FARMACOLOGIA CLINIC A PREPARATELOR

HORMONALE I ANTIHORMONALE
PREPARATELE HORMONALE ALE HIPOTALAMUSULUI
I. Analogii rilizing hormonului foliulo!"imulan" #i lu"$inizan".
- gonadorelina - analogii ei sintetici:
- buserelina (suprefact etc)
- gozerelina (zoladex)
- nafarelina (sinarel etc)
- leuprorelina (lupron)
- deslorelina.
II% Analogii rilizing hormonului !oma"o"ro&%
- sermorelina (geret, groliberina)
III% Analogii !oma"o!"a"in$i%
- somatostatina (stilamina)
- octreotida (sandostatina)
I'% Analogii rilizing hormonului or"io"ro&%
- corticoliberina
'% Analogii rilizing hormonului "ir$o"ro&%
- protirelina (relefact etc).
GONA(ORELINA
sau hormonul de eliberare a gonadotropinei (Gh RH)
- este o decapeptid produs la ni!elul nucleului arcuat al hipotalamusului"
- ac#iunea fiziologic const $n controlul producerii %i eliberrii gonadotropinelor
hipofizare"
- se leag de receptorii specifici ai celulelor de la ni!elul celulelor gonadotrofe,
stimul&nd sistemul mesager secund 'a
()
* fosfatidilinozitol cu acti!area
calmodulinei %i a protein+inazaei '. 'onsecuti! cre%te procesul de biosintez a
gonadotropinelor (transcrip#ia, transla#ia, asamblarea subunit#ilor, glicozilare).
- secre#ia de gonadorelin are caracter pulsatil, frec!en#a pulsa#iilor fiind probabil
responsabil de influen#area diferen#iat a secre#iei celor ( gonadotropine ,
hormonul foliculostimulant %i hormonul luteinizant.
- utilizat ca medicament, gonadorelina administrat pulsatil (dup modelul
fiziologic) stimuleaz secre#ia de gonadotropine.
- in-ectat i*! $n doze de . mg la fiecare /0 min (folosind o pomp peristaltic) timp
de 12-(1 zile, pro!oac o!ula#ia.
- se indic pentru inducerea fertilit#ii la femeile cu insuficien# a
gonadotropinelor endogene.
- riscul stimulrii o!ariene excesi!e este mai mic dec&t pentru tratamentul cu
gonadotropine, deoarece celulele gonadotrofe $%i recapt proprietatea de a fi
inhibat de extrogeni $n exces. 3rec!en#a sarcinilor multiple este mic.
- se indic pentru diagnosticul hipogonadismului hipogonadotrop la adolescen#i cu
pubertate $nt&rziat. In-ectarea $n bolus a 100 g i*! sau s*c pro!oac $n acest caz o
secre#ie redus de hormon luteotrop.
, 4oza mare necesar $n scop diagnostic produce (rareori) cefalee, congestie %i
senza#ie de caldur, neplcere abdominal.
)u!$r$lina *Su&r$fa"+
3.l. , fl..,. ml , in-ec#ii (pentru ( administrri)
fl.-100 doze intranazale
3.4. 1) 5europeptid ce inhib formarea hormonului luteinizant %i respecti! sinteza
testosteronului. 'oncentra#ia testosteronului se mic%oreaz la utilizarea
$ndelungat 12-(1 zile p&n la starea de orhiectomie , pro!oac castrarea
farmacologic.
() 6e absoarbe bine din mucoasa nazal cre&nd $n s&nge concentra#ii mari.
Indica#ii:
1) 'ancerul prostatei, c&nd e indicat inhibarea produc#iei hormonului de testicule.
Regimul de dozare:
7rimele 8 zile s*c c&te 0,. ml 9 ori*zi peste : ore ce constituie o doz de 0,001. g.
;a a : zi se efectueaz trecerea la administrarea intranazal , 1( doze $n zi.
( doze ($n partea dreapt %i st&ng) $nainte de de-un.
( doze dup de-un
( doze $nainte %i ( doze dup pr&nz
( doze $nainte %i ( doze dup cin.
'ontraindica#ii:
Hipersensibilitatea la preparat.
7recau#ii:
1) < necesar de urmrit dup respectarea strict a regimului de dozare.
() ;a concretizarea diagnozei de cancer hormonodependent tratamentul pe toate
zilele.
9) ;a taratamentul $ndelungat de prioritate forma intranazal.
Pr$&ara"$l$ hormonal$ al$ hi&ofiz$i
I% Analogii gona,o"ro&in$lor-
=. =nalogii hormonului foliculostimulant
- urofolitropina (ferilitina etc)
>. Gonadotropina corionic uman
(pregnil, profazi etc)
'. Gonadotropina uman de menopauz
- menotropina (pergonal, humegon etc)
(36H ) ;H ? 1 : 1)
- menotropina (pergogrin , 36H ) ;H ? ( : 1)
II% Analogii or"io"ro&in$i *ACTH+
- corticotropina
- tetracosactida (sinacten etc)
III% Analogii !oma"o"ro&in$i *STH+
- somatotropina (humatrop, genotropina etc)
- somatremul
I'% Analogii "ir$o"ro&in$i *TTH+
- tirotropina (tireostimulina etc)
'% Pr$&ara"$l$ hormonal$ al$ n$urohi&ofiz$i
=. =nalogii !asopresinei
- desmopresina (adiuretina , 64)
- terlipresina (remestip)
>. =nalogii oxitocinei
- oxitocina (sintocinon)
- demoxitocina (sandopart, dezaminoxitocina)
- metiloxitocina
Pr$&ara"$l$ an"ihormonal$
I. An"i$!"rog$nii- - clomifenul (clostilbegit, clomid etc.)
- tamoxifenul (tamifen, zitazonium etc.)
- toremifenul (fareston)
II% An"i&rog$!"a"i.$l$-
- mifepristona (mifegina)
III% An"ian,rog$nii-
- ciproteronul acetat (androcur etc)
- flutamidul (flucinom, eulexin etc)
- nilutamidul (anandron)
- finasterid
- 4iane , 9.
- 6erenoa repens (permixon)
I'% An"ior"ioizii-
- metirapona
- aminoglutetimida
- mitotanul (lisodren)
'% An"i"iroi,i$n$l$-
- tiamazolul (mercazolil)
- propiltiouracilul
- preparatele iodului
- percloratul de potasiu etc.
'I% Inhi/i"orii !$r$0i$i &rola"in$i-
- bromocriptina (parlodel, serocriptina etc)
- lizuridul (lizenil)
- hinagolidul (norprolac)
'II% Inhi/i"orii !in"$z$i hormonului lu"$inizan" *HL+-
- megestrolul
- buserelina
'III% Inhi/orii LH #i FSH-
- danazolul (danol, dano!an)
I1% Analogii !oma"o!"a"in$i-
- octreotida
- somatostatina.
M$g$!"rolul *m$g$i!+
3.l. comprimate 0,02 nr.100
3.4. , <fect anticanceros , datorit efectului antiluteinizanz, realizat prin hipofiz.
Indica#ii:
Ind. @ratament paliati! al stadiilor terminale ale carcinomei glandei mamare sau
endometriului (forma recidi!ant inoperabil sau metastaze).
Regimul de dozare:
1) 'ancer mamar , 1A0 mg*zi (20 mg , 2 ori*zi)
() 'arcinoma endometriului 20-9(0 mg*zi ($n 2 prize).
4rept criteriul al eficacit#ii , e suficient un tratament ne$ntrerupt timp de ( luni.
R=. , 1) 'rer%terea $n greutate
() Rar , tromboflebit, tromboembolia arterei pulmonare
- alope#ia, - grea#, !om,
- metroragii profuze, - dispnee - hiperglicemia,
- erup#ii, - hiperemia $n regiunea tumorii
Pr$&ara"$l$ hormonal$ al$ glan,$i "iroi,$
1. ;e!otiroxina sodic (tiroxina, eutirox, tiro-2 etc).
(. ;iotironina (triiodtironina, tiroton etc).
9. @ireoidina.
2. 7reparate combinate:
a) tireotom (@
9
) @
2
? 1 : 2) %i tireotom forte
b) tireocomb (@
9
) @
2
) BI ? 1 : 8 : 1.)
c) no!otiral (@
9
) @
2
? 1 : .)
d) iodtirox (@
2
) BI)
=cti!itatea comparati! a @
9
: @
2
? 1 : 2
1 : .
Pr$&ara"$l$ !$ ,$o!$/$! ,u&2 3n$&u"ul4
,ura"a a0iunii #i $f$"ul lini !"a/il
Pr$&ara"ul 5n$&u"ul a0iunii4
or$
Ef$"ul lini
!"a/il4 zil$
(ura"a4
!2&"2m6ni
@ireoidina (-. zile (-9 spt.
;e!otiroxina 1(-12 10-1. (-9
;iotironina 2-: 1-(-9 1
@ireotom A-: (-9
@ireocomb A-: (-9
5o!otiral A-: (-9
Iodtirox 1(-12 10-1. (-9
FARMACOCINETICA
1. 7reparatele tradi#ionale ale le!otiroxinei se caracterizeaz prin absorb#ie diferit %i
limitat $ntre 9. %i A.C, iar cele contemporane , p&n la :0C.
(. =limentele mic%oreaz biodisponinibilitatea preparatelor.
9. Dn mixedemul gra! absorb#ia se mic%oreaz cu mult, deoarece preparatele nu sunt
efecti!e la administrarea peroral %i se introduc i*!.
2. ;e!otiroxina se transport $n stare cuplat cu o globulin specific %i mai pu#in cu
albuminele. ;iotironina se cupleaz cu acelea%i proteine, $ns mai slab (@
2
$n
s&nge , .-11 g*100 ml ser, iar liber , 1-( ng*100ml" @
9
E /.-1/0 ng*100 ml" iar
liber , 1,. ng*100 ml).
.. ;e!otiroxina %i liotironina se metabolizeaz preponderent $n ficat prin deiodare,
dezaminare oxidati! %i con-ugare.
A. 6e elimin prin bil. 'on-uga#ii $n intestin par#ial se hidrolizeaz %i mai departe
particip $n ciclul enterohepatic.
8. @
0,.
le!otiroxinei , 8 zile la eutireoizi
9 zile la hipertireoidieni
12 zile la hipotiroidieni
@
0,.
liotironinei , 1-( zile.
In,ia0iil$ &r$&ara"$lor hormonal$ al$ glan,$i "iroi,$
1. Hipotiroidism (primar, secundar %i ter#iar)
(. @ireoidita autoimun (boala Ha%imoto)
9. 'oma $n mixedem
2. @ireotoxicoz ($n remisie dup tratament cu tiamazol pentru pre$nt&mpinarea
efectului lui de gu%)
.. @ireoidectomia par#ial $n gu%a toxic nodular.
A. @ireoidectomia total $n carcinom
8. Gu%a difuz netoxic
:. Gu%a endemic.
1, (, 9, A , tratament de substitu#ie
2, ., 8, : , efect supresi! asupra secre#iei tirotrotinei.
Con"rain,ia0iil$
=bsolute nu-s
Relati!e : - infarct acut de miocard
- boala ischemic, aritmii
- hipertensiune arterial stabil
- dereglri hepatice %i renale
- asocierea cu anticoagulante indirecte, antidepresi!ele triciclice,
insulina %i antidiabeticele orale, glicozidele cardiace,
colestiramina
- tuberculoza
- insuficien#a cardiac decompensat
- diabet zaharat
- insuficien#a suprarenalelor
Prini&iil$ ,$ ,ozar$
1. a) Dn hipotiroidism doza pentru (2 ore a le!otiroxinei constituie 1,8 Fg*+g pentru
adult sau 1(0 mg la 80 +g. Dns se folosesc ini#ial doze mai mici (.-.0 Fg*zi,
treptat cresc&nd doza la inter!ale de ( sptm&ni dup necesitate p&n la
eutireoz sau apari#ia efectelor toxice. 4e obicei se recomand nu mai mult de
(00 Fg*zi.
b) G&rstnicilor, la hipertensi!i %i cei cu maladii cardiace doza ini#ial este de ( ori
mai mic (1(,.-(. Fg*zi) sub controlul <'G %i tabloul clinic.
c) Dn formele gra!e de hipotireoz deasemenea se $ncepe cu doze mai mici , 1(,.
Fg*zi , lent cresc&nd doza.
<) Dn hipotiroidismul secundar sau ter#iar le!otiroxina se asociaz cu
glucocorticoizii pentru pre$nt&mpinarea crizei adisonice.
f) ;iotronina se folose%te mai rar cu scop de substitu#ie din cauza efectului
comparati! scurt %i riscul reac#iilor ad!erse.
g) 7entru copii doza la +g corp este mai mic ca la adul#i:
sugari , 10-1. Fg*+g
A luni-1 an , :-10 Fg*+g
1-. ani , A Fg*+g
.-1. ani , 9-A Fg*+g
h) 'ontrolul dup eficacitatea tratamentului se efectuiaz dup con#inutul $n
s&nge $n limitele normale a:
1) @6H , dac ni!elul lui este mai mare de 2 H*ml E doza se cre%te, dac
mai mic de 1,. H*ml , ea se mic%oreaz.
() @
2
, tiroxina liber.
(. a) Dn coma mixedemic , i*! le!otiroxina sodic (00-200g, apoi .0-100 g*zi
p&n nu !a fi posibil administrarea peroral. 4ac nu este preparatul pentru
administrarea i*!, le!otiroxina se administreaz prin sond $n stomac.
b) Dn aceast situa#ie urgent folosesc i*! %i hidrocortizonul $n doze (00-900 mg,
apoi 100 g*zi, reie%ind din necesitatea c e mic%orat produc#ia acestuia.
c) ;iotironina se administreaz $n com $n doze .-10 g i*! sau prin sond peste
:-1( ore p&n la .0 g*zi. 'ontrolul dup tratamentul cu liotironin este mai
dificil, deoarece ni!elul @
9
are !aria#ii mari.
9. Htilizarea le!otiroxinei $n scop supresi! se atinge prin administrarea ei $n doz
unic (00 g*zi.
2. 7reparatele combinate se consider c nu au prioritate fa# de le!otiroxin,
deoarece pro!oac oscila#ii nefiziologice ale liotironinei %i sunt mai scumpe.
Pr$&ara"$l$ an"i"iroi,i$n$
I% C$ ,$r$gl$az2 !in"$za hormonilor "iroi,i$ni (tioamidele)
- metiltiouracilul (tireostat I)
- propiltiouracilul (tireostat II)
- tiamazolul (mercazolil, metimazol etc)
- carbimazolul (neomercazol, neotireostat etc)
, Iecanismul de ac#iune , blocheaz reac#iile catalizate de peroxidaza tiroidian ca:
oxidare %i transformarea iodului $n iod organic, precum %i procesele de cuplare,
deregl&nd $n a%a fel sinteza le!otiroxinei %i liotironinei.
7ropiltiouracilul pre$nt&mpin trecerea @
2
$n @
9
la periferie, iar tiamazolul ,
inhib sinteza anticorpilor ctre receptorii tireotrofinei.
, <fectul sur!ine peste c&te!a zile sau sptm&ni, timp $n care se folosesc rezer!ele
de hormoni. =ceast perioad (latent) e mai mic $n formele gra!e de tirotoxicoz
%i in!ers: e mai mare c&nd glanda este mai mare, este un nod sau pacientul a primit
iod.
, 'el mai frec!ent efectul clinic stabil se dez!olt peste A-: sptm&ni.
, @ratamentul se $ncepe cu doze mari ((0-A0 mg*zi tiamazol, 200-A00 mg
propiltiouracil sau metiltiouracil) la un inter!al , de 2-: ore p&n nu cptm o
remisie clinic (1,.-( luni), dup ce se trece la doze de $ntre#inere ((,.-10 mg*zi
tiamazol, .0-1.0 mg*zi propiltiouracil) $n 1-9 prize (o priz pentru tiamazol %i
propiltiouracil %i (-9 prize metiltiouracil). Reducerea dozei se face lent (c&te . mg
tiamazol pe sptm&n) pentru pre$nt&mpinarea tirotoxicozei. 4up un an de
remisie stabil la (0-90C pacien#i e posibil suspendarea tratamentului.
, 7reparatele sunt mai eficiente (remisia .C cazuri) la persoanele tinere, tirotoxicoza
nou e!iden#iat %i glanda mic. <ficacitatea este mai mic la pacien#ii cu glanda
nodular.
, Indica#ii:
- gu%a toxic difuz (boala >azedo!)
- pregtirea pentru inter!en#ie chirurgical a tirotoxicozei
- pregtirea pentru tratamentul cu preparatele iodului
, 'ontrolul dup eficacitatea preparatului:
- tabloul clinic
- determinarea @
2
, iar la necesitate @
9
, $n s&nge.
, 3armacocinetica
a) absorb#ia rapid %i bun din intestin ((0-90 min)
b) se acumuleaz selecti! $n glanda tiroid
c) penetreaz placenta %i epiteliul glandei mamare.
7ropiltiouracilul se cupleaz intensi! cu proteinele plasmatice, deaceea
penetrarea lui prin bariera este limitat, ce permite de al utiliza la gra!ide %i
$n timpul lacta#iei.
d) @
0,.
$n plasma este scurt ((-A ore), iar $n glanda tiroid mare (8 ore ,
propiltiouracil %i (2-2: ore , tiamazol).
e) 6e metabolizeaz $n ficat %i se elimin prin urin. Ietabolit acti! al
tiamazolului , carbimazolul.
=lte preparate antitiroidiene se folosesc rar.
II% Pr$&ara"$l$ $ inhi/2 a&"ar$a io,ului ,$ glan,a "iroi,2 #i $liminar$a io,ului
- percloratul de potasiu
=) 6e folose%te c&nd nu se suport alte antitiroidiene.
>) 4ozele ini#iale $n (2 ore , 2:0 mg" de men#inere , A0-:0 mg.
c) >lochiaz timp $ndelungat glanda, $mpiedic radio-diagnosticul %i tratamentul.
III% Pr$&ara"$l$ io,ului 7 blochiaz captarea iodului, sinteza iodtirozinelor, procesul
de eliberare a hormonilor tiroideni %i trecerea @
2
$n @
9
.
a) 6e folosesc $n formele u%oare ale tirotoxicozei" suplimentar la tiamazol" pentru
pregtirea inter!en#iei chirurgicale.
b) <fectul sur!ine $n (2 ore, iar cel maxim peste 10-1. zile. 4ac tratamentul se
continuie, simptoamele tirotoxicozei se restabilesc sau de!in chiar mai pronun#ate.
c) Iodidele penetreaz $n sali!, sudora#ie, lapte, prin placent.
d) 6e elimin prin urin.
e) 3olosesc sol.;ugol forte (.C iod %i 10C BI $n ap) c&nte 10 pic. 9 ori*zi pe ap
sau lapte (o pictur con#ine A-: mg iod) E $n cazul pregtirii pentru
tireoidectomie.
f) 3olosesc deasemenea pentru tratamentul medicamentos hipertiroidismului,
cazurile gra!e cu complica#ii cardiace asociate cu tiamazol %i propranolol" boala
>azedo! cu exoftalmie marcat.
g) Dn criza toxic per os sol.;ugol , 100-1.0 pic. pe zi sai perfuzie i*! 1-( g 5aI $n
asociere cu tiamazol" iod, propranolol, hidrocortizon (i*!), diazepam sau
fenobarbital.
Dn radia#ie excesi! (blocada glandei) iodidele se administreaz $n doza 1(0 mg*zi
timp de 10 zile sau dependent de condi#ii.
I'% Li"iul ar/ona" 7 mic%oreaz eliberarea hormonilor din gland %i
transformarea @
2
$n @
9
.
a) 6e folose%te $n formele gra!e a tirotoxicozei, complica#ii la alte preparate.
b) 6e utilizeaz timp scurt: 1-9 sptm&ni, dup posibilitate cu tiamazolul.
c) 4oza ini#ial /00 mg*zi, apoi treptat cre%te p&n la 1:00 mg*zi.
Pr$&ara"$l$ in!ulin$i
=. 4up pro!inien#: 1) porcine
() bo!ine
9) mixte
biosintetice
2) umane
semisintetice
>. 4up gradul de purificare
1) tradi#ionale , la 1 mln molecule insulin re!in p&n la 100.000 molecule
impurit#i (somatostatina etc)
() monopic - J de la .0 la 1000 molecule impurit#i
9) monocomponente - J p&n la .0 molecule impurit#i
2) semisintetice , purificate, cptate, prin metoda ingineriei genetice (umane).
C2l$ ,$ a,mini!"rar$ a in!ulin$i
=. In-ectabile - seringi obi%nuite
(s*c" i*m" i*!) - seringi-stilou
- pompe insulinice
>. Intranazal - prin mucoasa nazal (efectul ca %i la administrarea i*!)
'. 7eroral - capsule sau comprimate ($ns p&n ce nu sunt forme eficiente)
4. Inhalatoriu
<. 7ancreas artificial
In,ia0iil$ in!ulin$i
=. =bsolute: - 4iabet zaharat tip I (insulinodependent)
- 6tri de precom %i com
- Gra!iditatea %i lacta#ia
- 'ontraindicate antidiabeticele orale
>. Relati!e: - 4iabet zaharat tip II insulinonedependent decompensat cu
cetoacidoz
- 4iabet zaharat tip II cu complica#iile sale
- 'a%exie
- Infec#ii gra!e, acutizarea maladiilor somatice
- @raume gra!e, inter!en#ii chirurgicale
In,ia0iil$ &$n"ru in!ulin$l$ uman$
1) =lergie la insulinele din porcine %i bo!ine
() 4iabet de tip I, nou descoperit
9) Insulinorezisten#a (imunologic)
2) ;ipoidodistrofiile
.) 4iabet zaharat labit
A) Gra!iditatea
8) Htilizarea temporar a insulinei $n diabet zaharat tip II.
Prini&iil$ ,$ ,ozar$ a in!ulin$i
1. 'el mai optimal se consider administrarea insulinei conform ritmurilor biologice
de secre#ie (la mese).
(. 4oza ini#ial de insulin se determin din doza de 0,(-0,A H=*+g pentru adult, ce
practic acoper necesitatea fiziologic:
la copii , 0,8-1 H=*+g
gra!ide , 0,8-0,: H=*+g
$n com , 1 H=*+g
9. Repartizarea dozelor:
Dn ( prize , ( : 1 ((*9 diminea#a %i 1*9 seara)
Dn 9 prize , ( : 9 : 1 sau mai frec!ent (,. : (,. : 1
Dn 2 prize , (,. : (,. : 9 : 1 sau 9 : (,. : (,. : 1
2. ;a utilizarea concomitent a insulinei simple %i prolongate raportul 1 : ( (1*9
simpl %i (*9 prolongat).
.. 6cheme de tratament sunt foarte !ariate" cele mai recomandate:
a) insulin de scurt durat se administreaz $nainte de mese %i seara $nainte de
somn (1*9 pronlongat din doza zilnic)
b) diminea#a insulina simpl ) de durata medie, $nainte de cin insulina simpl,
iar la ((-(9
00
, prolongat
c) insulina simpl ) medie , diminea#a %i seara.
ANTI(IA)ETICELE ORALE
sunt compu%i de sintez acti!i pe cale oral, care pot fi eficace $n unele forme u%oare sau medii de diabet,
atunci c&nd boala nu poate fi controlat numai prin diet iar in-ectarea insulinei nu este indispensabil.
SULFAMI(ELE
I g$n$ra0i$
- tolbutamida
- clorpropamida
- tolazamida
- acetohexamida
II% g$n$ra0i$
gliburidul
glipizida
glibenclamida
gliclazida
- gliKuidona
)IGUA(INELE
I ,$ !ur"2 ,ura"2
*89: or$+
- buformina
- metformina
II ,$ ,ura"2 lung2
*;89;: or$+
buformin , retard
- diformin , retard
TIA<OLI(IN(IONELE
- ciglitazonul
- pioglitazonul
- englitazonul
TETRA<AHARI(ELE
acarboza
miglitolul
- emiglitatul
(I'ERSE
guar gum
arfazetina
repaglinida
linogliridul
- midaglizolul
ACAR)O<A *Gluo/ai+
1. =ntidiabetic oral cu un alt mecanism de ac#iune.
(. 6ubstan#a acti! , acarboza , pseudotetrazaharid, cptat prin mezoda
biologic.
9. =c#ioneaz $n intestin, unde inhib L-glucozidaza cu diminuarea asimilrii
glucidelor %i $ndeosebi a glucozei din di-, oligo- %i polizaharide.
2. Iic%oreaz con#inutul postprandial al glucozei $n s&nge %i contribuie la ni!elarea
profilului glucidic $n s&nge $n timpul zilei.
.. ;a utilizarea $ndelungat duce la mic%orarea concentra#iei glucozei $n s&nge pe
nem&ncate.
A. <ste efecti! at&t $n diabet zaharat de tip II ca monoterapie sau asociat cu
antidiabeticele orale, c&t %i diabet zaharat tip I $n combina#ie cu insulina. <
necesar respectarea dietei.
8. 5u modific masa corporal.
:. 4ozele: obi%nuit .0 mg de 9 ori*zi, cresc&nd p&n la 100 mg de 9 ori*zi sau chiar
(00 mg. 're%terea dozei se face cu un inter!al de 1-( sptm&ni. 'omprimatele se
administreaz nemi-locit $nainte de mas sau frmi#ate la $nceputul mesei. 4ac
dup pr&nz ni!elul glucozei este mic, omite#i utilizarea din timpul zilei a
preparatului.
/. 4oza antidiabeticului se poate mic%ora la asocierea glucobaiului: =ntiacidele,
colestiramina, enterosorben#ii %i enzimele ce contribuie la digestie pot reduce
ac#iunea preparatului. <!ita#i utilizarea concomitent.
10.5u se recomand la copii p&n la 1: ani, la gra!ide, $n maladii cronice intestinale
cu dereglarea digestiei, meteorism.
R$&aglini,a compr.a 0,000. g
- produs al acidului carbamoilmetilbenzoic"
- prezint un antidiabetic peroral nou cu ac#iune rapid"
- scade brusc ni!elul glucozei $n s&nge prin stimularea eliberrii insulinei de ctre
pancreas" acest efect este dependent de func#ionarea celulelor beta ale insulelor
pancreatice.
Iecanismul de ac#iune , blocheaz canalele =@7-dependente $n membranele
celulelor-beta prin intermediul proteinelor-#int, deosebindu-se de
alte preparate ce stimuleaz secre#ia insulinei. =cest efect duce la
depolarizarea celulelor-M %i deschiderea canalelor de calciu. 'a
rezultat un influx abundent de 'a
))
stimuleaz secre#ia insulinei de
ctre celulele-beta.
Indica#ii , este indicat bolna!ilor cu diabet zaharat de tip II.
, tratamentul se indic ca supliment la diet %i exerci#iile fizice.
, se administreaz $n asociere cu Ietformin $n cazuri c&nd ultima nu
controleaz ni!elul glucozei $n s&nge.
Regim de dozare: 6e administreaz $nainte de mese, dozarea fiind stabilit indidual.
Ini#ial se recomand $n doz de 0,. mg. Irirea dozei se efectuiaz $n dependen# de
indicii glicemiei, dar cel pu#in peste 1-( sptm&ni de administrare a dozei ini#iale.
- 4ac pacien#ii foloseau antidiabeticele orale din alte grupe, se recomand doza
ini#ial de la 1 mg"
- 4oza unimomentan este de 2 mg"
- 4oza maxim $n (2 ore , 1A mg.
'ontraindica#ii:
- Hipersensibilitatea la preparat sau ctre componen#i
- 4iabet zaharat de tip I, insulinodependent
- 'etoacidoza cu coma diabetic sau fr ea
- 'opii p&n la 1( ani
- 4ereglri func#ionale gra!e ale rinichilor sau ficatului.
<fectele ad!erse:
- Hipoglicemie"
- 4ereglarea acuit#ii !izuale
- 4in partea tubului digesti!: dureri abdominale, diaree, gre#uri, !om
- 're%terea tranzitorie a enzimelor hepatici
- Reac#ii alergice: prurit, ro%ea#, urticrie.
3armacocinetica:
1. 6e absoarbe bine din tubul digesti!
(. 'oncentra#ia maxim $n plasm peste 1 or dup administrare
9. 5i!elului preparatului $n plasm scade brusc
2. 6e elimin timp de 2-A ore
.. @
0,.
, 1 or
A. Iai mult de /:C se cupleaz cu proteinele plasmatice
8. 7ractic total se metabolizeaz $n ficat cu formarea metaboli#ilor (I
1
, I
1(
) prin
glucoronizare %i deschiderea inelului piperidinic prin oxidare. N-dezalchilarea %i
5-dezalchilarea sunt secundare
:. Repaglinida %i metaboli#ii se elimin preponderent prin bil. N mic parte (mai
pu#in de :C) se determin $n urin sub form de metaboli#i. Iai pu#in de 1C de
preparat se determin $n scaun.
Interac#iuni
1. 'resc efectul hipoglicemiant al repaglinidei:
inhibitorii I=N, beta-blocantele neselecti!i, I<', salicila#ii, octreotida, alcool %i
steroizii anabolici.
(. 6cad efectul hipoglicemiant al repaglinidei:
anticoncep#ionalele, tiazidele, corticosteroizii, danazol, hormonii tiroidieni,
simpatomimeticele.
9. >eta-blocantele pot masca (ascunde) simptomele hipoglicemiei.
2. Inhibitorii 'G79=2: chetoconazolul, intraconazolul, eritromicina, fluconazolul %i
mibefradilul mresc ni!elul repaglinidei $n plasm.
.. Inductorii 'G79=2: rifampicina %i fenitoinul , scad ni!elul de repaglinid $n
plasm
- =socierea $ntre p.2 %i p.. este contraindicat
- =dministrarea repaglinidei $n timpul sarcinii %i alptrii este exclus.
GLUCOCORTICOI<II
CLASIFICAREA
=. 4up intensitatea efectului.
1) pu#in acti!e , cortizonul, hidrocortizonul (ca unitate de acti!itate = (0-(. mg)
() acti!e , prednisonul, prednisolonul, metilprednisolonul, triamcinolona (o
unitate de acti!itate ? 2-. mg)
9) foarte acti!e , dexametazona, betametazona (o unitate de acti!itate = 0,8. mg)
>. 4up efectele de baz (antiinflamator %i mineralocorticoid).
1) posed efect antiinflamator %i mineralocorticoid"
- cortizonul, hidrocortizonul
() efect antiinflamator marcat %i mineralocorticoid slab"
- prednisonul, prednisolonul, metilprednisolonul
9) efect antiinflamator puternic, mineralocorticoid practic lipse%te
- triamcinolona, dexametazona, betametazona.
'. 4up durata ac#iunii (@
0,.
).
1) scurt , @
0,.
, :-1( ore , cortizonul
, hidrocortizonul
() medie , @
0,.
, 1(-9A ore , prednisonul
, prednisolonul
, metilprednisolonul
, triamcinolona
9) lung , @
0,.
, 9A-.2 ore , dexametazona
, betametazona
Prini&iil$ ,$ ,ozar$ a gluoor"ioizilor
I. @erapia intensi! (puls)
=. 6trile extremale , %ocul anafilactic, septic, toxic, cardiogen, maladii
autoimune gra!e etc.
(ERI'A=II SULFONILUREICI
Cla!ifiar$a
,u&2 ,ura"a a0iunii
;% ($ !ur"2 ,ura"2
(.-: ore)
tolbutamida
- glic!idona
>% ($ ,ura"a in"$rm$,iar2
(:-1: ore)
acetohexamida
tolazamida
glibenclamida
glipizida
- gliclazida
?% ($ lung2 ,ura"2
(2-8( ore)
9 clorpropamida
3olosesc doze foarte mari: .00-2000 mg prednisolon $n (2 ore ((0-90
mg*+g) , i*! 1-( zile, maxim 9 zile. 6uspendarea brusc sau timp de c&te!a
ore.
>. Ialadii acute gra!e , status astmaticus , prednisolon de la .0 la (.0 mg
i*! 1-9-. zile (efectul apare peste 2-A ore). 6uspendarea timp de c&te!a ore
sau zile.
II. @erapia limitat
=. Ialadii subacute sau cronice: leucoze, trombocitopenie, anemie hemolitic
de genez imun etc , se administreaz intern prednisolona $n doze :0-(00
mg timp de c&te!a sptm&ni. 6uspendarea deasemenea timp de c&te!a
sptm&ni.
>. =cutizarea maladiilor cronice: artritei reumatoide, astmului bron%ic etc ,
ini#ial doze medii (0-100 mg prednisolon p&n la remisie, apoi dozele de
$ntre#inere.
III. @erapia de durat , doze de $ntre#inere (,.-10 mg prednisolon, dar mai
frec!ent .-1. mg.
1. 6e pot folosi schemele:
a) clasic , administrarea zilnic a (*9 diminea#a %i 1*9 ziua din doz"
b) alternant , doza dubl sau tripl peste o zi diminea#a. <fectul terapeutic
se men#ine, dar se pot reduce sim#itor reac#iile ad!erse. @recerea de la
schema clasic la cea alternant se face treptat timp de (-9 luni"
c) intermitent , administrarea 9-2 zile de glucocorticoizi cu $ntrerupere de
2 zile.
(. 7rioritate $n tratamentul $ndelungat o au glucocorticoizii de durat medie
sau scurt.
9. Reducerea dozelor de la cele medii la cele de men#inere se face treptat. 'u
c&t e mai durabil tratamentul cu at&t mai lent. @empurile: de la (,.-. mg $n
sptm&n la 1 mg $n lun.
ESTROGENII
Cla!ifiar$a
1. 5aturali: - estrona (foliculina)
- estradiolul (dehidrofoliculina):
- dipropionat, benzoat, enantat, !alerat
- estriolul
(. 6emisintetici: - etinilestradiolul (microfolina)
- mestranolul
9. 5esteroidieni sintetici: - hexestrolul (sinestrolul)
- dietilstilbestrolul
- dienestrolul
- octestrolul etc.
Farmaoin$"ia $!"rog$nilor
1. 6e absorb bine $n ca!itatea bucal cre&nd concentra#ii terapeutice $n s&nge.
(. 6e absorb bine din tubul digesti!, dar O /0C se supun primului pasa- hepatic.
4eaceea aceast cale nu e ra#ional.
9. 7reparatele nesteroidiene deasemenea se absorb bine, dar mai pu#in se supun
metabolismului (O (.C).
2. Dn ser se afl $n stare cuplat cu globulinele %i albuminele.
.. 6e metabolizeaz preponderent $n ficat, mai ales prin glucurono- %i
sulfocon-ugare.
A. =proximati! .0C de preparat particip $n circula#ia enterohepatic.
8. 6e elimin renal 90C sub form acti! %i .0C sub form con-ugat (neacti!).
:. 7ar#ial se elimin prin intestin, pu#in prin lapte.
/. 6olu#iile uleioase au un clearance hepatic mai lent @
0,.
O (. ore.
10.7reparatele semisintetice %i nesteroidiene au o biodisponibilitate O A0C la
administrarea peroral.
11. 7rincipiile utilizrii:
a) estradiolul , zilnic a c&te 0,. mg
b) estradiolul benzoat , . mg $n 1-( sptm&ni
c) estradiolul undecilat , odat $n 9 sptm&ni
d) estriolul , 0,.-1 mg*zi per os sau i*m
e) etinilestradiolul , 0,00.-0,0. mg*zi
f) dietilstilbestrolul , 0,1-0,. mg*zi
g) hexestrolul , 1-( mg*zi
PROGESTATI'ELE
Cla!ifiar$a
1. 5aturale , progesteronul
(. 6emisintetice:
a) analogii progesteronului , hidroxiprogesteronul
(deri!a#i de pregnan) (oxiprogesterona)
, medroxiprogesteronul
(depo-pro!era)
, megestrolul
, clormadinona
b) analogii testosteronului , etisteronul (pregnina)
(deri!a#i de estran) , noretisteronul
, le!onorgestrelul
, etinodiolul
, alilestradiolul (turinal)
, linestrolul
, dimetisteronul
Farmaoin$"ia &rog$!"a"i.$lor
1. 7rogestati!ele naturale nu sunt efecti!e la administrarea enteral deoarece se
inacti!eaz.
(. 4eri!a#ii semisintetice se absorb bine %i sunt efecti!e la administrarea peroral.
9. 7rogesteronul, administrat i*m posed o ac#iune iritant %i dureroas, dar de durata
mai scurt ca alte progestati!e. 6e inacti!eaz lent $n ficat, ne$nsemnat se
acumuleaz $n #esutul adipos. @
0,.
$n ser este de c&te!a minute. 4eri!a#ii %i
izomerii lui se supun con-ugrii cu acizii glucuronic %i acetic. 6e elimin prin
urin .0-A0C %i peste 10C prin intestin.
2. Hidroxiprogesteronul e mai stabil, ac#ioneaz mai lent, efectul dureaz de la 8
p&n la 12 zile.
Farmaoin$"ia an,rog$nilor
1) @estosteronul deobicei se absoarbe bine, $ns se supune metabolismului la primul
pasa- hepatic. @
0,.
, 10-(0 min. ;a administrarea i*m se absoarbe %i se elimin
rapid.
() <terii testosteronului sunt mai pu#in polari, se inacti!eaz mai lent %i lent se
absorb la administrarea i*m.
9) Dn s&nge se afl sub form cuplat cu albumine %i alte proteine, numai (C se afl
$n form liber.
2) 6e supune unor transformri metabolice compuse $n ficat, piele, mu%chi %i ate
#esuturi.
.) Dn #esuturile #int con#inutul e mai mare dec&t $n ser. 6e concentreaz $n deosebi $n
prostat.
A) Dn organism ($n ficat %i celulele-#int) se transform $n .-dihidroxitestosteron, care
posed o acti!itate mai selecti! %i afinitate mai mare fa# de proteinele nucleare.
8) @estosteronul %i metaboli#ii si se elimin prin urin (O /0C) %i prin intestin (O
AC).
:) Ietiltestosteronul se administreaz per os, dar pentru a cpta un efect mai mare
se recomand sublingual.
/) 4urata efectelor al eterilor:
- propionat , (-2 zile
- fenilpropionat , 1-( sptm&ni
- enantat , (-2 sptm&ni.
6ustanon , (.0
- propionat , (2 ore
- fenilpropionat , peste (2 ore %i p&n la izocaproat ( sptm&ni
- decanoat , p&n la 2 sptm&ni.
AN(ROGENII
Cl!ifiar$a
1. 5aturali , testosteronul
- dihidrotestosferonul
(. 6emisintetice:
a) testosteronul sub form de eteri:
acetat, propionat, fenilpropionat, enantat, decanoat, izocaproat

b) metiltestosteronul, fluoximesteronul, mesterolona perorale
c) preparatele combinate
- testenat
- sustanon-(.0
- testobromle#itul
Flu"ami,ul
3lucinom , 6chering , 7lough" 3lutaprost , Ienon 7harma, India"
3rugil , Rusan 7harma, India
3.l. comp. 0,(.g
3.4. 1) 7reparat nesteroid ce blocheaz fixarea androgenilor cu receptorii #esuturilor-
#int %i inhib efectele fiziologice ale androgenilor, inclusi! $n celulele tumorii
prostatei.
() 'ontribuie la mic%orarea dimensiunelor %i consisten#ei prostatei, mic%or&nd
cantitatea %i dimensiunele metastazelor $n #esuturile prostatei.
9) Iic#oreaz durerea $n oase.
Indica#ii:
1) @ratamentul paliati! al cancerului prostatei cu metastaze la bolna!ii, ce nu au
primit mai $nainte tratament sau la cei, ce au cptat efect adec!at de la
hormonoterapie sau rezisten# la ea.
6e utilizeaz ca monoterapie (cu sau fr orhiectomie) $n asocierea cu ;H-RH
agonist.
Regimul de dozare:
'&te 1 comprimat de 9 ori $n zi at&t $n monoterapie, c&t %i $n asociere.
Reac#ii ad!erse:
1) Ginecomastia %i*sau galactoreea
() Reten#ia lichidului
9) Rar: - tromboembolia
- dereglri ale func#iei tubului digesti!, ficatului %i rinichilor
- insomnie
- petehii
- sindrom lupoid
- cefalee
' ontraindica#ii:
- Hipersensibilitate
7recau#ii:
Dn timpul tratamentului , controlul func#iilor ficatului %i rinichilor.
Nilu"ami,ul (anandron)
3.l. , comprimate 0,0.g %i 0,1g nr.(0, 20 %i A0
3.4: 1) <fect antiandrogen, cauzat de blocada receptorilor androgenilor.
() <ste un compus nesterodian, nu influen#eaz asupra receptorilor altor steroizi
%i deci nu are alte propriet#i hormonale sau antihormonale.
9) ;a asocierea cu castra#ia chirurgical sau medicamentoas se distinge un efect
antiandrogen periferic, manifestat prin reducerea ac#iunii concentra#iilor
sporite de testosteron.
Indica#ii:
- 'ancer cu metastaze al prostatei la prezen#a sau lipsa procesului local $n asocierea
cu castra#ia chirurgical sau farmacologic.
Regimul de dozare:
@ratamentul trebuie $nceput nemi-locit dup castrarea chirurgical sau farmacologic.
4oza , 900 mg*zi timp de 2 sptm&ni.
4oza de $ntre#inere 1.0 mg*zi.
Reac#ii ad!erse:
1) 4ereglri de acomodare
() 6indrom pulmonar intersti#ial
9) =ntabus-efect
2) Iic%orarea moderat a hemoglobinei
.) Grea#, !om.
'ontraindica#ii:
1) 4ereglri hepatice gra!e
() =nemie marcat.
7recau#ii:
a) @ratamentul se $ntrerupe $n caz de afectarea intersti#iului pulmonar, dureri
abdominale neclare, simptome de icter %i la ma-orarea transaminazelor mai mult
de 9 ori" la mic%orarea hemoglobinei.
b) Dn timpul tratamentului de e!itat utilizarea alcoolului %i conducerea transportului.
Farmaoin$"ia ,$ri.a0ilor !ulfonilur$ii
- Dn general preparatele sunt rapid absorbite din tractul gastrointestinal.
- 7ropriet#ile lor fizice %i corelarea cu ingestia alimentar pot modifica !iteza
pasa-ului prin mucoas.
- =stfel absorb#ia glipizidului este $nt&rziat cu 90 min, dac medicamentul este luat
$n timpul mesei, deaceea el ar trebui administrat cu 90 min $nainte.
- =bsorb#ia glibenclamidei nu este afectat de alimenta#ie, dar necesit 90-A0 min
p&n atinge ni!elul capabil s reduc glicemia, deaceea este recomandabil
utilizarea $naintea meselor.
- 6e leag cu proteine ($n deosebi albumine) $n propor#ie de 8.-/.C. Iolecule de
albumine au mai multe locuri de ata%are cu afinit#i diferite pentru sulfonilureice.
7reparate de I genera#ie sunt captate de albumine prin legturi ionice la ni!elul
anumitor regiuni $n timp ce preparatele de genera#ia II sunt legate de zone
nepolarizate ionic. 7reparatele de I genera#ie pot influen#a %i pot fi influen#a#i de
alte medicamente. @eoretic preparatele de genera#ia a II sunt mai succesibile la
acest gen de interac#iuni medicamentoase.
- Ietabolizarea are loc $n ficat rezult&nd compu%i inacti!i cu excep#ia
acetohexamidei (al crui produs de degradare ;-hidroxihexamida are o putere
hipoglicemiant de (,. ori mai mare), tolazamidei (trei metaboli#i inacti!i %i trei
hipoglicemian#i) %i mai pu#in a glibornuridei (un metabolit din cei A este acti!).
- <liminarea se face $ndeosebi pentru metaboli#i pe cale renal, cu excep#ia
glic!idonei care se excret biliar. 'lorpropamida se excret aproximati! /0C, ce
reprezint risc de acumulare $n insuficien# renal.
- Rata de metabolizare %i de excre#ie a sulfonilureicelor prezint !aria#ii indi!iduale
importante, probabil determinate genetic. 7resupun c o treime din popula#ie este
lent elimintoare %i o propor#ie nedefinit rapid elimintoare. 4e aici rezult %i
consecin#ele respecti!e.