Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu,,

Catedra Farmacologie Clinică

Fișa de observație la farmacologie clinică

A efectuat: Efros Dorina gr.M1805

Coordonator: Guțu Ina, asistent universitar

Chișinău,2023
1. Prenumele şi numele, vârsta, profesia bolnavului
Pacient H.I, 40 ani
Greutate-119 kg, Înălțimea-173 cm, IMC-39,0 kg/m2, CA-134 cm.

2. Diagnosticul de bază (complicaţii, bolile asociate)

Diagnostic clinic: Tiroidită autoimună, forma hipertrofică gradul III. Hipotiroidie primară,
formă gravă compensată. Cardiopatie mixtă (hipertensivă, dismetabolică). Hipertensiune
arterială gradul II, evoluție în salturi, risc adițional înalt. IC II NYHA. Encefalopatie
discirculatorie etiologie mixtă. Bronșită cronică obstructivă. Insuficiență respiratorie gradul 1.
Obezitate gradul III (OMS). Dislipidemie mixtă.

3. Acuze la internare
Dispnee ușoară la efort fizic intens
Senzație de disfagie la alimente reci
Senzație de ,,nod în gât,, discomfort în regiunea glandei tiroide
Palpitații.

4. Medicamente administrate în mod cronic

rozuvastatină 20 mg,
levotiroxina 175 mcg,
lizinopril 10 mg neregulat
Rozuvastatina 20 mg - Este un inhibitor al HMG-CoA reductazei, cunoscut și sub numele de
statină, utilizat în tratamentul dislipidemiei mixte. Farmacodinamic, rozuvastatina inhibă sinteza
colesterolului prin inhibarea enzimei HMG-CoA reductazei, ceea ce duce la scăderea
concentrației de colesterol total, LDL-colesterol și trigliceride, precum și la creșterea
concentrației de HDL-colesterol. Farmacocinetic, rozuvastatina este bine absorbită după
administrare orală, atingând concentrația maximă în plasmă în aproximativ 3-5 ore. Este
metabolizată în principal prin CYP3A4 și excretată în principal prin fecale.

Levotiroxina 175 mcg - Este o formă sintetică a hormonului tiroidian T4 și este utilizată în
tratamentul hipotiroidismului primar. Farmacodinamic, levotiroxina se leagă de receptorii
specifici ai hormonilor tiroidieni din nucleul celulei, inducând sinteza de ARN și proteine și
creșterea ratei metabolice. Farmacocinetic, levotiroxina este bine absorbită după administrare
orală, atingând concentrația maximă în plasmă în aproximativ 2-4 ore. Este metabolizată în
principal în ficat și excretată în principal prin urină și fecale.

Lisinopril 10 mg - Este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), utilizat în

tratamentul hipertensiunii arteriale și a insuficienței cardiace congestive. Farmacodinamic,
lisinopril inhibă ECA, reducând astfel conversia angiotensinei I în angiotensină II și scăzând
nivelurile de angiotensină II. Acest lucru duce la vasodilatație, reducerea tensiunii arteriale și
creșterea fluxului sanguin renal. Farmacocinetic, lisinopril este bine absorbit după administrare
orală, atingând concentrația maximă în plasmă în aproximativ 7 ore. Este metabolizat în
principal în ficat și excretat în principal prin urină.

5. Explorări clinice și paraclinice:

ECG: Ritm sinusal, 64 b/min, AEC-orizontală
USG glandei tiroide: Structura glandei difuz neomogenă, ecogenitate difuz scăzută, septuri
fibroase. Formațiuni de volum și lichidiene nu s-au depistat. Vascularizarea glandei-scăzută.
Examenul biochimic: ALT, AST-N, Calciu-2,44 mmol/l; Calciu ionizat:1,12 mmol/l;
HDL:0,74 mmol/l; LDL: 3,25 mmol/l (N<2,6); TG:5 mmol/l (N<1,7)
Hemoleucograma-fără particularități;
Analiza generală a urinei-fără particularități;
Dozarea hormoni tiroidieni- anti-TPO-600 UI/ml, FT4-18,3 mmol/l, TSH-2,48 mU/l.

6. Analiza tratamentului.
După lista de indicaţii în baza proprietăţilor farmacocinetice, farmacodinamice, indicaţiilor,
contraindicaţiilor, regimului de dozare, reacţiilor adverse, interacţiunilor medicamentoase,
argumentaţi prescrierea preparatelor la pacientul concret, eficacitatea şi inofensivitatea
administrării medicamentelor, asociaţiile posibile ţinând seama de vârsta pacientului, gravitatea
maladiei, starea funcţională a organelor de importanţă vitală, reactivitatea organismului,
graviditate, lactaţie etc.
Tratament în staționar.

Medicamentul 1 2 3 4 5 6 7

Tab. Levotiroxină 175 mcg la ora + + + + + + +

800

Sol. magneziu sulfat 25%-5 ml + + + + + + +

Sol. Ronocit 500 mg/4 ml + + + + + + +

(citicolină)

Sol.B complex Plus 2 ml i/m + + + + + + +

Tab. Calciu D3 Nycomed 1x2 ori/zi + + + + + + +

Tab. Torvacard 40 mg ½ tab seara + + + + + + +

2000 (Atorvastatină)

Levotiroxina – analog sintetic a hormonului tiroidian T4, indicat în tratamentul diferitor forme
de hipotiroidism.
Farmacodinamic, acest medicament se leagă de receptorii specifici ai hormonilor tiroidieni din
nucleul celulei, inducând sinteza de ARN și proteine, creșterea ratei metabolice și consumul de
oxigen, la nivelul sistemului cardiovscular crește consumul de O2 a cordului, efect inotrop,
cronotrop, batmotrop și dromotrop pozitiv (pacient cu HTA, IC și riscuri adiționale) , la nivelul
metabolismului lipidic – stimulează lipoliza și reduce hipercolesterolemia (pacient cu
dilipoproteinemie mixtă), la nivelul metabolismului glucidic – crește glicemia (pacient cu risc
cardiovascular).
Farmacocinetic, levotiroxina are absorbție diferită și limitată (35-80%) după administrarea
orală, preponderent în duoden și intestinul subțire, alimentele micșorează Bd preparatului.
Începutul acțiunii survine în 12-14 ore de la administrare, iar efectul clinic – 10-15 zile. În sânge
levotiroxina se transportă în formă cuplată cu o globulină specifică (99%), dar se poate cupla și
cu albuminele cu afinitate redusă și apoproteinele HDL. Concentraţia T4 în sânge – 5-11 µg/100
ml, iar liberă – 1-2 ng/100ml (0,03%); în timp ce pentru T3 constituie 95-190 ng/100 ml; iar
liberă – 1,5 ng/100 ml (0,3%). Levotiroxina sau T4 se consideră o formă neactivă, care în ficat,
precum şi ca excepţie în creier, inclusiv hipotalamus, se transformă în forma activă T3, sub
acţiunea 51– deiodinazei tip I, II şi III. Levotiroxina se metabolizează preponderent în ficat prin
deiodare, dezaminare oxidativă şi conjugare. Se elimină prin bilă, în intestin conjugaţii parţial se
hidrolizează şi mai departe participă în ciclul enterohepatic. T0,5 al levotiroxinei – este de 7 zile
la eutiroidieni, 3 zile la hipertiroidieni, 14 zile la hipotiroidieni. După suspendare, efectul
levotiroxinei poate persista 2-3 săptămâni.
Luând în considerare contraindicațiile levotiroxinei pentru pacienții cu HTA, IC decompensată
este necesar de a fi precauți la pacientul dat cu risc cardiovascular înalt.
Doza de levotiroxină trebuie individualizată în funcție de gradul de hipotiroidism (valorile
TSH și fT4), vârstă, greutate corporală și starea generală de sănătate a pacientului. Doza inițială
recomandată este de 25-50 mcg pe zi, cu o creștere graduală până la doza optimă, care poate
varia între 100 și 200 mcg pe zi.
Luând în considerare reacțiile adverse la levotiroxină, ar fi de menționat palpitațiile care sunt
prezente și la pacientul dat, astfel ca să elucidăm cauza acestora, fie ca reacție adversă și
necesitatea de corijare a dozei de preparat de substituție, fie ca simptom al bolii cardiace și
necesitatea revizuirii tratamentului pentru această problemă. De asemenea, în ajutor pentru
monitorizarea corectitudinii tratamentului și dozării vin nivelurile TSH și fT4, care, în general,
intervalul normal de referință pentru TSH este de aproximativ 0,4-4,0 mIU/L, iar intervalul
normal pentru fT4 este de aproximativ 9-24 pmol/L, ceea ce avem și la pacientul dat.
Levotiroxina nu prezintă interacțiuni medicamentoase semnificative și este în general eficace și
inofensivă pentru pacienții cu hipotiroidism, inclusiv la pacientul dat la care nu putem observa
preparate care să interfereze cu levotiroxina, sau disfuncții din partea organelor de metabolizare
și excreție care ar necesita precauții la dozare.
Magneziu sulfat – supliment mineral utilizat în medicină cu multiple scopuri: cardiotonic
indirect care prin vasodilatare micșorează pre- și postsarcina, în dereglările echilibrului
hidroelectrolitic, în intoxicații ca purgativ osmotic sau în constipații ca laxativ, adjuvant în
puseele hipertensive.
Magneziul este un element esențial pentru multe procese metabolice și funcțiile celulare. La
administrarea intravenoasă, sulfatul de magneziu acționează ca un relaxant muscular și sedativ
central. Are efecte benefice în tratamentul afecțiunilor asociate cu hipomagneziemie. Sulfatul de
magneziu poate reduce excitabilitatea neuromusculară prin blocarea eliberării de acetylcholină la
nivelul joncțiunii neuromusculare și prin reducerea fluxului de calciu intracelular. De asemenea,
sulfatul de magneziu poate reduce reacțiile inflamatorii și poate inhiba activitatea anumitor
enzime implicate în dezvoltarea inflamației.
În cazul pacientului dat, sulfatul de magneziu posibil a fost administrat ca supliment de
magneziu, întrucât pacientul prezintă hipotiroidism și poate avea niveluri scăzute de magneziu,
fie ca un adjuvant al tratamentului antihipertensiv în staționar.De asemenea, sulfatul de
magneziu poate fi utilizat pentru a preveni sau trata posibile convulsii asociate cu encefalopatia
discirculatorie etiologie mixtă. De asemenea, acțiunea antihipertensivă în pusee.
Este eliminat în principal prin urină și are o durată de înjumătățire relativ scurtă în sânge.
Administrarea sulfatului de magneziu trebuie să fie însă monitorizată atent pentru a evita
reacțiile adverse și interacțiunile medicamentoase posibile. Efectele secundare ale sulfatului de
magneziu includ slăbiciune musculară și somnolență, dar acestea sunt rare și trecătoare. Din
efectele mai grave ar putea fi hipermagneziemia cu efecte letale, iar la administrarea i/v e pericol
de inhibare a centrului respirator, astfel că trebuie făcută sub supraveghere medicală atentă și
trebuie ajustată în funcție de starea pacientului și de nivelul său de magneziu seric. Sulfatul de
magneziu poate interacționa cu alte medicamente, cum ar fi antibioticele, dar nu există
contraindicații majore pentru administrarea sa în cazul acestui pacient.
Ronocit/Citicolina – medicament din clasa nootropelor/psihostimulantelor cu proprietăți
neuroprotectoare și vasodilatatoare. Ronocit este un compus care se transformă în colină și
citidin difosfat în organism, ambele componente având roluri importante în sinteza acizilor grași
esențiali și preponderent. Acesta poate fi utilizat pentru a susține sinteza membranei celulare,
pentru a proteja celulele de stresul oxidativ, pentru a îmbunătăți transmiterea sinaptică și cu efect
benefic asupra plasticității neuronale.
Efectele clinice ale Ronocitului includ îmbunătățirea funcției cognitive și îmbunătățirea
metabolismului neuronal. , reducerea simptomelor depresiei și ale altor tulburări psihice, precum
și ameliorarea afecțiunilor neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral, boala Parkinson și
traumatismul cranio-cerebral.
Farmacodinamic, Ronocitul îmbunătățește metabolismul cerebral prin creșterea sintezei
fosfolipidelor și neurotransmițătorilor, îmbunătățește circulația cerebrală și reduce edemul
cerebral.
Farmacocinetica Ronocitului implică o absorbție rapidă și eficientă după administrare
parenterală, intravenos sau intramuscular și distribuție largă în țesuturile cerebrale. Aceasta este
metabolizată în mare parte în ficat. Deoarece citicolina este un compus natural care se afla in
organism, proprietatile farmacocinetice standarde nu pot fi determinate din cauza dificultatii
diferentierii citicolinei endogene si exogene, in studiile de farmacocinetica efectuate pe voluntari
sanatosi cu administrarea citicolinei marcate cu C4 s-a observat absorbtia ei totala. Timp de 5
zile dupa administrare, sa eliminat cu masele fecale circa 1 % din doza indicata.
Ronocit este indicat pentru tratamentul afecțiunilor neurologice, precum afecțiunile
cerebrovasculare, traumatismele cerebrale și neuropatia optică. De asemenea, poate fi utilizat în
tratamentul tulburărilor psihiatrice, precum depresia și anxietatea. Luând în considerare, că la
pacientul dat, nu se menționează careva din aceste indicații, utilizarea Citicolinei ar fi justificată
prin potențialul de crește metabolismul cerebral și îmbunătățirea circulației cerebrale, astfel
ameliorând simptomele de encefalopatie discirculatorie și îmbunătățind funcția cognitivă.
Contraindicațiile Ronocitului includ hipersensibilitatea la citicolină și copiii sub vârsta de 18
ani.
Reacțiile adverse pot include durere de cap, insomnie, anxietate și greață. Interacțiunea cu alte
medicamente nu este bine stabilită, dar pot exista interacțiuni cu medicamentele care afectează
coagularea sângelui sau medicamentele cu acțiune asupra sistemului nervos central.
Regimul de dozare recomandat pentru Ronocit este de 500-2000 mg pe zi, administrat oral sau
prin injecție intramusculară sau intravenoasă, ceea ce se respectă și la pacientul dat. Durata
tratamentului poate varia în funcție de scopul urmărit, afecțiunea tratată și de gravitatea acesteia.
Sol.B complex Plus – soluție injectabilă care conțone un complex de vitamine B (tiamină,
piridoxină, ciancobalamină), esențiale pentru sinteza de neurotransmițători și buna funcționare a
sistemului nervos, sinteza de ADN și ARN, precum și pentru metabolismul carbohidraților,
grăsimilor și proteinelor. Suplimentarea cu vitamine B poate îmbunătăți starea generală de
sănătate, precum și funcția cognitivă.
Mecanismul de acțiune al Sol. B complex plus constă în activarea enzimelor implicate în
metabolismul carbohidraților, grăsimilor și proteinelor, precum și în sinteza de ADN și ARN.
Efectele clinice ale Sol. B complex plus includ îmbunătățirea metabolismului, creșterea
nivelului de energie și reducerea oboselii. De asemenea, poate ajuta la reducerea durerii
neuropate, la ameliorarea depresiei și a anxietății.
 Proprietățile farmacodinamice ale Sol. B complex plus includ o absorbție rapidă și o distribuție
largă în țesuturi, cu o excreție predominant urinară.
Indicațiile pentru Sol. B complex plus includ tratamentul și prevenirea deficiențelor de
vitamine din complexul B, care pot apărea în cazul unor diete restrictive, alcoolism, anemii,
neuropatii și alte afecțiuni.
Contraindicațiile includ hipersensibilitatea la una sau mai multe dintre componentele soluției și
administrarea în exces, care poate duce la reacții adverse.
Reacțiile adverse posibile includ greață, vărsături, diaree, dureri abdominale, reacții alergice și
tulburări de somn.
Interacțiunea Sol. B complex plus cu alte medicamente poate să apară în cazul administrării
concomitente de medicamente care interferează cu absorbția sau metabolismul vitaminelor din
complexul B.
Regimul de dozare este de obicei o injecție intramusculară zilnică sau săptămânală, în funcție
de indicații și starea pacientului.
Calciu D3 Nycomed – conține calciu și vitamina D3, două substanțe importante pentru sănătatea
oaselor și a dinților. Calciul este necesar pentru menținerea densității osoase și prevenirea
osteoporozei, în timp ce vitamina D3 ajută la absorbția calciului din intestine. Preparatul este
utilizat în deficitul de Ca și/sau Vit.D3, și prevenția ostoporozei. Se administrează la pacient din
cauza valorilor joase a Ca seric și Ca ionizat, în regim corect ( 1 comprimat de 1-3 ori pe zi).
Atorvastatină – un medicament din clasa statinelor, utilizat pentru a reduce nivelul de colesterol
din sânge. Atorvastatina acționează prin inhibarea de HMG-CoA reductază implicate în sinteza
de colesterol la nivelul ficatului. Atorvastatina reduce nivelul de colesterol total și LDL
(colesterolul "rău") în sânge prin inhibarea acestei enzime. De asemenea, poate crește nivelul de
HDL (colesterolul "bun") și reduce trigliceridele. Scăderea nivelului de colesterol din sânge
poate reduce riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular
cerebral.
Farmacocinetic, Atorvastatina are o Bd de 14%, T0,5 - 14 ore, absorbție în intestinul subțire și
este metabolizată în mare parte în ficat, prin sistemul CYPP450. Este eliminată prin urină și
fecale.
Statinele reprezintă medicaţia de elecţie pentru corectarea hiperlipoproteinemiilor cu
hipercolesterolemie:
- hiperlipoproteinemiile de tip IIa şi IIb;
- ca tratament adjuvant în hipercolesterolemia primară şi secundară şi în cea combinată cu
hipertrigliceridemie;
- ca tratament auxiliar la coronarieni, pentru reducerea riscului de moarte subită şi încetinirea
progresiei aterosclerozei;
- profilaxia accidentelor cerebrovasculare. Eficacitatea diferitor compuşi este asemănătoare,
există doar diferenţe de potenţă.
Efectele adverse: Statinele sunt de regulă bine suportate. Efectele nedorite posibile constau în:
- hepatotoxicitate, cu creşterea transaminazelor hepatice şi creşterea creatinfosfokinazei;
- dereglări digestive – dispepsie, constipaţie sau diaree, meteorism, greaţă, pancreatită;
- dereglări musculare – mialgii, miozită, miopatii dozo-dependente
- dereglări neurologice – cefalee, insomnie, convulsii;
- reacţii alergice – urticarie, erupţii, vasculită, edem angioneurotic, necroliza epidermală toxică;
- proteinurie;
- anemie, trombocitopenie.
Preparatele care cresc incidenţa miopatiei la asocierea cu statinele:
- antibioticele macrolide (eritromicina, claritromicina, azitromicina);
- amiodarona;
- verapamilul;
- warfarina;
- sucul şi fructele de grapefrut;

8. Concluzia (propuneţi planul d-voastră de investigaţii şi tratament,

argumentând elecţia celor mai eficiente şi inofensive medicamente, dozelor şi
regimului de dozare, căilor de administrare şi asocierilor posibile).
Analizând tratamentul primit de pacient, putem spune că acesta vizează îmbunătățirea stării sale
de sănătate și prevenirea complicațiilor.
Levotiroxina este un hormon tiroidian sintetic, care se administrează în hipotiroidia primară,
formă compensată, pentru a menține nivelul hormonal în limite normale. Doza de 175 mcg este
destul de mare, dar poate fi necesară pentru a obține o suprimare adecvată a TSH-ului, mai ales
într-o tiroidită autoimună cu gradul III de hipertrofie.
Magneziul sulfat este utilizat în tratamentul hipomagneziemiei, care poate fi cauzată de
tratamentul cu levotiroxină. Acesta poate fi, de asemenea, util în tratarea aritmiilor cardiace,
adjuvant în puseele hipertensive, fiind un antagonist al calciului și având efecte vasodilatatoare.
Ronocit (citicolina) este un medicament nootropic care poate ajuta la îmbunătățirea funcției
cognitive și a memoriei. De asemenea, este posibil ca acesta să aibă efecte neuroprotectoare și să
reducă inflamația cerebrală, fiind utilizat în tratarea encefalopatiei discirculatorii de etiologie
mixtă.
B complex Plus este un complex de vitamine B, care poate fi util în prevenirea deficiențelor de
vitamine și în îmbunătățirea metabolismului energetic.
Calciul D3 Nycomed este un supliment de calciu și vitamina D3, care este utilizat pentru a
preveni sau trata deficiențele de calciu și pentru a îmbunătăți sănătatea oaselor. De asemenea,
poate fi util în tratamentul hipocalcemiei, care poate fi cauzată de tiroidită autoimună sau de alte
afecțiuni metabolice.
Torvacard (Atorvastatină) este un inhibitor de HMG-CoA reductază, utilizat pentru a reduce
nivelul de colesterol în sânge și pentru a preveni complicațiile cardiovasculare. Fiind un statin,
poate avea efecte secundare la nivelul ficatului și musculaturii, motiv pentru care este necesară
monitorizarea funcției hepatice și a enzimelor musculare.
În concluzie, tratamentul primit de pacient este bine direcționat și vizează multiple afecțiuni pe
care acesta le are. Este important ca medicamentele să fie administrate în dozele și intervalele
prescrise și să se monitorizeze atent eventualele efecte secundare sau interacțiuni cu alte
medicamente. De asemenea, este necesară abordarea stilului de viață și a factorilor de risc, cum
ar fi obezitatea, pentru a îmbunătăți eficacitatea tratamentului și a preveni complicațiile pe
termen lung.

9. Selectarea medicamentului P în baza criteriilor (eficacitate,

inofensivitate, accesibilitate şi cost) pentru formularul personal.
 PREPARAT P antihipertensiv (IEC, BCC, beta-ABlocante, diuretice thiazide și înrudite cu
tiazide).
Grupa de Inofensivitate
medicamente 0,35
IECA – bine tolerate, cu efecte
secundare rare și ușoare, cum
ar fi tusea uscată,
hipotensiunea arterială și
hiperpotasemia.
– poate accentua simptomele
bronșitei obstructive
(bronchospasm)
(8)
BCC –efecte secundare rare și
ușoare, cum ar fi edemul
periferic, cefaleea și
hipotensiunea arterială.
aritmii supraventriculare
dispnee, astm cardiac
– nu va accentua simptomele
bronșitei cornice obstructive
– nu modifică spectrul lipidic
(9)
Eficacitate Acceptabilitate Preț Total
0,35 0,2 0,1
– IECA inhibă enzima de – provoca tusea accesibi 8,35
conversie a angiotensinei, care uscată la unii l
convertește angiotensina I în pacienți, ceea ce
(8)
angiotensina II, un compus poate reduce
care stimulează contracția toleranța la
vasculară și secreția de medicament.
aldosteronă. Prin inhibarea – durată lungă,
acestei enzime, IECA produce administrare o data
arteriodlatație, venodilatație, pe zi
micșorarea inactivării
(8)
bradilininei, PG, reduce
eliminarea de aldosteronă,
ceea ce duce la scăderea
tensiunii arteriale și la
îmbunătățirea funcției
cardiace.
– eficiente în tratamentul
hipertensiunii arteriale și a
insuficienței cardiace. De
asemenea, pot fi utilizate
pentru prevenirea
complicațiilor cardiovasculare
la pacienții cu risc crescut.
– effect vasoprotector,
cardioprotector,
nefroprotector, antiaterogen
– efecte metabolice:
micșorarea insulinorezistenței,
reduce LDL și TG, majorează
HDL, acțiune antioxidantă
(9)
– blochează influxul de calciu – pot provoca accesibi 8,65
în celulele musculare ale edemul periferic la l
vaselor de sânge și ale inimii, unii pacienți, ceea
(9)
ceea ce duce la relaxarea ce poate reduce
vaselor de sânge și la scăderea toleranța la
tensiunii arteriale. medicament.
– poate preveni complicațiile – accesibile forme
cardiovasculare la pacienții cu tabletate cu
risc crescut. administrare în 3-4
– pot reduce presarcina și prize (prima
postarcina miocardului și pot generație) și chiar

Beta – AB – bradicardia, hipotensiunea
arterială și oboseala.
– contraindicații absolute: IC
– contraindicații relative:
hiperlipidemie,
bronhopneumopatii cornice
obstructive
(6)
îmbunătăți contractilitatea 1-2 (generația 2)
miocardică
(9)
– la primele doze, micșorarea
PA duce la creșterea
reflectorie a tonusului
simpatico, dar la utilizarea
îndelungată se reduce vădit
acest fenomen.
– dilate arteriolele, dar și
arterele mari, effect benefic la
pacientul dat de 40ani și HTA,
la care se reduce această
capacitate de modulare a lor.
– posibil efect antiagregant,
ameliorarea proprietăților
reologice ale sângelui (benefic
pentru pacientul cu cardiopatie
mixtă, encefalopatie
discirculatorie)
– micșorarea PA cu
aproximativ 20%, RVP cu
40%, și creșterea concomitentă
a debitului cardiac și FCC
– efect natriuretic direct, fără
hipokaliemie. Crește fluxul
renal și filtrația glomerulară
Indicații: HTA ușoară până la
gravă; HTA cu IC; HTA cu
nefropatie diabetic și
hipertensivă;
(8)
– blochează receptorii beta- – pot cauza accesibi 6,55
adrenergici din inimă și din oboseală și l
vasele de sânge, ceea ce scăderea libidoului
(8)
reduce ritmul cardiac, forța la unii pacienți,
contracțiilor cardiace și ceea ce poate
contractilitatea vasculară, ceea reduce toleranța la
ce duce la scăderea tensiunii medicament.
arteriale.
(6)
– BB sunt eficiente în
tratamentul hipertensiunii
arteriale, anginei pectorale,
insuficienței cardiace și a
aritmiilor cardiace.
– crește necesarul de O2 a
cordului
 (7)
Diuretice – efecte secundare rare și – acționează prin eliminarea – pot provoca sete accesibi 8
tiazide și ușoare, cum ar fi excesului de sodiu și apă din crescută și nevoia l
înrudite hipotensiunea arterială, organism, ceea ce duce la de a urina frecvent
(8)
hiperuricemia și scăderea volumului plasmatic la unii pacienți,
hiperpotasemia. și la scăderea tensiunii ceea ce poate
arteriale. reduce toleranța la
(8)
– eficiente în tratamentul medicament.
hipertensiunii arteriale și a
(8)
insuficienței cardiace.
Indicații: HTA la obezi;
Component al asocierilor de
antihypertensive
(8)

Luând în considerare, dereglarea funcției tiroidiene cu hipotiroidism sever și asocierea cu HTA

și dislipidemie, concluzionez că grupa de preparate de elecție ar fi BCC

Verapamil: este un blocant al canalelor de calciu, care poate fi utilizat în tratamentul

hipertensiunii arteriale și a cardiopatiei. Cu toate acestea, verapamilul poate agrava
hipotiroidismul prin inhibarea secreției de hormoni tiroidieni, ceea ce poate duce la creșterea
nivelului de TSH. În plus, verapamilul poate agrava bronșita cronică obstructivă, deoarece poate
produce bronhospasm. Costul tratamentului pentru o săptămână depinde de dozajul și de
numărul de comprimate administrate zilnic, însă poate fi comparabil cu celelalte medicamente
din această categorie.
Galopamil: este un alt blocant al canalelor de calciu, utilizat în special pentru tratamentul bolilor
cardiace. Este considerat mai sigur decât verapamilul în cazul pacienților cu afecțiuni
respiratorii, deoarece nu produce bronhospasm. Cu toate acestea, poate agrava hipotiroidismul și
poate provoca disfuncție tiroidiană. Costul tratamentului pentru o săptămână poate fi similar cu
verapamilul.
Diltiazem: este, de asemenea, un blocant al canalelor de calciu, utilizat în special pentru tratarea
bolilor cardiace și hipertensiunii arteriale. Nu a fost raportat să producă efecte negative asupra
funcției tiroidiene, dar poate agrava bronșita cronică obstructivă. Costul tratamentului pentru o
săptămână poate fi similar cu celelalte medicamente din această categorie.
Nifedipină: este un alt blocant al canalelor de calciu, utilizat în special pentru tratamentul
hipertensiunii arteriale. Poate fi utilizat și în tratamentul anginei pectorale. Nu a fost raportat să
producă efecte negative asupra funcției tiroidiene sau asupra afecțiunilor respiratorii, dar poate
avea efecte secundare, cum ar fi durerile de cap și edemele periferice. Costul tratamentului
pentru o săptămână poate fi similar cu celelalte medicamente din această categorie.