Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Religiilor - Islamul PDF
Istoria Religiilor - Islamul PDF
------:'
A~ fl
/,;2
~~-
.--
IsrORIA RELIGllWR
IUSTIN
I' ATlUAfU!ULJ~~l?I.>?~
r-'
rr~ST{TL!
'~."-.~~
PI!.,
Ir..n /El\fT1F'.::.
,,~
J \'
- __
~_/ 1
'
t,/-
,.--~-.~~-.-.
~~?MltNE
\"
.',
.~-r-;.~-._
.', r,
1981
I 8 L I () T E A
uru)r
i/l:Jcn!{,,'[
$:1::'1
J .
io'/
FOJ;[/U!
~ h
,"'"
~\{\
Du/ap!ll
"
rO/l u 1
AfL
.~
BUCURE~TI - 1982
--"""'~'~---~
.. ~
li9
ISTORIA RELIGIlLOR
148
Nachbare n , Kohler & Amelang, Leipzig, 1968, .248 p. (BA). - P. Gar e II i, I.e Proche
Orient asiatique des origines aux inva sio ns des peuples de ill mer, PUF, Paris, 1':J6':J , :;77 p.
(BFl). _ V. Zamarov s ky ,Din tainele imperiului hitit, trad. G.lstrate, Ed. Junimca,
la~i , 1980, 252 p. + 20 p. fig. (BA, BeS).
10
RELIGIA ARABILOR
ISLAMISMUL
2, Rcligie
M. Rut ten, L es religions asianiqu es, in BrillantAigrin, Histo ire , IV, p. 83-97.
H. 0 [t en, The Religion of the Hittites , in )3leckerWidengren. Historia, I, p. 318-322.
M. V i ~ y r a. La religion de [,Anatolie an tique, in Puech, His to ire, I , p. 258- 306 .
1slamismul este astazi reLigia unui numar de circa 600 de milioane de credinci,?i ,
raspinditi pe toate continentele lumii. Este de asemenea una dintrc putinele Teligii
monot~i s te ~i universaliste ~i i~i revendica, la feI eu iudaismul I?i cre~tinismul, paternita.
tea avraamieii prin Ismail, fiul selavei izgonite, Agar. In plus, islarnismul este una dintre
cele doua rcli~ neCTe~tine care au adepti in tara noastra ~i cste organizat!li recunosc ut
in He" I r !::' ret.ok ; Romania.
Cum jusii isJamismul a apamt in III mea arab a ~ i a p iistrat{Y1111te dintre trasaturile
religici arab iloT prcislamici, trcbuie sa prezenlam mai intii rescurt aceasta rcligie ~i
imprcjuriirile economice , politice, 60ciale ~i religioase in care a aparut islamismuL
L AHAHlA INAlN1'E DE MAHOMED
,: ,. ~
..
L<>'
;-:
:"
a) Situatia geograficd, politicd, cconomicd ~i sociald. Arabia este cea mai mare
peninsula de pe Pamint. Este situam in sud-vestul Asiei, frind cuprinsii intre Marea
ROl?ic, Oceanul 1ndian I?i golfurile Oman ~i Persico eu toata marea sa intindere de C.
3 000 000 krn 2 , Arabia a fost totdeauna foarte putin populatii din pricina de~erturilor
din centrol peninsulci, avind acum abia vreo 13 000 000 de locuitori. PopuJatia s-a
ingrarnadit pe coastelc pcninsulci , rnai ales in vest (Hijaz BaU Hedjaz) ~i in sud, unde
tinutul muntos ~i 0 clirnii mai urneda au facut posibila viata sedentara ~i 0 civilizatie
infloritoare (Arabia felix, Y cmenul de astazi). In restul peninsulei, prin de!?crturilc
nesfir"iite cu oaze ici-<::olo, populatia a fost J?i a ra mas ~i acum in mare parte n ornada,
ocupindu-se cu piistoritu L
. Intre populatia araba <lin sud ~i populatia din nord au fost necontenit certuri !?i
lupte, cei din sud fiind mindri de civilizatia lo r, iar cei din no rd falindu-e cu puri tatea
rasei lor semite,
Sub Taport politic, arahii aveau Ull regim tribal intcmeiat pe confederatii de triburi
9i pe obieeiuri cu putere dc lege . Triburile erau insa in continue luptc intre eIe, orice
ofensa adusii membmlui unui trih fund riizbunata de intregul sau trib. 0 astfel de
organi7..are politica, nn era nicidecum de natura sa puna poporul arab la a,dapos1 de
even tualele atac~ din pa~tea putemici10r sai veeini, Imperiul bizantin !?i Persia .
:~~
'-'Sub raport moral Ij'i social, arabii trliiau potrivit unor vechi traditli caracteristice
popoarelor nomade. In general, ei erau foarte razboinici. Poligamia era admisii !;Ii practi
cata instil mare de eei eu buniiBtare, C9neubinajul de 8J!emenea. Femeia avea 0 situatie
foarte grea. Na'1terea fetelor era 8Ocotim un blestem fili adesea aeestea erau ingropate de
vii. Niei un 'fel de jenii sau lege Dll oprea pe eei bogati sa ee desfete in bet ii , cintece,
jocuri de noroc, in vreme ce siiracii cer,!;Ieau pe la portile lor.
Ceea ce inriiutiitea !;Ii mm mult starea Arabiei in preajma aparit iei lui Mahomed era
Aituatia economica dezastruoasii. Prihufilirea Imperiului roman de apus riipiee Arabiei
principalul debulj'eu comercial pentru produeele sale, tiimlla ~i parfumurile. De aeemenea
transporturile comerciale dintre India ~i China, care foloseau caravane arabe E?i erau
aduclitoate de importante venituri, stagnau acum.
b) Religia arabitoT inainte de Mahomed. In ceea ce privCl;lte divinitii~ile, politeismul
arabilor din perioada mai veche a fost caracterizat ca un "polidemonism", ca adorare a
unor fiinte supranaturale care ar fi locuit in arbori, riuri !;Ii mm ales in pietre. Divinitiitile
de felul acesta, pe care triburile arabe Ie onorau eel mm mul,t, purtau nume ca: Wadd,
Suwa, Yaghtlth, Yallc etc. La Mecca (Mekka) era adoratii fairnoasa "piatra neagrli"
(un bloc de bazalt, probabil un aerolit), despre care nu Be poatespune cli era identificata
cu zeul principal al Iocului, Hubal (,,batrinul"), al ciirui idol Be afla in apropierea pietrei.
Piatra insal\>i era incastrata intr-unul din unghiurile unui mic cdificiu, numit Kaaba,
construit din piatra ~i avind forma cubica.
. '"c,
),
In eeea ce privel?te,cultul, arabii nomazi, neavind locuri de cult stabile, i'l>i duceau
cu ei idolii intr-un cort rOf;ln, care era in acelafli timp 'Ii simbolul unitatii tribale. Aeest
cort era purtat in lupte i?i provoca tot felul de certuri lntre membrii triburilor, care iEii
revendicau drepturi asupra lui. Arabii sedentariajunseserli insii sa siba adevarate
sanctuare, mai mult san mm putin primitive. Sanctuarul era inconjurat de 0 ,,imprejmuire
sUnti" (hinnh), care adesea era foarte larga fli cuprindea numeroase animale siilbatice
IIi domestice consacrate cultului. Sanctuarul insuf;li era de forma cubici. Zeitatea era
reprezentata eel mai adesea ,printr-un bloc de piatri, care avea sau putea sa nu aibli deloc
forma omeneasci. In sanctUarul de laMecca se pare ca existau 360 de chipuri idoleflti;
Jlf' cm;e Go~itii, stiipinitorii localltiitiif;li ai tirgulni anual care avea loe acolo, Ie .aratau
noinaiilor fli sedentarilor veniti din toatii Arabia.
""
151
ISTORlA REL1GIILOR
150
,I
1923,332 p. (BFI).
')
'.
,C
ISTORIA RELIGIILOR
152
sub raport economic, moral ~i religios. Monoteismul Iv~ cu;:at ~i inalta lor coneeptie
despre raspiata faptelor au jucat un important rol in aparitia islamismului ~i in fonnarea
doctrinei aeestuia. Demnitatea cu care se faceau serviciiJe religioaae Ia sinagogiIe evreilor,
citirile din earti mute, 'i'tiinta rahinilor impresionau mult pe heduin!, iar upoi. in elabo
va resimti spiritullegii iudaiee ~i chiar multe elemente
rarea definitiva a islamismului,
'
ale Veehiului Testament VOT treee in noua religie.
Pentru arabi msa, religia evr.eilor avea un caraeter national. Cre~tinisrnul in schimh,
piitrunzind in Arabia, venea en 0 coneeptie universalistii despre religie ~i en spiritul
prozelitist aI primelor seeole cre~tine. Crelitinismul Be raspindise dealtfel masiv in sudul
Arabiei, in Yemen mai ales, dupa cueerirea acestei regiuni in anul 525 de eiitre abisinienii
eonvertiti Ia crefitinism. Dar ~i mai inainte au fost cre~tini in aceastii regiune, ca de
exemplu eei. din Nagran, martirizati (340 la nnmiir) de regele, iudeu de origine, Dhii
NuwliB, in prima jtlmiitate a seeolului aI VI-lea.
.
In Arabia de nord inflorea de asemenea erel?tinismul. In partea care eta sub inrluri
rea bizantina se raspindise indeosehi monofizitismul, iar in partea care eta sub infIuenta
persanli se r aspindise nestorianismul. Chiar fiiin eentrul del\lert aI Arabiei patrunsese
Evanghelia, numerolii pustniei erel\ltini gasindu~i aiei loe de retragere. La Mecca, noua
doctrinii va fi patruns prin oame,u simpli, selavi sau 80Idati veniti indeosehi din Abisinia.
E sigur ea Mahomed a avot infonnatii asupra erel?tinismului, fie Iii numai de la astfel de
oameni sau de la sotille sale ere!?tine. Coranul insu~i are piirti in care se resimte !impede
inluenta cre'iltinii, mai ales in capitolele privitoare la a~teptarea plinii de teama a jude
'
eiilii viitoare 2
In sma de mozaisrn Iii cre~tinism, intemeietorul islamismului va fi suferit I?i
influenta aeelor interesante personaje religioase pe care traditia musulmanii Ie desemnea
zii eu numele de hanifi. Este yorba de anumiti indivizi cm-e intrupall in persoana lor
niizuinta de innoire a vietii religioase !?i morale, niizuintii ee se simtea din ee in ee m~i
putemie in lumea arubii. Hanifii formau deci elita spirituala araha care, probabil sub
in:lluenta gnostieismului iudeo-cre~tin, luptau impotriva idolatriei populare, propova
duind insa un monoteism deosehit de eel iudeo-e.re~tin. Viizuti rau inainte de Mahomed
I?i considerati ca eretici, hanifii vor face concurenta profetului I?i unu dintre ei vor
imbriiti~a erelitinismul, iar altii se vor opune ~i unci religii ~i eeleilalte, continuind sa
caute adeviirul ~i sa duea 0 viata aseetiea. Mai tirziu 'euvintiIl himif va fi folomt de
Mahom~ pentru a indica pe eei care urmau adeviirata invataturi islamiCi:L Dealtfel
insulii Mahomed, influentat de invatiitura hanifllor, s-a considerat pe sine ca hanif ~i ca
propovaduitor al adeviiratei religii, aeeea a lui Avraam, piirintele arabilor; invatiitnra,
zieea el, falsificatii de evrei Iii de erelitini3 .
ae
153
2.MAHOMED
a) Viaf<i lu.i Mahomed. Intemeieto~i islarnismului este un per~'laj istorie. Totu~i
relatariJe eoraniee despre viata .lui sint ,,fragmentare, adesea sibiliniee, afroape totdeauna
pretindu-se la interpretari divergentc" 4 , iar relatiiriJe traditionale sint amestecate cu tot
felul de legende. Liisind de-o parte aeeste legende ~i relatiirile traditionale prea contes
tate, retinem numal urmat6arele.
Mahomed (Mu.hammad, "eel laudat") s-a naseut pe la anul 570 d. Hr. dintr-o
familie care apartinea putemicului trih aI eorailiitiIor. Taml sau Be numea Abdallah ';Ii
mama sa Amina. Raminind orlan inca de mie, a fost crescut de nil?te rude saraee ~i
protejat indeosehi de unehiul sau Abu Talih. In aeeastii perioadii de viata, care istori
ee~te ne este cu totul neeunoseuta, tiniirul Mahomed 0 va fi dus greu, trehuind, parese,
sa pazeasea turmele de oi ~i capre ale rudelor sale. La virsta ~de 24 de ani a in trat in
servieiul unei viiduve hogate numita Khadija, care s-a folosit de el in afaeerile sale
comereiale, iar mai tlrziu s-a casiitorit eu el, delii Intre ei era 0 diferenta de virstii de 15
ani (Mahomed avea 25 de ani ~i Khadija 40 de ani). Aeeasta cisiitorie a fost foarte
fericita pentru Mahomcd, dindu-i posibilitati largi de existentii, vax;; in Rocietate ~i timp
liber pentru meditatie. Din aeeastii easiitoric a avut doi hiiieti, care au murit in vJrsta
frageda, f\li patru fete, dintre care una singura i-a supravietuit, Fatima,
Cum a ajuns Mahomed la eonlitiinta misiunii sale de profet al arabilor ? Este greu de
spus. Traditia mahomedana istonse!?te 0 serie de intimpliiri inca din copilaria profetului,
care prevesteau marele 01 pe care aeesta avea sa1 joaee mai tirziu. Un cereetiitori iu
- faeut caz de fuea sa nervoasii,.~olniivicioasii, .~i croar de unele aeeese de epiIepsie ale
. 'aeestuia. Astiizisint piiriisite aeeste supozitii, dindu-se mal multa importantii calato
riilor pe care Mahomed Ie-a faeut pentru afaeerile eomereiale ale sotiei sale. In aeeate
eiilatorii el va fi aflat multe lueruri despre lume ~i viatii, va fi legat eonversatii eu
reprezentantii altor religii ~i va fi ajuns in Sma, unde crel?tinismul era hine organizat.
Aici mai ales il?i va fi dat el seama de inferioritatea religioasii in care Be gaseau conatio
nalii sai idolatri. Este posibil de asemenea ca Mahomed sa se fi compliieut in societatea
3. tntr-un interesant stuwu publicat in volumul omagial inchinat profesorului
WaIter Baetke la implinirea virstei de 80 de ani, profesoml Kurt Rudolph atragea atenlia
~i asupra influentei gnostic-manilieice care s-a exercitat asupra lui Mahomed (Die Anfiinge
Mohammeds im. Lichte der Religionsgeschichte, in Festschrift Walter Baetke, H. Bohlaus
Nachfolger. Weimar. 1966, p. 311-314 - BAl.
-~~=" '~-'
4. R. Bh;.,':-l'ere. Le proble!, .d '~:l!.{;met, PUF, Paris, 1952, p. 17 (BF).
154
ISTORIA RELIGIILOR
(Sura 96,
I-5)~
Zguduit puternic de aceastii viziune, Mahomed ar fi primit din partea sotiei sale I\li
a varului acesteia, Waraka 1 , incredintarea ca este yorba de 0 revelatie dumnezeiascii iiii
cii eI este alesul lui Dumnezeu, pentru ca prin el poporul arab si-~i aibB. scriptura sa
sfinta.
Tradi~ia mahomc.Lm3 istoriBe-;;te apoi rii vir,illnile au incetat pentrn un timp ?i
Mahomed, prada indoielilor ~i disperiirii, se afIa pe pragul sinueiderii, cind ar fi avut 0
noua viziune '1i 0 noui revelatie, ingerul poruncindu-i acum sa propovaduiasca. $i
intr-adeviir Mahomed Ili-a inceput propoviduirea, mai intii intre cei apropiati aisiii '1i
abia dupa trei ani ~i in public.
.
Dupa cele roai vechi traditii mahomedane, aceastii propovaduire Be reducea la
urmitoarele invataturi principale. Dumnezeu este uruc. Els-a revelat ,?i altor profeti,
Jar acum cheama pe Mahomed ca sa propovaduiasca arahilor mono~ismul. Dumnezeu
este judecator atotputernic ,?i apropiata lui judecatii este terihilii pentru eei pacitofili.
Omul ~ehuie sa Be supuna lui Dumnezeu cu toatii fiinta sa, si se lase cu totul in voia lui
Dumnezeu. CuvintuI "islam" are tocmai semnificatia de renuntare cu totul fa .sine ~i
supunere totala !ata de Dumnezeu. Ca practiei rituale '1i comandamente morale,
Mahomed cerea fa aceasti epoca spiiliri rituale, rugaciuni, recitiri din Coran, practi
carea dreptiitii, milostenia etc.
eei dintii adepti ai lui Mahomed au foat solia sa Khadija, fiiceIe sale, eei doi fii
5. Sura, capitol din Coran.
.L~.~
155
adoptiVi, Ali fili Zaid, '1i prietenul sau AbuBah. Unchiul sau"Miu-Tiilih a ciiutat fJiil"
convinga sa renunte fa propovaduire, iar un alt unchi l-a respins cu vorbe grele. Propova
duirea lui Mahomed arlngea insi' gray interesele comercia1e ale corai'1i t ilor , care aveau
in grija lor Kaaha '1i idolii din aeest templu. Coraifilitii au fieut lui Mahomed 0 opozitie
indUjitii. Mai inw l-au luat in ris, considerlndu-l vizionar, mag, poet etc. Apoi au pornit
adevarate persecutii impotriva lui 'iii a adeptiJor lui, din care pricini unn dinbe ace~tia
au fugit in Abisinia, Jar altora profetul lea ingaduitsa-~i tinii in ascunll noua credint ii ,
miirturisindU-8e pe atii adepti ai veehii religii. Pentru un limp, profetul s-a viizut nevoit
sa nu mai predice in public ci intr-<l casa particulara. 0 incercare de eompromis din
partea lui a linifiltit lucmrile, dar numai pentru 0 clipi. Obosit de hartuielile CQrai'ilitilor,
Mahomed a declarat in chip solemn eli zeitiitile ora'ilului Mecca, aI-Lat, alUzzii '1i
al-Manat, sint mijlocitoare intre credinci0'1i ,,?i AJ1jh. Curind dupi ace~ insa i 8-a pamt ca
a fiicut 0 concesie prea mare 'iii a declarat cli a fost in~lat de diavol. ')lezultatul acestei
reveniri a fost dezastruo8. Incercind sa propovaduiasci la Tail, localitate la circa 120 km
de Mecca, a fost alungat cu pietre. Gindul i s-a indreptat atunei catre Iathreb, unde erau
foarte multi evrei '1i unde invitatura sa monoteista putea gasi teren pregiitit in oarecare
misura. A tratat deci in aseuns cu reprezentantii aceatei localitiiti , care s-au angajat sa-l
apere. Aflind de aceste tratative, coraif?itii s-au hotiirit sa-l suprime pe Mahomed. Prinzind
insa de veate, Mahomed s-a refugiat la lathreb impreuna cu cit iva discipoli mai apropiat i .
Lucrul acesta s-a petrecut in anul 622. Fuga lui Mahomed de la Mecca la Iathreb era un
eveniment'de foarte mare importanta, pentru ca IlU era vorb" de 0 simpla fuga din fata
primejdiei, ci de 0 expatriere, de 0 rupere a legaturilor trihale;care erau pe atunci fQarte
putemice la arabi. Emigrarea lui Mahomed la Iathreb poartii numele Hegira (hijra,
"emjgrare") I?i de la aceastii data incepe era musulmana. Ora~ul Iathreb a luat de acum
inainte numele Medina (Madfnat ai-NoM, "orafilul profetului").
Acum Incepe in viaiJI ~i activilatt"1 .Iui Mahomed 0 nOll1\ perioadiL simt itor
deosebita de cea precedentii. P"ma acum el fusese predicatorul unei noi religii. De acum
inainte accentul cade pe latura politicii. Procedeaza insa cu roulta ahilitate. Pune roai
inw ordine in treburile interne ale or8'1u1ui. Orinduie~te. un loc de cult unde oficiaza
el insufi!i '1i impune rugaciuni rituale fa anumite ore ale zilei. Postul !?i milostenia sint
reglementate cu amanuntime dupi exeropluI Iuat, de Ia evrei. Cu evreii in'ilif\!i s-a purtat
bine la inceput, nidajdufud sa-i converteasca la Iloua inviitiitill'i~~In curlnd insa '1 i.a dat
seama cli se in'ilClase 'iii n-a pierdut nici un pr1lej de ai persecuta, de a-1 micelari chiar 'iii
de a Ie lua averile pentru a Ie imparti partizanilor sii. Impotriva roeccanilor a inceput
lupta prin mid hartuieli, organizind atacuri impotriva caravanelor meccane care aveau
drum prin apropiere de Medina. De citeva ori n-a izhutit, dar 0 datii a atacat 0 caravana
bogata, careia i-a venit fufJii in ajutor de fa Mecca 0 puternica armata de 0 mie de oameni.
Totu'ili medinezii au izbutit sa-i in:frlnia pe meccani, dC'ili. erau numai 300 de oameni.
Este yorba de lupta de fa Badr; celebrii pentru is~ti ~i care le..a adus nu numai 0
bogata prada de razboi, ci ~i un mare succes morall\li politic. In Coran se spune chiar
cii 0 ceati de Ingeri au dat ajutor razhoinicilor is~ti. Dupi aIte lupte '1i mai ales
cu ajutorul unor. aliante' '1i roanevre poJitice bine chihzuite, Mahomed a izbutit sai
supuni pe meccani care, in anul 630, au G. )chis de bunivoiepoqile cetatu lor in fata
armatei impuniitoare~...",..Cbndusa de Mahomed. hofetul s-a_pa:_;.',;:.~sa, .
blind eu invir.,.li.
'
.~
<{
156
ISTORIA RELIGIILOR
!'hImai d\:iva oora.illit~eli au fost omoriti. Mahomed a mers Ia Kaaha; a dis~B cele
ci'teva sute de idoli care Be aflau aoolo !iii a orinduit ritualul cultului in forma, zicea e1,
in care fusese 8Iilezat de Avraam. piirintele arahilor. Pentrn motive politice ~i militare
!ili-a ales fusi ca rel;ledintii Medina.
AnD imediat urmiitori, Mahomed i-a folomt pentrn a supune pe orice cale intreaga
Arahie. Lucru care i-a izhutit aproape in totul.In anul632 a ficut un peIerinaj "de adio"
la Mecca l;Ii a stahilit toate amanuntele cuJtului. In acelal;li an, in ziua de 8 iunie. a murit
linif?tit Ia locuinta sa din Medina. privind ciitre cer Ili murmurind cuvinte despre paradis,
dupiicwn relateazii traditia mahomedanii. .
Indatii dupi moartea lui Mahomed a inceput procesul de glorificare a profetului,
ajungindu-sela un adevarat cult aI acestuia. iar mormintul siu a devenit un aI doilea
loc sfint dupii Mecca.
b) Penonalitatea lui Mahomed. De la bun inceput trehuie inlituratii acuzat ia care
s-a adus lui Mahomed. din evul mediu pina in secolul trecut, cii ar fi fost un simplu
nl;larlatan"s. Astazi nimeni nu mai aduce intemeietorului islamismului 0 astfel de
acuz.al ie ; insislindu-se dimpotrivi asupra ,,individualititii sale exceptionale" 9 Iii asupra
"profundei sale sinceritati" JO.
Intr-adevar, cu cit s-au extins mai mult cercetiirile aBUpra vietii lui Mahomed lji
asupra imprejuriirilor in care acesta f?i-a desfa~umt activitatea, eu alit au aparut mai
limpede exceptionalele insu~iri prin care acest om a izhutit sa schimhe religia ~i viata
unui popor aproape harhar. Ceea ce a izhit in chip deosehit pe eercetatori a fost carac.
ternl aproape eontradictoriu aI insufjirilor cu care era inzestrat Mahomed: pe de 0 parte
un temperament arzator, entuziast, capabil de putemice elanuri, pe de alta parte 0 minte
rece. capabilii sii dezlege cu ribdare Ilii ahilitate eele mai grele prohleme. InzeBtrat eu
astfel de calilii~i 'iii eu un extraordinar ~ilUl al realitaliior, Mahomed putea sa pa~eil.scii
la realizarea planuriJor sale marete. Sinceritatea credintei sale in misiunea sa nu 0
punem la indoiala. EI va fi crezut cii a primit revelatii ~i ca are 0 mare misiune.
Cn vremea insa, sub presiunea evenimentelor politice l;Ii a firii sale senzuale, Mahomed a
savir~it fapte in colitradiqie .cu eele mai e1ementare legi ale moralei arahe ~i chiar ale
moralei propriei sale religii. Pentrn atingerea scopurilor sale n-a dat inapoi de Ia acte
de cruzime ~i inl;lelatorie. iar pentrn a-~i multumi senzualitatea. del?i avea virsta de peste
50.de ani, ~i-a intehlt!iat"Uu adevarat harem. easatorindu-se de 13 ori dupi momea
primei SOt~o Iat' daci eate adevarat ca in cele mai multe cazuri aceste ciisiitorii aveau un
substrat politic I I , nu eate mai putin adevarat ca pentrn unele dintre ele a. hotiirit senzua
8. A. Malvezzi, L'islamismo e 14 eultura europea, Florenta, 1956, indeosebi cap. IX,
"II sublime ciarlatano", p. 291-326 (BA).
9. Maurice Gaudefroy-Demombynes, Mahomet, A. Michel, Paris, 1957, p. 227 (BA).
10. W. Montgomery Watt, Mahomet a la Meeque, trad. F. DourviJ, Payot, Paris.
1958,p. 79 (BA).
1 L "Nu este exagerat a spune ca toate disatoriile lui Mahomed auavut un scop
politic", afi:nna W. Montgomery Watt, cJericepiscopalian sco~ian, lector de limba araba
la Universitatea din Edinburgh, care cauta sa explice totul in vista lui Mahomed prin
imprejuririIe cconomice, politice, sociale etc.f (Mahomet lz Mldine. trad. S. M. Guillemin
.~i t., Vaudou, Pa)'ot",.P'l.",;,,,,,';~5-9. p. 40ll-BA),
.
157
Jitatea !!a.ca de pilda clndaluat in ciisitorie pe Zainah,sotia propriului siu fiu ad~pti~i2,
sau cind LHI ciisiitorit eu 0 fetit a de 9 ani.
Desigur, multi cercetitori arahizanp sint inclinati astiizi si puna astel de fapte ale
lui Mahomed pe seama moravuriior arahe Iii sa giiseasci tot felul de scuze pentru unele
comportiiri inadmisibile ale profetulai, dar rimine stahilit cii viata morala a unui inte
meietor de religie oonteaza fome mult cind este vorha de eereetat titlurile cu care acesta
Be prezintii ca "trimis aI lui Dumnezeu" Iii cere lumii si primeaaci invatitura sa drept
reveJatie divina
"I.
~:
RELlGIAARABILOR.ISLAMISMUL
ISTORIA REUGIILOR
158
eelor patru califi "ortodocl?i", aleJili de eomunitate dintre diseipolii apropiali ai lui
Mahomed sau dintre rudele acestuia.
Epoen eelor patro calm "ortoaocJili" sau "bine indrumati" eate 8000tita de istoricii,
juri~tii ~i teologii mahomedani ca 0 epoci patriarhalii a ialamismuJui, in care califii,
inaltat i la aeeasta demnitate prill alegere, duce.au 0 viata sirnplii. ~i ~ eonduceau dupa
principiiJe democratice euprinae in Coran_ Moavis ajunsese insi calif cu de Is sine putere
>?i avea sii.~j asigure suceesiunea pe cale ereditara, intemeind astfel dinastia Omeiazilor.
Principiile democratiee n-au mai fost respeetate ~i tiiri.le BUpUse au fost tratate din ee in
ce mai rau, ehlar atunei eind locuitorii lor, din motive de oportunitate, Be converteau
la islamism.
facind parte de drept din istona generali. Este destul sa amintim principiul lui Mahomed
potrivit caruia cei de alta credinta trebuiau convertiti, facuti robi sau p~i sii pliiteasci
tribut. Turen, convertiti la islamism, au devenit cei mai zelo~i apiiriitori l1i propagatori
T
IiIloonC18.
18
Importanta Coranului in islarnism este foarte mare EI serveli/te en bazii nu numai
a doctrinei ~i vietii religioase, ei ~i a culturii mahomedane in general. Elevii din 'i'colile
elementare ale tiirilor mahomedane invata sii. recite Coranul '/oi sint e1evi silitori care il
pot recita in intregime. Recitarea Coranului are dealtfel la mahomedani '/oi 0 valoare
liturgica. Se recita sau se platel\lte sii. se recite din Coran pentru rudele decedate sau
pentro &inti. Recitarea se face dupa anumite reguli, pe un ton intermediar intre recitarea
propriu.zisii ~i cintare.
\n
b) Hadith. Pe linga Coran, islamismul are un al doilea izvbr doctrinar- nmnit Hadith
("comunicare", "istorisire"), fonnat din diferitele relatiiri traditionale codificate In
secolul al ll-lea al erei mahomedane. Deoarece CoranuJ nu cuprindea DOrme de
comportare pentru toate imprejuriirile religioase, sociale, juridice etc., in carc S-at fi gash
credincio,?ii, s-a recurs la traditille orale, cautindu--b<;O 11 se afla ,Ie ]a perOO;!llelc apropi:lk
de Mahomed, indeosebi de la ~a, SOlia favorita a acestuia, fclul de eomportare (surtnalt)
aI profetului in astfel de imprejuriiri. De excmplu, in Coran se prevedeau rugiiciuni
spiiliiri rituale etc., dar nu Be prescria 'iii ritul care trchuia implinit, felul cum trebuia
Be procedeze. De asemenea, pentru chestiuniJe juridiee erau in Coran numai cite va aute
de versete, dind inatructiuni pentru cazurile concrete care s-au ivit in aCtivitatea lui
Mahomed. Riimineau insii. nenumiirate alte raporturi juridice in care ci:ei:lmeio~li crau
Iipsiti de un text sau de 0 indrumare canonicii. Pentru astfel de caznri B-a recurs la tra"
diiiile orale, care cu vremea s-au inmultit enorm ~i au inceput sii acopere eu autoritatea
profetului tot felul de fantezii sau concept politice J?i religioase. De acec" s-a simiit
,J
17. Lucrul acesta este foarte important, deoarece putem urmiiri schimbarea care _
altfel de prezentare: R. Mantran, L'expansion musulmane (VII-e
au ca obiect mai mult chestiuni politice, juridice, morale, hiirluieli eu evreu ;;i Cr atin~
arabes, in R. Folz (ed.). De L 'antiquitt au monde medieval (Coil. Peuples et civilisations),
. ~8. ,;:utem c?"?-para locol Coranul~ in. si:>lemul reli~os _aJ isl~ismului co acela ..1
15.0p; cit., p. 32. ,.-F>--, r.. .,.
lUI HrlstOS In cre;;tuusm: el este revelapa lUI Dumnezeu in timp ~l~"'l>a>iu" sP
A
16. Manuscrisul piistrat de una dintre sOlille lui Mahomed, Hafshah, fnea lui Omar_
' un" .
Schimmel (Is/am, in BllfekerWidengren,Historia, II, p_173).
14. Pentru
~fi
ISTORIA RELlGIILOR
160
nev;)ia~nei trien a traditill~r pentru identificarea celor vrednice d~-;~;;e. Din sutele de
mii de tiaditii care eireulau, comentatori eelehri ca Bokhllri (m. 870), Muslim (m.875) ~i
altii au sees un numiir restrins de traditii autentice, pe care le-au intiirit cu indicarea
J?irului de persoane prin care acestea au fost transm.ise. Totu~i, eu cit ne depirtam mai
mult de inceputurile islamismului, cu aDt este mai mare nesiguranta cu prime Ia auten
ticitatea relatiirilor tradi-ponale. Ceea ce nu inseamna ci aceste relatiiri traditionale,
in ansamhlul lor, n-ar fi avut 0 influenti considerahiJi asupra islamismului l?i n-ar sem
inca l?i astizi la cunoal?terea cit mai adinciti a curentelor religioase din primele secole
ale islamismului.
Dar nici Coranul 'iii nici Hadrth n-au putut fi considerate ca suficiente pentru a
lamun pe credinciol?i in toate iroprejuririJe, mai ales ea unele locuri din Coran erau
obscure san Be contrazieeau cu nnele traditii. De aceea in secolele al II -lea l?i aI ill-lea ale
erei musulmane au apiirut comentatori renumiti ai izvoarelor doctrinare maliomedane,
ca Abu Hanifa din Kufa (m. 6%), Malik din Medina (715-796), al-Shiifii din Siria (767
820) Iji Ahmed hen Hanbal din Bagdad (780-855). Comentariile lor nu diferii prea mult
intre ele, numai eii unele sint mai libere ,?i a1tele mai rigoriste in interpretarea textelor.
Totu,?i mahomedanii ortodocl?i de mai tlrziu (sunnitii), adica aceia care acceptau
coleqiile oficiale de traditii, s-au iropiirtit in hanuiti, rnalikiti, ~afiiti ~i hanhaliti.
c) Igmii. Pentm chcstiunile mai noi, p~ntnl care nu se gaseau texte in Coran 'Ii in
Hadith lji pentru care eomentatorii amintiti mai sus n-au dat vreu norma de urmat, 8-a
recurs la consensul cruditilor musulmani dintr-o anumita epoca. Acest consens poarta
numele igmii f?i se intemeiaza mai ales pe 0 traditie celebra, dupa care Mahomed ar fi
spus: "Comunitatea mea nu va fi niciodata de aeord asupra unei erori". Procedeul prin
GU'C d,)durii j",lamisJIlllllli ~~ot norm" p"ntrll ca7,urile noi se cheama qiyas, analogia
cazurilor rnai noi cu altele mai veehi.
, 5. DOCTRINA ISLAMICA
"Islamismul este un sincretism", spune renumitul specialist Maurice Gaudefroy
Demornbynes l9 Intr-adevar, doctrina islamicii eate un amestee de clemente religioase
duerit:::. ca provenientii",~i faeturii. Cele mai multe dintre acestea".au fost luate de
Mahm'oed din iudaism, din Bihlie I;'i din Ta!mud, altele din cre~tinism,din traditia per,?iJor
lji din vechiJe traditii ale arabilor.
Teologia mahomedana ortodoxa este rezumatii in doua formule, dintre care una,
foarte seurti, shahada, eate formata din initialele cuvintelor care compun cunoseuta
formula "Nu este Dumnezeu afara de Allah Iii Mahomed eate profetul sau". Cealaltii
formula, mai dezvoltatii, este 0 adevarati miirturisire de credinta a islamismului.
Redactarea acesteia este atribuita lui Mahomed, dar in realitate ea s-a format intr-o lungii
19. Les institutions musulmanes, ed. a lll-a, Flarnmarion, Paris, 1958, p_ 14 (BA).
Nu numai CoranuJ, spune M. Gaudefroy-Demombynes, a fost influenlat de Biblie, ci ~i
tradilia musulmanii, care "este patrunsa de iudeo-cre~tinism" (ibidem, p. 31)_ Cf. W.
Rudo!f;i!!,Die Abhiingigkeit des Korans vom Judentum und Christen tum, W. Kohlhammer,
_ ,SluttgarL ~ 922, V.IIlt9?~,;.g~IT); J. Jomier, Bi~Je et Coran, Les.,?-U'i"~G1k.cerf, P;>ris,
1959,149 p. (BF).
161
perioadi de tirop_ Aceastii formuli afinnii ~edh,:ta in Dnmnez~u, inf!eri, profeti, e-ikli
--:-:..l,~.":!'*.
II - blana Religiilor
__
ceresc 'ai aCesfuia. Cad Coranul, cartea sfinta prin excelenta, elite in conceptia islamica
necreat ~i ve,nic. In prima parte a activitlitn sale de la Mecca, Mahomed il numea chiar
miqoor, "puterea" care lirniteaza irui,i atotputernicia lui Dumnezeu. Comurucat lui
Mahomed prin ingerul Gabriel, Coranu.l cuprinde revelslia perfecta, intreaga, a Cartn
ve,nice. Prin aparitia Coranului la sfir,itul 'i\irului de ciiIti sfinte, acesta abroga toate
celelalte carti sfinte, care sint incomplete, rau intelese faJirificate.
pe care 0 gasim in cre,tiniam ~i potrivit cireia omul eete "colahoratorul" lui Dumnezeu Ia
imbunlitiitirea lumii, omul avind ded partea sa de responsahilitate in lumea moderna
activa in care traim azi.
b) Ingerii sin't, dupa conceptia islamica, creati de Dumnezeu din lumina. Ei au
misiunea sa laude pe Dumnezeu ~i sa duca oamenilor poruncile Lui. Ciipeterua lor oeste
Gabriel (Jibn1), eel care s-a aratat lui Mabomed in muntele Hira, transmit indu -i apoi
revelatia divina. Alti ingeri au diferite alte misiuni speciale. De pildii., 15riifil va suna din
trimhit a
invierea mortilor la judecata de apoi. Un loc deosebit il are ~i lblfs, ingerul
ciizut, ca ,i Lucifer, in pacatul trufiei, neacceptind sii. se prostemeze in filt a lui Adam la
porunca lui Dumnezeu. Credinta in ingeri este foarte importantii, esent iala , in islamism.
mare importanta are in islamism ~i credinta in spirite (jinnJ, fiint e create de
Dumnezeu din foe. Ca ~i ingerii, jinnii sint impiirtiti in buni rai. Cei mai multi dinJ:re
ei sint insa rai ,i au conducator pe Ihlis, ingerul ciizut. Credint a in spirite este desigur
o reminiscen t ii a vechiului piiginism arab, credinta care, fiind prea inradacinata ii, 9por,
Mahomed n-a avut curajul sau n-a putut S-Q inliiture.
,i
,i
"i
c) Profefii sint oameni ale~i de Dumnezeu dintre cei mai buni credincio~i ~;i primind
sarcini de mare irnportanta. Ei smt de doua feluri: profeti (nabO 'i\i trirni'ili ai lui Dumne
zen catre oameni (rwill). Cei dintii au misiunea sa pastreze neatinsli adevarata credinta
sau S-Q reinnoiasca; ceilalti au misinnea speciala sa converteasca pe necredincio~i !?i sa
transmita revelatia. Numarul lor este foarte mare. Coranul nume~te 25 de profeti ~i
trimi!?i, dar dupa traditie numarullor trece de 0 sutii de mii. Toti acel?tia au dat oameni
lor cart i , care insa s-au pierdut. Dintre ei, ,ase sint considerati ca principali l?i anume:
24
Adam, Noe, Avraam, Moise, care a dat evreilor Tora, Iisus, care a adus Evanghelia ,
>;,i in slU',?it Mahomed, Ultllllul ,;,i eel mai mare pwfel tn Coran Mahomcf! este chinr
numit Kharom ("pecete", "sigiliu"), el incheind ,irul profetilor
d) Carf ile 5 finte. Credinta in carti sfin te formeaza 0 alta dogma in islamism.
Mahomed considera IIi Biblia drept 0 carte sfinta, dar falsificata de evrei ,i de crel?tini.
Cart ile sfinte sint, dupa inviitatura islamica, opere ale profetilor ~i trirnil?ilor lui Dumne
zen, carora Ii 8-a comunicat, mai exact Ii s-a dictat textul Coranulqi dupa exemplarul
I
I
~.,:..!
163
ISTORIA RELlGIILOR
162
In ceea ce privel?le railll I;li iadul, falltezia aralia a inventat lol felul de placeri
senzuale sau de chinuri groaznice. Teologii musulmani de mai tiniu, dindu'f;1i seama de
natura vechilor conceptii ale eshatologiei islamice, in contrast eu dogma spiritualitatii lui
Dumnezeu, au cautat sa expliee alegorie pasajele din Coran privitoare Ia proverbialele
plaeeri ale raiului islamic ,i au introdus in eshatologia islamic a l\li un element spiritual,
potrivit eiiruia eei ee vor merge in paradis vor avea fericirea de a contempla pe Dumnezeu.
"~''''
'Asupra ve~niciei pedepselor celor rai, teologii musulmani nu sint toti de acord.
Mahomed insu~i n-a fost deajuns de lamurit in aceasta chestiune, socotind in general
chinurile iadului ca fiind flira sfir,it, dar llisind sa se inteleaga cii Dumnezeu, in
intelepeiunea Sa, poate hotm ~i altfel. Dupa piirerea unor teologi musuImani insli, iadul
intreg va fi depopulat treptat fili va inceta sa mai existe, ajungindu-se astfella credinta
conaolanta, care a ademenit
pe Unll teologi crel;1tini, intr-o revenire la Dumnezeu a
tuturor oamenilor_ In general insa, interpretii modemi 'Bi Coranului ,dau mai mica
irnportanta partilor din Coran pri~toare la eshatologie.
,i
164
ISTORlA RELlGIILOR
:
begea islamica'.:r;:~_,
6. LEGE'!I\ISLAMICA
- ....--
\II anlllne: oh';~
, Y"IlQ (.ShtUia
~ato ..
moral), conda.nnah~' ~CQllIanda ), itnParte iaptele oamenilor in mai multe categorii
. Intre faPtele e \l1.llIt~ise. te, ingaduite ('I'i deci indiferente din punct de vedere
ohligatii rituale
ohligatotij.
,
mllsuhn
' pe car
' ltnp
.
.
e 1lI0rali' " use tuturor aedincio\,ilor, sint COnBIderate crnCl
ane, \Ii an
e'
L
.
Itamad-'
ulll
~tii
llI.-1"
din'"
.,
an fjll pe/erin . /' lIl~ti .
""om.edani Ie conaidera drept ,,,.....pn ere tel
h
Slrea
.l!~. rugiclunea,
_!I
;01 __ :._
ii de Alh.
c:
-------
...... ""'''''-cu
m<
u.. a se
_.roage
_. ,>.
'*
,"c- lc~~
..., .., 'P~""a ~ ....e, ~'homcd <<<=~ ,",cPlilm,du
m. ':".:..,....
~b~b" ,,"<a_a, f"ind d;o . . . . " " ' " pc ~c. pcn"",....=.1 pen,",. _ __
1 .
''''-
b~cca
,
... """,ion
centrul reUgios al
'""'...... a >.lol:', .
"''':;
~,~
,
IS _
""",
'! .
. 165
se face .
'iii l\.t h
Prm rostirea fonnulei
26
M
anUmit
t) d
h
h .
't
M
eeca . odul -I' . e Ore d ' eoSe it de importantii in islamism, tre me rostl a
. ,
n"u /?I
' ep f .
, ,
prlVltor la cult. 'freh ' cUlIl ae ~.re er1nj:ii in comun cu alt i credinciof;ll f;ll cu fata spre
adu - / . Du
\lIe a aa1ll:r",
. I I
sa UI
tnnezeu' a llleIl1"
.,.e~te ntgaciunea rituala il yom arata in capito u
danul
'ill Se d
tlOllihn d I d
'
e0Set
,
'
. )Lf;>le
1{ ...o poate fa,'<'. I I) orle
d ca nlgikiun"~1 ritnala are un caracter e all a
ugaclunea
particula
_ re a
tlfllp.
.
, III
e ntgaciunea particulara (duii) ,
pe care rnahome
once fOrIlla.
eate 0 invoonce loc, in oriee Iimha ,?i fara vreo ingradire ritualii.
c) ..Milost
.
care ap6ntana. a lui DUJllilezeu f;li Be 'poate face suh
. enla (zak'.
succesom sal suh f a t , ,,1:a:,c
I
. I
rma Ull'
a Sal' il ..
ed . d
or agnco e, vite/or
Ul feJ d . lIC or ) a fost reglementata de Mahom
'ill e
' aUrul .
e l.ln
.
d
'tel d
VI ~ e turuU! care nu
Ul, ~gill
P'0li\lt legal proportional,perceput asupra pro use-
~tri~se erau apoi foJosite ~_e!.ll tUn p d la Vl'eo muncii oarecare f;li metalele ,?i marfunle care
f 1
_intre+inerea
t
toate stateJe, cu atit m.a.i
e de it:.n
:,ra~hoiul sfi:nt" etc. Statele mode~e mu.su~ane
e o. ial""liiQ
fi ial
e a, mai' existi un fel de milosteDle neo IC a,
26 L
,.'
'I
Be practiCi
oW ales La s1ii,itul
d) Po&tul (Jlaum) cate ohligatoriu de Ia virsta de'14 ani in sus- Sint seutiti de post
hitrinii, femelle insircinate \Ii cele care aliipteazi copii, cilitorii \Ii soldato in timp de
rAzhoi. Ace,?tia din unna p9t lIi'1i facii. altadatii postul ohligatoriu sau iii pliteasc.i in
schimb 0 suma de bani. Postul mUllulman dureaza 0 luna, luna Ramadan, cind profetul
ar fi avut primele revelatii. Postul incepe in fiecare zi in zori, exact in momentul cind
este destulii iumina pentrU a se putea deosebi un fir aIh de unul nepu, ~i dureazii pin!
seam dupa apusul soarelui. In tot acest timp, credinciosul musulman nu are voie sa
manmce nimic, wei 8a bea, sa miroase pariumuri, sa fumeze sau sa ~ii contact sexual. ,
Noaptea insa toate acestea sint ingiduite. Este u,?or de inchiphlt ci ~~oarea unw ~el
de post este destul de micii.. In ceca' ce Privellte trupul omenesc, aceat.post devine uneori
un chin ingrozitor, deoarece musulmanii, folosind un calendar Iunar :l 7 , luna Ramadb
cade uneori vara. In aceste conditii, interzicerea de a se hea, api limp de 15-16 ore, in
regiunile tropicale mai ales, este intr-adevlir ingrozitoare: Totu'ili postul RaJnadlin eBte
inci destul de mult reepectat in Illmea islamiciL
e) Pelen'najul la Mecca (hadji) dateazii din epoca preislamica 'iii a fost piistrat de
Mahomed datoritii prestigiului pe care aeeastii traditie 0 avea printre arahi, ca ,?i datoritii
faptului ca prin el izhutea sa mellt:lni unitatea politica ~i religioasa a unei populato
atit de impri/iitiate. Musulmanii sin t ohligati sa faea pelerinaj~1a Mecca ce! putin 0 dati
in viatiL Femeile nu pot merge Ia Mecca dedt insotite de '. BOtuI lor sau de 0 ruda
apropiat.ii. Cei bolnavi pot trimite pe altcineva in locul lor, cu conditia sa-i pliiteasca
toate cheltuielile. Cei care nu pot face acest lucru din motive foarte serioase trebuie sa
faei in sehimb un act de milosteniesau sa posteasci.
f) Riizbo;ul sftnt (djihiid) nu este 0 obligatie individuali, cum sint cele precedente,
ci 0 datorie a comunitatii musulmane, care trebuie sa Iupte cu necredincio\lii ,?i sa riepin
deascii islamismul. Cel ce moare intr-unastfel de riizboi merge de-a dreptul in rai, flira
sa mai Ilf;ltepte judecata de apoi. Necredincio,?ii b:ebuie mai lnw instruiti f\!i invitatila
islamism. Dacii refuzii, se va porni cu razboi impotriva lor. Capitularea acestora flira
convertire duce Ia un b:atat in virtutea ciiruia invin,?ii if;li piBtreaz(i bun~e, reIigia l?!
obiceiurile lor, .Jar pliitesc 0 anumitii taxi. Daca rezist.ii dar sint apoi invin~i,~i, q~vin
proprietatea invingitorilor cu toate hunurile lor. Musulmanii pot sa-i omoaxe, sa-i
traru;{onne in sclavi, sa Ie riipeasci femelle ~i copiii etc.
Prill astfel de razhoaie ,,sfinte" au izbutit musulmanii sa raspirideasci islamismul
f;li sa creeze doua inIperii dintre celemaiintinsedinciteBecunoscinistorie.Califatul
arah f\!i Imperiul otoman,
Obligatia religioasa a riizhoiului mnt a incetat insa sa mai elC~ ca aiUe pentru
statele modeme musulmane.
_,
'
ISTORIA
166
RELIG~ILOR
g) Alte pre3cripfii ale legii islamice. Pe Iinp obligatille principale expuse mai sus,
legea islamicii intpune credinciOl~ilor 0 multime de restric-pi in ceea ce prive,te viata de
toate zilele:!8 . AceHtea au caracter, religios ,i juridic in acela,i timp ,i sint respectate inci
fili acum'in chip riguros in unele tiri mueulmane.
AstleI, leges islamici opre,te coneumarea emu de pore fili a animalelor care n-au
f08t uciBe Is matoare, inten:iee biuturile alcooliee, oondarnna jocurile de noroc ,i
camata, dar
eu seama di 0 importanti deosebita reglementirii raporturilor juridice
dintre memhrii farniliei. Poligamia este admisli, musulmanului liber fiindu-i ingiduit sii
aibi patru solD, iar sclavului numai doua. Cisiitoria nu are caraeter religios. Ea conata
dintr-un contract cu doi martori, Is incbeierea cimia femcia nu este de fati, dar i,i are
un reprezentant. Acesta trateaza indeosehi problema dotei pe care ginerele trebuiea-o
dea miresei, nn invers, cum se in'timpli la noi. Femcia nu se poate cisitori in nici un caz
cu un barbat de alta credinti. Barbatul se poate' cisitori cu 0 femeie cre,tini sau
evreicii, deoarece acestea aparpn religillOr care au scripturi sfinte. Dezlegarea ciisitoriei
se paste face cu mare u,urinti in ceea ce il prive'lte pe barbat. Acestuia ii este suficient
sa spuni sotiei sale de trei ori: "te repudielJ" ~i cisiitoria eHte dezlegati. Reciisitorirea
cu femeia repudiata in felul acesta este aspru criticati de ,colile de interpretare a
dreptului musulman. Femeia are asigurate prin legea islarnicii. drepturile asupra averii
sale proprii ,i cbiar asupra dotei pe care a primit-o. Voalul negro pe care iI poartii pe fati
musulmanele ori~ence nu eate prescris de Coran. EI a fost 1a inceput 0 distinctie a 8OtiiIor
lui Mahomed, apoi 8-a extins ~i Ia alte femci. In familie tatil are, dupa legea islamica, 0
autoritate ah80luti. Totu~i legea atahile~te cu amanuntime datoriile piirintiIor fata de
copp ,i invera, precum ~i regulile de unnat in privinta tutelei asupra orfanilor. Legea
talionului, atlt de des intilniti la vechii semiti, a foat mentinuta ~i de legea islamicii,
dar indulciti prin di8pozi~ia potcivit ciireia, in annrllite imprejuriiri, vin(lvatul poate
sciipa de pedeapsi platind 0 arnenda oorespuru:itoare.
Legea islamicii a dominat viata popoarelor musulmane secole de-a rindul, dar in
vremea noastra lucrurile s-liu mai schimhat. Statele musulmane au treeut prin importan
te transfonniir'i de ordin politic, juridic f\li social, care fae ca legea musubnana sa-,?i
piardii in foarte muIte privinte importanta pe care a avut-o cindva.
mm
~.~"
. -:-~~.!!J,,sectan-pi") Bint partizanii lui All, care it aleaeaera calif ,i care CD vremea au
.guns Bii fonneze ,i ei 0 secti, mult mm importBnti decit aceea a haridjitiJor. $iitii au
atrihuit lui Ali 0 cinstire egali eu aceea datorati lui Mahomed. Din Hadith n-au acceptat
decit acele ielstiri traditionale care proveneau de Is Ali, de Iii Fiitima Ifi de Is descenden
lii acestora. Cum insli descendentu lui Ali ae stingeau unul cite unul, iIiri. posibilitatea de
a' inlitura pe Omeiazi, ,utu, probahil sub inlluenta mesianismuJui i&deo-e,tin, ,i-au
pns toati nadejdea in venirea unui imam descendent din Ali, care ati ascuns undeva
~i va apiirea Is momentul oportun, pentru a restahili dreptatea ,i pa~. Eate irnamul
Mahdi, care face figurii de Mesia in aecta ,iiti.
-:t' $iismul s-a :ramificat eu vremea in numeroase secte. Diotre acestea, mai importanti
eate seeta ismailitilQT, care a jueat un mare rol in iatoria Africii de Nord ,?i in Orient in
timpul cruciadelor. Seeta are un caracter secret. Memhrii sectei sint impartiti in grade
'fi trebuie si suporte anumite i,~itieri rel~ase. Interpreteaza Coranul in chip alegoric.
Un persan neoplatonic, Abdalliih ibn Maimun, a dat un fundament fil080fic doctrinei
iamailite.
'
Ismailismul a dat naJ?tere la nndul sau mai multor ramificatii, mai multor sec.~.
Intre acestea sint: carmati4 druzii Ili a~tl$inii. Aeeaata din urma i~i datoreF?te faima
eruzimii ell ('"'re membrii scctei i'i'i executau adversarii. Numele seetei vine de la foloairea
la initierea neofitilor a excitantului paibie, toxic, numit h~if29 .
In marele conflict care a impart it in doua tahere pe islami~ti dupa moartea lui
Mahomed, s-au dat de-o parte un numar de credincio,i care au ramas neutri. Sint alia
numitii matazilifi ("neutri"). In secolul al VID-Iea aCCf#tia au devenit 0 'fcoali de teologie
speculative eretica, in lupta cu care s-a definit ortodoxia teologiei musulmane (mote
kallim). ,Specificul ereziei mutazilite ati in ,,ratio.nalismul"siu, adica in interpretarea
dogmelor cu ajutorul rationamentelor filosofice, lucru interzia pina atu.nci de catre
1<
I.i
7. SClUSME $1 SECTE
Impletirea elementului politic en eel religios in islamism a fiieut sa se iveascii foarte
eunnd tot felul de dezbiniri intre credincio,?i, ajungindu.6e cu vremea la 0 intreaga
serie de schisme ,i secte mabomedane. La aceasta a eontrihuit 'Ii raspindirea islamismului
afara din Arabia, diferitele popoare devenite ialamice ineuliindu'ii nona religie fiecare
in (elul Biu. Ne yom opri insi fGaile putin numai la achiamele seetele mai importante.
,i
167
,",~
".:::'
29_ tntemeietorul sectei asasinilor a fost Huan ibn Sabbah. care pare sa fi fost un
om invatat ~i cu importante scricri teologice. A' triii.it in secolul aJ XI-lea. Secta asasinilor
avea caracter de societate secreta, ai card membridepuneau jurimint fata de condudi
tornl secki I numit in evul mediu Bininul de la Munte. Ocupind pozitu intarite pEin
muntii din nordul Persiei ,i avind ca sediu fortireala de Ia Alamut, numita "cuibul
vulturnlui", asasinii faceau razii infrico,itoare pinli Ia mali depiirtiri ~i n-au putut fi
nimiciti limp de 200 de ani de armatde putemice trimise impotriva Io,~. Abia in secolul aI
XIII-lea hanul mongol Hulagu aizbulit 5a-i zdrobeasca. Sub raport'doctrinar, asasinii
cautau sa~i justifice mctodde printr-o intetpretare alegoridi a Iegii musulmane. A)ltcptau
,i ei venire;!, Mahdi-ului, care 5ta ascun5, ,i aveau :noua trepte de initiere. Doctrina asasini
lor se rnai pastreazi ,i astbi la unde secte i indeosebi la 3a-numitii khogiah din India
U~ decJ!.~~,:",:",,:-..Purgstall, Hist,!jt:e ode l'ordre dp.< ,1'!'~~J>~irad. J :.1.. HeUert ,i P. A. de .
.
..
.
laNourais, PouJain, P<Jtis, 1833,5'67 p. - BA}.
ISTORIA RELlGIILOR
168
169
0,
.i
mm
~~--".~-~
eli
ISTORIA RELlGIILOR
170
I
I
Cum unele principii ale babismului rielitiiltumeau guvernlll persan, Biih a fost arestat.
S-a produ8 0 revolta babistii reprimata aingeros. Biih insu~i a fost executat la 9 iulie
1850.
),
9.CULTUL
a) Locurile de cult. Musulmanii if;!i pot face rugaciunile rituale in orice loc $Ocotit
curat din punct de vedere religios. Au avut insii eruar de la inceput !;Ii cladiri speciale,
pe care Ie numeau masdjid (Iocul "unde se ingenunehe
din care s-a format cuvintul
mosehee. Moscheile principale. catedralele, care serveau pentru rugaciunile in comun, au
fost numite geamii (djiimiJ. Primul model de moschee I-a format casa de rugaciune de
la Medina din timpullui Mahomed. Moscheile au de obic.ei 0 tinda ~i 0 sala de rugaciune,
a caror arhitectura ,?i ornamentatie variaza dupa tiirile supuse de musulmani. Cupola
!?i minaretele (minora, "far"), acele turnuri inalte de unde sint vestiti credincio,?ii penm
rugaciune, au devenit cu vremea piir~i constitutive f;!i distinctive ale arhitecturii moschei
lor. Uuele moschei sint monumente impunatoare. De piIda, moscheea'lui Omar din
lerusaum cstc una dinlre "de mai frnmoa...-.e, A fORt ~onstruita pe la anul 690 pe locul
unde a fost templul, lui Solomon. Singura omamcntatie a moscheilor consta din
"arabescuri", decoratii formate din motive geometrice f;!i lorale, deoarece, dupa traditie,
Mahomed ar fi interzis reptezentarea fIgurii umane li'i a animalelor .In interiorul moseheii,
partea cea mai importanta 0 {ormeaza fuida (mihrlib), care indica directia (kibllih) spre
Mecca, directie spre care trchuie sa se, indrepte credincio~ii cind se roagiL M08cheile
inse~i sint dealtfel orientate spre Mecca ~i astfel firida sC afla in fundul moscheii, in forma
, , "~<'de 'absida care iese'in aiara zidului. i'iXea$ta' .firida este hogat ornamentatii ~i in fata ei se
8f;!terne un covor pe care atii imamu1l?i dirijeaza rugaciunile.
U
),
32. A. Bausani, Religion; nuove sorle doll'lslam. La religione Biibi Bahii'i', in Castel
lani, Storia, V, p. 250-274,lli S. Fazekll$,CUTente innoitoare in islamismul contemporan,
"
171
L
172
ISTORIA RELIGllLOR
II
173
i
I
uimic acelJtora pentru muncil-kir, ~deoarece la ziua judecatii se ;a tine s<l'irna'-defapta lor
pioasll.. Mortul este apoi imbriicat intr-un giulgiu flirii cusaturi, pentru ca in zilla invierii
sA se poati a",eu cu u~urintii in genunchi in fata lui Allah llIi sA-liIi primeasci sentint-.
Pelerinii ohi~nuiesc sA.",i ia cri ei Ia Mecca viitorul giulgiu, pentru ca sa-l inmoaie in apa
. sfinti a izvorului ZIimzam. DacA decesul &-a prOOus diminesta, inmorrnintarease face in
cursu! zilei, dac.li nu, a doua zi de diminesti. Pe drumul spre cimitir imamul recitA
versete din Coran ~i din cind in eind se opre~te, iar credincio",ii repeti in cor ultimul
verset. In sfirlllit, imamul se adreseazii sufletului mOl"tului l1i Ii cere sii-lili fadi miirturisirea
de credinta, ~a cum 0 va face in fata lui Alllih. 0 persoanA dintre rude raspunde pentru
mort: ,.A crezut intr-un singur Dumnezeu fii in Mahomed profetulsau".
",
Monn~telemahomedane &int construite in fonna de firidi, in .,a fel incit trupul
mortului .sii. poata eta pe partea dreaptii Iji cu fata spre Mecca. Deasdpra mormintului
se ridici un mUlliuroi de piimint sau, la cei cu buniistare, Be construiesctun fel de capele
boltite (qubba). In India exista monninte mueuhnane monumentale, construite eu mare
lux de arhitectura, dar cum legea musulmana interzice monnintele somptuoase, cadavrele
mortilor iIul1tri nu Be aili in monumentele inscllli ci in boiti subterane, dedesubtul sau
alaturea de monumente, satisfiicindu-se astlel cerinta legii ca monnintele sa fie modeste.
Ceremonille care unneazii inmonnintiirii variazii dupa regiuni ~i nu Be deosebesc
mult de cele practicate in alte religii. Doliul nu Be obj!llnuie~te. Totu~i. pe' alocuri se
vOp8eac in albastru unele ve~minte sau P2I1i ale corpului Iji nu se schimbii ve~mintele
intrun anuruit interval de timp.
zi, I.a amia2<ll,if:t'lace rugacillnea-m comun Ja geamia ora~ului. dar muoca ou Be intrerupe.
Sint apoi 'tapte whitori principale: ziua a zecea a primei luni musulmane, ziua na'tterii
~i ziua mortii lui Mahomed, ziua diplomei (in care Dumnezeu prescrie faptele oamenilor
pentru aIlUI urmator), ziua destinului ~i nop1i1e care preced Marele ~iMicul Bairam.
Micul Bairam, dupa denumirea pe care i.o dau turcii ~i care se lDai cheamii ",i "ruperea"
p<>8tului, are Ioc Ia ~itul lunii de post RamadiD ~i dureaza trei zile. Marcie Bairam
este ,,siirbiitoarea sacrificiilor" ",i are loc in timpul pelerinajului Ia Mecca. Familiile
celehrea.zi acasa aceasti wbiitoare, in ace~i timp ~i in ume spiritualA cupelerinii.
Siirblitoarea dureaza patru zile.
In nop~ile care preced Marele ~i Micul Bairam, credincio~ii din toate clasele BOciale
Be aduni la mOlJChei pini in zorn zilei. Dealtfel toate wbatorile muauhnane incep de
seara, pentru ci la musulmani, ca ~i la evrei, ziua incepe la apusul soarelui ~i dureazi
pinii a doua zi la aceeal!i orii.
Musuhnanii din nordul Indiei au unele siirhiitori speciale, ~nte. Ia care iau parte
insii ",i runnitn ",i chiar ~i indienii nemahomedani. Partea principali a acestor sirbiitori,
care dur~ii zece zlle, 0 fonneazi un fel de mistere, constind din reprezentarea martiriu.
lui lui Hasan fili Husain, iii lui Ali IIi deci nepotii lui Mahomed, asasinati in imprejuriiri
tragice de adversarii partidei lui Ali. Cu acest prilej au loc procesiuni en care alegorice,
reprezentind luptele celor doi martiri fili monnintele lor. Credincio",ii intretin in aceste
zile in jurul caselor focuri aprinse, carora Ii Be atribuie puteri magice ~i imprejurul carora
Be danseazii. Se giisesc fanatici care ear prin fliiciiri sau inghit carbuni aprint;;i.
cASATORffiI$IMO~rll
(l:....-
.~.
36. La Congresul Mondial Islamic linut Ia Beirut in 1973 s-a apreciat numarol
musulmanilor la 570 de milioane ("Relazioni religiose", Roma, an. VIII, nr. 23,3 martie
1973, p. 7-8 - B C S ) .
.
, 37. E. Vasilescu, Starea actualii a islamism,dua: in "Studii Teologice/" VIII (1956),
Dr. 3-4, p. 260-270.
38. F. Rahman, International Religious developments in the present century Islam,
in "Cahien'!'!rHi$toire Mondiale". vol. II, 1955, nr. 4. p. 879 (BA); Kenneth Cragg,
Religfuus Cieve["iN'nents':'ip IsIi.;;:".,: flie 20th Century;'With special i'eli. en~;',,:";i;:modern
174
ISTORlA RELIGllLOR
secular world. in "Cahiers d'Histoire Mondiale", vol. III. 1956, nr. 2, p. 505 ~i urm.
(BA); G. E. v. Grunebaum, Das geistige Problem der Verwestlichung in der Selbstsichst
der arabischen Welt, in "Saeculum", X. 1959, Heft III, p. 289-326 (BPP); E. Vasilescu,
Tendinte moderniste in islamismul contemporan, in "Srudii Teologice", XII (1960),
(BA).
175
mr:i
12. CONCLUZrr
Islamismul a aparut in lumea araba intr-un moment de tlpzii economica, politica,
social a IIi religioasii, Mabomed a avut marele merit de a fi Besizat imperativele vremii sale
~i de a fi realizat unitatea lumii arabe, statui arah, printr"<l reIigie unica, monoteistii.
tn ceea ce prive~te persoana intemeietorului islamismului, mult defiimatii timp de
o mie de ani47 , Be indina astiizi a se explica prin imprejuriirile speciale unele comportiiri
ale lui Mahomed, nepotrivite cu malta misiune pe care ~i-o asumase el: aceea de "trimis
a1lui Dumnezeu" pentru a da poporului arab ~i lumii intregi 0 noua religie. In orice caz,
nu se mai pune la indoialii sinceritatea lui Mahomed, mai ales in prima perioada a activi
tiitii sale, iar ca om politic a facut dovadii de calita ti striilucite.
In ceea ce prive~te doctrina islamicii, daci ne oprim numai Ia ideea de Dumnezeu
idee inalta desigur ~i superioara fata de politeismul arab
aceasta idee a luat L'1 isla
mism 0 infapliare speciaJa, potrivit concePtiei arabe despre divinitate, Dumr,ezeu
devenind un stiipin abaolut, ale cirui hotiiriri au caracter de fatalitate. De aici doctrina
predeatinatiei, cireia uIDi teologi mUBUlmani nu-i giiseac temei in Coran .~i cautil. si apere
islamismul de 0 astel de acuzatie. Apoi, Dumnezeul islamismuiui, Care nu este dedt
45. j. j. Waardenburg, Les universitAs dans Ie monde arabe actuel, 'vol. I, Mouton,
Paris, 1966, p. 251-256 (nA).
46. E. Vasilescu. Cultul musulman in R.P.R., in "Glasul Bisericii", XlV (1955).
Dr. 3--4, p. 216-219; Iacub Mehmet, Mufriu! Cultului musuIman din R.S.R. (ed.).
Prezente musulmane in Romania. Ed. Albatros, Bucure~ti, 1976, 36. p. text + 80 p.
i1ustralii (BA, BCS).
47. Pentru felu! cum a fost cunoscut isJamismul in Occident timp de 0 mie d-, )IIi,
sc: 'poate vedea-e.mp!a expunere facuta de A. Malvezzi in lucrare"< sa L 'islam ism 0 -e ,.,_~..
cultura europea, citata.mai sus (nota 8).
-I'
ISTORIA RELIGIILOR
176
!
I
vecruul Alia!>,,! arahilor, este alit de dcparte de lumcfaU'."'lie neapropillt, lilcit nu are wei
<> aseminare eu Tatiil nostru, al cre~tinilor, care este in ceruri, dar eate 'iii in lumea suferin
telor noastre prin Fiul Siu 'iii prin puterea de viata dititoare a SfintuJui Duh. Islamismul
este striin de misterul trinitar 'iii de al~ mistere, dar se resimte adinc de aceasti Ilpsi
in dogmatica, in morala 'iii in cultul sau.
Desigur, islamismul are !Ii multe parp bune, pe care ar fi incorect sa nu i Ie
recunoa!ltem. 0 religie care impune rugiiciunea, postul, milostenia a putut avea 0 buna
inriurire asupra credincio'iiilor sai. Pe multi i..a impresiDnat indeosehi spectacolul minare
telor svelte, dID virful carora muezinul anunti de cinci ori pe zi orele rugiciunii,
precum 'iii punctualitateacu care mueuImanii Be acruta de ob~e aceaati ohligatie
religioasii. Dar nu. trebuie sa uitim ca rinduiala i.slarqici.arugiciunii de cinci DO pe zi
" .este luata diD-traditia vietii monahice!lti cre'iitine 'iii n..am putea spune cA, intr-o viata
trepidanta cum este aceea a tiirilor civilizate moderne, Be mai poate respecta 0 rinduiali
vaJabili pentru ministiri Ifi pentru oamenii mai putin ocupati.
Islamismul a contriliuit de asemenea Ia imhunitatirea situatiei pe care femeile 'iii
sclavii 0 aveau in Arabia preislamici, Islamismul este insi 0 religie a barbatilor, 0 religie
care are in vedere pe birbati, numai ei rugindu-se in moschee liJi numai ei intrind in
confreriiIe religioase, in vrente ce femeilor Ii Be rezerva 0 viata de harem 'iii de oarecare
inferioritate sub toate raporturile48.
o alta caracteristica a islamismului este modul cum s-a raspindit aeea.~tii religie,
potrivit comandamentului profetulni de a face "riizboi sfint" necredincio,?i1or. Astazi
insa, in multe tan, islamisrnul a trebuit sa renunte la teocratia care forma odinioara
principala caracteristici a tiirilor musulmane, multumindu-se numai cu propaganda
pe care 0 fae confreriiIe religioase.
In OIice caL, uncle sdiJeri sernn"late mai sus 1m diminueaza nicidecum mcritele
reale ale islamismului, care a format multa vreme 'iii in unele tan mai fonneaza I?i acum
temelia vietii morale, sociale I?i culturale. De asemenea trebuie reeunOSC'lte mentele
reprezentantilor aetuali ai islamismului care, inte1egind imperativele majore ale vremii
noastre, vin intru intlmpinarea actiunilor Jarg ecumeniste mtreprinse de Consiliul
Ecumenic al Biseocilor, iau parte la toate reuniunile interreligioase ~i due 0 8ustinUta
luptii pentru pace, intelegere IIi colaborare mae toate popoarele.
_.~
..u~-_
.....Jo..
177
-..
~_,'''. ' ~.
..;A: "
....
5. Coranul
BIBLIOGRAFIE
1.
Luera~i
de referinla
U ts m a :;i colab. Encyclopedie de l'Islam, 4 vo!., E. J. Brill, Leyden,
A. Picard. Paris, 1913-1936; ed. noua, 2 vol., fasc. 1-37, 1960-1964 (BA, BIT). H.
A. R. G i b b-J. H. Kra mer, Shorter Encyclopaedia of Islam, E.J. Brill, Leyden, 1953,
VIII+671 p. (BA).
M.. Th. H 0
a} Traduceri
M. Kasimirski, Le Koran, 2 vol.. E. Fasquelle, Paris, 1921, XXlV+278 p. (I),
255 p. (II), (BA, BF; ed. Doua, Garnier-Flammarion, Paris, 1910). - S. O. Iso pes e u,
Coranul, Cemauti. 1912, 539 p. (BA,BCS, BIT. BSf.S). - E. M 0 n t e t, Mahomet. Le
Coran, Payot, Paris, 1929, 895 p. (BA, BCS, BCU, BSf.5). - D. l14asson, Le Coran,
GaUimard (La Pleiade), Paris, 1967, CXV+I087 p. (BCS). M. Ham id u !lah, Le Saint
Coran, text arab ~i trad., ed. a VIII-a, Mihiil Yayinlari, Ankara,.1973, 851 p. (BP).
b} Probleme in legatura cu Coranul
~.
,.. .. .I'.~
'"
..: .
.~/
.,.l ....
:...:{.:.~ :
W. R U dol ph, Die Abhiingigkeit des COTans vom Judentum und Christen tum,
W. Kohlhammc:r, Stuttgart, 1922, VIII+92 p. (BITk-~R. Blachere,IntToduction au
Coran, ed. a IIa, G.-:-l'. Maisonncuve;-I959,XXXllI+31G'p: (BA). ::.: j: ~;; .aier, Le
12 - Istoria R.ligiilor
ISTORIA RELIGIILOR
178
"::"~~41""'~""""':;'
11
RELIGIA IRANULUI ANTIC
Ix
\
~"
T
LSCHITA. lSTORICA.
K
..:',:-,
Denumirea' Iran (persia pina in 1933) este 0 prescurtare din Iran sahr, care
inseamna "tara arlenilor". ~i intr-adevar iranienii sint de origine arlana, frati buni cu
indienii, cu care au conlocuit cindva prin Podi\'ul Pamir, inainte ca indienii sa fi coborit
pe valea Indului, prin secolul aI XV-lea i. Hr.
Cercetiirile arheologice mai noi au dat la ivealii pe podi~ul iranian urme de civili
zatie datind inca din mileninl aI V -lea 1. Hr., totulii primele UIme de populatii arlene s-au
gasit aid numai de prin mileniul al II-lea i. Hr.
Arienii din Iran el:"au impiirtiti in marl triburi, printre care mezii, perliii, Partll ~i
s.~di (prohahil de neam seitie). Cei mai importanti di.,tre ei erau mezii, aliezati in norc!
vest, \,i per\,ii, stabiliti in sud-vest, in eimpiile Fars, c!e unde le-a venit !;Ii IlUinele de per!?i.
Prin secolul al VII-lea i. Hr., mezii au ajuns sa fonneze un stat, care se intindea intre
Mefiopotamia \,i India, avind capitala la Eebatana.lnsecolul urmator insa, pe la anul 550,
mezii au fost invinlii de per\,i, care aveau in fruntea lor pe Cirus al II-lea eel Mare (559
530 i. Hr.).
.
".,
In felul aeesta a luat na~tere statui persan, care a ajuns apoi la 0 mare dezvoltare .
Cirus distruge in anul 539 ~egatul neobabilonean ~i creeazii un nOll imperiu. Cu el ia
na~tere dinastia Ahemenizilor.Unn~ulsiiu, Cambise (530-522), cucere~te Egiptul. Apoi
Darius I (522-486) duee la apogeu puterea peread. Xerxe insii (486-465) este infrlnt
de gred la Salamina. Cu el incepe decadenta persanii, care se accentueaza sub Artaxerxe
I Longimanul (465-425). Alexandru eel Mare (336--323) infringe deimitiv pe perl;!i in
anul331 ~i astfel imperiul persan este desfiintat.
Per~ii sau ridiest din nOll sub domuia Arsacizilor (250 i. Hr.-224 d. Hr.), care au
avut mult de Input eu romanii, ~j mai ales suh domnia Sasanizilor (226-651). In anul
661 Persia devine 0 provinde Califatului Omeiad, fiind eu vremea aproape complet
ialamizaU.
Caracterul poporului iranian a fost mult liiudat de scriitorii antici, in ale caror
Q~.iranienii. sint prezentati ca oameni puternici Ia trup Iii eu vointii tare, ci~tigatii in
luJiti "cu elima aspri ~i in viata de nomazi in munp ~i in stepe. Oameni, viteji, mlmcitor
2.".:'
,....j:
. "It',.'
-:
~"\-~~-"':'
..
".::;'
:.~