LA TRAVIATA

(Franco Zefrelli vs. Willi Decker)

Fiecare dintre cele doua viziuni asupra operei La Traviata!
re"izata de Franco Zefrelli! respectiv Willi Decker dispun de #orta
descriptiva necesara pentru a ne transpune in actiune! dar prin
$i%loace di#erite.
Decorul si costu$ele constituie una dintre di#erentele
#unda$entale. In ti$p ce Zefrelli a optat pentru a reda &del epoca!
Decker a transpus actiunea in zilele noastre. In pri$a varianta
so$ptuozitatea! ele"anta si atentia la detalii a re"izorului este
coplesitoare! o adevarata realizare la nivel vizual! dar care poate
distra"e atentia de la alte co$ponente. 'unte$ purtati treptat prin
incaperile casei Violettei! odata pline de viata! dar acu$ intunecate si
parasite. Acest contrast atat in decor cat si in aparenta persona%ului
#e$inin principal dintre trecut si prezent serveste la a accentua
decaderea ei.
(e de alta parte! Decker #oloseste o scena al)a! "oala! cu un
sin"ur ceas $are intr*o parte! lan"a care astepta Doctorul +renvil! spre
care Violetta se indreapta purtand o roc,ie scurta rosie. 'ensul
trans$is este acelasi! cu cat ti$pul se scur"e Violetta se apropie
epuizata de s#arsitul destinului sau tra"ic. Totusi! in ti$p ce in pri$a
varianta acest sens este trans$is prin descriere vizuala! in a doua el
este redat prin si$)ol. 'pectatorul poate relationa $ult $ai usor cu
versiunea lui Decker! in pri$ul rand pentru ca Violetta pare a &
conte$porana cu el! in al doilea rand pentru ca in#or$atia i se
trans$ite $ult $ai repede si $ai clar.
Aceste di#erente sunt din ce in ce $ai vizi)ile pe $asura ce
inainta$ in actiunea operei. In ti$p ce Zefrelli des#asoara cursiv
trecerea de la prezent la trecut! Violetta &ind prinsa intre cele doua
$o$ente pe tot parcursul actului! Decker #ace trecerile )rusc!
inundand deodata scena cu $e$)rii petrecerii! care poarta costu$
)ar)atesc indi#erent de se-. (oate ca intentia a #ost de a accentua
uni#or$itatea "rupului de $usa&ri sau poate de a su"era ca lu$ea
persona%ului principal este una diri%ata de co$ponenta $asculina. (e
de alta parte! persona%ele lui Zefrelli apar ca entitati #oarte )ine
conturate individual! &ecare avand particularitatile si rolul sau.
In ceea ce priveste %ocul actoricesc din cele doua variante! din
punctul $eu de vedere (lacido Do$in"o si Teresa 'tratas isi asu$a
rolul $ai )ine si reusesc sa trans$ita toate $odulatiile relatiei lor.
(oate si pentru ca totul este #oarte $ini$alist in versiunea lui Decker!
Anna .etre)ko si Rolando Villazon nu "asesc inspiratia necesara pentru
a crea o le"atura. La #el ca in celelalte aspecte! versiunea in epoca
este $ai detaliata si $ai nuantata si din acest punct de vedere pe
cand cea $oderna capteaza doar esenta. Anu$ite "esturi insa! cu$ ar
& cel in care Violetta ii da ca$elia lui Al#redo sunt $ult $ai pre"nante
atunci cand nu se pierd printre alte detalii.
La nivel conceptual! e-ista ar"u$ente pro si contra &ecareia
dintre cele doua viziuni. In cea traditionala! care respecta in totalitate
atat plasarea in ti$p cat si decorul si costu$ele! pu)licului i se o#era o
e-perienta $ult $ai variata. Acesta are posi)ilitatea de a percepe
treptat tot cadrul in care se des#asoara actiunea! de a intra alaturi de
prota"onisti in at$os#era (arisului secolului /I/! de a trai senzatii $ult
$ai &ne. Versiunea $oderna este redusa la esenta su)iectului ceea ce
si o#era ocazia de a & plasata in zilele noastre! de$onstrand ca
povestea Violettei este una recurenta indi#erent de trans#or$arile
societatii. In acest caz insa! spectatorul este purtat intre poli opusi ai
trairilor cu viteza $ult $ai $are.