Sunteți pe pagina 1din 9

SOCIOLOGIE

1. Durkheim afirma despre aceasta stiinta ca este ,,cea mai mare ameninţare pentru
constituirea sociologiei ca ştiinţă";
a. filosofia
b. psihologia
c. pedagogia

2. Comportamentele moralei moderne ar fi în viziunea lui Durkheim:


a. spiritul de disciplină;
b. ataşamentul faţă de grup;
c. autonomia voinţei

3. Putem distinge următoarele tipuri de funcţii ale educaţiei:


a. Funcţia centrală a educaţiei
b. Funcţiile principale ale educaţiei
c. Funcţiile derivate ale educaţiei

4. Educaţia/socializarea este termenul mediu între societate şi individ.


ADEVARAT FALS

5. ....................................este o ştiinţă a educaţiei prioritar sociologică şi care studiază


fenomenele educaţionale cuprinse în aria pedagogiei ca ştiinţă şi artă practică
R; sociologia educatiei

6. Etapele educaţiei desemnează un potenţial formativ eşalonat progresiv pe ,,treptele


şcolarităţii" si trebuie suprapuse peste ,,stadiile psihice" - care desemnează un ansamblu de
invariante bine conturate calitativ în funcţie de relaţiile şi activităţile prioritare şi de
,,structurile psihice concrete".
ADEVARAT FALS

7. În prezent sesizarea diferenţei dintre ,,stadiile dezvoltării psihice" şi ,,etapele dezvoltării


pedagogice" a determinat restructurarea treptelor şcolare şi adoptarea formulei ...+... +... care
permite ieşirea din ,,fazele psihologice critice" în interiorul aceluiaşi ciclu de învăţământ.
R: 6+3+3

8. Constă în specificul fiinţei umane de a fi o fiinţă culturală, un ,,animal simbolicum", cum


în mod fericit formula E. Cassirer. Acest fundament are virtuţile explicative necesare
înţelegerii complete a posibilităţii educării omului.
a. maturizarea anatomo-fiziologică lentă a fiinţei umane;
b.predominanţa conduitelor inteligente asupra celor instinctive;
c.rolul esenţial al socio-culturalizării în antropogeneza şi ontogeneza fiinţei umane

9. ,,Educaţia este acea activitate culturală care-şi propune să dezvolte în indivizii în


maturizare, o cultură subiectivă printr-un contact adecvat cu cultura obiectivă şi prin
asigurarea unui adevărat ideal cultural, valoros sub aspect etic“ Afirmatia apartine lui:
a. E. Spranger
b. F. Znaniecki

10. Reprezintă ,,ansamblul dimensiunilor stabile ale activităţii de formare-dezvoltare


a personalităţii realizate/ realizabile la nivel de sistem şi de proces"
a. conţinutul educaţiei b. subiectul educatiei
11.Faceti asocierile corespunzatoare:
1 reprezintă ,,ansamblul acţiunilor şi al influenţelor pedagogice proiectate
instituţional prin structuri organizate sistemic, pe niveluri şi trepte de studii (şcoli,
universităţi, centre de perfecţionare etc.) în cadrul unui proces de instruire realizat cu
maximum de rigurozitate în timp şi spaţiu (plan, programe, manuale, cursuri,
materiale de învăţare etc.) “
2. Se realizeaza într-un cadru instituţionalizat situat în afara sistemului de învăţământ,
dar şi în interiorul acestuia, în cadrul unor organisme extraşcolare, constituind astfel „o punte
între cunoştinţele asimilate şi informaţiile acumulate informal“
a. . Educaţia formală
b. Educaţia nonformală
R: 1a; 2b;

12....................................... include ansamblul influenţelor pedagogice exercitate spontan


asupra personalităţii umane de către familie, mediul social, (micro)grupurile sociale,
comunităţile (locale, teritoriale, naţionale), mass-media.
R: educatia informala

13. Omul ca fiinţă culturală este produsul dialecticii complexe a celor trei factori: status, rol
şi modele culturale.
ADEVARAT FALS

14. Idealul educativ este o emanaţie a sistemului educativ.


ADEVARAT FALS

15. „Uomo universale”- idealul educativ al Romei in perioada Renasterii se poate traduce
prin:
a. omul deplin, armonios dezvoltat.
b. omul universal

16. Mediul omului este prin excelenţă un mediu..........., un mediu al simbolurilor.


Conduitele şi comportamentele omului se structurează în acest mediu prin
mijlocirea......................
R: social; educatiei;

17. Reprezintă locul, poziţia ocupată într-un sistem de relaţii sociale de un subiect oarecare.
a. Statusul
b. Rolul
c. Model cultural

18. Pentru orice sistem educativ, din acest punct de vedere, problema cea mai importantă
este cea a .............modelelor oferite. Calitatea modelelor determină .................idealului
cultural.
R: calitatii; calitatea;

19. Idealul educativ reprezintă:


a. tipul de personalitate dezirabilă, pe care comunitatea doreşte să-l formeze şi să-1
„multiplice" în rândul viitorilor săi cetăţeni.
b. o emanaţie a sistemului educativ

20. Conceptul clasic al kalokagathiei reuneste, in antichitatea greaca:


a. Adevărul b Binele c. Frumosul d. Sanatatea
21. Pentru Roma republicană şi apoi cea imperială, idealul educativ era exprimat prin maxima
,,Mens sana in corpore sano"
ADEVARAT FALS

22. Visul umaniştilor Renaşterii era ca în locul ,,republicii creştine" să se întemeieze o


,,republică a literelor" în care ,,studia umanitaria“ să deţină rolul pe care ,,studia divinitas“ l-a
avut în trecut.,, Literele, în care studiul elocvenţei deţine rolul principal, sunt necesare celui
care domneşte şi guvernează“ -va scrie în a sa ,,Dialoghi della famiglia“
a. L.B. Alberti
b. F.Elkin

23. Principalele teorii ale socialului aplicabile în domeniul educaţiei sunt interpretate, de
regulă, din perspectiva
a. ,,revigorării sociologiei"
b. ,,construcţiei epistemologice"

24. Reprezintă ,,teoria care oferă premisa fundamentării sociologiei educaţiei ca ştiinţă
autonomă, integrabilă în domeniul ştiinţelor pedagogice/educaţiei"
a. functionalismul
b. constructionismul

25. Sistemul social ca sistem al acţiunii îndeplineşte patru funcţii majore:


a. de adaptare (a organismului);
b. de integrare (a individului în mediul social);
c. de realizare a scopului (personalităţii umane);
d. de menţinere a modelelor (culturale).
e. de dezvoltare a personalitatii (educative)
26. Socializarea este un proces continuu, se desfăşoară în faze succesive, fiecare fază
având ca suport achiziţiile fazei anterioare. Care este ordinea corecta?
a. Faza de latenta
b. Faza fixării dependenţei afective şi a autonomiei Sinelui
c. Faza integrării
d. Faza de adaptare
e. Faza crizei adolescenţei şi maturizării depline
R: d; b; c; a; e;

27. Educaţia a parcurs „drumul de la o paradigmă individualistă, predominant


psihologică, la o paradigmă........................”
R: sociologică

28. Numeşte etnometodologia -ştiinţa care studiază procedeele pe care membrii unei
societăţi le utilizează pentru a produce şi recunoaşte lumea lor socială ca lume
familiară şi ordonată.
a. H. Garfinkel
b. P. Bourdieu

29. Habitusul este


a. produsul unei acţiuni pedagogice de inculcare efectuate de colectivitate şi
a acţiunii corespunzătoare de învăţare desfăşurate de individ
b. produsul unui proces de socializare/educaţie.
30. Bifati tezele fundamentale ale etnometodologiei:
a. afirmarea raţionalităţii profane a actorului;
b. afirmarea caracterului problematic al ordinii sociale şi redefinirea
raportului dintre individ şi structurile sociale;
c.relevarea importanţei limbajului în structurarea lumii sociale ca realitate
obiectivă;
d. redefinirea noţiunii de ,,membru" (al organizaţiei);
e. redefinirea obiectului sociologiei;
f. negarea existenţei „rupturii epistemologice" între cunoaşterea comună
(practică) şi cunoaşterea savantă;
g. sublinierea rolului educaţiei în producerea şi conservarea ordinii sociale şi
implicit în construcţia obiectului sociologiei

31. Conceptele fundamentale cu care se operează etnometodologia sunt:


a) competenţa interacţională
b) procedeele interpretative
c) educatia nonformala

32. Etnometodologia pune în evidenţă rolul prioritar al ,,actorilor sociali ai şcolii".


ADEVARAT FALS

33. Reprezinta ,,ansamblul organizaţiilor, instituţiilor - economice, politice, culturale


- şi al comunităţilor umane - familie, popor, naţiune, grupuri profesionale, grupuri
etnice, sat, oraş, cartier, colectivitate - care în mod direct sau indirect, explicit sau
implicit, îndeplinesc funcţii pedagogice, de activare şi influenţare a procesului de
formare-dezvoltare a personalităţii umane"
a. sistemul de educaţie
b. sistemul de invatamant

34. ...........................educaţiei are în vedere îndeosebi relaţia specială existentă între


învăţământ şi societate urmărind contribuţia şcolii la dezvoltarea economică, schimbarea
socială, reproducerea raporturilor de putere, confirmarea unor modele culturale şi comunitare.
R: Sociologia

35. . În măsura în care învăţământul obligatoriu presupune în majoritatea ţărilor ,,un trunchi
comun identic pentru majoritatea elevilor", el poate fi definit ca învăţământ general (de
cultură generală) sau ca şcoală de bază care are drept obiectiv specific formarea-dezvoltarea
personalităţii elevului la nivelurile sale fundamentale.
a. până la vârsta de 16 ani
b. până la vârsta de 14 ani
c. până la vârsta de 10 ani

36. Concepţia pedagogică şi socială are o triplă susţinere ştiinţifică. Faceti asocierile
corespunzatoare:
a. politică b. psihologică c. sociologică
1. ,,toţi elevii sunt fiinţe umane egale";
2 toţi elevii, indiferent de originile lor socio-economice, posedă aceeaşi
capacitate de învăţare înnăscută, aflată între 6-16 ani în plin proces de
organizare şi de structurare;
3 toţi elevii trebuie să se bucure de un învăţământ calitativ asemănător,
beneficiind de acelaşi drept de reuşită în viaţă, fără deosebire de clasă .
R: a1; b2; c3;
37. Învăţământul superior din România propune un ,,management parţial descentralizat"-
conceput atât pentru a ,,evita managementul centralizat, cât şi cel complet descentralizat"
ADEVARAT FALS

38. Adoptarea curriculum-ului de tip ......................este soluţia viabilă şi necesară pentru


regândirea raporturilor dintre educaţie şi societate în condiţii vizibile care solicită însă ,,un
nivel ridicat de consens ideologic în rândul cadrelor didactice" realizabil doar în contextul
proiectării unor reforme sociale şi pedagogice de anvergură.
R: integrare

39. Principalul subsistem al sistemului de educaţie, care include ansamblul instituţiilor


specializate în proiectarea şi realizarea funcţiilor educaţiei prin conţinuturi şi metodologii
specifice, organizate formal şi nonformal este.........................................
R: sistemul de invatamant

40. Sociologia educaţiei are în vedere îndeosebi relaţia specială existentă între învăţământ şi
societate urmărind:
a. contribuţia şcolii la dezvoltarea economică;
b. schimbarea socială;
c. reproducerea raporturilor de putere;
d. confirmarea unor modele culturale şi comunitare;

41. Sistemul de învăţământ este un sistem sumativ.


ADEVARAT FALS

42. Operarea cu conceptul de integrare socială pentru analiza poziţiei elevilor în sistem
solicită mai întâi un studiu interdisciplinar al ,,grupurilor educaţionale". Acest studiu ia în
calcul un sistem de indicatori:
a. indicatori intensionali
b. indicatori de model
c. indicatori acţionali
d. indicatori structurali
e. indicatori relaţionali intergrupali
f. indicatori extensionali
g. indicatori de eficienţă
h.indicatori critici
i. indicatori subiectivi

43. ,,căutarea unei veritabile egalităţi a şanselor, evitând orice excludere din raţiuni sociale,
economice, fizice psihice sau de altă natură, aplicând o discriminare pozitivă când aceasta se
dovedeşte necesară" – este un obiectiv al invatamantului:
a. elementar
b. obligatoriu
c. superior

44. Evoluţia învăţământului superior în contextul reformelor de sistem, proiectate în Europa


Centrală şi de Est, presupune:
a. perfecţionarea structurilor acestuia la nivelul raporturilor instituţionalizate cu
cercetarea ştiinţifică;
b. perfectionarea structurilor acestuia la nivelul raporturilor institutionalizate cu
învăţământul liceal;
45. Învăţământul superior din România propune:
a. un ,,management parţial descentralizat"
b. un „managementul centralizat”
c. un managemement „complet descentralizat"

46. Noţiunile fundamentale de demografie sunt:


a. Populaţia (umană)
b. Evenimentul demografic.
c. Stocul de populaţie
d. Fluxul de populaţie (demografic)
Asociati definitiile care se potrivesc acestor notiuni.
1. este masa evenimentelor demografice care se produc la un interval de timp
2. reprezintă efectivele de populaţie la diferite momente ale evoluţiei sale.
3. reprezintă cazul sau unitatea elementară a unui proces demografic; naşterea,
decesul, căsătoria, divorţul etc
4. reprezintă un agregat, o sumă, o colectivitate de oameni care trăiesc pe un anumit
teritoriu delimitat.
R: a4; b3; c2; d1

47. Reprezintă numărul de persoane care s-au născut în acelaşi an calendaristic:


a. generatia
b. cohorta demografica
c. excedentul de populatie

48. De regulă se socoteşte o generaţie ca având aproximativ:


a. 33 de ani
b. 1 an
c. 100 de ani

49. Identitatea tinerelor generaţii ale anului 2000 este rezultanta complexă a interacţiunii
dintre două tendinţe:
a. acţiunea condiţiilor mediului social, politic, economic şi spiritual de la finele
mileniului al II-lea şi începutul mileniului al III-lea;
b. tendinţele dezvoltării tineretului însuşi;
c. migraţia internă şi migraţia externă;

50. Totalul populaţiei tinere în anul 2000 a fost de peste un miliard de persoane ceea ce
reprezintă o creştere de cca. 3 ori faţă de anul 1950; procentual, populaţia tânără reprezinta
cca. 17,2% din totalul populaţiei lumii în anul 2000 urmând ca ponderea ei să .............până
în 2025 cu 1,4%.
R: scada
51. Abordarea calitativă a problemelor tineretului permite aprecierea că în acest segment al
umanităţii are loc o dublă tendinţă:
a. asistăm la o scădere relativă a vârstei de început a tinereţii prin apariţia tot mai
devreme a pubertăţii (chiar sub 10 ani în ţările africane);
b. avem de-a face cu o creştere a limitei superioare a tinereţii până la cca. 25-26 de
ani;
c. cresterea ponderii tineretului în totalul populaţiei

52. In perioada (1950-2000) în lume a avut loc o adevărată ,,explozie şcolară" prin creşterea
spectaculoasă a efectivelor şcolare de cca. 3 ori într-o jumătate de secol
ADEVARAT FALS
53. Studiul intitulat ,,Starea societăţii româneşti după 10 ani de tranziţie“ apartine lui:
a. T. Rotariu
b. S. Cristea

54. Una dintre condiţiile structurale care fac posibilă apariţia inegalităţii şanselor în faţa
şcolii, o constituie caracterul piramidal al procesului de învăţământ.
ADEVARAT FALS

55. Cea mai importantă componentă a sistemului de învăţământ, şcoala reprezintă:


a. unitatea de bază a sistemului de învăţământ care are drept funcţie principală
formarea-dezvoltarea personalităţii elevului în cadrul unui proces de instruire specializat la
nivelul unei activităţi didactice/educative cu obiective specifice
b. un ansamblu de structuri relativ stabile de statusuri şi roluri care au menirea de a
conduce la satisfacerea anumitor nevoi ale indivizilor sau la îndeplinirea anumitor funcţii
sociale.

56. Şcoala, ca organizaţie, adaptează cadrele structurale definite la nivel instituţional


dezvoltând caracteristici specifice:
a. distribuirea concretă a sarcinilor şi a rolurilor rezultate din statusul tuturor
,,actorilor şcolii";
b. definirea sistemului de norme (interne) care reglementează activitatea acestora;
c. delimitarea reperelor de autoritate şi de comunicare şi de sancţionare pozitivă
şi/sau negativă;
d. elaborarea instrumentelor de raţionalizare a acţiunilor necesare pentru atingerea
„ţintei colective"-care pot genera un ansamblu de raporturi interumane de cooperare, dar şi
de opoziţie.
e.proiectarea unei instruiri diferenţiate operabilă la nivelul planului de învăţământ;

57. Analiza organizaţiei şcolare ca unitate de bază a sistemului de învăţământ poate fi


realizată din două perspective:
a. normativă
b. interpretativă
c. operativa

58. Cauzele care blochează inovaţia şcolară la nivel organizaţional prin exces de
normativitate şi de tehnicitate pot fi:
a. cauze sociale
b. cauze pedagogice
c. cauze psihologice
d. cauze fizice

59. Funcţiile explicite sunt expresia directă a obiectivelor explicite urmărite prin educaţia
şcolară şi pot fi regăsite în textele legilor, regulamentelor şi instrucţiunilor care guvernează
organizarea şi funcţionarea şcolii şi a întregului sistem de învăţământ.
ADEVARAT FALS

60. Clasa de elevi reprezintă:


a. un colectiv şcolar format la nivelul unui ciclu de învăţământ
b.un colectiv definit după anumite norme de vârstă
c. un colectiv definit după programele modulate în funcţie de profesorul-conducător
(învăţător) şi de membrii echipei didactice
61. In invatamantul primar, clasa de elevi nu produce diferenţierea pe axa performanţelor
şcolare, în contextul unei situaţii pedagogice definite prin patru trăsături principale:
,,obligativitatea unui set comun de sarcini"; omogenitatea rezultată din statusul iniţial al
elevilor; polarizarea între lumea adulţilor şi lumea elevilor; sistematizarea tehnicilor de
evaluare a elevilor.
ADEVARAT FALS

62. Realizarea funcţiei de socializare a clasei de elevi in invatamantul primar presupune:


a. desprinderea copilului de afectivitatea primară, specifică familiei;
b. interiorizarea obligaţiilor şcolare ca norme societale adaptabile la psihologia
elevului, cu o sferă de referinţă care depăşeşte mediul familiei;
c. recompensarea performanţelor din perspectiva viitoarelor roluri sociale;
d. in invatamantul primar este prematur sa vorbim de socializarea elevilor;

63. Modelul sociopsihologic abordează clasa de elevi ca grup microstructural care acţionează
într-un câmp social deschis.
ADEVARAT FALS

64. In calitatea sa de ,,grup microstructural" clasa de elevi este o societate in miniatură


ADEVARAT FALS

65. Modelul sociopedagogic al clasei de elevi abordează clasa în calitate de grup educaţional
angajat:
a. in situatii de educare;
b. in activitatile de invatare;
c. in situatii de educare si in activitatea de invatare desfasurata intr-un mediu scolar
cu caracter tranzitoriu, consacrând anumite metodologii şi comportamente didactice la
nivelul relaţiei profesor-elev

66. In dinamica sa de grup educogen, clasa de elevi evolueaza de la situatia de grup


educational de-abia constituit, la .........................................
R: colectiv scolar

67. In consolidarea structurii interne a colectivului, printr-o mai bună fixare a statusurilor şi a
rolurilor distincte ale profesorilor, cât şi ale elevilor, profesorul este perceput în toată bogăţia
sa funcţională ca:
a. model uman;
b. transmiţător de cunoştinţe;
c. organizator al muncii elevilor;
d. conducător al activităţilor didactice;
e. evaluator al performanţelor obţinute de elevi;
f. modelator al caracterului elevului.

68. Socializarea şi ,,profesionalizarea" elevului sunt efectul acţiunilor:


a.familiei;
b.modelelor (reale, ideale, ficţionale);
c.mediului (educogen, interactiv, relaţional, competiţional, ludic, de loisir).

69. Marimea grupului influenteaza calitatea actului didactic care poate fi ceva
mai .....................în cazul grupurilor mici sau mai putin ..............................(frontal, cu
întreaga masă de şcolari) in cadrul grupurilor mari.
R: individualizat; individualizat;
70. Clasa de elevi presupune o relativă unitate psihosocială exprimată prin următoarele
trăsături:
a. numărul de membri (de regulă între 20-40 de elevi într-o clasă);
b. timpul de funcţionare şcolară (pe parcursul a cel puţin o treaptă de învăţământ);
c. relaţiile directe de comunicare şi de cunoaştere promovate în condiţiile activităţii
de educaţie şi de instruire;
d. structura configuraţională proprie care reflectă interdependenţa statutelor şi a
rolurilor membrilor;
e. coeziunea care asigură coerenţa şi autonomia funcţională a grupului în condiţii de
stabilitate şi de mobilitate specifice;
f. dinamica proprie la nivel intern şi extern (cu mediul şcolar, în general);
g. orientarea constantă în direcţia realizării scopurilor propuse pe termen mediu
(semestru, an şcolar) şi lung (treaptă şcolară);

71. Atâta timp cât scoala ramâne o instanta importanta de plasare a indivizilor in sistemul de
stratificare sociala, sansele in fata ei nu pot fi egalizate.
ADEVARAT FALS.

72. Analiza organizaţiei şcolare ca unitate de bază a sistemului de învăţământ poate fi


realizată din două perspective.......................... şi ............................
R: normativa ; interpretativa

73. Compoziţia colectivului este relativ omogenă la formare; o anumită influenţă asupra
climatului, coeziunii şi performanţelor colectivului pot exercita aspectele legate de:
a. sex;
b. etnie;
c. rezidenţa;
d. originea socială ;
e. nivel de aspiratii;

74. In calitatea sa de ,,grup microstructural" clasa de elevi este:


a. un colectiv cu caracteristici proprii izvorâte din activitatea dominantă - învăţarea
b. un colectiv cu caracteristici ce decurg din particularităţile specifice vârstei
c. un colectiv cu caracteristici rezultate din relaţiile cu persoane adulte investite cu
atribuţii speciale în această direcţie

75. Abordarea şcolii din perspectivă sistemică permite definirea următoarelor sale funcţii (J.
Szczepanski): funcţii ....................sau explicite şi funcţii ..............sau efective.
R; postulate; reale;

S-ar putea să vă placă și