CAP I:

Locul si rolul TGD in sistemul stiintelor juridice

Teoria generala a dreptului ofera o viziune de ansamblu asupra fenomenului juridic. Ea
pleaca de la concret si formeaza abstractul si pleaca de la special, formuland generalul. Cu
toate acestea aceasta disciplina nu trebuie considerate o magna matter a celorlalte
stiinte. Prezenta disciplinelor de ramura a dus la necesitatea existentei unei discipline care
sa ofere o viziune de ansamblu asupra conceptelor de drept. In cadrul acestei discipline se
formuleaza concept generale care servesc drept baza pentru toate disciplinele(raport
juridic, norma juridica, izvor de drept, raspundere juridica)
T! nu are doar caracter teoretic ci si practice pt ca ea ofera solutii pentru legiuitor
pentru imbunatatirea legislatiei dar si pentru jurisprudenta, pt practica judiciara. In cadrul
T! se formuleaza categoriile, conceptele fundamentale precum si principiile. Teoria
generala a dreptului, stiintele juridice de ramura, stiintele ajutatoare si stiintele istoriice nu
trebuie private ca "ind rupte unele fata de altele. Intre ele exista o unitate insolubila, toate
contribuind la dezoltarea fenomenului juridic.
CAP III:
Conceptul dreptului
#. $cceptiunile termenului drept.
%. &riginea si evolutia dreptului' dimensiunea istorica
(. !imensiunea sociala a dreptului
). *actorii de con"gurare a dreptului
+. Esenta, continutul si forma dreptului
,. Tipologia dreptului
-. .istemul dreptului
/. !e"nita dreptului.
Acceptiunile termenului drept' etimologie
Termenul drept provine din latinescul directus de la verbul dirigo, dirigere, care inseamna
cale dreapta si a conduce. 0atinii pentru drept ca realitate normativa foloseau ius. In alte
sisteme de drept actuale exista o anumita diferenta. In anglia se numeste law dar pentru a
desemna dreptul subiectiv este right. In sistemul francez se foloseste droit.
Termenul drept are o tripla semni"catie1 2 stiinta
2 te3nica
2 arta
.ensul de stiinta este folosit pentru a desemna totalitatea conceptelor, categoriilor,
principiilor fundamentale ale dreptului.
!reptul este o te3nica care consta in totalitatea procedeelor folosite "e pentru crearea sa
cat si pentru aplicarea acestuia. In literature de specialitate se face referire la ( concepte
de baza 1 notiunea de drept obiectiv, drept subiectiv si drept pozitiv.
&rice norma juridica apara anumite interese sociale si contine anumite scopuri. Totalitatea
scopurilor pre"gurate de norma juridica formeaza dreptul obiectiv. !repul obiectiv
inseamna ratiunea unei anumite reglementari.
!reptul subiectiv reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege titularului de a pretinde unui
tert respectarea unui interes legitim..
!reptul pozitiv inseamna totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat
Termenul drept mai are si semni"catia de arta. !reptul reprezinta si arta judecatorului sau
a autoritatilor administrative de a aplica legea. $stfel in aplicarea legii se emit judecati de
1 | P a g e
valoare asupra normelor juridice, "ind necesara interpretarea acestora. Pentru a putea
aplica correct o norma juridica, trebuie sa o interpretezi corect. $rta legiuitorului de a crea
dreptul prin folosirea regulilor de te3nica legislativa.
Dimensiunea istorica a dreptului. Originea aparitiei si evolutia dreptului.
In literature de specialitate s2au pus doua mari intrebari1
a. Cand apare dreptul4
!reptul apare o data cu statul sau apare odata cu primele forme de organizare primitive4
!reptul este apanajul exclusiv al statului sau este creat si de alte institutii nestatale4
In doctrina au fost formulate mai multe teorii. .unt unele teorii care sustin ca dreptul
apare odata cu primele forme de organizare primitive. .2a considerat ca dat "ind ca in
cadrul gintilor matriar3ale si apoi patriar3ale existau anumite reguli de convietuire.
$cestea ar reprezenta forme embrionare de drept, adica mini norme juridice. $stfel s2a
subliniat ca aceste norme gentilice privind organizarea gintilor, relatiile dintre seful gintii si
ceilalti membrii ai comunitatii care s2au dezvoltat ulterior la nivelul tribului, au dus in timp
la formarea anumitor toteme, iar aceste toteme au format un sistem in doctrina
formulandu2se un sistem al totemismului de clan.
$ceste reguli au dus la creare unor interdictii sau pro3ibitii numite tabuuri. Cu timpul
aceste tabuuri s2au extins la anumite obiecte personale ale sefului de trib, iar incalcarea
acestor pro3ibitii a determinat aplicarea de sanctiuni. In opinia acestor autori, existenta
acestor pro3ibitii ar semni"ca existenta unor norme de drept in forma embrionara.
Dreptul apare o data cu statul. 5u putem vorbi despre existenta normelor juridice decat in
prezenta acelei organizari sociale capabile sa ne apere atunci cand acestea sunt inculcate
si sa le restabilieasca continutul. .tatul este singura forma de organizare sociala care
dispune de un aparat distinct, special, care are ca misiune restabilirea ordinii de drept
inculcate. El dispune de forta de constrangere capabila sa asigure indeplinirea normelor
juridice c3iar cu forta. 6arile state antice au demonstrate "ecare in parte existenta unui
aparat statal investit cu forta de constrangere care sa apere dreptul. !reptul de altfel se
a7a in stransa corelatie cu statul pentru ca el reglementeaza principalele puteri ale
statului. In cazul gintilor si al triburilor nu se poate vorbi despre existenta unui aparat
statal care sa asigure cu forta indeplinirea regulilor de convietuire sociala. 5ormele juridice
au c3aracter obligatoriu. 5umai statul prin autoritati special create si investite poate crea
obligativitatea lor. inta si tribul nu dispuneau de o autoritate speciala capabila sa asigure
obligativitatea normelor .
b. !reptul este creatia exclusiva a statului 4
Teoriile pluraliste sustin ca dreptul nu este numai creatia statului ci si creatia unor
organizatii nestatale.
Teoriile moniste a"rma ca dreptul este creatia exclusive a statului, caci doar statul poate
impune o anumita conduita.
*ara a imbratisa nici teoriile pluraliste, nici pe cele moniste, apreciem ca dreptul reprezinta
un process complex de creare care uneori presupune nu numai contributia organizatiilor
nestatale, dar si a cetatenilor. !aca sunt respectate anumite conditii prevazute de
constitutie, si cetatenii pot formula un proiect de lege.
Dimensiunea sociala a dreptului
!reptul are un c3aracter social, rolul sau "ind acela de a disciplina domportamentul uman
in principalele relatii din societate.
8ealitatea juridica (9uridicul) are ( elemente componente1 2 Constiinta juridica
2!reptul
| P a g e
2 8elatiile juridice (ordinea de drept)
!reptul este mai intai o constiinta in sensul ca el se a7a mai intai la nivelul constiintei
legiuitorului, care inainte de a adopta o lege supune interesele sociale unui process de
selectie si valorizare.
Constiinta juridica are rolul de receptor la stimuli pe care ii emite societatea in vederea
reglementarii si de "ltrul care se interpune intre acesti stimuli.
Constiinta juridica cunoaste mai multe ipostaze1
2 cognitive
2 actionala
2 cultural2axiologica
Constiinta juridica are mai multe functii1
2 functia normative (a crea drept)
2 functia creatoare anticipativa (stabileste dinainte prioritatile in reglementare
$l doilea element al juridicului il reprezinta dreptul. !reptul este retinut ca element al
juridicului pentru ca el stabileste in cadrul normativ al puterii in stat, dreptul si libertatile
fundamentale ale omului, principalele relatii sociale din societate.
$l treilea element il reprezinta relatiile juridica. 8aporturile juridice si situatiile juridice care
dau concretete dreptului.

!actorii de con"gurare a dreptului
$. Cadrul natural
:. *actorul social2politic
C. *actorul uman
Cadrul natural se compune din mai multi factori1
#. factori georgra"ci
%. factori demogra"ci
(. imprejurarile care nu depind de vointa omului, dar care produc efecte juridice
#. *actorul geogra"c
2 exista elemente care determina adoptarea unor legi
2 in doctrina s2a subliniat necesitatea de a nu se exagera cu importanta acestui
factor' de altfel :laise Pascal a atras atentia asupra faptului ca ;justitia ar " 3azlie daca ar
depinde de un munte.< pentru ca ar depinde de un meridian, un rau sau un munte.
2 acest factor este util si determina adoptarea unor legi, dar sa nu exageram cu rolul
acestuia deoarece se poate ajunge la discriminari.
%. *actorul demogra"c
2in7uenteaza dreptul prin adoptarea de acte normative
2 exista politici de crestere demogra"ca care implica adoptarea legislatiei corespunzatoare
(ex. Tarile nordice au o legislatie favorizanta)
2 s2au adoptat norme juridice care sa favorizeze cresterea demogra"ca
2 exista si politici de scadere demogra"ca (ex C3ina)
2 exista anumite situatii care nu depind de vointa omului, dar care produc efecte juridice
(moartea, scurgerea ireversibila a timpului =extintiva )
2 ac3izitiva
Cadrul social2politic
= la randul sau are mai multe elemente componente1 economic, ideologic, cultural, politic
# | P a g e
2 sunt structurile organizatorice ale societatii1 grupuri de interes, partide politice
*actorul economic = in7uenteaza dreptul.
In economia de tip liberal intregul sistem e bazat pe principiul cerere2oferta si pe principiul
noninterventiei statului in economie.
*actorul ideologic
$cest factor contribuie de asemenea la con"gurarea dreptului in functie de ideologia
existenta la un moment dat. Ideologia marxista a impus un anumit tip de legislatie,
ideologia liberala si neoliberala a determinat la randul ei pre"gurarea unui anumit sistem
de norme juridice.
.tructurile organizatorice ale societatii1
a. rupurile de interese
b. rupurile de presiune
c. Partidele politice
a. rupurile de interese1 acea structura a grupuriloe care transmit in baza unei atitudini
comune unei alte structuri anumite scoputi in vederea reglementarii acestora
b. rupurile de presiune urmaresc impunerea propriilor interese in afara politicului. !esi
a"rma ca nu doresc puterea, aparatele de presiune isi transmit interesele catre autoritatile
decizionale exercitand o permanenta in7uenta.
c. Partidele politice "e ca acced la putere in urma votului electoral, "e ca nu acced
(partidele neparlamentare) in7uenteaza adoptarea unei norme juridice din anumite
domenii.
*actorul uman
Este cel mai important, deoarece dreptul este facut de oameni si pentru oameni.
!reptul prin principiile sale stabilste o conduita tip pe care o impune ca "ind obligatorie
tuturor membrilor societatii. $ceasta conduita tip are rolul de a disciplina comportamentul
uman.
!e asemenea, dreptul "xeaza anumite roluri individului in societate (sunt create regimuri
juridice pentru anumite categorii socio2profesionale' ex1 statutul cadrelor didactice,
politistului, magistratului) = delimiteaza drepturile si obligatiile persoanelor
Pe de alta parte, dreptul reglementeaza un corpus de norme obligatorii pentru buna
functionare a societatii si reprezinta o garantie a statului de drept
$senta% continutul si &orma dreptului (a nu se confunda cu forma statului)
$. Esenta dreptului
$ studia esenta unui fenomen inseamna a cerceta substanta lui, trasaturile calitative si
unitatea loturilor care il compun. In ansamblul intereselor sociale, numai o parte sunt
selectate si valorizate pentru a da expresie dorintei generale a societatii si vointa care
apoi este insusita de stat, dorinta o"cializata sau dorinta juridica
Esenta dreptului, astfel consta in calitatea juridica a vointei o"cializate de stat. >ointa
generala a societatii nu este o simpla suma a vointelor individuale, pentru ca este
rezultatul vointelor supuse unui proces de selectie si ierar3izare. 5u orice vointa poate
deveni o vointa cu caracter general.
Esenta dreptului nu consta in vointa generala a societatii daca aceasta nu este o"cializata.
Caracterul juridic al vointei este cel care determina esenta dreptului
' | P a g e
:. Continutul dreptului
.unt autori care considera ca elementul principal al cuntinutului dreptului il formeaza
normele juridice, astfel ca s2a vorbit de un continut normativ al dreptului (?ans @elsen). In
conceptia lui, singura relatie a dreptului este cu statul. $ceasta conceptie nu poate "
sustinuta pentru ca dreptul nu poate " redus doar la un continut normativ astfel ca pe
langa normele juridice dreptul inseamna si raporturi juridice si situatii juridice.
C. *orma dreptului
8eprezinta modul de concretizare a continutului dreptului.
*orma cunoaste urmatoarea structura1 2 interna
2 externa.
*orma interna a dreptului inseamna modul de structurare a continutului dreptului pe
ramuri de drept si in institutii juridice.
*orma externa a dreptului reprezinta concretizarea continutului dreptului de catre
destinatarii acestuia. $ceasta cunoaste mai multe modalitati de exprimare1
Izvoarele dreptului1legea, cutuma, jurisprudenta si doctrina.
Incorporarile sau codifcarile rezultate in urma procesului de sistematizare a legislatiei.
Forta juridica a actului normativ in care sunt cuprinse normele juridice, astfel putem avea1
legi, ordonante de guvern, 3otarari de guvern, ordine ale ministrilor, ordine ale prefectilor,
3otarari ale consiliului judetean, 3otarari ale consiliului local, dispozitii ale primarului.
*orma exterioara a dreptului mai cuprinde si regulile, procedeele de te3nica legislativa
Tipologia dreptului
Tipologizarea dreptului inseamna structurarea dreptului dupa anumite criterii care pun in
evidenta existenta anumitor trasaturi caracteristice ale sistemelor de drept. Exista mai
multe criterii de tipologizare a dreptului 1
I. Relatiile sociale caracteristice fecarei epoci istorice in parte. $stfel intalnim1
2 pt epoca antica1 sistemul de drept sclavagist
2pt evul mediu1 sistemul de drept feudal
2pt epoca moderna1 sistemul de drept modern
2pt epoca contemporana1 dreptul contemporan.
II.!upa apartenenta la un bazin de civilizatie juridica,dreptul se imparte in1
2.istemul de drept 8omano2germanic
2 .istemul de drept $nglo2saxon
2 .istemul de drept 6usulman
2 .istemul de drept ?indus
2 .istemul de drept 9aponez, C3inez
2 .istemul de drept al $fricii negre si al 6adagascarului
$..istemul de drept romano germanic = .2a format ca urmare a receptarii dreptului roman
in Europa prin intermediul .colii losatorilor si a .colii Postglosatorilor.
.tructura1
a. .istemul de inspiratie franceza
b. .istemul germano2italiano2elvetian
c. .istemul tarilor nordice
( | P a g e
Codul civil francez adoptat in #/A) cod care a creat o bresa in gandirea juridica a vremii
astfel incat a sc3imbat radical prin dispozitiile sale conceptia existenta pana atunci. $ fost
introdus in :elgia, 0uxemburg, 8omania.
Pe de alta parte o importanta o are si Codul Civil erman care a preluat multe din
institutiile dreptului roman, dar a creat si institutii juridice noi. $cest cod a exercitat o
puternica in7uenta in Italia, Elvetia si $ustria.
In Europa 5ordica o mare in7uenta a avut Codul Civil erman si cutumele proprii.
:. .istemul de drept anglo2saxon
.tructura1
a. .istemul common laB
b. .istemul de eCuitD
c. .istemul de statutarD laB
a. .istemul de commonlaw reprezinta precedentele judiciare, sau solutiile date de
instantele judecatoresti in problemele de drept.
b. !"uit#law inseamna reglile de drept existente sau formate inainte de uni"carea
jurisdictiilor engleze
c. $tatutar#law reprezinta regulile de drept cuprinse in legile scrise(statute sau
regulamente)
.istemul de drept anglo2saxon este fundamental diferit de sistemul romano germanic
(unde izvor de drept este legea scrisa). In sistemul anglo2saxon un rol important il are
cutuma si practica judecatoreasca ce are rol de precedent cu valoare obligatorie.
!esi, in ceea ce priveste legea scrisa, in doctrina s2a spus ca nu ocupa locul central intre
izvoarele acestui sistem de drept, cutuma nu trebuie privita ca o le% specialia, ea are
valoare egala cu legile scrise atunci cand intervin in solutionarea unei probleme de drept.
Ex1
Consitutia 6arii :ritanii are o parte cutumiara si una scrisa. Partea scrisa este formata din
6agna C3arta 0ibertatum si :ill of 8ig3ts. 5u trebuie privita ca o lex specialia fata de
partea cutumiara.
C. .istemul musulmanEislamic = sistem de inspiratie religioasa.
Cuprinde mai multe parti1
2 Coran (+AA de versete de drept) cuprinde revelatiile pe care ala3 le2a facut profetului
ma3omed.
2 8evelatiile si regulile de convietuire sociala transmise de ma3omed profetilor.
2 Idjma 2 regulile transmise de profeti califului(autoritatilor statale).
2 Idjidi3ad (jurisprudenta)
Exista tendinta de laicizare a acestui sistem in sensul reglementarii institutiilor juridice in
mod distinct fata de conceptia religioasa (Turcia, Tunisia)
Institutii1
2Institutia Proprietatii = calitatea de proprietar o are $lla3' exercitarea acestui drept se
realizeaza prin intermediul califului
2 Inst casatoriei
) | P a g e
III. Dupa criteriul supranational
!reptul comunitar a luat nastere mai intai in baza unei uniuni economice dupa cel de2al
doilea razboi mondial cand s2au pus bazele uniunii carbunelui si otelului (CEC&). Fninunea
s2a extins si la alte domenii ajungandu2se astazi la o comunitate politica si economica 2G
sistem de drept nou
!reptul comunitar (European)1
a. !reptul comunitar originar = cuprinde tratatele constitutive ale comunitatilor FE
(Tratatul de la 6astric3, Tratatul de la $mster, 5isa, 0isabona)
b. !reptul comunitar derivat (deriva din prevederile de stat)2cuprinde actele normative
europene adoptate in baza tratatelor constitutive (directive, regulamente emise de
Consiliul Europei, recomandari = Parlamentul European' decizii2 Comisia Europeana' )
$re la baza principiile generale fundamentale ale dreptului dar si principii speciale1
principiul subsidialitatii, principiul solidaritatii.
Principii generale2 principiul egalitaitii intre state, principiul independentei statului.
FE a insemnsat aducerea in plan supranational a unor probleme care sa dobandeasca
reglementare comuna.(politica externa, armata si securitatea interna, justitia, moneda
nationala)
Institutiile FE = re7ecta moelul national de organizare a statului1
2 legislativ = Parlamentul European si Consiliul FE (.trasbourg, :ruxelles)
2 executiv = Comisia Europeana (:ruxelles = 0uxemburg)
2puterea judecatoreasca= Curtea de 9ustitie a comunitatilor europene (C9CE = 0uxemburg)
2 ( instante1 #2 Curtea de 9ustitie
% = Tribunalul de prima instanta
(2 Tribunalul functiei publice
Conventiile FE au efect in dreptul intern prin rati"carea facuta de Parlamentul 5ational.
*istemul dreputului
Criteriile de structurare a sistemului dreptului1
I. 5otiunea sistemului dreptului.
II. Criteriile de structurare a sistemului dreptului
III. !iviziunea dreptului in drept public si drept privat.
I. 5otiunea sistemului dreptului.
$sa cum in cazul legislatiei se foloseste notiunea de sistem legislativ si in cazul dreptului
sistematizarea normei juridice formeaza sistemul dreptului. 5orma juridica este elementul
fundamental al sistemului. 5orma juridica reprezinta sistemul elementar de drept.
II. Criterii de structurare1
Criteriul ramurii de drept, criteriul institutiei juridice.
8amura de drept reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatii sociale
dintr2un anumit domeniu al vietii sociale, folosind o metoda comuna de reglementare
precum si principii comune. !in aceasta de"nitie rezulta urmatorul triptic1
2obiectul de reglementare
2metoda de reglementare
2principiile de ramura.
+ | P a g e
&biectul de reglementare il reprezinta relatiile sociale dintrun anumit domeniu.
6etoda de reglementare reprezinta atitudinea fata de conduita de reglementare.
Principiile comune pe ramuri mari, aplicate pe "ecare ramura componenta.
In interiorul ramurii de drept normele se impart in institutii juridice.
Institutia juridica reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatii sociale
inrudite intre ele in baza unei metode de reglementare si a unor principii ale ramurii din
care fac parte.
III. !iviziunea dreptului in1 2 drept public (dr const, dr administrativ, dr penal, dr
international public)
2drept privat.
Criteriile de distinctie intre ramura dreptului public si ramura dreptului privat1
a.Criteriul interesului ocrotit de norma juridica. 5ormele drepului public ocrotesc un
interes general al societatii iar normele dreptului privat un interes personal.
2 treburile particulare apartin dreptului privat. !reptul privat este mai 7exibil pentru ca,
ocrotind un interes al particularilor, contine reglementari mai desc3ise, si de mai mare
stabilitate. .unt de o mai mare stabilitate pentru ca ceea ce astazi este de interes public
maine poate s anu mai "e, prin urmare normele de drept public sunt supuse sc3imbarii, si
deci instabilitatii, mult mia mult fata de cele private.
,.Criteriul utilitatii sociale sau al afectatiunii bunurilor. !e ex sunt anumite
bunuri(plajele, apa teritoriala) care prin natura lor servesc interesului public si atunci ele
nu pot " reglementate decat prin norme de drept public.
De"nitia dreptului
Inca din dreptul roman, drepul se de"nea ca "ind arta binelui si a ec3itatii (jus est ars
,oni et ae-ui). !in aceasta de"nitie HG dreptul se con&unda cu morala.
In gandirea juridica, dreptul a evoluat desprinzandu2se treptat de morala, si creandu2si un
obiect de studiu propriu.
Scoala Dreptului Natural sustinea ca drepul este de fapt un drept natural cu caracter
imuabil, preexistent omului, cu care ne nastem si pe care il transmitem mai departe.
!repul este considerat un produs al ratiunii
Scoala istorica a dreptului considera ca dreptul nu este nici un produs al ratiunii si nu
este nici natural preexistent omului, ci este un produs istoric al societatii% este re.ultatul
spiritului poporului(volIsg3eist), adica dreptul este creatia exclusiva a omului.
!e"nitie1
!reptul reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale din
principalele domenii ale vietii socialle, norme asigurate si garantate de catre stat, care au
ca scop organizare comportamentului social intr2un climat capabil sa asigure apararea
drepturilor esentiale ale omului, coexistenta libertatilor si statornicirea spiritului de
dreptate.
!reptul este un ansamblu de norme juridice asigurate si garantate de catre stat. .copul
normelor juridice care compun dreptul este disciplinarea oamenilor in relatiile sociale.
5ormele juridice trebuie sa concureze la realizarea statului de drept, ceea ce implica
asigurarea coexistentei libertatilor, apararea drepturilor fundamentale ale omului si
asigurarea dreptatii.
CAP I/:
Puterea de stat. este al treilea element al continutului statului. In antic3itate se facea
distinctie intre autoritas si potestas. $utoritas apartinea senatului si potestas poporului.
0 | P a g e
$stazi titularul puterii este poporul, care o exercita prin intermediul reprezentantilor sai,
care exercita cele ( institutii ale statului. Puterea nu se instraineaza niciodata de la popor.
Puterea de stat prezinta urmatoarele trasaturi1
2are caracter politic, are o sfera generala de aplicabilitate, are agenti specializati care o
realizeaza, este suverana.
*uveranitatea interna inseamna puterea de comanda a statului in interiorul teritoriului,
puterea de a crea dreptul si de a exercita forta de constrangere.
*uveranitatea e1terna se manifesta in plan international prin egalitatea statului cu alte
state.
Independenta statului pe plan international.
!orma statului cuprinde ( elemente1
2*orma de guvernamant
2.tructura de stat
28egimul politic.
Forma statului reprezinta modalitatea de alcatuire si de organizare a elementelor statului.
*orma de guvernamant este o componenta a formei statului.
$tructura de stat inseamna modul de utilizare si de impartire a statului in unitati
administrativ2teritoriale precum si raporturile dintre stat si aceste unitati. .unt state cu o
structura simpla sau compusa(fedelare).
Regimul politic determina aparitia mai multor tipuri de state1 2 totalitare
2 democratice.
$lta clasi"care
8egim politic = parlamentar
2 prezidential
2 semiprezidential
Principii de organi.are si &unctionare ale institutiilor judiciare
9ustitia este inerenta societatii, ea realizeaza cea de2a treia functie a statului, cea
jurisdictionala si functioneaza ca un serviciu public. Institutiile judiciare cunosc ) principii
de organizare si ) principii de functionare1
a. Principiile de organizare sunt urmatoarele1
2Principiul separatiei1 are multiplu aspect. .epararea jurisdictiilor ordinare de cele
administrative, pe de alta parte este vorba despre separarea magistratilor judecatori de
magistratii procurori. In romania functioneaza aceasta a doua coordonare a principiului
2&rincipiul ierarhiei jurisdictiilor1 presupune ca exercitarea controlului judiciar asupra
solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti sa se faca de catre instante superioare in
grad' existenta dublului grad de jurisdictie sau a triplului grad de jurisdictie.
2&rincipiul neutralitatii1 o neutralitate te3nica si una social politica.
5eutralitate te3nica1 judecatorul trebuie sa se abtina de la orice manifestare a opiniilor
sale cu privire la cauzele pe care le judeca,
5eutralitate politica1 neutru de puterea politica existenta, de presiunile sociale.
2&rincipiul colegialitatii 1 de regula procesele sunt judecate conform acestui principiu
de % sau mai multi judecatori cu scopul asigurarii independentei actului de justitie. Cu
toate acestea in legislatia majoritatii statelor europene se observa si solutia judecatorului
unic. Este agreata pentru judecarea litigiilor de mica importanta
b. Principii de functionare
2!galitatii1 presupune ca "ecare justitiabil este egal in fata legii, "ecare are dreptul
natural la un judecator, "ecare are un acces nelimitat, legal de a apela la judecata unui
judecator. $cest lucru este consacrat si in conventia europeana a drepturilor omului.
2 | P a g e
2'ratuitatii1 justitia este gratuita. In materie civila si comerciala, in functie de
valoarea obiectului litigiului se pot percepe taxe.
2(ibertatii si impartialitatii. Consacrat prin constitutie, justitia este unica, egala si
impartiala pentru toti, iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Fn
judecator nu poate " mutat, transferat, detasat fara acordul lui, odata investit cu
judecarea unui caz prin repartizare aleatorie, este liber sa pronunte o solutie in temeiul
legii. .unt independenti c3iar si fata de propriile solutii pronuntate anterior. 5u li se pot
impune solutii de catre alte autoritati.
2)ontinuitatii1 inseamna ca activitatea justitiei se desfasoara in mod continuu fara
intrerupere. Cu toate acestea este reglementata in unele state in mod distinct vacanta
judiciara, dar acest lucru nu trebuie interpretat ca "ind o intrerupere al serviciului public al
justitiei, pentru ca nu reprezinta decat un drept al magistratilor. In realitate pentru cauzele
urgente, judecata este posibil sa continue si in perioada de vacanta.
3urisdictii nationale si internationale
In romania exista urmatoarele instante ordinare1
*udecatorii2 judeca in materie civila litigiile din competenta lor, iar in materie penala
infractiunile date de lege in competenta lor
Tribunale(unul pe judet)2judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in competenta
lor
2 judeca apelurile sau recursurile declarate impotriva sentintelor
pronuntate de judecatorii.
)urti de apel(#+)2 judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in competenta lor,
deasemenea judeca apelurile declarate impotriva 3otararilor pronuntate de tribunale si
recursurile impotriva 3otararilor pronuntate de tribunale ca instanta de apel.
Inalta curte de casatie si justitie2 judeca recursurile impotriva 3otaririlor pronuntate de
curtile de apel dar sectia penal judeca in prima instanta anumite fapte prevazute de lege
(oameni politici).
$re 2) sectii1 .ectia civila, penala, comerciala, contencios administrativ,
2 % foormatiuni1 2 completul de J judecatori 2 judeca recursurile impotriva 3otararilor
sectiilor
2 sectiile unite 2 judeca recursurile in interesul legii, acele recursuri
declarate in scopul interpretarii corecte a legii.
*urisdictiile specializate1 Tribunale militare, Curtea militara de apel. !easemenea exista
Tribunalul privind cauzele cu minori, cu sediul la :rasov.
Complete specializate sau dupa caz sectii specializate in cadrul tribunalelor pentru litigiile
de munca si judecarea cauzelor cu minori.
9urisdictii internationale1
2CE!& (.trasbourg) 2 judeca litigiile privind aplicarea conventiei europene a drepturilor
omului. !eciziile pronuntate au valoare obligatorie pentru statele membre.
2Curtea internationala de justitie de la ?aga este compusa din #+ judecatori. Exercita o
dubla competenta1 contencioasa si necontencioasa. 5econtencioasa cand ofera
consultanta juridica.
In cazul competentei contencioasa judeca litigii. In fata curtii pot aparea numai statele si
onu.
14 | P a g e
2 Curtea de justitie a comunitatii europene de la luxemburg este curtea de justitie a
uniunii europene care are in componenta ( instante1 2 Curtea de justitie 2 judeca litigiile
privind principiile dreptului comunitar precum si c3estiunea prujudiciara(inseamna
solicitarea din partea instantelor nationale ale statelor membre de a interpreta o norma de
drept comunitar).
2 Tribunalul de prima instanta 2 judeca litigiile privind dreptul
concurentei comunitare si litigiile privind marca comunitara.
2 Tribunalul functiei publice, judeca litigiile dintre functionarii
europeni (nu nationali) si institutiile europene.
!eciziile Curtii de 9ustitie sunt obligatorii statelor membre.
CAP /I:
Corelatia normelor juridice cu normele tice
Inca din antic3itate se observa o impletire a dreptului cu morala. Plecand de la aceasta
conceptie, s2a considerat ca dreptul, in fapt reprezinta un minim de morala. 5ormele
juridice ar " de fapt norme morale insusite de stat si transformate in norme obligatorii. .2
au conturat % categorii de conceptii1
Conceptiile moraliste despre drept = dreptul cuprinde in mod necesar si obligatoriu un
minim de morala, adica reprezinta transpunerea in forma obligatorie a principiilor morale.
!reptul nu poate sa "e imoral.
Conceptia scolii pozitiviste = normele dreptului sunt create de stat, separate de moraluri si
nu se confunda' singura relatie pe care dreptul o are este cea cu statul.
Cap /III:
I. 5otiunea si trasaturile normei juridice
5orma juridica reprezinta acea norma de conduita cu caracter general si obligatoriu care
are ca scop realizarea intereselor sociale si asigurarea acestora si a carei indeplinire se
realizeaza pe cale statala in caz de nevoie prin forta de constrangere a statului. !in
de"nitie rezulta trasaturile normei juridice1
a.+orma juridica are caracter general si impersonal = reglementeaza acele situatii
care reprezinta un comportament repetat de majoritatea membrilor societatii, unanim
acceptat de acestia ca "indui aplicabil indiferent de statutul personal al "ecaruia. 5orma
juridica reprezinta de fapt reglementarea intereselor generale ale societatii. Ea nu poate
avea caracter personal. Caracterul general si impersonal al normei juridice nu dispare
daca norma juridica nu se aplica asupra intregului teritoriu al statului, ci numai asupra
unei parti a teritoriului sau daca nu se aplica asupra intregii populatii, ex norma juridica
poate " destinatara numai a unor anumite subiecte de drept1 pensionari, studenti,
profesori, functionari publici. !e asemenea, caracterul general si impersonal al normei se
mentine si atunci cand norma juridica se aplica numai anumitor persoane, de ex. 6inistri,
presedintele curtii constitutionale, presedintele inaltei curti de casatie si justitie, avocatul
poporului, pentru ca este avuta in vedere nu persoana ci functia pe care o exercita. Pe de
alta parte caracterul general si impersonal al normei juridice nu poate " infrant nici pe
motive de autonomie locala. $utonomia locala este reglementata in art ##J din
Consttitutie si inseamna o descentralizare a autoritatilor si o deconcentrare a serviciilor
publice in teritoriu. $stfel exista autoritati locale1 consiliul local, consiliul judetean, precum
si servicii publice de interes local organizate distinct in unitatile administrativ teritorial.
5ormele juridice emise de aceste autoritati au acelasi caracter general si impersonal si
invers, actele normative ale autoritatilor centrale au caracter general si impersonal, "ind
deci aplicabile si autoritatilor autonome locale.
11 | P a g e
b. )aracterul tipic. 5orma juridica reglementeaza numai comportamentele cu
caracter repetat, indelungat. 5orma juridica insa nu poate descrie toate situatiile,
imprejurarile, in care se produce un anumit comportament. Caracterul tipic al normei
inseamna ca conduita retiunta de legiuitor este in constiinta sociala considerata ca "ind
generala (a tuturor membrilor sai).
c. Implica un raport intersubiectiv = norma juridica reprezinta o relatie intre oameni.
In baza normei juridice iau nasteri raporturi juridice, ceea ce duce la conturarea
caracterului bilateral al normei juridice. Caracterul bilateral al normei juridice pune in
evidenta % idei1
2Ideea de alteritate a normei = transformarea obiectivului in subiectiv. .ubiectele de
drept inc3eie anumite raporturi juridice
2Ideea de reciprocitate a normei = posibilitatea inc3eierii de raporturi juridice in baza
normei
d. )aracterul obligatoriu = acest caracter este esenta normei juridice, o distinge de
celelalte norme sociale. Inseamna ca atunci cand regula de conduita prescrisa de aceasta
este incalcata aceasta este restabilita prin forta de constrangere a aparatului statal.
Caracterul obligatoriu al normei nu depinde insa de frecventa aplicarii normei juridice in
timp. Pot sa "e norme juridice cu aplicare foarte rara sau norme juridice a caror aplicare sa
"e suspendata, norme juridice cu caractrer temporar.
II. *tructura normei juridice:
a. $tructura logicojuridica. !pdv logico juridic norma cuprinde ( parti1
2ipoteza
2dispozitii
2sanctiuni
Ipoteza descrie situatia in care se aplica dispozitia si sanctiunea. Ipotezele se clasi"ca in1
2 ipoteze determinate
2 ipoteze relativ determinate.
Ipoteza este absolut determinata atunci cand descrie toate imprejurarile in care se aplica
norma. .unt relativ determinate atunci cand cuprind cu titlu exempli"cativ imprejurarile.
!ispozitia inseamna comandamentul normei si poate sa constea intro actiune sau
inactiune. .e clasi"ca in1
2dispozitii absolut determinate
2 relativ determinate.
.anctiunile arata consecintele nefavorabile ale incalcarii dispozitiei( sanctiune negativa
sau masuri de stimulare in respecatrea dispozitiei)..anctiunile pot "(in fct de criteriul de
clasi"care)1
2 .anctiuni absolut determinate sau relativ determinate
2 .anctiuni pozitive sau negative
2 .anctiuni civile sau penale
2 .ancitiuni alternative (infractiunea K se pedepseste cu amenda sau inc3isoare)
sau santiuni cumulative. (infractiunea K se pedepseste cu amenda si decaderea din
drepturile parintesti)
b. $trucura tehnicolegislativa. In literatura de specialitate s2a pus problema
structurii unor norme speciale(penale si drept international si constitutionale). In cazul
normelor penale unii autori sustin ca ar avea o structura di3otonica(ipoteza este
1 | P a g e
subinteleasa, avand doar dispozitie si sanctiune). $lti autori considera ca si normele
penale au o structura tri3otonica, c3iar daca ipoteza nu apare prevazuta in mod expres.
0a normele de drept international, lipseste sanctiunea, dar evolutia ultimilor ani arata ca a
inceput sa "e reglementata (au aparut sanctiuni morale si pecuniare).
In ceea ce priveste structura concreta te3nicolegislativa, normele juridice sunt structurate
in articole(unitatea de baza) iar art in alineate. !e regula o norma juridica este cuprinsa
intrun articol dar putem regasi si o norma juridica cuprinsa in mai multe articole.
III. Clasi"carea normei juridice
$re atat semini"catii teoretice cat si practice
a. dupa criteriul ramurii de drept (adica dupa obiectul de reglementare si dupa metodele
de reglementare)1
2 norme juridice de drept civil
2 norme juridice de drept penal
2norme juridice de drept comercial
2 norme juridice de drept constitutional etc
b. dupa criteriul fortei juridice a actului normativ
2norme juridice cuprinse in 1 2legi
2decrete
2ordonante de guvern
23otarari de guvern
2acte normative elaborate de organele administratiei
locale(decizii)2acte cu o sfera limitata la nivelul intinderii competentei teritoriale a
organului respectiv
c. dupa criteriul modului de cuprindere a partilor
2 norme juridice complete1 cuprind ipoteza,dispozitie si sanctiune2majoritatea normelor
2 norme juridice incomplete2se impart in1
2 norme juridice de trimitere (completeaza alte norme si fac referire la
ele)
2 norme juridice in alb ( norme juridice care urmeaza sa apara)
d. dupa criteriul sferei de aplicabilitate1
2 norme juridice generale1 au sfera larga de aplicabilitate
2 norme juridice speciale1 au sfera restransa de aplicabilitate ,deroga de la dreptul
comun,sunt de stricta interpretare
2 norme juridice de exceptie1 completeaza normele generale sau pe cele speciale , sunt de
stricta interpretare
e. dupa criteriul gradului si al intensitatii incidentei 1
2norme2principii(denumite si norme cardinale)1 se gasesc in constitutii,declaratii, au o forta
de valabilitate evidenta si sunt adevarate postulate juridice
2norme mijloace normative1 asigura traducerea in limbajul speci"c dreptului a cerintelor
fundamentale de regl a ordinii sociale
f. dupa caracterul conduitei impuse sau datorate
2 norme juridice onerative1 obliga subiectul sa savarseasca o anumita actiune
2 norme juridice pro3ibitive1 obliga subiectul sa se abtina de la unele actiuni
2 norme juridice permisive 1 nici nu obliga si nici nu interzic o anumita actiune, se lasa la
aprecierea subiectului
1# | P a g e
5orme juridice permisive pot deveni imperative(onerative sau pro3ibitive).!aca normele
permisive devin imperative atunci ele vor purta denumirea de norme supletive.
$lte tipuri de norme1
2 norme juridice organizatorice1 norme care privesc organizarea institutiilor si a
organismelor sociale(se prevad aici modul de
in"ntare,scopurile,competentele,etc).Frmaresc sa fundamenteze cadrul legal de
functionare a institutiilor
g. dupa tipul sanctiunii,
2 norme juridice punitive1 au sanctiune negativa(pedeapsa juridica,are caracter punitiv)
2norme juridice stimulative 1 au sanctiune pozitiva(decoratii,recompense in domeniul dr
constitutional,"nanciar etc)
I/. Actiunea normei juridice
5orma juridica isi desfasoara activitatea pe ( coordonate1
$. pe o anumita durata de timp
:. pe un anumit teritoriu
C. asupra unor persoane
$.$ctiunea normei juridice in timp are la randul sau ( componente1
2Intrarea in vigoare
2Caracterul activ
2Iesirea din vigoare.
Intrarea in vigoare = de regula norma juridica intra in vigoare la la data aducerii ei la
cunostinta publica, sau la o data ulterioara prevazuta in cuprinsul normei. In 8omania
norma juridica intra in vigoare in a treia zi de la data publicarii lor in monitorul o"cial. Cele
( zile sunt zile calendaristice si a treia zi expira la ora A. &rdonantele intra in vigoare in
ziua publicarii.
In literatura de specialitate, in legatura cu momentul intrarii in vigoare a normei juridice, a
fost formulat principiul nome gensecum ignorare legem -nimeni nu poate invoca
necunoasterea legii.. !e la acest principiu exista anumite exceptii1 atunci cand o parte a
teritoriului este izolata(calamitati naturaleL) si in mod obiectiv legea nu poate " adusa la
cunostinta. $ doua exceptie, eroare de drept, atunci cand una dintre parti se a7a in eroare
cu privire la consecintele juridice ale legii care i se aplica cu ocazia inc3eierii unui act
juridic.
)aracterul activ (actiunea propriu2zisa)25orma juridica are un caracter activ, adica ea nici
nu retroactiveaza si nici nu ultraactiveaza. $cest moment al activitatii normei este
guvernat de principiul neretroactivitatii legii si principiul neultraactivitatii legii.
2 principiul neretroactivitatii1 0egea nu se aplica situatiilor juridice anterioare intrarii ei in
vigoare. Exceptii1
a.5ormele juridice cu caracter interpretativ. *ac corp comun cu legea interpretata si deci
se aplica situatiilor existente anterior intrarii ei in vigoare, deci retroactiveaza.
b.5ormele penale dezincriminatorii si normele penale mai favorabile infractorului si
normele contraventionale mai favorabile contravenientului.
2 principiul neultraactivitatii1 0egea nu se aplica situatiilor create dupa iesirea din vigoare.
Iesirea din vigoare1
2 ajungerea la termen
1' | P a g e
2desuetudinea
2abrogare = expresa directa (legiuitorul prevede in mod clar norma juridica care se abroga)
si expresa indirecta
2tacita
:. $plicarea normei juridice in spatiu
5orma juridica are efect asupra intreg teritoriului si aupra tuturor persoanelor.
Principiul teritorialitatii. Exceptia extrateritorialitatii 12 in anumite situatii legea nationala se
aplica si asupra unor parti din teritoriu a7ate in alte state (ex misiunile diplomatice si
consulare, bordul navelor si aeronavelor).
C. $plicarea asupra persoanelor
0egea se aplica asupra cetatenilor, apatrizilor si persoanelor straine cu exceptia1 legea
nationala sa aplica cetatenilor romani pe % aspecte1 starea civila si capacitatea persoanei.
Personalul1
2 consular si diplomatic = se bucura de imunitate totala (sistem de drepturi si privilegii,
inclusiv imunitatea de jurisdictie)
2te3nico2administrativ = sistem de privilegii, imunitati in exercitarea functiilor care le revin,
dar 5F au imunitate de jurisdictie
2administrativ = sistem de privilegii strict in exercitarea functiilor
In ceea ce priveste regimul juridic al strainilor, aplicarea normei juridice aduce in discutie (
tipuri de regimuri juridice1
Regimul national = un stat acorda strainilor aceleasi drepturi ca si cetatenilor proprii
mai putin cele politice.
Regim special = acordarea de catre stat cetatenilor straini a anumitor drepturi
special reglementate in acorduri bilaterale sau anumite tratate de cooperare
internationala.
)lauza natiunii celei mai favorizante = recunoasterea pentru cetatenii straini ai unui
stat a acelorasi drepturi ca pentru cetatenii proprii in raport cu cetatenii unui stat
tert considerat ca favorizat.
CAP I6:
Izvoarele formale reprezinta formele de concretizare a normelor juridice.(ex1 obiceiul
juridic, jurisprudenta, doctrina1)
Clasi"care1
Izvoare o"ciale (ex. 0egea, jurisprudenta)
neo"ciale (ex obicei, doctrina)
Izvoare directe ( actEcontract normativ' elaboreaza, modi"ca, abroga o norma de
drept)
Indirecte (obiceiul)
Izvoare creatoare (legea scrisa, cutuma)
Interpretative (jurisprudenta, doctrina)
O,iceiul juridic sau cutuma 7 i.vor de drept
&biceiul precede legea scrisa si c3iar dreptul. Exista anumite conditii pentru ca un obicei
sa devina juridic si deci izvor de drept1
2este recunoscut de stat
2 este invocat direct de catre parti in fata judecatorului care2l valideaza
1( | P a g e
Conditii materiala = practica indelungata cu caracter repetat
subiectiva = convingerea membrilor societatii ca acea practica are caracter
obligatoriu
In dreptul public obiceiul este mai usor acceptat ca izvor de drept pentru ca exista practica
uzantelor.
In dreptul privat, o cutuma este considerata izvor de drept numai daca legea scrisa face
trimitere la ea.
Doctrina reprezinta totalitatea opiniilor, comentariilor si interpretarilor facute de
specialisti cu privire la sistemul juridic. In $ntic3itate sau Evul 6ediu doctrina era un
important izvor de drept, insa in epoca actuala este un izvor indirect de drept.
&pera doctrinara in7uenteaza insa atat pe legiuitor cat si pe judecator. $stfel anumite
dezbateri doctrinare cu privire la aprobarea proiectelor de lege pot duce la retinerea
solutiilor propuse de catre legiuitor. !e asemenea interpretarile facute de autori anumitor
acte normative pot in7uenta judecatorul in aplicarea legii.
Practica judiciara si precedentul judiciar. 83urisprudenta9
In sistemul anglo2saxon, precedentul judiciar este un izvor direct de drept, mai ales in
sistemele de Common 0aB.
In sistemul romano2german, jurisprudenta este un izvor de drept indirect.
9udecatorul trebuie sa respecte % mari principii1
9udecatorul nu este obligat sa tina cont de jurisprudenta anterioara pronuntata in
materie si nici macar de propria sa jurisprudenta.
9udecatorul se pronunta numai cu privire la partile in cauza.
In sistemul romanesc de drept exista anumite exceptii1
2deciziile curtii constitutionale
2deciziile pronuntate in recursul in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si 9ustitie.
$ceste decizii au caracter obligatoriu si se puiblica in 6onitorul &"cial intocmai ca legea.
8ecursul in interesul legii are ca obiect asigurarea interpretarii unitare a legii. $stfel, e o
practica neunitara atunci cand se constata ca in aplicarea aceluiasi text de lege, pentru a
solutiona aceiasi problema de drept exista solutii diferite pronuntate de instantele
judecatoresti, atunci procurorul genereal sau curtile de apel sesizeaza ICC9, formuland
8ecursul in interesul legii. Instanta .uprema se va intalni in sectiile unite avand ca scop
interpretarea textului legal. !ecizia pronuntata are caracter obligatoriu, se publica in 6&.
5u se incalca principiul independentei judecatorului pentru ca aceasta decizie impune
doar interpretarea textului de lege ca "ind obligatorie, necontestandu2se si judecata
cauzelor.
Contractul normativ
2 a nu " confundat cu contractul din dreptul privat (acesta e un act juridic bilateral care
produce efecte numai intre partile contractante)
2 contractul normativ se intalneste in ( ramuri de drept si are efecte obligatorii erga
omnes1
in dreptul constitutional 2 contractul are forma contractului de constituire a
federatiei de stat, avand ca obiectiv crearea statului federal
in dreptul muncii = are forma contractului colectiv de munca ce se inc3eie la nivel
national sau la nivel de ramura a economiei
2 pe baza lui se inc3eie contractele individuale de munca
1) | P a g e
in dreptul international public / contractul normativ are forma tratatelor inc3eiate
intre state
2 este un izvor de direct de drept
Actul normativ
2 in sistemul de drept romano2germanic este principalul izvor de drept
2 mai este denumit si lege, cunoscand % sensurilege in sens larg1 lato sensu
lege in sens restrans1 stricto sensu
0ato sensu1 orice act normativ, indiferent de autoritatea care l2a emis' constituie lege
actele normative adoptate de Parlament dar si ordonantele,decretele cu caracter
normativ,3otararile de guvern,ordinele ministrilor, 3otararile consiliului judetean si local
.tricto sensu1 2 actul juridic emis de Parlament1 legi constitutionale, organice si ordinare
Cu toate acestea, o lege ca act juridic al Parlamentului se deosebeste de celalalte acte
normative prin1
2 legea are o procedura speciala de adoptare si de modi"care
2 legea are intotdeauna caracter normativ (spre deosebire de alte acte normative, care
desi au aceiasi forma pot avea si caracter individual = ex1 a. o 3otarare a consiliului local
judetean poate avea atat caracter normativ cat si caracter individual1 forma juridica a
actului "ind aceiasi' b. un decret al presedintelui, dupa caz, poate avea "e caracter
normativ, "e caracter individual)
CAP 6:
5otiunea te:nicii juridice
Te3nica juridica reprezinta ansamblul, procedeele, mijloacele te3nicilor prin care
necesitatile vietii sociale dobandesc forma juridica exprimandu2se in continutul normei de
drept in scopul asigurarii convietuirii sociale.
Te3nica juridica priveste intregul sistem al dreptului = toate ramurile de drept si toate
institutiile juridice
5otiunea te:nicii legislative
Te3nica legislativa a reprezentat acea parte componenta a te3nicii juridice prin care
relatiile sociale sunt reglementate ca norme de drept, cele % notiuni ne"ind ec3ivalente.
8elatia te3nica juridica2 te3nica legislativa este o relatie de la intreg la parte.
Te3nica legislativa priveste strict elaborarea actului normativ.
Principiile legi&erarii
#. Principiul fundamentarii stiinti"ce a elaborarii actului normativ
Elaborarea unei legi presupune un amplu demers stiinti"c intreprins de legiuitor cu
privire la relatiile sociale ce urmeaza sa "e reglementate, forma reglementarii, studiul
dreptului comparat (studiul legislatiei altor state in aceiasi materie,
compatibilitateaEincompatibilitatea cu legislatia FE)
Totdeauna crearea unui nou act normativ este precedata de elaborarea unei prognoze
legislative (anticiparea efectelor posibile a viitoarei reglementari)
Costul social al viitoarei legi1
2 fundamentarea stiinti"ca inseamna determinarea situatiilor de fapt, care urmeaza a "
reglementate
2 alegerea modalitatii de transformare a unei stari de fapt intr2o stare de drept
2analiza oportunitatii (nu numai a continutului) abordarii actului normativ
2impactul social al unei legi
1+ | P a g e
%. Principiul asigurarii unui raport "resc intre dinamica si statica dreptului
!e regula, orice act normativ este elaborat pe termen lung.
2efectele sale juridice sunt gandite a se produce pe un timp indelungat
2dreptul se bucura de o anumita stabilitate, de aceea spunem ca are caracter static
2actele normative trebuie sa "e capabile a se adopta in permanenta intereselor sociale,
astfel risca sa fevina anacronice, de aceea dreptul are si o parte dinamica
2actele normative trebuie sa nu "e rigide, astfel incat sa poate " usor modi"cate pentru a
raspunde noilor interese sociale. $cest lucru este cerut in special in cazul normelor de
drept public, intrucat ele apara un interes public, iarceea ce astazi este de interes public,
maine nu mai poate " HG trebuie sc3imbate.
(. Principiul corelarii actelor normative
Presupune evitarea paralelismelor in reglementare.
!e asemenea, noua lege trebuie sa precizeze ce se intampla cu celalalte acte normative
cu care se coreleaza.
$stfel, trebuie precizat in cuprinsul noului act normativ, daca se abroga sau se modi"ca
alte acte normative emise in materia respectiva.
). Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in reglementarea normativa
Presupune1
2alegerea formei exterioare a actului de reglementare
2alegerea modalitatii de reglementare (legiuitorul va stabili daca relatiile sociale ce
urmeaza a " reglementate este oportun sa "e consacrate printr2o conduita permisiva,
onerative sau pro3ibitiva)
2alegerea stilului si al limbajului normei juridice (limbajul trebuie sa "e clar,
concentrat, cu un stil concis)
*ictiunile juridice1
Totalitatea acelor mijloace si procedee prin care un fapt este considerat existent si stabilit,
desi in realitate el nu a existat si nu a fost stabilit (ex. persoana juridica)
Prezumtiile juridice1
.unt presupuneri sau concluzii emise de legiuitor sau judecator, prin care se pleaca de la
un fapt cunoscut la unul necunoscut.
Partile constitutive ale actului normativ
Fn act normativ are urmatoarele parti constitutive
a. Expunere de motive (note de fundamentare) = legiuitorul explica adoptarea actului
b. Titlul actului normativ = constituie un element de identi"care
c. *ormula introductiva 2 cuprinde temeiul constitutional sau legal al reglementarii
d. Preambulul = oportunitatea si necesitatea
e. !ispozitii generale = obiectul reglementarii
f. !ispozitii de continut = substanta actului
g. !ispozitii "nale
3. !ispozitii tranzitorii
Elemente de structura1 gruparea dispozitiilor in articole si alineate.
& norma juridica 2G # sau mai multe articole.
*istemati.area actelor normative
$. Incorporarea
:. Codi"carea
10 | P a g e
$.Incorporarea = presupune gruparea acestora in functie de materia reglementata (ex.
legislatia cu privire la protectia mediului)
2poate " o"ciala = facuta de autoritatile statale
neo"ciala = facuta de un simplu particular
:.Codi"carea
2este o forma superioara de sistematizare, o adevarata opera de creatie legislativa
2presupune reunirea actelor normative emise intr2o materie si transformarea lor intr2un
singur act normativ, ceea ce implica corelarea dispozitiilor, abrogarea unora sau
modi"carea altora
CAP 6I:
5otiunea reali.arii dreptului
12 | P a g e