PATOLOGIA PSIHIATRICA-0k

PATOLOGIA PSIHIATRICA
NEUROZELE
[TULBURARILE
NEUROTICE]
PSIHOZELE
[TULBURARILE
PSIHOTICE]
STARI REACTIVE
*PSIHOTICE
*NEVROTICE
PSIHOPATII
[TULBURARI DE
PERSONALITATE]
CRITERII de DIFERENTIERE ale

NEVROZELOR de PSIHOZE
I. GRAVITATEA ( Severitatea
simptomatologiei).
II. CONSTIINTA BOLII PSIHICE.
III.RELATIA CU REALITATEA
INCONJURATOARE.
EXAMINAREA BOLNAVULUI
PSIHIC.
DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA DE DATE,
SIMPTOME, OBSERVATII.
I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI :
Evaluarea psihiatrica: * Indemanarea medicului in a ajuta
pacientul sa-si depaseasca jena; * Confidentialitatea; *
Culegere de date, dirijarea interviului.
Interviul: prezentarea; atmosfera calma; atitudinea
psihiatrului; aprecierea comunicarii verbale, nonverbale.
Istoricul bolii: Debut, boli psihice anterioare, medicatie,
comportament social, beneficiu secundar.
Istoria vietii personale: *Dezvoltare;*Istoric social;*Istoric
familial;*Utilizare de alcool/medicamente.
II.EXAMINAREA PSIHIATRICA:
INTERVIUL PSIHIATRIC = Neprotocolar;
= Tacerea atenta ca convinge
bolnavul ca a fost ascultat;
= Relatia de incredere, empatie (
nu intimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici
unele simptome!)
INTERVIEVAREA RUDELOR (APARTINATORILOR)
*EXAMINAREA STARII MENTALE: Descriere generala,
Conversatie, Examenul functiilor psihice.
III. ALTE EXAMINARI:
= EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic);

suferinte concomitente/ suferinte consecutive bolii
psihice.
= EXAMENUL PSIHOLOGIC.
= EXPLORARI PARACLINICE.
IV. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI:
Sindrom.
Boala psihica.
Boli asociate/ secundare.
TULBURARILE ANXIOASE
TIPURI CLINICE: (DSM-IV)

ATACUL DE PANICA
TULBURAREA DE PANICA
AGORAFOBIA
TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA.
FOBIA SPECIFICA.
FOBIA SOCIALA.
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA.
TULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE
STRESS.
TULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALA
GENERALE.
TULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA.
ATACUL DE PANICA
O perioada distincta de frica sau disconfort intens in care cel
putin patru din urmatoarele simptome se dezvolta brusc si atind
intensitatea maxima in decurs de pina la 10 minute
1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat.

2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp.
3. Transpiratii.
4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare.
5. Senzatia de a se inabusi.
6. Durere sau disconfort toracic.
7 Durere sau disconfort abdominal.
8. Senzatie de ameteala, instabilitate, cap usor sau lesin.
9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau depersonalizare (detasare de sine).
10. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.11. Teama de moarte.
12. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(.
13. Valuri de frig sau de caldura.
ATACUL DE PANICA
TIPURI:
ATACURI DE PANICA INEXPECTATE
(NESEMNALIZATE): debutul nu este asociat cu un factor
declansant situational; survin din senin.
ATACURI DE PANICA CIRCUMSCRISE
(SEMNALIZATE) SITUATIONAL: atacurile apar aproape
constant la expunerea sau anticiparea unui stimul, dar nu
sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in
mod necesar imediat dupa expunere.
ATACURI DE PANICA PREDISPUSE SITUATIONAL:
foarte posibil sa apara la expunerea la un stimul, dar nu
sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in
mod necesar imediat dupa expunere.
AGORAFOBIA
Anxietatea care apare in situatii in care scaparea
este dificila sau jenanta sau in care nu este
posibil ajutorul in cazul unui atac de panica.
Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a
calatori cu autobuzul, automobilul,avionul, a se
afla intr-un lift sau pe un pod.
Comportamentul de evitare sau necesitatea
prezentei unei persoane insotitoare.
Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata
de o alta tulburare.
TULBURAREA ANXIOASA
GENERALIZATA
Implica ingrijorare excesiva legata de
circumstante, evenimente sau conflicte reale.
Criterii de diagnostic( DSM-IV):
Anxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada
de 6 luni in legatura cu anumite evenimente: performante
scolare, profesionale.
Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama.
Anxietatea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele
simptome: = neliniste; = usoara fatigabilitate; = dificultati
de concentrare; = iritabilitate; = tensiune musculara; =
tulburari de somn.
Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice
provoaca suferinta semnificativa clinic sau tulburari
sociale, ocupationale, etc.
CAUZE MEDICALE ALE

ANXIETATII
CARDIOVASCULARE
Angina pectorala
Aritmii
Valvulopatii.
ENDOCRINE
Hipercalcemie
Hipertiroidis
METABOLICE
Hiperpotasemia
Hipoglicemia
Hiponatremia
Hipoxia
Porfiria.
NEUROLOGICE
Akathisia
Epilepsia
RESPIRATORII
Astmul
Boli cronice obstructive
ale cailor respiratorii
Embolia pulmonara
MEDICAMENTE care pot provoca

ANXIETATE
AMFETAMINE;
ANTICOLINERGICE;
ANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina );
TUBERCULOSTATICE;
CAFEINA;
DIGITALICE;
SIMPATOMIMETICE ( Efedrina);
LEVODOPA;
NEUROLEPTICE ( Akathisia);
BRONHODILATATOARE ( Salbutamol, Theophilina);
HORMONI TIROIDIENI;
ANTIINFLAMATORII NONSTEROIDE;
INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.
NEUROCHIMIA ANXIETATII
GABA : Agentii care scad GABA cresc
anxietatea. Cei care potenteaza sau au actiune
similara cu GABA reduc anxietatea.
SEROTONINA are nivel mai redus in lcr.la cei cu
tulburare anxioasa. BUSPIRONA este un agonist
partial al serotoninei = tratament eficient al anx.
NORADRENALINA: receptorul noradrenercic
presinaptic alfa 2 implicat in anxietate; receptorul
postsinaptic beta mediaza simptomele
autonomice din anxietate.
Se caracterizeaza prin atacuri de panica
spontane .Se poate asocia cu agorafobia.
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
a. Atacuri de panica recurente, neasteptate; cel putin
unul dintre atacuri a fost a fost urmat timp de
minimum o luna de preocuparea pentru revenirea
atacului, de ingrijorarea fata de consecintele sale, de
o modificare semnificativa a comportamentului.
b. Atacurile nu se pot explica printr-o alta tulburare
mintala.
SIMPTOME ASOCIATE:
Anxietatea anticipatorie;
Hipocondria ( convingerea ca sufera de o boala
serioasa, nediagnosticata);
Demoralizarea ( mai ales in tulb. de panica cu
agorafobie).
COMORBIDITATI:
SOMATICE:
= Boli cardiovasculare = Boli respiratorii = Boli
gastrointestinale= Afectiuni vestibulare.
PSIHIATRICE:
= Agorafobia; = Alte tulburari anxioase (Fobia sociala,
tulburarea anxioasa generalizata, tulburarea obsesivcompulsiva, tulburarea de stres posttraumatic); =
Dependenta cronica alcoolica
TRATAMENTUL TULBURARILOR
DE PANICA
I. FARMACOLOGIC:
SSRI: Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Citalopram.
ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina,
Clomipramina.
BENZODIAZEPINELE: Alprazolam, Clonazepam,
Lorazepam.
INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI
REVERSIBILI AI MAO:
ANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al
serotoninei si noradrenalinei); Nefazodon; Mirtazapina.
BUSPIRONA.
ALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu,
Anticonvulsivante, Clonidina, Antipsihotice.
TRATAMENTUL PSIHOLOGIC
TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA
include urmatoarele componente: psihoeducatie
si monitorizare; restructurare cognitiva; tehnici
de management al anxietatii; expunerea la
stimuli/situatii.
PSIHOTERAPIA DE GRUP
PSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA.
CAUZE MEDICALE ALE

ANXIETATII
CARDIOVASCULARE
Angina pectorala
Aritmii
Valvulopatii.
ENDOCRINE
Hipercalcemie
Hipertiroidis
METABOLICE
Hiperpotasemia
Hipoglicemia
Hiponatremia
Hipoxia
Porfiria.
NEUROLOGICE
Akathisia
Epilepsia
RESPIRATORII
Astmul
Boli cronice obstructive
ale cailor respiratorii
Embolia pulmonara
MEDICAMENTE care pot provoca

ANXIETATE
AMFETAMINE;
ANTICOLINERGICE;
ANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina );
TUBERCULOSTATICE;
CAFEINA;
DIGITALICE;
SIMPATOMIMETICE ( Efedrina);
LEVODOPA;
NEUROLEPTICE ( Akathisia);
BRONHODILATATOARE ( Salbutamol, Theophilina);
HORMONI TIROIDIENI;
ANTIINFLAMATORII NONSTEROIDE;
INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.
NEUROCHIMIA ANXIETATII
GABA : Agentii care scad GABA cresc
anxietatea. Cei care potenteaza sau au actiune
similara cu GABA reduc anxietatea.
SEROTONINA are nivel mai redus in lcr.la cei cu
tulburare anxioasa. BUSPIRONA este un agonist
partial al serotoninei = tratament eficient al anx.
NORADRENALINA: receptorul noradrenercic
presinaptic alfa 2 implicat in anxietate; receptorul
postsinaptic beta mediaza simptomele
autonomice din anxietate.
FOBIA SPECIFICA
A. Frica marcata, persistenta, excesiva sau nerezonabila
declansata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau
situatii specifice.
B. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape
constant raspuns anxios imediat (care poate sa ia forma
de atac de panica).
C. Persoana recunoaste ca frica sa este nerezonabila
sau excesiva.
D. Situatiile fobice sunt evitate sau suportate cu suferinta
excesiva.
E. Evitarea, anticiparea anxioasa sau suferinta afecteaza
semnificativ activitatea obisnuita a persoanei.
STIMULI FOBICI: = ANIMALI; = MEDIU NATURAL; =
SANGE,INJECTII, RANI; =SITUATII (transport
public,tunel, pod; = ALTII ( situatii ce pot produce
sufocare, voma, boli)
FOBIA SOCIALA
ESTE FRICA IRATIONALA DE SITUATII
PUBLICE.
A. Frica persistenta si intensa de situatiile sociale sau de
functionare in care poate fi pus in dificultate ( a vorbi in
public,a minca, a bea, a scrie, a folosi toalete publice).
B. Expunerea la situatia temuta provoaca anxietate care
poate lua forma atacului de panica.
C. Persoana recunoaste ca frica sa este irationala si
excesiva.
D. Aceste situatii sunt evitate sau suportate cu suferinta
extrema.
E. Evitarea, anticiparea, suferinta interfereaza cu
activitatea obisnuita.
TULBURAREA OBSESIVCOMPULSIVA
Implica idei, imagini, ruminatii,
impulsiuni, obsesii sau modele repetitive
de comportament sau actiune (
compulsiuni).
Obsesiile si compulsiunile sunt straine
Eu-lui .
Daca pacientul incearca sa le reziste
produc anxietate.
TULBURAREA OBSESIVCOMPULSIVA
A. Prezenta de OBSESII si/sau COMPULSIUNI.
B. Persoana recunoaste caracterul patologic al lor.
C. Obsesiile si compulsiunile provoaca suferinta
intensa, consuma timp si interfereaza semnificativ cu
activitatile uzuale.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
= Alte tulburari anxioase;
= Episodul depresiv major;
= Tulburarea de personalitate obsesivcompulsiva.
TULBURAREA DE STRES
POSTTRAUMATICA
Persoana a fost expusa unui eveniment
traumatic [a trait, a asistat sau s-a confruntat cu
evenim. care au implicat moarte sau lezare grava];
raspunsul persoanei: frica, neajutorare, oroare
intense.
Evenimetul este retrait persistent[ rememorari
dureroase, imagini, vise, sentimente, actiuni].
Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma
.
Hiperexcitabilitate persistenta, inexistenta anterior.
Durata simptomelor depaseste o luna.( in stresul
acut posttraumatic durata = 2 zile, max. 4
saptamini).
TULBURAREA ANXIOASA
GENERALIZATA
Implica ingrijorare excesiva legata de
circumstante, evenimente sau conflicte reale.
Criterii de diagnostic( DSM-IV):
Anxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada
de 6 luni in legatura cu anumite evenimente: performante
scolare, profesionale.
Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama.
Anxietaea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele
simptome: = neliniste; = usoara fatigabilitate; = dificultati
de concentrare; = iritabilitate; = tensiune musculara; =
tulburari de somn.
Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice
provoaca suferinta semnificativa clinic sau tulburari
sociale, ocupationale, etc.
TULBURARILE SOMATOFORME
UN GRUP DE TULBURARI INCLUZAND
SIMPTOME FIZICE CARE NU AU SUBSTRAT
ORGANIC. Ele sunt suficient de serioase pentru a
produce afectarea abilitatilor sociale si
ocupationale.
FACTORII PSIHOLOGICI au o contributie
importanta in a determina debutul, severitatea,
durata simptomelor.
DSM IV include aici:
TULBURARILE DE SOMATIZARE;
TULBURARILE DE CONVERSIE;
HIPOCONDRIA;
TULBURARILE DISMORFICE CORPORALE;
TULBURAREA ALGICA.
TULBURAREA DE SOMATIZARE
Se deosebeste de alte tulb. somatoforme prin
multitudinea plangerilor si afectarea mai multor
organe/sisteme.
In psihiatria clasica = HISTERIA [hystera=uter].
EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE:
Hippocrate: I descriere a histeriei, consierata boala
exclusiv feminina, cauzata de sexualitatea perturbata.
Areteu din Capadochia descrie histeria la barbati:
Catochus (catalepsia).
Galien: Histeria=boala de organ (cauza mecanica
retentia lichidelor seminale / coruptia sangelui / iritarea
nervilor / convulsii).
EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE

Aparitia crestinismului Manifestarile sunt datorate
posesiunii satanice: histeria= demonomanie.
MALLEUS MALEFICARUM. Paracelsus rolul
inconstientului in nevroze.
Th. Sydenham: Trasaturile comune histericilor:
* caracterul proteiform al bolii;
* histeria poate imita orice boala;
* histeria masculina = hypocondriasis;
* rolul emotiilor; crizele din calcul.
EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE

Continuare.
CHARCOT - 1863 - Etiologia histeriei = suferinta generala
a SNC; = unele accidente histerice etiologie psihologica.
- descrie: Marele Atac histeric (faza
epileptoida, a marilor miscari, atitudinilor pasionale, delirul
terminal); si Stigmatele motorii, afonia, mutismul, tulb.
senzoriale si senzitive.
BABINSKI -1901- PITIATISMUL: Starea psihica aparuta la
un individ capabil de autosugestie, si care poate fi
reprodusa prin sugestie si dispare prin persuasiune.
P. JANET - Stigmatele histeriei = simptomele histerice +
modificarile de caracter.
S. FREUD - CONVERSIUNEA.
DSM-IV
A. Un istoric de numeroase acuze somatice,
incepand inainte de 30 ani, se manifesta cativa
ani, determina alterarea vietii sociale.
B. Fiecare din urmatoarele criterii, simptomele pot
apare in orice moment:
patru simpt. algice ( cu 4 localizari: cap, abdomen,
articulatii, extremitati, torace, etc.);
doua simptome gastrointestinale ( altele decat durere:
grata, balonare, varsaturi,diaree)
un simptom sexual ( altul decat durerea: disfuctie erectila
sau ejaculatorie, tulb. de ciclu, indiferenta sexuala);
un simptom pseudoneurologic ( tulb. de echilibru,
coordonare, paralizii localizate, senz. de nod in gat,
dificultati in deglutitie, afonie, retentie urinara, cecitate,
convulsii,etc.)
PSIHIATRIA CLASICA
I. SIMPTOME PAROXISTICE
1. Criza majora histerica ! Diferentiere de Criza epileptica
Grand Mal.
2. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze, paralizii,
miscari anormale, spasme, contracturi); Astazia-Abazia;
Tulb. senzitive ( anestezii, hiperestezii, parestezii); Tulb.
senzoriale( cecitate, surditate, afonie); Algii.
3. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor, Tuse,
Ticuri respiratorii, Spasme faringiene, laringiene),
4. Paroxisme psihiatrice: Confuzii, Stari onirice,
Stupoare,Stari maniacale/depresive.
II. SIMPTOME PERMANENTE

(Personalitatea).
Teatralism;
Patetism;
Imaturitate afectiva; dependenta afectiva.
Exaltarea imaginatiei;
Egocentrism; Narcisism;
Sugestibilitate crescuta.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Epilepsia.
Spasmofilia.
Sincope.
Boli neurologice.
Simulatia.
Schizofrenia.
Tulburarea de personalitate histrionica
TULBURAREA DE CONVERSIE
Caracterizata prin prezenta unui sau mai multor simptome
neurologice care nu pot fi explicate printr-0 tulburare
neurologica cunoscuta ( paralizii, orbire, parestezii).
Termenul a fost introdus de S.FREUD care a presupus ca
simpt.de conversie reflecta conflicte inconstiente.
La dezvoltarea conceptului au contribuit: BRIQUET,
J.M.CHARCOT.
Factorul psihologic ( initierea sau exacerbarea simptomelor
este precedata de conflicte sau alti stresori).
HIPOCONDRIA
Rezulta din interpretarea nerealista sau inadecvata a
simptomelor fizice sau a senzatiilor.
CRITERII DE DIAGNOSTIC ( DSM-IV):
A. Preocuparea de teama de a avea o boala serioasa,
bazandu-se pe proasta interpretarea a simptomelor
corporale.
B. Preocuparea persista in ciuda asigurarilor si evaluarilor
medicale.
C. Preocuparea nu este de intensitate deliranta.
D. Preocuparea determina alterarea functionarii sociale,
etc.
E, Durata tulburarii : cel putin 6 luni.
*Rezistenta la tratament!
TULBURARILE DISOCIATIVE.
Caracterizate de perturbarea constiintei,
memoriei, identitatii sau perceptiei mediului.
Disocierea este o aparare impotriva traumelor
care ajuta persoana sa se indeparteze de trauma;
ea intirzie travaliul psihologic necesar pentru
depasirea traumei.
Tipuri (DSM-IV): = Amnezia disociativa;
= Fuga disociativa;
= Tulb. disociativa a identitatii;
= Tulburarea de depersonalizare.
AMNEZIA DISOCIATIVA
Pierderea unor amintiri personale importante,
de obicei traumatizante, cu pastrarea capacitatii
de invatare a materialului nou. Cel mai frecvet tip
de tulb. de memorie = amnezia localizata ( pentru
evenimentele unei scurte perioade de timp).
Etiologie: trauma emotionala.[ dezastre, razboi].
Se termina brusc. Recurente - rareori.
FUGA DISOCIATIVA
Plecare brusca, neasteptata, incapacitatea
de a-si aminti aspecte importante ale
identitatii anterioare ( nume, familie,
ocupatie). Deseori isi asuma o noua
identitate. Comportament normal in
perioada fugii.
Etiologie: trauma emotionala precipitanta.
tulb. de personalitate borderline,
histrionica, sunt predispozante.
Evolutie scurta de obicei, dar si cateva luni.
TULBURAREA DISOCIATIVA A
IDENTITATII
Personalitati sau identitati distincte la aceeasi
persoana, fiecare din ele putand domina, atunci
cand este prezenta, comportamentul si atitudinea
fata de sine ( ca si cum nu ar mai exista vreo alta
personalitate).
Personalitatea initiala este amnezica pentru
celelalte personalitati. Fiecare personalitate are
propriul set de amintiri si caracteristici fiziologice
diferite, raspunsuri diferite la testarea
psihometrica.
Dgs. Diferential: = Schizofrenia; = Simularea; =
Tulb. de personalitate borderline.
TULBURAREA DE
DEPERSONALIZARE
Episoade persistente, recurente de detasare de
propriul corp sau Eu.
Frecvent: distorsiunea senzatiei de timp si spatiu,
senzatia de deformare a extremitatilor,
derealizarea.
Se pot asocia: anxietate, ameteala, preocupari
somatice.
Diagnostic diferential : Depersonalizareasimptom *in boli psihice( schizofrenie, depresie,
psihastenie, episoade maniacale); * in boli
neurologice ( epilepsie, tumori
cerebrale,encefalita) * boli toxice si metabolice
(intoxicatie cu monoxid de carbon, botulism,
hipoglicemie, hipotiroidism)
PRINCIPII TERAPEUTICE
TULBURARILE DE CONVERSIE:
TRATAMENTUL PAROXISMELOR :
= Terapia sugestiva armata - parenterala; - loco
dolenti; - provocatoare de durere. Sugestia =
efectul scontat; timpul de actiune; modul de
actiune. Terapia electrica. Sugestia verbala va
insoti orice metoda utilizata! Tratamentul nu se
va efectua in prezenta apartinatorilor!
= Terapia psihotropa ( simptomatice: anxiolitice,
sedative, hipnotice, roborante)
- TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA

STARII DE URGENTA:
FARMACOLOGIC;
PSIHOTERAPEUTIC.
Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea
de munca, statutul familial, responsabilitate,
beneficiu secundar.
TULBURARILE DE
PERSONALITATE.
NORMALITATE: Notiunea are in centrul sau referinta la norma
(regula caracteristica sau acceptata la un numar semnificatif de
persoane).
= Statistica ( raportata la media statistica); = Ideala - Functionala
(raportata la modelul tipic); = Responsiva ( corespondenta
normelor homeostaziei functionale; face fata cerintelor sociale).
ANORMALITATE: tulburare de fundal, se refera la structura si
organizarea psihica,se releva mai ales in tulburarile de
comportament.
SANATATE MENTALA: capacitatea de constientizare, acceptare si

corectitudine in modul in care se concepe pe sine; adecvare in
modul in care face fata cerintelor vietii; integrarea si unitatea
personalitatii; autonomia si increderea in sine; percepere raelista
sociala.
TULBURARILE DE
PERSONALITATE: Definitie;
Evolutia conceptului
TULBURAREA DE PERSONALITATE (PSIHOPATIA) = personalitate

inflexibila, maladaptativa care determina o afectare semnificativa functionala
sau simptome subiective.
Ph.PINEL ( 1809): Manie fara delir.

J.K.PRITCHARD ( 1835): Moral Insanity.
K.SCHNEIDER ( 1927): 10 forme clinice ale psihopatiilor.
DENUMIRI: = ANETOPATII ( anglo-americanii); = OLIGOTIMII (europenii);

= DEZECHILIBRU MINTAL (francezii);
= PSIHOPATIE ( Kraepelin);
= SOCIOPATIE ( americanii);
= CARACTEROPATIE ( Bilikievici).
ETIOLOGIA TULBURARILOR DE
PERSONALITATE.
MULTIFACTORIALA.
I. FACTORI BIOLOGICI: = Genetici = concordanta
crescuta la gemenii monozigoti====Psihopatii
nucleare.
= Valori modificate ale
testosteronului, estradiolului, MAO , endorfine, 5HIAA, modificari EEG.
II. FACTORI PSIHOSOCIALI:==== Psihopatii
marginale.
( probleme in relatiile intrafamiliale, educatie).
EPIDEMIOLOGIE
PREVALENTA TULB. DE
PERSONALITATE: = 6-9% pana la 15%.
15% din pacientii internati in servicii de

psihiatrie prezinta tulb. de personalitate;
30-50% din pacientii care se adreseaza
serviciilor ambulatorii prezinta tulb. de
personalitate.
TRASATURI COMUNE CARACTERISTICE

TULBURARILOR DE PERSONALITATE
1. Trasaturile sunt pervazive ( extensive) si persistente.
2. Sunt ego-sintonice (acceptabile pentru ego) si nu egodistonice
(straine egoului).
3. Sunt alloplastice si nu autoplastice ( pacientul incearca sa schimbe
mediul si nu pe sine).Rezulta nemultumiri, conflicte.
4. Trasaturile sint mentinute cu rigiditate.
5. Mecanismele de aparare includ: fantezia, izolarea, proiectia,
intoarcerea impotriva sinelui,acting-out.
6. Pacientul manifesta fixatie in dezvoltare si imaturitate.
7. Nu constientizeaza si nu solicita ajutor.
8. Dezvoltarea inegala a personalitatii cu deficit al valorilor etice;
logica este subordonata impulsurilor.
Functii psihice indemne: =Intelectul: = Functiile cognitive.
FORME CLINICE ALE

TULBURARILOR DE
PERSONALITATE
I. TULBURAREA DE PERSONALITATE
PARANOIDA.
Neincredere si suspiciune; asteapta sa fie inselat, sa se
actioneze impotriva sa; gaseste intelesuri ascunse in
evenimente banale; pastreaza constant resentimente fata
de jigniri ( colectionari de nedreptati).
Hipersensibilitate
Imposibilitatea de a se relaxa.
Reci, lipsiti de simtul umorului, orgoliosi.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: = Tulburarea deliranta; =
Schizofrenia paranoida; = Alte tulburari de personalit.
COMPLICATII: Depresie, Tulb. delirante, Tulb, anxioase,
Abuz de toxice.
II. TULBURAREA DE PERSONALITATE

SCHIZOIDA.
Detasat de relatiile sociale.
Nu doreste si nu-I fac placere relatiile apropiate.
Alege aproape intotdeauna activitati solitare.
Interes redus sau absent fata de relatiile sexuale.
Raceala emotionala, detasare afectiva.
Pare indiferent la laudele sau criticile altora.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. de personalitate
paranoida, evitanta (pacientul doreste relatii cu
semenii), schizotipala (ciudatenii, excentricitati).
III.TULBURAREA DE PERSONALITATE
SCHIZOTIPALA.
TRASATURI CLINICE.
Deficite sociale si interpersonale, capacitate redusa pentru relatii
apropiate.
Idei de referinta.
Credinte ciudate sau gandire magica influeteaza comportamentul .
Experiente perceptuale neobisnuite, iluzii corporale.
Gandire/vorbire ciudata ( vaga, circumstantiala, metaforica sau
stereotipa).
Suspiciozitate, ideatie paranoida.
Afect inadecvat.
Comportament ciudat, excentric sau neobisnuit.
Lipsa prietenilor apropiati; anxietate sociala.
III.
Diagnostic diferential:
Tulburarea de personalitate paranoida .
Tulburarea de personalitate schizoida ( nu are
excentricitati).
Tulburarea de personalitate borderline ( instabilitate
emotionala, afecte intense, impulsivitate).
Schizofrenia.[ markeri biologici comuni].
IN EVOLUTIE: = schizofrenie;
= suicid ( 10%).
IV. TULBURAREA DE PERSONALITATE

ANTISOCIALA : comportament maladaptativ
din copilarie, nu recunoaste drepturile altora.
Neconformare la regulile sociale, comiterea repetata de
fapte antisociale.
Minciuni repetate, escrocherie, inselatorie pentru profitul
sau placerea personala.
Impulsivitate, iritabilitate, agresivitate.
Iresponsabilitate persistenta ( incapacitatea sustinerii unei
activitati profesionale, a onorarii obligatiilor financiare)
Lipsit de remuscari, de sensibilitate pentru altii.
IV.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
Tulburarile de personalitate consecutive dependentei
la toxice.
Retardarea mintala.
Psihoze.
Tulburarea de personalitate borderline, narcisica.
Tulburari organice de personalitate.
COMPLICATII: = moartea violenta; = abuzul de
substante; = suicidul; =probleme legale, financiare.
V. TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE:

instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor,
impulsivitate incepand in perioada adultului tinar.
= Relatiile cu ceilalti sunt tumultuoase;
= Frecvent: gesturi, amenintari sau acte autodistructive, automutilante
sau suicidare.
Nu tolereaza sa fie singuri, eforturi de a evita abandonul real sau
imaginat.
Frecvent: abuz de substante, sofat periculos, hiperfagie compulsiva (
binge eating).
Sexualitate haotica.
Afecte instabile, furtuni de afecte,disforie.
DIAGNOSTIC DIFERENTUAL: Tulb. psihotica (alterarea testarii realitatii
este persistenta).
VI.TULBURAREA DE PERSONALITATE
HISTRIONICA: comportament dramatic,
teatral, impresionant.
Cauta sa fie in centrul atentiei, seducatori.
Comportament dependent.
Afectiv sunt imaturi, superficiali, nesinceri.
Foarte sugestionabili
Egocentrism si autosupraevaluare.
Relatiile interpersonale sunt perturbate.
VII.TULBURAREA DE PERSONALITATE
NARCISICA: model de grandiozitate si
hiperpreocupare pentru stima de sine.
Model grandios al importantei proprii.
Reactioneaza la critica sau infrangere cu furie sau
depresie.
Profita de ceilalti pentru a-si atinge scopurile.
Lipsit de empatie.
Comportamente sau atitudini arogante sau
superioare.
VIII. TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIVCOMPULSIVA: perfectionism, ordine, exigenta, lipsa

de flexibilitate,
Preocupat de reguli, ordine, programe, in asa masura incat pierde scopul
major al activitatii.
Perfectionismul interfereaza cu indeplinirea sarcinii
Hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica sau
valori.
Rigid, incapatinat.
Circumstantial, sclav al amanuntelor,prefera rutina sau ritualul in
detrimentul noutatii. Meticulos.
Lipsit de umor, de abilitatea relatiilor interpersonale, de caldura afectiva.
Aduna obiecte, incababil de a se debarasa de ele, zgircit.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL = Tulburarea obsesiv-compulsiva.
IX. TULBURAREA DE PERSONALITATE

EVITANTA: Inhibitie sociala, sentimente de
inadecvare si hipersenzitivitate la evaluarea
negativa incepand in perioada de adult tanar.
Evita activitatile care implica contact interpersonal
semnificativ.
Retinut in relatiile intime de frica de a fi ridiculizat.
Se considera inadecvat din punct de vedere social,
neatragator din punct de vedere personal.
Neobisnuit de retinut in a-si asuma riscuri personale sau
in angajarea in noi activitati.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. de personalitate
schizoida ( lipseste dorinta de a avea relatii); fobia
sociala.
X.TULBURAREA DE PERSONALITATE
DEPENDENTA: nevoie excesiva de a fi in grija
altuia ducand la un comportament adeziv, la
temeri de separare.
dificultati de a lua decizii in lipsa sfaturilor, asigurarilor din
partea altora.
are nevoia ca altii sa-si asume responsabilitatea in
domeniile importante ale vietii.
nu-si exprima dezacordul cu altii de teama pierderii
sprijinului, aprobarii lor.
se simte inconfortabil si neajutorat cind este singur.
ALTE TULBURARI DE
PERSONALITATE
I.PASIV-AGRESIVA. Obstructionism,
taraganare, incapatinare,
ineficienta.Certaret, se plange ca nu este
apreciat, invidios, exagereaza ghinionul
personal.
II.DEPRESIVA. Pesimism, anhedonie,
devotament fata de datorie, cronic nefericiti,
nesiguri pe sine.
III.SADICA. Relatiile sunt dominate de
comportamentul crud sau injositor.
ASOCIEI MORBIDE: = Dependenta fata de

toxice; = Episoade psihotice; = Tulburari
nevrotice.
EXPERTIZA MEDICO-LEGALA
(
Discernamant, responsabilitate).
TRATAMENT.
TRATAMENT
FARMACOLOGIC:
Neuroleptice: propericiazina ( Neuleptil, 10-15
mg/zi.); clorpromazina ( Clordelazin 50-75-100
mg/zi); tioridazina 50-150 mg/zi.
Carbamazepina: 200-600 mg/zi.
Simptomatice.
PSIHOTERAPIC:
IMPLICATII SOCIO-FAMILIALE
SI MEDICO-LEGALE.
CAPACITATE DE MUNCA - Tipuri de
activtati profesionale.
STAUT FAMILIAL.
ASPECTE MEDICO-LEGALE:
Discernamant/Responsabilitate.
Consecintele detentiei. Statutul in detentie.
STAGIUL MILITAR.
TULBURARI LEGATE DE
CONSUMUL DE ALCOOL
CLASIFICARE (DSM-IV).
I. TULBURARI DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL:
a. Dependenta la alcool;
b. Abuzul de alcool.
II. TULBURARI INDUSE DE ALCOOL:
a. Intoxicatia alcoolica;
b. Sevrajul alcoolic: - necomplicat,
- cu convulsii,
- cu delirium.
- cu delirium+convulsii
c. Dementa persistenta indusa de alcool;
d. Tulburare amnestica persistenta indusa de alcool;
e. Tulburare psihotica indusa de alcool (cu halucinatii; cu
deliruri);
f. Tulburare a dispozitiei indusa de alcool;
g. Tulburare anxioasa indusa de alcool;
ISTORICUL NOTIUNII DE
ALCOOLISM
1849 - MAGNUS HUSS a creat termenul de alcoolism (manifestarile
de boala care iau o forma cronica la persoanele care au consumat
bauturi spirtoase o lunga perioada de timp).
1866 - M. GABRIEL a folosit termenul de alcoolism in sens modern :
boala maifestata prin pierderea controlului asupra consumului de
alcool, ducand la consum excesiv.
1933 - alcoolismul-boala este introdus in manualul pentru codificarea
cauzelor bolilor.
1952 - DSM-I (alcoolismul = addictie la alcool; considerat ca o
tulburare de personalitate).
1960 - JELLINEK defineste alcoolismul = orice folosire de bauturi
alcoolice care cauzeaza probleme individului, societatii sau
ambelor.
1967 - APA recunoaste oficial alcoolismul ca boala.
1968 - DSM- II: alcoolismul = aparitia simptomelor de sevraj la un
bautor axcesiv.
DEPENDENTA CRONICA
ALCOOLICA
ABUZUL DE ALCOOL: termen folosit in situatiile
utilizarii alcoolului in conditii care reprezinta
primejdie fizica ( ex: sofatul); nu se caracterizeaza
prin toleranta, model compulsiv de consum.Se
defineste prin consecintele negative ale utilizarii
de durata.
DEPENDENTA LA ALCOOL.
TOLERANTA (Concentratia de alcool/gradul clinic de
intoxicatie);
OBISNUINTA ( Alcoolul devine necesar).
DEPENDENTA PSIHICA/FIZICA (sindromul de sevraj)
Elementele dependentei
alcoolice
1. Sentimentul de a fi constrans la bautura.
2. Un mod stereotip de a bea.
3. Intiietatea bauturii fata de alte
indeletniciri.
4. Modificarea tolerantei fata de alcool.
5. Simptome repetate de sevraj.
6. Linistirea prin bautura.
7. Reluarea consumului dupa sevraj.
METABOLISMUL ALCOOLULUI
I. Absorbtie : tractul gastrointestinal(intestin
subtire), rapid; foarte solubil in apa.
II. Metabolizare: in ficat = pe cale
oxidativa(90%); 10% se elimina nemodificat
prin plamini si rinichi. Metabolizarea
hepatica prin:
Alcoholdehidroganaza (ADH),
Aldehiddehidrogenaza .(inhibata de disulfiram)
ADH--- transf. alcool in acetaldehida;
Aldehiddehidrogenaza--- transf. acetaldehidei in acid acetic.
III.EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA

CREIERULUI:
Modifica fluiditatea membranelor celulare ==
infuenteaza negativ functionarea receptorilor,
canalelor de ioni si altor proteine membranare.
Activitatea canalelor de ioni asociata cu
acetilcolina nicotinica, serotonina tip 3 (5-HT3),
receptorii GABA a === crescute de alcool.
Activitatea canalelor de ioni asociata cu receptorii
glutamat === inhibata.
Influenteaza centri placerii (mediati de dopamina),
receptorii benzodiazepinici, producerea de
alcaloizi opioizi.
IV.EFECTE COMPORTAMENTALE:
==Deprimare; ==Somnolenta; ==Scaderea activitatii
neuronale. ===Sedare; anxioliza.
== Toleranta incrucisata si dependenta incrucisata cu
benzodiazepinele, barbituricele, carbamatii.
In functie de concentratia sanguina ( dar si de gradul de
toleranta) produce: tulb. de gindire, judecata, activitate
motorie voluntara, control emotional, tulb. de constiinta
pana la coma.
Tulb. de somn: scaderea somnului REM si a somnului
profund (stadiul IV) si cresterea numarului de fragmente de
somn cu treziri numeroase si prelungite.
V.EFECTE FIZICE:
HEPATICE:Hepatita, ciroza.
NEUROLOGICE;Polineuropatia toxica.
GASTROINTESTINALE: Pancreatita, ulcerul,esofagita,
neoplasme.
CARDIOVASCULARE: HTA, Tulburari de ritm cardiac,
cresterea riscului pentri infarctul miocardic si accidente
vasculare cerebrale.
NEUROCUTANATE: Acropatia ulceromutilanta
nefamiliala Bureau-Barriere.
METABOLICE: Hipoglicemia.
SEXUALE: (alcoolul determina atrofii testiculare si
tulburari erectile).
ETIOPATOGENIA
ALCOOLISMULUI
I. FACTORI SOCIOCULTURALI: obiceiuri, traditii,
statut socio-economic, nivel de instruire.
II. FACTORI GENETICI:Argumente:
Riscul alcoolismului mai mare de 4 ori la rudele
apropiate ale alcoolismului;
Gemenii - risc crescut fata de frati;
Studii de adoptie: copiii alcoolicilor adoptati de
familii fara risc prezinta un risc de 4 ori mai mare
pentru alcoolism.
Asocierea familiala cea mai evidenta = tata
dependent / fiu dependent.
ETIOPATOGENIA
ALCOOLISMULUI
III.FACTORI BIOCHIMICI:
Receptorii dopaminici tip 2 ( D2) - in tulb. inascute
legate alcool. Receptorii D2 - legati de Alela A1.
GABA scazut in alcoolism; ==scaderea tolerantei
si efectelor depresoare ale alcolului. Alcoolul
determina stimularea raspunsului GABA.
SEROTONINA scazuta.
OPIOIDE ENDOGENE intervin in aparitia
dependentei / tolerantei fata de alcool;
Enkefalinele = rol in aparitia crizelor comitiale..
IV. PERSONALITATEA:
= Tulburarea de personalitate instabil-emotionala,
schizoida, evitanta, dependenta. antisociala.
Nedezvoltata: intarzierea mintala usoara.
Ttulburari organice de personalitate.
MECANISME intervenind in
AUTOINTRETINEREA
ALCOOLIZARII
Intilnire
alcoolorganism
Aversiune
gustativa
PLACERE
Conflicte
Comportament
de
alcoolizare
Presiuni socioculturale
Consecinte
socioprofesionale
familiale
Memorizare
DEPENDENTA
TOLERANTA
DEPENDENTA CRONICA
ALCOOLICA
HABITUSUL ALCOOLICULUI ( datorat
hipoxiei cerebrale prin carenta tiaminica).
TULBURARI PSIHICE: Afectivitate, Intelect
( restringerea sferei ideative), caracter ===
degradare sociala.
TULBURARILE FIZICE.
ELEMENTE DE DIAGNOSTIC
Nevoia utilizarii zilnice a unor mari cantitati de
alcool pentru o functionare adecvata - la care se
adauga comportamente cum sunt:
Inabilitatea de a opri consumul;
Eforturi repetate de a controla sau reduce cantitatea
consumata.
Persistenta intoxicatiei alcoolice 1-2 zile (chefuri).
Perioade amnestice pentru evenimente petrecute in
timpul betiilor ( blackouts).
Continuarea consumului in ciuda tulburarilor fizice
serioase.
AFECTAREA FUNCTIONARII SOCIALE,
OCUPATIONALE
TRATAMENTUL DEPENDENTEI
ALCOOLICE CRONICE
I. TRATAMENTUL DE SEVRAJ.
II. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC DE
DURATA: Disulfiram; Acamprosate ( afecteaza
sist. GABA ajutand abstinenta); Naltrexona (
scade dorinta de alcool prin blocarea eliberarii de
opioizi endogeni ).
III. ABSTINENTA SE RECOMANDA PE
INTREAGA VIATA!.
IV. INTERVENTII PSIHOSOCIALE.
V. ALCOOLICII ANONIMI.
INTOXICATIA ALCOOLICA ACUTA

Consum de bauturi alcoolice urmat de:
Comportament maladaptativ sau modificari
psihologice ( comportament sexual neadecvat sau
agresivitate, labilitate emotionala,afectarea
judecatii, a functionarii ocupationale sau sociale).
Unul sau mai multe din urmatoarele semne:
vorbire neclara;
necoordonare;
memoriei;
nistagmus;
mers nesigur;
afectarea atentiei si
stupor sau coma.
INTOXICATIA ALCOOLICA
IDIOSINCRAZICA ( Betia
patologica).
Entitate controversata.
Aparitia de simptome severe dupa consumul unei
cantitati mici de alcool ( care in mod obisnuit nu
produc intoxicatii):
Confuzie, dezorientare, iluzii si halucinatii
tranzitorii vizuale, delire tranzitorii. Impulsivitate,
agresivitate, suicid.
Dureaza cateva ore.
Amnezie consecutiva.
Leziuni cerebrale predispozante.
Problema medico-legala psihiatrica.
SEVRAJUL ALCOOLIC
NECOMPLICAT
Debut: la cateva zile dupa sistarea sau
reducerea semnificativa a consumului de
alcool la un dependent.
Clinic: tremuraturi ( maini, generalizate),
transpiratii, tahicardie, insomnii, greturi,
varsaturi, iluzii sau halucinatii
tranzitorii,anxietate, agitatie
psihomotorie,crize convulsivante.
SEVRAJUL CU CRIZE
CONVULSIVANTE
Crize comitiale tip Grand Mal care apar la 12 - 24
ore dupa intreruperea sau reducerea substantiala
a cantitatii de alcool consumat.
Deseori - repetate crize sau status epilepticus.
TRATAMENT: Benzodiazepine ( controleaza
crizele, tulb. vegetative, deliriumul, anxietatea.
Carbamazepina, Tiamina.
SEVRAJUL CU DELIRIUM
(DELIRIUM TREMENS)
URGENTA PSIHIATRICA!
CLINIC: = DELIRIUM ( tulburari de constiinta,
afectarea functiilor cognitive); = TULBURARI
VEGETATIVE ( transpiratii, tahicardie, febra,
tremor, anxietate, insomniii); = HALUCINATII
(vizuale frecvent zoopsice, tactile, olfactive),=
DELIRURI ( frecvent paranoide), = AGITATIE
PSIHOMOTORIE .
CIRCUMSTANTE DE APARITIE.
FACTORI FAVORIZANTI.
TRATAMENT: Prevenirea!!
Supraveghere permanenta, monitorizarea
functiilor vitale.
Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si
tratamentul afectiunilor concomitente.
Benzodiazepine ( i.v. sau i.m.daca nu este posibila
administrarea orala).
Tiamina ( 100 - 300 mg./zi).
Magneziu ( mai ales la bolnavii cu crize comitiale).
Carbamazepina.
TULBURAREA AMNESTICA
PERSISTENTA INDUSA DE
ALCOOL.
ENCEFALOPATIA WERNICKE - GAYET:
(Panencefalita superioara subacuta).
Clinic: = Tulburari psihice: - hipomnezie, hipoprosexie, bradipsihie, apatie,
confabulatii, posibil confuzie, coma.
= Tulburari neurologice: - paralizii oculare, ptoza palpebrala, modificarea
reflexelor pupilare, fotofobie, mioza,eventual: mioclonii, dizartrie, s.Babinski +,
hipertonie.
= Tulburari neurovegetative: tahicardie, tahipnee, hipertermie,
hiperhidroza, scadere ponderala.
CAUZA = DEFICITUL ACUT DE TIAMINA!
LEZIUNI NEUROPATOLOGICE: CORPII MAMILARI, NUCLEII SUPRAOPTICI SI
PAVENTRICULARI AI HIPOTALAMUSULUI, FORMATIUNILE TALAMICE
PERIVENTRICULARE, TUBERCULII QUADRIGEMENI, SUBSTANTA
CENUSIE PERIAPENDICULARA, NUCLEI OCULOMOTORI, PLANSEUL v iv.
TRATAMENT: Tiamina 100-300 mg/zi (initial i.v, apoi i.m si per os)
EVOLUTIE: = Vindecare; = Sechele; = Exitus.
PSIHOZA KORSAKOV ( Encefalopatia carentiala

alcoolica).
CAUZA = deficitul cronic de tiamina.
LEZIUNILE NEROPATOLOGICE: Corpii mamilari.
CLINICA: = amnezie antero-retrograda;
= tulburari de orientare;
= confabulatii;
= polineuropatie toxica.
TRATAMENT: TIAMINA! + Simptomatice, Psihotonice.
EVOLUTIE: = Vindecare; = Dementa alcoolica; =Exitus.
DEMENTA INDUSA DE ALCOOL

DEFINITIE: Dteriorare progresiva a functiilor
cognitive indusa de consumul cronic de
alcool.
PARTICULARITATI:
SLABIREA SIMTULUI ETICO-MORAL ( precoce);
DEMENTA PUTIN PROFUNDA;
REVERSIBILITATEA ( In conditiile sistarii
consumului de bauturi alcoolice).
TRATAMENT : Identic cu tratamentul dementelor de
alte etiologii.
TULBURAREA PSIHOTICA
INDUSA DE ALCOOL
PREDOMINANT HALUCINATORIE:
HALUCINOZA ALCOOLICA.
[ Halucinatii auditive verbale sau nestructurate cu
caracter de halucinoze care apar dupa o perioada
de la inceperea sevrajului, pe fondul constiintei
clare, cu sau fara delire].
PREDOMINAT DELIRANTA: Delirele cronice
alcoolice ( continut = gelozie).
TRATAMENT: Antipsihotice. Abstinenta fata de
bauturile alcoolice.
TULBURARI INDUSE DE
SUBSTANTE.
Psihoactive; Droguri.
Farmacodependenta; Narcomania. Toxicomania.
DEFINITII:
INTOXICATIA: comportamentul maladaptativ asociat cu ingestia
recenta de droguri.
SEVRAJUL: sindrom cu simptome specifice substantei care se
instaleaza in urma incetarii utilizarii masive.
TOLERANTA : pentru intoxicare este necesara mai multa
substanta sau , prin uz continuu, aceeasi cantitate de drog produce
un efect mai mic.
ABUZ: consecintele sociale, profesionale ale consumului de
substanta.
DEPENDENTA: nevoia psihologica sau fizica de a consuma in
continuare ( cerinta imperioasa + constrangere).
ADDICTIA: dependenta psihologica, comportamentul de cautare a
drogului, dependenta si toleranta fizica, deteriorarea fizica si
mentala.
DROGURI
DEFINITIE: Orice substanta care poate crea dependenta.
CLASIFICARE:
I. PRODUC INTOTDEAUNA, LA TOATE PERSOANELE DEPENDENTA.Opiu
+ alcaloizi
Cocaina,
Hasisul.
Stupefiante de sinteza.
< aspectul farmacologic>
II. CONSUMUL POATE FI INTRERUPT : Cafea, Tutun;
Barbiturice;
Tranchilizante.
< aspectul psihologic>
INTERMEDIARE: Amfetamine,
Hipnotice nebarbiturice.
< factorul psihic + farmacologic.
ETIOPATOGENIA
TOXICOMANIILOR
A. FACTORUL PERSONAL: = Genetic; =
Varsta; = Sexul ( fem.>); Personalitatea; =
Srarea de sanatate a organismului.
B. FACTORUL FARMACOLOGIC: =
Proprietatile drogului.
C. FACTORII SOCIOCULTURALI + Riscul
profesional.
DRUMUL TOXICOMANULUI
DEBUTUL = = = retroactiv
POARTA DE INTRARE : Durere, Placere,
Curiozitate, Imitatie;
FAZELE: 1. Tatonare Fixare
Obisnuinta
Dependenta ( Tahifilia; Abstinenta).
2. Impregnare.
3. Degradare.
TULBURARI INDUSE DE OPIOIDE

Derivati de opiu;
Sintetice ( alcaloizi): opiu, morfina, heroina,
metadona, codeina, hidromorfon (dilaudid),
meperidina ( demerol).
Extras din PAPAVER SOMNIFERUM ( Egipt).
CAI DE ADMINISTRARE:
Inhalatii / inspiratie ( fumat) = opiul, heroina.
Injectabil ( i.v. sau subcutanat) = heroina.PERICOLUL
HIV!
Ingestie ( opioidele de sinteza).
Supozitoare ( intrarectal).
EFECTE:
CRESTEREA PRAGULUI SENSIBILITATII
DUREROASE;
VAGOTONIE: * Mioza, * Bradicardie, * Hipersalivatie,
* Deprimarea centrilor respiratori.
EUTIMIE; AMNEZIA EXPERIENTELOR AFECTIVE
NEGATIVE.
POZITIVAREA RELATIILOR CU AMBIANTA.
OBISNUINTA se realizeaza in luni; TOLERANTA
permite folosirea unor doze de 100 - 300 ori > fata de
doza letala.
INTOXICATIA SI SEVRAJUL LA
OPIOIDE
INTOXICATIA: = Somnolenta; = Vorbire
ebrioasa; = Afectarea atentiei si memoriei; =
Analgezie; = Anorexie;
SEVRAJUL: = Dorinta imperioasa de drog;
= Greata, varsaturi; = Mialgii;
Hiperlacrimatie, rinoree; = Midriaza; =
Piloerectie; = Transpiratii; = Diaree; = Febra;
= Insomnii.
TRATAMENT IN INTOXICATIE,
SUPRADOZAJ SI DEPENDENTA
Sustinerea functiilor vitale.
NALOXON i.v. 0,8 mg.( se repeta doza in cazul lipsei de
raspuns la aprox. 4 ore pana la disparitia opioidului din
organism ( ex.pentru metadona: 3 zile).
Dezintoxicarea: METADONA ( se incepe admninistrarea in
sevraj - 20-80 mg./zi doza unica, se continua pe termen
lung. Pericolul: DEPENDENTA. CLONIDINA ( diminua
greata, varsaturile, diareea din sevraj; este agonist al
receptorilor adrenergici a2.)
BARBITURICE.
BENZODIAZEPINE.
Comunitatile terapeutice ( programe care pun accentul pe
abstinenta si pe terapia de grup intr-un mediu structurat).
IN SUPRADOZAJ: = NALTREXON ( Antagonist cu actiune
de 72 ore) + NALOXON ( antagonist opiaceu).
COCAINA
Arbustul COCA: Peru, Columbia, Bolivia, Argentina.
INTOXICATIA ACUTA:
Faza euforica;
Faza confuziva;
Faza de somnolenta.
INTOXICATIA CRONICA:
- Tulburari senzitiv-senzoriale;
- Tremor;
-Hipertensiune arteriala, tahicardie;
- Convulsii;
- Hipobulie, apatie.
- Deteriorare cognitiva.
DOZA = 1-6 gr./zi.
TRATAMENT: AGONISTI DOPAMINERGICI: Amantadina,Bromocriptina
CARBAMAZEPINA.
AMFETAMINE
BENZEDRINA
Japonia, Suedia,
PERVITINA
Franta.
MAXITON
ORTEDRINA
DOZA TERAPEUTICA: 5-10 mg./zi.
DEPENDENTA = 100-500 mg/zi pana la 5 gr./zi.
SEVRAJUL NU este unul clasic; Anxietate, Depresie, Somnolenta.
CONSUMUL CRONIC poate produce simptome schizofreniforme.
INTOXICATIA MODERATA: Inviorarea functiilor psihice, tahipsihie,
cresterea increderii in sine, a libidoului, anorexie, insomnii.
CANNABIS
PROVENIENTA: Canepa = CANNABIS SATIVA.
MARIJUANA = frunzele si varfurile tulpinilor
uscate, rulate in tigarete.
HASISUL = exudatul rasinos, uscat care se
prelinge din frunze.
EPIDEMIOLOGIE: substanta cea mai utilizata in
lume ( a 4-a substanta psihoactiva utilizata dupa
alcool, nicotina, cofeina). Frecv.> sex M., varsta 18-30 ani.
CANNABIS
EFECTE: = analgezic; = anticonvulsivant; =
hipnotic; = euforizant.
INTOXICATIA: Exaltare, euforie, grandoare,
sedare, senzatie de incetinire a scurgerii timpului,
afectarea judecatii, tulb. de perceptie; conjunctive
injectate, cresterea apetitului, tahicardie,
uscaciunea gurii, modificarea perceperii culorilor.
Apare in: minute ( substanta fumata) sau ore
(
substanta ingerata). Durata = 3-4 ore.
CANNABIS
DEPENDENTA: ESTE PSIHICA, nu fizica!
ABUZUL: Folosirea in antecedente de cannabis
care duce la deteriorare clinica manifestata prin
una sau mai multe din urmatoarele: - incapacitatea
indeplinirii obligatiilor scolare, profesionale, etc.,folosirea drogului in situatii care pot pune in pericol
integritatea fizica a persoanei, - comportamente
antisociale, - utilizarea continua, in ciuda
cunoasterii consecintelor .
CANNABIS
tratamentul:
Abstinenta ( renuntarea la orice substanta psihotropa).
Simptomatice: anxiolitice, antidepresive, antipsihotice,
hipnotice.
Construirea unui sistem de suport.
Psihoterapii:
Comportamental-cognitica;
Comportamentala;
Psihodinamica;
De grup;
BARBITURICE
DEPENDENTA - descrisa in 1930.
Apare in cateva luni dupa inceperea
administrarii.Clinica:
Saracirea fondului mintal;

Tulburari de caracter ( impulsivitate);
Necoordonare motorie; dizartrie;
Hipersalivatie;
Obtuzie.
ABSTINENTA (SEVRAJUL): asemanatoare

sevrajului alcoolic cu delirium si convulsii.
SEDATIVE, HIPNOTICE,
ANXIOLITICE.
Sunt medicamentele psihotrope cel mai
frecvent prescrise.
Recomandate deseori de nepsihiatri, fara precizari
referitoare la doza, durata admninistrarii, pericolul
dependentei = dependenta - boala iatrogena.
Benzodiazepine: Alprazolam, Clordiazepoxid,
Clorazepat, Diazepam, Oxazepam.
Tratamentul numai in conditii de spitalizare!
TULBURARILE AFECTIVE
ISTORIC:Homer; Hippocrate; Areteu.

1675: WILLIS - descrie Mania / Melancolia.
1854: A.J.FALRET descrie La Folie circulaire.
1882: KAHLBAUM descrie Ciclotimia.
1896: C.E.KRAEPELIN delimiteaza BOLILE MANIACO-DEPRESIVE [
caracterizate prin * tulburarea afectiva, * evolutia dinspre manie spre
depresie si invers; * AHC pozitive.
1917: RIBAKOV descrie CICLOFRENIA.
SIGMUNG FREUD = Depresii psihogene;
= Depresii endogene.
I.C.D.10: = Episod maniacal;
= Tulburare afectiva bipolara;
= Episod depresiv;
= Tulburare depresiva recurenta ( cu episod actual usor,
moderat cu/fara simptome somatice, sever cu/fara simptome psihotice)
EPIDEMIOLOGIE:
Tulb. depresiva majora este cea mai comuna;prevalenta
pe parcursul vietii =15% ( poate 25% la F); incidenta la
pacientii in ambulator=10%, la cei internati=15%.
INCIDENTA = APARITIA DE CAZURI NOI DE IMBOLNAVIRE INTR-O

COLECTIVITATE INTR-O PERIOADA DE TIMP.
*PREVALENTA = FRECVENTA CAZURILOR DE IMBOLNAVIRE INTR-O
COLECTIVITATE.
Tulb bipolara tip I - prevalenta pe parcursul vietii = 1%.

Sexul : prevalenta tulb. depresive majore este > la F (
diferente hormonale, efectele nasterii, stresori diferiti in
functie de sex). Pentru tulb. bipolara tip I - prevalenta
egala la cele doua sexe.
Varsta: Debutul tulb. bipolare : varsta medie = 30 ani (5-6
ani si 50 ani). Debutul tulb. depresive majore = 40 ani .
ETIOPATOGENIE
FACTORI EREDITARI: mai evident implicati in transmiterea tulb.
bipolare tip I decat a episodului depresiv major.
Studii familiale: rudele de gradul I ale celor cu tulb. bipolara tip I au un risc
de 8 - 18 ori > de a face boala, si de 2 - 10 ori < de face tulb. depresiva
majora. Persoanele cu ambii parinti suferind de tulb. bipolara = 60% sanse
de a face boala.
Studii pe gemeni: la monozigoti concordanta = 65%, la dizigoti = 14%.
TRANSMITERE: = Autosomala; = Legata de cromozomul X. S-au identificat
mai multe situsuri ( pentru ca tulb. bipolara implica mai multe defecte
genetice). HETEROGENITATE GENETICA (diferiti indivizi poseda anomalii
genetice diferite care determina simptome similare). COMPLEXITATE
GENETICA ( simptomele pot fi determinate de efectul combinat al mai
multor defecte genetice).
GENE ASOCIATE CU TULB. BIPOLARA: Cromozomul X implicat in 1935 (
la aprox. 33% cazuri). Legatura intre locusul 4p16 pe cromozomul 4p si
tulb. bipolara (aici se situeaza si genele receptorilor dopaminici D5 si alfa
2C adrenergici). Cromozomul 18; 12q23-q24; 16p; 21q22.3.
ETIOPATOGENIE
MECANISME BIOCHIMICE
ANOMALII ALE
NEUROTRANSMITATORILOR:
IN MANIE: = reducerea functiei serotoninergice
= cresterea functiei DOPA si NADR.
IN DEPRESIE: = reducerea functiei
serotoninergice, DOPA, NADR.
Interactiuni intre diferitele sisteme de
neurotransmitatori!!
ROLUL MESAGERILOR
INTRACELULARI:(antidepresivele si stabilizatorii
de dispozitie actioneaza asupra sistemelor
intracelulare de semnalizare).
PROTEINELE G: actioneaza ca transductori
transmembranari ai informatiei; neurotransmitatorii induc
raspunsul lor via receptori legati de proteina G.
SISTEMUL CICLIC AMP: senzitivitate redusa in depresia
unipolara.
CALCIUL: rol in neurotransmisie; moduleaza eliberarea
neurotransmitatorilor in sinapsa. Rol in depresia bipolara.
TULBURARI FUNCTIONALE CEREBRALE:

SCADEREA FLUXULUI SNAGUIN CEREBRAL SI A
METABOLISMULUI CEREBRAL - depresia majora.
SCADEREA GLOBALA A UTILIZARII METABOLICE A
GLUCOZEI.
REDUCEREA ACTIVITATII METABOLICE LA NIVELUL
CORTEXULUI FRONTAL, A CORTEXULUI
PREFRONTAL DORSOLATERAL MAI ALES IN
EMISFERUL STANG in depresie.
CRESTEREA ACTIVITATII LOBULUI TEMPORAL
DREPT.
INVESTIGATII: PET, SPECT, Rcbf, rata metabolismului
cerebral al glucozei.
I. DEPRESIA (EPISODUL
DEPRESIV MAJOR).
Debut: Lent; simptomesemnal; 20-40 ani.
Aspectul general : facies (
melancolic; tinuta, mers,
imbracaminte.
Tulburari psihice: *
Afectivitate, * Gandire, *
Activitate.(+ alte functii).
Tulburari somatice: * Apetit,
somn, greutate, instincte
SUICIDUL!
II MANIA ( EPISODUL
MANIACAL).
Debut: Acut/Insidios simptome-semnal.
Aspectul general: facies,
atitudine tinuta,
imbracaminte.
Tulburari psihice
(*Afectivitate, *Gandire,
*Activitate + alte functii).
Tulburari
somatice:Apetit, somn,
cicluri menstruale, tonus
simpatic.
DEPRESIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

ALTE TULBURARI DEPRESIVE :Tulburarea
depresiva recurenta, Depresia unipolara, bipolara.
DEPRESIA NEVROTICA,
DEPRESIA SECUNDARA : Medicamentoasa (
rezerpine,propranolol, clonidina; cortizon;
neuroleptice; tuberculostatice; antiinflamatoare).
Puerperala. In schizofrenie.
<DEPRESIA ATIPICA>
MANIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

MANIA POSTTRAUMATICA;
MANIA MEDICAMENTOASA: amfetamine,
corticosteroizi, tuberculostatice, Levodopa)
MANIA IN BOLI ENDOCRINE.
PARALIZIA GENERALA PROGRESIVA.
CLINICA TULBURARILOR
AFECTIVE
III.TULBURARILE DEPRESIVE:
A. TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA
= TULBURAREA AFECTIVA UNIPOLARA
. Frecventa mai mare - femei. Simptomele
trebuie sa persiste cel putin 2 saptamani.
B. TULBURAREA DISTIMICA: ( Nevroza
depresiva). Mai putin severa, durata mai
lunga, coexista deseori cu alte tulburari
psihiatrice.
IV. TULBURARILE BIPOLARE:MANIACODEPRESIVE.

Tulburarea bipolara I : un episod maniacal +
episoade depresive majore sau hipomaniacale.
Tulburarea bipolara II : cel putin un episod
depresiv major si unul hipomaniacal.
Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: patru sau
mai multe episoade depresive, maniacale sau
mixte intr-un an.
V. CICLOTIMIA
DIAGNOSTIC: = Bolnavul nu a intrunit niciodata
criteriile de diagnostic pentru Episod depresiv
major si nici pentru Episod maniacal in primii doi
ani ai tulburarii. = Simptomele sunt mai mult sau
mai putin constante timp de doi ani.
CRITERII: 1. Prezenta timp de doi ani a
numeroase perioade cu simptome hipomaniacale
si numeroase perioade cu simptome depresive
care nu intrunesc criteriile pentru episod major. 2.
Timp de doi ani nu a avut perioade asimptomatice
mai lungi de 2 luni.
TRATAMENTUL DEPRESIILOR
IN CONDITII DE INTERNARE argumente: *
Riscul tentativelor de suicid. *Monitorizarea
tratamentului - doze, corectarea efectelor
secundare, sesizarea virajului afectiv. *
Cresterea compliantei pacientului.
I. TRATAMENT FARMACOLOGIC
(antidepresive).
II. TRATAMENT
ELECTROCONVULSIVANT.
III. TRATAMENT PSIHOTERAPIC.
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
AL DEPRESIILOR
ANTIDEPRESIVELE: Alegerea tipului de
preparat tine seama de mecanismele
biochimice in functie da care se deosebesc:
a.Depresii prin deficitul unui singur
neuromediator ( NA,Serotonina=5-HT, DA,
Ach.,GABA).
b. Depresii mixte ( implica doua sau mai
multe tipuri de neurotransmitatori).
INDICATORI CLINICI AI TIPURILOR DE DEPRESII:

DEPRESIA PRIN DEFICIT NA. = domina inhibitia
psihomotorie,slabire,deshidratare; hipersomnie diurna, insomnie de
trezire. Raspunde la AD cu actiune nespecifica ( maprotilina,
lofepramina, amoxapina) sau specifica ( reboxetina).
DEPRESIA PRIN DEFICIT DE 5-HT = domina nelinistea psihomotorie
marcata, insomnia de trezire, hiperfagie sau comportament suicidar
recurent, interferenta alcoolice. Raspunde la: AD triciclice, SSRI, AD
duale ( mirtazapina, venlafaxina).
DEPRESIA PRIN DEFICIT DA: depresie inhibata, somn agitat,

Raspunde la AD dopaminergice ( amineptina, nomifensina).
:
CLASIFICAREA
ANTIDEPRESIVELOR
I. AD CICLICE:
1. TRICICLICE: = Imipramina ( Antideprin);
= Clomipramina ( Anafranil);
= Amitriptilina;
= Nortriptilina;
= Doxepina ( Sinequan).
2. TETRACICLICE: = Maprotilina ( Ludiomil);
= Mianserina ( Lerivon).
II. INHIBITORI AI
MONOAMINOXIDAZELOR ( IMAO).
*CLASICE: Marsilid, Niamid.
*SELECTIVE: Humoryl.
*INHIBITORI SELECTIVI SI
REVERSIBILI: Moclobemid.
III. AD CICLICE ATIPICE:

= inhibitia selectiva a recaptarii neurotransmitatorilor.
SEROTONINA: *Fluvoxamina;
* Fluoxetina(prozac);
* Citalopram;
* Sertralina (Zoloft);
* Paroxetina(Seroxat).
NORADRENALINA: *Reboxetina(Edronax)
NORADRENALINA SI SEROTONINA (NaSSA):
*Mirtazapina( Remeron);
*Venlafaxina(Effectin).
ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR 5-HT2 SI BLOCANTI AI
RECAPTARII NA SI 5-HT2 (Nefazodona).
INHIBITORI DUALI AI RECAPTARII NA SI DA: Bupropion.
IV.TIMOREGLATOARE:
SARURI DE LITIU;
CARBAMAZEPINA;
DERIVATII ACIDULUI VALPROIC (Orfiril, Depakine)
LAMOTRIGINA (Lamictal);
CLONAZEPAM (Rivotril).
SE ADMINISTREAZA CA TRATAMENT DE
INTRETINERE ( PREVENTIV).
CONDUITA TERAPEUTICA IN
DEPRESII
EVALUAREA: = Diagnosticului;
= Formei clinice;
= Riscului suicidar;
= Functionarii sociale.
MONITORIZAREA = Starii generale;
= Evolutiei simpt.;
= Efectelor secund.;
= Compliantei.
TRATAMENTUL EPISODULUI
ACUT
ANTIDEPRESIV ( preparatul selectat
individualizat).
ANXIOLITIC ( benzodiazepinic, fenotiazinic,
altele) - eventual.
HIPNOTIC.
TRATAMENTUL AFECTIUNILOR
ASOCIATE - eventual.
TERAPIA ELECTROCONVULSIVANTA.
DURATA = aprox. 6 luni dupa virajul afectiv.
PREVENIREA RECADERILOR
Recadere = exacerbarea simptomatologiei
dupa suprimarea initiala a ei si reaparitia in
6-9 luni de la debutul episodului acut.
Continuarea tratamentului AD.
Timoreglatoare.
Supraveghere si controale periodice
(psihiatrce si medicale/biochimice).
PSIHOTERAPIA IN DEPRESII
1. TERAPIA COGNITIVA.
2. TERAPIA COMPORTAMENTALA.
3. PSIHANALIZA.
4. TERAPIA FAMILIALA.
TRATAMENTUL MANIEI
INTERNAREA : = periculozitate ( agitatia psihomotorie,
delire expansive si comportament delirant);
= noncomplianta ( lipsa constiintei bolii);
= monitorizarea tratamentului.
TRTAMENTUL MEDICAMENTOS:
Neuroleptice: Butirofenone ( haloperidol 10-15-20 mg/zi).
Olanzapina ( zyprexa 10-20-30 mg/zi).
Risperidona ( rispolept 10 mg/zi).
Fenotiazine (clorpromazina, levomepromazina, tioridazina) - de
obicei asociate celorlalte.
Tranchilizante;
Hipnotice.
SCHIZOFRENIA
DEFINITIE:
W. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice
caracterizate prin simptome psihopatologice
specifice evoluand spre dezorganizarea
personalitatii si ducand la invaliditate cronica.
H. EY.: Ansamblu de tulburari dominat de
discordanta ideoafectiva, ambivalenta, autism, idei
delirante si halucinatii putin sistematizate si
tulburari profunde de afectivitate care au tendinta de
a evolua spre deficit si disociatia personalitatii.
ISTORICUL CONCEPTULUI DE
SCHIZOFRENIE
1852 BENEDICT MOREL - I descriere a boli numita dementa precoce
(caracterizata prin izolare, manierisme, bizarerii, deteriorarea
personalitatii).
1896 EMIL KRAEPELIN - denumeste dementia praecox un grup de
afectiuni cu debut in adolescenta si sfarsind ca o dementa (hebefrenia,
catatonia, dementa paranoida).
1911 EUGEN BLEULER vorbeste despre schizofrenii , la baza
conceptului = scindarea vietii psihice, simptomele primare ale bolii
fiind Cei 4 A: autismul, ambivalenta,tulburarea asociatiilor si
afectivitatii. Se pot ameliora NU vindeca.
1957 KURT SCHNEIDER: diagnosticul bolii pe baza simptomelor de
rang I ( sonorizarea gandirii, voci care discuta, comenteaza, furtul,
transmiterea gandurilor, perceptii delirante) si de rang II ( delir primar,
saracire afectiva, perplexitate, ).
DSM I, II, III, III-R, DSM-IV, DSM-IV R, ICD - I..-10.
EPIDEMIOLOGIE
PREVALENTA pe viata in SUA = 1-1,5%.

> 2,7 milioane schizofreni in America.
Boala afecteaza aprox. 1% din populatia globului.
CINE FACE SCHIZOFRENIE?
Varsta debutului ( a celui evident) = adolescenta, adult tanar.
Inteligenta bine dezvoltata.
Nici un grup social/cultural nu este scutit. Continutul delirelor - cultura
persoanei!
Factori socioeconomici: frecventa de 2x > la necasatoriti si vaduvi;
frecventa de 8 x > a bolii la cei cu situatie socioeconomica modesta.
Sexul: M face boala intre 15-25 ani ( mai ales forma paranoida); F - 25-34
ani.
ETIOPATOGENIE
MULTIFACTORIALA: Factori genetici,
biochimici, neurofiziologici, imunologici,
psihologici.
I. FACTORII GENETICI:
Riscul imbolnavirii = 10% ( rude apropiate);
= 40% ( gemeni monozigoti sau
copii cu ambii parinti schizofreni).
_ Transmitere: = monogenica;
= poligenica .
_ Argumente: Concordanta la gemeni, Studii de adoptie.
SCHIZOFRENIA
DEFINITIE:
W. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice
caracterizate prin simptome psihopatologice
specifice evoluand spre dezorganizarea
personalitatii si ducand la invaliditate cronica.
H. EY.: Ansamblu de tulburari dominat de
discordanta ideoafectiva, ambivalenta, autism, idei
delirante si halucinatii putin sistematizate si
tulburari profunde de afectivitate care au tendinta de
a evolua spre deficit si disociatia personalitatii.
ETIOPATOGENIE
II: FACTORI BIOCHIMICI.
a. Ipoteza dopaminergica - hiperactivitate dopaminica (legata de scaderea activitatii
cortexului prefrontal) - determina simptome pozitive; - hipoactivitate dopaminica in zona
frontala - determina simptomele negative. Receptori: D1,D2,D3,D4,D5.
Hipocampul = raspintia cailor DA si sediull receptorilor D2, D3, D4.
Neurolepticele produc cresterea turnoverului DA. Postmortem, la bolnavii schizofreni densitate > a receptorilor DA.
b. Ipoteza noradrenergica - sistemul NADR moduleaza sistemul DA ( anomaliile predispun
la recaderi).
-Cresterea NA in Locus coeruleus -- agitatie;
-Scaderea NA in locus coeruleus -- catatonie.
c. Ipoteza serotoninergica - sustinuta de mecanismul de actiune al neurolepticelor atipice
cu actiune asupra activitatii serotoninei.
d. GABA - uneori: pierderi de neuroni GABA-ergici in hipocamp; aceasta poate duce la
hiperactivitatea neuronilor DA si NADR; Acidul glutamic, aspartic, glicuronic.
e. Neuropeptide, peptide opiacee (endorfine).
ETIOPATOGENIE
III. NEUROPATOLOGIE:
TEHNICILE DE IMAGISTICA CEREBRALA
(CT, RMN, PET) evidentiaza disfunctia
cortexului prefrontal , modificari ale densitatii
paremchimului cerebral, asimetrii cerebrale si
atrofia cerebeloasa si anomalii in
functionalitatea lobului temporal.
ETIOPATOGENIE
IV. TEORII VIRALE, INFECTIOASE, IMUNOLOGICE:
Riscul de a face boala este de 5-8% > pentru cei nascuti iarna/primavara (
cand racelile, infectiile sunt mai frecvente).
Riscul este > la populatia urbana.
Riscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre nasteri este
scurt - expunere la agenti infectiosi in perioada precoce a copilariei.
Expunerea mamei insarcinate la virusi - risc > pentru schizofrenie.
Asocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru schizofrenie.
ASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE !
SLOW-VIRUS ,
La unii schizofreni: valori > ale: IgG, IgA, IgM.
ETIOPATOGENIE
V.FACTORI PSIHOSOCIALI:
TEORII PRIVIND PACIENTUL =
= Teorii psihanalitice: S. Freud - boala rezulta din fixatii
in dezvoltare care apar mai devreme decat cele ce rezulta in
dezvoltarea neurozelor. - Defecte ale Ego-ului.
= Teorii psihodinamice: (S. Freud - Schizofrenia =
raspuns regresiv la frustrari si conflicte cu persoane din anturaj).
TEORII PRIVIND FAMILIA SCHIZOFRENULUI = (familia
schizofrenogena).
TEORII SOCIALE = industrializarea, urbanizarea.
CLINICA SCHIZOFRENIEI
A. DEBUTUL:
Lent (50-70%): *pseudonevrotic;
*comportamental.
Acut: ( 30-50%). *bufee delirante, halucinatorii
* excitatii maniacale (atipice)
* episoade depresive (atipice)
* stari confuzo-onirice).
_ Subacut.
_ Medico-legal.
CLINICA SCHIZOFRENIEI
B. PERIOADA DE STARE:
SIMPTOME:
1. TULBURARI DE GANDIRE : =scindarea si tulburarea
asociatiilor ( dezlanare, insiruire neconsecventa de
intampari). Gandirea - dirijata de aliteratie, analogie,
asociatii prin asonanta, interpretari simbolice.Cuvantul
folosit inafara contextului; hiatusuri, vagul. = barajul; furtul
gandirii; gandirea fortata; repetitii monotone ( semn al
goliciunii si impreciziei ideilor). Bleuler - gandire autista (
dereista). = Tulburarile de continut ale gandirii: delirul
primar.[ paranoid, cosmogonic, gelozie, inventie,
hipocondriac]
1.a.Tulburarile de limbaj = oral (neologisme,

verbigeratie, ecolalie, mutism), = scris = desenul.
2. TULBURARILE AFECTIVITATII: (Kaepelin Dementa afectiva).
Pierderea capacitatii de a avea trairi emotionale;
Discordanta intre afectivitate si gandire ( exemplu al
scindarii personalitatii) .
Lipsa sentimentelor inlatura constrangerile sociale acte antisociale; nu permite contactul afectiv cu medicul
curant;
Afectivitatea paradoxala, inversiunea afectiva,
ambivalenta si aplatizarea afectiva (paratimii).
3. TULBURARILE DE VOINTA SI ACTIVITATE:

Tocirea vointei; scaderea interesului pentru ambianta;
lipsa de initiativa.
Relatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte - autism;
Modificari cantitative ale activitatii (stupoarea/excitatia
catatonica, bradikinezia, akatisia ),modificari calitative (
postura catatonica, flexibilitatea ceroasa, sindromul
ecopatic, stereotipii, paramimii, perseverare).
Comportamentul social : pierderea abilitatilor sociale,
empatice, inadecvare sociala.
3. MODIFICAREA SENSULUI EU-LUI

(pierderea sau estomparea conturului
propriului Eu)
indoiala, perplexitate,
nesiguranta; ex: sentimentul de unitate al
pacientului se poate extinde la intregul
univers; vointa si energia ii sunt extrase de o
lume dinafara. = Pierderea stimei fata de
propria persoana; = Inabilitatea de a separa
Eu-l de ambianta. Depersonalizare;
Derealizare.
4. TULBURARI DE PERCEPTIE:
Halucinatii = auditive, adevarate sau
pseudohalucinatii, imperative; rareori - vizuale,
tactile, olfactive, gustative, somatice.
Iluzii = deja-vu, jamais-vu; perceperea
distorsionata a timpului.
FUNCTII PSIHICE NEMODIFICATE:
= constiinta; = atentia; = memoria; = orientarea; =
inteligenta; = aptitudinile (literar-artistice).
INDEPARTAREA DE REALITATE A
SCHIZOFRENILOR SE EXPRIMA ASTFEL:
Sunt ciudati, bizari, absenti, sau nu au empatie pentru
oameni care se simt separati de ei.
Detasarea de realitate = caracteristica universala a
schizofreniei; cauzata de tulburarile afective si volitive
ducand la autismul sarac( Minkovski: o usa inchisa in
spatele careia nu se afla nimic).
Psihoza mareste interesul pentru problemele spirituale,
filozofice, alte probleme fundamentale umane ( ca si cum
prin psihoza ar cauta un nou sistem de valori).
SIMPTOME POZITIVE:
HALUCINATIILE;
DELIRELE si TULBURARILE FORMALE DE GANDIRE
(DISOCIEREA GANDIRII, TANGENTIALITATE,
CIRCUMSTANTIALITATE)
ALTERAREA SENSULUI EU-LUI si
COMPORTAMENTUL BIZAR;
AGITATIA PSIHOMOTORIE.
SIMPTOME NEGATIVE (deficitare):
APLATIZAREA AFECTIVA;
LIPSA MOTIVATIEI;
SISTAREA ACTIVITATILOR SOCIALE;
SARACIREA GANDIRII SI VORBIRII;
PIERDEREA INTERESULUI SI PLACERILOR.
FORMELE CLINICE ALE

SHIZOFRENIEI ( DSM-IV)
1. SCHIZOFRENIA PARANOIDA.
2. SCHIZOFRENIA CATATONICA.
3. SHIZOFRENIA FORMA
NEDIFERENTIATA.
4. SCHIZOFRENIA - TIPUL REZIDUAL.
5 TIPUL DEZORGANIZAT ( HEBEFRENIA).
+ Tipuri clasice = *SIMPLA; *TARDIVA; *
GREFATA; * SCHIZOAFECTIVA.
FORMELE CLINICE ALE

SCHIZOFRENIEI
SCHIZOFRENIA PARANOIDA:
Debutul este la varsta mai mare (30 ani).
Simptome: pe prim plan - delirele primare urmate
de interpretari delirante secundare, eventual
halucinatii. - tulburari grave de conduita.
Evolutia spre degradarea personalitatii nu este
obisnuita.
SCHIZOFRENIA DEZORGANIZATA
(HEBEFRENICA)
15-25 ani.
Debut:
Simptome: = tulburari multiple de gandire pana la

dezorganizarea completa; = delire hipocondriace
(centrate pe masturbatie, menstruatie); = schimbari
comportamentale ( devin visatori, nu invata, centrati pe
probleme pseudostiintifice, pseudofilozofice, cred ca sunt
capabili sa rezolve probleme debaza ale omenirii). =
tipice sunt: prostia, ilaritatea, rasul nemotivat, glumele,
stupiditatea, jocurile de cuvinte, bizareria asociatiilor de
idei, regresia,dezinhibitia; halucinatiile apar mai tarziu,
legate de tulburarile de gandire, unii se amuza de ele, dar
nu actioneaza.
Prognosticul - cel mai rezervat
degradare.
Remisiunile sunt rare, superficiale.
SCHIZOFRENIA CATATONICA.
Simptomatologie ( DOMINA TULBURARILE
ACTIVITATII PSIHOMOTORII):
Stupoare;
Mutism;
Negativism ( activ/pasiv);
Flexibilitate ceroasa;
Executare, supunere automata la ordine;
Sindrom ecopatic;
Agitatie lipsita de scop ( uneori alternand cu stuporul)
SIMPTOMELE CATATONICE DISPAR IN SOMN.
SCHIZOFRENIA NEDIFERENTIATA
Deliruri si halucinatii marcate;
Incoerenta;
Comportament intens dezorganizat;
Nu indeplineste criteriile de diagnostic pentru forma
paranoida, catatonica sau dezorganizata.
TIPUL REZIDUAL = Prezenta unor tulburari

schizofrene continue in absenta setului complet de
simptome pozitive sau a simptomelor suficiente
unui alt tip de schizofrenie.
Aplatizare afectiva;
Retragere sociala; introversia si autismul;
Comportament excentric;
Gandire ilogica: saracirea ideilor;
Moderata pierdere a asociatiilor; incapsularea ideilor
delirante.
FORME CLASICE ALE SCHIZOFRENIEI:

SCHIZOFRENIA SIMPLA:
Tulburari afective, emotionale, de vointa ( apato abulie);
Initiativa modificata: lipsa consideratiei fata de
familie, neglijarea obligatiilor sociale, indecizie, lipsa
introspectiei.
Uneori se deosebeste greu de tulburarea de
personalitate schizoida.
Tabloul progreseaza lent, in ani, spre degradarea
lenta a personalitatii.
TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA.
Simptome ale schizofreniei si tulburarilor
afective ( tip maniacal sau depresiv) prezente
concomitent; lipsesc criteriile de diagnostic
pentru una din cele doua psihoze.
SCHIZOMANIA / SCHIZODEPRESIA.
Evolutia, Prognosticul mai favorabil;
(conservarea nucleului afectiv al personalitatii).
Tratamentul vizeaza ambele tulburari psihotice!
SCHIZOFRENIA GREFATA
Clinic = oricare dintre forme;
DEFICITUL INTELECTUAL o diferentiaza de
schizofrenie ( unde intelectul este normal dezvoltat);
Cracteristice: saracia delirelor, halucinatiilor,
SCHIZOFRENIA TARDIVA
Debuteaza dupa varsta de 40 ani.
PROGNOSTICUL SCHIZOFRENIEI.
Factori care pledeaza pentru un prognostic
pozitiv:
SEXUL Feminin; - BIOTIPUL picnic; - AHC Pozitive (
boli afective); - DEBUTUL : acut, productiv, la varsta cat
mai mare; - FORMA CLINICA: catatonica,
schizoafectiva
Factori care pledeaza pentru un prognostic
nefavorabil:
- BIOTIPUL leptosom + personalitatea premorbida de tip
schizoid; - DEBUTUL la varsta mica ( <20 ani), insidios;
FORMA CLINICA: hebefrenica, simpla, nediferentiata.
DIAGNOSTICUL POZITIV
A. Tulburarile de gandire ( disociatia).

B. Tulburarile de vointa si activitate.
C. Delirul primar.
D. Tulburarea de afectivitate.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:
TULBURARILE DELIRANTE:
delirele sunt sistematizate; nu au caracter bizar.
nivelul de functionare al persoanei nu este afectat.
TULBURARILE SCHIZOFRENIFORME:
durata simptomatologiei cel putin o luna, dar mai putin de sase
luni.
evolutia = favorabila
TULBURARILE DE PERSONALITATE:
simptomele sunt prezente pe tot parcursul vietii.
OLIGOFRENIA.
TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI
PRINCIPII:
Initierea tratamentului = in spital ( stabilirea
dozei eficiente; controlul efectelor secundare;
complianta).
Precocitatea tratamentului = eficienta crescuta!
Tratamentul va fi individualizat ( particularitati
individuale, tip de neuroleptic, toleranta, doza,
durata, asocieri medicamentoase).
Tratamentul de cursa lunga = toata viata; relatia
terapeutica cu medicul!
METODE DE TRATAMENT IN SCHIZOFRENIE:

1. Tratamentul medicamentos.* pentru faza acuta;
* pentru prevenirea recaderilor.
Neuroleptice (denumirea - de la efectele secundare
neurologice) standard sau depot.
2. Terapia electroconvulsivanta ( mai sigura decat

neurolepticele; aprox. 60% din pacienti remit; nu
produce afectarea creierului)
3. Psihoterapii.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS IN SHIZOFRENIE:

NEUROLEPTICE.
Antagonisti ai receptorilor dopaminergici: Neuroleptice
clasice = Butirofenone (Haloperidol); = Clorpromazine; =
Perphenazine; = Thoridazine; = Trifluoperazine; =
Fluphenazine. Au efecte secundare de tip extrapiramidal,
akatisie.
Antagonisti ai receptorilor dopaminergici si ai altor
receptori( serotonina) : Neuroleptice atipice = Olanzapina (
Zyprexa); = Risperidona ( Rispolept); = Clozapina (
Leponex); = Quetiapina ( Seroquel).
In functie de efectul lor - NLP incisive si NLP sedative.
Corectarea / prevenirea efectelor secundare.
TERAPII ASOCIATE:
Sedative nonneuroleptice.
Hipnotice barbiturice, nebarbiturice.
Anxiolitice.
Antidepresive.
Tratamentul afectiunilor asociate.
ALTE TERAPII MEDICAMENTOASE:
Anticonvulsivante ( carbamazepina).
Saruri de Litiu.
TULBURARILE DELIRANTE
(DELIRE CRONICE
SISTEMATIZATE)
Tulburari psihice in care simptomul dominat
il reprezinta DELIRELE.
Emil Kraepelin descrie:
PARANOIA = sistem delirant persistent
in absenta halucinatiilor si fara deteriorarea
personalitatii.
PARAFRENIA = delire si halucinatii,
debut tarziu, fara degradarea personalitatii.
PARANOIA ( TULB. DELIRANTE)

DIAGNOSTIC:
1. Delirele = sunt nonbizare, sistematizate.
Durata lor - cel putin o luna.
2. Delirele apar in lipsa altor simptome care
caracterizeaza schizofrenia ( comportament
bizar, aplatizare afectiva, disociatie). Exceptie:
prezenta halucinatiilor tactile, olfactive, legate
de tema deliranta.
TRASATURI CLINICE:
Descriere generala = Tinuta adecvata, bine
imbracati, nu par desprinsi de activitatea zilnica.
Uneori par ostili, suspiciosi, excentrici.Arata
absolut normali, cu exceptia prezentei
sistemului delirant marcat.
Afectivitatea = concordanta cu delirul.
Tulburari de perceptie = lipsesc prin definitie (
DSM-IV accepta posibilitatea halucinatiilor
tactile, olfactive, congruente cu delirul)
TRASATURI CLINICE:
Gandirea = tulburarea de continut - delirul:
sistematizat, temele frecvente sunt: de
persecutie, gelozie, erotoman, grandoare.
Lipsesc celelalte tulburari caracteristice
schizofreniei.
Orientarea, memoria atentia, judecata nu
sunt afectate. Constiinta bolii absenta!
Comportament: delirant; tentative de suicid,
homicid.
TIPURI:
1. EROTOMAN. Erotomania; Psihoza pasionala; Este Iluzia
deliranta de afi iubit. Delirele de interpretare - rol esential.
Eforturile de a contacta persoana - numeroase,
regula.Conflicte cu legea.
2. GRANDIOS = Megalomania.
3. DE GELOZIE. ( Paranoia conjugala; sindromul Othello)
Mai frecvent la barbati.La alcoolici. Comportament delirant.
Agresivitate.
4. PERSECUTOR. Cel mai frecvent. Cverulenti,
revendicativi, procesomani.
5. SOMATIC. ( Psihoza monosimptomatica hipocondriaca):
infectii, dismorfofobii, miros urat al corpului ( gura, vagin,etc),
RETARDAREA MENTALA
Prevalenta = aprox. 1% ( greu de apreciat)
Etiologie: = anomalii cromozomiale
(sindromul Down) si alte anomalii
cromozomiale ( phenylketonuria, boala
Rett); = factori prenatali (rubeola, lues,
toxoplasmoza, herpes simplex, SIDA,
sinromul fetal alcoolic); = factori perinatali (
hemoragii intracraniene, ischemie cerebrala,
greutatea la nastere).
DIAGNOSTIC
ISTORIC.( graviditate, suferinte ale mamei,
nastere, dezvoltarea psihomotorie; antecedente
familiale tip retardare; ambianta socioculturala).
INTERVIU PSIHIATRIC.
EXAMEN FIZIC ( indeosebi neurologic).
EVALUAREA PSIHOLOGICA.
RETARDAREA USOARA, MODERATA,
SEVERA, PROFUNDA.
PERSONALITATEA!
PSIHOPATOLOGIA VARSTEI A
TREIA
GERONTOLOGIA = Stiinta proceselor de
imbatranire.
GERIATRIE = Studiul batranetii.
PSIHOGERIATRIE = Studiaza tulburarile
psihice specifice varstei a treia.
SENILITATE.
SENESCENTA - Primara; - Secundara.
PSIHOLOGIA VARSTNICULUI
* AJURIAGUERA On vieillit comme on a
vecu.
Tulburari de memorie ( legea disolutiei
memoriei);
Modificarea fluiditatii gandirii (conservatorism,
rigiditate); conflictul intre generatii
Modificarea activitatii voluntare;
Tulburari de afectivitate.
Tulburarea ritmului nictemeral.
MODIFICARI
ANATOMICE
MODIFICARI
FIZIOLOGICE
PATOL.
BATRAN.
MODIFICARI
METABOLICE
MODIFICARI
PSIHOLOGICE
DEMENTA
DEFINITIE: Slabirea globala a functiilor
inalte corticale ( memorie, capacitatea
rezolvarii problemelor cotidiene,
performanta invatarii deprinderilor,
abilitatilor perceptuo-motorii,folosirea
corecta a abilitatilor sociale) deseori
progresiva si ireversibila.
CAUZELE DEMENTELOR
( tipuri)
I. DEGENERATIVE: * Alzheimer;
* Pick;
* Senila.
II. VASCULARE: * Multiinfarct;
* Microinfarcte corticale
* Lacunara.
III. NEURODEGENERATIVE:
* In boala Parkinson;
* In boala Huntington;
* In boala Wilson; * Scleroza laterala amiotrofica.
IV. INFECTIOASE: * Creutzfeldt-Jakob;

* SIDA;
* Encefalite virale;
* Meningite cr.virale
*
Neurosifilis.
V. METABOLICE:* Wernicke-Korsakov;
* Deficit vit. B12.
* Pelagra.
* Insuficienta renala severa.
DEMENTA ALZHEIMER
ETIOPATOGENIE SI
DIAGNOSTIC
ALOIS ALZHEIMER - 1906 a descris

bola la o femeie de 51 ani . Evoluia a
fost progresiv, in 4,5 ani ajungnd la
demen profund.
Alzheimer a menionat aspectul specific
neuropatologic al bolii:
atrofii cerebrale generalizate,
modificri histopatologice:
depozite proteinacee;
aberaii citoscheletice i neuritice;
vase sanguine dismorfe.
Dup 90 ani boala se caracterizeaz

prin:
1.Aspectul neuroanatomic reprezentat de
atrofia cerebral difuz i
2.Histopatologia specific:
Plci senile,
Degenerescena neurofibrilar,
Pierderi neuronale (hipocamp, cortex),
Pierderi sinaptice,
Leziuni oxidat
Inflamaia
Acumulare de proteine aberante.
PLACILE SENILE (NEURITICE)

formate din:
Substana amiloid ( proteina beta A4, provenind
dintr-o protein precursoare, APP) este anomalia
neuropatologic absolut necesar diagnosticului de
DA.
Prelungiri
neuritice
extracelulare.
anormale
in
spaiile
Degenerescenta neurofibrilara
Caracteristica dar NU SPECIFICA DA.
Formata din filamente helicoidale pereche si
din filamente drepte.
Contine agregari anormale de proteine
TAU
.Localizare: cortex, complex hipocampoamiggalian, nuclei bazali, lovus
coeruleus.
PIERDERI NEURONALE SI
SINAPTICE.
Unele populaii de neuroni se pierd
selectiv, mai ales neuronii asociaiei
corticale i unii nuclei subcorticali,
incluznd celulele colinergice ale
nucleilor
bazali
i
celulele
serotoninergice.
Pierderile sinaptice se coreleaz cu
severitatea demenei.
LEZIUNI MITOCONDRIALE SI
OXIDATIVE
Localizarea
deficitelor
metabolice
se
coreleaz cantitativ cu simptomatologia
clinic: deficite>in partea stanga la pacientii
cu dificultati de limbaj pregnante sip e partea
dreapta la cei cu dificultati ale praxiei.
Hiperactivitatea succinildehidrogenazei i
altor markeri enzimatici mitocondriali; ele
preced acumularea de amiloid!
ETIOLOGIA DA.
MULTIFACTORIALA:
Factorul genetic
Factori neurochimici
Factori imunologici
Factori toxico-metabolici
Factori traumatici
Factori vasculari.
Sexul.
1. FACTORI GENETICI-rol variabil

in determinarea bolii.
Istoricul familial de DA = cel mai consistent factor
de risc. Aprox 75% din DA ar fi familiale.
Transmiterea autosomal-dominant.
Anomalii cromozomiale:
=cromozomul 14 la 14q24.3 (s-au identificat peste 30
de mutaii diferite in aceast gen: presenilina 1;
SHERINGTON).
=cromozomul 21: gena proteinei precursoare a
amiloidului.
=cromozomul 19: presenilina 2.
Allela apolipoproteinei E4 (apoE4) reprezint un
2. FACTORI NEUROCHIMICI
Scderea important a Neurotransmitorilor,

Receptorilor,
Sistemelor enzimatice.
Scderea activitii acetilcolinei este
legat de tulburrile de memorie.
Sistemul
acetilcolinic
(ipoteza
colinergic a DA).
In DA = scderea concentraiei
acetilcolinei
i
a
colinacetiltransferazei in creier (mai
ales in hipocamp).
Acetilcolinesteraza; Butirilcolinesteraza.
Se
coreleaz
cu
modificrile
noncognitive din DA.
Sistemul serotoninergic: implicarea
dovedit de scderea activitii i
numrului de receptori la nivelul lobului
Frontal i Temporal, Hipocampului.
GABA neurotransmitorul implicat in conexiuni
complexe cu alte sisteme de neurotransmitori i
neurohormoni.
In DA = scderea progresiv i difuz a activitii
corticale (mai ales in lobii temporali);
= scderea nivelului GABA in lcr.( aceasta fiind
responsabil
de comportamentul agresiv al
pacienilor cu DA).
corticotropina
Neuropeptide: somatostatina
vasopresina
substana P.
~implicaii terapeutice~
3.FACTORI IMUNOLOGICI
Argumente:Titrul anticorpilor antiesut
cerebral semnificativ crescut la cei cu DA
fa de sntoi.
Posibil: implicarea sistemului imun in
formarea amiloidului din plcile senile.
Neurofibrilele amiloidice i plcile senile =
derivate imunoglobulinice.
4.FACTORI TOXICOMETABOLICI
Aluminiul: acumulri la nivelul benzilor
neurofibrilare i in neuronii fr degenerescen
neurofibrilar din creierul DA.
Metabolismul glucozei modificat: = scderea

ratei metabolismului cerebral glucidic;
= creterea
producerii de acid lactic (prin reducerea activitii
enzimelor care intervin in degradarea glicolitic a
glucozei?).
5.FACTORI TRAUMATICI
TCC
* factori de risc pentru DA;(datorit afectrii
axonale difuze, hipoxiei, ischemiei).
Argumente: evidenierea amiloidului difuz i
a degenerescenei neurofibrilare in Demena
pugilistic.
* pot accelera dezvoltarea DA cu ~5-7ani.
6. BOLILE VASCULARE
Argumente: evidenierea la autopsia DA a
bolilor coronariene cu sau fara infarct
miocardic.
Pacienii cu suferine vasculare
depozite semnificative de amiloid in creier.
7.SEXUL FEMININ=factor de
risc pentru DA.
Explicaii posibile: - efect hormonal
nespecific (m.ales in menopauz);
- prezena de gene
predispozante DA pe cromozomul X;
- incidena crescut a
allelei apoEe4 la femei
SCHEMA IPOTEZELOR UNIFICATE IN

PATOGENEZA SI PATOFIZIOLOGIA DA.
Beta Amiloid
si
Tau
Inflamatie si
Hiperperfuzie
Gene
Si
Imbatranire
Pierd.
Sinaptice
Pierderi
neuronale
Atrofie
cerebrala
Disfunctii
cerebrovascul
DA
DIAGNOSTICUL DA.
1. Clinic:
= antecedente personale patologice cu
valoare de factori de risc;
= antecedente heredo-colaterale pozitive;
= date heteroanamnestice; anamnestice;
= examen obiectiv somatic, neurologic,
examen psihiatric;
= teste clinice.
2.Investigatii paraclinice.
3.Examenul neuropatologic.
DIAGNOSTIC CLINIC.
Cu cit stim mai multe despre diagnosticul DA,
cu atit ne dam seama ca boala este
heterogena in prezentare si evolutie.
De aceea unii vorbesc despre mai multe boli.
Se accepta subrupe clinice bazate pe
- varsta debutului (DA cu debut precoce <65 ani
si DA cu debut tardiv > 65 ani);
- trasaturi predominente;
- evolutie;
- incidenta familiala; etc.
SIMPTOMATOLOGIA DA:
1.Simptome cognitive (tulburari de atentie,
memorie, disfazie, dispraxie, agnozii).
2.Simptome noncognitive (halucinatii, delire,

depresie, agresivitate, tulburari de somn).
CRITERIILE DE DIAGNOSTIC ALE

DA - DSM-IV.
A. Aparitia de multiple deficite cognitive:
1.Deficit de memorie.
2. Una sau mai multe din urmatoarele:
=afazia,
= apraxia,
= agnozia,
= perturbarea functionarii
executive.
B. Deficitele cognitive mentionate cauzeaza fiecare
afectarea semnificativa a functionarii sociale sau
ocupationale.
CRITERIILE DE DIAGNOSTIC ALE

DA - DSM-IV.
C. Evolutia se caracterizeaza prin debut
gradat si declin cognitive continuu.
D. Deficitele cognitive (A siB) nu se datoreaza
uneia din cauzele de mai jos:
-alte boli ale sistemului nervos central;
-conditii sistemice cunoscute ca posibile cause
de dementa;
-conditii induse de substante.
E. Deficitele nu apar exclusiv in cursul unui
delirium.
IMPORTANTA MAJORA!
DIAGNOSTICUL IN STADIUL
INCIPIENT
De retinut = debutul este lent de obicei;
= posibil debut prin episoade
psihotice(depressive, delirante, confuzo-onirice) sau
prin simptome neurologice (hipertonie musculara,
semen de focar).
PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL

MEDICULUI A PACIENTULUI CU DA IN STADIU
PRECOCE.
1. Nu cere ajutor din proprie initiative, adus de
apartinatori,
2. Are tendinta de privi spre apartinatori cand este
intrebat ceva: semnul intoarcerii capului.
3. Are dificultati in evocarea datei.
4. Ezitari in limbaj (cautare de vuvinte).
5. Are tendinta de a minimaliza si/sau rationalize;
poate fi deranjat de relatarile rudelor privind
comportamentul sau.
PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL

MEDICULUI A PACIENTULUI CU DA IN STADIU
PRECOCE.
6. Pacientul nu pare bolnav.
7. In istoricul bolii problemele de limbaj se gasesc
cu cel putin 6 luni in urma.
8. Pacientul ia foarte putine medicamente sau nu ia
de loc.
9. Sotul ( sotia) spune: cu exceptia memoriei, este
sanatos.
10. Nu exista istoric de TCC, crize recente sau AVC.
11. Examenul medical si neurologic
nesemnificative.
DA PROGRESSION SCALE
Stadiu
Trasaturi
Precoce(usor)
Neaga/minimaliz.
problemele;
Comportament
Scaderea
general/functionare performantelor.
.
Comport. soc.
adecvat inca.
Memorie/orientare. Dezor. spat. pentru
locuri
nonfamiliale.Dific.
de evocare a
evenim. recente.
Functia motorie
Fara deficit sau
bradikinezie
discreta.
Intermed.
(moder.)
Tardiv(sever)
Retragere.Scad.inte
res
Pentru igiena pers.
Apatie.Necesita
supraveghere.
Majorit. Functiilor
sunt pierdute. De
obicei tintuit la
pat.
Dezor. T-S.
Dificult. In
evocarea numelor
rudelor, adreselor,
nr. De telefon.
Bradikinezie,
semne
extrapiramidale,hip
ertonie,mioclonii,
Mem.
pierduta,poate
recun vag
fizionomii,in finaltestare imposibila.
Semne
parkinsonine, crize,
reflexe
primitive,hipertoni
e in flexie,mers
imposibil;
DA PROGRESSION SCALE
Stadiu
Precoce(usor)
Dispozitie/Compor Anxietate;Posibil
tament
dispozitie
depresiva;
Modificari ale
personalitatii.
Limbaj.
Dific.in a gasi
cuvinte potrivite in
conversatie.
Praxia.
Abilitati vizuospatiale
norm.Apraxie
constructiva.
Gnozia
Recun.formelor
vizuale complexe
dificila.
Intermed.(moder.)
Tardiv(sever)
Probl.cu
abstractizarea;Halu
cin.,delire(paran,de
gelozie),Agresivit.
Accent.
simptomelor
anter.Tipete,
mormaieli.
Parafazii semantice
verbale,ecolalie,ec
olalie, stereotipii
verb.
Apraxie
construct,ideomoto
rie,a imbracarii.
Jargonofazie pana
la mutism sau
vorbire
incomprehensibila.
Apraxiile multiple
greu de determinat
datorita proastei
intelegeri pina la
imposibilitatea
testarii.
Autotopoagnozie.D Autotopoagnozia
eficit stereognozic intregului corp--bilateral.Dezor.stan imposibilitatea
ga-dreapta.
testarii.
EXPLORARI PARACLINICE.
1.C.T.CEREBRALA. = Atrofii corticale
difuze+hidrocefalie (apar si in imbatranirea
fiziologica si in demente de alte etiologii)
= Atrofia lobului Temporal
mijlociu (oarecum specifica DA).
2.REZONANTA MAGNETICA = Atrofia structurilor
lobului T. mijlociu, in mod particular a
hipocampului si amigdalei. Scaderea densitatii
substantei albe.
EXPLORARI PARACLINICE.
3. PET = Scaderea ratei de metabolizare
cerebrala o oxigenului si glucozei in cortexul
temporal posterior si parietal bilateral. (se
coreleaza cu pierderile neuronale).
4. SPECT = Hipoperfuzie frontala bilaterala
cu predominenta la nivelul lobului frontal
sang.

PATOLOGIA PSIHIATRICA-0k

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PATOLOGIA PSIHIATRICA-0k

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PATOLOGIA PSIHIATRICA

CRITERII de DIFERENTIERE ale

III. ALTE EXAMINARI:

= EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic);

TIPURI CLINICE: (DSM-IV)

1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat.

CAUZE MEDICALE ALE

MEDICAMENTE care pot provoca

CAUZE MEDICALE ALE

MEDICAMENTE care pot provoca

EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE

EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE

II. SIMPTOME PERMANENTE

- TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA

SANATATE MENTALA: capacitatea de constientizare, acceptare si

TULBURAREA DE PERSONALITATE (PSIHOPATIA) = personalitate

Ph.PINEL ( 1809): Manie fara delir.

DENUMIRI: = ANETOPATII ( anglo-americanii); = OLIGOTIMII (europenii);

15% din pacientii internati in servicii de

TRASATURI COMUNE CARACTERISTICE

FORME CLINICE ALE

II. TULBURAREA DE PERSONALITATE

IV. TULBURAREA DE PERSONALITATE

V. TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE:

VIII. TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIVCOMPULSIVA: perfectionism, ordine, exigenta, lipsa

IX. TULBURAREA DE PERSONALITATE

ASOCIEI MORBIDE: = Dependenta fata de

III.EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA

INTOXICATIA ALCOOLICA ACUTA

PSIHOZA KORSAKOV ( Encefalopatia carentiala

DEMENTA INDUSA DE ALCOOL

TULBURARI INDUSE DE OPIOIDE

Saracirea fondului mintal;

ABSTINENTA (SEVRAJUL): asemanatoare

ISTORIC:Homer; Hippocrate; Areteu.

INCIDENTA = APARITIA DE CAZURI NOI DE IMBOLNAVIRE INTR-O

Tulb bipolara tip I - prevalenta pe parcursul vietii = 1%.

TULBURARI FUNCTIONALE CEREBRALE:

DEPRESIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

MANIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

IV. TULBURARILE BIPOLARE:MANIACODEPRESIVE.

INDICATORI CLINICI AI TIPURILOR DE DEPRESII:

DEPRESIA PRIN DEFICIT DA: depresie inhibata, somn agitat,

III. AD CICLICE ATIPICE:

PREVALENTA pe viata in SUA = 1-1,5%.

1.a.Tulburarile de limbaj = oral (neologisme,

3. TULBURARILE DE VOINTA SI ACTIVITATE:

3. MODIFICAREA SENSULUI EU-LUI

SIMPTOME NEGATIVE (deficitare):

FORMELE CLINICE ALE

FORMELE CLINICE ALE

Simptome: = tulburari multiple de gandire pana la

TIPUL REZIDUAL = Prezenta unor tulburari

FORME CLASICE ALE SCHIZOFRENIEI:

A. Tulburarile de gandire ( disociatia).

METODE DE TRATAMENT IN SCHIZOFRENIE:

2. Terapia electroconvulsivanta ( mai sigura decat

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS IN SHIZOFRENIE:

PARANOIA ( TULB. DELIRANTE)

IV. INFECTIOASE: * Creutzfeldt-Jakob;

ALOIS ALZHEIMER - 1906 a descris

Dup 90 ani boala se caracterizeaz

PLACILE SENILE (NEURITICE)