Sunteți pe pagina 1din 11

Muresan Rodica Maria

Nutritie si dietetica,anul II
Farmacologie

Farmacologia obezitatii

1 .Definiție

Obezitatea este o afecțiune care descrie o persoană supraponderală. Este o tulburare


complexă care semnifică prezența unei cantități excesive de grăsime corporală.
Acesta reprezintă motiv important de îngrijorare, deoarece crește riscul de a dezvolta
alte probleme de sănătate și boli, cum ar fi bolile de inimă, hipertensiunea arterială și
diabetul zaharat. Oamenii extrem de obezi sunt mai predispuși să dezvolte probleme
de sănătate asociate cu greutatea. Chiar și o mică scădere în greutate poate reduce
problemele de sănătate sau poate preveni posibile afecțiuni medicale și boli legate
de obezitate. Obezitatea poate fi tratată prin schimbarea obiceiurilor alimentare și
creșterea nivelului activității fizice. Opțiuni suplimentare de tratament pot fi
medicația și intervențiile chirurgicale.

Obezitatea este cea mai frecventa boala metabolica si se asociaza adesea cu boli
cronice severe cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, apneea de somn etc.
Ea este caracterizata printr-un exces de tesut adipos. In mod normal organismul
barbatilor contine un procent de 15 - 20 % de tesut adipos, iar organismul femeilor
un procent de 25 - 30 % de tesut adipos.

Organizatia mondiala a sanatatii a definit si clasificat grade de obezitate, pe baza IMC


- indicele de masa corporala, calculat prin raportul greutate/inaltime2, astfel :

o gradul 1 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 30 - 34,9


kg/m2
o gradul 2 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 35 - 39,9
kg/m2
o gradul 3 de obezitate cu indicele de masa corporala egal sau peste 40 kg/m2
Starea de obezitate este rezultatul unui dezechilibru intre energia de aport (valoarea
calorica a alimentelor ingerate) si cheltuielile energetice (energia consumata in
activitatea fizica si metabolismul bazal, termogeneza, prelucrarea alimentelor inger

2 .Simptome

Obezitatea înseamnă să ai prea mult exces de grăsime corporală. De obicei,


obezitatea este diagnosticată dacă o persoană are un indice de masă corporală de 30
sau mai mare. Indicele de masă corporală sau IMC poate fi calculat prin împărțirea
greutății în kilograme la înălțimea în metri. Un medic sau un specialist poate ajuta la
măsurarea IMC al unei persoane și la evaluarea ulterioară a afecțiunii, a riscurilor
pentru sănătate și a problemelor care pot apărea, precum și a opțiunilor privind
pierderea în greutate și lupta împotriva obezității.

3.Cauze

Obezitatea apare atunci când numărul de calorii consumate este mai mare decât al
celor arse în timpul activităților zilnice și al exercițiilor fizice. Corpul stochează apoi
excesul de calorii ca grăsime. Principalele motive pentru care o persoană devine
obeză sunt:

I. Cauze primare (Genetice)


Boli monogenice
• Deficit de leptina
• Deficit de Pro-opiomelanocortin (POMC)
Sindroame genetice
• Cu hipogonadism: sdr Prader-Willi,
Bardet-Biedl
II. Cauze secundare
Stil de viata nesanatos
Factori fiziologici (sarcina, menopauza)
Endocrine
• Hipotiroidism
• Sindrom Cushing
Psihologice
• Depresie
• Tulburari de comportament alimentar:
– bulimia,
– “foamea de carbohidrati”,
– mancatul compulsiv,
– mancatul nocturne
Indusa de medicamente
• Antidepresive triciclice, anxiolitice
• Contraceptive orale
• Glucocorticoizi
• Sulfoniluree, insulin
Neurologice
• Traumatisme craniene, tumori cerebrale
• Postiradiere craniana
• Obezitate hipotalamica
Sedentarismul, acest factor cauzator de obezitate, poate fi :

o habitual (indus de lipsa unei culturi sportive si de progresul tehnologic)


o fortat (datorat unor accidente, handicapuri fizice, imobilizare postoperatorie
etc.)
o In mod normal, apare o crestere in greutate la femeile aflate in perioda de
sarcina, lactatie sau menopauza.

4.Consecintele obezitatii

•In obezitate se modifica profilul secretor al adipocitokinelor (adiponectina, leptina,


interleukine, TNF) de la nivelul adipocitelor si se elibereaza o cantitate mare de acizi
grasi liberi rezultati din scindarea trigliceridelor din depozitele adipocitare, acestea
determinand inflamatie cronica sistemica care este elementul patogenic central in
aparitia insullinorezistentei, diabetului, dislipidemiei, hipertensiunii arteriale,
hipercoagulabilitatii si in final a boalii cardiovasculare la pacientii cu obezitate.

5.Complicatiile obezitatii

Complicatii metabolice:
• Sindrom metabolic
• Diabet zaharat tip 2
• Dislipidemie
• Hiperuricemia si Guta
Complicatii endocrine:
• Hiperinsulinism
• Hipotiroidism
• Hipercorticism
• Hipogonadism.
Complicatii cardiovasculare:
• Hipertensiune arteriala
• Boala ischemica coronariana
• AVC
• Insuficienta cardiaca
• Aritmii şi moarte subită
• Varice, tromboza venoasa profunda
Complicatii respiratorii:
• Sindromul de apnee in somn
• Astm
• Dispnee
Complicatii gastrointestinale:
• Ficat gras non-alcoolica
• Boala de reflux gastro-esofagian
• Litiaza biliara
• Hernii diafragmatice
Complicatii cutanate: infectii bacteriene si fungice
(intertrigo inghinal, axilar, submamar), eczeme
Osteoartrita
Depresie, scaderea calitatii vietii
Cancer (endometrial, san, colon)
Complicatii obstetrice și genitale :
• Infertilitate (femei) si disfunctie erectila
• Probleme menstruale
Complicaţii chirurgicale: risc anestezic crescut,
infecţii ale plăgilor postoperatorii

6.Consecintele metabolice ale obezitatii asupra diferitelor aparate si sisteme


Aparatul respirator
o Tulburarile respiratorii intalnite la pacientii obezi sunt: cresterea consumului
de oxigen si a producerii de CO2, scaderea compliantei pulmonare, cauzata de
infiltrarea adipoasa a cutiei toracice, diafragmului si abdomenului cu limitarea
miscarilor toracice (cifoza toracica si hiperlordoza lombara, cu efect
superficializarea respiratiei si cresterea frecventei respiratorii), modificarea
volumului pulmonar prin cresterea travaliului respirator, sindromul de apnee
in somn, datorat insuficientei muschilor respiratori, cu scaderea eficacitatii
respiratiei.

Sistemul cardiovascular – cresterea volemiei, cresterea debitului cardiac, HTA,


ischemie miocardica, tulburari de ritm, insuficienta cardiaca.
Aparatul digestiv
o Pacientii obezi au risc crescut de pneumonie de aspiratie din cauza unui cumul
de factori: presiune intraabdominala crescuta, volum rezidual crescut, pH
gastric scazut, evacuare gastrica intarziata, incidenta crescuta a herniei hiatale
cu reflux gastroesofagian.

o Incarcarea grasa a ficatului se intalneste in mod constant la pacientii obezi.


Aceasta pare corelata cu durata prezentei excesului ponderal si nu cu gradul
obezitatii. Litiaza biliara este frecvent intalnita la pacientii obezi.

7.Obiective terapeutice

Obiectivele terapeutice trebuie sa fie:


– stabilite în funcţie de clasa clinică de risc,
– realiste,
– individualizate,
– negociate cu pacientul,
– etapizate, până la atingerea greutăţii propuse.
Se urmăreşte o scădere ponderală de 5-10% din greutatea
iniţială, într-un interval de 3-6 luni şi menţinerea noii greutăţi în
următoarele 6-9 luni. După atingerea acestui obiectiv pot fi
iniţiate noi cicluri de scădere ponderală şi menţinere.
8. Farmacoterapia in obezitate

Farmacoterapia se recomanda in asociere cu masuri de optimizare a stilului de viata


la urmatoarele categorii de pacienti:
o pacienţii cu IMC ≥ 30Kg/m2
o fără factori de risc asociaţi (DZ tip 2, HTA, boală cardiovasculară, apnee de somn,
dislipidemie);
o pacienţii cu IMC ≥ 27Kg/m2 dar cu factori de risc asociaţi sau complicaţii ale
obezităţii.
o motivați să slăbească

MEDICAMENT MECANISM DE ACTIUNE CONTRAINDICATII


Orlistat Inhiba lipaza gastrica si Sindromul de
pancreatica. Recuperarea malabsorbție cronică,
kilogramelor pierdute apare după sarcina și alăptarea,
oprirea terapiei. colestază
Pacienții prezintă diaree în timpul
tratamentului și,
pentru a evita acest lucru, adoptă
o dietă cu
conținut scăzut de grăsimi, ceea
ce duce la
pierderea în greutate.
Liraglutide Agonist de GLP-1 (inhiba apetitul) Cancer medular
tiroidian, pancreatita
acuta
Inhibitorii Inhibitorii Infecții genitourinare
cotransportorului cotransportorului 2
2 sodiu-glucoză
sodiu-glucoză
Sibutramina Medicamente care acționează Retras în Europa din
atât pe sistemul cauza efectelor
serotoninergic cât și secundare
noradrenergic
Phentermine/ Medicamente care acționează pe Retrase, cel puțin în
topiramate sistemul Marea Britanie, din
noradrenergic. Acestea inhibă cauza efectelor
apetitul. secundare
cardiovasculare
Rimonabant Antagoniști ai receptorului Retras din cauza
Canabinoid-1, acționează depresiei și riscului de
pe sistemul endocanabinoid suicid

Lorcaserina este un agent supresor al apetitului, care crește senzația de plenitudine


gastrică după masă și scade senzația de foame. Serotonina joacă un rol important în
controlul senzației de foame și sațietate, motiv pentru care receptorii serotoninergici
reprezintă ținte importante ale medicamentelor anti-obezitate. Lorcaserina
funcționează prin legarea selectivă de receptorii 5-HT2C (5-hidroxi-triptamină; clasă
de receptori ai serotoninei) de la nivelul neuronilor pro-opiomelanocortinei (POMC),
care eliberează alfa-MSH (hormon melanocito-stimulator) cu rol inhibitor asupra
senzației de foame declanșată la nivel central, hipotalamic.
Fentermina este un medicament anorexigen, fiind utilizat în tratamentul obezității
severe.Calea de administrare disponibilă este cea orală. Se utilizează în asociere cu
topiramat. Este disponibil în Statele Unite, însă în Europa nu a fost autorizat pentru
comercializare, din cauza riscurilor cardiovasculare.
Semaglutida (cu denumirea comercială Ozempic) este un medicament antidiabetic
din clasa incretinomimeticelor, a agoniștilor receptorilor peptidei 1 asemănătoare
glucagonului (GLP-1), fiind utilizat în tratamentul diabetului zaharat de tipul 2. Calea
de administrare disponibilă este cea subcutanată.
9.Terapia obezitatii, clasificare

I. Medicamente cu actiune centrala (derivati de amfetamina):

a) anorexigene dopaminergice – amfepramona, care diminueaza apetitul;


b) anorexigene serotoninergice – sibutramina, prelungesc senzatia de satietate prin
stimularea centrului satietatii din hipotalamus, ca urmare a eliberarii de serotonina si
activarii receptorilor de tip serotoninergic (5HT-2C), suprima apetitul si nivelul
neuropeptidelor care accelereaza arderea caloriilor (receptori B3 adrenergici
implicati in supresia apetitului ). Pe 22 ianuarie 2010, EMEA (Agentia Europeana
pentru Medicamente) a cerut suspendarea licentei pentru comercializarea
sibutraminei.

II. Medicamente ce blocheaza digestia si absorbtia lipidelor, inhibitori ai lipazei


pancreatice, care blocheaza absorbtia lipidelor (1/3) la nivelul tubului digestiv.
Determina steatoree, scade absorbtia vitaminei D (scaderea ponderala este
modesta).

III. Antagonisti cannabinoidergici CB1.

Astfel de medicamente au fost aprobate initial de EMEA, apoi fiind oficial retrase
fiindca reactiile adverse de natura psihica au reprezentat cea mai intalnita cauza
pentru intreruperea precoce a tratamentului (mai exact, depresia severa si tendintele
de suicid).

10.Chirurgia bariatrica

o Proceduri restrictive, care restricționează capacitatea de a


o mânca (ex. banda gastrică ajustabilă, gastroplastie cu bandă
o verticală și gastrectomie longitudinală).
o Proceduri malabsorptive, care reduc capacitatea de a absorbi
o nutrienții (ex. diversia biliopancreatică și bypass gastric Roux-enY). Procedurile
malabsorbtive determină deficite de nutrienți,
o malnutriție și, în unele cazuri, dilacerarea suturilor
o anastomotice și sindromul de dumping (ex. duodenal switch).
o Proceduri restrictive plus malabsorptive (ex. duodenal switch,
o bypass gastric Roux-en-Y, balon intragastric).
o Scaderea ponderala la 2-3 ani după chirurgie bariatrica la
o adulții cu IMC prechirurgical ≥30Kg/m2 variază de la 20% la 35%
o din greutatea inițială, în funcție de procedură, in timp ce la
o pacientii pe terapie comportamentala cu/fara terapie
o farmacologica s-a inregistrat o diferență medie de 14% la 37%
o din greutatea inițială.
o
11.Mentinerea greutatii corporale optime

Strategii precum:
o consumul unei diete cu calorii reduse,
o Intensificarea activitatii fizice (> 200 min / săptămână)
o sunt asociate cu o mai bună mentinere a greutății în timp
12.Nutritia
o Nutriția este esențială pentru sănătate.
o Diverse afectiuni sistemice au efecte adverse asupra aportului
o alimentar și asupra metabolismului, ducând la boli de
o nutriție (obezitate, denutritie, hiperuricemie, dislipidemie)
o asociate cu morbiditate și mortalitate crescute.
o Invers, aportul de alimente joacă un rol major in mentinerea
o starii de sănătate, dar și în boli precum bolile
o cardiovasculare, diabetul și cancerul.

13.Necesarul energetic

o Hrana este necesară pentru a furniza organismului energie. Unitatea standard


international pentru
o energie este joul (J) și 1 kJ = 0,239 kcal; 1 kcal = 4,2 kJ.
o Evaluarea necesarului energetic implică:
o evaluarea aportului de energie pe baza anchetei alimentare
o evaluarea consumului total de energie pe baza evaluării:
o » Ratei metabolismului bazal (RMB)
o » Efectului termic al alimentelor consumate
o » Cuantumului activitatii fizice
o activități profesionale
o activitati extraprofesionale.
Calculul necesarului total zilnic de energie
Exemplu
o Astfel, de exemplu, pentru a determina necesarul zilnic total de energie al
o unei femei în vârstă de 40 de ani, de 65 kg, medic, care petrece:
– 8 ore/zi dormind - (8 /24h = 0,33 proportia de timp petrecut dormind din
o totalul de 24 ore)
– 8 ore/zi desfășurând activitate profesională - (8/24h = 0,33 proportia de
o timp petrecut desfășurând activitate profesională din totalul de 24 ore)
– 8 ore/zi implicată în activități non-ocupaționale (gospodărie/gătit) -
o (8h/24h = 0,33 proportia de timp petrecut desfășurând activități
nonocupaționale din totalul de 24 ore)
o BMR = 0.0340 X 65Kg + 3.538 =5.748 MJ/day =5748 KJ/zi
o Necesarul zilnic total de energie =
o = BMR × [Timpul petrecut dormind + (Timpul la locul de muncă × PAR) +
o Timp non-ocupațional × PAR)] =
o =(5748 KJ/zi) ×[0.33+ (0.33 × 1.7) + (0.33 × 2.1)] = 9104.8 KJ (2167.8 kcal /zi)
o 1 Kcal = 1 KJ/4.2
o PAR: physical activity ratio, cuantumul activitatii fizice
o BMR: basal metabolic rate, rata metabolismului bazal

14.Profilaxie

Pentru a preveni creșterea în greutate și problemele de sănătate conexe, o


persoană ar trebui:
Să facă sport regulat
Să urmeze un plan de alimentație sănătoasă
Să-și monitorizeze regulat greutatea
Să fie consecvent
15.Terapia obezitatii, concluzii
Statisticile privind obezitatea la romani sunt ingrijoratoare. OMS ne clasifica pe
locul 3 in Europa in privinta obezitatii la copii! Un roman din 4 este obez, fiecare al 2-
lea roman are probleme cu greutatea (consumul de alimente de tip fast- food si viata
sedentara fiind principalii vinovati). Prevalenta obezitatii in Romania este de 37% la
populatia adulta, in prezent existand peste patru milioane de pacienti obezi (dintre
acestia 16,3% sunt supraponderali, iar 20,7% obezi clinic), iar la nivel mondial se
inregistreaza un miliard de adulti supraponderali (conform unui studiu realizat de
compania Zentiva in 2005).
De aceea se recomanda atentie la alegerea terapiei si la reactiile adverse induse de
medicamentele antiobezitate! De asemenea, nu trebuie sa uitam: medicul si
farmacistul au rol-cheie in consilierea pacientului pentru reusita tratamentului!

Bibliografie
https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/terapia-obezitatii-de-la-
alimentatie-la-tratamentul-medicamentos/
http://suportcursonline.umfcv.ro/
https://www.humanitas.net/ro/diseases/obezitatea/
https://www.cdt-babes.ro/articole/obezitatea.php

S-ar putea să vă placă și