UNIVERSITATEA BUCURETI

FACULTATEA DE DREPT
CRIMINOLOGIE
SUPPORT DE CURS PENTRU NVMNTUL LA DISTAN
Prezentul u!!"rt #e $ur %re l% &%z' ult()% e#(*(e % lu$r'r((
MANUAL DE CRIMINOLOGIE + %ut"r V%ler(%n C("$le( + ,(
re!rez(nt' un (ntru)ent $%re -n$e%r$' ' .%$(l(teze -nu,(re%
$un",t(n*el"r ".er(te #e )%nu%l / n %$e%t' l"0($' %) !re.er%t ' nu
-n0reun') le$tur% $u tr()(ter( ,( n"te #e u&"l / Surele
&(&l("0r%.($e $u (n#($%re% $l%r' % %ut"r(l"r ,( "!erel"r e re0'e$ -n
)%nu%lul )en*("n%t %nter("r /
Pr"./#r/VALERIAN CIOCLEI
1
PRELEGEREA I 1 CERCETAREA CRIMINOLOGIC2 O&(e$tul $er$et'r((
$r()(n"l"0($e3 M"#%l(t'*( #e $un"%,tere+ !r"$e#ee+ .(n%l(t%te (n $er$et%re%
$r()(n"l"0($'3 De.(n(re% $r()(n"l"0(e(/
A4 OBIECTUL CERCETRII CRIMINOLOGICE
A54 FENOMENUL CRIMINAL 1 un !r() "&(e$t %l $er$et'r(( $r()(n"l"0($e
Sensurile expresiei fenomen criminal difer in raport de coninutul mai restrns sau
mai larg ce i se atribuie.
Uneori coninutul expresiei este redus la cel al noiunii de infraciune.
Alteori se are in vedere doar aspectul macro-criminologic prin utili!area expresiei
fenomen criminal inelegndu-se ansamblul infraciunilor.
Unii criminologi dau un sens foarte larg expresiei considernd ca in coninutul
acesteia trebuie s se regaseasc normele penale violarea acestora precum "i reacia
sociala represiv.
#entru a stabili ce intra in coninutul fenomenului criminal trebuie s pornim de la
aspectul individual al fenomenului $noiunea de crim% far a ignora factorul uman
$criminalul% "i s avem in vedere "i aspectul de mas al fenomenului $criminalitatea%.
A1.1% Cr()%/ &nelesurile posibile ale noiunii de crim'
a) sensul comun ( )n sens comun prin crim se desemnea! de regul o infraciune
intenionat )ndreptat )mpotriva vieii persoanei fie c este vorba de omor de omor
calificat pruncucidere* aceeasi denumire o regsim utili!at )n ca!ul unor infraciuni
care au un alt obiect +uridic principal dar care au ca re!ultat moartea unei persoane.
TEME :
- Indicai obiectul juridic al infraciunilor de : omor, omor calificat, pruncucidere.
- Dai exemple de infraciuni care au un alt obiect juridic principal dar care au ca
rezultat moartea ictimei.
,
b% sensul penal ( )n sens penal crima desemnea! o infraciune grav pentru care
legiuitorul stabile"te pedepse diferite "i proceduri speciale in raport cu celelalte
infraciuni*
Acest sens este dat de )mparirea tripartit a infraciunii )n ' crime delicte "i
contravenii.
&n doctrina penal noiunea de crim a fost "i este utili!at "i in sensul general de
infraciune de fapt penal.
TEME :
- !are a fost eoluia "mp#ririi tripartite a infraciunii "n le$islatia statelor europene
%i "n special "n cea a &om'niei.
- !are este concepia actualului !od penal rom'n cu priire la infraciune.
c% sensul criminolo$ic ( )n sens criminologic noiunea de crim are o accepiune
larg referindu-se la infraciune )n general. -ste )nsa inexact a pune semnul egalitii
)ntre infraciune "i noiunea de crim utili!at )n criminologie. .atorit oscilaiei )n
timp "i spaiu a legii penale cu puine excepii ceea ce ieri era considerat drept crim
ast!i nu mai este si invers ceea ce un stat sancionea! ca infraciune altul nu o face
"i invers.
/u se poate vorbi ast!i de o definiie a crimei complet si unanim acceptat de ctre
doctrina criminologic. &n sens criminologic notiunea de crim trebuie s porneasc
de la conceptul de infraciune din dreptul penal )ns trebuie s mearg dincolo de
acesta.
0onform art. 11 alin. 1 din 0odul penal pentru ca o fapt s fie considerat
infraciune trebuie s )ndeplineasc cumulativ trei condiii eseniale'
a% s fie prev!ut de legea penala *
b% s pre!inte pericol social *
c% s fie comis cu vinovie.

&n sens criminologic noiunea de crim desemnea!a fapta penal sau fapta cu
+ustificat aparen penal . &n preocuprile criminologiei intr si studierea
comportamentelor deviante.
TEME :
- Explicai ce "ntele$ei prin condiia ca o fapt# s# fie preazut# "n le$ea penal#
pentru a putea fi considerat# infraciune (
- !e este ino#ia ) !are sunt formele ino#iei (
- Deosebii pericolul social abstract de pericolul social concret.
A1.,% Cr()(n%lul / /otiune.
2
&n sens general infractorul sau delincventul este persoana care a comis o infraciune.
&n sens penal mai riguros se adaug "i condiia existenei unei 3otrri definitive de
condamnare.
4ntr )n categoria criminologic de criminal persoana care comite o crim )n sensul
de fapt penal sau cu +ustificat aparen penal.
TEME :
- Dai exemple de situaii "n care , fa# de o persoan# se poate utiliza termenul de
criminal , far# "ns# a se putea utiliza termenul de infractor.
A1.2% Cr()(n%l(t%te%/
/oiune ( desemnea! la modul general ansamblul faptelor penale comise )ntr-un
spaiu si )ntr-o perioad de timp determinate.
0lasificarea subiectiv a criminalittii
- )n funcie de interesul cercetrii criminologice si prin urmare de diferitele elemente
de referin cu care se operea! putem avea' criminalitate national regional !onal
sau continental* criminalitate violent "i criminalitate viclean * criminalitate adult
"i criminalitate +uvenil * etc.
TEME :
- de ce numim acest tip de clasificare * subiecti# + )
0lasificarea obiectiv a criminalitii'
- se refer la categorii de criminalitate general valabile independente de orice criteriu
de referin impus arbitrar .
- are drept criteriu existena obiectiv a unor grade diferite de cunoa"tere a faptelor
penale de ctre organele de +ustiie.
1% 0riminalitatea real *
- se refer la ansamblul faptelor penale comise efectiv indiferent dac ele sunt sau
nu sunt cunoscute de catre vreunul din organele +ustiiei penale.
- o cunoa"tere riguros "tiinific a acestei categorii nu este posibil.
,% 0ifra neagr a criminalitaii *
- repre!int ansamblul faptelor penale care se comit efectiv dar care nu a+ung la
cuno"tina organelor de +ustitie penal.
- factorii care generea! cifra neagr a criminalitii '
A% abilitatea infractorilor *
5% ineficiena organelor de cercetare penal care poate decurge
din' 4% organi!area deficitar a acestora* 44% incompetena
profesional* 444% incorectitudinea unor funcionari*
6
0% pasivitatea victimelor.
- posibilitile de evaluare a cifrei negre a criminalitii'
A% Anc3etele de auto-confesiune*
5% Anc3etele de victimi!are.
2% 0riminalitatea aparent $sau relevat% *
- repre!int totalitatea faptelor cu aparen penal a+unse la cunostina organelor
de +ustiie.
6% 0riminalitatea legal $sau +udecat%.
- cuprinde faptele penale pentru care s-a pronunat o 3otrre +udectoreasc de
condamnare definitiv.
TEME :
- Exprimai cifra nea$r# a criminalit#tii "ntr-o ecuaie matematic#.
- !e "nele$ei prin abilitatea infractorilor )
- Explicai diferena dintre ipoteza "n care abilitatea infractorilor este o cauz#
care $enereaz# cifra nea$r# a criminalit#ii %i ipoteza in care abilitatea
infractorilor determin# infraciuni ajunse la cuno%tina or$anelor judiciare
dar r#mase cu autorul neindentificat .
- !are pot fi sursele unei or$aniz#ri deficitare a or$anelor de cercetare
penal# )
- !e se "nele$e prin pasiitatea ictimelor, drept cauz# care $enereaz# cifra
nea$r# a criminalit#ii ) Exemplificai.
- Explicai ce reprezint# anc,etele de auto-confesiune %i anc,etele de
ictimizare.
- !are sunt modalit#ile de sesizare a or$anelor de urmarire penal# despre
s#'r%irea unei infraciuni )
- -nde sunt "nre$istrate , de re$ul# , mai "nt'i, sesiz#rile priind s#'r%irea
unei fapte penale )
- !are sunt cazurile "n care punerea "n mi%care sau exercitarea actiunii penale
este "mpiedicat# )
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- !are sunt sensurile noiunii de crim# )
- /oiunea de criminalitate-clasificarea obiecti# .
- !ifra nea$r# a criminalit#ii ( factorii care o $enereaz# , posibilit#i de
ealuare .
- !riminalitatea aparenta .
- !riminalitatea le$al#.
7
A64 PRACTICA ANTICRIMINAL 1 Al #"(le% "&(e$t %l $er$et'r((
$r()(n"l"0($e
A,.1% .ublul caracter al cercetrii criminologice
-xist opinii care consider criminologia drept o "tiin fundamental ori teoretic "i
opinii potrivit crora cadrul criminologiei se reduce la cercetarea aplicativ. &ntre cele
dou extreme exist si o cale de mi+loc care sublinia! dubla finalitate a cercetrii
criminologice.
.ublul caracter al criminologiei determin dublarea obiectului cercetarii
criminologice.
A,.,% #ractica anticriminal
0ategoriile de mi+loace folosite in lupta impotriva criminalitii'
a% mi+loacele +uridice ( totalitatea normelor de drept ce contribuie direct sau
indirect la combaterea fenomenului criminal.
b% mi+loacele empirice ( ansamblul practicilor institutionale care au ca scop
combaterea si prevenirea criminalitaii.
.omeniile principale de lupt contra criminalitii '
a% domeniul dreptului penal si al aplicarilor lui concrete *
b% domeniul tratamentului delincvenilor *
c% domeniul prevenirii criminalitii.
TEME :
- !are este finalitatea celor trei domenii principale de lupta impotria
criminalitatii )
- !e se "nele$e prin st#p'nirea fenomenului criminal )
- !e se "nele$e prin practic# anticriminal# )
I/T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- 4ractica anticriminal# : noiune ( mijloacele %i domeniile de lupt# "mpotria
criminalit#ii
B4 M"#%l(t'*( #e $un"%,tere (n $er$et%re% $r()(n"l"0($'
51% 0unoa"trea descriptiv
Urmre"te stabilirea caracteristicilor externe $ aparente % ale fenomenului criminal.
0ategorii utili!ate de cunoa"terea descriptiva '
a% 8olumul*
b% Structura*
c% .inamica'
- tendinele pe termen lung*
- variaiile se!oniere*
- mi"crile accidentale.
9
TEME:
- Explicai noiunile de olum, structur# %i dinamic#.
5,% 0unoa"terea cau!al
8i!ea! aflarea cau!elor conditiilor si factorilor care determin sau favori!ea!
fenomenul criminal .
-xplicaiile de natur cau!al se ba!ea! pe concepte precum ' cau!e condiii
factori etc.
TEME:
- !e cate$orii de factori pot aciona asupra fenomenului criminal)
52% 0unoa"terea dinamic
Urmre"te )ntelegerea proceselor ce )nsoesc trecerea la actul criminal mecanismele
interne ale acestuia.
-xplicaiile ba!ate pe cunoa"terea dinamic folosesc categorii economice precum '
eficien raionalitate oportunitate utilitate finalitate etc.
TEME:
- !e aspecte preocup# aceast# modalitate de cunoa%tere)
56% 0unoa"terea axiologic
Urmre"te s stabileasc pe ba!a unor criterii "tiinifice valoarea mi+loacelor
aplicate in lupta )mpotriva fenomenului crirminal.
0riteriile "tiinifice sunt legate de noiunea de eficacitate respective de efectele
mi+loacelor utili!ate )mpotriva fenomenului criminal .
TEME:
- !omentai "n ce m#sur# mijloacele utilizate "n practica anticriminal# au la baz#
rezultate ale unor cercet#ri %tiinifice .
I/T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- Explicai principalele cate$orii cu care opereaz# cunoa%terea
descripti# 5 olum , structur# , dinamic# )
- 6r#tai care sunt deosebirile dintre cunoa%terea cauzal# %i cunoa%terea
dinamic#(
- Explicai "n ce const# cunoa%terea axiolo$ic# %i precizai la care dintre
obiectele cercet#rii criminolo$ice se refer# .
C4 Pr"$e#ee -n $er$et%re% $r()(n"l"0($'
#rocedeele utili!ate )n cercetarea criminologic pot fi grupate )n dou
categorii' metode "i te3nici .
1
01% :etode
0uvntul metod are origine greac )nsemnnd )ntr-o traducere liber calea ce
trebuie urmat .
/oiunea de metod "tiinific poate fi definit ca ansamblul procedeelor care conduc
gndirea spre cunoa"tere.
a% :etoda inductiv
- const )n ansamblul procedeelor prin care gndirea trece de la particular la
general.
b% :etoda deductiv
- repre!int un ansamblu de procedee care const )n aplicarea unui principiu
general la un ca! particular.
c% :etoda empiric
- aceast metod este proprie "tiinelor empirice ba!ate pe observarea realitii "i
pe experien "i este re!ultatul combinrii primelor dou metode.
- )n sc3ema clasic a metodei empirice se disting trei etape 'observarea faptelor
inducia ipote!ei "i verificarea experimental
- particularitile metodei empirice )n cercetarea criminologic se manifest )n
legatur cu ' 1. ;bservarea faptelor *
,. 8erificarea experimental.
d% Alte metode * clasificri deverse.
1. clasificarea ba!at pe diferena dintre cercetarea criminalitii
si cercetarea crimei
,. clasificarea care porne"te de la enumerarea activitilor
concrete de cercetare $ este si ca!ul lui -d<in Sut3erland%
2. clasificarea care distinge )ntre metoda cantitativ "i metoda
calitativ
TEME :
!are sunt particularit#ile metodei empirice "n cercetarea criminolo$ic# )
0,% =e3nici
#rin te3nic de cercetare se desemnea! felul practic )n care se utili!ea! o metod
procedeul concret prin care se obin date despre realitatea studiat.
0,.1% =e3nicile macrocriminologice
- sunt procedee care permit obinerea de date cu privire la criminalitate msurarea
acesteia.
#rincipalele te3nici macrocriminologice '
a% Statisticile criminale ( procedee prin care se contabili!ea!a si exprim numeric
diferitele categorii de criminalitate.
-xist dou tipuri de statistici '
-statistici oficiale*
-statistic private.
.atele oferite de statisticile criminale sunt relative deoarece exist diferii factori care
le pot vicia "i de aceea ele trebuie s fie interpretate cu pruden .
>
?actori obiectivi care concurea! la vicierea statisticilor'
- modificri intervenite )n legislaie *
- modificri intervenite )n sistemele de )nregistrare "i prelucrare a
datelor eventualele erori materiale )n )nregistrare *
- fluctuaiile intervenite in activitatea organelor represive.
?actori subiectivi '
- falsificarea datelor pur "i simplu*
- pre!entarea trunc3iat a datelor "i punerea in lumin cu precdere a
anumitor cifre *
- campaniile anti-x infraciune.
TEME:
- Explicai de unde proine relatiitatea statisticilor criminale.
- .n ce fel pot fi influenate datele statistice , de campaniile "mpotria anumitor
infraciuni )
b% =e3nicile de evaluare a cifrei negre
repre!int acele procedee prin care se stabile"te cu aproximaie valoarea cifrei negre a
criminalitii * ele sunt de dou feluri '
1. Anc3etele de auto-confesiune *
,. Anc3etele de victimi!are.
c%-stimrile privind costul crimei
constau )n evaluarea pre+udiciilor materiale cau!ate prin comiterea de infraciuni la
care se adaug si evaluarea c3eltuielilor necesare )ntreinerii "i funcionrii aparatului
represivo-preventiv.
0,.,% =e3nicile microcriminologice
- sunt procedeele care permit cunoa"terea crimei ca fenomen individual.
#rincipalele te3nici microcriminologice
a% -xamenul clinic
- presupune observarea delincventului condamnat la locul de detenie' studierea
dosarului de personalitate control medical anc3et social complet.
- ba!ele examinrii clinice au fost puse de criminologul belgian -tienne de @reeff.
b% 5iografiile criminale
- repre!int procedee de investigare a trecutului delincventului prin ' interviuri cu
acesta exploatarea surselor cu caracter biografic $fi"e medicale ca!ier +udiciar
acte civile etc.% autobiografiile spontane.
c% Studiile de urmrire $follo< up studies%
- sunt procedee destinate a observa devenirea criminalului evoluia acestuia pe o
perioad lung de timp $7-17 ani% dupa efectuarea pedepsei.
- cele mai cunoscute studii de acest gen au fost efectuate in SUA in anii 7A-9A.
d% Studiile prin co3orte
B
- repre!int procedee destinate a sesi!a devenirea colectiv a unui ansamblu de
subieci aparinnd unei anumite categoriri.
0o3orta este ansamblu indivi!ilor care au trait in cursul aceleiasi perioade un
eveniment fundamental din existena lor cum ar fi na"terea sau cstoria.
I/T&E01&I 2 3-0IE!TE:
- Metoda empiric# %i particularit#ile ei "n cercetarea criminolo$ic# (
- Te,nicile macrocriminolo$ice(
- Te,nicile microcriminolo$ice.
D4 F(n%l(t%te% $er$et'r(( $r()(n"l"0($e
.1% Scopul cercetarii criminologice
a% Scopul imediat ( cunoa"terea fenomenului criminal )n toat complexitatea lui
prin stabilirea cau!elor "i condiiilor care )l determin si respectiv favori!ea!
precum "i a proceselor care )l caracteri!ea!.
b% Scopul mediat ( stabilirea celor mai eficiente mi+loace utili!ate )n practica
anticriminal pentru limitarea fenomenului criminal "i a consecinelor
acestuia
.,% ?unciile cercetrii criminologice
&ntr-o delimitare cu caracter general avem' o funcie teoretic si o funcie practic.
&ntr-o alt clasificare avem' funcia teoretico-aplicativ pe de o parte si funciile
aplicativ "i prospectiv pe de alta parte.
&ntr-o a treia clasificare avem '
a% funcia descriptiv *
b% funcia explicativ *
c% funcia predictiv *
d% funcia profilactic.
I/T&E01&I 2 3-0IE!TE:
- 3copul %i funciile cercet#rii criminolo$ice
E4 De.(n(re% $r()(n"l"0(e(
E54 D")en(ul $r()(n"l"0(e(
1A
#roblema domeniului criminologiei presupune delimitarea acesteia fa de celelalte
preocupri "tiinifice ori practice legate de fenomenul criminal
TEME:
- Eideniai printr-o reprezentare $rafic# , dup# care explicai deosebirea dintre
criminolo$ia teoretic# %i criminolo$ia aplicati# 5a se edea fi$ura nr. 7 din manual).
-1.1% .reptul penal si criminologia
.reptul penal ' - ramur a sistemului de drept
- ramur a "tiintelor +uridice
0riminologia se afl )ntr-o relaie de interdependen att cu dreptul penal ca ramur a
sistemului de drept ct "i cu dreptul penal ca "tiin .
#e de o parte criminologia utili!ea! unele concepte din dreptul penal pe de alt
parte re!ultatele cercetrii criminologice pot fi utili!ate )n ameliorarea legislaiei
penale "i )n doctrina penal .
.iferena esential intre criminologie si dreptul penal const in aceea ca )n timp ce
prima este o stiinta empiric ce utili!ea! cu prioritate rationamentele inductive cea
de a doua este o "tiin normativ ce operea! cu metoda deduciei.
-1.,% #olitica anticriminal si criminologia
#olitica anticriminal a fost definit ca anali!a si intelegerea fenomenul criminal pe
de o parte "i punerea )n aplicare a unei strategii pentru a rspunde situaiilor de
delincven sau devian pe de alta parte . Ce!ult un dublu caracter al politicii
anticriminale '
- "tiina politicii anticriminale *
- practica anticriminal.
.in definiia dat nu re!ult un element important ' deci!ia de politic anticriminal.
Aceasta exprim voina politic si are un caracter statal. Dund )n calcul "i acest
element se a+unge la urmtoarea definiie '
#olitica anticriminal repre!int ansamblul teoriilor "i strategiilor concepute )n scopul
stpnirii fenomenului criminal precum si sistemul mi+loacelor aplicate efectiv de
stat )n acela"i scop .
&neleas )n sensul artat anterior politica anticriminal stabile"te cu criminologia o
prim relaie )n plan teoretic )n sensul c re!ultatele cercetrii criminologice
fundamentale trebuie s fie valorificate de "tiina politicii anticriminale . ; a doua
relaie se stabile"te )n plan practic criminologia aplicativ fiind cea care )"i propune
evaluarea practicii anticriminale deci evaluarea unei pri EEa politicii anticriminale.
TEME:
- Explicai cum se stabile%te la niel teoretic %i "n plan practic le$atura "ntre
criminolo$ie si politica anticriminal# .
11
-1.2% 0ontrolul fenomenului criminal
&n noiunea de control se include att cunoa"terea fenomenului criminal ct "i
stpnirea acestuia.
0riminologia dreptul penal "i politica anticriminal au o contribuie esenial la
asigurarea controlului asupra fenomenului criminal .
&ntr-o variant ideal sistemul de control al fenomenului criminal ar trebui s aib )n
mare urmtoarea dinamic ' )ntr-un prim circuit criminologia teoretic anali!ea!
fenomenul criminal iar datele obinute sunt transmise "tiinei politicii anticriminale
care pe ba!a datelor obinute elaborea! proiecte normative "i strategii de combatere
a fenomenului criminal * proiectele se vor transforma )n deci!ii de politic
anticriminal iar punerea lor )n aplicare se va face prin intermediul mi+loacelor
$ +uridice ori empirice % care acionea! )n !ona practicii anticriminale * )ntr-un al
doilea circuit intervine criminologia aplicativ care va evalua practica anticriminal
"i impactul acesteia asupra fenomenului criminal pentru a identifica soluiile cele mai
utile )n prevenirea "i combaterea fenomenului criminal * datele astfel obinute vor fi
retransmise )n !ona "tiinei politicii anticriminale pentru corectarea msurilor iniiale .
$ a se vedea figura nr. 6 din manual % .
E64 De.(n(*(% $r()(n"l"0(e(
.efiniia criminologiei ( caracterul compex "i dificil de abordat al obiectului
criminologiei a impus existena unor maniere diferite de abordare concreti!ate
in diverse tipuri de definiii.
=ipuri de definiii
1. ; prim difereniere are ca surs principal perceperea sau abordarea diferit a
domeniului criminologiei. Au existat doua tendine'
- pe de o parte tendina de reali!are a unor cercetri speciali!ate cu
caracter etiologic *
- pe de alt parte o tendin integratoare de reunire a tuturor cercetrilor
speciali!ate sub umbrela unei "tiine unice complexe.
Au re!ultat dou maniere de definire a criminologiei '
a% definiiile de tip restrictiv ( considerau criminologia drept o "tiin a cau!elor
criminalitii strina de preocuparile profilactice *
b% definiiile de tip extensiv ( care au pre!entat criminologia drept o "tiin
integratoare preocupat att de etiologia criminal ct "i de aspectele
preventiv-represive.
,. A doua difereniere re!ult din abordarea diferit a obiectului criminologiei
-xemple de diferite definitii
- definiia dat de -. .urF3eim
- definiia dat de -nrico ?erri
1,
&n pre!ent doctrina criminologic este dominata de o vi!iune ec3ilibrat )n ceea ce
prive"te definiia criminologiei reinndu-se att preocuprile etiologice "i dinamice
)n raport cu fenomenul criminal ct "i preocuprile profilactice.
#osibil definiie ' criminologia repre!int ansamblul cercetrilor cu caracter "tiinific
ce se ocup ' pe de o parte cu studierea fenomenului criminal urmrind cunoa"terea
complex a acestuia iar pe de alt parte cu evaluarea practicii anticriminale )n scopul
optimi!rii acesteia.
I/T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- Dreptul penal %i criminolo$ia (
- 4olitica anticriminal# %i criminolo$ia (
- !ontrolul fenomenului criminal (
- Definiia criminolo$iei.
PRELEGEREA II 1 CRIMINOLOGIE ETIOLOGIC 2 Pr()ele e7!l($%*(( $u
!r(8(re l% .en")enul $r()(n%l
De.(n(*(% $r()(n"l"0(e( et("l"0($e ' acea subramur a criminologiei teoretice ce se
ocup cu studierea cau!elor condiiilor sau factorilor care determin ori
favori!ea! fenomenul criminal.
A4 Be$$%r(%+ !re$ur"r %l 09n#(r(( $r()(n"l"0($e
0esare 5onesana marc3i! de 5eccaria este considerat fondatorul dreptului penal
modern. Ducrarea lui 5eccaria G.espre delicte "i pedepse pre!int "i ast!i un real
interes care nu este numai de ordin istoric. .up mai bine de dou secole prin
valoarea lor ideile lui 5eccaria sunt )nc actuale.
A1% .espre delicte "i pedepse ( con+unctura
Ducrarea .espre delicte "i pedepse a aparut la :ilano )n anul 1196. Autorul 0esare
5eccaria era la vremea aceea un necunoscut ce nu )mplinise )nc ,1 de ani.
0on"tient de H ere!ia I ideilor sale autorul "i-a luat unele msuri de precauie pentru a
evita o ciocnire direct cu autoritile.
0ontrar temerilor autorului cartea a avut un succes imediat si spectaculos.
4deile cuprinse )n aceast lucrare au declan"at transformri rapide si radicale in
sistemele penale ale unor state europene. #rincipiile umaniste formulate )n cuprinsul
tratatului au stat la ba!a redactrii unor articole importante din H .eclaraia drepturilor
omului "i ceteanulu I de la 11>B.
12
5eccaria "i-a facut studiile preuniversitare )ntr-un colegiu ie!uit. Ulterior a obtinut
titlul de doctor )n drept canonic "i drept roman absolvind cursurile Universitatii din
#avia. 5accaria nu a urmat )nsa o cariera +uridic.
Ulterior publicrii tratatului 5eccaria a abandonat att studiile +uridice ct "i pe cele
filo!ofice. -l a fost numit profesor de economie politic la Universitatea din :ilano.
.e"i a mai publicat cateva lucrri )n domeniul economiei precum "i un studiu H despre
natura stilului I singura lucrare cu adevarat valoroas a lui 5eccaria a rmas =ratatul
despre delicte si pedepse.
&n =ratatul su 5eccaria demolea! un )ntreg sistem +uridico-penal cu rdcini
adnci iar pe locul rmas gol fixea! doar civa H piloni I. -l a fost con"tient c
dac ar fi oferit variante complete acestea ar fi fost la rndul lor imperfecte iar
confruntarea ar fi fost deturnat spre criticarea acestora.
TEME :
- Ideile cuprinse "n Tratatul lui 0eccaria au declan%at transform#ri radicale "n
sistemele penale ale mai multor state europene. Dai exemple de astfel de
transform#ri.
A,% #rincipalele idei
Structura lucrrii lui 5eccaria are la ba! doua coordonate '
- demolarea vec3ilor "abloane ale gndirii +uridico-penale total
anacronice *
- stabilirea principiilor de ba! )n vederea unei noi construcii legislative
)n domeniul penal.
#e aceste dou coordonate principalele idei exprimate )n opera lui 5eccaria ar putea
fi sistemati!ate astfel '
1. 0odificarea riguroas a delictelor "i pedepselor necesitatea elaborrii unui corp de
legi scrise clare si accesibile.
- ceteanul nu poate fi limitat )n drepturile sale individuale dect prin
voina legiuitorului ca repre!entant al voinei generale *
- ceteanul trebuie sa fie prote+at impotriva abu!urilor puterii *
- ceteanul trebuie s cunoasc ceea ce este permis "i ceea ce este
inter!is.
TEME :
- Explicai eoluia principiului le$alit#ii delictelor %i pedepselor, principiu susinut
de ideea codific#rii delictelor %i pedepselor, exprimat# de 0eccaria.
,. Justificarea pedepsei prin caracterul ei retributiv descura+ant "i prin urmare util
pentru conservarea ordinii sociale.
5eccaria susine necesitatea unor pedepse proporionale cu delictul. &n acela"i timp
pedeapsa nu trebuie s urmareasca o c3inuire a vinovatului.
2. /ecesitatea aplicrii unor pedepse moderate dar sigure "i prompte.
16
5eccaria atrage atenia c violena pedepselor este contagioas "i determin cre"terea
violenei )n comportamentele individuale. Slbticia pedepselor este nu numai
inuman dar "i inutil deoarece nu rigoarea supliciului ci certitudinea pedepsei
poate exercita un rol preventiv.
6. .esfiinarea pedepsei cu moartea.
5eccaria este primul care )ntr-o lucrare publicat pune sub semnul )ntrebrii dreptul
de a recurge la pedeapsa cu moartea solicitnd abolirea acesteia.
#edeapsa cu moartea nu poate fi )ntemeiat pe nici un drept.
#edeapsa cu moartea nu este nici necesar "i nici util.
H Spectacolul )nspimnttor dar momentan al morii unui scelerat este pentru crim o
frn mai slab dect lungul "i continuul exemplu al unui om privat de libertatea sa. I
TEME :
- 0eccaria admite existena a dou# excepii , dou# situaii "n care pedeapsa cu
moartea ar putea fi necesar# . !are sunt acestea)
7. 4ntroducerea sistemului acu!ator )n procedura penal * necesitatea ca +udecata "i
probele s fie publice.
5eccaria critic ierar3ia probelor "i sugerea! ca la ba!a aprecierii +udectorului s
stea H intima convingere I. ; asemenea convingere nu poate fi format dect pe ba!a
unui proces public "i contradictoriu.
-ste criticat sistemul prin care se impune inculpatului prestarea unui +urmnt.
9. .esfiinarea torturii ca procedeu de anc3et ca mi+loc de obinere a probelor.
-ste demascat )n mod virulent caracterul inuman al torturii dar )n acela"i timp este
demonstrat inutilitatea ineficiena +uridic a acesteia.
1. /ecesitatea prevenirii delictelor.
4n finalul cartii sale 5eccaria a+unge la conclu!ia c merit mai mult a preveni
crimele dect a le pedepsi .
4deea de prevenire apare ca o finali!are fireasc a tuturor concepiilor exprimate de
5eccaria )n legtur cu natura "i rolul legii penale cu natura "i rolul pedepsei .
TEME:
- Ideea necesit#ii preenirii delictelor mai fusese exprimat# p'n# la 0eccaria)
A2% Actualitatea gndirii beccariene
17
:ulte din ideile lui 5eccaria de"i la prima vedere exprim realiti +uridice
incontestabile au ramas "i in pre!ent cel putin parial simple de!iderate de unde "i
caracterul lor mereu actual.
1% #rincipiul legalitii este lipsit de finalitate atta timp ct din cau!a
inflaiei legislative "i a lipsei de claritate a unor incriminri
destinatarul legii penale nu mai este )n msur s o cunoasc *
,% 0aracterul retributiv al pedepselor domin politicile represive )n
detrimentul caracterului educativ *
2% 0ercetri criminologice recente au confirmat faptul c certitudinea
pedepsei are un rol preventiv mai eficient dect severitatea pedepsei .
6% .e"i la nivel european pedeapsa cu moartea a fost abolit )n lume
exist )nc un mare numr de state unde pedeapsa capital este )nc
aplicat fapt ce face ca de!baterea pro "i contra acestei pedepse s fie
de mare actualitate.
7% -xist )n continuare diferene marcante )ntre sistemul acu!atorial
$ anglo-american % "i cel inc3i!itorial sau mixt specific -uropei
continentale .
9% =ortura de"i a fost scoas din arsenalul legal al mi+loacelor de anc3et
din rile civili!ate continu s fie utili!at )n mod ilegal la proporii
)ngri+ortoare .
1% #revenirea criminalitii repre!int componenta esenial a oricrei
politici anticriminale contemporane .
TEME :
- Eplicai actualitatea fiecareia din ideile exprimate de 0eccaria "n opera sa Despre
delicte %i pedepse.
A6% .imensiunea criminologic
;pera lui 5eccaria conine idei filo!ofico-+uridice cu un mare impact socio-legislativ
"i de o mare longevitate.
0reaia lui 5eccaria are "i o dimensiune criminologic incontestabil.
&n cursul =ratatului regsim germeni ai ideilor exprimate ulterior de ?erri @arofalo
Sut3erland.
5eccaria a avut intuiii corecte din punct de vedere criminologic cum ar fi '
- rolul certitudinii pedepsei )n limitarea criminalitii *
- caracterul criminogen al unor practici "i institutii +uridice.
I/T&E01&I 2 3-0IE!TE
- 4rincipalele idei exprimate de 0eccaria "n opera sa Despre delicte %i
pedepse.
- 6ctualitatea ideilor lui 0eccaria.
&E8E&6TE :
Despre delicte %i pedepse - actualitatea principiilor 5 ideilor ) lui 0eccaria
B4 Pr(n$(!%lele ,$"l( $r()(n"l"0($e
19
51% Kcoala geografic $sau cartografic%
Cepre!entani ai acestei scoli au fost belgianul Luetelet si france!ul @uerrM
Dambert Adolp3e Luetelet $11B9-1>16% doctor in matematic a fost directorul
;bservatorului astronomic din 5ruxelles.
#rincipala sa lucrare a fost ' H .espre om "i de!voltarea facultilor sale sau -seu de
fi!ic social I unde sunt cuprinse principalele constatri legate de fenomenul
criminal. Aceast lucrare completat "i revi!uit a fost republicat spre sfr"itul
carierei lui Luetelet sub denumirea H ?i!ica social sau -seu cu privire la de!voltarea
facultilor omului I.
Luetelet aplic fenomenelor sociale metode )mprumutate din fi!ic "i reali!ea! o
"tiin a omului mediu fi!ica social.
Accentuea! importana educatiei morale care prevalea! asupra instruciei "colare.
Aprecia! c nu srcia generea! criminalitate ci mai degrab discrepana )ntre
posibilitile materiale "i nevoile aspiratiile oamenilor.
Andre-:ic3el @uerrM $1>A,-1>99% +urist de profesie a fost directorul
departamentului de statistic penal de la :inisterul Justiiei din ?rana.
Ducrri '- H -seu asupra statisticii morale in ?rana I *
- H Statistica moral a Angliei comparat cu Statistica moral a ?ranei I.
Ceparti!ea! departamentele france!e )n cinci regiuni )n cadrul crora observ o
regularitate a criminalitii. .in aceast regularitate remarcabil re!ult ideea potrivit
creia precum fenomenele naturale comportamentul uman este "i el supus unor
legiEE .
0onstat "i el ca "i Luetelet c nici saracia "i nici instrucia "colar nu au o
influen direct asupra dinamicii criminalitii.
0ercetrile ambilor repre!entani ai "colii geografice s-au ba!at pe primele statistici
criminale europene.
0ei doi cercettori au formulat H Degea termic a criminalitii I lege potrivit creia '
NE infraciunile )mpotriva persoanelor predomin )n regiunile sudice "i )n timpul
se!onului cald iar infraciunile contra patrimoniului predomin )n regiunile nordice
"i )n timpul se!onului rece NE .
TEME :
- !e constat# 9e$ea termic# a criminalit#ii )
5,% Kcoala DMone!
11
Alexandre Dacassagne $1>62-1B,6% profesor de medicin legal la Universitatea din
DMon a fost principalul exponent al acestei "coli.
=eoria lui Dacassagne se poate re!uma la cteva aforisme care au rmas celebre '
- ;rice act duntor existenei unei colectiviti este o crim *
- ;rice crim este un obstacol )n calea progresului *
- :ediul social este H supa de cultura I a criminalitii * microbul este
criminalul un element care nu are importan dect )n !iua )n care
gase"te H supa I care )l face s fermente!e *
- Societile au criminalii pe care )i merit.
;piniile mai sus mentionate au reu"it s induc )n eroare pe muli istorici ai
criminologiei care au facut din Dacassagne H "eful I unei "coli a mediului social
practic inexistent.
&n realitate Dacassagne a fost un parti!an al frenologiei lui @all "i un admirator secret
al lui Dombroso pentru criticarea caruia "i-a dedicat aproape )ntreaga energie.
Da moartea lui Dombroso Dacassagne abandonea! orgoliile "i public un articol
elogios la adresa rivalului sau.
52% Kcoala socialist
Are ca fundament opiniile formulate de :arx $1>1>-1>>2% "i -ngels $1>,A-1>B7%.
#otrivit conceptiei marxiste criminalitatea depinde de conditiile economice )n sensul
c inegalitatea economic generea! criminalitate.
.in considerente ideologice "coala socialist pre!int o variant extrem
transformnd explicaii pariale )n explicaii cu caracter general valabile pentru
fenomenul criminal )n ansamblu. Se comite astfel o eroare de ordin "tiinific sesi!at
c3iar )n epoc de @arofalo.
0derea comunismului a antrenat pierderea unicului suport al criminologiei marxiste
cel ideologic.
TEME :
- !um a combatut :arofalo teoriile socialiste )
56% Kcoala interpsi3ologic
?ondatorul acestei orientri a fost criminologul france! @abriel =arde $1>62-1BA6%.
#rincipalele lucrri ' I0riminalitatea comparat I "i H Degile imitaiei I.
0onstat o cre"tere a criminalittii )n cifr absolut de proporii )ngri+ortoare.
Atrage atenia asupra unor capcane ale statisticilor. Astfel a observat o scdere a
numarului de crime )n timp ce delictele crescuser de trei ori. -ra vorba )nsa de o
1>
deformare a realitatii ca urmare a faptului c un numar mare de fapte au trecut din
categoria crimelor )n cea a delictelor.
=eoria lui =arde se fondea! pe constatarea potrivit creia raporturile interumane sunt
guvernate de un fapt social fundamental ' imitaia. 0omportamentul criminal este un
comportament imitat.
=arde considera c sociologia nu este decat o interpsi3ologie atta timp ct nu avem
de a face dect cu raporturi interindividuale.
#rivit ca teorie social cu caracter general construcia lui =arde este criticabil. 0u
toate acestea rolul important al imitaiei )n cadrul comportamentului uman este
subliniat "i )n psi3ologia contemporan .
TEME :
- Explicai rolul imitaiei "n raporturile interumane "n opinia lui :abriel Tarde.
57% Scoala sociologic
#rincipalul repre!entant este -mile .urF3eim $1>7>-1B11%.
#rincipalele lucrri ale acestuia ' H .espre divi!iunea muncii sociale I H Cegulile
metodei sociologice I H Suicidul I H .ou legi ale evoluiei penale I.
-. .urF3eim reduce faptele morale la fapte sociale pe care le consider independente
de con"tiina individual. -l consider crima un fenomen de normalitate social .
0rima este nu numai un element inerent oricrei societi sntoase ci c3iar un
H factor de sntate public I ceea ce duce la urmatoarele conclu!ii I
1. din moment ce crima este un fenomen normal ea nu provine din cau!e
excepionale ci din structura )ns"i a culturii careia )i aparine *
,. deoarece criminalitatea este re!ultatul marilor curente colective ale societii
existena "i raporturile sale cu ansamblul structurii sociale pre!int un caracter
de permanen *
2. deci criminalitatea trebuie )neleas "i anali!at nu prin ea )ns"i ci totdeauna
relativ la o cultura determinat )n timp "i spaiu.
.urF3eim introduce termenul de anomie $ cuvntul provine din grecescul anomos '
fr lege% pe care )l )nelege )n sensul de H slbire a rolului normelor sociale I.
TEME :
- .n ce const# ori$inalitatea opiniilor lui Dur;,eim )
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- 4rincipalele %coli criminolo$ice : reprezentani , puncte de edere exprimate
de ace%tia .
1B
PRELEGEREA III 1 CRIMINOLOGIE ETIOLOGIC 2 P"z(t(8()ul (t%l(%n
A4 Pre)(ele !"z(t(8()ulu( (t%l(%n
1. Semie"ecul "colii clasice a dreptului penal respectiv neputina acesteia de a
propune soluii valabile pentru limitarea fenomenului criminal.
@ndirea po!itivist apare ca o continuare dar "i ca o replic la "coala clasic .
TEME :
- 6r#tai cum sintetizeaz# Enrico 8erri raporturile dintre cele dou# orient#ri ,
clasic# %i pozitiist# .
,. .e!voltarea cercetrii "tiintifice )n general "i )n particular aplicarea metodei
induciei po!itive caracteristic pentru secolul al O4O (lea.
; influen considerabil asupra ideilor po!itiviste a fost exercitat de doctrina
evoluionist .
Studiile reali!ate de @all "i :orel au influentat la rndul lor )n mod direct "i decisiv
)n primul rnd cercetrile lui 0 . Dombroso dar "i pe cele ale celorlalti repre!entani ai
po!itivismului '
a% ?ran! Josep3 @all $117>-1>,>% a studiat medicina la Strasbourg si 8iena fiind
preocupat )n principal de problemele legate de anatomia creierului. 4ntre 1>1A-1>1B
apar cele patru volume ale celei mai importante dintre lucrrile sale ' H Anatomia si
fi!iologia sistemului nervos )n general "i a creierului )n particular I.
@all formulea! o teorie a tendinelor umane potrivit creia comportamentul omului
este reglat prin H +ocul I unor tendine care )"i gsesc fiecare H condiia material de
posibilitate I )ntr-o poriune a cortexului. #oriunea este proeminent dac tendina
este de!voltat "i respectiv atrofic dac tendina este redus re!ultnd o adevarat
H cartografie cortical I.
#otrivit lui @all ar exista )n principiu trei !one care ar putea interesa fenomenul
criminal "i care ar putea fi sondate printr-o H cranioscopie abil I.
@all a fost primul susintor al ideii de H locali!are I idee ce a fost reluat ulterior de
numero"i savani dnd na"tere unor polemici aprinse .
Ast!i "tim c locali!area exist pn la un anumit punct. &n acela"i timp deoarece
marea ma+oritate a activitilor mentale cer ca numeroase !one corticale s lucre!e )n
colaborare ideea de locali!are nu poate fi sistemati!at "i )mpins pn la ultimele ei
consecine.
TEME :
- Indicai particularit#ile celor trei zone craniene care , potriit lui :all, ar putea
influena fenomenul criminal )
,A
b% 5enedict August :orel $1>AB-1>12% de profesie medic psi3iatru "i-a desf"urat
activitatea )ntr-un a!il public unde a efectuat cercetri concreti!ate )ntr-o vast
lucrare ' =ratat privind degenerescentele fi!ice intelectuale "i morale ale speciei
umane NE .
:orel concepe degenerescena ca pe o maladie ereditar maladie ce are drept efect o
deviere a individului de la tipul normal.
-l tratea!a pe larg problema nebuniei morale "i face o clasificare a maladiilor mentale
artnd care sunt cele predispuse la crima.
2. A treia premis general a po!itivismului este repre!entat de explicaiile cu privire
la fenomenul criminal anterioare sau contemporane cu "coala po!itivist explicaii
grupate )n principalele "coli criminologice .
-xplicaiile formulate )n cadrul "colilor amintite au constituit puncte de reper
importante pentru cercetatorii italieni.
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
-4remisele pozitiismului italian.
B4 Ce%re L")&r""
$1>27-1BAB%
0esare Dombroso s-a nscut la 9 noiembrie 1>27 la 8iena. Ki-a fcut studiile la
facultile din #adova 8iena "i #avia iar din anul 1>7B a inceput s lucre!e ca medic
militar.
&n anul 1>96 i se )ncredinea! cursul de psi3iatrie la Universitatea din #avia "i
devine )n acelasi timp director al unui a!il de alienai.
&n 1>19 ocup postul de profesor de medicin legal la =orino.
&n acela"i an public lucrarea H DEUomo delinPuente I care )n scurt timp )l face
celebru.
Alte lucrri ' H Antropologia criminal "i recentele ei progrese I H ;mul de geniu I.
Sub influena ideilor sale are loc )n 1>>7 la Coma primul 0ongres 4nternational de
Antropologie criminal .
0esare Dombroso a murit la 1> octombrie 1BAB.
51% =eoria anormalitii biologice
Da originea cercetrilor lombrosiene a stat descoperirea la craniul unui criminal )n
!ona occipital medie a unei adncituri accentuate trasatur ce se regasea la unele
cranii primitive. Aceast descoperire i-a sugerat lui Dombroso ipote!a atavismului
,1
$adic oprirea )n de!voltare pe lanul filogenetic%. #entru verificarea acestei ipote!e
Dombroso a efectuat numeroase cercetri a+ungnd la studierea a 2>2 de cranii.
A reu"it s disting a"a-!isele stigmate ale omului criminal ' sinusurile frontale foarte
deprtate pomeii "i flcile voluminoase orbitele mari "i deprtate asimetria feei "i a
desc3iderilor na!ale apendice lemurian al flcilor.
A studiat anomalii ale creierului ale sc3eletului "i ale unor organe interne.
A extins cercetrile la criminali )n via. #rintre altele a constatat faptul c lipsa
durerii $analge!ia% )l apropie pe criminal de omul salbatic.
; a doua fa! a cercetarilor s-a referit la unele malformaii morfo-funcionale de
natur degenerativ.
&n acest context Dombroso a stabilit existena unor analogii )ntre H nebunul moral I "i
H criminalul nscut I mai ales sub aspectul simului moral.
-xaminarea criminalului nebun a scos la iveala existena acelora"i stigmate ca "i )n
ca!ul omului criminal stigmate ce sunt explicate de aceast dat pe ba!a
degenerescenei.
&ntr-o ultima etap Dombroso se concentrea! asupra studiului epilepsiei. -l considera
c epilepsia este pe de o parte H una dintre psi3o!ele cele mai atavice I iar pe de
alt parte H nucleul tuturor degenerescenelor I.
&n conclu!ie teoria lombrosian parcurge trei fa!e '
1. natura atavic a criminalului *
,. raportul dintre degenerescent "i criminalitate *
2. criminalitatea ca form a epilepsiei * impulsurile spre crim sunt considerate a
fi ec3ivalentul convulsiilor epileptice .
&n teoria lombrosian fenomenul criminal este determinat de o anormalitate biologic
ba!at pe atavism organic "i psi3ic "i pe o patologie epileptic.
5,% 4mportana operei lombrosiene
Dombroso a fost primul care a fcut ca studiul criminalului s treac de la fa!a
metafi!ic la studiul "tiinific aplecndu-se asupra realitii. 0ercetarile lui Dombroso
au constituit punctul de plecare a numeroase investigaii "tiinifice cu privire la
fenomenul criminal.
Dombroso este un precursor al biotipologiei.
;pera sa conine constatri utile "i actuale cum ar fi cele referitoare la infractorii
bolnavi mintal la alcoolism etc.
Dombroso neag ideea de liber arbitru "i implicit pe cea de rspundere moral ca
temei al represiunii.
,,
&E8E&6TE :
- <mul de $eniu (
- <mul criminal (
- 6ntropolo$ia criminal# %i recentele ei pro$rese.
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- Teoria anormalit#tii biolo$ice
.
- Importana operei lombroziene.
C4 R%..%ele G%r".%l"
$1>71 ( 1B26%
5aronul C. @arofalo a fost magistrat de carier )ndeplinind funcia de #re"edinte de
0amer la 0urtea de Apel din /eapole.
#rincipala sa lucrare H 0riminologie I a fost publicat prima dat )n 1>>7.
-ste primul care a utili!at denumirea de criminologie )n sensul contemporan.
01% =eoria anormalitii morale
0onstrucia teoretic a lui @arofalo se )ntemeia! pe noiunea de delict natural.
/oiunea de crim trebuie privit din punct de vedere sociologic nu +uridic.
#entru a stabili noiunea de crim trebuie reali!at distincia dintre delicte naturale "i
delicte convenionale. /oiunea de crim )n sens sociologic ar trebui s includ doar
categoria delictelor naturale.
0rima rne"te acele sentimente pe care le numim H simul moral I al unei
colectiviti. Singurele sentimente care au importan pentru morala social sunt
H sentimentele altruiste I. &n categoria sentimentelor altruiste exist doua constante '
H mila "i probitatea I. #e ba!a celor dou sentimente fundamentale mila "i probitatea
@arofalo consider ca se poate reali!a identificarea delictelor naturale a crimelor '
NEelementul de imoralitate necesar pentru ca un act duntor s fie considerat drept
criminal de ctre opinia public este vtmarea acelei pri a simului moral care
const )n sentimentele altruiste fundamentale mila "i probitatea Q NE .
,2
@arofalo i"i propune identificarea tipului criminal a individului capabil sa comit un
delict natural. #entru aceasta @arofalo recurge la o evaluare obiectiv a re!ultatelor
cercetrilor )ntreprinse de Dombroso "i discipolii si.
#e ba!a acestei evaluari @arofalo admite ideea c delincvenii sunt fiine aparte din
punct de vedere antropologic tipul criminal fiind departe de a fi conturat.
0riminalul este un anormal deoarece difer de ma+oritatea contemporanilor "i
concetenilor si prin H lipsa anumitor sentimente I "i a anumitor de!gusturi.
#entru @arofalo H criminalul tipic este un monstru )n plan moral I * este acela cruia
H )i lipse"te total altruismul I.
@arofalo admite existena unei !one intermediare )ntre delincveni "i oamenii normali
deoarece consider c este imposibil s tragem o linie care s separe )n mod distinct
lumea criminal de cea a oamenilor one"ti pentru c exist peste tot in natur grade "i
nuane.
&n cadrul tipului criminal general conceput @arofalo stabile"te urmatoarele categorii '
1% asasini * ,% violeni * 2% necinstii * 6% cinici.
TEME :
- 6r#tai diferena "ntre delictele naturale %i cele conenionale.
0,% 4mportana operei lui @arofalo
=eoria anormalitii morale nu poate constitui o explicaie general valabil. ; serie de
teorii moderne cu privire la fenomenul criminal au preluat )ns ideea integrand-o intr-
un cadru explicativ mai larg.
@arofalo constat c instrucia nu are efect benefic direct asupra fenomenului
criminal.
Arat c religia ar putea avea efecte benefice doar dac perceptele morale sunt
receptate )n copilrie.
.emonstrea! c factorii economici nu repre!int adevarata cau! a criminalitii.
4ntroduce noiunea de periculo!itate a infractorului.
@arofalo deine prioritatea )n sublinierea necesitii efecturii de anc3ete sociale cu
privire la infractor.
&E8E&6TE :
- !riminolo$ie : distincia delict natural = delict conentional (
- Ideea de cod penal european la :arofalo
,6
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- Teoria anormalitatii morale (
- Importana operei lui :arofalo.
D4 Enr($" Ferr(
$1>79-1B,B%
?erri a urmat studii +uridice la Universitatea din 5ologna. A fost profesor universitar
avocat "i om politic. A avut o bogat activitate "tiinific.
#rincipala lucrare a lui ?erri a aprut )n 1>>1 sub denumirea H /oile ori!onturi ale
dreptului penal I "i a fost republicat ulterior cu titlul H Sociologie criminal I. &n
aceast lucrare autorul formulea! o teorie multifactorial a delictului.
?erri constat c )n doctrina criminologic de-a lungul timpului au existat trei mari
variante explicative cu privire la originea delictului care a fost considerat un
fenomen de '
- normalitate $fie biologic fie social%*
- anormalitate biologic*
- anormalitate social.
.e"i utili!ea! formula anormalitate biologico - social ?erri ia in considerare "i
factorul psi3ic.
TEME:
- !are este ori$inea delictului "n opinia lui 8erri)
.1% =eoria anormalitii bio-psi3o-sociale
&n construirea teoriei sale ?erri pleac de la clasificarea criminalului )n cinci categorii'
1% criminalii nebuni *
4ntr )n aceast categorie toate ca!urile patologice. ; varietate aparte o repre!int
nebunul moral.
,% criminalii nscui *
Sunt cei la care se regsesc de o manier evident caracteristicile speciale ale omului
criminal relevate de antropologia criminal. :area ma+oritate a recidivistilor este
alcatuit din criminali nscui sau criminali din obi"nuin.
2% criminalii obi"nuii sau din obi"nuin dobndit *
Se caracteri!ea! prin slbiciune moral la care se adaug stimuli ai circumstanelor "i
mediului corupt. .eseori )ncep activitatea infracional la o vrst fraged "i comit
infraciuni contra proprietii. .etenia )i degradea! fi!ic "i moral )n loc s )i a+ute
s se )ndrepte .
,7
6% criminalii de oca!ie *
&n aceast categorie se regsesc cei care sunt )mpin"i s comit fapte penale de unele
condiii legate de mediul fi!ic "i social.
7% criminalii din pasiune *
Sunt o varietate a criminalilor de oca!ie. 0omit de cele mai multe ori atentate contra
persoanei. Au un temperament sanguin sau nervos "i o sensibilitate exagerat.
@raniele )ntre cele cinci categorii de criminali nu sunt foarte ferme.
?actorii criminogeni sunt grupati de ?erri )n trei categorii '
1% factorii antropologici * ace"tia sunt divi!ai la rndul lor )n trei subcategorii '
a% constituia organic *
b% constituia psi3ic *
c% caracteristicile personale ale criminalului.
,% factorii fi!ici sau cosmo-telurici *
- cuprind toate cau!ele aparinnd mediului fi!ic.
2% factorii sociali *
- re!ult din mediul social )n care trie"te delincventul.
0onclu!ia este c )n opinia lui ?erri crima ca fenomen individual este determinata de
o multitudine de factori concureni de natur biologic psi3ologic "i social.
TEME :
- Dati exemple de factori crimino$eni de natur# fizic# %i de natur# social#.
.,% 0ontribuia lui ?erri la de!voltarea gndirii criminologice
?erri constata c intr-un mediu social dat )n conditii individuale "i fi!ice date se
produce un numr determinat de infraciuni. &n condiii deosebite legate de fenomene
economice sau politice numrul infraciunilor poate atinge un prag maxim. Astfel se
impun dou constatri importante '
- nu exist o regularitate a fenomenului criminal *
- pedepsele nu au eficiena care le este atribuit )n general.
0onclu!ia este c trebuie s se recurg la ec3ivaleni ai pedepselor.
?erri elaborea! un adevarat program de reform social '
- )n plan economic *
- din punct de vedere politic*
- )n domeniul "tiinific*
- )n plan civil "i administrativ*
- )n privina educaiei
?erri formulea! teoria po!itivist a rspunderii penale.
,9
Astfel ?erri neag ideea de liber arbitru. Se neag implicit ideea de rspundere
moral pe care o )nlocuie"te cu rspunderea social.
TEME :
- !e reprezint# ec,ialenii pedepselor "n opinia lui 8erri )(
- Indicai elemente din pro$ramul de reform# elaborat de 8erii 5"n plan
economic, politic, %tiinific, ciil, administrati si educaional) (
- Explicai teoria pozitiist# a r#spunderii penale formulat# de 8erri.
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- Tipuri de criminal %i factori crimino$eni la E. 8erri (
- !ontribuia lui 8erri la dezoltarea $'ndirii criminolo$ice.
&E8E&6TE :
- 3ociolo$ie criminal# (
- Tipuri de criminal si factori crimino$eni (
- 3ubstitutele 5ec,ialenii ) pedepsei (
- /e$area ideii de liber arbitru.
E4 C%r%$ter(t($(le ,$"l(( !"z(t(8(te
1% Studiul complet al fenomenului criminal ca realitate uman "i social "i )n mod
corelativ contestarea vi!iunii abstracte asupra crimei*
,% ?ormularea unor conclu!ii ba!ate pe observarea fenomenului criminal pe metoda
induciei po!itive "i renunarea la deducia aprioric speculativ*
2% /egarea liberului arbitru "i )nlocuirea acestei idei cu cea a determinismului bio-
psi3o-social *
6% &nlocuirea ideii de rspundere moral cu cea de rspundere social *
7% Justificarea activitii +uridico-penale prin raiuni de aprare social ceea ce
presupune msuri de protecie "i msuri de prevenire.
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- !aracteristicile %colii pozitiiste.
PRELEGEREA IV 1 CRIMINOLOGIE ETIOLOGIC 2 Te"r((le et("l"0($e
)"#erne
TEORIILE ETIOLOGICE MODERNE
-xplicaiile etiologice moderne pre!int urmtoarele caracteristici '
,1
1% admit ideea c fenomenul criminal repre!int un fenomen multifactorial *
,% diversele teorii etiologice s-au ocupat fiecare )n mod prioritar de o anumit
categorie de factori care au fost considerai prepondereni $biologici morali
sociali% fr ca prin aceasta s se nege caracterul multifactorial al
fenomenului criminal*
2% se pleac de la premisa c "i comportamentul criminal ca "i celelalte conduite
umane repre!int un comportament psi3ologic * de aceea teoriile etiologice
moderne au un element comun ' factorul psi3ologic.
./T&E01&I 2 3-0IE!TE
- !aracteristicile teoriilor etiolo$ice moderne.
A4 Te"r((le !(:";&("l"0($e
0ontinu tradiia lombrosian.
0onform ideii centrale a acestor teorii crima ca fenomen individual are o ba!a
biologic.
Se consider c ceilali factori exteriori individului au doar un rol secundar.
A54 Te"r(% &(";t(!"l"0($'
Se afirm c exist o corelaie )ntre activitatea criminal "i biotip.
-rnest Rretsc3mer $1>>>-1B96% psi3iatru german a observat existena unei relaii
)ntre unele tipuri morfologice "i anumite tulburri psi3ice.
&n principala sa lucrare ' H Structura corpului si caracterul I Rretsc3mer consider c
se pot distinge patru tipuri de indivi!i '
1% tipul picnicomorf $sau picnic% *
,% tipul leptomorf $sau astenic%*
2% tipul atletomorf $sau atletic%*
6% tipul displastic.
TEME:
- .n raport cu ce elemente se poate stabili corelaia "ntre actiitatea
criminal# %i biotip)
- Explicai cele patru tipuri de indiizi potriit teoriei lui >retsc,mer.
A64 Te"r(% (n%#%!t'r(( &(";!(:($e
A fost formulat de criminologul suede! ;lof Rinberg )n lucrarea #robleme
fundamentale ale criminologiei.
#entru a stabili cau!ele crimei este necesar a se anali!a structura bio-psi3ic a
individului personalitatea acestuia.
,>
-xist dou elemente ce trebuie avute in vedere la anali!a structurii bio-psi3ice'
4% /ucleul constitutional- repre!int suma tendinelor reacionale ale individului. Se
pot distinge patru trsturi psi3ologice fundamentale ce alctuiesc nucleul
constitutional'
1. capacitatea ( nivelul maxim pe care poate s )l ating inteligena unui
individ sub influena unor condiii de mediu optim*
,. validitatea ( cantitatea de energie de care dispune individul*
2. stabilitatea ( se refer la facultatea subiectului de a dobndi
compertamente ferme durabile astfel )nct s poat face acelasi lucru
)n acelasi fel economisind for *
6. soliditatea ( se refer la coe!iunea intern a personalitii )n opo!iie
cu disociabilitatea.
Aceste trsturi se regsesc )n personalitatea indivi!ilor )n cantiti variabile ' in
excedent mediu sau deficitar. &n ca!uri extreme vom avea perec3i diametral opuse
$ex. supercapabil-subcapabil %
#e de alt parte este nevoie a se lua )n calcul "i cel de-al doilea element '
44% ?uncia moral
- este compus din elemente emoionale "i elemente cognitive. .ac se ia )n
considerare calitatea acestor elemente se pot distinge patru categorii de subieci '
1. indivi!i a cror funcie moral se reduce la unele cuno"tine ale evalurilor
morale general acceptate dar crora le lipse"te elementul emoional aproape
complet *
,. indivi!i care nu numai c posed cuno"tine despre regulile morale dar sunt
capabili s reacione!e emoional la stimuli adecvai *
2. indivi!i ale caror funcii morale au suferit modificri )n urma unor le!iuni
patologice ale esuturilor cerebrale *
6. indivi!i care cunosc regulile morale rspund emoional la stimuli )ns au o
percepie deformat a sensului real al actului * sunt )n eroare cu privire la
semnificaia moral a acestuia.
&n urma combinaiei dintre un anumit tip de nucleu constituional "i o anumit
configuraie a funciei morale re!ult indivi!i inadaptai care la anumii stimuli vor
reaciona )n contradicie cu legea penal.
Rinberg studia! "i ca!urile psi3opatologice unde exist de obicei alterri grave ale
funciei morale "i anali!ea! predispo!iiile spre delict )n aceste ca!uri.
TEME :
- !are sunt tr#s#turile psi,olo$ice fundamentale care alc#tuiesc nucleul
constituional )
- !e cate$orii de subieci pot fi desprinse pe baza confi$uraiei funciei morale )
A<4 Te"r(% $"nt(tu*(e( $r()(n%le
,B
Cepre!entantul acestei teorii este criminologul italian 5enigno di =ullio profesor la
Universitatea din Coma a crui principal lucrare H =ratat de antropologie criminal I
a fost publicat prima oar in 1B67.
#entru di =ullio studiul crimei nu poate fi exclusiv biologic ori exclusiv sociologic ci
totdeauna biosociologic.
Autorul )ncearc s determine factorii ce conduc la formarea unei personalitati
criminale.
0ercetrile si conclu!iile lui di =ullio s-au apropiat cel mai mult de teoria
lombrosian. Autorul se folose"te )ns de unele descoperiri noi in domeniul bio-
psi3ologiei "i geneticii * )n plus nu evit s se pronune asupra factorilor sociali "i
asupra legaturii dintre ace"tia "i personalitatea criminal.
TEME :
- !e intele$e 0. di Tullio prin constituie criminal# )
- !are sunt factorii care conduc la formarea unei personalit#i
criminale, potriit lui 0. di Tullio )
A=4 Te"r(% 0enet($'
0ariotipul uman presupune 69 de cromo!omi dispusi in ,2 de perec3i din care ,,
repre!inta soma $partea nereproductiv% iar o perec3e repre!int germenul $partea
ce asigura reproducerea% alcatuit din cromo!omi sexuali.
Sexul genetic este conditionat de pre!ena sau absena unui cromo!om particular notat
cu litera M ' astfel formula feminin este 69xx iar formula masculin este 69xM.
Anomaliile cromo!omiale frecvente la delincveni sunt )n legatur cu cromo!omii
sexuali.
a% ; prim anomalie relevant din punct de vedere criminologic ce a fost descoperit
este repre!entat de formula 61xxM respectiv existenta suplimentar a unui cromo!om
de tipul x $anomalie denumit sindromul Rlinefelter%. 4nfraciunile comise de cei care
pre!int aceast anomalie sunt diverse de la furt la agresiune * s-a putut constata
totu"i o tendin spre fapte cu tematic sexual .
b% ; a doua aberaie cromo!omial este repre!entat de sindromul xMM unde apare
deci un cromo!om M in exces. #redispo!iia spre comiterea de infraciuni este mai
accentuat la indivi!ii avnd aceast anomalie fa de cei atin"i de sindromul
Rlinefelter . Specific pentru subiecii purttori ai unui M suplimentar este comiterea
unor infraciuni de violen .
Ambele anomalii pot exista "i la indivi!i perfect normali. #rin urmare explicaiile
ba!ate pe formula cromo!omial nu pot fi generali!ate. 0onclu!ia poate fi c aceste
anomalii constituie o predispo!itie "i c3iar dac indivi!i cu astfel de anomalii a+ung s
comit frecvent infraciuni acest de!nodmnt nu este obligatoriu. 4nteresul cercetarii
2A
criminologice )n acest domeniu s-a diminuat pentru o perioad un rol important in
acest sens avndu-l "i problemele etico-+uridice pe care le-au generat aceste cercetri.
TEME :
- 3indromul >linefelter : caracteristici, frecent#, fapte comise.
- 3indromul ?@ xAA : caracteristici , frecen# , specificul criminalit#ii .
- !are sunt problemele etico-juridice le$ate de teoria $enetic# )
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- Teoria bio-tipolo$ic# (
- Teoria inadaptarii bio-psi,ice(
- Teoria constitutiei criminale(
- Teoria $enetic#.
B4 Te"r((le !(:";"$(%le
Acord o importan sporit factorilor sociali ai fenomenului cirminal.
&ncearc s rspund la intrebarea ' de ce viaa social determin anumii indivi!i s
comit fapte penale )n timp ce ali indivi!i nu devin delincveni S Aceste teorii sunt
denumite teoriile factorilor sociali ai delincvenei "i intr )n aceast categorie =eoria
asociaiilor difereniate =eoria conflictelor de culturi si =eoria anomiei.
-xist "i unele excepii unde )ntrebarea este pus dintr-o perspectiv contrar ' de ce
ma+oritatea indivi!ilor se supune legii "i nu comite fapte penale S Aceste teorii au fost
regrupate sub denumirea =eoriile factorilor sociali ai respectului legii penale. Aparine
acestei categorii =eoria anga+amentuluui.
B54 Te"r(% %"$(%*((l"r #(.eren*(%te
Aparine criminologului american -d<in Sut3erland profesor la Universitatea din
4ndiana.
#rincipala sa lucrare a fost publicat iniial cu titlul H 0riminologie I )n anul 1B,6 "i
republicat )n 1B26 sub denumirea H #rincipii de criminologie I. &n aceasta lucrare
este formulat teoria asociaiilor diferentiate.
-xplicaia actului criminal )n vi!iunea lui Sut3erland presupune urmatoarele
coordonate'
1. comportamentul criminal este )nvat*
,. )nvarea se reali!ea! )n contact cu alte persoane printr-un proces complex
de comunicare*
2. )nvarea are loc mai ales )n interiorul unui grup restrns de persoane*
6. procesul de )nvatare presupune' asimilarea te3nicilor de comitere a
infraciunilor* orientarea mobilurilor a tendinelor impulsive a
raionamentelor "i atitudinilor*
7. orientarea mobilurilor "i a tendinelor impulsive se face )n funcie de
interpretarea favorabil sau defavorabil a dispo!iiilor legale*
21
9. un individ devine criminal daca interpretarile defavorabile respectului legii
domin interpretarile favorabile *
1. asociaiile difereniate pot varia )n privina duratei frecvenei intensitii etc. *
>. formaia criminal prin asociaie nu se dobnde"te doar prin imitaie *
B. comportamentul criminal este expresia unui ansamblu de nevoi "i valori dar
nu se explic prin aceasta.
Un grup poate fi organi!at fie de manier a favori!a de!voltarea fenomenului
criminal fie de maniera a i se opune. :a+oritatea grupurilor sunt ambivalente iar rata
criminalitii este expresia unei organi!ari difereniate a grupului.
TEME
- !are sunt tipurile de explicatii stiintifice ale fenomenului criminal,
potriit lui 3ut,erland )
&E8E&6TE :
- Teoria asociaiilor difereniate (
- Delincena juenil# (
- !riminalitatea $ulerelor albe.
B64 Te"r(% $"n.l($tel"r #e $ultur(
Aparine criminologului american =3orsten Sellin fost profesor al Universitatii din
#ennsMlvania "i pre"edinte al Societii 4nternaionale de 0riminologie.
#rincipala sa lucrare ' H 0onflictul cultural "i crima I - publicat prima oara in 1B2>.
Sellin considera c o cunoa"tere pur "tiinific )n criminologie este ilu!orie. &n aceste
condiii H ambiia I criminologiei ar trebui s se limite!e doar la formularea unor
ipote!e cu un grad sporit de probabilitate. &n acest sens considera Sellin c trebuie
apreciat "i propria lui teorie .
=ermenii de cultur "i conflict au pentru Sellin o semnificaie particulara.
Se poate vorbi de un conflict cultural atunci cnd conduita unei persoane socialmente
aprobat sau c3iar cerut )ntr-o anumit situaie )ntr-un grup nu este apreciat de
aceeasi manier )n celelalte grupuri sociale la care persoana respectiv datorea!
supunere.
-xist )n principal trei situiaii generatoare de conflict '
1. conflictul poate s apar )ntre dou atitudini perfect morale dar ba!ate pe
valori diferite $ de exemplu )n ca!ul coloni!rii % *
,. conflictul se poate situa )ntre legi arbitrare ori legi care favori!ea!a corupia
pe de o parte "i indivi!i care se supun unor concepii morale sntoase pe de
alta parte * $ de exemplu )n ca!ul strii de ocupaie % *
2. conflictul se poate ivi )ntre legi conforme cu valorile socialmente acceptate si
indivi!i ce au coduri morale particulare. $ de exemplu )n ca!ul imigranilor %
2,
=eoria conflictelor de culturi ca "i ceelalte teorii criminologice nu poate oferi dect
o explicaie parial cu privire la etiologia fenomenului criminal.
TEME :
- !e "nele$e 3ellin , "n explicaiile sale , prin termenii : * cultura + %i * conflict
cultural + )
B<4 Te"r(% %n")(e(
Aceast teorie a fost formulat de sociologul american Cobert R. :erton )n lucrarea
H =eoria social si structura social I .
#e de o parte :erton )"i insuseste concepia lui .urF3eim potrivit creia
criminalitatea este o problem intim legat de structura social "i varia! )n funcie de
aceast structur.
#e de alt parte este preluat de la sociologul france! noiunea de anomie care este
adaptat situaiei concrete pe care o pre!enta la aceea dat societatea american.
Anomia este conceput ca o stare de absen ori de slabire a normei ceea ce duce la o
lips de coe!iune )ntre membrii comunitii. &n explicarea strii de anomie autorul
utili!ea! doua concepte ' cel de cultur "i cel de organi!are social.
Starea de anomie se instalea! atunci cnd exist un decala+ prea mare )ntre scopurile
propuse "i mi+loacele legitime accesibile pentru anumite categorii sociale. Aceste
categorii defavori!ate recurg la mi+loace ilegale la criminalitate pentru satisfacerea
scopurilor propuse de cultura ambiant.
4pote!ele sugerate de :erton au tre!it un interes deosebit )n lumea "tiinific "i
numeroase cercetri ulterioare au )ncercat s teste!e valabilitatea acestor ipote!e.
TEME :
- !e "nele$e Merton "n lucrarea sa prin conceptele de * cultur# + %i * or$anizare
social# + )
B=4 Te"r(% %n0%>%)entulu(
Aceast teorie aparine sociologului american To<ard S. 5ecFer "i este formulat )n
cuprinsul celebrei sale lucrari ;utsiders publicat )n anul 1B92.
5ecFer este unul din principalii repre!entani ai curentului interacionist ce se )nscrie
)n sfera mai larg a criminologiei reaciei sociale care considera ca deviana "i
implicit delincvena repre!int o creaie a structurilor sociale structuri ce
etic3etea! individul ca deviant. 0u toate acestea gsim )n lucrarea lui 5ecFer si un
model secvenial al delincvenei model ce poate fi inclus foarte bine )n cadrul
explicaiilor privind H trecerea la act I. =eoria anga+amentului repre!int )nsa o
explicaie de tip etiologic.
22
:otivul pentru care un individ respect legea penal este acela de a nu pierde
avanta+ele pe care le presupune viaa social )n care este H anga+at I. .impotriv un
alt individ poate comite o infraciune deoarece nu este suficient de anga+at )n
angrena+ul social "i practic el nu are ce pierde .
5ecFer admite c exist "i o a doua cale spre delincven "i explic aceast cale
folosindu-se de conceptul de H te3nici de neutrali!are I. #rin te3nici de neutrali!are se
au )n vedere H +ustificrile I pe care delincvenii le utili!ea! pentru a aproba propriile
aciuni infracionale.
; prim te3nic de neutrali!are apare cnd delincventul se consider el )nsu"i
descrcat de responsabilitatea propriilor aciuni.
; a doua te3nic de neutrali!are se creea! )n legatur cu pre+udiciul comis prin
infraciune pre+udiciu care de"i este evident )n vi!iunea infractorului poate fi
socotit uneori inexistent.
A treia te3nic este repre!entat de situaia )n care delincventul consider c
vtmarea pe care o produce este +ust.
A patra te3nic implic o H condamnare a celor care condamn I adic un dispre
fa de organele de +ustiie .
; ultim te3nic de neutrali!are const )n sacrificarea exigenelor sociale generale )n
sc3imbul salvrii celor ale unui grup social restrns.
TEME :
- Dai exemple concrete "n cadrul fiecareia din cele cinci te,nici de
neutralizare.
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- Teoria asociaiilor difereniate (
- Teoria conflictelor de culturi (
- Teoria anomiei (
- Teoria an$ajamentului
C4 Te"r((le !(:";)"r%le
=eoriile psi3o-morale )"i propun )n primul rnd studierea mentalitii criminalului
a modului )n care se formea! o astfel de mentalitate "i a manierei )n care ea poate fi
deosebit de mentalitatea noncriminal .
Aceste teorii consider c biologicul ori socialul nu pre!int interes dect )n msura )n
care permit o mai buna )nelegere a modului )n care se structurea! mentalitatea
criminal.
C54 Te"r((le !(:";)"r%le #e .%$tur' !(:%n%l(t($'
26
4ntra )n aceasta subcategorie a teoriilor psi3o-morale de natur psi3analitic acele
explicaii ale fenomenului criminal care poart amprenta psi3anali!ei freudiene.
C5/54 C"ntr(&u*(% lu( Freu# l% #ez8"lt%re% 09n#(r(( $r()(n"l"0($e
Sigmund ?reud $1>79-1B2B% este creatorul psi3anali!ei. .in aceast perspectiv el a
abordat direct sau indirect "i unele aspecte legate de fenomenul criminal .
Se pot distinge trei aspecte ale contribuiei lui ?reud la de!voltarea criminologiei '
a% -xplicaiile privind structura "i funcionarea aparatului psi3ic.
Aceste explicaii parcurg dou fa!e ' 4niial ?reud a considerat c cele trei instane ale
vieii psi3ice sunt ' incon"tientul precon"tientul si con"tientul. Ulterior sinele eul "i
supraeul devin elementele structurante ale psi3icului. Aceste elemente au fost utili!ate
ulterior "i )n cercetarea criminologic .
b% -xplicaiile privind etiologia "i tratamentul nevro!elor.
Aceste explicaii admit c exist trei factori a cror aciune intervine la persoanele
bolnave '
1. predispo!iiile ereditare *
,. influena unor evenimente din prima copilrie *
2. H renunarea real I.
Anali!a freudian se axea! pe evenimentele din prima copilarie. &n aceast perioad
instinctul sexual parcurge mai multe fa!e ' fa!a oral fa!a anal si fa!a genital.
#arcurgerea acestor fa!e poate da nastere unor H fixatii ale libidoului I "i pe cale de
consecin unor nevro!e .=ot in aceast perioad a copilariei apare "i se de!volt
complexul lui ;edip considerat de ?reud a fi nucleul nevro!elor .
-xplicaiile cu privire la nevro!e au fost utili!ate de teoria personalitii antisociale "i
de teoria criminalului nevrotic .
c% Ceferirile la fenomenul criminal
/u abund )n opera freudian deoarece el nu s-a preocupat )n mod nemi+locit de acest
subiect.
; prim categorie de referiri ce merit s fie semnalate le gsim )n lucrarea =otem "i
tabu. .in aceste referiri re!ult c actul criminal are o origine instinctual. 0rima
apare ca o expresie a instinctului sexual gre"it canali!at a complexului lui ;edip.
; alt categorie de referiri la fenomenul criminal o gsim )n studiile publicate de
?reud )n perioada de maturitate a creaiei "tiinifice ' H .incolo de principiul plcerii I
"i H -ul "i sinele I. Se conturea! aici dualismul -ros-=3anatos. /oua vi!iune asupra
instinctelor duce la o nou posibilitate de explicare a crimei . #e lng varianta
sexual apare "i varianta morbid potrivit creia crima ar fi explicabil prin tendina
uman spre agresiune "i distructivitate expresii ale instinctului morii $ =3anatos % .
&ntr-o explicaie direct cu privire la crim ?reud vede )n aceasta o expresie a unui
sentiment de culpabilitate tipic nevro!elor adic ramas )n stare de incon"tien "i
anterior faptei. 0rima explicat ca form de eliberare de sub presiunea unui sentiment
27
de vinovie are tot o origine instinctual dac avem )n vedere c sentimentul
culpabil apare datorit unor instincte condamnabile .
TEME :
- Explicai !omplexul lui <edip (
- 6r#tai "n ce const# dualismul Eros-T,anatos )
&E8E&6TE :
- Introducere "n psi,analiz# (
- Totem %i Tabu(
- Dincolo de principiul pl#cerii (
- Eul %i sinele.
C5/64 Te"r(% $r()(n%lulu( ne8r"t($
8arianta cea mai cunoscut a acestei teorii aparine criminologilor ?r. Alexander si T.
Staub "i este expus )n lucrarea acestora H 0riminalul si +udecatorii sai I publicat )n
anul 1B,B la 8iena.
0onform acestei teorii criminalitatea poate fi clasificat )n urmatoarele trei categorii '
1% 0riminalitatea imaginar care transpare )n vise fante!ii sau acte ratate*
,% 0riminalitatea oca!ional specific persoanelor "i situaiilor )n care Supraeul
)"i suspend instana sa moral )n urma unei vtmri sau ameninri iminente
pentru -u*
2% 0riminalitatea obi"nuit care cuprinde trei tipuri de criminali
a% criminali organici ( personalitatea lor tine de domeniul psi3iatriei*
b% criminali normali ( caracteri!ai prin aceea c sunt snto"i din punct
de vedere psi3ic dar sunt socialmente anormali *
c% criminalii nevrotici ( cei care actionea! )n funcie de mobiluri
incon"tiente * )n ca!ul lor -ul este invins de Sine care scap
determinarii Supraeului * sentimentul de culpabilitate "i nevoia de
pedeaps explic $ la fel ca la ?reud % actul criminal .
C5/<4 Te"r(% !er"n%l(t'*(( %nt("$(%le
Are la ba! constatrile psi3anali!ei freudiene cu privire la evenimentele din prima
copilarie la care se adaug cercetarile obinute de ali speciali"ti.
; variant a acesteia a fost expus de Rate ?riedlander.
Se consider )n esent c la origine copilul este o fiint absolut instinctiv
dominat de principiul plcerii. -l urmea! s se adapte!e principiului realitatii printr-
un proces lent de modificare sau sublimare a instinctelor. #rocesul de adaptare
parcurge trei etape '
1. fa!a primelor relatii dintre copil "i prini - evoluia instinctului sexual "i
re!olvarea complexului oedipian este aici de mare importan *
29
,. fa!a formrii Supraeului ( copilul )ncearc s se identifice cu prinii "i are loc
un proces imitativ *
2. fa!a formrii relaiilor de grup )n cadrul familiei ( are rolul de a asigura
adaptarea social a copilului.
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- !ontribuia lui 8reud la dezoltarea $'ndirii criminolo$ice (
- Teoria criminalului nerotic (
- Teoria personalit#ii antisociale.
C64 Te"r((le !(:";)"r%le ? %ut"n")e @
4ntr )n aceast categorie diverse explicaii criminologice de factur psi3o-moral
unele eliberate total altele doar parial de influena psi3analitic.
C6/54 Te"r(% (nt(n$tel"r
Apartine criminologului belgian -tienne de @reeff.
#entru -. de @reeff personalitatea delincventului ca "i personalitatea uman )n
general este determinat de instincte. Ansamblul de tendine instinctive organi!ate
potrivit preocuprilor inteligenei formea!a H structura afectiv I. &n cadrul structurii
afective se pot distinge dou grupe fundamentale de instincte ' instinctele de aprare
"i instinctele de simpatie. -xist o opo!itie permanent )ntre cele dou categorii de
instincte.
.atorit conflictului dintre instinctele de aprare "i cele de simpatie )n structura
afectiv se creea!a un ec3ilibru precar iar )n aceste conditii H tulburrile de caracter
"i insuficienele I inteligenei vor favori!a trecerea la actul criminal.
TEME :
- !are este rolul instinctelor de aparare %i al celor de simpatie )
C6/64 Te"r(% !er"n%l(t'*(( $r()(n%le
Aparine criminologului france! Jean #inatel.
#inatel considera inutil )ncercarea de a separa oamenii )n buni "i ri * nu exist
diferen de natur )ntre oameni. 4nexistena unei diferene de natur )ntre oameni nu
excude )ns existena unor diferene graduale )n privina pragului lor delincvenial.
Unii indivi!i au nevoie de instigri exterioare grave iar alii de instigri le+ere pentru
a pre!enta reacii delictuale pentru a reali!a trecerea la act. Aceast diferen gradual
este dat de anumite trsturi psi3ologice care alcatuiesc H nucleul central al
personalitii criminale I.
0omponentele nucleului personalitii criminale care comand condiiile trecerii la
act sunt '
21
- egocentrismul *
- labilitatea *
- agresivitatea *
- indiferena afectiv.
TEME :
- Explicai fiecare din componentele nucleului personalit#ii criminale.
./T&E01&I 2 3-0IE!TE :
- Teoria instinctelor (
- Teoria personalit#ii criminale.
PRELEGEREA V 1 CRIMINOLOGIA DINAMIC
.efiniia criminologiei dinamice
- acea subramur a criminologiei teoretice care se ocup cu studierea fenomenului
criminal din punctul de vedere al mecanismelor "i proceselor care )nsoesc trecerea la
act.
A4 Tre$ere% l% %$t $% !relun0(re % e7!l($%*((l"r et("l"0($e
A54 M"#ele !%rt($ul%re #e tre$ere l% %$t
:odelul -tienne de @reeff .
Autorul consider c sunt parcurse )n principal de ctre delincvent trei etape '
1. etapa H asentimentului ineficace I * )n aceast etap la un moment dat trairile
subterane ce tind spre crim ptrund spontan )n !ona con"tientului ' apare
ideea H dispariiei I eventualei victime.
,. etapa H asentimentului formulat I * )n aceast fa! lucrurile se petrec )n mare
parte de o maniera con"tient * este o etap contradictorie de e!itri * individul
oscilea! )ntre dorina ca o anumit persoan s dispar far contribuia sa "i
ideea c ar putea a+uta la aceasta dispariie.
2. a treia etapa H cri!a I presupune ca dispariia sa fie decis "i implicit
implicarea subiectului * rmn de stabilit doar detaliile .

.rumul spre crim poate fi oprit )n oricare din cele trei etape prin aciunea forelor de
in3ibiie interioare care pot fi eventual stimulate de )mpre+urari externe.
4n acela"i timp -. de @reeff admite c exist acte criminale ce se reali!ea! total )n
afara sc3emei propuse fr parcurgerea vreuneia din etapele descrise.
:odelul Jean #inatel
2>
:odelul de trecere la act conceput de #inatel este considerat a fi obiectiv in sensul c
el descrie actul criminal a"a cum acesta este perceput din exterior de ctre un
observator care anali!ea!a H dinamica personalitii agentului I.
#entru J. #inatel trecerea la act se explic prin actiunea con+ugat a celor patru
trsturi psi3ice eseniale care alctuiesc H nucleul personalitii criminale I '
egocentrismul asigur ignorarea oprobriului social * labilitatea permite ignorarea
riscului pedepsei * agresivitatea asigur dep"irea obstacolelor materiale * indiferena
afectiv )mpiedic apariia sentimentului c se produce un ru victimei.
&n modelul de trecere la act conceput de #inatel factorul afectiv +oaca un rol esenial.
:odelul T. 5ecFer
5ecFer pleac de la ideea c explicaiile anterioare privind trecerea la act comit
gre"eala esenial de a considera c H toi factorii care contribuie la producerea
fenomenului acionea!a simultan I. 5ecFer aprecia! c )n realitate nu toate cau!ele
actionea! )n acela"i moment "i de aceea este nevoie de un model care s ia in
considerare faptul c modurile de comportament se de!volt potrivit unei secvene
ordonate. 5ecFer anali!ea! diferitele fa!e pe care le parcurge un individ pentru a
deveni consumator de droguri. -l constat c fiecare fa!a necesit o explicaie "i c
reunirea tuturor acestor explicaii contribuie la explicarea comportamentului )n
ansamblu.
TEME :
- Explicai "n ce masur# modelul propus de 0ec;er pune accentul pe contribuia
factorilor con%tieni %i raionali "n trecerea la act.
A64 Un )"#el 0ener%l A)"#elul B%r&"relu(C4
#rintre modelele cu caracter general cel mai cunoscut pare a fi cel elaborat de
sociologul american Albert 0o3en. Ducrarea acestuia .eviance and 0ontrol )"i
propune parcurgerea unei etape spre o teorie general a comportamentului deviant.
0o3en pune accentul pe influena factorilor sociali asupra devianei. -l formulea! o
teorie a H subculturilor I delincvente.
0o3en concepe actul deviant ca pe o succesiune de etape )n interiorul crora
actorul are oricnd posibilitatea de a alege direcia $criminal sau noncriminal% )n
funcie de situaia exterioar i de propria stare. =ranspunnd ideile lui 0o3en intr-o
sc3ema grafic re!ult un traseu principal cel spre deviant din care se desprind ca
ramurile unui arbore celelalte trasee nondeviante spre care la orice moment din
considerente diverse individul poate s sc3imbe direcia. .atorit acestei repre!entri
grafice modelul de trecere la act conceput de 0o3en este cunoscut )n doctrin sub
denumirea de H arbore I.
2B
TEME :
- !are este diferena "ntre modelul propus de !o,en %i alte modele de
trecere la act .
B4 Te"r((le #(n%)($e
-xplic actul criminal )n sine )n afara oricarei referine la trecutul infractorului.
Aceste teorii au fost considerate a fi teorii principale ale actului criminal.
B54 Te"r(% re*(ner((
Autorul teoriei este Ualter 0. CecFless care declar din start c teoria sa repre!int o
explicaie H non-cau!al I.
Acesta propune ca )n general ipote!ele "i explicaiile criminologilor s nu mai
recurg la conceptul de cau! ori combinaie de cau!e "i aprecia! c propria sa
teorie repre!int un substitut pentru o teorie cau!al.
-xplicaiile lui CecFless se construiesc )n +urul ipote!ei potrivit creia exist o
structur social extern de reinere precum "i un tampon interior. Ambele au aceea"i
menire de a asigura o aprare )mpotriva devierii indivi!ilor de la norma legal ori
social.
CecFless enumer componentele reinerilor externe "i pe cele ale reinerilor interne.
Atrage atenia c aceste componente nu sunt cau!e ci tampoane sau i!olaii cu rolul
de a opri presiunile atragerile "i puseurile spre crim .
&n finalul explicaiilor CecFless menionea! c din punct de vedere al cercetrii
"tiinifice teoria sa acoper doar o !on medie a fenomenului ea neputnd fi aplicat
extremelor delincvenei.
0onsiderm c )ntre aseriunile autorului "i argumentele care le )nsoesc exist un
decala+ important. Astfel convingerea pe care autorul reu"e"te s o induc cititorului
c teoria sa este o teorie noncau!al este foarte slab. .e asemenea limitele )ntre care
este fixat aplicabilitatea teoriei sale reduc )n mod considerabil ipotetica ei
valabilitate.
&n doctrina criminologic s-a insistat asupra faptului c terminologia utili!at este
vag "i slab definit "i c H testarea empiric este dificil I.
&n afar de ideea renunrii la demersul etiologic teoria retinerii nu aduce o
modificare esenial )n peisa+ul general al gndirii criminologice.
4n sfera mai restrans a explicaiilor dinamice teoria lui CecFless nu este )nsa lipsit
de semnificaie.
6A
TEME :
- !are sunt componentele rinerilor externe %i cele ale reinerilor
interne, potriit teoriei lui &ec;less )
B64 Te"r(% tr%te0($%
Autorul acestei teorii este :aurice 0usson. Acesta declara c s-a inspirat din dou
surse '
- autobiografiile criminale *
- gndirea unor sociologi *
#e ba!a acestor surse autorul efectuea! o anali! strategic a delincventei.
Autorul ia )n calcul patru elemente eseniale "i anume'
- comportamentul*
- re!ultatele*
- rationalitatea*
- conflictele.
&n esen 0usson aprecia! c infractorul este un tip raional care calculea! cu
luciditate pune )n balan avanta+ele "i riscurile pe care le presupune actul criminal .
.ac avanta+ele $ c"tigurie % sunt considerate mari )n raport cu riscurile asumate are
loc trecerea la actul criminal .
Anali!a strategica refu! orice explicaie de tip cau!al si afirm a nu fi interesat de
trecutul "i personalitatea infractorului ci doar de actul criminal )n sine.
Un element important )n anali!a strategic )l repre!int noiunea de scop utili!at )n
sensul de re!ultat propus de actor.
TEME :
- Explicai cele patru elemente eseniale pe care analiza strate$ic# le ia
"n calcul : comportamentul, rezultatele, raionalitatea %i conflictele.
C4 St%#(ul %$tu%l %l $un",t(n*el"r $r()(n"l"0($e
C54 I)!"(&(l(t%te% une( te"r(( 0ener%l 8%l%&(le
.up o +umtate de secol )n care au dominat gandirea criminologic teoriile cau!ale
au devenit inta unor atacuri susinute. &n ultimele decenii nici o teorie etiologic nu a
mai reu"it s se impun )n doctrin.
0ele mai ve3emente critici )mpotriva etiologiei criminale au venit din directia
criminologiei dinamice care a preluat iniiativa cercetrii criminologice pe plan
mondial.
61
0a "i comportamentul uman )n general comportamentul criminal este de o mare
complexitate "i diversitate. .in aceast cau! "i cu privire la comportamentul
criminal o teorie general valabil este imposibil din punct de vedere logic.
C64 C"n>u0%re% #(8erel"r e."rtur( e7!l($%t(8e
/u exist o conduit criminal )n abstract exist diverse conduite criminale concrete.
/ici o crim nu seamn cu cealalt. ?iecare crim repre!i!nt un H univers I in sine.
=ocmai extraordinara diversitate a comportamentelor criminale face ca nici o
explicatie fie in termeni cau!ali fie in termeni dinamici s nu fie universal valabil.
Aceasta nu inseamn )ns c nici o teorie nu este nici macar partial valabil "i c nu
exist nici o posibilitate de intelegere a fenomenului criminal. .impotriv cercetarile
criminologice de la inceputul lor au repre!entat etape necesare de cutri "i
acumulri. =eoriile criminologice trebuie )n cele din urm s fie considerate mai ales
ca ni"te H instrumente metodologice de interpretare I.
#strndu-"i fiecare identitatea diferitele teorii trebuie s concure!e la explicarea
comportamentului cirminal nu s se nege reciproc. 8aloarea unei teorii nu este
asigurat doar prin desfiinarea alteia.
6,