Psihologia Comunicarii An III 2008 - CITATE - Mistralle

Psihologia Comunicarii An III 2008-2009
Grila cu citate din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU Mistralle (forum RoAdiRo)
MULTIPLE CHOICE
1. Este posibil ca dou personaliti s nu comunice ?
a. da
b. nu
c. depinde de situaie
ANS: B
1.1. Perspective generale asupra comunicrii
Se impune o prim constatare obiectul de studiu al disciplinei este ab initio diluat ntr-un
spaiu excedentar care genereaz comunicrii limite laxe: ansamblul fenomenelor prin care
se produce schimbul de informaie ntre indivizi. Comunicarea apare, n aceast ordine, ca
fundament ontologic: este inerent lumii fenomenale (dup cum este perceput de individul
uman), astfel nct este imposibil ca dou entiti s nu comunice.
Pg. 11
* ab initio - de la nceput (List de locuiuni n limba latin wikipedia)
2. Obiect de studiu al psihologiei comunicrii este:

a. comunicarea despre comunicare;
b. similar celui al psihologiei generale;
c. comunicarea despre modalitile n care se comunic
a. b+c
b. a+b
c. a+c
ANS: C
ns chiar dac dobndim, graie redundanei, cunoaterea comportamentului celuilalt, nu
deinem contiina acestei cunoateri. Cunoatem sensul comportamentului celuilalt fr a
cunoate faptul c l cunoatem n consecin modul n care l cunoatem. n aceste
condiii, cunoaterea implicit este ceea care ne guverneaz, fr drept de control,
comportamentul. Acest fapt este valabil pentru orice gen de cunotin dobndit despre
cellalt si privete n mod special comunicarea.
Constituie, n consecin, o necesitate de fond si obiect de studiu prin excelen al psihologiei
comunicrii comunicarea asupra comunicrii, comunicarea asupra modalitii n care
comunicm.
Pg. 18
Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

Mistralle (forum RoAdiRo)
3. Prin comunicare:
a. se constituie lumea intern a subiectului;
b. se degaj tensiuni intrapsihice;
c. se asambleaz o perspectiv asupra lumii;
d. un individ i poate constitui o reprezentare privind starea intern a sa i a
aproapelui su.
a.
b.
c.
d.
a+c+d
a+c+d
b+c
a+b+c+d
ANS: D
Prin comunicare se constituie lumea intern a subiectului, se degaj tensiuni
intrapsihice si se asambleaz o perspectiv, mprtit n diferite grade, asupra lumii.
Prin comunicare un individ i poate constitui o reprezentare privind starea intern a sa
si a aproapelui su. Comunicarea este, drept urmare, un fenomen intrinsec fiinrii.
Pg. 11
4. n cazul modelului transmiterii energiei (ilustrat prin lovirea unei pietre cu piciorul)
cauzalitatea este:
a. circular
b. liniar
c. vectorial
ANS: B
Pentru a discuta problematica manierei n care putem cunoate n genere si, n spe,
fenomenul comunicrii, s pornim de la un spaiu comun. O problem de fond a analizei
comunicrii se refer la nelegerea modului n care se transmite mesajul.
De pild, dac se lovete cu piciorul o piatr, aceasta va prelua de la picior energia
cinetic si se va deplasa o anumit distan. Deplasare care va putea fi calculat, sub
varii parametri, n raport cu cantitatea de energie transmis, greutatea pietrei, forma
acesteia, fora de frecare a suprafeei pe care este dispus etc.
Dac acelai picior lovete un cine, relaia dintre obiectul care lovete si obiectul lovit
devine de alt natur. Reacia cinelui va fi determinat nu de energia primit prin
lovitur, ci de energia produs de metabolismul su (fizic sau psihic). Ceea ce se
transmite nu mai este energia ci informaia; sunt dou contexte informaionale care
interacioneaz.
Prin urmare, n ultima situaie, nu se transmite energie, ci energie nsoit de informaie,
context de o complexitate aparte. Cele dou situaii (interaciunea cu piatra si cea cu
animalul) pot fi reprezentate prin dou modele diferite, cel al transmiterii energiei si cel al
transmiterii informaiei, cu consecine asupra nelegerii determinismului: cauzalitate
liniar (primul caz) si cauzalitate circular (al doilea caz).
Pg.
11-12

5. Comunicarea este un proces:

a. de schimb, substanial, energetic, informaional inter-sistemic;
b. care instituie o relaie complex ntre surse;
c. care poate fi transpus cu exactitate ntr-un model matematic.
a. a+b
b. a+c
c. b+c
ANS: A
1.2. Discipline ale comunicrii
Comunicarea este un proces de schimb, substanial, energetic, informaional intersistemic, care instituie o relaie complex ntre surse. Pe de alt parte, limbajul
reprezint un sistem si o activitate de comunicare prin intermediul limbii. n consecin, din
perspectiv psihologic, fenomenul comunicrii este relativ cosubstanial celui al limbajului,
chiar dac cel din urm poate fi, n unele perspective, subordonat. Avnd n vedere raportul
dintre filosofie si psihologie, filosofia limbajului, teorie general a comunicrii umane,
subordoneaz discipline precum psihologia limbajului sau logica limbajului.
Pg. 15
6. Limbajul simbolic (al logicii matematice) se refer la:
a. realitatea imediat nconjurtoare;
b. ce este realitatea;
c. la obiectele aflate n diferite raporturi, care alctuiesc stri de fapt;
d. cum este realitatea.
a.
b.
c.
d.
a+b+c+d
c+d
a+b+c
a+c+d
ANS: D
Limbajul simbolic (al logicii matematice) se refer la realitatea imediat nconjurtoare, la
obiectele sale aflate n diferite raporturi prin care alctuiesc stri de fapt. Prin
precizarea alctuirilor desemnate de strile de fapt, lucru posibil prin modelarea realitii (n
care exist o bun coresponden ntre elementele strii de fapt si cele ale modelului), se
rspunde la ntrebarea cum este realitatea.
Pg. 16
7. Limbajul noional (al logicii tradiionale):
a. nu se refer la raporturile dintre obiecte;
b. se refer la ceea ce este fiecare obiect, la esena sa;
c. permite reflectarea realitii;
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b
ANS: B
Spre deosebire, limbajul noional, propus de logica tradiional, nu se mai refer la
raporturile dintre obiecte, ci la ceea ce este fiecare obiect, la esena sa. Acest limbaj
permite reflectarea realitii, proces n care corespondena dintre elementele realitii si
cele reflectate este diluat n raport cu formele de modelare, pe msur ce nivelul de
generalizare si abstractizare creste, concomitent cu trecerea de la reflectarea perceptiv, la
cea reprezentativ si la cea noional. Noiunea, element fundamental al limbajului noional,
reflect esena obiectului prin faptul c s-a ndeprtat considerabil de obiectele individuale
(pn cnd nu mai corespunde nici unuia, ci tuturora), conservnd din fiecare ceea ce este
structural.
Pg. 16
8. Limbajul categorial (al logicii speculative):

a. permite surprinderea dinamicii n care sunt angajate obiectele;
b. utilizeaz forme de reproducere exprimate prin categorii;
c. contureaz esenele obiectelor;
d. rspunde la ntrebarea cum a fost, cum este i cum va fi un obiect.
a.
b.
c.
d.
a+b
b+c
a+b+d
a+b+c+d
ANS: C
n cele din urm, limbajul categorial, al logicii speculative, permite surprinderea prefacerilor,
a dinamicii n care sunt angajate obiectele, prin intermediul formelor de reproducere
exprimate prin categorii. Din perspectiv logic, categoria reproduce dinamic, constitutiv,
totaliti nedeterminate prezente, trecute sau viitoare, rspunznd la ntrebarea cum a
fost,
cum
este
si
cum
va
fi
un
obiect.
Pg. 16
9. Comunicarea ndeplinete funcii precum:

a. informare;
b. poziionare;
c. normare;
d. influenare;
e. contact afectiv;
a.
b.
c.
d.
e.
a+b+c+d+e
a+b+c+d
a+b+c
a+b
a
ANS: A
1.3. Funciile comunicrii
Considerm necesar, de la bun nceput, precizarea funciilor comunicrii ntruct sunt
lansate, graie fiecreia, direcii de analiz ale fenomenului: de la elemente de epistemologie,
la raportul dintre personalitate si comunicare sau forme ale comunicrii. Prin urmare, funciile
comunicrii precizeaz domeniul de studiu al fenomenului.
1. Informare
Pg. 20
2. Poziionare
3. Normare
Pg. 21
4. Influenare
5. Contact afectiv
Pg.22

10. Paradigma const:

a. ntr-un ansamblu coerent de reprezentri care servesc drept cadru de referin
comunitilor de cercettori;
b. ntr-o serie de repere prin care realitatea este decodat i reconstruit sub
forma unor reprezentri tiinifice;
c. dintr-o serie de algortimi cu valoare absolut n privina capacitii predictive a tiinei.
a. a+c
b. b+c
c. a+b
ANS: C
2. PARADIGME ALE COMUNICRII
Noiunea de paradigm este corelat celei de sens. Rostul oricrui proces mental
este s contribuie la emergena unui sens. ntruct dinamica si economia psihic a fiecrui
individ este unic, sensul devine o chestiune personal. Cu toate acestea, fiecare individ
triete ntr-un mediu cultural care propune a priori cadre ce susin procesul personal de
constituire a sensului. Individul produce sens n acord si pe fondul repertoriului propus de
mediul cultural, n raport cu tririle pe care istoria sa personal le-a consemnat
Pe de alt parte, tiina se constituie prin obiectivitate si ndeprtare de trirea
personal subiectiv. De aceea, legea presupune sesizarea unor tendine existente dincolo
de individ, la nivelul mulimilor. Sensul tiinific se nate prin ndeprtarea de trirea
individual astfel nct devine posibil apariia legii, a repetabilitii experimentale care
conserv rezultatele si nu se dilueaz n diferenele interindividuale. Chiar si n cadrul
instalrii n rigorile tiinifice, sensul unui fenomen se distribuie n funcie de ansamblul de
reprezentri obiective care dau consisten teoriei. Acest ansamblu reprezint o serie de
repere prin care realitatea este decodat, repere prin care este reconstruit
realitatea sub forma reprezentrilor tiinifice care alctuiesc paradigma.
Paradigma este un ansamblu coerent de reprezentri care servesc drept cadru
de referin comunitilor de cercettori dintr-o ramur tiinific
Pg. 24
11.Cum influeneaz o paradigm modul n care este neles fenomenul comunicrii:

a. determin maniere specifice de raportare la comunicare;
b. propune reprezentri specifice despre lume;
c. ntruct realitatea este elementul central, exercit o influen minim;
a. a+c
b. a+b
c. b+c
ANS: B
Maniera n care este neles fenomenul comunicrii depinde de paradigma la care
cercettorul ader. Ansamblul de reprezentri subiacent oricrei paradigme determin
maniere specifice de raportare la comunicare. Trecerea de la o paradigm la alta
presupune o schimbare major a reprezentrii despre lume, n spe despre modul n care
comunicm.
Pg. 25

12. Cunoaterea aprofundat a individului este un demers situat ntr-o perspectiv:

a. emic;
b. nomotetic;
c. etic;
d. idiografic.
a.
b.
c.
d.
b+c+d
b+d
a+c+d
a+d
ANS:D
Care este specificul psihologiei comunicrii n ordinea distanei fa de obiectul de studiu si
a rigorilor metodologice, cu att mai mult cu ct n cmpul problematic se situeaz att
psihismul individual (zona intrapsihic) ct si interaciunea (zona intersubiectiv)? Dac
aceast disciplin se centreaz asupra psihismului individual se afl ntr-o zon incomod
din perspectiva cunoaterii tiinifice palierul emic15 de profunzime, dificil de cercetat si
verificat, sub forma coordonatelor idiografice.
Pg. 26
15
Disjuncie iniiat de lingvistul L. K. Pike.
He was the originator of the theory of tagmemics

and coiner of the terms "emic" and "etic".
Kenneth Lee Pike (19122000)
13. Diferitele paradigme ale comunicrii se distribuie, n raport cu modelul clasic

elaborat de C. F. Shannon, asupra:
a. emitorului i receptorului;
b. palierului precontient;
c. fenomenelor de (de)codare;
d. canalului de comunicare;
e. retroaferentaiei.
a. a+b+c
b. d+e
c. a+b+c+d+e
d. b+d+e
e. a+c+d
ANS: C
Diferitele paradigme ale comunicrii se poate distribui, folosind, de pild, modelul clasic
elaborat de C. F. Shannon n Teoria matematic a comunicrii (1952), prin centrarea pe un
anumit element al su. Acesta poate s fie emitorul/receptorul, fenomenele de
(de)codare, canalul de comunicare, sau retroaferentaia. n esen, paradigmele
comunicrii gliseaz fie spre polul intrapsihic fie spre cel intersubiectiv, fr a fi exclusiv
axate pe unul dintre ele.
Pg. 26
14. Paradigmele comunicrii pot s gliseze teoria ntre polii:

a. intrapsihic;
b. heterogenetic;
c. intersubiectiv;
d. alogenetic.
a.
b.
c.
d.
a+b+d
b+d
a+d
a+c
ANS: D
Diferitele paradigme ale comunicrii se poate distribui, folosind, de pild, modelul clasic
elaborat de C. F. Shannon n Teoria matematic a comunicrii (1952), prin centrarea pe un
anumit element al su. Acesta poate s fie emitorul/receptorul, fenomenele de (de)codare,
canalul de comunicare, sau retroaferentaia. n esen, paradigmele comunicrii gliseaz fie
spre polul intrapsihic fie spre cel intersubiectiv, fr a fi exclusiv axate pe unul dintre ele.
Pg. 26
15. Paradigma structural consider de maxim importan:
a. palierul intrapsihic;
b. are ca obiect de studiu comportamentul;
c. palierul intersubiectiv;
d. personalitatea.
a.
b.
c.
d.
a+b
a+d
b+c
a+b+d
ANS:B
2.1. Paradigma structural
Paradigma structural propune un model asupra comunicrii care se centreaz pe palierul
intrapsihic, respectiv asupra personalitii, precizndu-i relevana major asupra
fenomenului studiat. Lumea este construit conform alctuirii interne a subiectului, n raport
cu nevoile sale vitale. Analiza procesului comunicrii devine analiza resorturilor interne ale
subiectului care-l determin s perceap realitatea si s re-acioneze specific. Structura
psihic de suprafa, dar n special cea de profunzime determin manierele expresive ale
subiectului. Cellalt, alter-ul nu este dect un obiect reconstruit de subiect n concordan
cu nevoile sale.
n psihologie, paradigma structural a fost introdus de ctre Sigmund Freud.
Pg. 27-28

16. Teoria psihanalitic arat c resorturile comunicrii pot fi surprinse prin

intermediul:
a. cogniiei individului;
b. dorinelor individului;
c. analizei coninutului comunicrii;
d. rspunsului expresiv-represiv al dorinelor.
a.
b.
c.
d.
b+c+d
a+c+d
b+d
a+b+c+d
ANS: C
Teoria psihanalitic (n spe aplicat problematicii comunicrii) consider c resorturile
comunicrii pot fi surprinse prin intermediul dorinelor individului si a balansului expresivrepresiv al acestora. Raportul cu cellalt-receptor este determinat de nevoile emitorului:
obiectul, arat Freud, este creat graie pulsiunii subiectului, vectorul su comportamental16.
16
Proces dinamic, element de tensiune care orienteaz organismul spre un scop
Pg. 28
Paradigma structural
17. Conform lui S. Freud:

a. obiectul este creat de ctre pulsiunea subiectului;
b. obiectul exist a priori;
c. obiectul nu exist.
ANS: A
Teoria psihanalitic (n spe aplicat problematicii comunicrii) consider c resorturile
comunicrii pot fi surprinse prin intermediul dorinelor individului si a balansului expresivrepresiv al acestora. Raportul cu cellalt-receptor este determinat de nevoile emitorului:
obiectul, arat Freud, este creat graie pulsiunii subiectului, vectorul su
comportamental16.
16
Proces dinamic, element de tensiune care orienteaz organismul spre un scop
Pg. 28
18. Paradigma structural se refer n special la perspectiva:

a. dinamic asupra psihismului;
b. economic asupra psihismului;
c. topic asupra psihismului;
d. fenomenologic asupra psihismului;
ANS: C
Fiecare subiect se recomand printr-o structur specific ce determin maniera n care
comunic: paradigma structural se refer n special la perspectiva topic asupra
psihismului. S. Freud si-a construit teoria prin succesive remanieri n raport cu experiena
clinic (problematica de caz si specificul pacienilor). ncepnd din 1895 si-a conturat prima
sa topic psihanalitic, care opunea dou sisteme: constient (mpreun cu palierul
subconstient, care erau animate de aceleai procese) si inconstient.
Pg. 28
19. ncepnd din ce an este remaniat prima topic freudian?

a.
b.
c.
d.
e.
1915;
1920;
1895;
1922;
1925.
ANS: B
S. Freud si-a construit teoria prin succesive remanieri n raport cu experiena clinic
(problematica de caz si specificul pacienilor). ncepnd din 1895 si-a conturat prima sa
topic psihanalitic, care opunea dou sisteme: constient (mpreun cu palierul subconstient,
care erau animate de acelai procese) si inconstient.
ncepnd din 1920 vechea topic este remaniat si pstrat ca valen atributiv n
caracterizarea celor trei noi instane psihice: Eul, Se-ul si Supraeul. Subiectul va comunica
(se va comporta, n genere) n funcie de capacitatea sa de a media ntre principiul plcerii
(expresia pulsional imediat) si principiul datoriei (al amnrii descrcrii si mplinirii
nevoilor), conform principiului realitii (al adaptrii la contextul imediat).
Pg. 28
2.8. Eul i inele" (1923)
Dup Dincolo de principiul plcerii"(***) din 1920, Freud public n 1923 Eul i Sinele" (Das Ich und
das Es). n paralel, el a publicat Psihologia mulimilor si analiza eului" (1921) si Despre cteva
mecanisme n gelozie, paranoia si homosexualitate" (1922).
Trei instane snt difereniate de acum nainte: Sinele, Eul, Supraeul. Eseul, reluat n Essais de
psyahanalyse (ed. 1963 citat), este conceput n cinci pri.
Pg. 82
(FREUD SI PSIHANALIZELE - ADOLFO FERNANDEZ ZOLA)
_______________________
(***) Dincolo de principiul plcerii Jenseits des Lustprinzip, 1920

20. Din perspectiv psihanalitic, care sunt principiile de a cror mediere ine maniera
n care comunic individul ?
a. al plcerii (expresiei pulsionale imediate);
b. al datoriei (al amnrii descrcrii i mplinirii nevoilor);
c. al comportamentului (al adaptrii la stimul);
d. al realitii (al adaptrii la contextul imediat).
a.
b.
c.
d.
a+c
a+b+c+d
a+c+d
a+b+d
ANS: D
ncepnd din 1895 si-a conturat prima sa topic psihanalitic, care opunea dou sisteme:
constient (mpreun cu palierul subconstient, care erau animate de aceleai procese) si
inconstient.
ncepnd din 1920 vechea topic este remaniat si pstrat ca valen atributiv n
caracterizarea celor trei noi instane psihice: Eul, Se-ul si Supraeul. Subiectul va comunica
(se va comporta, n genere) n funcie de capacitatea sa de a media ntre
principiul plcerii (expresia pulsional imediat) si principiul datoriei (al amnrii
descrcrii si mplinirii nevoilor), conform principiului realitii (al adaptrii la contextul
imediat).
Pg. 28
***
21. Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:

a. pulsiuni de via;
b. pulsiuni de moarte;
c. pulsiuni sociale.
a. a+b
b. a+c
c. b+c
ANS: A
Se pot alctui diferite inventare de nevoi aflate la sursele specificului n care comunic
subiectul. Pentru Freud, nevoile sociale sunt derivate din cele biologice fr a cror energie
(localizat la nivelul Se-ului) fenomenul cultural nu ar fi posibil.
Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile sub forma a dou categorii: pulsiuni
de via (nevoile de autoconservare si erotice) si de moarte (de reducere si anihilare a
tensiunii psihice si biologice).
Nevoia de a domina, de a njosi, de a controla sunt reductibile pulsiunilor de moarte
(agresivitii).
Nevoia de cunoatere, de mplinire, de afiliere sunt reductibile pulsiunilor de via
(transformrii prin sublimare a nevoilor erotice).
Pg. 29-30
In unserer Absicht lge dies Resultat allerdings nicht. Wir sind ja vielmehr von einer scharfen
Scheidung zwischen Ichtrieben = Todestrieben und Sexualtrieben = Lebenstrieben
ausgegangen. Wir waren ja bereit, auch die angeblichen Selbsterhaltungstriebe des Ichs zu den
Todestrieben zu rechnen, was wir seither berichtigend zurckgezogen haben.
http://www.textlog.de/freud-psychoanalyse-revision-trieblehre-lebens-todestriebe.html
22. Din paradigma structural psihanalitic origineaz i alte direcii ale teoriei
comunicrii, precum modelul:
a. tranzacional;
b. fenomenologic;
c. proiectiv;
d. cognitiv.
a.
b.
c.
d.
b+c+d
a+c+d
b+d
a+c
ANS: D
n cadrul psihanalizei, paradigma structural va cpta accente relaionale prin glisarea spre
problematica relaiilor de obiect, specific adepilor intersubiectivismului. Din paradigma
structural psihanalitic origineaz si alte direcii ale teoriei comunicrii, precum modelul
tranzacional sau comunicarea proiectiv.
Pg. 30

23. Paradigma tranzacional:

a. orienteaz interesul cercetrilor ctre palierul interpersonal, interacional;
b. orienteaz interesul cercetrilor ctre modalitilor de codare-decodare ale
mesajului;
c. nu eludeaz dimensiunea intrapsihic;
d. eludeaz dimensiunea intrapsihic;
a.
b.
c.
d.
a+b+c+d
b+c+d
a+b+c
a+b+d
ANS: C
2.2. Paradigma tranzacional
Paradigma tranzacional orienteaz interesul ctre palierul interpersonal,
interacional, respectiv asupra modalitilor de codare-decodare ale mesajului, fr ns
a eluda dimensiunea intrapsihic. Elementele eseniale ale comunicrii se situeaz la
nivelul de coninut al mesajului, n timp ce structura intern a individului devine secundar.
Prototipul paradigmei este analiza tranzacional propus de Eric Berne, autor cu
formare psihanalitic. Teoria lui Berne reprezint o adaptare a celei de a doua topice
freudiene (Se-ul, Eul, Supraeul) ntr-o perspectiv nuanat intersubiectiv.
Pg. 30
24. Teoria lui Eric Berne reprezint o adaptare a:

a.
b.
c.
d.
primei topici freudiene ntr-o perspectiv nuanat intrasubiectiv;

celei de a doua topici freudiene ntr-o perspectiv nuanat intersubiectiv;
primei topici freudiene ntr-o perspectiv nuanat intersubiectiv;
celei de a treia topici freudiene ntr-o perspectiv nuanat intrasubiectiv;
ANS: B
2.2. Paradigma tranzacional
Paradigma tranzacional orienteaz interesul ctre palierul interpersonal,
interacional, respectiv asupra modalitilor de codare-decodare ale mesajului, fr ns a
eluda dimensiunea intrapsihic. Elementele eseniale ale comunicrii se situeaz la nivelul
de coninut al mesajului, n timp ce structura intern a individului devine secundar.
Prototipul paradigmei este analiza tranzacional propus de Eric Berne, autor cu
formare psihanalitic. Teoria lui Berne reprezint o adaptare a celei de a doua topice
freudiene (Se-ul, Eul, Supraeul) ntr-o perspectiv nuanat intersubiectiv.
Pg. 30
Paradigma tranzacional

25. n viziunea lui Eric Berne, tranzacia reprezint:

a. unitatea aciunii sociale;
b. expresie a intelectului emitorului;
c. un mesaj generat de o stare interioar a Eului emitorului;
a. a+b
b. a+c
c. b+c
ANS: B
Elementul de esen este, pentru Berne, tranzacia, unitatea aciunii sociale, mesaj
generat de o stare interioar a Eului emitorului (identificabil att la nivel verbal ct si
nonverbal) care interacioneaz cu o stare similar sau complementar a Eului receptorului.
Pg. 31
26. Eul Parental este:

a. structurat conform principiului datoriei;
b. poate fi asociat imperativului trebuie;
c. poate fi asociat pricipiului plcerii;
d. are o component limitativ;
e. are o component protectiv.
a.
b.
c.
d.
a+b+c+d+e
b+c+d+e
a+b+c+d
a+b+d+e
ANS: D
Corespunztor Se-ului freudian, rezervor pulsional n care afectele sunt procese de
descrcare, Berne propune archeopsycheea, instan graie creia individul trieste spontan,
necenzurat, precum un copil, emoiile: mndrie, bucurie, furie, plcere, frustrare, iubire etc.
Corespunztor Eului freudian, instan care mediaz si realizeaz compromisul dintre norm
si pulsiune, dintre plcere si norm, Berne propune neopsycheea, formaiune care permite
modularea tririlor, amnarea descrcrii directe prin intermediul funciilor rezolutive si
programatice ale gndirii.
Exteropsyche este instana pe care Berne o gndete n raport cu Supraeul freudian. Dac
Supraeul conine comandamentul, legea moral, exteropsycheea este sursa oricrei
injonciuni morale provenite de la autoritate spre discipol. ..
Eul Copil (archeopsyche)....................................................................
Eul Adult (neopsyche)..................................................................
Eul Parental (exteropsyche) structurat conform principiului datoriei, poate fi asociat
imperativului trebuie, are o component limitativ si una protectiv. n ordine limitativ,
mesajul generat de aceast stare a Eului va conine ordine, judeci, ameninri; protectiv
va ngriji si consola. Eul parental este sediul etic si axiologic, palierul normativ al individului.
Pg. 30-31

27. n ordine limitativ, mesajul generat de Eul parental va conine:

a. ordine;
b. judeci;
c. ameninri;
d. ncurajri;
a.
b.
c.
d.
a+b+c
b+c+d
a+b+d
a+b+c+d
ANS: A
mesajul generat de aceast stare a Eului va conine ordine, judeci, ameninri;
protectiv va ngriji si consola. Eul parental este sediul etic si axiologic, palierul normativ al
individului.
Pg. 3
28. n ordine protectiv, mesajul generat de Eul parental:

a. va ngriji;
b. va consola;
c. va refuza.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+b
ANS: C
individului.
Pg. 31
29. Eul parental este pentru individ sediul:

a. etic;
b. axiologic;
c. normativ.
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c
ANS: A
individului.
Pg. 31
30. Eul Adult:

a. reprezint palierul raional;
b. permite estimarea probabilitii n diferite situaii;
c. permite decizia n raport cu elementele realitii.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
ANS: C
Eul Adult (neopsyche) reprezint aspectul raional prin care individul estimeaz
probabiliti si decide n raport cu elementele realitii. Mesajele generate de aceast
stare a Eului conin o important component rezolutiv, fundamentat pe analiz,
comparare, negociere, nvare.
Pg. 31
31. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:

a. analiz;
b. imaginaie;
c. comparare;
d. negociere;
e. nvare.
a.
b.
c.
d.
e.
a+b+c+d+e
c+d+e
b+c+d
a+c+d+e
a+b+c
ANS: D
Eul Adult (neopsyche) reprezint aspectul raional prin care individul estimeaz probabiliti
si decide n raport cu elementele realitii. Mesajele generate de aceast stare a Eului conin
o important component rezolutiv, fundamentat pe analiz, comparare, negociere,
nvare.
Pg. 31
32. Eul Copil indic palierul:

a. afectiv al personalitii;
b. liber de constrngeri;
c. care delibereaz i decide;
d. centrat pe trire adaptat.
a.
b.
c.
d.
b+c+d
a+b+c+d
b+d
a+b+d
ANS:D
Eul Copil (archeopsyche) indic palierul afectiv al personalitii, liber de constrngeri,
centrat pe trire adaptat defensiv sau rebel.
Mesajul conine dorina n expresia ei direct prin care se poate manipula si controla, este
susinut de afecte pozitive sau negative.
Pg. 31
33. Mesajele provenite din starea de Eu Copil:

a. conin dorina n expresia ei direct;
b. se raporteaz la principiul datoriei;
c. sunt centrate pe rezolvarea situaiilor;
d. sunt susinute de afecte pozitive sau negative.
a.
b.
c.
d.
a+c
b+d
a+d
a+c+d
ANS: C
Corespunztor Se-ului freudian, rezervor pulsional n care afectele sunt procese de
descrcare, Berne propune archeopsycheea, instan graie creia individul trieste
spontan, necenzurat, precum un copil, emoiile: mndrie, bucurie, furie, plcere, frustrare,
iubire etc.
Corespunztor Eului freudian, instan care mediaz si realizeaz compromisul dintre
norm si pulsiune, dintre plcere si norm, Berne propune neopsycheea, formaiune care
permite modularea tririlor, amnarea descrcrii directe prin intermediul funciilor
rezolutive si programatice ale gndirii.
Exteropsyche este instana pe care Berne o gndeste n raport cu Supraeul freudian.
Dac Supraeul conine comandamentul, legea moral, exteropsycheea este sursa
oricrei injonciuni morale provenite de la autoritate spre discipol.
Elementul de esen este, pentru Berne, tranzacia, unitatea aciunii sociale, mesaj generat
de o stare interioar a Eului emitorului (identificabil att la nivel verbal ct si nonverbal)
care interacioneaz cu o stare similar sau complementar a Eului receptorului. n mod
ireductibil exist trei stri ale Eului:
Eul Copil (archeopsyche) indic palierul afectiv al personalitii, liber de constrngeri,
centrat pe trire adaptat defensiv sau rebel.
Mesajul conine dorina n expresia ei direct prin care se poate manipula si controla, este
susinut de afecte pozitive sau negative.
Pg.30- 31

34. n viziunea lui Berne, tranzaciile pot fi :

a. liniare ;
b. ncrucisate ;
c. complementare ;
d. similare.
a.
b.
c.
d.
a+b
a+c
b+c
a+b+d
ANS: C
Conceptul central al teoriei, cel de tranzacie, indic valenele intersubiective ale teoriei lui
Eric Berne. Tranzacia determin esena relaiei dintre dou persoane si se realizeaz la
nivelul Eului. Fiecare stare a Eului tinde s interacioneze cu o alt stare complementar. De
exemplu, mesajul parental normativ (Astzi trebuie s faci ore suplimentare!) determin o
reacie infantil defensiv (Nu pot!) si constituie o tranzacie complementar. Dac reacia
nu este infantil, ci de adult (Putem rezolva mine!) sau de printe (Trebuie s organizezi
mai eficient timpul!), tranzacia este ncruciat.
Prin urmare, tipul de tranzacie se nate din interaciunea dintre stri ale Eului:
complementare dac se pstreaz categoria si ncruciate dac se schimb.
Complementar exist trei tranzacii posibile: pot interaciona doi copii, doi aduli sau doi
prini.
ncruciat sunt sase tranzacii: printe adult, printe copil, adult printe, adult copil,
copil printe, copil adult.
Pg. 32
Din cele de mai sus reiese ca in interactiunea dintre doua persoane sunt implicate ase stari ale Eului
- trei pentru fiecare persoana, ca in figura 2A. Pentru ca starile Eului se deosebesc intre ele la fel de
mult cum se deosebesc i oamenii, este important de tiut ce stare a Eului e activa la fiecare persoana
in timpul interactiunii. Ceea ce se intampla se poate reprezenta apoi prin sageti trasate intre cei doi
oameni" din diagrama. In cele mai simple tranzactii - cele numite complementare -, sagetile sunt
paralele.
Pg. 35
In figurile 3A i 3B, ceva a mers prost. In figura 3A, un stimul Adult-catre-Adult (AA), cum ar fi cererea
unei informaii primete un raspuns Copil-ctre-Parinte (CP), astfel ca sageata stimulului i cea a
raspunsului se ncruceaza n loc sa fie paralele.O tranzactie de acest tip se numete tranzactie
ncruciata; ntr-o astfel de situatie comunicarea se ntrerupe.
pg. 37
Eric Berne - Ce spui dupa "Buna ziua"?

35. n perspectiv tranzacional, timbrele:

a. reprezint triri reprimate de-a lungul istoriei subiectului;
b. reprezint o colecie de frustrri cu efect asupra comunicrii actuale;
c. menin individul n paternuri de comunicare, ce vor fi constituit odinioar unice
maniere adaptative la comportamentul celuilalt;
d. devin roluri prin care cellalt este determinat s se comporte precum persoane
semnificative ale istoriei personale.
a.
b.
c.
d.
a+b+c+d
a+b+c
a+b
a
ANS: A
Tririle reprimate, de-a lungul istoriei subiectului, sunt contabilizate sub form de
timbre o colecie de frustrri cu efect asupra comunicrii actuale. Timbrele menin
individul n paternuri de comunicare, ce vor fi constituit odinioar unice maniere
adaptative la comportamentul celuilalt (prin care se capitalizeaz beneficii importante) si
devin roluri prin care cellalt este determinat s se comporte precum persoane
semnificative
ale
istoriei
personale.
Pg. 32-33

36. n cadrul sistemul propus de coala de la Palo comunicarea se realizeaz pe

urmtoarele canale:
a. analogic;
b. cosubstanial;
c. digital;
d. nchis;
a. a+b
b. a+b+c
c. b+d
d. a+c
ANS: D
2.3. Paradigma relaional
Paradigma relaional se ntemeiaz pe supoziia potrivit creia elementul central de studiu l
constituie relaia dintre indivizi, n timp ce elementele structurale de personalitate sunt un
epifenomen. Esena oricrei fiine, elementul determinat psihogenetic, este relaia pe care
individul o ntreine cu mediul su. Comunicarea este neleas n termenii generali de
interaciune care scoate individul din starea alienant, nespecific, de nsingurare. Chiar
dac relaia produce modificri fundamentale n individ, primatul interacionist oculteaz orice
preocupare privind istoria devenirii intrasubiective. Sub acest aspect, paradigma relaional
se situeaz n proximitatea celei behavioriste. Pentru aceast paradigm este ilustrativ
sistemul propus de coala de la Palo Alto sub conducerea antropologului Gregory Bateson.
Comunicarea se realizeaz pe dou canale: analogic si digital. Modelul comunicrii pe
cele dou canale provine din istoria domeniului IT: primele calculatoare funcionau cu mrimi
discrete si pozitive (analogice datelor), n timp ce n tehnica de calcul actual, digital,
principiul funcional este totul sau nimic.
Pg. 33-34
Gregory Bateson (1904 1980)

http://www.nlpexplorer.eu/biografii-personalitati-nlp/gregory-bateson.html
http://www.youtube.com/watch?v=YFONC_4X9tU&feature=related

37. n ordine filogenetic:

a. comunicarea analogic se situeaz naintea celei digitale;
b. comunicarea digital se situeaz naintea celei analogice;
c. comunicarea analogic i cea digital au aprut n simultan.
ANS: A
n ordine filogenetic, comunicarea analogic se situeaz naintea celei digitale.
Instalarea omului n cultur a presupus trecerea la limbajul digital, care a permis schimbul
riguros de informaie, imposibil prin limbajul nonverbal.
Pg. 34
Paradigma relaional
38. Limbajul analogic:

a. posed o semantic adecvat relaiei;
b. nu posed o semantic adecvat relaiei;
c. are o sintax care s permit definiii ale naturii relaiei;
d. nu are o sintax care s permit definiii ale naturii relaiei.
a.
b.
c.
d.
a+b
a+d
b+d
b+c
ANS: B
Comunicarea poate fi analizat si sub alte dou aspecte:
al relaiei construite ntre parteneri, prin mesajul transmis n manier analogic. Limbajul
analogic posed o semantic adecvat relaiei dar nu are o sintax care s permit
definiii ale naturii relaiei. n domeniul relaiei, comunicarea se realizeaz sub form
analogic si, de aceea, limbajul digital nu este adecvat definirii strilor de relaie (Nu-mi
gsesc cuvintele pentru a-i spune cum te percep!). Mesajul analogic constituie sursa
privilegiat de informaii privind relaia cu partenerul.
Pg.34
Paradigma relaional

39. Conform colii de la Palo Alto, n domeniul relaiei, comunicarea se realizeaz sub
form:
a. analogic;
b. digital;
c. analogic i digital.
ANS: A
Pentru aceast paradigm este ilustrativ sistemul propus de coala de la Palo Alto sub
conducerea antropologului Gregory Bateson. Comunicarea se realizeaz pe dou canale:
analogic si digital.............................................................
al relaiei construite ntre parteneri, prin mesajul transmis n manier analogic. Limbajul
analogic posed o semantic adecvat relaiei dar nu are o sintax care s permit
definiii ale naturii relaiei. n domeniul relaiei, comunicarea se realizeaz sub form
analogic si, de aceea, limbajul digital nu este adecvat definirii strilor de relaie (Nu-mi
gsesc cuvintele pentru a-i spune cum te percep!). Mesajul analogic constituie sursa
privilegiat de informaii privind relaia cu partenerul.
Pg.34
Paradigma relaional

40. Mesajele analogice ofer informaii privind:

a. acordul/dezacordul;
b. coninut ideatic/coninut cognitiv;
c. frustrarea/gratificarea;
d. dominana/obediena.
a.
b.
c.
d.
a+b+c+d
a+b+c
a+b+d
a+c+d
ANS: D
n domeniul relaiei, comunicarea se realizeaz sub form analogic si, de aceea, limbajul
digital nu este adecvat definirii strilor de relaie (Nu-mi gsesc cuvintele pentru a-i spune
cum te percep!). Mesajul analogic constituie sursa privilegiat de informaii privind relaia cu
partenerul. Mesajele nonverbale analogice ofer informaii privind acordul/dezacordul,
frustrarea/gratificarea, dominana/obediena dintre parteneri;
Pg. 34-35
Paradigma relaional
41. Limbajul digital:

a. are o sintax logic deosebit de complex;
b. are o sintax logic foarte simpl;
c. este lipsit de o semantic adecvat relaiei.
d. are o semantic adecvat relaiei;
a.
b.
c.
d.
a+c+d
b+c
a+b+d
a+c
ANS: D
al relaiei.....................................................................
al coninutului, al informaiei transmise digital ntre parteneri. Limbajul digital are o
sintax logic deosebit de complex dar este lipsit de o semantic adecvat
relaiei. Receptarea informaiei digitale este important ns nu exclusiv. Mesajul de
relaie poate fi determinant asupra coninutului si, de aceea, centrarea exclusiv pe
coninut trebuie evitat n ceea ce privete decriptarea mesajului analogic.
Pg. 35
Paradigma relaional
42. Nivelul relaiei i al limbajului analogic:

a. este subordonat limbajului digital i coninutului comunicrii;
b. este supraordonat limbajului digital i coninutului comunicrii;
c. este comun cu cel al limbajului digital i al coninutului comunicrii.
ANS: B
Cele dou aspecte ale comunicrii (relaie, coninut) sunt tipuri logice diferite (vezi infra).
Chiar dac n ordine filogenetic limbajul digital este ultimul achiziionat, nivelul relaiei si
limbajul analogic este supraordonat limbajului digital si coninutului comunicrii. Pg. 35
Paradigma relaional
43. Interaciunea simetric se caracterizeaz prin:

a. egalitate i prin minimizarea diferenelor dintre interlocutori;
b. maximalizarea diferenelor dintre interlocutori;
c. alternarea egalitii cu maximalizarea diferenelor dintre interlocutori.
ANS: A
Din punct de vedere al relaiei, orice tip de comunicare este fie simetric, fie complementar, n
funcie de modul n care se ntemeiaz: pe egalitate sau pe diferen.
n consecin, nivelul relaiei subordoneaz dou modaliti de interaciune:
simetric se caracterizeaz prin egalitate si prin minimizarea diferenelor dintre
interlocutori;
complementar se caracterizeaz prin maximizarea diferenelor.
n interaciunea complementar exist dou poziii posibile:
poziia superioar, prim sau nalt;
poziia inferioar, secund sau joas.
Pg. 35
Paradigma relaional
44. Interaciunea prini-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:

a. simetric;
b. complementar;
c. alternativ simetric i complementar.
ANS: B
Mediul socio-cultural implic interaciunea complementar n contexte precise: prini-copil,
profesor-discipol, medic-bolnav etc.
Interaciunea complementar nu poate fi impus de unul dintre subieci fr a fi acceptat de
cellalt, astfel nct fiecare subiect justific poziia celuilalt. Este procesul denumit de
Bateson schismogenez: conturarea, diferenierea statusului individual prin repetarea
aceluiai tip de interaciune (ntre printe-copil, de pild, se produce o schismogenez
complementar).
Pg. 35
Paradigma relaional
45. Paradigma fenomenologic presupune centrarea interesului cercetrii asupra

modelelor:
a. intrapsihice;
b. intersubiective;
c. intrapsihice i interesubiective.
ANS: B
2.4. Paradigma fenomenologic
Paradigma fenomenologic reprezint o alt manier de glisare din modelele intrapsihice
spre cele intersubiective, relaionale. Cu toate acestea, individul este prezent ntruct
sublinierea aspectelor interelaionale se face cu includerea fenomenelor actuale intrapsihice.
Aceast paradigm este relaional numai n msura n care nu acord importan istoriei
dinamicii intrapsihice, ci actualitii intenionale.
Pg. 38
Paradigma fenomenologic
46. Care sunt modalitile de reacie la imaginea de sine a interlocutorului:

a. interogare;
b. confirmare;
c. respingere;
d. negare.
a.
b.
c.
d.
a+b+c+d
a+b+c
a+c+d
b+c+d
ANS: D
3. PERSONALITATE SI COMUNICARE
n cadrul paradigmei structurale, personalitatea este sursa oricrui fenomen al comunicrii.
Ca element operaional al acestei paradigme, imaginea (definiia) de sine se construieste
prin interaciunea dintre sine si lume si este o component important a Eului subiectului,
nucleu al personalitii. Ca urmare, orice psihologie a comunicrii este confluent unei
psihologii a personalitii cu referire special la structura si funciile Eului.
Ireductibil, n comunicare exist trei modaliti de reacie a celuilalt la imaginea de sine, trei
situaii de interaciune, de rspuns al celuilalt la definiia dat siesi:
confirmarea definiiei de sine: orice individ are nevoie s fie confirmat ca modalitate n
care se prezint n lume. Este unica reacie gratificant;
respingerea definiiei de sine: cellalt nu este de acord cu modul n care subiectul se
percepe (Nu esti capabil s..., Ai gresit!). Respingerea este trit anxios, depresiv si
produce pe termen lung patologie narcisic moderat. Respingerea definiiei de sine este
o reacie frecvent n negocierea oricrui tip de conflict;
negarea definiiei de sine: a nu fi luat n considerare, a nu exista pentru cellalt. Este
interaciunea cea mai nociv ntruct negaia nu trimite spre valoarea de adevr a
definiiei de sine, ci spre individ ca surs a definiiei (n loc de Nu esti capabil s ... Tu nu
existi pentru mine). Negarea definiiei de sine const n faptul c poziia si mesajul
individului nu sunt luate n considerare. Din perspectiv logic, confirmarea sau
respingerea permit decizia, alegerea, n timp ce negarea definiiei de sine trimite spre
indecidabilitate.
Pg. 41

47. Efectul Pygmalion desemneaz:

a. nevoia de a delimita spaiul subiectiv de cel obiectiv;
b. tendina de a atribui celorlali elemente conforme propriilor expectaii;
c. capacitatea individului de a i determina viaa.
ANS: B
Studiul celor trei moduri de interaciune a definiiilor de sine s-a realizat din
diferite perspective, printre care abordarea psihosociologic a lui R.
Rosenthal. Acesta a cercetat influena definiiei pe care un individ o confer
celuilalt si a condensat sub denumirea de efectul pygmalion rezultatele sale.
Pygmalion, personaj din mitologia greac, este regele cipriot care a realizat,
din filde, o statuie feminin, de care s-a ndrgostit atribuindu-i calitile
feminitii ideale. n studiul lui Rosenthal, un grup de elevi care au fost
prezentai profesorilor ca foarte inteligeni, dei n realitate aveau Q. I. n zona
median, au devenit mai inteligeni, n timp ce alt grup de elevi din acelai lot,
prezentai profesorilor ca mai puini inteligeni, au dobndit un Q. I. mai mic
dect cel iniial. Expectaiile (induse experimental ale) profesorilor, prin care
acetia si-au construit definiiile fa de elevi, au influenat definiia de sine a
acestora.
Efectul pygmalion desemneaz, drept urmare, tendina de a atribui celorlali elemente
conforme propriilor expectaii. Cellalt-semnificativ ne influeneaz profund dezvoltarea
identitii n sensul propriilor atitudini si triri. Dac cellalt este definit ca bun, conform
idealurilor personale, atitudinea pozitiv cu care este ntmpinat i va permite acestuia
dezvoltarea n sensul prezis. Se contureaz si o consecin: efectul prin care se anuleaz
excepia si se confirm regula. Dac un individ considerat bun comite o greeal
evenimentul este un accident iar dac un individ considerat ru face aceeai greeal este
un fapt normal, prob a structurii sale viciate. n ambele cazuri, atitudinea de fond si
definiia subiacent nu se modific ntruct definiia dat celuilalt constituie o structur
stabil.
Pg. 42
Robert Rosenthal (n. 1933)
Self-fulfilling Prophecy is an interesting topic in social psychology. Our first impression of someone
may shape the way we treat that personwhich, in turn, may influence his or her actual behavior. This
process is known as a self-fulfilling prophecy. These are predictions that make themselves come true.
We so much believe it be to true that we make it happen with our expectations and attitude. It is not
just an interpersonal process, it might take place in the intergroup or collective level as well.
48. n perspectiv psihanalitic, Eul are sarcina de a negocia cu exigene care provin
din:
a. Se, exigene pulsionale (dorine);
b. Realitatea transcendent, exigenele fiinei;
c. Realitatea exterioar, exigenele realitii.
a. a+c
b. b+c
c. a+b
ANS: A
3.1. Perspective intrapsihice asupra Eului...................................................................... Pg. 42
Prin urmare, Eul se identific cu obiectul si se recomand Se-ului n locul acestuia, dirijnd
asupra sa libidoul Se-ului (n loc s cutm pe cellalt pentru a ne satisface dorinele,
cptm resorturi interne pentru a ne produce satisfacie ne iubim pentru ceea ce
suntem). n fazele iniiale, Eul are sarcina de a negocia cu dou categorii de exigene:
1. cele care provin din Se, exigene pulsionale (dorine);
2. cele care provin din realitatea exterioar, exigenele realitii.
Pg. 44
(Perspective intrapsihice asupra Eului)
49. n perspectiv psihanalitic, Eul-plcere-purificat se constituie:

a. n momentul n care toate obiectele pariale care penalizeaz au fost
proiectate;
b. tot ceea ce este ru este halucinat n exterior, departe;
c. tot este bun i diminueaz tensiunea este halucinat n actualitate i aproape.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
ANS: A
Acest stadiu al Eului, Eul-plcere, se constituie prin introiecia acelei pri a obiectelor lumii
care produc plcere si proiecia celor care produc tensiune. n momentul n care toate
obiectele pariale care penalizeaz au fost proiectate, se constituie Eul-plcerepurificat. Tot ceea ce este ru este halucinat n exterior, departe, orice este bun si
diminueaz tensiunea este halucinat n actualitate si aproape. n aceast etap,
realitatea este minimal schiat si ndeplinirea dorinei, pe fondul omnipotenei, este realizat
n mod halucinator prin echivalena dintre a dori si a se mplini. Indicele de realitate nu se
constituie nc si descrcarea se produce n absena obiectului prin propagarea liber a
excitaiei spre imaginea halucinat.
Pg. 48

50. n ce faz a dezvoltrii Eului percepia este distrins de reprezentare i se poate

compara obiectul perceput cu reprezentarea sa, pentru a actualiza reprezentarea :
a. Eul-realitate;
b. Eul realitate-definitiv;
c. Eul-plcere-pur.
ANS: B
Funcia Eului, de a proba realitatea (care aparine sistemului contiinei), se constituie
gradat prin diferenierea excitaiilor externe de cele interne, pulsionale.
Eul evolueaz astfel de la Eul-realitate, la Eul-plcere-pur spre Eul-realitate-definitiv. Numai
Eul-realitate-definitiv distinge percepia de reprezentare si poate compara obiectul perceput
cu reprezentarea sa, actualiznd reprezentarea.
Pg. 49
51. Pentru Jung, Eul:

a. se bazeaz pe ntregul cmp de contiin i pe totalitatea coninuturilor
incontiente dar nu const n acestea;
b.este dinamizator i reglator al vieii individuale;
c. este supraordonat Sinelui;
d.parcurge un amplu proces de difereniere i individualizare;
a.
b.
c.
d.
a+c+d
a+b+d
c+d
b+c+d
ANS: B
Pentru Jung, Eul este centrul personalitii, punct de referin al contientului, singurul
coninut al Sinelui care poate fi cunoscut si subiect al proceselor de adaptare: entitate activ
care transform tendinele incontiente.
Eul:
se bazeaz pe ntregul cmp de contiin si pe totalitatea coninuturilor
incontiente dar nu const n acestea;
este dinamizator si reglator al vieii individuale;
este subordonat Sinelui cruia i aparine din punct de vedere topic;
parcurge un amplu proces de difereniere si individualizare;
se confrunt cu exigenele realitii exterioare si cu tendinele incontiente;
declaneaz metamorfoza psihicului uman;
are drept caracteristic principal individualitatea.
Pg. 50

52. Considerarea Eului ca nucleu al personalitii a fost favorizat de:

a. contientizarea funciilor individuale i sociale ale Eului n raport cu lumea;
b. amplificarea rolului Eului n structura personalitii prin raportare la situaiile de
degradare i tulburare psihic;
c. nevoia de sens i autorealizare, de fericire, de armonie bio-psiho-social.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
ANS: C
Considerarea Eului ca nucleu al personalitii a fost favorizat de:
contientizarea funciilor individuale si sociale ale Eului n raport cu lumea. Analiza
funciilor Eului a completat pe cele clasice (testarea realitii, reflectorie, de difereniere,
emergent, creativ) cu cele care ncearc s surprind n special implicaii de natur
social: adaptare, organizare a cunoaterii, reglare a conduitei, surs a ordinii sociale;
amplificarea rolului Eului n structura personalitii prin raportare la situaiile de
degradare si tulburare psihic. A fost reliefat raportul dintre caracteristicile Eului suplu,
flexibil, cu mecanisme de aprare suple, cu cele ale Eului slab, incapabil de compromis
interior, avnd drept efect conduite inadecvate, paradoxale, care condamn individul la
suferin;
nevoia de sens si autorealizare, de fericire, de armonie bio-psiho-social. Pg. 50-51
(Perspective intersubiective asupra Eului)
53. Personalitatea interpersonal este personalitatea dup cum este perceput de

indivizii cu care se relaioneaz, de membrii grupului de apartenen pe baza:
a. naturii i structurii interaciunilor din grup;
b. a rolurilor i statutelor membrilor grupului;
c. a contribuiei fiecrui membru la realizarea scopurilor comune.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+b
ANS: A
Ca efect al extinderii abordrilor intersubiective, R. F. Bales a propus conceptul de
personalitate interpersonal definit ca un palier important al personalitii. Este vorba despre
personalitatea dup cum este perceput de indivizii cu care relaioneaz, de membrii
grupului de apartenen:
pe baza naturii si structurii interaciunilor din grup;
a rolurilor si statutelor membrilor grupului;
a contribuiei fiecrui membru la realizarea scopurilor
comune.
Pg. 51
Robert Freed Bales (1916-2004)

(Perspective intersubiective asupra Eului)

54. Reacia spontan de tip buldozer este specific personalitii:

a.
b.
c.
d.
narcisice;
pasiv-agresive;
isterice;
obsesionale.
ANS: A
3.3. Personalitate si reacii de fond
Reaciile de fond sunt rezultatul fundamentelor personalitii subiectului, condensat al istoriei
sale si, prin beneficiile consolidate, sunt stabile. Prin urmare, n situaiile conflictuale de
comunicare individul poate reaciona ca:
a) buldozer reacie agresiv, autoritar, dominant, care urmrete supunerea fr echivoc
a interlocutorului. Cellalt nu are importan pentru c este o prelungire narcisic a
intereselor personale. Aceast reacie spontan indic bree narcisice importante. Reacia
conduce la extinderea conflictului, atacul si contraatacul dur deterioreaz relaiile dintre
parteneri si conduc la eecul relaiei;
Pg. 52-53
(Personalitate si reacii de fond)
(Imagine - Psihopatologie si psihiatrie F. Tudose)
55. Reacia spontan de tip delicat este specific personalitii:

a.
b.
c.
d.
pasiv-agresive;
dependente;
isterice;
obsesionale.
ANS: B
3.3. Personalitate si reacii de fond.
c) delicatul este o specie a reaciei de pap-lapte, camufleaz o atitudine ofensiv
reprimat, specific personalitii dependente. Este adeptul relaiei coezive si linitite, relaie
pentru care i ascunde propriile interese. Teama specific a delicatului este de a nu leza
interlocutorul si de a nu se confrunta cu furia sa. Chiar dac este constient de propriile
interese, consider c gratificarea trebuie amnat n beneficiul meninerii unei relaii
amiabile;
Pg. 53
56. Reacia spontan de tip evitat este specific personalitii:

a.
b.
c.
d.
dependente;
isterice;
pasiv-agresive;
obsesionale.
ANS: C
3.3. Personalitate si reacii de fond.
d) evitantul se caracterizeaz prin fuga din faa conflictului, concretizat fie prin refuzul
oricrei situaii cu potenial conflictual, fie prin abandonare prematur. Evitantul nu are
capacitatea de a suporta tensiunea confruntrii si consecinele acesteia. Eludeaz
propunerile partenerilor, dar nu face propuneri, nu lupt dar nici nu cedeaz. Este mai curnd
reacia specific structurii pasiv-agresive.
Pg. 53

57.Care sunt caracteristicile personalitii anxioase:

a. i face griji disproporionate n raport cu posibilele riscuri;
b. se afl ntr-o permanent stare de ncordare vigilent;
c. are o permanent stare de tensiune psihic i somatic;
d. are o inteligen situat n zona medie.
a.
b.
c.
d.
b+c+d
a+b+c+d
b+c
a+b+c
ANS: D
3.4. Tip de personalitate si comunicare
n problematica raportului dintre personalitate si comunicare se opereaz cu tipologii de
personalitate. Conceptul de tip de personalitate este o construcie statistic si, n consecin,
dificil de observat n stare pur n realitate: se pot identifica trsturi predominante care se
constituie n marca individului..
Individul anxios crede c lumea este plin de primejdii. n consecin trebuie s
anticipeze si s fie pregtit pentru desfurri catastrofale ale vieii. n raport cu aceast
structur se recomand atitudinea securizant, prin evitarea temelor fobice. Anxiosul i face
griji disproporionate n raport cu posibilele riscuri care pot exista sau care apar n
contextul vieii sale si al celor din jur. Se afl ntr-o permanent stare de ncordare
vigilent n scopul de a putea controla situaiile. Are o permanent stare de tensiune
psihic si somatic. Incertitudinea este trit foarte dificil.
Pg.53-54
58.Crui tip de personalitate i este specific ideea c lumea este plin de primejdii i
de mari pericole, fiind n acest sens necesar s anticipeze i s fie pregtit pentru
catastrofe:
a.
b.
c.
d.
e.
dependent;
isteric;
anxioas;
pasiv-agresiv;
obsesional.
ANS: C
Individul anxios crede c lumea este plin de primejdii. n consecin trebuie s
anticipeze si s fie pregtit pentru desfurri catastrofale ale vieii. n raport cu aceast
structur se recomand atitudinea securizant, prin evitarea temelor fobice. Anxiosul i face
griji disproporionate n raport cu posibilele riscuri care pot exista sau care apar n contextul
vieii sale si al celor din jur. Se afl ntr-o permanent stare de ncordare vigilent n scopul
de a putea controla situaiile. Are o permanent stare de tensiune psihic si somatic.
Incertitudinea este trit foarte dificil.
Pg.53-54
(Tip de personalitate si comunicare)

59. Care sunt caracteristicile personalitii paranoide:

a. este fascinat de cellalt;
b. se menine rigid n propriul univers construit prin raiune i excluderea
afectelor;
c. cellalt este pus permanent la ndoial.
a. b+c
b. a+c
c. a+b+c
ANS: A
Individul paranoid crede c este vulnerabil, c lumea se afl mpotriva sa si, de aceea, nu
trebuie s aib ncredere n nimeni. n raport cu paranoidul este solicitat o bun
argumentare si subliniere a scopurilor personale ale relaiei. Referirea la regul, norm si
lege este o tem frecvent precum si polemica sau atitudinea ofensiv. Paranoidul este
nencreztor si suspicios, pentru c cellalt are permanent n relaia cu sine scopuri care i
pot aduce atingere. Se menine rigid n propriul univers construit prin raiune si
excluderea afectelor. Umorul si starea de bine sunt minimale, iar cellalt este pus
ncontinuu la ndoial prin cutarea de dovezi care l pot incrimina. Orice atac asupra
propriei persoane este resimit amplificat si, de aceea, reacia sa va fi cu mult mai ampl.
Trieste dificil situaiile neclare din pricina potenialului de insecurizare pe care l implic.
Pg. 54
60. Care sunt caracteristicile personalitii isterice:

a. se manifest astfel nct s se afle permanent n centrul ateniei;
b. se adapteaz bine situaiilor;
c. discuiile se centreaz asupra tririlor propriei persoane;
d. starea sa afectiv poate oscila rapid;
e. se raporteaz la ideal i exagereaz situaiile i tririle sale.
a. b+c+d+e
b. a+b+c+d+e
c. a+d+e
d. a+b+d
e. a+c+d+e
ANS: E
Individul isteric simte c nu poate exista fr a seduce, consider c nu se poate afla ntr-o
relaie fr a se comporta special. Se manifest astfel nct s se afle permanent n
centrul ateniei prin comportament teatral, seductiv si vestimentaie deosebit. Discuiile se
centreaz asupra tririlor propriei persoane, solicitnd comptimire, dar sunt lipsite de
profunzime, de aceea starea sa afectiv poate oscila rapid.
Se raporteaz afectiv binar la ceilali ncadrndu-i n persoane simpatice si antipatice. Se
raporteaz la ideal si exagereaz situaiile si tririle sale. Cellalt i poate pierde oricnd
statutul de ideal pozitiv pentru a deveni unul negativ.
Pg. 54-55

61. Care sunt caracteristicile personalitii obsesionale:

a. are o inut moral deosebit;
b. este perfecionist, respecte norma, legea, regula social;
c. i este relativ uor s ia o decizie;
d. analizeaz n detaliu toate aspectele realitii.
a.
b.
c.
d.
a+b+c+d
b+c+d
a+b+d
c+d
ANS: C
Individul obsesional crede c se poate respecta norma social numai dac totul este
controlat si ireproabil. Are o inut moral deosebit, dorete, perfecionist, s respecte
norma, legea, regula social. ntruct analizeaz n detaliu toate aspectele realitii, n
special cele etice, i este greu s ia o decizie din teama de a nu nclca norma, de a nu grei.
Pg. 55
62. Care sunt caracteristicile personalitii narcisice:

a. are sentimentul excelenei i unicitii;
b. consider normal un destin privilegiat;
c. este un bun asculttor;
d. atingerea propriilor interese i provoac afecte extreme manifestate agresiv.
a.
b.
c.
d.
a+b+d
b+c+d
a+b+c
a+b+c+d
ANS: A
Individul narcisic crede c este special, deosebit, si i se cuvine totul. Trieste dificil orice
situaie n care nu se afl n centrul ateniei. Are sentimentul excelenei si unicitii care l
situeaz deasupra maselor de care se detaeaz sub toate aspectele. Consider normal
numai un destin privilegiat, de succes pe toate planurile. Ceilali sunt obiecte folositoare n
planurile sale: narcisicul se raporteaz la persoanele din jurul su ca si cum acestea nu ar
avea propriile nevoi vitale. Pentru a corespunde n permanen modalitii n care se
percepe, narcisicul este centrat pe imaginea sa. Orice atingere a propriilor interese i
provoac afecte extreme manifestate agresiv.
Pg. 55

63. Care sunt caracteristicile personalitii dependente:

a. are nevoie de suport i aprobare;
b. suport bine separarea;
c. nu poate risca s i fie invalidate convingerile sale;
d. este de acord cu opiniile celorlali chiar mpotriva propriilor interese.
a.
b.
c.
d.
a+b+c+d
b+c+d
a+b+c
a+c+d
ANS: D
Individul dependent nu se simte n stare s ia decizii, are nevoie de suport si aprobare.
Prefer s accepte deciziile celorlali si s le urmeze planurile, pentru c nu poate risca s i
fie invalidate convingerile sale. Pentru c resimte catastrofal separarea, se comport astfel
nct s pstreze toate relaiile. Este de acord cu opiniile celorlali chiar mpotriva
propriilor interese. Este foarte sensibil la critica pe care o resimte ca respingere si caut s
i corijeze comportamentul conform indicaiilor. Crede c este slab iar ceilali puternici si, de
aceea, consider c trebuie s fie mereu n preajma celor puternici.
Pg. 55
64. Care sunt caracteristicile personalitii pasiv-agresive:

a. este rezistent la atitudinile i comportamentele celorlali;
b. se afl ntr-o relaie dificil cu autoritatea;
c. are o bun capacitate de a rezolva problemele;
d. se afl n opoziie implicit cu ceilali.
a.
b.
c.
d.
a+b+c
a+b+d
b+c
b+c+d
ANS: B
Individul pasiv-agresiv crede c ceilali vor s-l domine si are de pierdut dac i contrazice
direct. Trieste cu mare dificultate situaia n care este nevoit s accepte autoritatea.
Iconoclast, este rezistent la atitudinile si comportamentele celorlali, se afl n opoziie
implicit cu ceilali prin ineficien si lentoare intenionat.
Pg. 55

65. Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este:

a. un vast sistem comunicaional al crui cod incontient reprezint suma
modelelor culturale care acioneaz permanent i modeleaz comportamentul
individului n societate;
b. inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi;
c. un univers de forme, de semnificaii i conduite simbolice care pe msur ce
sunt cunoscute i dirijate, n aceeai msur sunt percepute intuitiv i lsate s
se petreac, ignorate.
a. a+b
b. a+b+c
c. b+c
ANS:B
3.5. Cultur si personalitate .. Pg.56

Cultura este un vast sistem comunicaional al crui cod inconstient reprezint suma
modelelor culturale care acioneaz permanent si modeleaz comportamentul
individului n societate. Este un univers de forme, de semnificaii si conduite simbolice
care, pe msur ce sunt cunoscute si dirijate, n aceeai msur sunt percepute
intuitiv si lsate s se petreac, ignorate. Cu msura cu care sunt ignorate devin articulate
precontient si inconstient, ntemeind condiiile proieciei (vezi infra). Cultura unui grup nu
este altceva dect inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste ale
grupului.
Pg.57-58

66. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner i Ralf Linton privind
raportul dintre cultur i personalitate:
a. personalitate de baz;
b. instituii primare;
c. instituii secundare;
d. sisteme introiective;
e. sisteme proiective.
a. c+d+e
b. b+c+e
c. a+b+c
d. a+b+c+e
e. a+b+c+d
ANS: D
Una dintre primele teoretizri ale relaiei dintre cultur si personalitate a fost elaborat de
Abraham Kardiner, n colaborare cu Ralf Linton, plecnd de la datele culese n insulele
Marchise. Teoria a fost dezvoltat prin datele oferite de Cora du Bois asupra populaiei Alor si
publicat n Frontiere psihologice ale societii (1945). Structura personalitii de baz se
construiete, ntr-o cultur, plecnd de la instituiile primare (cadrul socio-economic al
societii si practicile educative adiacente), care sunt constituite din sistemul educativ care
formeaz si transmite valorile si regulile de conduit fundamentale ale societii. Structura
personalitii de baz determin instituiile secundare care sunt sisteme proiective
derivate, exprimnd nevoile personalitii n termeni de art, religie si mijloacele de
satisfacere. Personalitatea este un mediator ntre instituiile primare si cele secundare.
Pg. 58
(Cultur si personalitate)
American anthropologist who
had a marked influence on the
development of cultural
anthropology.
He introduced the terms

"status" and "role" to social
science and influenced the
development of the cultureand-personality school of
anthropology.
His works, such as The

Study of Man (1936) and
The Tree of Culture (1955),
are regarded more as
popularizations of
anthropology than as
original scholarship.
Abraham Kardiner
(1891 1981)
Ralph Linton
(1893 -1953)

67. n ordinea perspectivei paradoxale asupra comunicrii, o aciune conform bunului

sim i logicii comune poate conduce la:
a. eec;
b. succes;
c. depinde de situaie.
ANS: A
4. FORME ALE COMUNICRII
4.1. Comunicarea paradoxal
Paradoxul const ntr-o contradicie care reiese dintr-o deducie corect, pe baza unor
premise consistente. Forma prototip de paradox este cea logico-matematic: o clas nu
poate fi un membru al ei nsesi ceea ce conine toate elementele unei colecii nu poate s
fie un element al acelei colecii. ........................................................................................Pg.62
4.1.3. Schimbarea fundamental (paradoxal) ............................................................. Pg.75
...........................................
Conform teoriei tipurilor logice (care propune un model ierarhic al realitii), n multe situaii
un gest paradoxal, mpotriva bunului simt, ilogic, poate determina schimbarea dorit, n
timp ce o aciune conform bunului sim (reaciei culturale prototip) si logicii comune poate
conduce la eec, respectiv la perpetuarea disfunciei si a jocului infinit.
Pg.77
68. Conform teoriei matematicianului francez Evariste Galois, grupul este un ansamblu
de elemente:
a. care nu au o calitate n comun;
b. comutative;
c. care conine un element neutru;
d. simetrice;
a. a+b+c
b. c+d
c. a+c+d
d. b+c+d
ANS: D
4.1.1. Elemente ale teoriei grupurilor
Conceptul de grup a fost introdus de matematicianul francez Evariste Galois n 1832, fiind
definit ca un ansamblu de elemente cu urmtoarele proprieti:
1.Toate elementele componente au o calitate n comun...Pg. 67
2. Chiar dac elementele sistemului se compun dup secvene
diferite, rezultatul rmne acelasi (1+2 = 2+1) conform
proprietii de comutativitate...........................................Pg. 67
3. Grupul conine un element neutru. Acest element menine
identitatea altor elemente (4+0 = 4). n domeniul uman, n
genere, si n cel al comunicrii, n spe, elementul neutru
const n fenomenul permanenei................................ .. Pg. 68
4. Exist un element simetric pentru fiecare entitate a
sistemului 4+(4) = 0. Ilustrativ este, din cadrul psihologiei
abisale, conceptul de cuplu de contrarii, cu ale sale
transformri: interpolare, enantiodromie. ...................... .Pg. 69
variste Galois (1811 1832)

69. Conceptul de enantiodromie reprezint o ilustrare a urmtorei proprieti a

grupului (dup cum este neles de Evariste Galois):
a. simetrie a elementelor;
b. comutativitate a elementelor;
c. neutralitate a unui element.
ANS: A
4. Exist un element simetric pentru fiecare entitate a sistemului 4+(4) = 0. Ilustrativ este,
din cadrul psihologiei abisale, conceptul de cuplu de contrarii, cu ale sale transformri:
interpolare, enantiodromie. Fiecare polar psihic manifest si actual si conine, potenial,
extrema.
Trecerea unui polar n cellalt (interpolarea) este paradoxal. Filonul gndirii chineze,
exprimat n magistralele Yi King si Tao te King, abund n jocul polarelor simetrice: Cel ce se
ndoaie va rmne drept; cel ce se ine gol va fi plin; cel ce se uzeaz va fi rennoit; cel ce se
ataseaz de ceea ce-i puin reuseste mult; cel ce mbriseaz multe va pierde tot.
Poate cea mai bun ilustrare a elementului simetric o constituie conceptul de
enantiodromie. Preluat de Jung de la Heraclit, semnific, n genere, jocul contrariilor la
nivelul devenirii, concepia dup care tot ceea ce exist trece n contrariul su si, n spe,
manifestarea opusului inconstient n raport cu elementul manifest din viaa constient.
Decursul curei psihanalitice ilustreaz elementul simetric prin aceea c analizantul trebuie
s-si retriasc sursele simptomelor. Trebuie, de pild, s si poat tri depresia pentru a-si
putea simi fericirea. Aceast problematic este magistral expus de Kahlil Gibran n Profetul:
Cu ct mai adnc va spa-n fiin tristeea, cu att mai mult bucurie vei cuprinde n voi..
Sub aspectul reflexelor cognitive ale jocului polarelor si al pericolului stazei mentale n
extremele antinomiilor, Andrei Plesu propune att elemente pentru o etic a intervalului, ct si
elemente pentru o teorie a proximitii
Pg. 69-70
Enantiodromie . Enantiodromie nseamna a alerga n sens contrar". Prin aceasta notiune,
filozofia lui Heraclit 35 de semneaza jocul contrariilor la nivelul devenirii , anume conceptia
dupa care tot ceea ce exista trece n contrariul sau . Viul moare iar ceea ce a murit nvie,
ceea ce e tnar mbatrneste si ceea ce a mbatrnit ntinereste, ceea ce vegheaza adoarme iar
ceea ce a dormit se trezeste, fluxul zamislirii si al pieirii nu se opreste niciodata." 36 Caci zidire si
nimicire, nimicire si zidire constituie norma care mbratiseaza toate sferele vietii naturii, pe cele
mai mici, ca si pe cele mai mari. Cosmosul nsusi, dupa cum a iesit din focul primordial, tot
astfel se va rentoarce n el un proces dublu care se desfasoara si se va desfasura necon tenit la
rastimpuri masurabile, chiar daca uriase." 37 Aceasta este enantiodromia lui Heraclit, potrivit
interpretilor sai avizati. Nenumarate fragmente din Heraclit o exprima. Astfel: si natura tinde
catre ceea ce este antagonic; de aici, iar nu din ceea ce este identic, izvoraste armonia ei".
Pg. 393
Prin enantiodromie neleg manifestarea opusului incontient, anume n desfurare temporal.
Acest fenomen caracteristic are loc aproape pretutindeni acolo unde viaa contient este dominat de
o tendin unilateral extrem, n aa fel nct n timp se dezvolt o contrapoziie incontient, la fel de
puternic, ce se manifest mai nti prin inhibiia randamentului contient, mai apoi prin ntreruperea
direciei contiente. Un bun exemplu de enantiodromie l ofer psihologia lui Pavel i convertirea lui la
cretinism; tot astfel, istoria convertirii lui Raymundus Lullius, identificarea cu Cristos a lui Nietzsche
bolnav, zeificarea de ctre acelai a lui Wagner i mai trziu adversitatea fa de el, transformarea lui
Swedenborg din savant n vizionar etc.
Pg. 394
TIPURILE PSIHOLOGICE - C. G. JUNG

70. Teoria tipurilor logice postuleaz urmtoarea axiom fundamental:

a. elementul care cuprinde toi membrii unei clase poate fi totodat membru al acelei
clase;
b. elementul care cuprinde toi membrii unei clase nu poate fi totodat membru al
acelei clase;
c. elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodat membru al
acelei clase.
ANS: B
4.1.2. Elemente ale teoriei tipurilor logice
n scopul de a ilustra diferena si raportul dintre tipurile logice P. Watzlawick, J. Weakland, R.
Fish propun urmtorul exerciiu: unii cele nou puncte prin patru linii drepte fr a ridica
creionul de pe hrtie
(Soluia)
Teoria tipurilor logice postuleaz existena unui grup, denumit clas. Clasa conine mai multe
obiecte, denumite membri, care sunt caracterizai prin faptul c au o proprietate comun
(proprietate avansat si de teoria grupurilor). Teoria postuleaz o axiom fundamental:
elementul care cuprinde toi membrii unei clase nu poate fi totodat membru al acelei
clase.
Pg. 73
Soluia la problema celor nou puncte reflect modalitatea, discontinu, n care survine schimbarea.
Soluia const n examinarea enunului si nu n urmarea acestuia, prin situarea nu n interiorul
enunului, ci la nivelul global al su, nu n interiorul cadrului, ci deasupra sa (n spe, cele nou
puncte pot fi unite, n condiiile enunate, numai dac se iese cu trstura n afara cmpului alctuit de
acestea).
Pg. 75-76
71. Conform (auto)definiiei paradoxale (antinomiei semantice) sunt incapabil s

neleg, subiectul:
a. nu poate nelege;
b. are capacitatea de a nelege;
c. nelege n mic msur situaia.
ANS: B
4.1.4. Tipuri de paradox
Prin analiza injonciunilor din cadrul comunicrii cotidiene se pot contura urmtoarele tipuri
de paradox:
1. Definiii paradoxale (antinomii semantice). Exemplul eu sunt un mincinos reprezint un
dublu enun dispus pe dou niveluri logice diferite: unul n limbaj-obiect (caracterizarea de
sine) si cellalt n metalimbaj (anularea caracterizrii de sine, prin chiar caracterizarea de
sine). n cotidian ct si n clinic, indivizii cu un nivelul sczut al imaginii de sine avanseaz
definiii paradoxale de sine: sunt incapabil s neleg, sunt un prost etc. Subiectul
nelege c
Pg. 80-81
nu
poate
nelege,
consecin
este
capabil
nelege.

72. Sintagme precum Fii spontan! Vreau ca ie s-i plac s nvei! sunt exemple de:
a. paradoxuri logico-matematice;
b. definiii paradoxale;
c. paradoxuri pragmatice.
ANS: C
2. Paradox pragmatic. Aceast categorie conine injonciunile paradoxale si previziunile
paradoxale.
4.1.4.1. Injonciunea paradoxal..
Este expresia care combin elementul cu clasa: att A ct si alfabetul. De exemplu: se poate
afirma c Titu este un oras frumos dar si c Titu este bisilabic. Dac se combin cele dou
afirmaii rezult c Titu este un oras frumos si bisilabic o injonciune paradoxal care
conine dou afirmaii (prima n limbaj-obiect, a doua n metalimbaj) care se condenseaz n
subiectul Titu, considerat att obiect (oras) ct si cuvnt. Urmtoarele exemple de
injonciuni paradoxale se desfsoar pe fondul unor relaii conflictuale ntruct se cere un
comportament simetric ntr-o relaie complementar. Un individ i cere celuilalt s aib
voluntar un comportament care este prin natur involuntar: Fii spontan!, Fii linistit!,
Vreau ca ie s-i plac s nvei!, Vreau s m iubesti!, Vreau s m domini!, Ar trebui
s i plac s te joci cu copiii!, Nu fi att de docil!, Esti liber s pleci chiar dac simt c
mi
vine
s
plng.
Pg. 81

73. n mod esenial, schimbarea produs prin comportament paradoxal se

caracterizeaz prin faptul c:
a. apare ca neateptat, ciudat, contrar bunului sim;
b. degajeaz situaia de soluiile pariale ntre care subiectul oscileaz compulsiv,
genernd dileme i probleme insolubile;
c. nu se situeaz n ordinea logicii cauzale;
a. a+b+c
b. b+c
c. a+b
ANS: A
n mod esenial, schimbarea produs prin comportament paradoxal se caracterizeaz prin
faptul c:
1. Apare ca neasteptat, ciudat, contrar bunului sim, neacceptabil de ctre indivizii
implicai n situaia conflictual.
2. Degajeaz situaia de soluiile pariale ntre care subiectul oscileaz compulsiv,
genernd dileme si probleme insolubile. Dilema este o form de joc infinit care arunc
individul n estura hipercomplex de false soluii, prin faptul c nu are spaiul interior
necesar pentru sondarea problemei reale ntrebarea n sine, sursa dilemei, jocul care
impune alegeri imposibile sau greu de realizat. De aceea, nu rspunsul este important ci
fenomenul stingerii ntrebrii. Ct vreme ne vom ntreba cum este mai bine s ne
comportm pentru a fi naturali nu vom gsi rspunsul cel bun, pentru c ntrebarea este
generat de diferite conflicte interne proiectate n relaie. Cel mai bun rspuns va fi
asanarea conflictelor care va produce stingerea ntrebrii si dobndirea capacitii de
comportament normal fr efort. Starea dezirabil de comportament normal involuntar nu
poate fi anticipat n termenii strii conflictuale, n condiiile n care se caut a se crea un
comportament normal voluntar. Schimbarea de dinamic psihic, realizat prin
psihoterapie, nu poate fi anticipat: individul si doreste s se schimbe si anticipeaz cognitiv
o stare viitoare care va fi ntru totul diferit de starea afectiv real n care se va afla.
3. Nu se situeaz n ordinea logicii cauzale. Rspunde la ntrebarea Cum (este)? si nu la
ntrebarea Ce este? (esena obiectului). Aciunile conforme bunului sim se construiesc pe
o perspectiv cauzal care caut s precizeze fie esena situaiei fie procesualitatea sa si nu
pe o perspectiv predilect ontologic (ntrebarea Cum este?). n definitiv, gndirea stiinific
raional si speculativ, dar si simul comun, consider c explicaia cauzal este o condiie
necesar a oricrei schimbri. Excepie face gndirea simbolic ce ntemeiaz, de pild,
matematica, stiin care se ocup cu relaia dintre strile de fapt. Din perspectiva gndirii
abituale raionale sau speculative, schimbarea este imposibil dac este rezultatul unei
abordri sincronice, n actualitatea situaiei, fr o restituire, diacronic, a istoriei problemei.
Intervenia paradoxal rstoarn aceast concepie: schimbarea se desfsoar fr legtur
cu determinismul situaiei. Determinismul situaiei este prefigurat cognitiv n timp ce
schimbarea (n sistemele de relaie umane) este un fenomen afectiv, global care nu este
reflectat, ci trit. De aceea viaa bate filmul, orice scenariu ca proiecie mental este
invalidat prin desfsurrile reale trite.
Pg. 78-79

74. Schimbarea paradoxal se ntemeiaz:

a. pe puterea prezentului;
b. pe coordonatele actuale ale strii de fapt;
c. pe viitorul predictibil al individului;
d. pe ignorarea modului n care s-a ajuns la situaie (timpul trecut).
a.
b.
c.
d.
a+b+c
b+c
b+c+d
a+b+d
ANS: D
Timpul schimbrii paradoxale se ntemeiaz pe puterea prezentului si pe coordonatele
actuale ale strii de fapt, ignornd modul n care s-a ajuns la situaie (timpul trecut).
Pg. 79
75. n categoria paradoxului pragmatic intr:
a. injonciunile paradoxale;
b. definiiile paradoxale;
c. previziunile paradoxale.
a. a+b+c
b. a+c
c. b+c
ANS: B
paradoxale.
Pg. 81
76. Propoziia Bucuretiul este trisilabic i va avea cinci milioane de locuitori este:
a. o previziune paradoxal;
b. o injonciune paradoxal;
c. un paradox matematic.
ANS: B
paradoxale.
mi
vine
s
plng.
Pg. 81
77. Ce raport este ntre existena personal (a fii) i reflectarea contient a existenei
personale (a fii contient c eti):
a. sunt dou tipuri logice diferite;
b. de complementaritate;
c. de similitudine.
ANS: A
1. Definiii paradoxale (antinomii semantice). Exemplul eu sunt un mincinos reprezint
un dublu enun dispus pe dou niveluri logice diferite: unul n limbaj-obiect
(caracterizarea de sine) si cellalt n metalimbaj (anularea caracterizrii de sine, prin
chiar caracterizarea de sine). n cotidian ct si n clinic, indivizii cu un nivelul sczut
al imaginii de sine avanseaz definiii paradoxale de sine: sunt incapabil s neleg,
sunt un prost etc. Subiectul nelege c nu poate nelege, n consecin este
capabil
a
nelege.
Pg. 81
78. Enunul eu sunt incapabil s neleg este:
a. o injonciune paradoxal;
b. o previziune paradoxal;
c. o definiie paradoxal.
ANS: C
1. Definiii paradoxale (antinomii semantice). Exemplul eu sunt un mincinos
reprezint un dublu enun dispus pe dou niveluri logice diferite: unul n limbaj-obiect
(caracterizarea de sine) si cellalt n metalimbaj (anularea caracterizrii de sine, prin
chiar caracterizarea de sine). n cotidian ct si n clinic, indivizii cu un nivelul sczut
al imaginii de sine avanseaz definiii paradoxale de sine: sunt incapabil s neleg,
sunt un prost etc. Subiectul nelege c nu poate nelege, n consecin este
capabil
a
nelege.
Pg. 81
79. Enunul Vreau ca ie s-i plac s nvei! este
a. injonciune paradoxal;
b. previziune paradoxal;
c. definiie paradoxal.
ANS: A
mi
vine
s
plng.
Pg. 81
80. Afirmaia Nu te enerva! este expresia unei intervenii:
a. tranzacionale;
b. ntemeiate pe ideea c voina poate produce schimbrile dezirabile;
c. de tip psihanalitic.
ANS: B
4.1.5. Terapeutic paradoxal n comunicare
Pentru a exercita o influen (considerat pozitiv) asupra unei persoane aflate n situaie de
conflict se precizeaz doi versani:
1. Strdania de a determina persoana s se comporte ntr-o direcie benefic (din
perspectiva normelor sociale), rezolutiv, precizat explicit prin mesaj; de exemplu
ndrumarea cu accente imperative: Schimb-i serviciul! n msura n care exist o bun
dinamic pieei muncii individul se va supune prescripiei. Dac ns problema se afl dincolo
de posibilitile de control si aciune voluntar, programat a subiectului, acest gen de
intervenie nu are efect. De pild, prescripia nu te mai enerva! nu poate fi urmat pentru c
individul nu se poate calma n acel moment. Prin urmare, prima direcie de intervenie se
ntemeiaz pe ideea c voina poate produce schimbrile dezirabile.
Pg.86-87
81. Dubla constrngere terapeutic are urmtoarele caracteristici:

a. presupune o relaie intens ntre cel care aplic demersul i subiect;
b. const ntr-o prescripie conform creia subiectul este obligat s se mpotriveasc
simptomului;
c. const ntr-o prescripie de ntrire a comportamentul pe care subiectul dorete
s l schimbe.
a. a+b
b. a+c
c. b+c
ANS: B
2. n contextul relaiei vitale, este formulat o injonciune a crei structur ntreste
comportamentul pe care subiectul doreste s l schimbe: schimbarea este produs prin
chiar ntrirea comportamentului indezirabil. Paradoxul const n faptul c subiectului i se
cere s se schimbe prin a nu se schimba. Trebuie ca zilnic s v strduii ct putei de des
s producei simptomul!: subiectul se afl, prin aceast dubl constrngere, ntr-o situaie
fr iesire si se schimb chiar dac refuz indicaia sau chiar dac i se supune:
dac se supune constrngerii nu va mai putea s nu si controleze problema, simptomul,
pentru c va aciona conform simptomului. Dar pentru c acioneaz n sensul
simptomului, simptomul nu mai este simptom, comportament involuntar si indezirabil, ci
unul voluntar. Simptomul limiteaz libertatea individului atta timp ct nu poate fi voluntar,
din pricina caracterului su indezirabil. Pe fond, sursa oricrui simptom const n represia
unor comportamente indezirabile din perspectiv personal, social. Cultivarea
simptomului nseamn exprimarea voluntar a unor comportamente indezirabile care
reprezint expresia nevoilor neacceptate care alimenteaz simptomul.
dac refuz s se supun prescripiei, va continua s fac simptom, adic nu va putea s

nu respecte prescripia;
Pg. 88-89

82. Conform caracteristicilor comunicrii paradoxale, unui individ suspicios i se va

cere:
a. s aib ncredere n ceea ce i se spune;
b. s fie prudent i s verifice veridicitatea fiecrei afirmaii;
c. s se comporte respectuos cu ceilali.
ANS: B
O pacient dominant, negativist, tip ucigas de terapeui, intr n cabinetul de
psihoterapie acuznd o migren psihogen pe care nu au putut-o rezolva nenumrai
doctori si terapeui. i prezint terapeutului voluminosul su dosar si sirul de tentative de
consult si terapii nereusite. Terapeutul i spune c nu este capabil s o ajute, avnd n vedere
gravitatea tulburrii, indicat de voluminosul su dosar. i spune c trebuie s si accepta
suferina.
Mesajul implicit al pacientei este: tu nu m poi nelege si ajuta.
Mesajul terapeutului: eu nu te pot ajuta si nelege. Pacienta nelege c terapeutul o nelege
prin faptul c i spune c nu o poate nelege.
Unui individ suspicios i se solicit, reflex, ncrederea. Mesajul esenial, n ordine
paradoxal, este inversat: nu i se solicit ncrederea, ci vigilena de a fi mult mai atent si
suspicios n relaie. Interlocutorul suspicios si contest credibilitatea mesajului prin nsusi
mesajul su. Dac este suspicios fa de cererea de a fi suspicios, nu-i rmne dect s aib
ncredere. Un individ suspicios poate avea ncredere n alt individ care consimte la valoarea
de relaie a suspiciunii pentru c se simte neles n maniera sa fundamental de relaie.
Pg. 90-91

83. Care din urmtoarele comportamente sunt defensive din perspectiv contient:
a. inhibarea sau absena comunicrii verbale;
b. minciuna;
c. onestitatea;
d. atitudinea seductiv;
e. scuzele
a.
b.
c.
d.
e.
a+b+c+d+e
b+c+d
a+b+d+e
b+d+e
a+b+d+e
ANS: C
4.2.1. Perspectiva constient asupra defensei

Se refer la ansamblul de fenomene de comunicare controlate de ctre individ cu scopul de
a-si apra interesele identiiare n raport cu contextul comunicaional. Este ceea ce, ntr-o
anumit msur, poate fi controlat de ctre subiect n sensul n care poate opta ntre a se
comporta sau nu ntr-una din urmtoarele maniere defensive:
Inhibarea sau absena comunicrii verbale: este o form de refuz defensiv fa de
oferta cognitiv si afectiv a celuilalt. Dac interlocutorul se afl pe o poziie superioar,
cu diferite forme de ascendent, individul va refuza s reacioneze verbal pentru a nu risca
rejecia sau alte forme imaginare de reacie la propriul su discurs. Inhibarea comunicrii
este o aprare fa de efectele, imaginate, ale comunicrii cu autoritatea.
Minciuna este un fenomen al comunicrii defensive ntruct scopul urmrit este formarea
si meninerea unei imagini convenabile n ordine narcisic. Coninutul minciunii se afl n
raport cu maniera n care individul percepe personalitatea celuilalt si si reprezint valorile
specifice interlocutorului. Odat aproximate, cerinele celuilalt, maniera bun n care
trebuie s se prezinte, propria realitate identiiar, activitate etc. este modificat conform
expectanelor (aproximate ale) interlocutorului.
Atitudinea seductiv
Scuzele.
Pg. 92-93

84. Defensele, aprrile Eului, constituie:

a. ncercri de a realiza un compromis ntre nevoi vitale interne i cerine externe;
b. ncercri de a realiza un compromis ntre dorine i norme;
c. maniere de reacie normale n msura n care realizeaz compromisuri eficiente
i permit adaptarea.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
ANS: C
Comunicarea defensiv este un proces complex prin intermediul cruia individul si conserv
manierele deja dobndite disfuncionale de a-si negocia tririle n diferite situaii.
Defensele constituie ncercri de a realiza un compromis ntre nevoi vitale interne si
cerine externe, dintre dorine si norme. Defensele sunt o manier de reacie normal n
msura n care realizeaz compromisuri eficiente, permit adaptarea. Conceptul de
comunicare defensiv subliniaz aspectele dezadaptative ale aprrilor pe care orice subiect
implicat n variile situaii ale comunicrii le pune implicit n oper.
Sinteza Pg. 5
85. Care este condiia refulrii :
a. scopul pulsional s provoace neplcere n loc de plcere ;
b. scopul pulsional s provoace plcere n loc de neplcere ;
c. individul s fi depit complexul Oedip.
ANS: A
4.2.3. Mecanisme de aprare
Refularea este operaia prin care sunt respinsi si meninui n inconstient reprezentani
pulsionali. Este un proces psihic universal, deoarece se afl la originea inconstientului ca
domeniu separat de restul psihismului. Condiia refulrii este ca scopul pulsional s
provoace neplcere n loc de plcere. Satisfacerea pulsiunii supus refulrii este posibil
si produce plcere, ns genereaz neplcere n raport cu alte exigene. Devine motiv al
refulrii neplcerea care are o for mai mare dect plcerea satisfacerii.
Pg. 96
86. Introiecia:
a. este mecanismul de aprare prin care obiectele sunt trecute, n mod
fantasmatic, din exterior n interior;
b. se fundamenteaz pe ncorporare, ca prototip corporal al mecanismului;
c. reprezint prototipul identificrii;
a. a+b+c
b. b+c
c. a+b
ANS: A
Introiecia este mecanismul prin care obiectele sunt trecute, n mod fantasmatic, din
exterior n interior. Limita dintre exterior si interior are ca prototip corpul si raportul
dintre stimuli externi (de al cror efect se poate scpa printr-o aciune motrice) si stimuli
interni (a cror excitaie nu se poate diminua prin aciuni motorii). De aceea, introiecia se
fundamenteaz pe ncorporare, ca prototip corporal al mecanismului. Introiecia nu se
opreste ns la limita corporal, ci se refer la ntregul aparat psihic, prin faptul c sunt aduse
n Eu obiecte externe. Pe fond, personalitatea constituie un sediment intern de obiecte
(sentimente, caliti, atitudini etc.), din inventarul ntlnirilor destinale semnificative, produs
si prin introiecie. Introiecia reprezint prototipul identificrii, care presupune asimilarea
unui aspect al obiectului si transformarea pe baza sa.
Pg. 96
87. Formaiunea reacional:

a. este o atitudine, comportament, trstur de caracter opus dorinei refulate;
b. este o atitudine, comportament, trstur de caracter care sprijin dorina refulat;
c. fundamenteaz formarea majoritii trsturilor de caracter.
a. a+b+c
b. a+c
c. b+c
ANS: B
Formaiunea reacional este o atitudine, comportament, trstur de caracter opus
dorinei refulate, constituit ca reacie mpotriva acesteia. De exemplu, pudoarea exagerat
ca reacie la marcate tendine exhibiioniste refulate sau comportamentul compulsiv de
curenie ca reacie la dorina de murdrie. Pentru a se putea opune dorinei refulate,
formaiunea reacional ca un contrasimptom trebuie s beneficieze de un curent de
investiie de for egal cu cel al dorinei refulate. Formaiunea reacional desvrseste
lucrarea refulrii, pe care o ntreste sub forma unor trsturi definitive, a unei aprri mereu
activate, ca o permanent contrainvestire. Acest mecanism fundamenteaz formarea
majoritii trsturilor de caracter (cel mai specific fiind caracterul obsesional).
Personalitile accentuate sunt definite de caractere patologice care au drept scop
meninerea refulatului.
Pg. 96-97
88. Gndirea logic este prototipul normal al mecanismului de aprare denumit:

a.
b.
c.
d.
proiecie;
izolare;
introiecie;
denegare.
ANS: B
Izolarea este mecanismul prin care reprezentri, cuvinte, comportamente sunt separate de
lanurile lor asociative. Toate procedeele care induc o ntrerupere n succesiunea
reprezentrilor sunt folosite pentru a izola: pauze n fluxul gndirii, ritualuri, formule care in
de limbajul de lemn. Individul izoleaz reprezentrile printr-o pauz n care percepia sau
activitatea pare suspendat: Am uitat ceea ce doream s spun!. Izolarea este un mod
arhaic de aprare contra pulsiunii, prin interdicia atingerii. Prin izolare, interdicia atingerii,
care era iniial atingerea corporal, iradiaz asupra atingerii reprezentrilor. Subiectul nu
permite anumitor gnduri s intre n contact asociativ cu altele. Subiectul si aminteste o
situaie traumatic dar nu si afectele trite. Orice ncercare de recorelare ntre eveniment si
afect este sortit esecului, prin fora unei contrainvestiii. Prototipul normal al izolrii l
constituie gndirea logic. Raionamentul este expresia izolrii dintre asociaiile raionale si
cele afective: individul gndeste la rece. De aici si funcia altor mecanisme precum
intelectualizarea, abstractizarea, raionalizarea, prin care sentimentele sunt izolate pentru ca
individul s triasc la nivelul cognitiv, ordonat.
Pg. 97

89. Conform lui A. Ombredane proiecia poate fi de tip:

a. specular;
b. simetric;
c. catarctic;
d. complementar.
a.
b.
c.
d.
b+c+d
a+b
b+c
a+c+d
ANS: D
Referindu-se la coninutul proieciei si la raportul dintre subiect si obiect, A. Ombredane
propune trei specii ale proieciei:
proiecia specular subiectul se reflect n obiect, n personalitatea celuilalt, regseste
n interlocutor caracteristici pe care si le atribuie. Fundamentul aspectului specular al
proieciei const n existena arhaic nondual, n care ebosa binomului sine-lume nu era
constituit;
proiecia catharctic individul atribuie celuilalt caracteristicile personale pe care
consider c nu a reusit s le dein sau nu-si permite s si le aproprie. Este o
accepiune ilustrat prin categoria simptomului paranoid: eu nu (mi pot permite s) ursc
pe cellalt coninutul agresiv inacceptabil este proiectat asupra celuilalt cellalt m
urste pe mine;
proiecia complementar const n atribuirea unor coninuturi psihice inacceptabile
care pot s justifice caracteristici acceptate de individ: pentru c cellalt este nesigur pe
sine, eu sunt cel care l pot tutela si ajuta.
Pg. 98-99
90. Din perspectiva comunicrii simbolice, n categoria semnelor intr:

a. emblema;
b. atributul;
c. simbolul;
d. alegoria;
e. analogia.
a.
b.
c.
d.
e.
a+b+c+e
a+b+d
a+c+e
b+d+e
a+b+d+e
ANS: E
Conceptual, exist delimitri bine precizate ntre simbol si semn. Simbolul depseste nivelul
semnificaiei prin cumul de sensuri, n timp ce semnul opereaz cu semnificaii univoce. n
categoria semnelor intr: emblema, atributul, alegoria, analogia, simptomul etc.
Pg. 104

91. Comunicarea nonviolent presupune:

a. reprimarea furiei;
b. evitarea surselor conflictului (a frustrrii, a furiei etc.);
c. contactul personal cu sursele conflictului.
ANS: C
4.4. Comunicarea nonviolent
Se refer la o serie de prescripii de raportare la sine si la cellalt care s conduc la
exprimarea nonviolent a propriilor nevoi. Sunt propuse, prin urmare, o serie de jaloane care
conduc la gestionarea conflictului, graie unui mai bun contact cu sine nsusi. Reperele
au fost constituite, prin practic, de ctre Marshall Rosenberg n cadrul Centrului de
Comunicare Nonviolent pe care l-a nfiinat.
Pg. 105
Sursa oricrui conflict este, prin urmare, trirea unei lipse fundamentale.
Nonviolena nu presupune evitarea surselor conflictului, precum frustrarea, ci contactul cu
acestea.
Pg. 106
92. Orice comportament violent are ca surs:
a. o form interioar de violen, de atac intern generat de conflicte interne;
b. situaia, contextul n care se afl individul;
c. incapacitatea individului de a-i reprima agresivitatea.
ANS: A
De aceea, afirm Rosenberg, primul scop al comunicrii nonviolente este dezvoltarea
compasiunii fa de propria persoan. Aproape orice comportament violent are ca surs o
form interioar de violen, de atac intern. De aceea, dezvoltarea compasiunii fa de
lume nu poate ncepe dect prin amorsarea compasiunii fa de lumea intern, fa de
propriul proiect de identitate, de tarele, frustrrile si visele personale. Unica schimbare
posibil a lumii sub aspectul violenei se poate petrece numai n spaiul intern al propriei
persoane si numai prin exersarea compasiunii fa de sine (nu a supracompensrii lipsei de
afeciune, care produce violen revendicativ).
Pg. 108
93. Exprimarea nonviolent a furiei presupune constatarea faptului c destinul

celuilalt:
a. este cauza tririlor noastre;
b. nu este cauza tririlor noastre;
c. este cauza destinului nostru.
ANS: B
Exprimarea nonviolent a furiei presupune trirea faptului c destinul celuilalt nu este
niciodat cauza tririlor noastre. Tririle noastre sunt ntotdeauna generate de propriile
nevoi: de a fi respectai, de a fi iubii etc. Graie acestui fapt, furia se poate exprima
nonviolent: nu tu m nfurii, ci eu m simt astfel. Comunicarea nonviolent presupune
dobndirea capacitii de exprimare diferit a furiei, fr a-l agresa pe cellalt. Furia poate fi
exprimat ca trire personal n care cellalt nu este dect stimul si nu cauz. Pg. 117-118
94. Exprimarea nonviolent a furiei presupune:

a. contactul cu nevoile nesatisfcute;
b. exprimarea dorinelor personale n locul gndurilor i a expresiilor acuzatoare;
c. distragerea ateniei i autolinitirea mental.
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c
ANS: B
Exprimarea nonviolent a furiei presupune contactul cu nevoile nesatisfcute si
exprimarea lor n locul gndurilor si expresiilor acuzatoare.
Pg. 118
95. Din perspectiva comunicrii nonviolente, enunul eful meu este prietenos este:
a. observaie;
b. evaluare;
c. analogie.
ANS: B
Acest efort, obiectivul psihoterapiilor, n genere, are ca prim obiectiv capacitatea de
difereniere ntre observaie si evaluare (evaluare: Vasile este agresiv; observaie: Vasile
spune c nu sunt capabil). Frecvent, din nevoia securizant de a evalua si norma
comportamentul celuilalt, situaia n sine, care genereaz problema nu mai poate fi
constientizat ca atare. Observarea comportamentului celuilalt trece, cu rapiditate si fr
controlul subiectului, ntr-o evaluare a sa. Fr excepie, evaluarea, clasificarea, judecarea
celuilalt genereaz violen pentru c este resimit de beneficiar ca rejectiv, corectiv.
Evaluarea, de pild, Tu m nedreptesti! este resimit critic, agresiv si genereaz
defense. Cel care este evaluat se simte neadecvat prin ceea ce este si se nchide, din pricina
senzaiei de rejecie, oricrei comunicri afective, autentice. Pe de alt parte, cel care
judec practic un monolog al propriilor valori, pe care, pentru c le respect cu dificultate,
ntruct i aduc prejudicii la nivelul tririlor sale vitale, doreste, cu orice pre, s le vad
operative si n cazul celuilalt. Deseori este mai usor de reparat axiologic propria persoan
prin delegarea tuturor rigorilor ctre aproapele, care devine obiectul principal al greselilor
fundamentale si coreciilor necesare.
Rosenberg propune o serie de exerciii de separare ntre observaie si evaluare. De pild,
care dintre urmtoarele afirmaii sunt observaii si care sunt evaluri?
1. Ion a fost agresiv cu mine fr s-i fi fcut nimic.
2. Ioana este o persoan bun la suflet.
3. Colegul mi-a spus astzi c am dreptate n privina ultimei chestiuni discutate.
4. Seful meu este prietenos.
5. Astzi colegul meu a ntrziat.
Chiar dac diferenierea observaiei (numai situaiile trei si cinci) de evaluare nu pune mari
probleme la nivelul acestui exerciiu, n situaiile cotidiene nu avem spaiul necesar pentru a
discerne.
Pg. 119

96. n comunicarea nonviolent, furia:

a. nu trebuie exprimat sub nici o form;
b. poate fi exprimat ca o trire personal;
c. trebuie eliminat.
ANS: B
Exprimarea nonviolent a furiei presupune trirea faptului c destinul celuilalt nu este
niciodat cauza tririlor noastre. Tririle noastre sunt ntotdeauna generate de propriile nevoi:
de a fi respectai, de a fi iubii etc. Graie acestui fapt, furia se poate exprima nonviolent: nu
tu m nfurii, ci eu m simt astfel. Comunicarea nonviolent presupune dobndirea capacitii
de exprimare diferit a furiei, fr a-l agresa pe cellalt. Furia poate fi exprimat ca trire
personal n care cellalt nu este dect stimul si nu cauz.
Pg. 117-118
97. Din perspectiva comunicrii nonviolente, enunul Ioana este o persoan bun la
suflet este:
a. evaluare;
b. observaie;
c. sintez.
ANS: A
Fr excepie, evaluarea, clasificarea, judecarea celuilalt genereaz violen pentru c este
resimit de beneficiar ca rejectiv, corectiv. Evaluarea, de pild, Tu m nedreptesti!
este resimit critic, agresiv si genereaz defense. Cel care este evaluat se simte neadecvat
prin ceea ce este si se nchide, din pricina senzaiei de rejecie, oricrei comunicri
afective, autentice. Pe de alt parte, cel care judec practic un monolog al propriilor valori,
pe care, pentru c le respect cu dificultate, ntruct i aduc prejudicii la nivelul tririlor sale
vitale, doreste, cu orice pre, s le vad operative si n cazul celuilalt. Deseori este mai usor
de reparat axiologic propria persoan prin delegarea tuturor rigorilor ctre aproapele, care
devine obiectul principal al greselilor fundamentale si coreciilor necesare.
Rosenberg propune o serie de exerciii de separare ntre observaie si evaluare. De pild,
care dintre urmtoarele afirmaii sunt observaii si care sunt evaluri?
1. Ion a fost agresiv cu mine fr s-i fi fcut nimic.
2. Ioana este o persoan bun la suflet.
3. Colegul mi-a spus astzi c am dreptate n privina ultimei chestiuni discutate.
4. Seful meu este prietenos.
5. Astzi colegul meu a ntrziat.
Chiar dac diferenierea observaiei (numai situaiile trei si cinci) de evaluare nu pune mari
probleme la nivelul acestui exerciiu, n situaiile cotidiene nu avem spaiul necesar pentru a
discerne.
Pg. 119

98. Transmiterea de mesaje de tip judecat sau concluzie general:

a. nu permit un bun contact uman;
b. determin distanarea interpersonal i cantonarea la nivelul generalitii;
c. faciliteaz comunicarea nonviolent.
a. a+b
b. a+b+c
c. b+c
ANS:A
Similar bavardajului, transmiterea de mesaje de tip judecat sau concluzie general nu
permite un bun contact uman prin distanarea interpersonal si cantonarea la nivelul
generalitii. De exemplu, mesajul suntei remarcabil, mi-ai produs o impresie puternic
are efecte narcisice importante, astfel nct, de obicei, cel cruia i este adresat se simte
flatat si mulumeste. n funcie de fora Eului, aprecierea poate genera distan pentru c,
desi mesajul este rvnit, este primit cu anumit vinovie.
Pg. 121-122
99. Capacitatea de a oferi celuilalt respect, afeciune etc. este:

a. semn al slbiciunii Eului;
b. simetric celei de a primi (respect, afeciune etc.);
c. un bun indicator pentru nivelul stimei de sine.
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c
ANS:C
Capacitatea de a oferi, simetric celei de a primi, sunt indicative pentru nivelul stimei de
sine: cel care recunoaste capacitile si valoarea interlocutorului o face cu msura
recunoasterii propriei valori si capaciti.
Pg. 122
100. n ordinea comunicrii persuasive, nevoia de a expune un mesaj i nevoia ca

acesta s fie receptat ca atare este:
a. cu att mai redus cu ct convingerea personal n autenticitatea mesajului
este mai mare;
b. cu att mai mare cu ct convingerea personal n autenticitatea mesajului este
mai mare;
ANS: A
Persuasiunea presupune for atitudinal, care rezult numai din ncrederea personal n
mesaj. Paradoxal, nevoia de a expune mesajul si de a fi receptat ca atare este cu att mai
redus cu ct convingerea personal n autenticitatea mesajului este mai mare. Pentru
mesajele evidente, pentru sine, nu este nevoie de tehnici de persuasiune, valoarea lor
personal este suficient.
Pg. 125
101. n ordinea problematicii persuasiunii s-a operat experimental cu variabile precum:

a. implicarea subiectului;
b. repetarea mesajului;
c. clarificarea mesajului;
d. distragerea ateniei.
a.
b.
c.
d.
a+b+c+d
b+c+d
a+c+d
a+b+d
ANS: D
ntruct activitatea cognitiv este un factor major al schimbrii atitudinale, potenialul
mesajului persuasiv trebuie raportat la calitatea argumentelor folosite. Pentru a se putea
nelege modalitatea n care se formeaz argumentaia optim scopului persuasiv, s-a operat
experimental cu variabile precum implicarea subiectului, repetarea mesajului,
distragerea ateniei.
Pg. 127
102. n ce situaie distragerea ateniei reprezint un factor favorabil persuasiunii ?
a. n cazul unei argumentri de nivel nalt;
b. n situaia unei argumentri modeste;
c. n orice situaie.
ANS: B
n raportul dintre atenia acordat de receptor si calitatea argumentului s-au constatat dou
situaii:
a) n cazul unei argumentri de nivel nalt, distragerea ateniei afecteaz nelegerea
argumentului si apariia cogniiilor favorabile, determinate de logica argumentului. n acest
caz distragerea ateniei constituie un factor defavorabil;
b) n situaia unei argumentri modeste, distragerea ateniei mpiedic apariia cogniiilor
nefavorabile, rezultat al breselor logice din argument si lucreaz n favoarea persuasiunii.
Pg. 127
103. Persuasiunea presupune manipularea:
a. identitii;
b. a spaiului personal;
c. a normelor care guverneaz relaia.
a. a+b+c
b. a+c
c. b+c
ANS: A
4.5.1. Persuasiune si putere
Pg.123
Relaia pe care o construieste manipulatorul, circumscris normelor culturale de fond, este
chiar elementul de noutate, cel care confer coninut restructurrii cognitive a cadrului
(condiie necesar). Persuasiunea presupune manipularea identitii, a spaiului personal,
a normelor care guverneaz relaia. Identitatea presupune un tip de pozionare fa de
cellalt si, prin situarea pe anumite pozii, cellalt poate fi invitat, implicit, s intre n rolul
complementar. Prin comprimarea si apoi cresterea distani, n funce de mrimea spaului
personal, se poate obne o form de atrace a celuilalt de ctre manipulator.
Pg. 125
104. Modelele prelucrrii sistematice-euristice afirm faptul c are anse mai mari de a
produce o schimbare atitudinal un mesaj care folosete:
a. ruta periferic sau prelucrarea euristic;
b. ruta central i prelucrarea sistematic;
c. indiferent ce rut.
ANS: A
Nivelul de disponibilitate al unei structuri euristice influeneaz gradul de persuasiune. Un
mesaj care foloseste calea periferic, cu prelucrare euristic, are sanse mai mari n a
produce schimbri atitudinale dect mesajul care se nscrie pe calea central, cu prelucrare
sistematic.
Pg. 128
105. Din perspectiva comunicrii persuasive, atunci cnd subiectul examineaz

motivat i atent mesajul, fiind influenat de puterea i calitatea argumentelor, acesta se
nscrie pe:
a. calea central;
b. calea periferic;
c. calea specific.
ANS: A
Similar problematicii calitii argumentului, s-au precizat, n elaborarea cognitiv a mesajului
persuasiv, dou ci. Nivelul de prelucrare al unei informaii se afl n raport cu motivaia
subiectului si cu capacitile acestuia de prelucrare. Cnd subiectul examineaz motivat si
atent mesajul, se nscrie pe calea central (fiind influenat de puterea si calitatea
argumentelor), denumit si prelucrare sistematic a mesajului. n cazul n care nu este atent,
se nscrie pe o cale periferic, pe care persuasiunea depinde (pe lng mecanismele
cognitive) si de mecanisme afective, de relaionare social, de atribuire. nscrierea
subiectului pe calea periferic este de natur euristic si presupune angajarea de reguli de
decizie simple (structuri euristice), bazate pe generalizare forat si atribuire precum
majoritatea are n general dreptate, oamenii frumosi sunt ntotdeauna buni, un mesaj
este cu att mai valid cu ct este mai complex n argumente.
Pg.
127-128

106. Un mesaj care folosete calea periferic, cu prelucrare euristic:

a. are anse mai mici de a produce schimbri atitudinale dect mesajul care se
nscrie pe calea central, cu prelucrare sistematic;
b. are anse mai mari de a produce schimbri atitudinale dect mesajul care se
nscrie pe calea central, cu prelucrare sistematic;
c. are anse egale de a produce schimbri atitudinale cu mesajul care se nscrie pe
calea central, cu prelucrare sistematic;
ANS: B
Cnd subiectul examineaz motivat si atent mesajul, se nscrie pe calea central (fiind
influenat de puterea si calitatea argumentelor), denumit si prelucrare sistematic a
mesajului. n cazul n care nu este atent, se nscrie pe o cale periferic, pe care
persuasiunea depinde (pe lng mecanismele cognitive) si de mecanisme afective, de
relaionare social, de atribuire. nscrierea subiectului pe calea periferic este de natur
euristic si presupune angajarea de reguli de decizie simple (structuri euristice), bazate pe
generalizare forat si atribuire precum majoritatea are n general dreptate, oamenii
frumosi sunt ntotdeauna buni, un mesaj este cu att mai valid cu ct este mai complex n
argumente. Nivelul de disponibilitate al unei structuri euristice influeneaz gradul de
persuasiune. Un mesaj care foloseste calea periferic, cu prelucrare euristic, are sanse
mai mari n a produce schimbri atitudinale dect mesajul care se nscrie pe calea
central, cu prelucrare sistematic.
Pg. 128

107. n negociere, poziia de deschidere este:

a. mai mic dect obiectivul maxim propus;
b. mai mare dect obiectivul maxim propus;
c. egal cu obiectivul maxim propus.
ANS: B
4.6.1. Poziii de negociere si atitudine de fond
ntr-o negociere salarial, ntre echipa patronatului (1) si cea a salariailor (2), poziiile de
negociere sunt (vezi fig.):
poziia de deschidere: (PD1) = 250 euro, (PD2) = 450 euro;
poziia maximal (PM2) = 400 euro;
poziia obiectiv (PO2) = 350 euro;
poziia de ruptur: (PR1) = 380euro, (PR2) = 300 euro;
poziia de consens (PC) = 340 euro.
Asa-numitele poziii de negociere ilustreaz situarea atitudinal concurenial fa de

cellalt:
Poziia de deschidere (PD) defineste maniera din care se deschide negocierea si, de
aceea, este apreciat astfel nct s asigure o anumit marj de evoluie, descendent, care
s nu afecteze obiectivele personale. n acest sens, poziia de deschidere este mai mare
dect obiectivul maxim propus. Poziia de deschidere contureaz limitele tranzaciei
avantajoase, ofer primele indicii privind poziia de negociere a partenerului si modeleaz
climatul negocierii.
Pg. 130-131

108. Enunul A fi demn nseamn a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere n aceast

instituie este o ilustrare a erorii de argumentare denumit:
a.
b.
c.
d.
apelul la popor;
apelul la autoritate;
apelul la tradiie;
apelul la relaie.
ANS: A
n sens extensiv, raionamentul, n jurul cruia se structureaz coninutul mesajului,
determin nivelul de ntemeiere al concluziei. n comunicarea cotidian condiiile gndirii, ale
proceselor cognitive, sunt puternic influenate de fondul afectiv. Analiza logic a comunicrii
cotidiene indic faptul c discursul abitual mbin (pseudo)argumente (afective) cu
argumente logice, astfel nct se creeaz adevrate clisee argumentative cu desfsurri
inconsistente. Se contureaz erori de argumentare precum:...................................... .Pg. 138
apelul la popor: A fi demn nseamn a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere n aceast
instituie. Se solicit acceptarea unei poziii prin invocarea apartenenei la un grup,
apartenen care oblig la un tip de consisten cognitiv. Eroarea funcioneaz prin
dificultatea de a tri excluderea. Identitatea se constituie si consolideaz prin apartenen, n
timp ce rejecia afecteaz stabilitatea de sine.
Pg.139-140

109. n negociere, poziia obiectiv:

a. reprezint nivelul realist de atingere al obiectivelor, nivel care anticipeaz nevoile
celor dou pri;
b. este ceea ce se poate obine de la partener fr a-i leza interesele, ct i ceea ce se
crede c trebuie aprat n faa partenerului;
c. are un caracter mai realist dect obiectivul maximal i este ntotdeauna
superioar poziiei de ruptur.
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c
ANS: C
4.6.1. Poziii de negociere si atitudine de fond
ntr-o negociere salarial, ntre echipa patronatului (1) si cea a salariailor (2), poziiile de
negociere sunt (vezi fig.):
poziia de deschidere: (PD1) = 250 euro, (PD2) = 450 euro;
poziia maximal (PM2) = 400 euro;
poziia obiectiv (PO2) = 350 euro;
poziia de ruptur: (PR1) = 380euro, (PR2) = 300 euro;
poziia de consens (PC) = 340 euro.
Poziia obiectiv (PO) reprezint nivelul realist de atingere al obiectivelor, nivel care
anticipeaz nevoile celor dou pri. Reprezint, de pe o parte, ceea ce se poate obine
de la partener fr a-i leza interesele, ct si ceea ce se crede c trebuie aprat n faa
partenerului. Poziia obiectiv are un caracter mai realist dect obiectivul maximal si
este ntotdeauna superioar poziiei de ruptur. Poziia obiectiv pstreaz distana fa de
ceea ce devine inacceptabil.
Pg. 132

110. Crui tip de mecanism al persuasiunii aparine conformarea cu imaginea de sine

autoatribuit:
a.
b.
c.
d.
afectiv;
cognitiv;
comportamental;
atitudinal.
ANS: C
Perspectivele intersubiective comportamentale asupra persuasiunii relev mizele de relaie
care susin conformarea la mesaj:
Jocul de rol: exist roluri pe care subiectul le joac n ciuda faptului c intr n contradicie
cu atitudinile sale, graie nevoii de conformare la situaie.
Conformarea la imaginea de sine autoatribuit: are ca tehnic specific cererea secvenial
denumit piciorul n us (foot-in-the door).
Subiectului i se face o prim cerere modest, dificil de refuzat, cu scopul de a-l implica si de
a-l face s rspund favorabil. Urmeaz o a doua cerere, cea real, mai mare, care, desi era
obiectivul iniial, nu a fost dezvluit n momentul primei cereri, modeste. Reusita cererilor
secveniale ine de optimizarea intervalului dintre acestea. Prin conformarea la prima cerere
subiectul si atribuie o anumit imagine (nsusire, atitudine), pe care se oblig s o respecte
acceptnd si o a doua cerere. Subiectul este convins de faptul c acceptarea primei cereri a
fcut-o n virtutea propriilor caracteristici personale.
Pg.128-129
111. Probabilitatea schimbrii atitudinale crete dac nivelul de anxietate este:

a. sczut;
b. moderat;
c. ridicat.
ANS: B
Problematica afectiv a persuasiunii se refer la raportul dintre contextul timic si schimbarea
atitudinal. De pild, subiectul aflat ntr-o stare afectiv pozitiv va prelua mesajul fr a mai
fi nclinat s-l prelucreze cognitiv. Se mai stie faptul c, probabilitatea schimbrii atitudinale
creste dac nivelul de anxietate este moderat. n acest caz subiectul accept o poziie diferit
de cea proprie ntruct mesajul persuasiv are efect securizant asupra sa, i ofer un mai bun
control al situaiei. Dac anxietatea depseste nivelul moderat, mesajul persuasiv este
respins, pentru c subiectul prefer s-si rezolve conflictul ntr-o alt manier.
Pg. 128
TMIC, - adj. 1. Referitor la timus, al timusului.
2. Referitor la comportamentul exterior al individului (DEX)

112. Situaia sugestiv presupune ca:

a. subiectul s dispun de alternativa de a nu se supune mesajului;
b. s existe control contient al mesajului;
c. funcia de prelucare cognitiv s fie minimizat.
a. a+b
b. a+c
c. b+c
ANS: B
Din cadrul mai larg al persuasiunii, sugestia este forma prototip a acestui tip de comunicare.
Mesajul sugestiv reprezint o incitaie susceptibil s produc un rspuns nemediat cognitiv.
De aceea coordonatele individuale care s susin fenomenul sugestiv presupun ca:
subiectul s dispun de alternativa de a nu se supune mesajului;
s nu existe control constient al mesajului;
funcia de prelucrare cognitiv s fie minimizat. Sub acest aspect sugestia si, pe
fond, manipularea se supune unui determinism situat dincolo de constiin, att n
domeniul subconstient, dar, n mare parte, n cel inconstient.
Pg. 126
113. Printre tehnicile de influen sugestiv se afl:

a. repetarea mesajului;
b. apelul la afecte;
c. utilizarea contrastat de mesaje cu potenial anxiogen;
d. utilizarea de lmuriri.
a.
b.
c.
d.
b+c
a+c+d
b+c+d
a+b+c
ANS: D
Caracteristici ale mesajului sugestiv:
gradul de elaborare al mesajului trebuie adaptat nivelului de inteligen al subiectului;
nivelul de sugestibilitate variaz invers cu nivelul stimei de sine;
atitudinea int trebuie s se afle ntr-un optimum de discrepan n raport cu atitudinea
care se cere schimbat (un mesaj aflat foarte aproape sau prea departe de atitudinea
subiectului poate rata obiectivul);
cresterea nivelului de atenie acordat de subiect mesajului creste probabilitatea schimbrii
atitudinale.
Tehnici de influen sugestiv:
repetarea mesajului;
apelul la afecte;
utilizarea contrastant de mesaje cu potenial anxiogen;
utilizarea de argumente elaborate;
prestigiul sursei inductorul s fie expert si personalitate carismatic.
Pg.126-127

114. Pentru A. Adler inferioritatea:

a. este constitutiv;
b. este contientizat ca sentiment de nemplinire i insecuritate;
c. stimuleaz permanent la adaptare, gndire prospectiv i aciune.
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c
ANS: C
4.7.2. Inferioritate si comunicare.........................................................143
Pentru Adler inferioritatea este constitutiv si este constientizat ca sentiment de
nemplinire si insecuritate, care stimuleaz permanent la adaptare, gndire prospectiv
si aciune. Orice act de voin se sprijin pe sentimentul de nemplinire, de inferioritate si are
ca scop obinerea de satisfacie, mulumire, mplinire axiologic. ns chiar aceste scopuri,
ncrederea, fidelitatea, sinceritatea, dragostea sunt cerine stabilite prin criteriu comunitar.
Pg. 144
Alfred Adler (1870 1937)

115. Printre indicatorii deficienei empatice se afl nevoia de:

a. a analiza;
b. a luda;
c. a propune soluii;
d. a tutela.
a.
b.
c.
d.
a+b+c
a+b+c+d
a+b
b+c+d
ANS: B
Indicatori ai deficienei empatice si ai siturii defensive determinate de atitudini
complementare ascendente sau descendente:
ntrebri de genul De ce?;
ntreruperea brutal a celuilalt;
intervenia tangenial sau paralel, prin care discursul este dirijat diferit fa de dorina
interlocutorului;
normarea, judecata etic: Suntei neadecvat, defensiv, incapabil de a sesiza ceea ce se
petrece cu adevrat;
interpretarea hazardat, prin avansarea de relaii cauzale situate la distan de realitatea
afectiv a individului: V tot criticai dup cum v criticau prinii;
intervenia cliseu: La ce v gndii?;
propunerea de soluii;
a evalua, a nvinovi;
a moraliza;
a analiza;
a eticheta: Esti stupid pentru c ai fcut ...;
a comanda, a fi directiv;
a luda;
a simpatiza, a acorda suportul la modul general: Totul va fi bine...;
a amenina, a avertiza: Dac se mai ntmpl s ...;
a evita: Hai s uitm asta ...;
a condiiona Te voi aprecia numai dac vei ...;
a tutela: Aceasta este direcia bun ...;
a impune reluarea unui subiect: S mai vorbim despre ....
Pg. 151152

116. Empatia:
a. presupune un rspuns senzitiv, adaptat i non-evaluativ la sentimentele i
tririle celuilalt;
b. const, esenial, n capacitatea de transpunere n situaia celuilalt;
c. este un efect al identificrii masive cu interlocutorul.
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c
ANS: B
4.7.4. Poziia empatic
nelegerea empatic se fundamenteaz pe un proces de identificare, prin adoptarea cadrului
de referin intern al celuilalt. Presupune un rspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la
sentimentele si tririle celuilalt. Empatia const, esenial, n capacitatea de transpunere
n situaia celuilalt, fr a fi ns un efect al identificrii masive cu interlocutorul.
Identificarea masiv genereaz o poziie non-empatic prin faptul c nu este favorizat
constituirea unui spaiu personal care s faciliteze buna delimitare.
Pg. 149
117. Empatia presupune:

a. capacitatea de coninere prin situarea Eului observator ntr-o poziie
median fa de sine i cellalt;
b. reflectarea tririlor celuilalt n palier raional;
c. capacitatea de nelegere cognitiv.
ANS: A
Empatia presupune capacitatea de coninere prin situarea Eului observator ntr-o
poziie median fa de sine si cellalt. Numai prin acest tip de situare si reflectare a
tririlor celuilalt sunt resimite momente-de-a-fi-mpreun. Atitudinea non-empatic este
provocat de meninerea distanei prin poziii defensive ferme, evitarea sensului mesajului n
scopul reducerii angoasei sau reflectarea tririlor celuilalt n palier raional (compulsia
interpretativ), nevoia imperioas de nelegere mental.
Pg. 151

118. ncercarea autentic de a-l nelege pe cellalt:

a. trebuie marcat prin mimic, gestic, privire etc.
b. este perceput ca atare de interlocutor;
c. trebuie marcat prin ntrebri de control;
d. poate lua forma tcerii verbale.
a. a+b+d
b. b+c
c. a+b
d. b+d
ANS: D
Autenticitate si ncredere
Presupune situarea non-defensiv n relaie ca efect al unui nucleu identiiar stabil si coerent.
Autenticitatea reprezint capacitatea individului de se dezvlui asa cum este, fr a resimi implicit
nevoia de a se recomanda sub un fals Eu pe care s-l menin printr-o atitudine rigid.
Autenticitatea este consecina congruenei dintre reaciile interne si atitudinea extern.
Autenticitatea este elementul cel mai dificil de obinut, ntruct este emergent ntregii istorii
personale si, indiferent de prescripiile raionale, justificabile, pe care un manual de comunicare
eficient le avanseaz, rmne un factor stabil si refractar influenelor de scurt durat.
Autenticitatea se afl n raport direct cu violena intern si traumele afective pe care individul, din
momentul n care le-a trit, le perpetueaz n comportament sub diferite forme reparatorii....Pg.152
Atitudinea care faciliteaz comunicarea eficient se centreaz pe ascultarea atent si efortul

real de nelegere. ncercarea de a-l nelege pe cellalt este perceput de interlocutor si
nu trebuie marcat prin ntrebri, mimic, gesturi etc. Nevoia de a-l face pe cellalt s
perceap efortul personal de nelegere indic o deficien de contact.
(.................)
Ascultarea autentic poate s ia forma tcerii verbale (tcerea non-verbal fiind
imposibil). Tcerea permite celuilalt explorarea tririlor, sentimentelor, atitudinilor, valorilor
etc. si respectarea ntregului flux cognitiv, graie nentreruperilor. n condiiile nevoii de
informaie (cognitiv), specifice dinamicii sociale, tcerea poate fi semnificat ca vid, ca
lips de comunicare.
Pg. 154
119. Eficiena n comunicare este indicat prin faptul c interlocutorii:

a. se refer la sine ntr-o manier direct;
b. depersonalizeaz discursul;
c. i asum afecte, reprezentri i comportamente.
a. a+c
b. b+c
c. a+b
ANS: A
4.7. Comunicarea eficient
Presupune momente de a fi mpreun, de a putea tri nonconflictual o form de comuniune
nonfuzional la nivel afectiv si cognitiv. Pentru aceasta trebuie s existe o sintonie ntre
timpurile psihice, ritmurile interlocutorilor si disponibilitile lor de acces la alteritate, la
diferen, ntre nivelele de stabilitate ale nucleelor lor identiiare. Premisele capacitii de
comunicare eficient in de ntreaga dinamic a personalitii si pot fi evideniate prin
comportamente precum capacitatea de referin direct la sine, personalizarea discursului
sau asumarea de afecte, reprezentri si comportamente.
Pg. 140
SINTONE s. f. 1. acord (5). 2. caracteristic temperamental n uurina de acomodare afectiv cu mediul
ambient (DEX)
120. Indicatorii deficienei empatice sunt:

a. ntreruperea brutal a celuilalt;
b. normarea, etichetarea, moralizarea;
c. interpretarea hazardat;
d. intervenia clieu.
a.
b.
c.
d.
b+c
a+b+c+d
c+d
b+c+d
ANS: B
interlocutorului;
petrece cu adevrat;
a moraliza;
a analiza;
a luda;
Pg. 151152

121. Indicatori ai atitudinii defensive cu efect negativ n comunicare sunt:

a. a evalua, a nvinovi;
b. a moraliza;
c. a eticheta;
d. a comanda, a fi directiv;
e. a luda.
a.
b.
c.
d.
e.
a+c+e
b+c+d+e
a+b+c+d
b+d+e
a+b+c+d+e
ANS: E
interlocutorului;
petrece cu adevrat;
a moraliza;
a analiza;
a luda;
Pg. 151-152

122. Comunicarea autentic:

a. se susine pe capacitatea creativ de a prsi schemele cognitive i afective
personale n sperana de a tri realitatea ntr-o manier diferit, apropiat de
modul n care o resimte interlocutorul;
b. presupune folosirea predominant a logicii i a stategiilor de argumentare;
c. este o form de oglindire reciproc a tririlor care nu se poate petrece fr
confirmarea reciproc a modului n care fiecare este reflectat.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
ANS: C
Comunicarea autentic este o form de oglindire reciproc a tririlor care nu se
poate petrece fr confirmarea reciproc a modului n care fiecare este reflectat.
Incapacitatea de a arta celuilalt faptul c ceea ce spune nu este inteligibil blocheaz
comunicarea si produce un cadru de complicitate prin care se mascheaz mesajele reale.
Mesajele pot fi diferit nelese chiar dac se refer la situaii clare. Pentru a se putea
verifica similitudinea dintre ceea ce se spune si ceea ce se aude este necesar reformularea.
n funcie de situaie, se pot contura diferite tipuri de reformulri: de la cele care redau
elemente importante ale discursului, la cele care-l sintetizeaz
Este necesar ca cellalt s fie secondat n discursul su si nu anticipat. Senzaia de
contact autentic presupune respectarea spaiului personal si a capacitii reciproce de
negociere cu propriile experiene.
Nevoia interlocutorului de a anticipa, ca si cum ar cunoaste strile vorbitorului, este
resimit ca o form de tutelare, de situare dominant a-toate-cunosctoare.
Comunicarea autentic se susine pe capacitatea creativ de a prsi schemele
cognitive si chiar pe cele afective personale n sperana de a tri realitatea ntr-o
manier diferit, apropiat de modul n care o resimte interlocutorul.
Pg.155
123. Din perspectiva comunicrii cu sine, Eul personal este alctuit din elemente
precum:
a. eul fizic;
b. eul mental;
c. eul restructurat;
d. eul observator.
a.
b.
c.
d.
a+b+c+d
a+c+d
b+c+d
a+b+d
ANS:D
Prin tehnica meditaiei, ca cercetare sistematic a propriei constiine, se constat faptul c
Eul personal este alctuit din elemente precum:
eul fizic, care este reprezentat graie informaiilor proprioceptive, kinestezice etc.;
eul mental, care este alctuit din reprezentri, imagini generate de stimuli fizici sau
psihici, trecui sau actuali;
eul observator, ceea ce rmne atunci cnd activitatea eului fizic si a celui mental sunt
suspendate. Numai la acest nivel, diferena dintre subiect si obiect este abolit si
experimentarea existenei devine i-mediat prin subiect si nu mediat prin obiect.
Pg. 161

124. Comunicarea cu sine:

a. este o cale de experien personal, empiric, fr corelate cultural doctrinare;
b. presupune abolirea funciilor reflexive ale contiinei;
c. se refer la sentimentul plenar al fiinei, graie unei perspective holiste,
experieniale, asupra lumii.
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c
ANS: A
Comunicarea cu sine devine, n aceast perspectiv, o cale de experien personal,
empiric, fr corelate cultural doctrinare, pe care, tocmai prin abolirea funciilor
reflexive ale constiinei, le exclude. Ceea ce include este sentimentul plenar al fiinei,
graie unei perspective holiste, experieniale, asupra lumii. ntemeierea etic a raportului
cu cellalt devine exemplar iar capacitatea de acceptare a diferenei, prin beneficiul
asemnrii, maximal.
Pg. 162
125. Pluralul politeei:
a. reprezint invocarea unui context grupal ntr-unul de comunicare binar;
b. se constituie prin invocarea terului;
c. origineaz n imperiul roman dintr-un context administrativ;
d. se ntemeiaz pe nevoia individului de a nu se afla singur n compania
strinului, resimit ca potenial periculos.
a. b+c
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. a+c+d
ANS: C
n raport cu problematica oedipian, se remarc dou contexte eseniale de comunicare: cea
care trimite la binomul originar cuplul si cea care trimite spre ter, multiplul grupul.
Trecerea de la un context la cellalt a fost marcat cultural prin norme de raportare la alter,
precum politeea. n definitiv, normele comportamentale ale politeei reprezint, n mod
originar, invocarea unui context grupal ntr-unul de comunicare binar. Instituirea spaiului
personal, funcia fundamental a politeei, se face prin invocarea terului. n ciuda faptului
c pluralul majestii, transferat n normele politeei, s-a nscut n imperiul roman dintr-un
context administrativ, se ntemeiaz pe nevoia individului de a nu se afla singur n
compania strinului, resimit ca potenial periculos. Aceeasi funcie o ndeplineste si
pluralul modestiei. Att cellalt strin ct si noi devenim domniile noastre, o mulime.
Comunicarea politicoas pune n raport dou grupuri si nu doi indivizi. Terul constituie spaiul
de protecie n faa instabilitii, n primul rnd reprezentative, a strinului. Relaia binar,
matrice originar relaional, este ncrcat cu sedimente afective, care i ngreuneaz
gestiunea: n raportul binar sunt trite extremele afective cu potenial traumatic.
Pluralul politeei constituie o defens, articulat cultural, contra necunoscutului relaional: nu
trebuie ca n faa strinului s te afli singur, precum va fi fost n raport obiectul originar, cu
mama. n context teriar, pericolul este limitat dup cum tatl, primul ter a redistribuit, pe
msura prezenei acestuia (psihice) n relaie cu copilul, echilibrul dinamic. Se poate trece de
la pluralul politeei la singularul familiar numai dup ce perioada de securizare reciproc a
fost epuizat si pericolul oricrui tip de agresiune psihic a fost minimizat. n msura n care
individul se simte insecurizat fa de cellalt, chiar dac raportul a fost stabilizat, va continua
s invoce terul, prin adresarea politicoas. Comportamentul politicos induce, n acest caz,
distan (scopul extrem protectiv al individului politicos). Exist tendina ca distana s fie
anulat rapid prin nevoia de adresare natural, relaxat, care a cptat si expresie
vestimentar. Stilul cool, care propune o vestimentaie de spaiu intim unui context public,
este o reacie la distana afectiv, normativ, care nstrineaz individul, ncepnd din
perioada sa de dezvoltare timpurie. Naturaleea comunicrii autentice, nlocuit cu distana,
cu represia afectiv dictat de principiul datoriei, este restituit prin relaxarea afectiv n care
cellalt este din primul moment tu si spaiile personale sunt restrnse. Este o manier de
reacie compensatorie, frecvent defensiv si reparatorie pentru tulburarea capacitii de
comunicare autentic.
Pg. 166
126. Printre motivaiile nevoii de a fi n cuplu se afl:
a. capacitatea de trire fericit solitar;
b. renaterea afectiv;
c. descoperirea identitii i a sensului personal;
d. compensarea frustrrilor inevitabile produse de cotidian;
e. echilibrarea i mplinirea.
a.
b.
c.
d.
e.
b+c+d
a+b+c+d
a+b+c+d+e
b+c+d+e
a+b+c
ANS: D
5.1. Comunicarea n cuplu
ntlnirea de cuplu, cea amoroas, este un context care permite studiul tuturor
componentelor implicate n comunicare: de la elecie, la niveluri de comunicare si rezultate.
Relaiile de cuplu sunt indicative pentru maniera de comunicare ntruct reflect maniera
personal de elaborare a influenelor fundamentale ale celorlali: n relaia intim, de cuplu,
fiecare individ se comport conform cu ceea ce a putut s fac din ceea ce au fcut prinii
cu el. Este vorba, prin urmare, de confluena dintre istoria personal si ordinea pe care
individul a putut s o confere acesteia. Palierul imaginar, fundamentat prin nevoie si dorin,
creeaz premisele alegerii dar si pe cele ale dificultilor vieii de cuplu. Motivaiile nevoii de
cuplu sunt multiple: incapacitatea de trire fericit solitar, renastere afectiv, descoperirea
identitii si a sensului personal, compensarea frustrrilor inevitabile produse de
cotidian, echilibrare si mplinire. La cellalt pol, exist si motivaii ale respingerii vieii n
cuplu: infern sufocant al datoriei, al controlului, agresiunii si nefericirii. Comunicarea de cuplu
si produce dinamica prin cele dou categorii de motivaii.
Pg. 167-168
127. Printre motivaiile respingerii vieii n cuplu se afl:

a. sentimentul infernului sufocant al datoriei;
b. senzaia incacceptabil de control exercitat de partener;
c. senzaia inacceptabil de agresiune exercitat de partener.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+b
ANS: B
Motivaiile nevoii de cuplu sunt multiple: incapacitatea de trire fericit solitar, renastere
afectiv, descoperirea identitii si a sensului personal, compensarea frustrrilor inevitabile
produse de cotidian, echilibrare si mplinire. La cellalt pol, exist si motivaii ale respingerii
vieii n cuplu: infern sufocant al datoriei, al controlului, agresiunii si nefericirii.
Comunicarea de cuplu si produce dinamica prin cele dou categorii de motivaii.
Pg. 168
128. Prima ntlnire (comunicarea de cuplu):

a. declanaz o stare de orientare n care se tatoneaz tririle generate de
interlocutor;
b. reprezint o secven generatoare de tensiuni;
c. presupune ncearcarea de clasificarea celuilalt n bun sau ru, pentru a-l
evita sau a declana strategii de apropiere.
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c
ANS: A
Orice ntlnire cu un necunoscut debuteaz cu o stare de alert, un gen de reflex de
orientare, pe care etologia l consider inerent tatonrii oricrui alt individ care intr n
spaiul vital personal. Sursa strii de alert const n necesitile autoconservative ale
individului si, n primul rnd, n cele legate de securizare. n debutul oricrei ntlniri, strinul
trebuie meninut la o distan afectiv suficient pentru a nu face efracie n sistemul
defensiv. Strinul este cercetat cognitiv dar mai ales afectiv, ceea ce conduce la constituirea
primei impresii. Prima impresie conteaz n msura n care este rezultatul structurrii
unui portret intern al strinului, elaborat n primul rnd sub aspect afectiv (secundar
cognitiv), care va manifesta o influen important asupra relaiei. Prima impresie este
important si n msura n care fixeaz 110 reciproc poziii care se constituie n forme de
stabilitate ale relaiei, care, cu greu pot fi fundamental remaniate ulterior. De aici si miza
primei ntlniri, care ofer momentele propice pentru exprimarea modului n care individul se
poate lsa perceput.
Pg. 168
Pericolul este apreciat graie unor senzaii cunoscute care au avut o valoare adaptativ n
situaii precedente. Starea de alert se schimb ntr-o stare de defens abitual dac strinul
este simit ca antipatic si conduce la o form de relaxare dac este simpatic. Starea de
orientare este, pe fond, o stare de inhibiie n care se tatoneaz tririle generate de
interlocutor n scopul de a-l clasifica n bun sau ru, pentru a-l evita sau a declansa
strategii de apropiere. Se observ reflexul, inerent primei faze, de a opera delimitri
afective polare, care, pe msur ce relaia devine mai elaborat, s devin treptat nuanate.
Rmn ns ca extreme, fundamental derivate din raportul iniial dintre oameni, dou tipuri de
relaie: prietenos cald si distant rece.
Pg. 169
Prima ntlnire, prin faptul c reprezint o secven generatoare de tensiuni, a fost cultural
sedimentat sub forma unor comportamente precum cele ale ospitalitii, bunelor maniere,
cu ntreaga suit de practici: darul, bunvoina, conduitele de submisie etc. Este posibil ca
reprezentativ, pentru prescripiile sedimentate cultural ale comunicrii n cadrul primei
ntlniri, pe fondul tensiunilor generate de situaie, s fie raportul dintre ostilitate si
ospitalitate. ....................................................................................................................Pg. 170
De aceea, prima ntlnire este, pe fond, un proces inconstient de clasificare a celuilalt,
conform manierei n care suscit ventilarea diferitelor coninuturi interne. Clasarea
interlocutorului si alocarea unor caracteristici de raport personal reprezint nivelul profund al
percepiei, dincolo de statutul si rolul cu care se recomand acesta, graie mediului cultural.
Chiar dac societatea propune un inventar de roluri si statuturi, identitatea celuilalt este
deteminat de specificul personal al interlocutorului si, la acest nivel, se produc determinanii
de esen ai comunicrii. De exemplu, profesorul este o reprezentare pe care orice student
a construit-o n ntreaga sa istorie si este reactivat n ntlnirile actuale.
Profesorul condenseaz, pentru student, ipostaze ale autoritii si relaiei cu limita,
ncepnd cu modelul oferit de prini, trecnd prin suita de persoane semnificative (care au
contat afectiv pentru individ), investite cu ascenden.
Pg.170
110
n ordinea conceptului imprinting, ntiprire, care este descris de etologi ca reacie preferenial a puiului fa de
mam (sau substitute) n primele momente dup nastere, prin care se produce o asociere stabil si relaie
privilegiat.
Subsol - Pg. 168
129. Obediena:
a. are ca surs plcerea de a fi judecat, respins, ndeprtat;
b. are ca surs nevoia de a menine relaia cu preul ocultrii caracteristicilor de
prestan;
c. este o form de control a limitelor relaiei prin care se evit abandonul.
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c
ANS: C
Obediena are ca surs nevoia de a nu fi judecat, respins, ndeprtat si de a menine
relaia cu preul ocultrii caracteristicilor de prestan . Sub acest aspect este o form
de control a limitelor relaiei, prin obedien individul nu va fi abandonat.
Pg. 172
130. Din perspectiva comunicrii nonviolente, unica schimbare posibil a lumii sub
aspectul violenei se poate petrece numai:
a. n spaiul intern al propriei persoane;
b. prin condiionarea i schimbarea persoanelor care ne agreseaz;
c. prin exersarea compasiunii fa de sine.
a. a+b
b. a+c
c. b+c
ANS: B
De aceea, afirm Rosenberg, primul scop al comunicrii nonviolente este dezvoltarea
compasiunii fa de propria persoan. Aproape orice comportament violent are ca surs o
form interioar de violen, de atac intern. De aceea, dezvoltarea compasiunii fa de
lume nu poate ncepe dect prin amorsarea compasiunii fa de lumea intern, fa de
propriul proiect de identitate, de tarele, frustrrile si visele personale.
Unica schimbare posibil a lumii sub aspectul violenei se poate petrece numai n spaiul
intern al propriei persoane si numai prin exersarea compasiunii fa de sine (nu a
supracompensrii lipsei de afeciune, care produce violen revendicativ).
Pg. 108
Marshall Rosenberg (n.1934)

131. Scenariul imaginar care constrnge individul la violen interioar are

urmtoarele secvene:
a. expresia nevoilor i dorinelor genereaz neaprat dezaprobarea celuilalt
(persoan semnificativ);
b. expresia nevoilor i dorinelor genereaz neaprat aprobarea celuilalt (persoan
semnificativ);
c. dezaprobarea este o form de pedeaps care, iniial exterioar, devine intern
i produce culpabilitate.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
ANS: C
Indivizii se simt, n genere, constrnsi s rmn ntr-o nis destinal pauper, n care nu
simt sens si satisfacie, din motive precum obinerea aprobrii, evitarea pedepsei si a
vinoviei. Exist un gen de cauzalitate vicioas n raportul dintre dorine si vinovie.
Scenariul imaginar care constrnge individul la violen interioar are urmtoarele secvene:
1. expresia nevoilor si dorinelor genereaz neaprat dezaprobarea celuilalt
semnificativ;
2. dezaprobarea este o form de pedeaps care, iniial exterioar, devine intern si
produce culpabilitate.
Comunicarea nonviolent, cu sine, presupune analiza acestei cauzaliti vicioase si
ncercarea de surprindere a caracterului su imaginar care este, pe fond, susinut de nevoia
individului de a fi iubit si respectat. Este ns confundat respectul veritabil cu cel condiionat.
Individul nelege c poate fi iubit numai dac si exprim, n cel mai bun caz, unele nevoi si
le reprim pe celelalte. Determinismul afectiv este simplu: eu nu sunt iubit dac m exprim
asa cum simt clivajul afectiv este deja bine instalat iar compasiunea de sine absent;
rmne mai important grija fa de cellalt si de nevoile sale de control.
Pg. 111
132. n ordinea comunicrii de cuplu, raportul dintre partenerul actual (aa cum este
resimit la prima ntlnire) i structurile interne de relaie semnificative, poate fi de:
a. similaritate-continuitate;
b. similaritate-noutate;
c. diferen-opoziie;
d. diferen-noutate.
a.
b.
c.
d.
a+b+d
a+b+c+d
b+c+d
a+c+d
ANS: D
5.1.2. Alegerea partenerului.....................
nc din prima ntlnire, se opereaz selecia partenerilor care corespund propriilor interese
identiiare si se raporteaz la tiparele de relaie predilect exersate n istoria personal.
Raportul dintre partenerul actual (asa cum este resimit la prima ntlnire) si structurile
interne de relaie semnificative, poate fi de similaritate-continuitate, de diferenopoziie sau diferen-noutate. n toate cazurile, selectarea relaiei se face prin reperele
implicite ale fondului de relaii semnificative, generate de primele ntlniri cu cellalt
(prinii). Pg. 173
133. Conform perspectivei psihanalitice, care sunt forele care se opun principiului
plcerii:
a. realitatea;
b. pulsiunea;
c. conflictele i sciziunile din psihism.
a. b+c
b. a+c
c. a+b+c
ANS: B
5.1.2. Alegerea partenerului
Pg. 173
Freud s-a apropiat (prelund termenul de principiul plcerii) de constatrile lui Gustav T. Fechner,
fondatorul psihofizicii. Autorul din Leipzig considera c orice miscare psihofizic care trece pragul
constiinei este nsoit de plcere n msura n care tinde spre stabilitate deplin si de neplcere dac
se ndeprteaz de nivelul care asigur stabilitatea. De aceea, aparatul psihic are tendina de a
menine la un nivel ct mai sczut, sau cel puin constant, cantitatea de excitaie. n aceast ordine,
principiul plcerii poate fi dedus din principiul constanei.
Dac, ns, principiul plcerii ar domina, majoritatea proceselor psihice ar trebui s fie
nsoite de plcere; acestei tendine i se opun anumite fore si circumstane precum:
realitatea principiul plcerii este nlocuit, sub influena instinctelor de conservare, de
ctre principiul realitii, care impune amnarea plcerii. Realitatea nu permite obinerea
imediat a plcerii, ntruct individul trebuie s in cont de trebuinele celuilalt;
conflictele si sciziunile din psihism, pe msur ce se consolideaz personalitatea si
eul si se trece la modaliti mai coerente de organizare. Anumite instincte devin
incompatibile cu alte instincte. De aceea, orice senzaie de neplcere nevrotic este una
de plcere care nu poate fi resimit ca atare: plcerea si neplcerea ca senzaii
constiente sunt dependente de eu.
Pg. 174-175
134. Conform viziunii lui Freud, n care contexte principiul plcerii este anulat :
a. nevroza traumatic;
b. joaca copiilor;
a. a+b
b. a
c. b
ANS: A
Cea mai frecvent senzaie de neplcere se datoreaz fie presiunii exercitate de instinctele
nesatisfcute, fie de factorii externi. Freud a trecut n revist situaiile n care principiul
plcerii este anulat:
Nevroza traumatic: prezint un tablou psihic de dezorganizare general. Viaa oniric a
bolnavului traumatizat l readuce permanent n situaia de accident ca si cum individul este
fixat psihic de traumatism. Dac visul ndeplineste dorine si ar trebui s fie organizat dup
principiul plcerii, nseamn c funcia visului este perturbat si exist anumite tendine
masochiste.
Joaca copiilor: este vorba despre copilul cu mosor, nepotul lui Freud si obiect de studiu.
Gnditorul vienez a constatat c de fiecare dat cnd mama sa pleca, copilul arunca un
mosor dincolo de ptuul n care era asezat, pentru a-l trage napoi de captul aei si a se
bucura vizibil. Copilul repeta, ntr-o manier activ, separarea de mam, pierderea
acesteia, abandonul, n ncercarea de a elabora trirea traumatic a separrii. Pentru c
renunase la o revendicare instinctual, ca achiziie cultural, copilul se despgubea
punnd n scen dispariia si apariia mamei. Relaia dintre principiul plcerii si repetiia unui
eveniment dureros ar putea fi trecerea de la pasivitate, impus de realitate, la activism, prin
joc. Jocul ar putea nsemna ncercarea copilului de a domina situaia, de a face simbolic pe
mama sa s dispar, dup bunul su plac. Tendina de a asimila un eveniment dureros si de
a-l domina nu poate fi explicat de Freud n ordinea principiului plcerii. Prin joc, copilul se
elibereaz de intensitatea impresiei, chiar dac este neplcut......................... ..... .. Pg. 175
135. Ajustarea distanelor afective n comunicarea de cuplu se face prin jocul

permanent dintre:
a. dominare-obedien;
b. rigiditate-flexibilitate;
c. bucurie-tristee;
d. putere-slbiciune.
a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d
ANS: D
Viaa de cuplu pune n eviden capacitatea de adaptare a individului la aspectele polare si
deseori dramatice ale vieii sale interioare. Este un adevrat dans pe muchie de cuit n
care individul risc s fie rnit115. Dinamica relaiei de cuplu presupune nscrierea reciproc
ntr-o miscare permanent care, dac este ncetinit sau stopat, conduce inevitabil la
nefericire si deseori la separare. n cuplu se produce o miscare reciproc, pulsatorie, de
apropiere-deprtare din spaiul personal si spaiul mprtsit, n vederea tatonrii momentului
de echilibru ntre sine si alter. Metafora pe care Kahlil Gibran o propune n Profetul este
exemplar: [...] inei-v alturi dar nu chiar asa de aproape cci coloanele templului sunt
nlate la o anumit distan iar stejarul si chiparosul nu cresc unul la umbra celuilalt116.
Viaa de cuplu solicit sub aspectul gsirii distanei optime, a coloanelor (afective) ale relaiei:
aceast distan nu este fix, ci presupune o continu dinamic de ajustare. Ajustarea se
face prin jocul permanent dintre dominare-obedien, rigiditate-flexibilitate, bucurietristee, putere-slbiciune, ntr-o reflectare reciproc de cauze si efecte care conduc la triri
bulversante sau extatice.
Pg. 178
115
116
J. Welwood, Psihologia trezirii, EFP, Bucuresti, 2006, pp. 223-270.

K. Gibran, Profetul, Editura Orion, p. 12
John Welwood
Khalil Gibran
( 1883- 1931)

136. Care sunt funciile psiho-sociale ale idealului:

a. coaguleaz i menine reeaua social, imprimnd sens comun;
b. anim orice dragoste i este vectorul exemplar de comuniune;
c. fundamenteaz axiologic.
a.
b.
c.
d.
b+c
a+c
a+b
a+b+c
ANS: D
Dragostea, substana comunicrii n cuplu, multitudinea de accepiuni personale, produc
elementele de structur ale tramei fantasmatice care acoper cuplul si partenerul.
Fenomenul ndrgostirii este neles, din perspectiv psihanalitic, n raport cu problematica
idealului. A fi ndrgostit nseamn a avea o msur direct a propriului ideal: pe cellalt-iubit
ca excelen individual. Geneza idealului pune problema existenei individului n cultur, a
dinamicii valorii, n genere. Idealul, fundament axiologic, coaguleaz si menine reeaua
social, imprimnd sens comun. Nevoia de identificare, prin intermediul idealului pe care
cellalt l ntruchipeaz, este vectorul fundamental al destinului uman. Idealul anim orice
dragoste si este vectorul exemplar de comuniune. Cu toate acestea, comuniunea se face
graie idealului intern al fiecruia si sub acest aspect idealizarea ndeprteaz de partener.
n consecin, nevoia proprie de perfeciune este aruncat asupra persoanei iubite.
Cellalt-iubit, prin idealizare, pune problema raportului fundamental dintre sine si alter, dintre
Narcis si Pigmalion.
Pg. 180
137. n viziunea psihanalitic a comunicrii de cuplu, iubirea pasional:
a. nu se petrece ntre doi individizi, ci ntre acelai individ n dou ipostaze;
b. constituie una dintre strile n care noi suntem cei mai nchii n faa lumii;
c. este un exerciiu de srcire a Eului n favoarea obiectului iubit.
a.
b.
c.
d.
a+b
b+c
a+c
a+b+c
ANS: D
Exist o incompatibilitate funciar ntre atotputernicie si druire de
sine. Prin idealizarea celuilalt, din iubirea pasional, se menine o
lume a plenitudinii, graie sacrificiului figurii reale a partenerului
care ncepe relaia prin a fi o ipostaz a Eului, un dublu personal,
un suflet pereche. ndrgostitul se regseste identic n cellalt-iubit, care nu-i tulbur lumea
perfeciunii sale cu diferene incceptabile. n definitiv, iubirea pasional nu se petrece ntre
doi individizi, ci ntre acelasi individ n dou ipostaze. Atunci cnd iubim pasional pe
cineva iubim de fapt tot ceea ce este mai nalt si mai frumos (n ordinea lumii n care trim) n
noi. Ca si cum l aducem imaginar pe iubit nuntrul nostru, pentru a ne arunca n persoana
acestuia. Starea de iubire pasional este, paradoxal, una dintre strile n care noi suntem
cei mai nchisi n faa lumii. Se creeaz n iubirea pasional un gen de sistem nchis n
care Eu exist si n obiectul iubit. Iubirea pasional este un exerciiu de srcire a Eului
n favoarea obiectului iubit, ca si cum zgazurile iubirii de sine s-au rupt pentru a umple
persoana celuilalt. Situaia este critic pentru Eu, cel srcit, ntruct ntreaga sa agoniseal
de iubire a fost delegat celuilalt. Cellalt devine unica surs de hran afectiv pentru Eu: nu
poate supravieui fr obiectul iubit pasional pe care l-a mpodobit cu calitile pe care si le
dorise cel mai mult, precum Pigmalion cu a sa Galatee.
Pg. 181
138. ntr-un cuplu fericit:

a. prin comunicare se ncearc cunoaterea Celuilalt, a problemelor i
expectanelor sale;
b. mesajele nu sunt contradictorii iar decalajul dintre palierul analogic i cel
digital este minim;
c. comunicarea este represiv: nu se verbalizeaz strile i nevoile vitale ale
partenerilor.
a. a+c
b. a+b
c. a+b+c
ANS: B
Redm ideile eseniale ale inventarului caracteristicilor comunicrii n cupluri fericite
-nefericite dup cum a fost realizat de R. Muchielli (Psychologie de la vie conjugale, ESP,1973, p.72.)
Pg. 184

139. ntr-un cuplu nefericit:

a. prin comunicare se refuz ofensiv i defensiv cunoaterea Celuilalt;
b. comunicarea permite expresia real a tririlor, indiferent de coloratura acestora;
c. mesajele reflect fenomenul de duble-bind: decalaj masiv ntre ceea ce se
declar i modul n care se triete declaraia;
a.
b.
c.
d.
a+b
b+c
a+b+c
a+c
ANS: D
Pg. 184

140. ntr-un cuplu fericit:

a. problemele din cuplu sunt discutate i precizate, fr implicaii asociative
ale ntregii relaii;
b. cellalt este considerat amenintor ca personalitate i, de aceea, existena
relaiei este condiionat de modificri ale personalitii i comportamentului.
ANS: A
Pg. 184

141. ntr-un cuplu nefericit:

a. Problemele nu pot fi precizate fr a angrena ntreaga relaie i a o pune sub
semnul ntrebrii;
b. cellalt este acceptat condiionat ca personalitate, dar necondiionat ca partener:
alteritatea este acceptat i nu conduce la ruperea relaiei.
ANS: A
Pg. 184

142. Coform psihanalistului Donald Winnicott, pentru ca un copil s se poat dezvolta

echilibrat trebuie ca mama sa s fie:
a. foarte bun;
b. suficient de bun;
c. distant.
ANS: B
Donald Winnicott a propus conceptul de mam suficient de bun prin care s exprime
capacitatea unui printe de a-i acorda copilului spaiul necesar individurii. n cazul n care o
mam se doreste a fi foarte bun, este o consecin a propriilor nevoi reparatorii.
Comportamentul unei mame foarte bune conduce frecvent la meninerea unei permanente
presiuni asupra copilului si la crearea unui reflex de fond de defens n faa celuilalt. Copilul
resimte c trebuie s-si ajute mama s fie foarte bun prin reusita sa, conform criteriilor
personale ale mamei. Criteriile copilului rmn acoperite de nevoile mamei astfel nct se
creeaz senzaia c orice partener() este un potenial agresor al propriilor interese vitale,
care, pe de alt parte, nu pot fi afirmate fr ajutorul celuilalt.
Pg. 185
Donald Woods Winnicott (18961971)
143. Grupul, n forma sa restrns de criteriul interaciunii directe:

a. este un ansamblu de indivizi:
b. presupune aderarea la un set de reguli (in)formale;
c. presupune angajarea ntr-o activitate comun.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+c
ANS: B
5.2. Comunicarea n grup/organizaie ...............................................................
Pg. 186
Interaciunile specifice grupului pot fi surprinse ncepnd de la trei persoane si pn n jurul
volumului de douzeci si cinci de indivizi. Acest plafon este relativ capacitii reciproce a
membrilor grupului de a comunica direct, imediat. Prin urmare, grupul, n forma sa restrns
de criteriul interaciunii directe, este un ansamblu de indivizi care, normai de un set de
reguli (in)formale, sunt angajai ntr-o activitate comun
Pg. 187

144. Structura grupal este meninut graie a trei forme de relaie i comunicare:
a. dependen;
b. apropiere;
c. deprtare-agresiune;
d. lips.
a.
b.
c.
d.
a+b
a+c
b+c
a+b+c
ANS: D
Diferitele direcii de comunicare reele de comunicare determin capacitatea real,
material de comunicare ntre membrii grupului si lanseaz interogaii privind definirea
structurii grupului si a rolului dinamic al membrilor si.
Structura grupal este meninut graie a trei forme de relaie si comunicare:
dependen fa de un lider de la care se solicit protecie si facilitarea satisfacerii
propriilor nevoi;
apropiere datorit consolidrii de relaii pozitive de nelegere si sprijin reciproc;
deprtare-agresiune reacia de aprare prin fug sau prin atac generat de
insecuritate.
Pg. 188
145. Liderul autocratic:

a. este cel care decide singur;
b. nu se refer dect la sine i nu la grup;
c. asigur o conducere resimit ca autoritar just, nelegtoare, bun, care confer un
sentiment de protecie i securitate.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+b
ANS: C
1. Liderul autocratic tiranul este cel care decide singur, dicteaz, nu se refer dect la
sine si nu la grup, d ordine, nu particip la munc. Este cel care impune reguli ntr-o
manier (resimit ca) nedreapt. Este autoritatea n ipostaza sa dur, virulent, dificil de
acceptat din pricina efectelor narcisice negative. Mesaje paraverbale ale liderului autocratic
indic faptul c ceea ce conteaz cu adevrat este numai propria persoan iar sarcina este
important pentru c gratific propriile nevoi; ceilali nu conteaz ca individualiti si nici ca
grup; sunt executani, prelungiri ale modului su de raportare la sarcin.
Pg. 189

146. Liderul democratic:

a. explic, anim grupul;
b. d ordine, nu particip la munc.
c. particip, se consider parte a grupului.
a. a+c
b. b+c
c. a+b
ANS: A
2. Liderul democratic patriarhul explic, anim grupul, particip, se consider parte a
grupului. Asigur o conducere resimit ca autoritar just, nelegtoare, bun, care confer
un sentiment de protecie si securitate, spaiu personal fiecrui individ, membru al unei
echipe din care el nsusi face parte, ndeplinind sarcini. Valorile implicite ale liderului
democratic susin relaiile interpersonale, creativitatea si importana poziiei fiecruia. Un
astfel de comportament permite individuarea si conduce spre consolidri narcisice favorabile.
Pg. 191
147. Liderul neimplicat:
a. susine relaiile interpersonale, creativitatea i importana poziiei fiecrui membru al
grupului;
b. reprezint o autoritate slab, absent, retras;
c. nu ajunge s coaguleze efortul colectiv, pentru c se retrage dup ce a indicat
sarcina, ntrerupnd orice fel de comunicare.
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b
d. b+c
ANS: D
3. Liderul neimplicat, dezinteresat (conducere lax): reprezint o autoritate slab, absent,
retras, care nu ajunge s coaguleze efortul colectiv, pentru c se retrage dup ce a
indicat sarcina, ntrerupnd orice fel de comunicare. Este o situaie de absen a
autoritii, cu efecte similare preaplinului autoritar autocratic. Lipsa modelului normativordonant poate conduce spre relaii discreionare, cu efecte nocive. Mesajul implicit, definiie
lansat celuilalt de ctre liderul neimplicat, este: tu nu existi pentru mine. Performana si
nivelul de satisfacie sunt sczute si genereaz tensiuni descrcate, n lipsa sefului, att in
interiorul grupului (prin apariia de vinovai), ct si n exterior.
Pg. 192
148. Dac grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante presiuni externe,
care este stilul de conducere adecvat:
a. autoritar;
b. democratic;
c. neimplicat.
ANS: A
Performana grupului se afl n relaie cu stilul de conducere, care este determinat de
mesajele paraverbale de confirmare, venite din partea liderului. n cazul stilului de
conducere democratic, performana este comparativ mai bun, si, de aceea, pare adecvat
majoritii organizaiilor. Dac ns grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante
presiuni externe, conducerea autoritar poate s fie adecvat: agresivitatea generat intern
poate s contra-investeasc tensiunea continu din exterior.
Pg. 192
149. Stilul de conducere:

a. este un rezultat al capacitilor adaptative ale individului aflat ntr-un context
grupal;
b. nu poate fi fabricat prin corecii cognitive;
c. este exprimat prin dispoziiile afective, caracteriale i cognitive.
a.
b.
c.
d.
a+c
a+b
b+c
a+b+c
ANS: D
De aceea, stilul de conducere este un rezultat al capacitilor adaptative ale individului
aflat ntr-un context grupal. Ca expresie a personalitii, stilul de conducere nu poate fi
fabricat prin corecii cognitive, poate fi numai exprimat prin dispoziiile afective,
caracteriale si cognitive, n ansamblu.
Pg. 193
150. Care sunt formele de reaciilor a indivizilor fa de fenomenul grupal al

uniformizarea atitudinilor:
a. conformism;
b. nehotrre;
c. rebeliune.
a.
b.
c.
d.
a+b+c
b+c
a+b
a+c
ANS: A
5.2.2. Perspectiva intrapsihic asupra grupului .............................................................Pg. 193
Uniformizarea atitudinilor este un fenomen prezent n orice grup si presupune o dispunere
dinamic a reaciilor indivizilor:
conformisti, care alctuiesc majoritatea si ntemeiaz atitudinea grupal;
nehotri, care oscileaz ntre perspectiva personal si cea grupal;
rebeli, care sunt subiectul continuu al coreciilor conformistilor.
Rebelii se resimt nocivi ordinii si echilibrului grupal. Fiecare grup are un specific dinamic si un
nivel de constan, de palier, al tensiunii. Cu ct nivelul abitual al tensiunii este mai mare,
cu att tulburrile produse de atitudini ne-ordonate sunt mai importante.
Pg. 194-195

Paradigme ale comunicrii

Paradigma
structural
- propune un model asupra comunicrii care se centreaz pe

palierul intrapsihic, respectiv asupra personalitii,
precizndu-i relevana major asupra fenomenului studiat. (Freud)
Paradigma
tranzacional
- orienteaz interesul ctre palierul interpersonal, interacional,

respectiv asupra modalitilor de codare-decodare ale mesajului,
fr ns a eluda dimensiunea intrapsihic. Elementele eseniale
ale comunicrii se situeaz la nivelul de coninut al mesajului, n
timp ce structura intern a individului devine secundar
( Berne)
Paradigma
relaional
- se ntemeiaz pe supoziia potrivit creia elementul central de

studiu l constituie relaia dintre indivizi, n timp ce elementele
structurale de personalitate sunt un epifenomen. Esena oricrei
fiine, elementul determinat psihogenetic, este relaia pe care
individul o ntreine cu mediul su.
Paradigma
fenomenologic
- reprezint o alt manier de glisare din modelele intrapsihice spre

cele intersubiective, relaionale. Cu toate acestea, individul este
prezent ntruct sublinierea aspectelor interelaionale se face
cu includerea fenomenelor actuale intrapsihice. Aceast
paradigm este relaional numai n msura n care nu acord
importan
istoriei
dinamicii
intrapsihice,
ci
actualitii
intenionale...............
Perspectiva fenomenologic presupune raportarea la individ prin
prisma lumii sale, speciale, ireductibile.

REFULAREA
INTROIECIA
(DE) NEGAREA
FORMAIUNEA
REACIONAL
IZOLAREA
PROIECIA
Mecanisme de aprare
este operaia prin care sunt respinsi si meninui n inconstient reprezentani pulsionali.
Este un proces psihic universal, deoarece se afl la originea inconstientului ca
domeniu separat de restul psihismului. Condiia refulrii este ca scopul pulsional s
provoace neplcere n loc de plcere. Satisfacerea pulsiunii supus refulrii este
posibil si produce plcere, ns genereaz neplcere n raport cu alte exigene.
Devine motiv al refulrii neplcerea care are o for mai mare dect plcerea
satisfacerii
este mecanismul prin care obiectele sunt trecute, n mod fantasmatic, din
exterior n interior. Limita dintre exterior si interior are ca prototip corpul si
raportul dintre stimuli externi (de al cror efect se poate scpa printr-o aciune motrice)
si stimuli interni (a cror excitaie nu se poate diminua prin aciuni motorii). De aceea,
introiecia se fundamenteaz pe ncorporare, ca prototip corporal al mecanismului.
Introiecia nu se opreste ns la limita corporal, ci se refer la ntregul aparat psihic,
prin faptul c sunt aduse n Eu obiecte externe. Pe fond, personalitatea constituie un
sediment intern de obiecte (sentimente, caliti, atitudini etc.), din inventarul
ntlnirilor destinale semnificative, produs si prin introiecie. Introiecia reprezint
prototipul identificrii, care presupune asimilarea unui aspect al obiectului si
transformarea pe baza sa.
reprezint mecanismul prin care individul neag dorine, gnduri, sentimente refulate
si de care se apr considernd c nu-i aparin: S nu mi spunei c este dorina
mea s plec de aici! imediat dup formarea unui gnd, este trit conflictual si refuzat.
este o atitudine, comportament, trstur de caracter opus dorinei refulate,
constituit ca reacie mpotriva acesteia. De exemplu, pudoarea exagerat ca reacie
la marcate tendine exhibiioniste refulate sau comportamentul compulsiv de curenie
ca reacie la dorina de murdrie. Pentru a se putea opune dorinei refulate,
formaiunea reacional ca un contrasimptom trebuie s beneficieze de un curent
de investiie de for egal cu cel al dorinei refulate. Formaiunea reacional
desvrseste lucrarea refulrii, pe care o ntreste sub forma unor trsturi definitive,
a unei aprri mereu activate, ca o permanent contrainvestire. Acest mecanism
fundamenteaz formarea majoritii trsturilor de caracter (cel mai specific fiind
caracterul obsesional). Personalitile accentuate sunt definite de caractere patologice
care au drept scop meninerea refulatului.
este mecanismul prin care reprezentri, cuvinte, comportamente sunt separate de
lanurile lor asociative. Toate procedeele care induc o ntrerupere n succesiunea
reprezentrilor sunt folosite pentru a izola: pauze n fluxul gndirii, ritualuri, formule
care in de limbajul de lemn. Individul izoleaz reprezentrile printr-o pauz n care
percepia sau activitatea pare suspendat: Am uitat ceea ce doream s spun!.
Izolarea este un mod arhaic de aprare contra pulsiunii, prin interdicia atingerii. Prin
izolare, interdicia atingerii, care era iniial atingerea corporal, iradiaz asupra
atingerii reprezentrilor. Subiectul nu permite anumitor gnduri s intre n contact
asociativ cu altele. Subiectul si aminteste o situaie traumatic dar nu si afectele trite.
Orice ncercare de recorelare ntre eveniment si afect este sortit esecului, prin fora
unei contrainvestiii. Prototipul normal al izolrii l constituie gndirea logic.
Raionamentul este expresia izolrii dintre asociaiile raionale si cele afective: individul
gndeste la rece. De aici si funcia altor mecanisme precum intelectualizarea,
abstractizarea, raionalizarea, prin care sentimentele sunt izolate pentru ca individul s
triasc la nivelul cognitiv, ordonat.
este cel mai cunoscut mod de protejare a Eului, imaginii de sine, si presupune
expulzarea din sine si localizarea n cellalt a unor caliti, sentimente, dorine, chiar
obiecte pe care nu le cunoaste sau le refuz n sine nsusi. De exemplu: Din cauza
ta si ncpnrii tale nu se poate face nimic constructiv!; individul este convins c
cellalt este vinovat pentru faptul c nu se poate rezolva o situaie. n acest mod, prin
expulzarea caracteristicii ncpnare este refuzat constient propria
responsabilitate si incapacitate. Proiecia este suscitat n orice conflict interuman care
poate fi tradus, graie perspectivei defensive asupra comunicrii, ntr-un conflict intern,
desfsurat ntre Eu si reprezentri de sine refulate (respinse inconstient), din pricina

interveniei comandamentelor interiorizate.

Lecturi suplimentare
http://www.subtire.com/tag/freud/

n cartea sa Despre limit (Humanitas, 2004), Gabriel Liiceanu introduce termenul de

peratologie: PERAS nseamn n limba greac limit. PERATOLOGIA este o teorie a
limitei, un discurs analitic privitor la varietatea limitelor naturale deci a limitelor care
determin identitatea corpurilor naturale finite (ontologia limitei fizice) i a limitelor care fac
parte din cmpul experienei umane (ontologia limitei raportate la contiin). Paginile
acestea presupun existena unei taxonomii a limitei i a unor criterii de clasificare a limitelor.
Limita interioar ocup astfel un loc ntr-un tablou mai vast, alturi de limitele exterioare,
date, motenite, impuse, acceptate, contestate, construite, auto-impuse etc. (p. 72).
http://www.luceafarul.net/peratologia-domnului-liiceanu-i/comment-page-1
Limita interioar este expresia peratologic a determinrilor psihogenetice (temperamentale) care

confer identitatea i fondul de personalitate proprii fiecrui individ. Limita interioar desemneaz
natura din noi sistemul de limite constitutiv ca premis a oricrei existene umane.
*
Limita de depit este limita interioar resimit ca neajuns i introdus ntr-un sistem proiectiv, volitiv
i paideic (formativ). Fr existena unui proiect, limita interioar nu poate aprea ca obstacol i nu se
poate transforma n limit de depit. Abia cnd, n economia avansrii ctre un scop, limita interioar
se dovedete a fi impediment, punct mort, prilej de trgnare etc., pe scurt moment negativ, ea
devine limit de depit.
*
Limita de atins este locul de nchidere resimit ca mplinire al spaiului deschis de limita de
depit. Expresii ca armonie superioar, atingerea unui scop suprem, ducerea pn la capt,
realizarea destinului etc. au n vedere limita ntrun neles pozitiv, limita ca mplinire. ntruct limita ca
mplinire este dezideratul suprem al oricrui efort dirijat ctre o reuit de proporii, ea devine, n
scenariul dinamic al peratologiei, limit de atins. Pg. 39
(DESPRE LIMIT, Gabriel Liiceanu)

In prima topica (1900), Freud avanseaza urmatoarea diviziune a psihicului uman:

constient, preconstient, inconstient. Dar in 1920 constientizand o serie de limite ale
conceptiei de pana atunci, fara a renunta la tezele initiale, Freud se orienteaza spre
segmentele superioare ale vietii psihice, aparatul psihic fiind impartit in: sine, eu, si
supraeu.
Sine-le constituie polul pulsional al personalitatii: continuturile sale, expresii psihice
ale pulsiunilor, sunt inconstiente. Unele mostenite si innascute, altele refulate si dobandite.
Din punct de vedere economic, sinele este rezervorul principal al energiei psihice; din punct
de vedere dinamic, el intra in conflict cu eul si supraeul care, din punct de vedere genetic
reprezinta diferentierile sale.Sinele ocupa un loc aproximativ echivalent cu inconstientul din
prima topica.
Eu-l, din punct de vedere topic, eul se afla intr-o relatie de dependenta atat fata de
revendicarile sinelui cat si fata de imperativele supraeului si exigentele realitatii. Desi se
afirma ca mediator, reprezentant al intereselor totalitatii persoanei, autonomia sa este cu
totul relativa. Din punct de vedere dinamic, eul reprezinta in primul rand in conflictul
nevrotic, polul defensiv al realitatii; el pune in joc o serie de mecanisme de aparare, care
sunt motivate prin perceptia unui efect neplacut. Din punct de vedere economic, eul apare
ca factor de legare a proceselor psihice; dar in operatiile defensive, tentativele de legare a
energiei pulsionale sunt contaminate prin caracteristicile specifice procesului primar; ele
capata un aspect compulsiv, repetiv, dereal. In prima topica, Freud foloseste termenul fara
a-l defini clar. Abia in a doua topica este vizata analiza eului si a mecanismelor sale de
aparare.
Supraeu-l. Rolul sau este echivalent cu cel al unui judecator sau cenzor in raport cu
eul. Constiinta umana, autoobservarea, formarea idealurilor sunt functii ale supraeului.
Supraeul este definit ca mostenitorul complexului lui Oedip. El se constituie prin
interiorizarea exigentelor si interdictiilor parentale. Anumiti psihanalisti considera ca
formarea supraeului are loc mai devreme, in stadiile preoedipiene, sau cel putin consta in
comportamente si mecanisme psihologice foarte precoce, care sa constituie precursori ai
supraeului.
Un alt concept de baza in psihanaliza freudiana este cel de Complex al lui Oedip.
Corelativ complexului de castrare si diferentei dintre sexe si generatii, Complexul lui Oedip
este o notiune la fel de centrala in psihanaliza ca universalitatea interdictiei incestului de
care se leaga. A fost creat de Freud, care a cuprins in vocabula edipuskomplex un
complex legat de personajul Oedip al lui Sofocle. Complexul lui Oedip este reprezentarea
inconstienta prin care se exprima dorinta sexuala sau amoroasa a copilului pentru parintele
de sex opus si ostilitatea pentru parintele de acelasi sex. Aceasta reprezentare poate sa se
inverseze si sa exprime iubirea pentru parintele de acelasi sex si ura pentru parintele de sex
opus. Prima reprezentare se numeste Oedip, a doua Oedip inversat si amestecul celor
doua Oedip complet. Complexul lui Oedip apare intre 3 si 5 ani. Declinul sau marcheaza
intr-o perioada zisa de latenta, iar rezolvarea sa dupa pubertate se concretizeaza intr-un
nou tip de alegere de subiect.
Freud, in cadrul teoriei sale despre libido introduce termenul de stadiu de dezvoltare,
pe care il defineste ca: stadiul in functie de evolutia subiectului si de relatia lui cu cele patru
zone erogene care se repartizeaza pe patru regiuni ale corpului: orala, anala, utero-genitala
si mamara. Fiecarei zone ii corespund una sau mai multe activitati erotice prin care Freud
include actele cele mai simple ale vietii cotidiene ale copilului: sugerea degetului mare sau a
sanului matern, defecatia, masturbarea. Dupa multiple elaborari, Freud defineste cele patru
stadii ale dezvoltarii:
Stadiul oral este primul stadiu al evolutiei libidinale: placerea sexuala este legata
dominant de excitarea cavitatii bucale si a buzelor care insoteste hranirea. Activitatea de
nutritie ofera semnificarile elective cu ajutorul carora se exprima si se realizeaza relatia de
obiect. De exemplu: relatia de iubire cu mama este marcata prin semnificatiile: a manca / a
fi mancat.
Stadiul sadic-anal este al doilea stadiu al dezvoltarii libidinale, care poate fi situat cu
aproximatie intre 2 si 4 ani, este caracterizat de organizarea libidoului sub primatul zonei
erogene anale. Relatia de obiect este impregnata cu semnificatii legate de functia de
defecare (expulsie - retentie) si de valoarea simbolica a materiilor fecale. Acum se afirma
sado-masochismul in relatie cu dezvoltarea capacitatii de a controla musculatura.
Stadiul faliceste stadiul organizarii infantile a libidoului, ulterior stadiilor oral si anal si
caracterizat prin unificarea pulsiunilor partiale sub primatul organelor genitale.Spre
deosebire de organizarea genitala puberala, copilul, baiat sau fata, nu cunoaste in acest
stadiu decat un organ genital, organul masculin, iar opozitia sexelor este echivalenta cu
opozitia falic-castrat.Stadiul falic corespunde momentului culminant si declinului
Complexului lui Oedip. Complexul de castrare este prevalent in acest moment.
Stafiul genital: stadiu al dezvoltarii psihosexuale caracterizat prin organizarea functiilor
partiale sub primatul zonelor genitale. El este alcatuit din doi timpi separati prin perioada de
latenta: faza falica (organizarea genotala infantila) si organizarea genitala propriu-zisa care
se instaleaza la pubertate.
Latenta este perioada care dureaza de la declinul sexualitatii infantile (5 - 6 ani) pana
la inceputul pubertatii si marcheaza un interval de timp de oprire in evolutia sexualitatii. Din
acest punct de vedere se observa o dimensionare a activitatilor sexuale, desexualizarea
relatiilor de obiect si a sentimentelor (mai ales prevalenta tandretei asupra dorintelor
sexuale), aparitia de sentimente ca pudoarea si dezgustul si a unor aspiratii morale si
estetice.
Latenta isi are originea in declinul complexului oedipian. Ea corespunde unei
intensificari a refularii, ceea ce are ca efect o amnezie asupra primilor ani de viata,
transformarii investitiilor de obiecte in identificari cu parintii, dezvoltarii sublimarilor.
http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Viata-psihica-interioara-ca-ob2251713424.php
***
Es ist indes unzweifelhaft, da die Ablsung des Lustprinzips durch das Realittsprinzip
nur fr einen geringen und nicht fr den intensivsten Teil der Unlusterfahrungen
verantwortlich gemacht werden kann. Eine andere, nicht weniger gesetzmige Quelle der
Unlustentbindung ergibt sich aus den Konflikten und Spaltungen im seelischen Apparat,
whrend das Ich seine Entwicklung zu hher zusammengesetzten Organisationen durchmacht.
Fast alle Energie, die den Apparat erfllt, stammt aus den mitgebrachten Triebregungen, aber
diese werden nicht alle zu den gleichen Entwicklungsphasen zugelassen. Unterwegs geschieht
es immer wieder, da einzelne Triebe oder Triebanteile sich in ihren Zielen oder Ansprchen
als unvertrglich mit den brigen erweisen, die sich zu der umfassenden Einheit des Ichs
zusammenschlieen knnen. Sie werden dann von dieser Einheit durch den Proze der
Verdrngung abgespalten, auf niedrigeren Stufen der psychischen Entwicklung
zurckgehalten und zunchst von der Mglichkeit einer Befriedigung abgeschnitten. Gelingt
es ihnen dann, was bei den verdrngten Sexualtrieben so leicht geschieht, sich auf Umwegen
zu einer direkten oder Ersatzbefriedigung durchzuringen, so wird dieser Erfolg, der sonst eine
Lustmglichkeit gewesen wre, vom Ich als Unlust empfunden. Infolge des alten, in die
Verdrngung auslaufenden Konfliktes hat das Lustprinzip einen neuerlichen Durchbruch
erfahren, gerade whrend gewisse Triebe am Werke waren, in Befolgung des Prinzips neue
Lust zu gewinnen.
http://www.textlog.de/freud-psychoanalyse-lustprinzip-realitaetsprinzip.html

In bedchtigerem Fortschreiten fiel es nun der psychoanalytischen Beobachtung auf, wie

regelmig Libido vom Objekt abgezogen und aufs Ich gerichtet wird (Introversion), und
indem sie die Libidoentwicklung des Kindes in ihren frhesten Phasen studierte, kam sie zur
Einsicht, da das Ich das eigentliche und ursprngliche Reservoir der Libido sei, die erst von
da aus auf das Objekt erstreckt werde. Das Ich trat unter die Sexualobjekte und wurde gleich
als das vornehmste unter ihnen erkannt. Wenn die Libido so im Ich verweilte, wurde sie
narzitisch genannt.10)
http://www.textlog.de/freud-psychoanalyse-revision-trieblehre-lebens-todestriebe.html
Coincidentia oppositorum defineste armonia prin impacarea contrariilor. Sintagma a fost conceputa
de ganditorul renascentist Nicolaus Cusanus, care a definit prin ea misterul totalitatii. Multi ganditori
au facut observatia ca esenta lumii se reduce la elementele opuse, aflate in permanenta confruntare:
pozitiv/negativ, masculin/feminin, noapte/zi. .....
http://www.studentie.ro/campus/COINCIDENTIA_OPPOSITORUM/c-139-a-19928
A face tot ceea ce este mai bine nu are efect pentru c intenia n sine ne angajeaz pe o
cale care conduce spre jocul infinit, spaiu din care aparent nu se poate iesi, indiferent de
intenie si comportament. Condiia fundamental a ntreruperii jocului infinit presupune
capacitatea de (auto)analiz a comportamentului si mai ales a inteniei.
Condiia este dificil de realizat prin lipsa spaiului psihic, personal, restrns de diferite
constrngeri care amorseaz situaia problematic. O astfel de analiz ar indica faptul c
intenia care anim comportamentul nu face dect s-l constrng pe cellalt, s-l deturneze
de la gratificarea propriilor nevoi vitale. De exemplu, persoana care face tot posibilul s-l
ajute pe cellalt nu face dect s controleze situaia si s evite a se afla nondefensiv n
relaie. Bunele intenii, nevoia a oferi ajutorul, sunt resimite ca form de agresiune: cel care
primeste ajutorul trebuie s aib nevoie de ajutor; dac are nevoie de ajutor nseamn c
nu este capabil s gestioneze singur situaia. Oferta de ajutor (fr cererea de ajutor) este
o form de invalidare a capacitilor individului.
Pg 76 (Manual)

A fost un specialist n zoologie, psihologie animal, ornitolog

i laureat al Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicin n
1973.
Este considerat fondatorul etologiei moderne, studiile
anterioare fiind ale profesorului su Oskar Heinroth. (Wikipedia)
Konrad Zacharias Lorenz

(1903-1989)
Psihiatrul francez Ren Laforgue a propus termenul de

nevroz de esec.
Pg. 176
Rene Laforgue (1894 - 1962)

Psychiatre et psychanalyste franais, Ren Laforgue effectua dabord ses tudes de mdecine
Berlin, avant dtre interne lhpital psychiatrique de Strasbourg, et de soutenir sa thse de doctorat
en sintressant aux travaux de E. Bleuler et S. Freud. Effectuant son analyse avec Eugnie
Sokolnicka, il entreprend une correspondance avec S. Freud, et cre avec R. Allendy et E. Pichon les
premiers cercles freudiens en France, qui donneront naissance en 1926, la Socit Psychanalytique
de Paris (SPP).
Vritable fondateur de la psychanalyse en France, il se verra dpossd de sa position de chef de file
par M. Bonaparte, la princesse prfre de S. Freud, et par des rumeurs de collaboration durant la
Seconde Guerre mondiale, qui le conduiront sexiler au Maroc, o il restera jusqu la fin de sa vie.
Ren Laforgue, French psychiatrist and psychoanalyst, was born on November 5, 1894, in Thann,
Alsace, then under German control, and died in Paris on March 6, 1962. He was the first president of
the Socit psychanalytique de Paris (Paris Psychoanalytic Society).
Read more: http://www.answers.com/topic/laforgue-ren#ixzz1HowN0KiZ

http://www.answers.com/topic/laforgue-ren
Andr Ombredane (1898 1958)


Psihologia Comunicarii An III 2008 - CITATE - Mistralle

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Comunicarii An III 2008 - CITATE - Mistralle

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Comunicarii An III 2008-2009

2. Obiect de studiu al psihologiei comunicrii este:

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

5. Comunicarea este un proces:

8. Limbajul categorial (al logicii speculative):

9. Comunicarea ndeplinete funcii precum:

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

10. Paradigma const:

11.Cum influeneaz o paradigm modul n care este neles fenomenul comunicrii:

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

12. Cunoaterea aprofundat a individului este un demers situat ntr-o perspectiv:

Disjuncie iniiat de lingvistul L. K. Pike.

He was the originator of the theory of tagmemics

13. Diferitele paradigme ale comunicrii se distribuie, n raport cu modelul clasic

14. Paradigmele comunicrii pot s gliseze teoria ntre polii:

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

16. Teoria psihanalitic arat c resorturile comunicrii pot fi surprinse prin

Proces dinamic, element de tensiune care orienteaz organismul spre un scop

17. Conform lui S. Freud:

Proces dinamic, element de tensiune care orienteaz organismul spre un scop

18. Paradigma structural se refer n special la perspectiva:

19. ncepnd din ce an este remaniat prima topic freudian?

(***) Dincolo de principiul plcerii Jenseits des Lustprinzip, 1920

21. Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

23. Paradigma tranzacional:

24. Teoria lui Eric Berne reprezint o adaptare a:

primei topici freudiene ntr-o perspectiv nuanat intrasubiectiv;

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

25. n viziunea lui Eric Berne, tranzacia reprezint:

26. Eul Parental este:

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

27. n ordine limitativ, mesajul generat de Eul parental va conine:

28. n ordine protectiv, mesajul generat de Eul parental:

29. Eul parental este pentru individ sediul:

30. Eul Adult:

31. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:

32. Eul Copil indic palierul:

33. Mesajele provenite din starea de Eu Copil:

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

34. n viziunea lui Berne, tranzaciile pot fi :

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

35. n perspectiv tranzacional, timbrele:

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

36. n cadrul sistemul propus de coala de la Palo comunicarea se realizeaz pe

Gregory Bateson (1904 1980)

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

37. n ordine filogenetic:

38. Limbajul analogic:

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

40. Mesajele analogice ofer informaii privind:

41. Limbajul digital:

42. Nivelul relaiei i al limbajului analogic:

43. Interaciunea simetric se caracterizeaz prin:

44. Interaciunea prini-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:

45. Paradigma fenomenologic presupune centrarea interesului cercetrii asupra

46. Care sunt modalitile de reacie la imaginea de sine a interlocutorului:

Grila (2008-2009) cu CITATE din - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA COMUNICRII - MATEI GEORGESCU

47. Efectul Pygmalion desemneaz:

Robert Rosenthal (n. 1933)

49. n perspectiv psihanalitic, Eul-plcere-purificat se constituie: