)iune ?r*ulA.
Aceas&* eliminare se 5ace $rin medi&a)ie2 $rin anali/* con+&ien&* +i
$ro5und* a modurilor noas&re de gIndire.

2. /editaia

A medi&a Nnseamn* a cuge&a adInc asu$ra unui lucru2 a re5lec&a $ro5und
asu$ra lui2 a examina ceva din cI& mai mul&e $unc&e de vedere $osi#ile2 a
s&udia $en&ru a a4unge s* cunoa+&em esen)a a ceea ce ne Nncon4oar* +i a
noas&r* Nn+ine.
& cu+eta deci adnc asupra unui "enomen i tot ce ne a)ut pentru a
putea s "acem aceast aciune se numete meditaie.
Dco$ul medi&a)iei es&e de a $*&runde Nn esen)a &u&uror 5enomenelor2 a
a4unge s* cunoa+&em Adev*rul sau cum e denumi& aces&a Nn 3rien&: Da&orii2
Mid ilumina&or2 Dhamadi2 "ao. Medi&a)ia e a $*&runde Nn $ro5un/imea
lucrurilor +i e eviden& c* aceas&a nu se $oa&e 5ace a+a din&r-oda&*. Medi&a)ia
es&e un $roces +i necesi&* mul&* &enaci&a&e2 r*#dare2 munc* +i e5or&
con+&ien&.
Exis&* medi&a)ii +i medi&a)ii.
(u&em s* medi&*m2 s* Nncerc*m a Nn)elege Nn $ro5un/ime 5enomenul
religios sau un anumi& sis&em 5iloso5ic sau 5i/ica sau s&ruc&ura cor$ului uman
?#iologiaA. (e m*sur* ce 5acem aces& lucru ne a$ro$iem de esen)a &u&uror
1B<
aces&or 5enomene +i vedem c* ele se Nn&re$*&rund +i c* &oa&e ne conduc la
urm* c*&re limi&ele de Nn)elegere ale min)ii o#i+nui&e2 ne conduc la no)iunile
de =Dumne/euJ2 de in5ini&2 de 5iin)*2 de univers cuan&ic2 de ceva care $arc*
ne sca$* Nn)elegeriiQ
Medem as&5el c* &oa&e acele medi&a)ii asu$ra unor 5enomene a$aren&
dis&inc&e ne conduc s$re necesi&a&ea de a Nn)elege mai Nn $ro5un/ime via)a2
lumea2 5iin)a2 de a Nn)elege esen)a &u&uror lucrurilor2 de a Nn)elege ce es&e
via)a2 ce es&e Midul2 ce es&e s$a)iul2 ce es&e "A3V
(en&ru a $u&ea s* $*&rundem $u)in cI&e $u)in Nn esen)a unui 5enomen
avem nevoie de concentrare2 adic* de o cen&rare Nn 4urul unui cen&ru2
aces& cen&ru 5iind 5enomenul su$us s&udiului. Medem as&5el c* unii oameni
au o ca$aci&a&e de concen&rare mai mare2 al)ii mai mic*.
1oncen&rarea de$inde Nn mare m*sur* de cI& de #ine am Nn)eles
necesi&a&ea Nn)elegerii 5enomenului cerce&a&2 de cI& de clar ne es&e aces&
o#iec&iv. Lega& de aceas&a exis&* o $oves&ire #udis&* Nn care un ucenic Nl
Nn&rea#* $e maes&rul s*u2 cInd o s* a4ung* +i el s* cunoasc* MIDUL
ILUMI6A"3R. Maes&rul Nl ia2 Nl $rinde cu $u&ere +i-l #ag* cu ca$ul Nn&r-un
#u&oi cu a$* +i Nl )ine acolo $In* ce ucenicul d* semne eviden&e c* es&e $e
cale s* se Nnece. A&unci Nl scoa&e +i Ni s$une Nn &im$ ce ucenicul &r*gea din
&oa&e $u&erile &ru$ului s*u aer Nn $ie$&: cInd necesi&a&ea de-a cunoa+&e
Midul va 5i la 5el de mare ca +i necesi&a&ea $e care ai avu&-o2 su# a$* 5iind2
de a res$ira2 a&unci Nl vei cunoa+&e.
Revenind din lumea mis&ic* a 3rien&uluiU a$aren& de neNn)eles $en&ru
min&ea occiden&al*2 e necesar s* mai $reci/*m cI&e ceva des$re unele
as$ec&e ale concen&r*rii. As&5el2 dac* avem ca o#iec&iv s* Nnv*)*m ceva
?5i/ic*2 #iologie2 as&ronomie2 5iloso5ieQA sau s* reali/*m noi ceva ?s*
cons&ruim ceva2 s* cre*m ceva: $ic&uri2 $oe/ii2 o$ere li&erareQA va &re#ui s*
ac)ion*m Nn direc)ia res$ec&iv* +i vom a&inge o#iec&ivul $ro$us cu a&I& mai
re$ede cu cI& ca$aci&a&ea noas&r* de con_cen&rare asu$ra o#iec&ivului da&2
ca$aci&a&ea noas&r* de a ne aduna &oa&e 5or)ele asu$ra unui o#iec&iv la un
momen& da&2 e mai mare.
De exem$lu2 vrem s* Nnv*)*m $en&ru un examen2 s* /icem la chimie.
(en&ru aceas&a2 s* /icem2 e necesar* o ac)iune concen&ra&* asu$ra aces&ui
o#iec&iv de 1B ore. Cn aces& ca/ noi avem mai mul&e $osi#ili&*)i:
- s* Nnv*)*m ma&eria Nn - luni de exem$lu2 dar Nnv*)*m 5oar&e $u)in de
5iecare da&*.
- s* Nnv*)*m Nn&r-o s*$&*mIn*2 de exem$lu2 Nn B /ile2 cI&e 7 h Nn 5iecare
/i.
- s* Nnv*)*m Nn&r-o /i &im$ de 1B ore.
Marian&a $e care o s* o alegem de$inde Nn mare m*sur*2 de ca$aci&a&ea
noas&r* de concen&rare +i 5ocali/are asu$ra unui o#iec&iv.
A Nn)elege esen)a unor 5enomene $recum religia sau 5iloso5ia sau via)aQ
nu es&e ceva di5eri& de $rocesul descris mai sus. Mom a&inge aces& o#iec&iv
cu cI& ac)iunea noas&r* se va Nndre$&a mai mul& asu$ra aces&ui lucru2 cu cI&
ne vom concen&ra mai mul& asu$ra aces&or 5enomene.
1u cI& e mai mare $u&erea de concen&rare2 cu a&I& mai re$ede vin
1B:
re/ul&a&ele. D* $resu$unem as&5el c* vrem s* medi&*m s$re a Nn)elege ce
es&e mInia sau orgoliul sau 5rica $en&ru c* am s&a#ili& c* aceas&* ac)iune
es&e necesar* $en&ru a elimina aces&e moduri gre+i&e de gIndire din $sihicul
nos&ru2 s$re a ne merge mai #ine. 1u cI& ne vom concen&ra mai mul&2 cu
cI& ac)iunea noas&r* va 5i Nndre$&a&* mai mul& s$re aces& sco$2 indi5eren& c*
s&*m lini+&i)i $e $a& sau $e 5o&oliu sau sun&em Nn &ren sau la servici e&c. cu
a&I& mai re$ede vom a&inge aces& o#iec&iv.

Aces&ea 5iind s$use2 devine eviden& 5a$&ul c* min&ea &re#uie an&re-na&* s*
se concen&re/e2 deoarece2 $e lIng* ca$aci&a&ea Nnn*scu&* de concen&rare2
di5eri&* de la individ la individ2 concen&rarea se Nnva)*.
La 5el cum an&ren*m mu+chi $en&ru ca ace+&ia s* devin* mai $u&ernici2 la
5el &re#uie s* an&ren*m min&ea2 $rin di5eri&e exerci)ii2 $en&ru a ne concen&ra
din ce Nn ce mai #ine. Aces&e exerci)ii s-ar $u&ea Nm$*r)i Nn dou* ca&egorii:

A. -CT-RI0AR-: ne concen&r*m asu$ra unui $unc& oarecare din s$a)iu
sau asu$ra unui sune& anume +i men)inem min&ea concen&ra&* asu$ra
aces&ora cI& mai mul& &im$ $osi#il2 5*r* a o l*sa s* se sus&rag* +i s* se
gIndeasc* la al&ceva. (en&ru ca aces& exerci)iu s* 5ie e5icace2 el &re#uie s*
5ie 5*cu& cI& mai des $osi#il ?dac* se $oa&e /ilnicA +i $en&ru $erioade din ce
Nn ce mai lungi.
Cn aceas&* ca&egorie se include concen&rarea asu$ra an&relor ?5iguri
geome&riceA2 asu$ra 5l*c*rii unei lumIn*ri2 asu$ra man&relor.
Man&ra es&e un cuvIn& de origine sanscri&* +i Nnseamn* cuvIn& cu $u&ere.
Ea $oa&e cu$rinde 5ra/e ca de exem$lu: 3M MA6I (ADME ;UM sau 0A";E2
0A";E2 (ARA0A"E2 (ARADAM0A"E2 K3DI2 D_A;A. Aces&e 5ra/e sun&
$relua&e de asemenea din sanscri&* +i au 5iecare o semni5ica)ie $e care o
$u&e)i g*si dac* o ve)i c*u&a ?de exem$lu a doua s$une: s-au dus2 s-au dus2
&oa&e s-au dus2 con+&iin)a2 chiar +i iluminareaA2 dar im$or&an& $en&ru
exerci)iul da& es&e doar a ne concen&ra asu$ra vocali/*rii lor men&ale sau
5i/ice. Min&ea &re#uie s* 5ie o#liga&* a se concen&ra doar asu$ra aces&or
cuvin&e +i nu &re#uie l*sa&* a se gIndi la nimic al&ceva. (e $os& de man&r*
$oa&e 5i orice cuvIn& ?nu nea$*ra& sanscri&A sau doar li&ere ?I2 E2 32 U2 A2 M2
D sun& cele mai 5olosi&eA sau cons&ruc)ii de as&5el de li&ere ID2 ED2 Q sau I62
E6Q sau IM2 EMQ2 im$or&an& es&e doar ca a&unci cInd le vocali/*m men&al
sau cu voce &are2 s* ne concen&r*m a&en)ia exclusiv asu$ra lor2 s* nu l*s*m
min&ea ?gIndulA s* /#oare aiurea.

K. I"T-RI0AR-. 6u se $oa&e 5ace o delimi&are ne&* Nn&re exerci)iile
=in&erioareJ +i cele =ex&erioareJ $en&ru c* aces&ea se Nn&re$*&rund2 dar Nn
ca/ul celor in&erioare nu se mai 5olose+&e concen&rarea $e nici un s&imul
ex&erior ?lumini2 sune&2 5iguriQA2 ci ne concen&r*m2 du$* ce elimin*m
#ruia4ul ex&erior2 asu$ra unor sune&e in&erioare sau asu$ra unor sim#oluri $e
care le cons&ruim men&al $rin imagina)ie ?de exem$lu un &riunghiQA +i
concen&r*m min&ea doar asu$ra men)inerii aces&ui sim#ol Nn vi/orul a&en)iei2
18.
5*r* a o mai l*sa s* 5ie sus&ras* de al&e gInduri. Dac* se Nn&Im$l* s* 5im
&o&u+i 5ura)i de anumi&e gInduri2 imedia& ce cons&a&*m aces& lucru2 s*
revenim asu$ra o#iec&ului concen&r*rii2 $en&ru c* aces&a es&e sco$ul
exerci)iului: Nn&*rirea ca$aci&*)ii de concen&rare a min)i.
Dim#olurile ?$e care le cons&ruim in&eriorA $o& 5i +i dinamice: o $iramid*
care se mi+c* de exem$lu. (en&ru Nn&*rirea ca$aci&*)ii de concen&rare $u&em
5olosi +i vi/uali/area. De exem$lu ne concen&r*m min&ea o#ligInd-o s*
vi/uali/e/e Nn&regul $roces ce se derulea/* de la $unerea unei semin)e ?s*
/icem de m*rA Nn $*mIn&. =MedemJ as&5el cum s*mIn)a Nncol)e+&e2 cum un
vl*s&ar iese la su$ra5a)a $*mIn&ului2 ne imagin*m condi)iile de acolo
?$rim*var*2 $loaieQA2 vedem cum aces&a cre+&e +i se Nn&*re+&e2 cum se
des$rind ramurile din el2 cum a$ar 5lorile2 a$oi 5ruc&ele2 cum aces&ea cad 4os
$ur&Ind o nou* s*mIn)*2 cum cu &im$ul m*rul Nm#*&rIne+&e +i moare ?e
ru$& de vIn&2 $u&re/e+&e2 e &*ia&A +i se reNn&oarce Nn $*mIn&. Medem +i
$rocesul de descom$unere. Cn &o& aces& &im$ min&ea nu &re#uie l*sa&* s* se
gIndeasc* la al&ceva decI& la aces& $roces de vi/uali/are. Dau2 ne $u&em
concen&ra asu$ra sune&ului in&erior.
Exis&* un sune& $e care Nl 5ac energiile ce circul* Nn in&eriorul cor$ului
nos&ru2 $e care Nn mod normal nu Nl au/im. Aces& sune& Nn li&era&ura
e/o&eric* se nume+&e A6A;A"2 +i $oa&e 5i au/i& dac*2 g*sind un loc lini+&i&2
l*s*m $u)in min&ea Nn lini+&e +i ne concen&r*m s* au/im aces& sune&. El e
asem*n*&or cu un sIsIi& de +ar$e sau cu un cIn&ec de greier sau cu un
5luiera& u+or. E 5oar&e $l*cu& +i $oa&e 5i 5olosi&2 oda&* ce-l au/im2 ca o#iec& de
concen&rare a min)ii.

"oa&e aces&e exerci)ii de concen&rare care au 5os& da&e $In* acum2 dac* le
vom 5ace Nn mod cons&an&2 vom vedea cum ne cre+&e &re$&a&2 ca$aci&a&ea de
concen&rare asu$ra unui singur lucru $e o $erioad* des&ul de lung* de &im$.
Dac* la Nnce$u& vom Nn&Im$ina di5icul&*)i Nn concen&rare2 5iind &o& &im$ul
dis&ra+i de di5eri&e al&e gInduri2 s* nu dis$er*m2 e normal. Dar de vom 5i
&enace2 vom vedea re/ul&a&e semni5ica&ive Nn scur& &im$. "im$ul de
concen&rare &re#uie s* creasc* $rogresiv de la cI&eva minu&e2 la cI&eva /eci
de minu&e2 la ore +i chiar /ile.
(In* acum am da& exerci)ii de concen&rare2 dar aces&ea sun& doar exerci)ii
$en&ru a cre+&e ca$aci&a&ea min)ii de a se concen&ra. Aces&ea sun& doar
exerci)ii $reg*&i&oare $en&ru adev*ra&a medi&a)ie: a Nncerca s* $*&rundem Nn
$ro5un/imea lucrurilor.

Cn medi&a)ie un lucru im$or&an& Nl cons&i&uie +i $os&ura cor$ului ?asanaA2
aceas&a &re#uie aleas* Nn a+a 5el NncI& cor$ul s* se $oa&* relaxa. 6u e
nea$*ra& s* 5ie $o/i)ia lo&usului. 6e $u&em a+e/a $e un scaun2 $e un 5o&oliu
sau ne $u&em Nn&inde $e $a& cu mIinile ali$i&e $e lIng* cor$ +i $icioarele
li$i&e Nn&re ele. Im$or&an& es&e ca2 coloana ver&e#ral* s* 5ie drea$&* ?aceas&a
s&imulea/* o mai #un* circula)ie a energiilor su#&ileA +i s* Nnchidem ochii
$en&ru a nu 5i dis&ra+i de s&imuli ex&eriori.
181
Aces&ea 5iind da&e2 $u&em medi&a $en&ru a Nn)elege Nn $ro5un/ime:
orgoliul2 mInia2 5rica2 des5rIul2 a&a+amen&ulQ ?lucruri mai concreteA sau
asu$ra vidului2 in5ini&ului2 s$a)iuluiQ ?idei a3+tracteA.
Es&e recomanda#il s* se Nncea$* cu medi&a)ia asu$ra lucrurilor mai
=concre&eJ. Cn aces& ca/2 de exem$lu2 dac* s&udiem mInia2 es&e u&il s*
rememor*m o circums&an)* Nn care aceas&a s-a mani5es&a& +i s* c*u&*m s*
Nn)elegem de ce s-a mani5es&a&2 care au 5os& cau/ele2 de ce am gIndi& gre+i&
Nn acele circums&an)e.
6u ne vom o$ri din anali/* $In* nu vom Nn)elege $ro5und 5enome-nul
?gIndulA su$us anali/ei. 1u &im$ul2 5iind &enace2 vom vedea c* $rogres*m Nn
medi&a)iile noas&re a4ungInd s* Nn)elegem din ce Nn ce mai $ro5und
as$ec&ele anali/a&e ?se recomand* a se Nnce$e cu s&udiul celor +a$&e $*ca&e
ca$i&aleA. De vor c*u&a cau/e2 e5ec&e2 in&er-conexiuni.
1onclu/iile medi&a)iilor noas&re e recomanda#il a 5i &recu&e Nn&r-un caie&
s$ecial2 $en&ru a 5i re)inu&e mai u+or +i a $u&ea 5i reac&uali/a&e +i
a$ro5unda&e mai &Ir/iu. Un exerci)iu u&il2 $reg*&i&or $en&ru medi&a)ie es&e +i
cel al amin&irii de sine $e care Nl voi descrie Nn con&inuare.

%. A5intirea de +ine

Ma4ori&a&ea oamenilor ac)ionea/* mai &o& &im$ul ?:<, din elA cu
con+&iin)a =adormi&*J2 din =ins&inc&J2 $e $ilo& au&oma&2 ac)ionea/* mecanic2
su# in5luen)a au&oma&ismelor din $sihicul lor2 ?au&oma&isme des$re care am
vor#i&A l*sIndu-se modela)i de ex&erior ?mediuA2 5*r* s* o$un* nici cea mai
mic* re/is&en)*.
Ei nu 5ac ce vor ei2 nu sun& s&*$Ini $e ei2 ci via)a ?ex&eriorul2
Nm$re4ur*rile2 circums&an)eleA Ni ghidea/* +i le dau o direc)ie vie)ii lor.
(sihicul oamenilor cu$rinde o mare mul)ime de au&oma&isme de gIndire2
ni+&e r*s$unsuri s&andard $e care de o#icei le-au co$ia& au&oma& din
socie&a&e +i $e #a/a c*rora ac)ionea/*U au&oma&isme de gIndire2 $e care
Nns* nu au s&a& nicioda&* s* le anali/e/e s$re a vedea dac* sun& corec&e2 sau
dac* nu cumva au co$ia& din ins&inc& de &urm* un mod gre+i& de gIndire
s$eci5ic socie&*)ii Nn care &r*iesc2 mod care o s* le $rovoace su5erin)* mai
devreme sau mai &Ir/iu. (sihicul nos&ru nu es&e o#i+nui&2 nu a 5os& Nnv*)a&
de socie&a&ea ac&ual* s* gIndeasc*2 s* ai#* o a&i&udine cri&ic* ?Nn sens
cons&ruc&ivA 5a)* de mediul Nncon4ur*&or.
De aceea e necesar un $roces de ins&alare Nn $sihicul nos&ru a unei
a&i&udini de aler&* $erce$)ie2 de cri&ic* cons&ruc&iv*2 de &riere a in5orma)iilor
cu care vine Nn con&ac&2 de anali/* lucid*2 $ro5und*2 a mediului Nn care se
a5l*. (en&ru aceas&a2 mai Nn&Ii &re#uie s* ne aducem amin&e de noi2 cI& mai
des $osi#il2 s* ne aducem amin&e c* mai sun&em +i noi $rin&re circums&an)e2
c* avem +i noi o vor#* de s$us2 c* nu es&e nea$*ra& s* 5unc)ion*m &o&
&im$ul ca ni+&e ro#o)i 5*r* gIndire $ro$rie care au co$ia& au&oma& ?even&ual
cu minore a4us&*riA gIndirea socie&*)ii Nn care s-au n*scu&. "re#uie s*
18-
Nnv*)*m s* 5im revolu)ionari2 s* &recem $rin 5il&rul ra)iunii $ro$rii cI& mai
$ro5und $osi#il &oa&e as$ec&ele sociale2 5ilo/o5ice2 religioase2 +&iin)i5ice2
economice2 $sihologice2 Q cu care ne Nn&Ilnim.
(en&ru aceas&a es&e v*di& necesar s* ne aducem amin&e de noi cI& mai
des2 5ocali/Indu-ne a&en)ia asu$ra a 7 as$ec&e 5undamen&ale:

1A JA:I,L. D* o#serv*m am*nun)i& ceea ce ne Nncon4oar*2 Nn cele mai
mici de&alii2 s* o#lig*m min&ea s* ra)ione/e2 s* se Nn&re#e dac* aces&e
=de&aliiJ sun& normale2 logice2 ra)ionale2 chiar dac* Nn general lucrurile $ar
s* 5ie normale.
D* ne Nn&re#* ce c*u&*m noi Nn acel s$a)iu2 dac* $re/en)a noas&r* acolo
ne es&e u&il*2 ne es&e 5avora#il*2 Nn cel mai Nnal& grad2 dac* 5iind $re/en)i Nn
acel s$a)iu ?de exem$lu $rin #aruri $e cale de a ne Nm#*&a2 Nn mani5es&a)ii
$e cale de a ne #a&eQA nu ne 5acem mai mul& r*u decI& #ine. D* ne
Nn&re#*m dac* lu*m o a&i&udine cores$un/*&ore ac)iunilor des5*+ura&e Nn
acel s$a)iu2 o a&i&udine care s* ne 5ie 5avora#il*. De o#icei ac)ion*m $e
au&oma&2 sun&em $re/en)i Nn anumi&e s$a)ii $ur&a)i de circums&an)e2 5*r* a
ne Nn&re#a ce c*u&*m noi acolo2 dac* 5olose+&e la ceva $re/en)a noas&r*
acolo. (en&ru a s&a#ilii aces& lucru e necesar* de 5iecare da&* o anali/*
$ro5und* a mo&iva)iilor care ne-au adus Nn acel s$a)iu. D* nu ne l*s*m
$ur&a)i de curen&2 s* nu ac)ion*m au&oma&2 s* nu gIndim la su$ra5a)*
$ur&a)i de mo&iva)ii $uerile2 s* c*u&*m a gIndi &o& &im$ul $ro5und2 $en&ru a
g*si cau/e +i e5ec&e care vin +i merg dincolo de $receden&ele2 res$ec&iv
urm*&oarele2 cinci minu&e.
D* iden&i5ic*m e5ec&ele care vor a$*rea Nn &im$ ca urmare a $re/en)ei
noas&re la un momen& da& Nn&r-un anumi& s$a)iu.

-A TI/J,L. "re#uie2 $en&ru ca ac)iunile noas&re s* ne 5ie cI& mai u&ile2 s*
locali/*m Nn&o&deauna a&I& $o/i)ia noas&r* Nn s$a)iu2 cum am ar*&a& mai
Nnain&e2 cI& +i $o/i)ia noas&r* Nn &im$. As&5el &re#uie s* +&im unde am 5os&
mai Nnain&e de &im$ul $re/en& +i unde urmea/* s* mergem2 &re#uie s* ne
reac&uali/*m direc)ia $e care ne-am s&a#ili&-o +i $e care vrem s* mergem
$en&ru a ne Nnde$lini sco$urile.
De mul&e ori r*&*cim 5*r* o direc)ie anume2 5*r* un sco$ anume. As&5el
nici nu o#)inem +i nici nu vom o#)ine ceva anume. "re#uie s* ne s&a#ilim o
direc)ie anume $en&ru o#)ine maximul de avan&a4 din ac)iunile noas&re2 sau
dac* de4a avem o anumi&* direc)ie s* ne Nn&re#*m $rin $risma celor 7
Nn&re#*ri 5undamen&ale:

J- unde am "ost mai nainte3
- unde sunt acum3
- unde voi mer+e 6unde voi a)un+e9 mai departe3,

dac* aceas&* direc)ie e cea #un*2 e cea care ne a$ro$ie cel mai mul& de
ceea ce ne dorim cu &o)ii: lini+&e2 $ace2 5ericire. "re#uie s* ne o#i+nuim a ne
187
$une cI& mai des aces&e Nn&re#*ri $en&ru a con+&ien&i/a cI& mai #ine2 cine
sun&em +i ce vrem s* o#)inem cu adev*ra&.
Amin&indu-ne &recu&ul ?5*r* regre&e sau $*reri de r*uA2 Nn&*rim $o/i)ia
$re/en&ului2 dIndu-i un sens aces&uia2 iar $e aceas&* #a/* $u&em $roiec&a
un vii&or oarecare.
Dac* nu +&im +i nu con+&ien&i/*m2 unde am 5os& +i unde sun&em2 e clar c*
nu vom +&i2 nu vom con+&ien&i/a2 nici unde vom merge. E im$erios necesar
s* con+&ien&i/*m sensul +i direc)iile cele mai #une $e care le $u&em da
ac)iunilor noas&re Nn &im$ +i Nn s$a)iu $en&ru a nu mai 5i la cheremul valurilor
vie)ii2 $en&ru a nu mai 5i $ur&a)i la Nn&Im$lare de mo5&urile mediului
Nncon4ur*&or2 $en&ru a deveni s&*$Ini $e noi +i $e de$lin res$onsa#ili de
ceea ce &r*im +i sim)im2 $e de$lin Nn con&rol asu$ra $o&en)iali&*)ilor noas&re.
Deci2 drag ci&i&or2 Nn&re#*-&e cI& mai des2 +i Nncearc* s* con+&ien&i/e/i cI&
mai #ine2 r*s$unsurile $e care le vei da la urm*&oarele 7 Nn&re#*ri: unde am
5os& mai Nnain&e2 unde sun& acum2 unde voi mergeV
1rede-m*2 e Nn avan&a4ul &*u s* +&ii ce vreiP

7A A/I"TIR-A *- I"-. E Nn avan&a4ul &*u s*-)i amin&e+&i mai mereu Nn
mi4locul Nm$re4ur*rilor de care e+&i asal&a& cine e+&i &u +i ceea ce vrei s*
o#)ii. E necesar as&5el s* ru$i acele au&oma&isme men&ale neavan&a4oase $e
care le ai Nn $sihic +i2 Nn aces& sens2 un a4u&or2 es&e +i e5or&ul con+&ien& $e
care va &re#ui s*-l 5aci s$re a nu te identi=ica cu diverse gInduri2
$ro#leme2 emo)ii cu care in&ri Nn con&ac&. (ur +i sim$lu s&ai +i $rive+&i ce
gInduri ai2 $rive+&i lucrurile +i $ro#lemele din 5a)a &a2 sau emo)iile $e care le
ai2 5*r* a &e $une Nn =$ielea aces&oraJ.
Cncearc* s* $rive+&i aces&e as$ec&e de&a+a&2 NncercInd s* le anali/e/i cI&
mai o#iec&iv cu $u&in)*. E necesar as&5el2 ca Nn $rimul rInd2 &u2 $ur +i sim$lu
s* o#servi +i a&I&. 3 s* cons&a)i sur$rins c* ve/i mul& mai mul&e as$ec&e ale
$ro#lemelor cu care &e con5run)i ca de o#icei. Aceas&a deoarece acum nu
mai e+&i agi&a&2 im$lica&2 $rins +i s&resa& de $ro#lema ?gIndul2 emo)iaA
res$ec&iv*.
Acum &u $ur +i sim$lu s&ai lini+&i&2 Nn $ace2 +i anali/e/i de&a+a& aces&e
gInduri +i emo)ii2 ca ceva ex&erior )ie2 ceea ce Nn reali&a&e N)i +i sun&.
Diversele gInduri sau emo)ii vin +i $leac*2 &u r*mIi. "u e+&i crea&orul
aces&or gInduri +i emo)ii. 3da&* con+&ien&i/a& aces& adev*r2 mul&e gInduri +i
emo)ii nesemni5ica&ive2 dar sIcIi&oare vor dis$*rea.
Mul&e $ro#leme2 vei vedea as&5el2 c* nu sun& a+a de grave $e cI& credeai
$e vremea cInd &e im$licai Nn ele2 +i vei vedea c* &e agi&ai ne4us&i5ica& de
mul& $en&ru ni+&e lucruri cu adev*ra& 5*r* im$or&an)* ra$or&a& la ceea ce
es&e cu adev*ra& im$or&an&: s&*$Inirea de sine2 #inele2 5rumosul2 c*u&area
Adev*rului.

"u te i5plica Nn di5eri&e ac)iuni ui&Ind de &ine. 1au&* s* 5ii cI& mai
con+&ien& de ceea ce 5aci2 cI& mai con+&ien& de consecin)ele reale a ceea ce
5aci. 6u-)i imagina consecin)e2 doar $en&ru c* &u vrei ca ele s* a$ar*.
189
1au&* s* ve/i consecin)ele adev*ra&e. E nevoie as&5el de o du#l* a&en)ie:
$e de o $ar&e s* 5ii a&en& la ac)iunea $e care o Nn&re$rin/i2 $e de al&* $ar&e
s* 5ii a&en& la &ine +i la adev*ra&ele mo&ive care &e Nndeamn* la acea ac)iune.
Aces&ea &re#uie anali/a&e la sInge $en&ru a vedea cu adev*ra& dac* ele sun&
corec&e2 dac* vor $u&ea 5i a&inse cu adev*ra&.
Mul)i oameni im$licIndu-se ?+i ui&Ind de ei as&5elA Nn ac)iunile $e care le
5ac N+i /ic: =&re#uie s* o#)in cu&are sau cu&are lucru $en&ru c* &re#uie2
$en&ru c* nu se $oa&e al&5el. "re#uie +i a+a o s* 5iePJ De mul&e ori2 gIndind
as&5el vor s* o#)in* lucruri im$osi#ile2 N+i creea/* a+&e$&*ri 5alse Nn leg*&ur*
cu re/ul&a&ul ac)iunilor lor2 nu iau Nn calcul $osi#ili&a&ea unui e+ec2 $en&ru a
avea as&5el un $lan de re/erv* +i as&5el vor 5i lua)i $rin sur$rindere la
im$ac&ul cu reali&a&ea o#iec&iv*2 care nu se schim#* du$* $lacul lor +i vor
su5eri2 5iind inca$a#ili s* se ada$&e/e o$&im aces&ei reali&*)i ?in&egrIndu-se
Nn armonia eiA.
6u &e im$lica ui&Ind de &ine2 nu &e l*sa Nn voia $asiunilor2 a emo)iilor2 a
ra)iunilor su$er5iciale. 6u Nncerca s* &rans5ormi cu orice $re) reali&a&ea du$*
$lacul &*u2 c* nu vei reu+i. Mai Nn)ele$& es&e s* 136D"AFI care es&e aceas&*
reali&a&e +i s* "E ADA("EZI EI2 s*-i cuno+&i legile +i modul ei de a 5i +i s* &e
in&egre/i lor. As&5el nu vei 5i lua& $rin sur$rindere2 +i nu vei su5eri2 $en&ru c*2
cunoscInd reali&a&ea2 nu &e vei a+&e$&a nicioda&* s* se Nn&Im$le lucruri
im$osi#ile1.
De 5a$&2 nu &e vei a+&e$&a nicioda&* la al&ceva decI& la ceea ce se
Nn&Im$l*2 indi5eren& de ceea ce se Nn&Im$l*. As&a Nnseamn* a &r*i Nn
$re/en&. As&a nu &e Nm$iedic* s* iei a&i&udine Nn cadrul aces&ei reali&*)i dac*
e ca/ul. Aceas&* a&i&udine N)i e Nndre$&a&* s$re Kine +i Adev*r +i orice al&*
a&i&udine nu-)i $oa&e 5i sor&i&* decI& e+ecului.

"u avea o i5aginaie exacer3at42 sc*$a&* de su# con&rol. 0Indurile
nu &re#uie l*sa&e s* mearg*2 s* se des5*+oare a+a2 la Nn&Im$lare2 unele din
al&ele2 5*r* a le da o direc)ie $recis*2 $en&ru c* aceas&a Nnseamn* doar o
$ierdere de &im$. 0Indurilor &re#uie s* li se dea un sco$ $recis2 o direc)ie
$e care s* o urme/e. Doar as&5el ne vor 5i cu adev*ra& u&ile +i ne vor a4u&a
s* re/olv*m $ro#lemele cu care ne con5run&*m mul& mai re$ede2 +i mul&2
mul& mai #ineP
0Indurile oricum se succed unele du$* al&ele. R*mIne ca noi s* nu le
l*s*m s* se succedead* la Nn&Im$lare +i s* le d*m o direc)ie. 6u &re#uie s*
ne $ierdem vremea cu a ne imagina reali/area a &o& 5elul de dorin)e
himerice $e care +&im clar c* nu le $u&em reali/a. L&im c* ne com$lacem
doar Nn visare +i ne 5acem inima amar* c* nu le $u&em Nnde$lini.
Dac* &o& ne $lace s* ne gIndim la lucruri greu de reali/a&2 nu e su5icien&
dac* ne &o& s$unem =ce #ine ar 5i dac*QJ2 ci s* ne s&a#ilim clar ceea ce
vrem s* o#)inemU dac* e $osi#il s* o#)inem ceea ce vrem a o#)ine +i dac*
da2 ce &re#uie s* 5acem $en&ru a o#)ineU iar a$oi s* 5acem ce &re#uie s*
5acem.
A visa doar a+a2 ca s* ne a5l*m Nn &rea#*2 e $ierdere de vreme2 $e lIng*
5a$&ul c* a&unci2 acces*m +i di5eri&e moduri gre+i&e de gIndire $e care le
18B
avem ?lene2 &ris&e)e2 mInieQA +i vom su5eri. Mom su5eri $en&ru c* avem
s$eran)e de+ar&e2 a+&e$&*ri 5alse2 a&i&udini gre+i&e 5a)* de noi +i 5a)* de
reali&a&e2 5a)* de ceea ce ne Nncon4oar*.
Cn Nncheiere2 su#liniind din nou im$or&an)a aces&ui exerci)iu de amin&ire
de sine2 )in s* mai s$un c* el &re#uie 5*cu& de cI& mai mul&e ori $osi#il Nn
decursul unei /ile2 de cI&e ori ne aducem amin&e de el2 dac* vrem s*
a4ungem Nn&r-un &im$ cI& mai scur& la o cunoa+&ere a reali&*)ii cI& mai
a$ro$ia&* de ceea ce exis&* cu adev*ra&.
De 5iecare da&* cInd vom 5ace aces& exerci)iu 5ie c* sun&em Nn cas*2 la
&elevi/or2 $e drum2 Nn &roleu2 la serviciu2 la cineva Nn vi/i&*QU ne vom
concen&ra deci a&en)ia asu$ra celor &rei as$ec&e 5undamen&ale men)iona&e:
+paiulH ti5pul <i a5intirea de +ine Ecu nei5plicareaH non&
identi=icarea <i controlul i5aginaiei a=erente ace+teiaF NncercInd s*
anali/*m cI& mai a&en& as$ec&ele men)iona&e mai sus $en&ru a ne m*ri
136L"II6FA2 gradul Nn care sun&em con+&ien)i de noi +i de ceea ce ne
Nncon4oar* cu re/ul&a&e ce eviden& nu $o& 5i decI& Nn avan&a4ul nos&ru.

(. A<tept4rile =al+e. Rezi+tenele

Cn a#solu& &o& ceea ce 5acem2 dar a#solu& Nn &o& ceea 5acem2 noi
Nn&Im$in*m o re/is&en)* oarecare2 care $oa&e 5i maxim* sau minim*2 care
$oa&e 5i mai mare sau mai mic*.
Dar ea Nn&o&deauna exis&*2 aceas&a es&e o lege a universului Nn care ne
mani5es&*m. D* cons&a&*m +i s* ne ada$&*mP
De exem$lu2 $en&ru a merge2 avem ca +i re/is&en)e iner)ia din mu+chi2
re/is&en)a aerului2 re/is&en)a 5or)ei gravi&a)ionale a $*mIn&ului e&c.U sau
$en&ru a $rinde un au&o#u/: $u&em s* nu a4ungem la &im$2 $oa&e s*
Nn&Ir/ie2 $oa&e s* vin* mai devremeQ
"oa&e aces&ea sun& re/is&en)e +i sun& inevi&a#ile. 6oi &re#uie s*
con+&ien&i/*m c* nu $u&em con&rola mediul ?nu ne $u&em con&rola nici $e
noi darmi&e mediulA +i s* nu ne mai revol&*m degea#a $en&ru c* mediul nu
se com$or&* cum vrem noi. El se com$or&* cum se com$or&*. 6oi &re#uie s*
cons&a&*m aces& com$or&amen& +i s* ne ada$&*m. Doar a&I&2 5*r*
5r*mIn&*ri ne5olosi&oare2 5*r* regre&e +i s$eran)e 5*r* sens2 care nu iau Nn
considerare ceea ce exis&*2 nu iau Nn considerare Reali&a&ea.
Deci2 Re/is&en)ele sun& &o& ceea ce se o$une reali/*rii unui o#iec&iv $e
care l-am avea la un momen& da&. Indi5eren& de o#iec&iv2 vom Nn&Im$ina
re/is&en)e. A nu le lua Nn calcul +i a nu le a+&e$&a ?$revedeaA mani5es&area e
o "^M(E6IE2 e o $ros&ie de-a dre$&ul.
Li de+i e a+a2 de+i con+&ien&ul nos&ru cunoa+&e +i a$ro#* aces& lucru2
su#con+&ien&ului $arc* nu-i vine s* cread*. El e mai greu de convins ?e mai
=$ros& de ca$JA2 +i con+&ien&ului Ni revine misiunea de a Nncerca s*-i ex$lice
de cI&e ori e necesar2 iar*+i +i iar*+i2 aces& adev*r2 $In* cInd el devine
$ar&e in&egran&* din noi2 $In* Nl con+&ien&i/*m $In*-n adIncul inimii noas&re
188
?Nn cele mai $ro5unde /one ale su#con+&ien&uluiA.
A&unci vom sc*$a de mare $ar&e din su5erin)ele inu&ile $e care le &r*im
as&*/i. Modurile gre+i&e de gIndire ?egourile2 =$*ca&eleJA din $sihicul nos&ru
au ca +i cau/* $rinci$al* a+&e$&*rile 5alse2 necunoa+&erea legilor reali&*)ii +i
as&5el neada$&area cores$un/*&oare la aceas&a. 0Indirea &i$ic* =$*ca&elorJ2
e o =gIndire de a+&e$&areJ care exclude ceea ce es&e eviden&2 exclude
reali&a&ea2 exclude Re/is&en)ele. (sihicul o#i+nui& are o#iceiul ?$relua& $rin
co$iere au&oma&* din gIndirea =&urmeiJA s* se a+&e$&e la lucruri care nu
sun& normale2 care sun& im$osi#ile.
As&5el de exem$lu cauzele orgoliului sun& c* ne a+&e$&*m ca &oa&*
lumea s* se $oar&e 5rumos cu noi2 ca &oa&* lumea s* ne 5ac* $e $lac2 &oa&*
lumea s* 5ac* ce /icem noi2 ca &oa&e lucrurile s* 5ie a+a cum vrem noi s* 5ie2
ca &oa&e lucrurile s* 5ie a+a cum credem noi c* &re#uie s* 5ieQ Un as&5el de
mod de gIndire2 as&5el de a+&e$&*ri 5alse nu iau Nn considerare Reali&a&ea2
Re/is&en)ele inevi&a#ile care a$ar.
As&5el cei din 4ur uneori nu $o& s*-)i 5ac* $e $lac2 unde mai $ui c* uneori
nu vor2 iar lucrurile cu care in&r*m Nn con&ac& nu sun& Nn&o&deauna cum
=&re#uieJ s* 5ie. Ele sun& cum sun&. AvInd Nn vedere aces&e 5a$&e e eviden&
c* gre+im2 a&unci cInd gIndim ?$rin orgoliu2 &ris&e)e2 mInieA c* &oa&* lumea
&re#uie s* ne ascul&e2 c* &oa&e lucrurile &re#uie s* 5ie +i s* se des5*+oare a+a
cum vrem noi. 0Indirea aceas&a nu e Nn concordan)* cu reali&a&ea +i a&unci
cInd ne i/#im de reali&a&e2 care nu $oa&e 5i ?acumA al&5el de cum es&e2 ne
mai +i mIniem2 ne r*/vr*&im +i ne revol&*m degea#a.
Aceas&a e o adev*ra&* $ierdere de &im$ +i energie. Cn &ermeni mai duri
Nns* e $ur +i sim$lu $ros&ie de-a dre$&ul +i nimic al&cevaU ignoran)*2
necunoa+&erea modului cum e cons&rui& +i cum 5unc)ionea/* universul.
A+adar ne a+&e$&*m Nn mod eviden& 5als: ca &oa&e s* mearg* de la sine2 s*
nu exis&e re/is&en)e ?+i as&a e eviden& im$osi#ilAU ca &oa&* lumea s*
gIndeasc*2 s* ac)ione/e +i s* ai#* acelea+i valori ca +i noi2 ca &o)i s* 5ie ca
+i noi ?eviden& im$osi#ilA2 ca &o)i s* se $oar&e civili/a&2 su# im$ulsul valorilor
su$erioare ?eviden& im$osi#il : mai sun& +i oameni care a#ia au sc*$a& de
s&adiul animal2 ignoran)iQA.
De ce ne a+&e$&*m dar la lucruri care nu exis&*2 de ce ne a+&e$&*m s* se
Nn&Im$le lucruri im$osi#ile2 eviden& im$osi#ileV R*s$unsul: doar din $ros&ie2
doar din ignoran)*. 3rgoliul2 mInia2 &ris&e)ea2 l*comia2 lenea2 des5rIul2 5rica
sun& &oa&e moduri gre+i&e de gIndire2 $en&ru c* sun& di5eri&e a+&e$&*ri 5alseU
$en&ru c* nu iau Nn considerare ceea ce exis&*2 5*cIndu-l $e om as&5el
inca$a#il de ada$&are ra$id*2 de re/olvare ra$id*2 a $ro#lemelor cu care se
con5run&*.
As&5el ne 5?nie52 numai dac*2 a+&e$&*m ca &o&ul s* se des5*+oare cum
vrem noi: &oa&e evenimen&ele +i $ersoanele s* ne 5ac* $e $lac. Dac*
renun)*m la aces& mod 5als de gIndire2 dac* con+&ien&i/*m c*2 con&rol*m
5oar&e $u)ine lucruri din ex&erior a&unci vom cons&a&a c* unii ne 5ac $e $lac2
al)ii nu2 vom Nn)elege c* aces&a e li#erul lor ar#i&ru +i c* nu $u&em con&rola
modul de ac)iune al celorlal)i +i ne vom ada$&a 5*r* =comen&arii
su$limen&areJ. Aceas&* a&i&udine nu e resemnare2 e doar ca$aci&a&ea de a
18H
vedea reali&a&ea a+a cum e +i de a ac)iona Nn consecin)*.
"e Intri+t45 deoarece ne a+&e$&*m s* se reali/e/e lucruri im$osi#ile a se
reali/a ?s* Nn)elegem orice2 &oa&* lumea s* ne 5ac* $e $lac2 s* mearg* &o&ul
5*r* nici o re/is&en)*QA.
D* Nn)elegem a#surdi&a&ea unor as&5el de moduri de gIndire +i s*
con&em$l*m reali&a&ea a+a cum es&e $*s&rIndu-ne senin*&a&ea +i lini+&ea &o&
&im$ul.
unte5 lene<i deoarece ne a+&e$&*m s* a4ungem la re/ul&a&e 5*r* a
ac)iona. Dar nimic nu se o#)ine 5*r* e5or&2 nimic nu se cI+&ig*2 dac* nu
ac)ion*m sus)inu& Nn direc)ia o#)inerii lucrului res$ec&iv. (en&ru a sc*$a de
lene e su5icien& s* con+&ien&i/*m 5oar&e #ine ceea ce vrem s* o#)inem cel
mai mul& +i mai mul& din ac)iunile noas&re2 s* con+&ien&i/*m cI& mai #ine de
ce vrem s* o#)inem ceea ce dorim +i a&unci ac)iunea va veni de la sine ca o
consecin)* ineren&* Nn)elegerii reali&*)ii.
L4co5ia <i de+=r?ul au ca +i cau/e &o& a+&e$&*rile 5alse. Ex$rimIndu-m*
$u)in me&a5oric ne a+&e$&*m ca a&unci cInd mergem $e o sIrm* s* nu
c*dem dac* ne Nnclin*m $rea mul& s$re s&Inga ?vrem2 d*m sau cerem $rea
$u)in sau delocA sau $rea mul& s$re drea$&a ?vrem2 d*m sau cerem $rea
mul& sau &o&ul deoda&*A. Aici e o $ro#lem* de necum$*&are2 de li$s* de
echili#ru2 de necunoa+&ere a dre$&ei m*suri care ne aduce avan&a4ul maxim
din ceea ce 5acem.
As&5el vedem c* &o& $sihicul2 ma4ori&a&ea modurilor de gIndire $e care le
au ma4ori&a&ea oamenilor2 sun& incorec&e Nn general2 sun& a+&e$&*ri 5alse: nu
exis&* o cores$onden)* Nn&re mo&iva)ia ini)ierii +i e5ec&u*rii unei ac)iuni ?care
e #inele2 avan&a4ul2 u&ilul2 $acea2 lini+&ea Nn&o&deaunaA +i ceea ce se o#)ine
$rin acea ac)iune ?=inu&ilulJ2 nelini+&ea2 s&resul2 su5erin)a2 nemul)umireaA.
Li vedem clar c* &oa&* $ro#lema e declan+a&* de o $erce$)ie incorec&* a
reali&*)ii. De aceea es&e eviden& nevoie s* ne schim#*m modul de gIndire
NncercInd a-l a$ro$ia cI& mai mul& de ceea ce exis&*2 de ceea ce e adev*ra&2
+i nu de ceea ce credem noi c* es&e sau vrem noi s* 5ie.
As&5el es&e im$erios necesar2 $en&ru 5iecare din&re noi s* reevalu*m
modurile noas&re de gIndire ?mInia2 orgoliul2 lenea2 l*comiaQA2 s* ne
au&oo#serv*m +i s* ne anali/*m Nn&regul sis&em de gIndire +i 5iecare mod
de gIndire Nn $ar&e2 $en&ru a vedea dac* aces&ea sun& Nn&r-adev*r corec&e2
$en&ru a vedea dac* aces&ea ne sun& u&ile2 dac* sun& =#uneJP
"re#uie as&5el s* ne 5orm*m o 3KIL6UI6FE2 ca de cI& mai mul&e ori $e /i
?dac* e $osi#il &o& &im$ulA s* ne au&oo#serv*m2 s* ne au&oanali/*m $en&ru
a de$is&a modurile gre+i&e de gIndire ce a$ar2 $en&ru a Nn)elege de ce sun&
gre+i&e +i a le elimina as&5el senini din $ro$riul nos&ru $sihic2 ca unii care le-
am Nn)eles inu&ili&a&ea.
Lu$&a Nm$o&riva =$*ca&elorJ nu e doar o lu$&* a Moin)ei ci e mai ales2 o
lu$&* a Cn)elegerii.
18<
A+adar a&i&udinea corec&* asu$ra Reali&*)ii es&e de a ne
-7
:

Latepta oricnd la orice!
?.
2
de a ne atepta la orice de la oricine!

+i de a:

=1u ne atepta la nimic, niciodat!1u atepta nimic de la nimeni!

1oi trebuie doar s constatm, s ne adaptm i s acionm n
consecin
s iubim
s a)utm
s ne bucurm!

>. Realitatea o3iectiv4 <i cea +u3iectiv4. Iluzia

Un &ermen mul& vehicula& Nn lumea ac&ual*2 e acela de ilu/ie. Cnain&e de a
de&alia +i a Nncerca s* Nn)elegem aces& &ermen2 e #ine s* s&a#ilim o #a/*
comun* de $lecare2 o conce$)ie general* a &ermenului de ilu/ie2 $e care eu
$ro$un s* o $relu*m din DES2 unde vom vedea c* $rin aces& &ermen se
$oa&e Nn)elege:
L4 percepie "als a unui obiect prezent naintea oc0ilor, determinat de
le+ile de "ormare a percepiilor sau de anumite stri psi0ice sau nervoase
6de menionat aici, este c noi, tot timpul suntem ntr-o stare psi0ic
oarecare i asta trebuie s ne dea puin de +ndit9I =4 situaie n care o
aparen sau o "iciune este considerat drept realitateI =:peran
nentemeiatI dorin nendeplinit, nc0ipuire "r o baz real, am+ire,
0imer.
Eu cred c* e des&ul de clar2 du$* cele enumera&e mai sus2 ce e aceea o
ilu/ie. 1eea ce nu e Nns* la 5el de clar $en&ru omenire e c* $sihicul lor e $lin
de as&5el de ilu/ii2 de s$eran)e neNn&emeia&e2 de $erce$)ii 5alse2 de Nnchi$uiri
irealeQ
Exis&* o reali&a&e o#iec&iv* care exis&* +i se mani5es&* indi5eren& de voin)a
+i con+&iin)a noas&r* des$re ea. Li exis&* reali&a&ea su#iec&iv*2 a $ro$riului
nos&ru $sihic care cu$rinde &o& ceea ce credem noi des$re $rima reali&a&e.
Ilu/ia a$are a&unci cInd con5und*m ceea ce es&e ?reali&a&ea o#iec&iv*A cu
ceea ce credem noi c* es&e2 cInd nu $erce$em da&ori&* ignoran)ei noas&re2
adev*ra&ele legi de mani5es&are ale reali&*)ii o#iec&ive.
-7 Aces&e Nndemnuri nu &re#uie lua&e ad-li&eram +i cu rea voin)*2 &re#uie s* Nncerc*m
doar s* Nn)elegem s*mIn)a de adev*r care e ascuns* Nn ele.
-9 `"eore&ic orice es&e $osi#ilPJ
18:
Dar s* de&aliem $u)in +i s* vedem cI&eva din&re aces&e ilu/ii:
AIluzia trecutului <i a viitoruluiB. "recu&ul +i vii&orul nu exis&*. Exis&*
doar aceas&* E&ern* 1li$*2 exis&* doar aces& E&ern (re/en&. 3rice amInare a
5ericirii e o $ros&ie2 orice s$eran)* es&e /adarnic*. Exis&* doar Acum. Doar
Acum2 &o& &im$ul2 dar e5ec&iv as&a a+a eP
_AAUP Aceas&a e desco$erirea (REZE6"ULUI2 mis&erul e numele lui2
mi+carea Ni es&e $ece&e.
Aceas&* ilu/ie d* na+&ere s$eran)ei +i regre&ului2 deoarece con5und*m
$re/en&ul ?ceea ce exis&* acumA2 singurul de care ne $u&em #ucuraU cu
vii&orul2 ceea ce nu exis&*2 de care Nnc* nu ne $u&em deci #ucuraU sau cu
&recu&ul2 ceea ce nu exis&*2 deci de care iar*+i nu ne $u&em #ucura acum.
D$eran)a +i regre&ul a$ar deoarece con5und*m merele $roas$e&e ?#ucuria
$re/en&uluiA2 singurele care ne $o& $o&oli 5oamea2 cu cele inexis&en&e
?s$eran)eleA sau cu cele rIncede2 muceg*i&e ?amin&irileA. ;r*nindu-ne cu
amin&iri +i s$eran)e2 e clar c* 5ie vom 5ace indiges&ie2 5ie ne vom Nn5ome&a2
Nn am#ele ca/uri e clar c* vom su5eriP
1on+&ien&i/a)i voi aces& adev*rV

Iluzia Aignoranei culteB. (rin ignoran)* cul&* Nn)eleg si&ua)ia2 5oar&e
5recven&* Nn socie&a&ea ac&ual*2 Nn care oamenii cred c* +&iu2 4ur* c* +&iu2
des$re ce vor#esc2 cInd2 dac* s-ar anali/a $u)in2 ar vedea c* vor#esc
des$re lucruri $e care nu le-au v*/u& ei Nn+i+i2 $e care nu le-au cons&a&a& ei
Nn+i+i ?de exem$lu: rai2 iad2 $*ca&2 =Dumne/euJ2 mIn&uire2 reNncarnare2
dimensiuni su$erioare QA2 dar cu &oa&e aces&ea le sus)in sus +i &are2 convin+i
&o&al de adev*rul lor.
Cn aces& ca/ e vor#a eviden& de o ilu/ie2 de o con5u/ie: se con5und* ceea
ce au s$us al)ii des$re su#iec&ul cerce&a& ?sau ceea ce ar $u&ea s* 5ieA cu
ceea ce es&e Nn reali&a&e.
Aces& =ceea ce es&eJ $oa&e 5i $erce$u& doar $rin $erce$)ie direc&*. A#ia
du$* aceea e u&il s* vor#im. Al&5el ne $ierdem vremea2 cu ilu/ii2 cu conce$&e
ma4ori&a&ea neNn&emeia&e. 6u ne es&e u&il s* vor#im des$re lucruri $e care
nu le cunoa+&em2 ce s* mai vor#esc c* nu ne e u&il s* lu*m ilu/ia dre$&
reali&a&e2 adic* s* credem c* +&im2 s* 5im convin+i de as&a2 cInd de 5a$& noi
nu am v*/u&2 cInd noi nu am veri5ica&U cInd de 5a$& noi nu +&imP

Iluzia A=iciunii +ocialeB. E o ilu/ie ?am*gire2 himer*QA s* cre/i c* &oa&*
lumea &e $oa&e Nn)elege sau c* &re#uie s* &e Nn)eleag*. E o ilu/ie s* cre/i c*
&u e+&i cel mai de+&e$& +i s* cre/i c* ai Nn&o&deauna dre$&a&e2 +i as&5el s* nu
mai 5i deschis la nou2 la discu)ii2 ci doar la monologuri Nn care s*-)i &o& re$e)i
la in5ini& $ro$ria conce$)ie des$re reali&a&e2 Nnchi/Indu-&e as&5el Nn&r-un cerc
vicios2 acela al $ro$riei credin)e2 din care2 cu cI& &e vei a5unda mai mul&2 cu
a&I& N)i va 5i mai greu s* ie+i.
E o ilu/ie s* consideri c* &oa&* lumea &re#uie s* se com$or&e Nn&r-un mod
1H.
$l*cu& )ie. Lumea se com$or&* a+a cum se $oar&*. "u doar cons&a&* +i
ada$&ea/*-&eP De aceas&* ilu/ie a =5ic)iunii socialeJ sun& lega&e &oa&e acele
a+&e$&*ri 5alse de care am $omeni& mai devreme.

Iluzia per5anenei ?a&a+amen&ulA. "o&ul Nn 4urul nos&ru DE D1;IMKE2
nimic nu es&e 5ix2 noi &re#uie doar s* ne ada$&*m aces&ei schim#*ri con&inue
5*r* comen&arii su$limen&are. Ar 5i $ierdere de &im$ +i de energie. Ar 5i
su5erin)* inu&il*. Dar des$re a&a+amen& vom vor#i mai Nncolo2 mai $e larg.

Iluzia Atrupului <i a +u=letuluiB. "ru$ul se schim#*2 e su$us schim#*rii.
El se na+&e2 se de/vol&* +i moare ca orice lucru din lumea aceas&a de al&5el.
1ons&a&* +i ada$&ea/*-&eP A &e revol&a Nm$o&riva legilor na&urii nu a4u&* la
nimic2 ele nu se vor schim#a da&ori&* revol&ei &ale. "ru$ul $oa&e 5i 5rumos
sau urI& $en&ru oamenii o#i+nui)i.
(en&ru &ine &re#uie s* 5ie su#lim. 1e cau)i &u2 su5le& sau &ru$V 6ici una nici
al&aP La o anali/* mai a&en&* vei vedea c* &u cau)i =D$iri&J2 $unc&ul s&a#il din
s$a&ele schim#*rii. Dar aces&a es&e Nn &o)i +i Nn &oa&e. Deci nu cau)i nimic2
c*ci ai &o&ul2 nuV
X
6u iu#e+&i &ru$ul2 as&a se vede du$* ce a4ungi s* cuno+&i =su5le&ulJ
?emo)ii2 gInduri...A.
6u iu#e+&i =su5le&ulJ2 as&a se vede du$* ce cons&a)i c* +i el e schim#*&or2
du$* ce a4ungi s* cuno+&i =D$iri&ulJ2 ceea ce e nemuri&or2 incognosci#il2 de
necomunica&2 ceea ce e mis&erul din cel de lIng* &ine2 ceea ce e
In&eligen)a... Aces& mis&er2 aces& D$iri& es&e masca& de &ru$ sau de su5le&
?$ersonali&a&e: gInduri2 emo)ii2 energie2 &ru$ 5i/icA. As&a e si&ua)ia
deocamda&*. =D$iri&ulJ e $rins Nn Nm$*ien4eni+ul $ersonali&*)ii2 $rins +i
Nnc*&u+a& acolo de socie&a&e.
(en&ru a evada de acolo2 +i a deveni el s&*$Inul $ersonali&*)ii2 &re#uie s*
5ie ghida& de cineva2 care s*-i ara&e adev*ra&a lui $u&ere +i mai ales s* ai#*
el o dorin)* in&ens* de li#er&a&e. Aceas&* ilu/ie a =&ru$ului +i su5le&uluiJ mai
$oa&e 5i numi&* +i ilu/ia exis&en)ei: cre/i c* e+&i ceea ce nu e+&i2 sau ilu/ia
sinelui2 &e iden&i5ici cu ceva ce nu e+&i. 1re/i c* e+&i ceva sau cineva2 ce Nn
reali&a&e nu e+&i +i as&a nu $oa&e s*-)i aduc* decI& $ro#leme.
1re/i c* e+&i gIndurile: &e iden&i5ici cu ele +i a$ar 5r*mIn&*rileQ 1re/i c*
e+&i emo)iile: &e iden&i5ici cu ele +i a$ar 5r*mIn&*rileQ 1re/i c* e+&i &ru$ul: &e
iden&i5ici cu el +i a$ar 5r*mIn&*rile.
De Nnda&* Nns* ce ve/i ceea ce e+&i
-B
2 $rin anali/a a ceea ce nu e+&i
?emo)ii2 gInduri2 voin)*2 con+&iin)*QA reali/e/i c* e+&i s$ec&a&or2 crea&or2
reali/e/i c* e+&i Mis&er +i a&unci ca/i Nn ex&a/.

Iluzia Adi=erenieriiB. "o&ul e Nn conexiune cu &o&ul. 6u $u&em se$ara
nimic de nimic. 3rice Nncercare de a cunoa+&e orice as$ec& al reali&*)ii2
-B Me/i su#ca$i&olul T6e&i2 ne&i2 6u sun& ... 6u vreauQT.
1H1
se$arIndu-l2 i/olIndu-l de Nn&reg e sor&i&* e+ecului.
3rice di5eren)iere2 orice Nm$*r)ire2 es&e ar&i5icial*. 6u /ic c* ea nu a4u&*2
/ic doar c* reali&a&ea nu e Nm$*r)i&*2 reali&a&ea nu e dual*2 reali&a&ea e una.
As&a o demons&rea/* 5i/ica cuan&ic*2 o demons&rea/* orice Nncercare
adev*ra&* de a cunoa+&e orice lucru din ceea ce ne Nncon4oar*. Mom a4unge
as&5el2 inevi&a#il2 la Cn&reg2 la Mis&er2 $en&ru c* noi nu $u&em cunoa+&e
In5ini&ul Nn Nn&regime.
Ilu/ia aceas&a2 a di5eren)ierii2 a$are din con5u/ia $e care o 5acem Nn&re
=nume2 5orm* +i o#iec&J2 Nn&re numele unui o#iec&2 5orma lui +i o#iec&ul Nn
sine. 6oi d*m nume la ceea ce ne Nncon4oar* +i as&5el ne ilu/ion*m c*
cunoa+&em ceea ce ne Nncon4oar*.
Dar e eviden& c* doar a numi un lucru nu Nnseamn* a-l cunoa+&e. 6ici
m*car a-l $erce$e2 a-l vedea nu Nnseamn* a-l cunoa+&e cu adev*ra&2 $en&ru
c* a&unci nu $erce$em decI& 5orma o#iec&ului +i nu o#iec&ul Nn sine. As&5el
oamenii sun& $rin+i Nn universul men&al al &eoriilor +i conce$&elor des$re
reali&a&e2 des$re ceea ce exis&*2 +i se NnvIr& la nes5Ir+i& Nn aceas&*
ignoran)*2 con5undInd ceea ce es&e cu ceea ce cred ei des$re ceea ce es&e.
Dac* vom reu+i s* 5acem dis&inc)ia din&re nume2 5orm* +i o#iec&ul Nn sine2
Nn $erce$)ia $e care o avem des$re &o& ceea ce ne Nncon4oar* ?oameni2
mese2 caseQA2 a&unci vom vedea reali&a&ea a+a cum es&e ea. Mom vedea
o#iec&ele Nn sine2 5*r* ca aceas&* vi/iune s* ne 5ie &ul#ura&* de $ro$riile
noas&re conce$&e +i &eorii des$re aces&e o#iec&e2 des$re aces&e reali&*)i.
A&unci vom vedea 1eea ce Es&e. 1el care are vi/iunea a 1eea ce Es&e2
sim&e a&unci o lini+&e2 o $ace +i o u+urare indescri$&i#il*2 sca$* din&r-oda&*
de &oa&e 5r*mIn&*rile inu&ile2 care-i chinuiau min&ea $In* a&unci. Aceas&a
deoarece el vede ceea ce es&e2 nu $resu$une2 nu mai creea/* &eorii des$re
ceea ce es&eP 3 cale de a a4unge la aceas&* vi/iune a reali&*)ii e cea a
G3A6ULUI2 $e care o vom de&alia $u)in mai Nncolo.

). Ata<a5entul

Cn&Ii de &oa&e &re#uie s* con+&ien&i/*m 5oar&e2 5oar&e #ine2 c* "3"UL ED"E
D1;IMKARE +i c* singura neschim#a&* Nn aces& univers es&e schim#area.
Aceas&* schim#are $er$e&u* $resu$une2 logic2 o ada$&are $ermanen&* a
noas&r* la ea. 3ri de cI&e ori a$are schim#area ?+i a$are &o& &im$ulA &re#uie
s* a$ar* Nn noi imedia& cons&a&area aces&ei schim#*ri +i ada$&area la ea 5*r*
comen&arii +i revol&e inu&ile2 care nu-+i au nici un ros& +i care nu ne a4u&* la
nimic =Nn a5ar* de a ne 5ace s* su5erimJ.
A &e a&a+a Nnseamn* a &e lega de ceva sau de cinevaU dar &re#uie s*
con+&ien&i/*m 5oar&e #ine c* aceas&* leg*&ur* nu $oa&e 5i decI& "EM(3RARE
+i genera&* de circums&an)e. La un momen& da&2 mai devreme sau mai
&Ir/iu2 orice leg*&ur* se ru$e2 a4ungerea la aces& s5Ir+i& e doar o ches&iune
de &im$.
3amenii N+i creea/* &o& 5elul de a&a+amen&e2 5a)* de lucruri sau 5iin)e2 +i
1H-
de+i +&iu2 la un anumi& nivel c* aces&e leg*&uri nu sun& decI& &em$orare2
re5u/* s* acce$&e aceas&* reali&a&e. Aceas&a e o a&i&udine gre+i&*2 e un mod
gre+i& de gIndire care nu-i 5ace decI& s* su5ere a&unci cInd ru$&ura leg*&urii
se $roduce. 3amenii N+i creea/* visuri +i $lanuri +i se a&a+ea/* de ele
re5u/Ind s* acce$&e $osi#ili&a&ea unui e+ec. Ei nu iau Nn considerare
re/is&en)ele +i la a$ari)ia e+ecului2 #ineNn)eles vor su5eriQ
Un om Nn)ele$& nu se a&a+ea/* de nimic. El doar N+i $ro$une o#iec&ive $e
care e con+&ien& c* s-ar $u&ea s* nu le reali/e/e ?avInd Nn vedere in5ini&a&ea
de 5ac&ori care ac)ionea/* asu$ra unui singur 5enomen2 da&ori&* in&erac)iunii
&o&ului cu &o&ulA +i de&a+a& Nnce$e a c*u&a a le reali/a. (en&ru el e #ine dac*
va reu+i s* a&ing* o#iec&ivul +i ea 5el de #ine dac* nu va reu+i. 1eea ce nu
se $oa&e2 nu se $oa&eP As&a eP El doar cons&a&* +i se ada$&ea/*. El nu
su5er*2 nu se 5r*mIn&* inu&il $en&ru c* el +&ie c* as&a e reali&a&ea2 +&ie c*
reali&a&ea e mis&er +i schim#are. 6u &re#uie s* ne a&a+*m deci de nimic
$en&ru c* &o&ul e schim#*&or.
A&a+amen&ul e un mod gre+i& de gIndire $rin care a+&e$&*m ca lucrul2
si&ua)ia sau o anumi&* leg*&ur* 5i/ic*2 emo)ional*2 men&al*2 s* se men)in* o
ve+nicie. De vede clar c* aces& mod de gIndire e o a+&e$&are 5als*2 e o ilu/ie
care nu ne a4u&* s* vedem reali&a&ea a+a cum e: schim#*&oare.
Es&e un 5el de &ehnic* a s&ru)ului care crede c*2 dac*-+i #ag* ca$ul Nn nisi$
+i as&5el nu mai vede vIn*&orii2 nici ace+&ia nu-l vor mai vedea $e el. La 5el
omul ignor* aceas&* schim#are2 cre/Ind c* dac* o ignor* +i re5u/* s* o
acce$&e2 aceas&a nu o s* mai vin*. Aceas&a e o gIndire in5an&il*2 care2 din
$*ca&e2 carac&eri/ea/* gIndirea socie&*)ii umane Nn general la aces&
momen&.
Dar s* vor#im $u)in la concre&: a&a+amen&ul nos&ru 5a)*2 s* /icem de o
car&e sau de o anumi&* 5iin)* a$are $en&ru c* gIndim 5als2 des$re car&ea
aceea2 sau 5iin)a aceea c* o s* 5ie cu noi o ve+nicie.Mod de gIndire clar +i
eviden& gre+i&. Dar oare con+&ien&i/*m noi oare aces& lucruV
E clar c* oda&* +i oda&* car&ea aceea o s* devin* a al&cuiva sau 5iin)a
res$ec&iv* va $leca de lIng* mine ?+i sun& o in5ini&a&e de mo&ive $en&ru
as&aA. E doar o ches&iune de &im$. 1I& &im$V "re#uie doar s* a+&e$& +i voi
vedea.
1Ind2 de exem$lu2 voi cons&a&a c* acea car&e nu mai e a mea ?am
$ierdu&-o2 am da&-o2 mi-a 5os& lua&*A voi /ice doar: =ia&*: 5olosin)a
&em$orar* a aces&ei c*r)i s-a Nncheia&. A sosi& momen&ul ca +i al&* 5iin)* s*
se #ucure de cunoa+&erea din eaJ.
"o& ce avem noi2 sau mai #ine /is avem doar im$resia c* avem2 sau es&e
lIng* noi2 es&e doar "EM(3RAR Nn aceas&* i$os&a/*. D* con+&ien&i/*m aces&
adev*r2 c* de +&iu& Nl +&imP (e de al&* $ar&e Nn &o& aces& noian de mi+care
&re#uie s* avem +i ni+&e $unc&e s&a#ile2 ni+&e $unc&e de re$er du$* care s*
ne ghid*m. Oa)* de aces&e $unc&e e #ine s* ne cre*m un 5el de a&a+amen&
$en&ru a nu ne $ierde Nn schim#are.
As&5el de $unc&e ar $u&ea 5i: Mis&erul2 Dumne/eu2 Iu#irea2 Kinele2 Oiin)a2
Dinele $ro$riu neschim#*&or2 care sun& ni+&e IDEI ?+i nu doar a&I&A2 dar care
sur$rin/*&or sun& neschim#*&oare.
1H7
D* s&a#ilim clar care lucruri sun& e&erne +i neschim#*&oare ?de exem$lu:
mis&erul2 schim#area2 DineleA +i 5a)* de ele ne $u&em a&a+a.
6e $u&em a&a+a deoarece ele nu o s* ne $oa&* 5i lua&e nicioda&*.
6oi nu ne $u&em 5i lua)i nou*. 6oi sun&em: mis&erul2 schim#area2 Dinele.
A&a+amen&ul $oa&e 5i doar de noi Nn+ine2 de acea $ar&e din noi care
r*mIne neschim#a&*.
D* s&a#ilim deci cine sun&em cu adev*ra& +i de ceea ce vom desco$eri ne
$u&em a&a+a. Aces& ceva &re#uie s* 5ie ceva neschim#a&2 ceva care nu ne
$oa&e 5i lua&.
De exem$lu2 exagere/ acum2 dar dac* am $resu$une c* eu sun& o mas*2
m* $o& a&a+a de mas*2 $en&ru c* nu va $u&ea s* mi-o ia nimeni. Eu sun& ea.
1Ind cineva va lua masa2 m* va lua +i $e mine. Eu nu-mi $o& 5i lua& mieP
Deci $u&em 5i a&a+a)i doar de noi Nn+ine2 de ceea ce sun&em cu adev*ra&
?mis&er2 schim#are2 via)*A +i $u&em 5i a&a+a)i de ceea ce e neschim#*&or Nn
aces& univers: =Dumne/euJ ?mis&er2 schim#are2 #ine2 ordine2 via)*A.
De res&ul nu &re#uie s* ne a&a+*m $en&ru c* vom su5eri dac* o vom 5ace.
(u&em 5i a&a+a)i 5*r* s* su5erim doar de ceea ce es&e imua#il +i
neschim#*&or Nn univers +i $e deasu$ra ne +i a$ar)ine 5*r* $u&in)* de a ne 5i
lua& vreoda&* ?mis&erul2 schim#area2 Oiin)a2 DineleQA.
(u&em 5i a&a+a)i +i de =Dumne/euJ chiar dac* el nu ne a$ar)ine $en&ru c*
el2 5iind $es&e &o&2 se a5l* +i Nn noi2 +i es&e Mis&erul2 Iu#irea2 Oiin)a. 6u
&re#uie s* ne a&a+*m nicioda&* de lucrurile schim#*&oare care nu ne a$ar)in2
de cele care ne $o& 5i lua&e. Aceas&a Nnseamn* c* nu &re#uie s* gIndim
des$re aces&e lucruri c* nu ne vor $u&ea 5i lua&e nicioda&*. As&a ar crea o
a+&e$&are 5als* care se va dovedi la un momen& da& 5als* +i a&unci vom
su5eri2 $en&ru c* re5u/*m s* acce$&*m reali&a&ea a+a cum e Nn acel momen&.
Cn &im$2 oricum o vom 5ace2 as&a o +&i)i 5iecare din&re voi care a)i $ierdu&
cI&e ceva sau $e cineva de care era)i a&a+a)i. La Nnce$u& nu a)i acce$&a&
reali&a&ea +i a-)i su5eri&. (e urm* nu a)i avu& Nnco&ro +i v-a)i ada$&a&. Eu /ic
s* &rece)i direc& la ada$&are: s* l*sa)i lamen&*rile +i &Inguielile +i s* l*sa)i
su5erin)a. E $osi#il +i #*nuiesc c* vre)i aceas&a. 6u &re#uie s* ne a&a+*m
deci de lucrurile care &em$orar sun& Nn 5olosin)a noas&r* ?haine2 mIncare2
locuin)*2 c*r)iA $en&ru c*2 a&en)ie2 aces&ea sun& doar &em$orar Nn 5olosin)a
noas&r* +i e doar o ches&iune de &im$ $In* cInd nu vor mai 5i ale noas&re.
6u &re#uie s* ne a&a+*m de 5iin)ele din 4ur ?5amilie2 $rie&eniQA $en&ru c*
mai devreme sau mai &Ir/iu ne vom des$*r)i de ele. As&a nu Nnseamn* Nns*
s* 5im reci cu ei. 6oi &re#uie s* iu#im2 s*-i a4u&*m cI& mai mul& $osi#il 5*r*
Nns* a ne a&a+a de ei.
3rice leg*&ur* cu orice 5iin)* de $e aces& $*mIn&2 $oa&e s* dure/e un
anumi& &im$ ?/ile2 aniA dar la un momen& da& se va Nn&reru$e. D*
con+&ien&i/*m aceas&* reali&a&e +i s* ne ada$&*m 5*r* vaie&e2 regre&e +i
lamen&*ri inu&ile2 ne5olosi&oareU care nu ne a4u&* la nimic.

1H9
$. A"-TIH "-TIB. "u +unt@ "u vreau@

E 5oar&e im$or&an& s* +&im cine sun&em +i ce vrem. (en&ru noi a&unci &o&ul
devine 1LAR2 $en&ru c* am $us 5iecare lucru la locul lui.
La aces&e adev*ruri ?cine sun&em2 ce vremA a4ungem $rin iden&i5icarea ?cu
argumen&e solideA2 a ceea ce nu sun&em +i a ceea ce nu vrem.
Aceas&a e &ehnica neg*rii2 cunoscu&* Nn orien& ca =ne&i2 ne&iJ: nici aceas&a2
nici aceas&aP
In&eresul 5iec*ruia din cele &rei $*r)i im$or&an&e din noi: cea ra)ional*2 cea
$*&ima+* ?emo)ional*A +i cea $o5&i&oare ?lega&* de nevoile cor$ului 5i/icA2
es&e ca Nn&reg ansam#lul =su5le&uluiJ s* 5unc)ione/e corec& $en&ru c* as&5el
5iecare din $*r)i o#)ine maximul de cI+&ig +i de $l*cere.
Oiecare ci&i&or dornic s* se au&ocunoasc* mai #ine2 va &re#ui s* 5ac* aces&
exerci)iu: du$* ce va ci&i argumen&ele care vor urma2 va &re#ui s* se
re&rag* Nn medi&a)ie un &im$ +i s* ra)ione/e asu$ra valorii lor de adev*r2
con+&ien&i/Ind cI& mai #ine conclu/iile la care vor a4unge.
As&5el dar s* ne Nnce$em negarea:

1. -u nu +unt EdoarF corpul =izico&energeticM E clar c* nu sun&
mIinile2 $icioarele2 ochii2 sau al&e organe in&erne deoarece eu $o& &r*i 5*r*
eleU deoarece2 dac* ele dis$ar2 eu con&inuu s* exis&.
Eu nu sun& ceva de care m* $o& li$si. De mine nu m* $o& li$si.
Eu nu sun& cor$ul 5i/ic2 el Nmi es&e su$us mie +i &re#uie s* ascul&e de
voin)a mea din momen& ce eu sun& s&*$Inul lui.
A+adar2 6U MREAU s* 5iu LA13M: s* m*nInc $rea mul& sau $rea $u)in2
$en&ru c* aces& lucru $oa&e d*una cor$ului meu 5i/ic +i eu am nevoie de el2
5iindu-mi un ins&rumen& u&il Nn cerce&area +i in&egrarea Nn Reali&a&e.
6u vreau s* 5iu DEDOR^6A": s*-mi $ierd energiile crea&oare2 $en&ru c*
aceas&a d*unea/* cor$ului 5i/ic2 sec*&uindu-l de energie cu &im$ul +i
aducIndu-i Nn cele din urm* moar&ea.
6u vreau s* 5iu LE6EL: lenea duce la =ruginireaJ2 la ramolirea2 la sc*derea
$er5orman)elor cor$ului 5i/ic +i Nn $lus2 lenea Nmi r*$e+&e din &im$ul $re)ios
$e care Nl am s$re a reali/a lucruri cu adev*ra& im$or&an&e Nn via)*2 $en&ru
a-mi a&inge Lini+&ea +i (acea in&erioar*. Li con&rar a ceea ce s-ar $u&ea
crede2 aceas&* Lini+&e +i (ace e una ac&iv*2 e Nnso)i&* de ac&ivi&a&e.
Dar nu vreau s* m* odihnesc nici $rea $u)in $en&ru c* as&5el nu o#)in $rin
somn des&ul* energie2 +i cor$ul 5i/ic nu se $oa&e re5ace su5icien&2 as&5el NncI&
s* $oa&* 5i 5olosi& la randamen& maxim.
Eu nu sun& cor$ul 5i/ic2 eu sun& s&*$Inul lui2 dar Nl iu#esc +i Ni vreau &o&
#inele din lume2 de aceea veghe/ la #una lui Nn&re)inere +i 5unc)ionare.
6u vreau s* m*nInc mInc*ruri necores$un/*&oarea care ar $u&ea s*
d*une/e Nn vreun 5el &ru$ului.
6u vreau s* las &ru$ul s* vege&e/e. Mreau s*-l men)in &o& &im$ul Nn cea
mai #un* 5orm* $osi#il* Nn ciuda lenii care uneori vine de la el. "re#uie s*-i
1HB
ar*& Nnce&2 Nnce& c* aceas&* lene nu es&e #ene5ic* $en&ru el +i nici $en&ru
mine.

2. -u nu +unt EdoarF -/0:IIL-. Eu nu sun& emo)iile2 nu sun& calmul
nici mInia2 nu sun& &ris&e)ea nici #ucuria2 nu sun& ura nici iu#irea2 nu sun&
5rica nici cura4ulQ Aces&ea sun& doar crea)ii ale mele. Eu le cree/.
Ele vin +i $leac*. Eu r*mIn. Eu sun& ceea ce e neschim#a& +i s&* Nn
s$a&ele aces&ei con&inue $erind*ri a emo)iilor $rin min&ea mea.
6u sun& &ris&e)ea. 3 v*d c* vine2 se a+ea/*2 s&* o cli$* +i a$oi $leac*2 vine
a$oi #ucuria care $oa&e las* loc a$oi calmului2 care $oa&e 5i urma& de
nelini+&eQ
3ri eu exis& Nn &o& aces& &im$ cI& di5eri&e emo)ii se $erind* $rin mine. Dac*
a+ 5i o emo)ie oarecare: &ris&e)e2 nelini+&e2 5ric*2 mInie2 aceas&a ar &re#ui s*
exis&e Nn mine a&I& &im$ cI& eu exis& $en&ru c* eu a+ 5i ea.
1um aceas&a nu su#/is&* &o& &im$ul cI& eu exis& re/ul&* c* nu sun&
emo)iile2 ele sun& doar ni+&e musa5iri $o5&i)i sau ne$o5&i)i2 &rec*&ori $rin
su5le&ul meu.
Eu nu sun& emo)iile2 eu sun& ceva di5eri& de ele2 deci cInd aces&ea vor
a$are es&e recomanda& s* Nmi aduc amin&e c* eu nu sun& ele +i s* le
$rimesc cu c*ldur* sau s* le alung2 du$* ca/2 din min&ea mea2 ca +i cum a+
5ace cu ni+&e musa5iri $o5&i)i sau ne$o5&i)i.
Eu sun& s&*$Inul emo)iilor +i gIndurilor +i las doar $e cine vreau eu s* se
mani5es&e $rin $ro$riul $sihic.
(u)ini oameni +&iu Nns* aces& lucru. Ei se cred a 5i &ris&e)ea2 mInia2 5rica2
nelini+&ea +i se iden&i5ic* cu aces&e sim$le emo)ii. Doar as&5el ele $o& in&ra Nn
$sihicul nos&ru: dac* ne iden&i5ic*m cu ele.
Dar oda&* ce v*d clar c* eu nu sun& emo)iile2 eu devin s&*$In $es&e ele +i
nu le las Nn $sihicul meu decI& $e cele care Nmi vor #inele2 doar $e cele
$rie&ene2 nu Nn vor#*2 ci Nn 5a$&*: calmul2 #ucuria2 #ea&i&udinea2 lini+&ea2
cura4ul2 iu#ireaQ
Eu nu vreau2 deci2 s* 5iu "RID"2 adic* s* m* iden&i5ic cu &ris&e)ea care
a$are2 &re#uie doar s* gIndesc corec&2 s* ado$& o a&i&udine corec&* 5a)* de
reali&a&e +i &ris&e)ea va dis$are de la sine.
A+adar2 cInd v*d c* &ris&e)ea =Nmi #a&e la u+a su5le&uluiJ2 Ni $oruncesc cu o
voin)* de ne/druncina& da&* de Nn)elegerea inu&ili&*)ii +i 5alsi&*)ii aces&ei
emo)ii2 s* $lece de la u+a mea Nn lume2 sau s* se &rans5orme +i devin*
#ucurie2 c*ci a#ia a&unci o voi $rimi Nn $sihicul meu.
Eu nu vreau s* 5iu 6ELI6IL"I" +i e normal2 nici nu $o& s* 5iu nelini+&i& de
vreme ce eu nu sun& nelini+&ea. Ea e ceva crea& de mine $rin di5eri&e moduri
gre+i&e de gIndire $rin care m* ra$or&e/ la ceea ce exis&* +i care acum
&re#uie corec&a&e.
Eu a+ $u&ea s* 5iu nelini+&i& doar dac* nelini+&ea ar 5i $ar&e din mine2 ori e
clar c* ea e ceva ex&erior mie2 care vine +i $leac*2 e ceva crea& de mine $rin
di5eri&e mecanisme $sihice $e care nu le con&role/ Nnc*.
Li din momen& ce nelini+&ea2 sau &ris&e)ea nu sun& $ar&e din mine ?dac* ar
5i2 ar 5i $ermanen&e a&I& &im$ cI& exis&A re/ul&* c* sun& ceva ex&erior mie +i
1H8
deci2 eu nu $o& 5i nelini+&i& sau &ris&2 eu sun& dincolo de emo)ii2 eu sun& cel
ce creea/* aces&e emo)ii.
Eu nu vreau s* 5iu ORI13D2 +i nu $o& s* 5iu 5ricos $en&ru c* 5rica nu es&e o
$ar&e din mine2 $en&ru c* nu se men)ine &o& &im$ul2 nu se mani5es&* &o&
&im$ul. Ea e ceva ex&erior 5iin)ei mele +i se $oa&e mani5es&a $rin mine doar
cInd m* iden&i5ic cu ea2 doar cInd cred2 doar cInd m* Nn+el singur c* eu
sun& ea.
Eu v*d clar c* eu sun& aici +i 5rica es&e acolo2 v*d clar c* eu nu sun& 5rica2
sun& cel care o creea/* Nns*2 $rin ignoran)*.
Eu nu vreau s* 5iu nelini+&i&2 &ris& sau 5ricos $en&ru c* as&5el de emo)ii
d*unea/* #unei 5unc)ion*ri a ansam#lului $sihico-5i/ic $e care Nl conduc.
1Ind eu m* iden&i5ic cu 5rica2 nelini+&ea2 &ris&e)ea2 nu mai gIndesc corec&2
nu mai v*d reali&a&ea a+a cum es&e +i as&a nu-mi 5olose+&e.
De ce nu-mi 5olose+&eV (en&ru c* a&unci cInd m* iden&i5ic cu ele m* sim&
r*u2 nu m* sim& #ine2 nu m* sim& #ea&i5ic2 divin2 nu m* sim& cum vreau eu
s* m* sim&2 ci cum vor s* m* sim& aces&e emo)ii. Cn $lus2 Nn acele momen&e
nu mai v*d reali&a&ea a+a cum es&e.
De aceea &re#uie Nn)elese +i alunga&e aces&e emo)ii nega&ive +i &re#uie s*
5iu a&en& a nu le l*sa s* se a$ro$ie de mine s$re a nu c*dea din nea&en)ie Nn
nenorocirea iden&i5ic*rii cu ele.
Eu sun& crea&orul emo)iilor2 a &u&uror emo)iilor ?$o/i&ive +i nega&iveA +i
&re#uie s* 5iu a&en& a nu ui&a aces& adev*r a&unci cInd sim& aces&e emo)ii2
&re#uie s* 5iu a&en& s* nu m* iden&i5ic cu ele +i s* le &r*iesc de&a+a& $e cele
$o/i&ive2 +i s* le alung $e cele nega&ive $rin voin)a da&* de Nn)elegere.

2. -u nu +unt EdoarF 67"*,RIL- ?nu sun& =cor$ul men&alJA.
0Indurile vin +i $leac*2 se schim#* mereu. Acum vine gIndul mIniei2 a$oi
cel al orgoliului sau umilin)ei sau cel al 5ricii. Im$or&an& e c* &oa&e doar vin
+i $leac*. Eu Nn schim# r*mIn. Eu sun& cel care le cheam*2 eu sun& cel care
le $orunce+&e $rin Nn)elegere +i voin)*2 s* $lece. Eu le-am crea&2 eu le $o&
dis&ruge2 doar eu2 indi5eren& de na&ura lor.
Dar eu nu sun& ele.
Eu sun& cel care cree/ gIndirea2 eu sun& res$onsa#il $en&ru modul Nn care
gIndesc dar eu nu sun& gIndirea.
Dac* a+ 5i gIndirea2 nu a+ mai 5i eu &o& &im$ul ci a+ 5i acum: eu mIniaU
a$oi el2 orgoliulU a$oi ea2 5ricaQ dar nu a+ mai 5i eu acela+i mereu2 ci a+ 5i
=noiJ.
3ri eu sun& eu +i sun& unic ?aceas&a e condi)ia ca eu s* 5iuA. Eu sun&
crea&orul gIndurilor. 6umai c* unele gInduri2 unele modele de gIndire nu
le-am cons&rui& #ine2 le-am gre+i& cons&ruc)ia. (rin urmare2 acum &re#uie s*
d*rIm aces&e cons&ruc)ii gre+i&e $en&ru a 5ace al&e cons&ruc)ii via#ile2
5avora#ile mie.
"re#uie s*-mi schim# sis&emul de gIndire $es&e &o& unde se dovede+&e a 5i
de5ec&2 adic* s* dis&rug acele modele de gIndire care chiar dac* mi se $ar
corec&e2 se vede clar c* concre&i/a&e Nn ac)iune m* 5ac sau m* vor 5ace2 s*
1HH
nu m* sim& #ine2 $u&ernic2 mul)umi& ?aces&ea sun&: orgoliul2 mInia2 5rica2
&ris&e)eaQA
Eu nu sun& gIndurile. Ele vin +i &rec. Eu r*mIn. Cn&o&deauna am r*mas. A
veni& gIndul mIniei2 a s&a& $u)in +i a $leca&2 a veni& cel al orgoliului dar mai
devreme sau mai &Ir/iu a $leca& +i el2 eu am r*mas2 a veni& umilin)a +i a
$leca& +i ea2 eu am r*mas2 a veni& a$oi gIndul 5ricii $e care am Nnvins-o2
Nnlocuind-o cu gIndul cura4ului dar au $leca& amIndou*Q Eu am r*masP
Eu nu am 5*cu& decI& s* le g*/duiesc Nn $sihicul meu de+i am mai 5*cu&
uneori +i gre+eala de a m* iden&i5ica cu ele2 de a crede c* eu ?cel
neschim#a&A sun& ele ?cele care se schim#*A2 de a crede c* eu sun& mInia2
orgoliul sau calmul2 $e cInd eu sun& cel care am crea& aces&e gInduri2 nu
sun& gIndurile Nn sine. Eu deci2 nu vreau s* m* iden&i5ic cu aces&e gInduri
crea&e de mine2 c*ci e clar c* a+ 5ace o gre+eal*.
Eu vreau s* dis&ing2 s* rec&i5ic2 s* modi5ic aces&e moduri de gIndire care
m* 5ac s* nu m* sim& #ine2 #ea&i5ic2 divin2 5erici&.
Eu nu vreau s* 5iu M^6I3D. Li $en&ru aceas&a e des&ul s* Nn)eleg de ce
aces& mod de gIndire e gre+i& ?deoarece el Nn&o&deauna e crea& de o
a+&e$&are 5als*A +i a$oi $rin voin)* s* $oruncesc mIniei s* dis$ar* din casa
mea2 c* nu m* a4u&* la nimic. Ma $leca negre+i& c*ci voin)a-Nn)elegere a
mea es&e a&o&$u&ernic*. MInia nu m* 5ace s* m* sim& #ine +i nu-i 5ace nici
$e cei din 4urul meu2 5iind eviden& un mod gre+i& de gIndire care deran4ea/*
armonia sis&emului2 a Cn&regului din care eu sun& o $ar&e de nedes$*r)i&.
Eu vreau s* dis&rug $rin Nn)elegere mInia +i s* alung orice urm* a ei din
=su5le&ulJ meu.
Eu nu vreau s* 5iu 3R03LI3D: s* m* cred #uricul $*mIn&ului2 s* m*
mIndresc os&en&a&iv cu ceea ce am2 s* m* cred ceea ce nu sun&2 s* m*
sim& 4igni& cInd cineva s$une o minciun* sau un adev*r la adresa mea.
=Dun&em Nn democra)ieJ2 5iecare e li#er s* s$un* ce vrea2 s* 5ac* ce vrea2
cu consecin)ele de rigoare Nns*2 +i eu sun& li#er s* gIndesc cum vreau eu +i
eu vreau s* Nn)eleg +i s* dis&rug a$oi2 orgoliul2 $en&ru c* aces&a d* na+&ere
a$roa$e Nn&o&deauna mIniei2 violen)ei2 &ris&e)ii2 care m* vor 5ace s* nu m*
sim& #ine2 mul)umi&2 5erici&.
(en&ru aceas&a &re#uie s*-l iden&i5ic2 s* +&iu cInd a$are +i cum se
mani5es&* s$re a nu-l mai l*sa Nn $sihicul meu. E nevoie dar de o au&o-
o#servare con&inu*2 /i de /i2 a modului meu de gIndire +i de com$or&amen&
la s&imulii ex&eriori2 urma& de o anali/* a aces&ui mod de gIndire $en&ru a
vedea ce e gre+i& Nn cons&ruc)ia sa $e care am $relua&-o au&oma& din
socie&a&e 5*r* anali/a de rigoare care se im$unea. Eu vreau s* Nn)eleg +i s*
dis&rug orgoliul +i mIndria $en&ru c* v*d c* aces&ea sun& ni+&e gInduri Nn
$lus care a&unci cInd a$ar m* Nm$iedic* s* m* #ucur de #ea&i&udinea divin*
care es&e $re/en&* &o& &im$ul Nn univers.
Eu vreau s* s*desc +i s* cresc $u&ernic Nn mine iu#irea +i 5ericirea2 lini+&ea
+i $acea2 $en&ru c* ele sun& cele care m* 5ac s* m* sim& divin. Eu vreau s*
cresc Nn mine iu#irea $en&ru &oa&e 5iin)ele2 eu vreau s* le iu#esc $e &oa&e ca
$e co$iii mei2 ca $e 5ra)ii +i surorile mele2 ca $e $*rin)ii mei2 ca $e #unicii
mei.
1H<
Eu vreau s* iu#esc &oa&e 5iin)ele.
Dar eu nu sun& iu#irea2 $acea2 5ericireaU aces&ea sun& doar moduri de
gIndire crea&e de mine.
Eu sun& crea&orul aces&or gInduri +i s&*ri. Eu sun& crea&orul &u&uror
gIndurilor +i emo)iilor $e care le &r*iesc2 dar eu nu sun& ele2 as&a e eviden&.

(. -u nu +unt EdoarF 67"*IR-A A!TRACT8 ?=cor$ul cau/alJA.
Eu nu sun& ideile $e care sun& ca$a#il s* le &r*iesc +i s* le sim&: via)a2
s$a)iul2 &im$ul2 gIndirea2 #inele2 r*ul2 visul2 reali&a&ea2 adev*rul2 5rumosul2
5ericirea... "oa&e aces&ea sun& idei2 doar idei $e care le sim& Nn mine. A&I& +i
nimic mai mul&. Eu sun& +i crea&orul aces&ora2 eu sun& +i $ur&*&orul lor2 dar
eu nu sun& ele.
3rice iden&i5icare cu orice idee2 oricI& m-ar $reocu$a de mul& acea idee
?mIn&uire2 $*ca&2 vir&u&e2 $erce$)ie2 reali&a&eQA2 nu $oa&e 5i decI& gre+i&*.
3 idee e doar o idee. Eu o cree/. (e #a/a ei se creea/* gIndurile concre&e
+i emo)iile2 care a$oi dau na+&ere ac)iunilor mele. Dar eu nu sun& ceea ce
cree/: idei ?gInduri a#s&rac&eA2 gInduri concre&e2 emo)ii2 ac)iuni.

>. -u nu +unt EdoarF I"T,I:IA ?=cor$ul #udicJA. 1hiar dac* doar $rin
in&ui)ie ?o mani5es&are su$erioar* a gIndirii su$erioareA $o& s* $rivesc
reali&a&ea +i s* o Nn)eleg a+a cum es&e2 eu nu sun& in&ui)ia. Eu sun& cel care
cree/ aceas&* in&ui)ie2 $rac&icInd vir&u&ea ?modul concre& de gIndireA +i
Nndre$&Indu-mi gIndirea concre&* s$re Nn)elegerea ideilor genera&e de
gIndirea a#s&rac&*. 1e es&e via)aV 1e es&e s$a)iulV Ia&* Nn&re#*ri $e care
dac* ne s&r*duim 5oar&e mul& s* le g*sim r*s$uns2 vom a4unge Nn cele din
urm* la vi/iunea Reali&*)ii2 a+a cum es&e ea.
Dar eu nu sun& nici aceas&* in&ui)ie a reali&*)ii. Eu sun& crea&orul aces&ei
in&ui)ii2 a aces&ei vi/iuni. Eu vreau $rin urmare s* vad Reali&a&ea a+a cum
es&e: ne5il&ra&* $rin gInduri2 idei2 sau emo)ii2 $en&ru a m* ada$&a cI& mai
#ine aces&ei reali&*)i.
E 5oar&e im$or&an& ca a&unci cInd a4ung s* v*d Reali&a&ea s* nu m*
iden&i5ic cu ea2 s* nu m* iden&i5ic cu In&ui)ia ei. Eu sun& doar crea&orul
aces&ei In&ui)ii.

). -u nu +unt EdoarF 10I":A ?=cor$ul a&micJA. Moin)a mea se na+&e
Nn&o&deauna din Nn)elegerea gre+i&* sau corec&*. Dar eu nu sun& voin)a mea2
eu sun& cel care o cree/.
"re#uie s* Nn)eleg reali&a&ea Nn care m* mani5es& cI& mai #ine2 iar a$oi
&re#uie s* vreau s* m* in&egre/ cI& mai #ine aces&ei reali&*)i $en&ru a
o#)ine maximul de avan&a4 la &oa&e nivelurile ?voli&iv2 in&ui&iv2 men&al2
emo)ional2 5i/icA dar s* nu ui& c* eu nu sun& aces& =eu vreauJ2 s* nu ui& c*
eu nu sun& nici o dorin)* oricI& de #un* sau 5rumoas* mi s-ar $*rea
aceas&a2 eu sun& cel care cree/ dorin)ele2 eu sun& cel care Nl cree/ $e =eu
vreauJ.
1H:
D* nu ui& de mine2 s* nu ui& cine sun&2 s* nu m* iden&i5ic cu dorin)ele
oricI& de su#lime sun& ele2 $en&ru c* as&5el2 voi ac)iona Nn ignoran)* +i voi
su$or&a consecin)ele.

$. -u nu +unt EdoarF I"T-LI6-":A <i nici EdoarF .":-L-JCI,"-A.
Eu sun& cel ce le-a crea& +i $e aces&ea. Eu nu sun& con+&iin)a mea: eu nu
sun& cel care reali/ea/* c* =eu sun&J2 eu sun& cel care-l creea/* $e cel care
reali/ea/* c* =eu sun&J.
3ricI& de in&eligen& a+ 5i2 oricI&e leg*&uri ex&raordinare a+ 5i ca$a#il s*
reali/e/2 s* v*d Nn &o& ce m* Nncon4oar* +i oricI& de Nn)ele$& a+ 5i2 oricI& de
ca$a#il a+ 5i s* 5olosesc cu maximum de avan&a4 aces&e leg*&uri $e care le
$erce$2 eu nu sun& In&eligen)a +i nici Cn)ele$ciunea. Aces&ea vin +i $leac*2
se $erind* $rin 5a)a mea2 m* 5olosesc de ele2 dar eu nu sun& ele. Eu sun& cel
care le creea/*.
Eu nu vreau s* m* iden&i5ic cu ceea ce cree/. Eu cree/2 dar nu m* voi
iden&i5ica cu crea)ia mea2 as&a ar 5i ignoran)*.
A+adar am v*/u& ce nu sun&. Dar ce sun&V 1ine sun& eu $In* la urm*V

-u +unt ceea ce +unt@ at?t <i ni5ic 5ai 5ultM
Eu sun& Oiin)a2 Kinele2 Mis&erul. Eu sun& cel care a crea& +i coordonea/*
=su5le&ulJ +i &ru$ul meu dar e 5oar&e clar c* eu nu sun& doar:
- &ru$ul e&ero5i/ic
- emo)iile ?=cor$ul as&ralJA
- gIndurile concre&e ?=cor$ul men&alJA
- gIndurile a#s&rac&e2 ideile ?=cor$ul cau/alJA
- in&ui)ia ?=cor$ul #udicJA
- voin)a ?=cor$ul a&micJA
- in&eligen)a2 Nn)ele$ciunea2 con+&iin)a.

Eu sun& eu. Eu sun& ceea ce sun& ?&oa&e aces&ea lua&e Nm$reun* 5ormInd
o iden&i&a&e in&egral*A. Dar mai im$or&an& decI& aceas&* cons&a&are es&e c*
am desco$eri& cine nu sun&2 $recum +i ce vreau +i ce nu vreau.
Mreau comuniune2 5ericire2 armonie2 $ace2 lini+&e2 mul)umire2 vreau
cunoa+&ere2 vreau iu#ireQ
Dar Nn acela+i &im$ eu nu ui& cine sun&. Eu sun& cel care creea/* +i
organi/ea/* Nn&regul meu univers in&erior Nn di5eri&e moduri $osi#ile.

EU 1REEZ "3A"E A1ED"EAP
-u +unt ceea ce +untM
-u +unt cineH +unt. At?tH ni5ic 5ai 5ultM
1<.
'. 1iziunea realit4ii. T4cerea

A. Ceea ce e+te
Reali&a&ea nu $oa&e 5i descris*. Ea es&e ceea ce es&e. Oiecare &re#uie s* o
$erce$em singuri. Desigur c* se $o& 5ace a$recieri la adresa aces&eia2 dar
aces&ea sun& 5*cu&e dac* se 5ac2 doar cu sco$ didac&ic2 s$re a Nndre$&a +i
s$re a a$ro$ia 5iin)a celui care ascul&* cI& mai mul& de aceas&* vi/iune a
ceea ce exis&*.
Cn aces& sens $u&em s* ne Nnce$em ex$unerea ar*&Ind c* ceea ce exis&*2
Nn di5eri&e cul&uri +i $en&ru di5eri)i oameni2 a $ur&a& +i $oar&* nume ca
Adev*r2 Reali&a&e2 Dumne/eu2 "ao2 Mid2 Krahma2 KineQ
Cns*2 &o)i care cunosc ceea ce exis&*2 +&iu c* &oa&e aces&e nume 5ac
re5erin)* la una +i aceea+i Reali&a&e.
Aceas&* vi/iune a ceea ce exis&* co#oar* Nn cel care o ex$erimen&ea/* cu
adev*ra&2 $acea2 lini+&ea2 de&a+area2 ne$*&imirea2 li$sa de dorin)e2 &r*irea
lucid*2 &r*irea cli$ei $re/en&e.
El devine li$si& de gri4i2 li$si& de &eam*2 ne$*&ima+2 iar gIndul s*u $lu&e+&e
lini+&i& $e marea ve+nic lini+&i&* a e&ernului $re/en&. El e a#sor#i& Nn
e&erni&a&e2 Nn ceea ce exis&*. "oa&e no)iunile2 ideile2 conce$&ele care $e
oamenii o#i+nui)i Ni um$lu de 5r*mIn&*ri2 cum ar 5i cele de su$ravie)uire2
via)*2 mIn&uire2 s$a)iu2 &im$2 sco$2 dorin)*2 Nn el nu-+i mai g*sesc nici un
ecou2 r*sun* doar ca ni+&e sune&e goale2 li$si&e de im$or&an)*2 care vin +i
$leac*.
El $erce$e ceea ce exis&*2 ceea ce nu $oa&e 5i numi&2 su$remul mis&erU el
&r*ie+&e ceea ce $u)ini oameni reu+esc s* &r*iasc*2 "E1EREA min)iiP
El es&e ceea ce s-ar $u&ea numi =un om &re/i&J. D-ar $u&ea numi a+a
5*cInd o com$ara)ie cu &re/irea o#i+nui&* din&r-un vis oarecare. Imedia&2
du$* ce ne-am &re/i& vedem c* ne-am 5r*mIn&a&2 ne-am 5*cu& $ro#leme Nn
vis degea#a2 vedem c* acele $ro#leme nu erau reale2 erau doar ilu/ii2 visuri.
A&unci r*su5l*m u+ura)i +i mul)umi)i2 do#Indindu-ne imedia& $acea +i
lini+&ea $e care ne-am $ierdu&-o Nn &im$ul visului.
La 5el es&e +i cu oamenii care se &re/esc din ceea ce es&e numi& Nn general
=s&area de vegheJ care de 5a$&2 nu es&e decI& o s&are de vis cu ochii
deschi+i. As&a o $o& vedea doar cei care se &re/esc.
3amenii se iden&i5ic* cu $ro#lemele2 cu &r*irile2 cu conce$&ele2 cu
no)iunile2 cu ideile $e care singuri +i le creea/* des$re &o& ceea ce exis&*2
sau $e care doar le co$ia/* din gIndirea socie&*)ii. As&5el ei se 5r*mIn&*
neNnce&a& cu $ro#leme ireale2 care nu exis&*2 $e care ei le-au inven&a&.
Li 5ac aces& lucru $en&ru c* 5ac con5u/ii. 1on5und* &eoriile2 ideile2
conce$&ele lor des$re &o& ceea ce exis&* cu ceea ce exis&* Nn reali&a&e. Li cu
aceas&* con5u/ie Nn min&e ac)ionea/*. Re/ul&a&ele sun& eviden&e: 5r*mIn&*ri
inu&ile2 su5erin)e2 nelini+&i2 s&resQ

1eea ce &re#uie s* 5ac* ace+&i oameni $en&ru a sc*$a de &oa&e aces&ea e
1<1
5oar&e sim$lu: &re#uie doar s* Nnl*&ure Nnce&2 &oa&e con5u/iile $e care ei le au
Nn&re ceea ce cred ei des$re ce exis&* +i ceea ce exis&*.
Ei &re#uie s* Nnl*&ure con5u/ia care exis&* Nn&re "u5ele unui o3iectH
Gor5a ace+tuia <i 03iectul In +ine.
As&5el2 de exem$lu2 oamenii s$un cuvIn&ul =mas*J cInd v*d ceva $e care
ei Nl numesc =mas*J +i gIndesc au&oma&2 #ineNn)eles Nn mod gre+i&2 c* doar
$en&ru sim$lul 5a$& c* au da& un nume acelei reali&*)i numi&e =mas*J ei +i
cunosc reali&a&ea res$ec&iv*.
A$oi N+i 5ormea/* di5eri&e $*reri2 &eorii2 idei2 des$re acea =mas*J +i Nnce&2
Nnce& Nnce$ s* con5unde aces&e &eorii2 idei2 conce$&e cu acel o#iec& Nn
leg*&ur* cu care s-a 5orma&. Dac* Ni vei Nn&re#a =ce es&e o mas*VJ2 vor
Nnce$e s*-)i Nn+ire aces&e &eorii2 idei2 conce$&e des$re =mas*J 5*r* Nns* a
reali/a c* aces&ea sun& doar &eorii2 idei2 conce$&e2 des$re acel o#iec&2 $e
care2 Nn sinea lui nu-l cunosc +i nici nu-l vor cunoa+&e vreoda&*. Aceas&a2
deoarece2 reali&a&ea e un $ro5und Mis&er.
Cm$*r)irea a#s&rac&* a aces&ei reali&*)i Nn di5eri&e $*r)i ca: s$a)iu2 &im$2
mi+care2 via)*2 in&eligen)*Q $e care a$oi se Nncearc* a 5i cunoscu&e +i
de5ini&e se$ara&2 e sor&i&* e+ecului2 5iind din s&ar& gre+i&*.
3rice elemen& al Reali&*)ii2 al Cn&regului2 nu $oa&e 5i cunoscu& cu
ADEMERA" decI& Nn s&rIns* leg*&ur* cu "3A"E REALI"A"EA2 cu Cn&regul
Cn&reg.
Aces&a Nns* 5iind in5ini&2 e im$osi#il de cu$rins cu min&ea uman*2
reali&a&ea con&inuInd as&5el s* r*mIn* un Mis&er.
1u &oa&e aces&ea2 oamenii conce$ &o& 5elul de &eorii +i vi/iunii des$re ea2
ilu/ionIndu-se c* o cunosc. Ei re5u/* s* acce$&e ceea ce es&e eviden&:
mis&erul. Ei sun& cu$rin+i de ilu/ie2 de Maa.
O*cInd un e5or& sus)inu& de discriminare Nn&re 6umele2 Oorma +i 3#iec&ul
Nn sine2 Nn ceea ce $rive+&e &o& ceea ce ne Nncon4oar*2 &o& ceea ce exis&*2
oamenii vor $u&ea s* a4ung* s* $ercea$* ceea ce exis&*.
A&unci Nn min&ea lor va Nnce&a lu$&a con&rariilor2 va Nnce&a duali&a&ea2 vor
Nnce&a 5r*mIn&*rile da&e de lu$&a con&inu* a di5eri&elor &eorii2 idei2 $e care ei
le au des$re ceea ce exis&*. Aces&e 5r*mIn&*ri vor dis$are $en&ru c* aces&or
idei le va 5i lua&* O3RFA $e care o aveau $e vremea cInd erau gre+i&
con5unda&e cu ceea ce exis&* +i nu erau acce$&a&e ca a&are2 deci ca ceea ce
erau ele de 5a$&: ni+&e sim$le $*reri +i conce$&e nesemni5ica&ive +i li$si&e de
im$or&an)* des$re ceea ce exis&* Nn reali&a&e.
1Ind cunoa+&em ceea ce exis&*2 orice 5r*mIn&are dis$are.

1Ind cunoa+&em adev*rul Nn leg*&ur* cu orice lucru care exis&*2 a&unci
a$are mul)umirea.
Exis&* un adev*r rela&iv care a vala#il $en&ru 5iecare lucru +i $ro#lem* Nn
$ar&e. (e aces&a &re#uie s*-l cunoa+&em.
Li exis&* un adev*r a#solu& care a vala#il $en&ru &oa&e lucrurile2 $en&ru
&oa&* reali&a&ea2 $en&ru &o& ceea ce exis&*. Li $e aces&a &re#uie s*-l
cunoa+&em.
1<-
1eea ce nu &re#uie s* 5acem es&e s* con5und*m cele dou* &i$uri de
Adev*r.
De exem$lu2 cI&eva adev*ruri rela&ive la modul de cons&ruc)ie2
mani5es&are +i con&rol al $sihicului uman $o& 5i reg*si&e Nn aceas&* car&e.
Adev*rul a#solu& re5eri&or la reali&a&e2 la ceea ce exis&* Nns* &re#uie s* 5ie
$erce$u& direc&2 de 5iecare Nn $ar&e2 nu $oa&e 5i &ransmis2 dar $oa&e 5i
desco$eri&. 6u $oa&e 5i &ransmis $rin vor#e2 nu $oa&e 5i ex$us2 dar $oa&e 5i
cunoscu& $rin&r-un e5or& sus)inu&2 $rin&r-o acer#* c*u&are a lui.
A+a Nns* cum adev*rurile rela&ive la $sihic de care am $omeni& mai
devreme2 ara&* $sihicul a+a cum es&e ?5iind eviden& +i im$osi#il de
con&es&a&A la 5el adev*rul a#solu& ?sau Adev*rul Rela&iv la Reali&a&eA &re#uie
s* ne ara&e Reali&a&ea a+a cum es&e2 s* ne ara&e &o& ce ne Nncon4oar* a+a
cum es&e.
6oi &re#uie s* c*u&*m aces& adev*r2 s* c*u&*m aceas&* Mi/iune a ceea ce
es&e +i s* alung*m din $sihicul nos&ru 5alsele vi/iuni da&e de con5u/iile $e
care le 5acem Nn&re $ro$riile noas&re &eorii +i conce$&e des$re ceea ce exis&*2
+i ceea ce exis&*.
Doar aceas&* vi/iune ne $oa&e a4u&a cu adev*ra&. Doar aceas&* vi/iune ne
va aduce lini+&ea +i $acea2 mul)umirea +i &*cerea celui care +&ie2 celui care
cunoa+&e.
D* Nncerc*m dar s* cunoa+&em ceea ce exis&* $rin $erce$)ie direc&*2
eliminInd din $sihicul nos&ru &oa&e ideile +i conce$&ele des$re ceea ce
exis&*. Ele sun& singurele care ne Nm$iedic* s* vedem reali&a&ea a+a cum
es&e2 din cau/a con5u/iei $e care am &o& su#linia&-o $In* acum: le
con5und*m $e ele ?care sun& doar ni+&e &eorii2 conce$&e2 vise2 ilu/ii2 $*reri2
o$iniiA cu ceea ce exis&*U le con5und*m $e ele care se schim#* neNnce&a& cu
ceea ce nu se schim#* nicioda&*2 cu ceea ce es&e imua#il2 e&ern2
indescri$&i#il2 de nenumi&.
"oa&* ex$unerea $e care am 5*cu&-o $In* acum va 5i mul& mai u+or
Nn)eleas* dac* acolo unde am vor#i& Nn general des$re con5u/ia sus amin&i&*
ci&i&orul ar $ar&iculari/a cu un 5enomen oarecare ales de el.
Mai e de $reci/a& c* &oa&e aces&e &eorii +i conce$&e des$re ceea ce exis&*
+i care Nm$iedic* vi/iunea Reali&*)ii sun& $rin&re mul&e al&ele2 $ro$riile
noas&re &eorii +i conce$&e des$re su#iec&e ca: s$a)iul2 &im$ul2 via)a2
in&eligen)a2 mIn&uirea2 moar&ea2 $*mIn&ul2 s*n*&a&ea2 sco$ul2 u&ili&a&ea2
#inele2 r*ulQ +i se $oa&e con&inua cu &oa&e cuvin&ele +i no)iunile exis&en&e Nn
$sihic2 Nn min&e.
Mi/iunea Reali&*)ii2 vi/iunea a ceea ce exis&*2 vine a&unci cInd min&ea
&ace. "ace Nn &oa&e nivelurile ei de la cele mai su$er5iciale la cele mai
$ro5unde. E des&ul de di5icil a a&inge aceas&* "*cere a min)ii dar nu e
im$osi#il. Exis&* as&5el mai mul&e me&ode care $o& 5i 5olosi&e $en&ru aceas&a.
1I&eva vor 5i da&e Nn con&inuare.

1<7
!. Cu5 a2unge5 la ceea ce exi+t4
(en&ru Nnce$u& voi ex$une o me&od* care Nn #udismul Zen es&e cunoscu&*
ca +i 5etoda ;0A",L,I ?es&e o me&od* $e care insis&* mai mul& aceas&*
ramur* a #udismuluiA.
G3A6UL es&e o cons&ruc)ie greu de $rice$u& dar asu$ra c*reia dac* se
medi&ea/* un &im$ su5icien& de Nndelunga& se de/vol&* 5oar&e mul&
in&eligen)a +i ca$aci&a&ea de a desco$eri singuri adev*rurile exis&en)ei.
Goanul es&e de o#icei o Nn&re#are. 3da&* ce ne-am ho&*rI& s* lucr*m cu
el2 vom lua aceas&* Nn&re#are ?sau a5irma)ieA +i vom c*u&a s*-i g*sim un
r*s$uns. 6u ne vom mul)umii cu r*s$unsurile su$er5iciale2 cu r*s$unsurile
care de5inesc o no)iune $rin al&* no)iune. La 5iecare r*s$uns care Nl vom
desco$erii nu ne vom mul)umi cu el2 ci vom con&inua s* ne Nn&re#*m =de ce
a+a +i nu al&5elVJ Mom con&inua cu Nn&re#*rile o $erioad* des&ul de
Nndelunga&* ?cel $u)in cI&eva /ileA2 de $re5era#il Nn&r-o manier* con&inu*2
$In* vom sim)i c* a&ingem limi&ele min)ii. Imedia& du$* ce vom con+&ien&i/a
aces&e limi&e2 va veni $acea +i lini+&ea2 va veni "E1EREA.
A&unci vom vedea reali&a&ea nu $rin no)iuni +i conce$&e ci o vom vedea
$rin ceea ce es&e.
Goanurile cele mai $u&ernice sun& Nn&re#*rile cele mai sim$le:
1. 1e es&e o Nn&re#areV
-. 1e es&e via)aV
7. 1e es&e s$a)iulV
9. 1e es&e $erce$)iaV
B. 1e es&e un gIndV
8. 1e es&e cunoa+&ereaV
H. 1e ne li$se+&eV
M* ure/ succes Nn $rac&ica Goanului. Oi)i $erseveren)i2 nu v* l*sa)i $*c*li)i
de men&alul ac&ual $lin de ilu/ii2 care nu vrea ca voi s* a4unge)i Nn
$ro5un/imi.

AtenieM 6u 5ace)i aceas&* $rac&ic* dac* nu ave)i cel $u)in -. ani.
Men&alul vos&ru nu e Nnc* des&ul de $u&ernic s* su$or&e o as&5el de $rac&ic*.
M* rog s* lua)i Nn serios aces& aver&ismen&P
Dac* $e $arcursul $rac&icii sim)i)i +i cel mai mic semn care s* v*
Nngri4ore/e Nn leg*&ur* cu s*n*&a&ea voas&r* men&al* Nnce&a)i exerci)iul
imedia&.
Dac* nu v* sim)i)i $reg*&i)i2 nu 5ace)i aces& exerci)iu. 6u e o ches&iune de
5ric*2 ci $ur +i sim$lu nu sun&e)i des&ul de $reg*&i)i $en&ru a+a ceva. Ave)i
r*#dare $In* v* ve)i sim)i $reg*&i)i.

3 al&* me&od* es&e ceea ce s-ar $u&ea numi /-T0*A C0"T-/JL8RII
cunoscu&* Nn oga2 Nn #udismul &i#e&an2 Nn cre+&inism2 Nn #udismul Zen al
+colii so&o2 e&c.
Ea cons&* $ur +i sim$lu Nn a Nnce&a Nn mod voi& +i con+&ien& s* mai
1<9
5ormul*m sau s* mai de/vol&*m vreo &eorie sau vreun conce$& des$re orice
ne Nncon4oar*. Es&e o $rivire 5*r* comen&arii.
(rac&ican&ul doar con&em$l* $ro$riile sale ac)iuni +i ale celorlal)i2 5*r* a le
anali/a2 5*r* a Nncerca s* le Nn)eleag*2 doar N+i con&em$l* $ro$riile gInduri
5*r* a Nncerca s* le anali/e/e2 s* le sus)in*2 s* le de/vol&e2 s* le alunge. El
doar $rive+&e.
Aces& exerci)iu $oa&e 5i $rac&ica& s&Ind Nn&r-un loc anume2 cInd du$* ce
am lua& o $o/i)ie con5or&a#il*2 dac* avem ochii Nnchi+i2 doar ne $rivim
$ro$riile gInduri 5*r* a ne iden&i5ica cu ele2 5*r* a le anali/a2 5*r* a gIndi2
doar $rivim2 doar con&em$l*m.
Dac* avem ochii deschi+i $u&em s*-i concen&r*m Nn&r-un $unc&2 $*s&rInd
Nns* aceea+i a&i&udine de con&em$lare 5a)* de ceea ce vedem +i gIndim2 sau
$u&em s*-i l*s*m s* se $lim#e Nn voia lor 5*r* nici un sco$ anume2
men)inInd con&em$larea.
3da&* ce vom in&ra Nn aceas&* con&em$lare nu ne vom mai 5r*mIn&a
min&ea cu nici o no)iune2 nu ne vom gIndi la nimic2 nici de ce 5acem acel
exerci)iu2 nici cu ce sco$2 nici ce o#)inem din el2 nici la ce 5olose+&e2 nici c*
vom vedea reali&a&ea $rin el2 nici nu vom Nncerca s* Nn)elegem reali&a&ea
$rin vreo &eorie sau conce$&.
6u vom mai crea nici o &eorie2 nici un conce$&2 nici o idee2 nu vom mai
sus)ine nici un gInd2 nici un mod de gIndire. Mom 5i doar o#serva&ori. 6oi
doar vom con&em$la 5*r* a Nncerca Nn nici un 5el s* anali/*m.
A+a vom o#)ine cu &im$ul ?vi&e/a de o#)inere de$inde de cI& de mul&
$rac&ic*mA acea &*cere na&ural* a min)ii2 urma&* imedia& de vi/iunea a ceea
ce exis&*. KineNn)eles c* la Nnce$u& ne va 5i mai greu doar s* con&em$l*m2
5*r* a ne iden&i5ica2 5*r* a nu de/vol&a gIndurile2 5*r* a nu 5i 5ura)i de visuri2
&eorii2 conce$&e.
Dar s* $ersever*m. Roma nu s-a cons&i&ui& Nn cI&eva /ile. Imedia& ce
vedem c* sun&em iden&i5ica)i cu vreun gInd2 &eorie2 conce$&2 s* o l*s*m
acolo indi5eren& cI& de im$or&an&* ni se $are +i s* revenim imedia& la
con&em$lare. E o $ro#lem* de voin)*2 de dorin)* acer#* de a cunoa+&e
Adev*rul2 ceea ce exis&*.
1Ind aces&a va 5i a&ins2 va veni &*cerea min)ii.
Exerci)iul de con&em$lare $oa&e 5i 5*cu& +i chiar e recomanda& a 5i 5*cu& +i
Nn ac)iune 5iind2 dar aici &re#uie s* 5im a&en)i. 6u se recomand* a 5i 5*cu&
a&unci cInd avem de e5ec&ua& ac)iuni mai am$le +i care au un oarecare grad
de $ericulo/i&a&e.
1on&em$larea Nn mi+care $*s&rea/* aceea+i a&i&udine de con&em$lare2 de
da&a aceas&a Nn $lus Nns* con&em$l*m $ro$riile noas&re ac)iuni: dac*
mergem doar mergem2 dac* mInc*m doar mInc*m2 dac* #em a$* doar
#em a$*2 dac* alerg*m doar alerg*m. Min&ea &re#uie s* 5ie Nn $re/en& +i s*
con&em$le ceea ce $erce$e 5*r* a Nncerca s* in&er$re&e/e2 s* anali/e/e Nn
vreun 5el ceea ce $erce$e.
Ea doar con&em$l*2 nu mai creea/* +i nu mai de/vol&* nici o &eorie2
o$inie2 conce$& Nn leg*&ura cu indi5eren& ce $ro#lem* ?ma&erial* sau
s$iri&ual*A oricI& de im$or&an&* ni s-ar $*rea aceas&a.
1<B
(rac&icInd cu a&en)ie aceas&* con&em$lare2 re/ul&a&ele nu vor Nn&Ir/ia s*
a$ar*.
Mom alege un &im$ ?1. min.2 7. min.2 8. min.2 o /iQA Nn care vom ho&*rN
s* 5acem aces& exerci)iu +i vom Nnce$e s*-l 5acem cI& ne-am s&a#ili&.
De $reci/a& e doar c* a+a cum e +i normal2 cu cI& e mai lung &im$ul $e
care Nl dedic*m aces&or $rac&ici cu a&I& mai re$ede vor veni +i re/ul&a&ele. E
logic. Dar se recomand* &o&u+i cum$*&are +i echili#ru. Aces&ea vor 5i
s&a#ili&e de 5iecare Nn $ar&e du$* $osi#ili&a&ea +i dorin)a lui in&im* de a
a&inge Adev*rul2 de a desco$eri ceea ce exis&*.

3 al&* me&od* e cea care s-ar $u&ea numi a C0"C-"TR8RII.
De 5a$& am#ele me&ode $receden&e im$lic* concen&rarea: $rima asu$ra
unui G3A62 a doua concen&rarea asu$ra a ceea ce se $erce$e. Dar aces&ei
me&ode s*-i /icem a+a $en&ru c* e $u)in di5eri&* da&ori&* o#iec&ului
concen&r*rii. Ea e Nn&Ilni&* Nn cre+&inismul isihas&2 Nn oga2 Nn #udism2 Nn
hinduism2 la su5i+&iQ
1ons&* Nn concen&rarea asu$ra unui cuvIn&2 sau a unei $ro$o/i)ii2 a unei
man&re cI& mai mul& &im$ $osi#il Nn mod con&inuu +i neNn&reru$& 5*r* Nns* a
Nncerca a o Nn)elege2 5*r* a o anali/a2 5*r* a cons&rui $e #a/a ei2 5*r* a o
in&er$re&a2 doar con&em$lInd-o2 dac* s-ar $u&ea /ice a+a2 Nn sensul $reci/a&
mai sus.
As&5el de man&re care sun& 5olosi&e Nn di5eri&e &radi)ii sun& ca de exem$lu:
=Doamne Iisuse ;ris&oase2 5iul lui Dumne/eu2 mIn&uie+&e-m* $e mine2
$*c*&osulJ Nn isihasmul cre+&in2 5olosi&* mai ales de c*lug*rii cre+&inU sau
man&ra =_UJ Nn #udismul Zen2 sau man&ra =3MJ ?AUMA Nn hinduism2 sau
=0a&&e2 0a&&e2 (aragha&e2 (arasamga&he2 Koddi2 D%ahaJ 5olosi&* Nn #udism2
reg*si&* Nn lucrarea 5undamen&al* a aces&ei religii des$re ceea ce exis&*:
(ra4na (arami&a.
Cn &radi)ia di5eri&elor &i$uri de oga2 disci$olului2 c*u&*&orului2 i se
&ransmi&e $en&ru $rac&ic* o as&5el de man&r* care de o#icei2 i se s$une s* o
)in* secre&*. Aces&e man&re sun& 5orma&e din di5eri&e com#in*ri de vocale +i
consoane avInd sau nu o semni5ica)ie anume.
Im$or&an&* Nns* nu es&e man&ra Nn aces& exerci)iu2 ci a&i&udinea de
con&em$lare care &re#uie s* exis&e 5a)* de aceas&* man&r* care e re$e&a&*
Nn mod con&inuu +i neI&reru$& Nn min&e o $erioad* su5icien& de lung* de &im$
?$In* a4ungem la vi/iunea Reali&*)iiA.
Ia&* am da& mai Nnain&e cI&eva modali&*)i $rac&ice $rin care se $oa&e
a4unge la vi/iunea a ceea ce exis&*.
Acum im$or&an& es&e s* o alege)i
-8
$e cea care vi se $o&rive+&e cel mai
#ine +i s* o $une)i Nn $rac&ic*.
-8 1i&i&orul e invi&a& s*-+i com$le&e/e cunoa+&erea Nn aces& domeniu ci&ind c*r)i
des$re isihasmul cre+&in2 des$re su5ism2 des$re #udismul &i#e&an2 #udismul Zen2
des$re !oga2 Nn s$ecial T!oga Du&raT de (an&a4ali2 dar s* nu ui&e ceea ce e mai
im$or&an&: (RA1"I1AP
1<8
=Un gram de $rac&ic* valorea/* cI& o &on* de &eorieJ se s$une +i as&a a+a
e.
Cnce&a)i dar2 dragi ci&i&ori s* mai 5ormula)i la nes5Ir+i& &eorii +i conce$&e
des$re ceea ce exis&*2 Nnce&a)i s* mai c*u&a)i cunoa+&erea a ceea ce exis&*
Nn c*r)i +i c*u&a)i s* $rac&ica)i cI& mai mul&.
As&5el o s* a4unge)i Nn cele din urm* la vi/iunea Adev*rului.
As&5el o s* a&inge)i lini+&ea2 $acea2 ne$*&imirea2 &*cerea ...

CAL-A J- C,RTN

1. 4 privi5 realitatea a<a cu5 eH nu cu5 vre5 noi +4
=ieM

2. 4 con+tat45 care e 5odul de aciune cel 5ai
adecvat ace+tei realit4iM

%. 4 acion45H +4 ne adapt45 realit4ii a<a cu5 e eaH
c4ci ea e clar c4 nu +e va adapta dup4 noi.

!eci pe scurt
C0"TAT8 9I
A*AJT-AD8&T-M

1<H
(u&e)i desc*rca $en&ru lec&ur* al&e c*r)i de acela+i au&or de aici:
h&&$:''%%%.scri#d.com'Radu,-.Lucian,-.Alexandru
%e#: h&&$:''radu-lucian-alexandru.#logs$o&.com
E-mail: radu.lucian.alexandru@gmail.com
Id Messenger: radu_lucian_alexandru@ahoo.com
!ou"u#e $age: %%%.ou&u#e.com'radulucianalexandru
1<<

Deschiderea Universului Radu Lucian Alexandru

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Deschiderea Universului Radu Lucian Alexandru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radu Lucian Alexandru

S-ar putea să vă placă și