Sunteți pe pagina 1din 8

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

pãrintele teofil pãrãian


n. 3 martie 1929 - d. 29 octombrie 2009

Sãptãmâna 01 - 07.XI.2009
Al 197-lea cuvânt

cuvânt spre folos


"|nvierea lui Hristos v`z#nd, s` ne \nchin`m Sf#ntului Domnului Iisus,
Unuia celui f`r` de p`cat. Crucii Tale ne \nchin`m Hristoase si Sf#nt`
|nvierea Ta o l`ud`m si sl`vim; c` Tu e[ti Dumnezeul nostru, afar` de Tine
pe altul nu [tim, numele T`u numim. Veni]i to]i credincio[ii s` ne
\nchin`m Sfintei |nvierii lui Hristos; c` iat` a venit prin cruce bucurie la
toat` lumea. Totdeauna binecuv#nt#nd pe Domnul, l`ud`m |nvierea Lui;
c` r`stignire r`bd#nd pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.”
nr. 197 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a xxii-a dupã rusalii


pericopa apostolului
din erpistola cãtre galateni a sfântului apostol pavel (vi, 11-18)
11. Vede]i cu ce fel de litere v-am scris eu, cu 15. C` \n Hristos Iisus nici t`ierea \mprejur
m#na mea. nu este ceva, nici net`ierea \mprejur, ci
12. C#]i vor s` plac` \n trup, aceia v` silesc s` f`ptura cea nou`.
v` t`ia]i \mprejur, numai ca s` nu fie prigoni]i 16. {i c#]i vor umbla dup` dreptarul acesta, -
pentru crucea lui Hristos. pace [i mil` asupra lor [i asupra Israelului lui
13. C`ci nici ei singuri, cei ce se taie \mprejur, Dumnezeu!
nu p`zesc Legea, ci voiesc s` v` t`ia]i voi 17. De acum \nainte, nimeni s` nu-mi mai fac`
\mprejur, ca s` se laude ei \n trupul vostru. sup`rare, c`ci eu port \n trupul meu, semnele
14. Iar mie, s` nu-mi fie a m` l`uda, dec#t Domnului Iisus.
numai \n crucea Domnului nostru Iisus 18. Harul Domnului nostru Iisus Hristos s`
Hristos, prin care lumea este r`stignit` pen- fie cu duhul vostru, fra]ilor! Amin.
tru mine, [i eu pentru lume!

pericopa sfintei evanghelii


dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (xvi, 19-31)
(Bogatulnemilostiv [i s`racul Laz`r)
19. Era un om bogat care se \mbr`ca \n c` ai primit cele bune ale tale \n via]a ta, [i
porfir` [i \n vison, veselindu-se \n toate Laz`r, asemenea, pe cele rele; iar acum
zilele \n chip str`lucit. aici el se m#ng#ie, iar tu te chinuie[ti.
20. Iar un s`rac, anume Laz`r, z`cea \nain- 26. {i peste toate acestea, \ntre noi [i voi s-
tea por]ii lui, plin de bube, a \nt`rit pr`pastie mare, ca cei care voiesc
21. Poftind s` se sature din cele ce c`deau s` treac` de aici la voi s` nu poat`, nici cei
de la masa bogatului; dar [i c#inii venind, de acolo s` treac` la noi.
lingeau bubele lui. 27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, p`rinte, s`-l
22. {i a murit s`racul [i a fost dus de c`tre trimi]i \n casa tat`lui meu,
\ngeri \n s#nul lui Avraam. A murit [i 28. C`ci am cinci fra]i, s` le spun` lor aces-
bogatul [i a fost \nmorm#ntat. tea, ca s` nu vin` [i ei \n acest loc de chin.
23. {i \n iad, ridic#ndu-[i ochii, fiind \n 29. {i i-a zis Avraam: Au pe Moise [i pe
chinuri, el a v`zut de departe pe Avraam [i prooroci; s` asculte de ei.
pe Laz`r \n s#nul lui. 30. Iar el a zis: Nu, p`rinte Avraam, ci,
24. {i el, strig#nd, a zis: P`rinte Avraame, dac` cineva dintre mor]i se va duce la ei,
fie-]i mil` de mine [i trimite pe Laz`r s`-[i se vor poc`i.
ude v#rful degetului \n ap` [i s`-mi 31. {i i-a zis Avraam: Dac` nu ascult` de
r`coreasc` limba, c`ci m` chinuiesc \n Moise [i de prooroci, nu vor crede nici
aceast` v`paie. dac` ar \nvia cineva dintre mor]i.
25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-]i aminte
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 197

SÃPTÃMÂNA 01 - 07.xi.2009
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` Sfin]ii doctori f`r` de argin]i 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Cosma [i Damian Pr. Ionel Durlea
Pr. Cristian Deheleanu
18.00-20.00 Vecernia Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Luni Sfin]ii Mucenici: Achindin, Pigasie, Aftonie, 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Elpidifor [i Agapie Pr. Cristian Deheleanu
18.00-20.00 Vecernia Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Mar]i Sfin]ii Mucenici: Achepsima, Episcopul, Iosif, 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Pr. Ionel Durlea
preotul [i Aitala, diaconul Pr. Cristian Deheleanu

Miercuri Cuv. Ioanichie cel Mare; Sf. Mucenici


Nicandru, Episcopul [i Ermeu, preotul
18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Joi Sf. Mucenici Galaction [i Epistimia; Sfin]ii


Silvan [i Grigorie, Arhiepiscopul

Vineri Sf. Pavel M`rturisitorul, Patriarhul


Constantinopolului; Cuviosul Luca
18.00-20.00 - Sf#ntul Maslu de ob[te Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Pr. Ionel Durlea
[i Dialog duhovnicesc
Pr. Cristian Deheleanu
S#mb`t` Sfin]ii 33 de Mucenici din Melitina; 07.30-11.30 - Sf#nta Liturghie [i Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Cuviosul Laz`r Parastas pentru cei adormi]i
(Pomenirea Mor]ilor)
18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de Pr. Ionel Durlea
\nv`]`tur` la Apostolul zilei

CuvÂnt la Duminica a Xxii-a dupà PogorÂrea SfÂntului Duh


Sf#ntul Ioan Gur` de Aur
"Era un om oarecare bogat, [i se \mbr`ca om, care de-a pururea z`cea \naintea por]ii lui
\n porfir` [i \n vison, veselindu-se \n toate [i \naintea ochilor lui, pe care \n fiecare zi tre-
zilele luminat. {i era un s`rac oarecare, buia s`-l vad` nu numai o dat`, sau de dou`
anume Laz`r, care z`cea \naintea u[ilor ori, dac` el, zic, nu se milostivea asupra aces-
lui plin de bube. {i poftea s` se sature din tui om care suspina sub o patim` a[a de grea
f`r#mi]`rile care c`deau din masa bogat- [i \ntr-o s`r`cie a[a de mare, care \ntreaga sa
ului; [i c#inii venind, lingeau bubele lui" via]` a t#r#t-o \ntr-o tic`lo[ie a[a de mare [i
(Luca 16, 19-21) \ntr-o durere a[a de amarnic`, cum se va fi
Prin aceast` pild`, Hristos voie[te s` milostivit el asupra altuia?
ne \nve]e urm`toarele: Era un om bogat, zice Dac` el a trecut \n prima zi pe l#ng`
El, care tr`ia \n multe desfr#n`ri, [i totu[i nu Laz`r, totu[i, ar fi trebuit a doua zi s` simt`
suferise nici o nenorocire, ci, dimpotriv`, \i comp`timire; [i dac` [i de aceast` dat` iar`[i
curgeau toate bunurile ca un r#u. C` pe el nu a trecut cu vederea, ar fi trebuit ca m`car a
l-a ajuns nici o \nt#mplare rea, nea[teptat`, c` treia zi, sau a patra zi, ori \n zilele urm`toare
n-a avut nici o pricin` de descurajare [i nici o s` se fi mi[cat, dac` n-ar fi fost mai cumplit
ne\ndem#nare \n via]`, aceasta arat` Domnul dec#t o fiar` s`lbatic`, \ns` el nu sim]ea nimic
prin cuvintele: "veselindu-se \n toate zilele din toate acestea, ci era mai crud [i mai
luminat". Iar c` el tr`ia \n p`cate, se vede din ne\nduplecat dec#t judec`torul acela din
sf#r[itul ce l-a ajuns, [i \nc` mai dinainte, din Evanghelie, care nici de Dumnezeu, nici de
dispre]ul s`u c`tre s`raci. C`ci el n-a fost f`r` oameni nu se temea (Luca 18, 4).
mil` numai c`tre cel ce z`cea \naintea u[ii lui, Pe acesta, oric#t de cumplit [i s`lbatic
ci c`tre to]i. era, totu[i l-a \ndemnat spre mil` pl#ngerea
Dac` el nu s-a milostivit asupra unui cea st`ruitoare a v`duvei, [i rug`mintea ei l-a
nr. 197 Cuvânt spre folos pagina 4
mi[cat spre ascultare; la \mbuibatul cel bogat, Dar pe c#nd \nr`ut`]itul [i nemilostivul
[i acestea au r`mas zadarnice. {i totu[i, se \ndulcea de toat` \ndestularea, dreptul [i
rug`mintea lui Laz`r era mai lesne de \mplin- \mbun`t`]itul se afla \n cea mai mare
it. V`duva c`uta ajutor contra vr`jma[ului ei, tic`lo[ie. Faptul c` Laz`r era drept, \l arat` [i
dar acesta voia numai ca cineva s`-i sf#r[itul s`u, dar [i \nainte de sf#r[it -
potoleasc` foamea [i s` nu fie neb`gat \n r`bdarea sa \n nenorocire. Nu vi se pare,
seam`. Aceea era \mpov`r`toare prin oare, c` vede]i toate acestea \naintea ochilor
strig`tele ei; acesta, dimpotriv`, se ar`ta vo[tri? Corabia bogatului era plin` de
\naintea bogatului totdeauna \n t`cere, [i o m`rfuri [i plutea cu v#nt bun. Dar nu v`
astfel de lini[tire trebuia s` mi[te o inim` mira]i, ea mergea spre sf`r#mare, c`ci
oric#t de \mpietrit`. \nc`rc`tura nu se f`cuse \n]elep]e[te.
C#nd cineva ne nec`je[te, adeseori, noi S` mai numesc \nc` [i alt` meteahn` a
ne sup`r`m, dar c#nd vedem c` cei nevoia[i bogatului? |mbuibarea cea de toate zilele. {i
se arat` \naintea noastr` \ntr-o ad#nc` aceasta este o meteahn` grozav`, nu numai \n
t`cere, nu zic nici o vorb`, [i de[i nu sunt timpul de fa]`, c#nd noi suntem obliga]i de
asculta]i, totu[i nu se sup`r`, ci pururea ni se \n]elepciunea cre[tineasc`, ci \nc` din tim-
arat` t`c#nd, atunci noi, chiar de am fi mai purile cele vechi, \nainte de ar`tarea
nesim]itori dec#t pietrele, totu[i suntem Domnului.
mi[ca]i de cov#r[irea unei astfel de r`bd`ri. Proorocul Amos zice: " Vai celor ce
Pe l#ng` acestea, \ns`[i fa]a lui Laz`r, dorm pe paturi de filde[ [i se dezmiard` \n
cea istovit` de foame [i de boala cea \ndelun- a[ternuturile lor" (Amos 6, 4). Poate ve]i zice
gat`, trebuia s` de[tepte comp`timirea. Dar c` numai a dormi pe un pat \mpodobit [i luxos
toate acestea \mpreun` n-au putut s` \nmoaie nu este o moliciune de neiertat!
pe acel neomenos. Celelalte p`cate, totu[i, au ca urmare a
Cea dint#i patim` a lui era nesim]irea lor oarecare \ndulcire, de pild` be]ia,
[i o lips` de dragoste, care nu are pereche. \mbuibarea [i l`comia dup` averi, dar dormi-
C`ci nu este totuna dac` cineva, fiind lipsit, tul pe paturi de filde[ ce \ndestulare aduce?
nu ajut` pe alt lipsit, sau dac` cineva, tr`ind Se face, oare, prin aceasta somnul mai pl`cut
\n toat` desf`tarea, f`r` grij`, las` pe al]ii s` [i mai dulce? Dimpotriv`, acest lux, dac` vom
se istoveasc` de foame. {i iar`[i, nu este totu- g#ndi drept, ne este chiar \mpov`r`tor. Adic`,
na a vedea un s`rac o dat` sau de dou` ori [i dac` vei g#ndi c`, pe c#nd tu dormi \ntr-un
a trece pe l#ng` d#nsul, sau a-l vedea \n toate pat luxos, un frate nu are nici m`car o
zilele, [i prin necontenita vedere a tic`lo[iei buc`]ic` de p#ine s` m`n#nce \n tihn` [i poate
lui a nu te mi[ca spre comp`timire [i mil`. {i c` tremur` [i \n]epene[te de frig pe gerul cel
iar`[i, nu este totuna dac` un om care este \n mai aspru, \n mijlocul nop]ii, \ntr-un culcu[
nenorocire, \n sup`rare [i \n necaz nu ajut` pe v#rtos acoperit cu paie, oare con[tiin]a nu te
aproapele s`u, iar altul, \ndulcindu-se de un va mustra [i nu te va dojeni pentru aceast`
trai bun [i de o continu` fericire, \[i \nchide nepotrivire?
inima [i nici m`car \n bucuria sa nu se face Voie[ti s` vezi un pat cu adev`rat luxos,
iubitor de oameni, ci nesocote[te pe al]ii care patul primului [i celui mai sl`vit rege a c`rui
sunt chinui]i de foame. laud` r`sun` \n toat` lumea p#n` ast`zi? S`-
|nc` s` mai [ti]i [i asta: Cineva, de[i a ]i ar`t patul lui David. Dar cum era \mpodobit
fost oarec#nd aspru, c#nd \i mergea bine se acela? Nu cu aur [i cu argint era \mpodobit, ci
f`cea mai bl#nd [i mai prietenos, \ns` cu lacrimile poc`in]ei, precum el \nsu[i spune,
\mbuibatul acela, prin fericirea sa, tot nu s-a c#nd zice: " Sp`la-voi \n fiecare noapte patul
f`cut mai bl#nd, ci a r`mas fiar` s`lbatic`, ba meu, cu lacrimile mele a[ternutul meu voi
\nc` a cov#r[it s`lb`ticia [i r`utatea oric`rei uda" (Psalmul 6, 6). El era pres`rat cu lacrimi,
fiare. ca [i cu ni[te m`rg`ritare. Socote[te sufletul
pagina 5 Cuvânt spre folos nr. 197
lui cel iubitor de Dumnezeu! Fiindc` ziua el ne\mp`cat`. Iar s`racul z`cea \naintea por]ii
avea at#t de multe griji ale domniei, pentru lui, f`r` a se nec`ji [i sup`ra [i f`r` a huli. El
c`petenii, pentru supu[i, pentru r`zboi [i nu zicea \n sine, ca mul]i al]ii: "Ce este aceas-
pace, pentru treburile statului [i cele casnice, ta? Acest om p`c`tos, cumplit [i nemilostiv
pentru rela]iile cu cei de aproape [i cu cei de are toate cu prisosin]`, este cru]at de necazul
departe, de aceea el, timpul \ntru care al]ii se [i de nenorocirea care ajung pe tot omul [i
dau somnului, \l \ntrebuin]a la m`rturisirea gust` o pl`cere cu totul netulburat`. Eu nu
p`catelor sale, la rug`ciune [i lacrimi. C#nd am nici m`car hrana trebuincioas`, pe c#nd la
to]i se odihneau [i dormeau, el singur petre- el, care \ntrebuin]eaz` averea sa pentru
cea cu Dumnezeul s`u [i \i spunea p`catele lingu[itori [i pentru m`gulitori [i pentru vin,
sale cu durere [i cu lacrimi. toate curg ca un p#r#u. Eu zac aici istovit de
Un astfel de pat trebuie s`-]i g`te[ti foame, spre batjocura [i r#sul celor ce m`
]ie, c`ci cel \mpodobit cu aur [i cu argint v`d. Este, oare, pronie? Domne[te dreptatea
\nte]e[te numai zavistia oamenilor [i m#nia \n lucrurile omene[ti?". El nu zicea, nici nu
lui Dumnezeu; iar astfel de lacrimi, ca ale lui cugeta nimic din toate acestea. De unde
David, sting focul iadului. vedem noi aceasta? Dintru aceea c` l-au
Nimic nu este mai v`t`m`tor dec#t \nconjurat \ngerii [i l-au dus \n s#nul lui
desf`tarea. Ascult` ce zice Moise despre Avraam. Iar dac` el ar fi hulit, nu ar fi fost
d#nsa: "|ngr`[atu-s-a iubitul, l`]itu-s-a [i s-a p`rta[ul unei astfel de cinste.
\nt`rit, [i acum love[te cu piciorul ca un cal" De obicei, se vorbe[te numai despre
(Deuteronomul 32, 15). El nu zice c` iubitul s- s`r`cia lui Laz`r, eu \ns` voi ar`ta c` el a
a dep`rtat, ci c` a lovit cu piciorul, spre a suferit nou` feluri de p`timiri, nu spre
ar`ta seme]ia [i \mpotrivirea lui. {i \n alt loc pedeapsa sa, ci spre prosl`virea sa, c`reia, \n
zice: "C#nd m`n#nci [i te saturi, nu uita pe adev`r, s-a [i f`cut p`rta[.
Domnul Dumnezeul t`u" (Deuteronomul 11, |nainte de toate, s`r`cia este ceva
15-16). Adic` desf`tarea face pe om uit`tor. aspru, precum [tiu to]i cei ce o cunosc din cer-
De aceea, iubitule, c#nd [ezi la mas`, care. Nici un cuv#nt nu poate rosti tic`lo[ia ce
adu-]i aminte c` dup` m#ncare trebuie s` o sufer` cei s`raci, care nu au \n]elepciunea
mul]ume[ti lui Dumnezeu, [i pentru aceasta cre[tineasc`. Dar Laz`r nu era ap`sat numai
satur`-te cu cump`tare, ca s` fii \n stare a de s`r`cie, ci \nc` cuprins [i de boal`, [i \nc`
pleca genunchii [i a striga c`tre Dumnezeu. de o boal` neobi[nuit de mare. Vezi cum
Nu vede]i cum dobitoacele care poart` Sf#nta Scriptur` arat` c` am#ndou`
poveri, \ndat` ce ies de la iesle, unde [i-au luat suferin]ele ajunseser` treapta cea mai \nalt`?
osp`]ul, numaidec#t apuc` drumul [i fac sluj- C` s`r`cia \ntrecea pe toate celelalte s`r`cii
ba lor? Dar tu, oare, dup` osp`] trebuie s` fii se arat` prin cuvintele, c` el nu numai o dat`
nedestoinic de lucru? Dar atunci tu ai fi mai ar fi dorit s` m`n#nce f`r#m`turile ce c`deau
dispre]uit dec#t dobitocul care poart` de la masa bogatului, ci de multe ori. Iar c` [i
sarcinile. Pentru ce? Pentru c` trebuie s` fim boala ajunsese la el cea mai \nalt` treapt` se
mult mai treji dec#t dobitoacele, pentru c` vede din cuvintele "c` [i c#inii lingeau r`nile
timpul de dup` mas` este un timp de lui".
rug`ciune. Dup` cin` trebuie s` ne \ntoarcem Deci, dac` fiecare din aceste dou` rele
nu la pat, ci la rug`ciune. este nesuferit` [i grozav`, cum cineva, nefiind
Dar s` ne \ntoarcem iar`[i la \mbuibat- de o]el sau de fier, poate s` le sufere pe
ul cel bogat [i la Laz`r cel s`rac. Bogatul am#ndou` \ntrunite? Sunt mul]i bolnavi, dar
tr`ia \n p`cat [i \n desf`tare \n toate zilele [i ei, totu[i, au hrana trebuincioas`; al]ii, de[i
se \mbr`ca luxos, dar prin aceasta [i-a g`tit o sunt foarte s`raci, dar totu[i se bucur` de o
pedeaps` \nc` [i mai mare, un foc \nc` [i mai bun` s`n`tate. Una sluje[te spre u[urarea
aprins, o judecat` ne\mbl#nzit` [i o r`zbunare celeilalte.
pagina 6 Cuvânt spre folos nr. 197
Dar po]i tu s`-mi nume[ti pe cineva necucerniciei, ar`ta at#ta lips` de iubire, era
care a fost a[a de s`rac [i a[a de bolnav ca neru[inat [i f`r` mil` ca o piatr`, [i, cu toate
Laz`r [i, pe l#ng` acestea, \nc` tot a[a de acestea se \ndulcea de o astfel de fericire,
p`r`sit? Un altul, care nu are nimic [i nu g#nde[te c#t de fire[te este, ca sufletul s`rac-
cap`t` nimic de la casnicii s`i, totu[i, c#nd el ului trebuia s` se fi acoperit de valuri noi!
zace \n uli]`, poate afla comp`timire de la cei |nchipuie[te-]i, ce trebuie s` fi fost \n sufletul
ce \l v`d. La Laz`r, \ns`, am#ndou` aceste lui Laz`r, c#nd el vedea pe lingu[itori, pe
suferin]e erau \nc` mai aspre, c`ci el se vedea m`gulitori [i pe slugi suindu-se [i cobor#ndu-
p`r`sit de to]i, [i \ns`[i aceast` p`r`sire a fost se, intr#nd [i ie[ind, alerg#nd, strig#nd, b#nd,
mai amarnic`, prin aceea c` el z`cea la poar- d`n]uind [i \ntru toate desf`t#ndu-se!
ta unui om bogat. Se p`rea c` tocmai de aceea venise
Dac` el ar fi z`cut \ntr-un loc singurat- Laz`r \naintea por]ii bogatului, pentru ca s`
ic, [i suferin]ele lui ar fi r`mas neb`gate \n fie martor al pl`cerii [i fericirii altora; se
seam`, aceasta nu l-ar fi durut a[a tare. p`rea c` el anume pentru aceea trebuia s`
Dep`rtarea de oameni l-ar fi \nv`]at tr`iasc` mult, pentru a putea sim]i nenoro-
r`bdarea. Dar z`c#nd \n apropiere de a[a cirea sa \ntru toat` m`rimea ei, [i era ca [i
mul]i be]ivi [i \mbuiba]i, [i neav#nd de la cum ar fi suferit sf`r#marea cor`biei chiar la
nimeni nici cel mai mic ajutor, sim]irea liman, [i ca [i cum ar fi trebuit s` se
durerilor [i m#hnirea trebuiau s` se aprind` chinuiasc` de cea mai cumplit` sete la mar-
mai tare [i mai mult. C`ci a[a suntem noi: ginea unui izvor.
lipsa celor ce ar putea s` ne ajute nu ne V` voi numi [i un alt r`u de care sufer-
\ngroze[te a[a tare, ca atunci c#nd ei, fiind de ea Laz`r. El nu vedea vreun al doilea Laz`r.
fa]`, nu vor s` ne \ntind` m#na. {i aceast` Adic`, de am fi noi ap`sa]i de mii. de rele,
durere a p`timit-o Laz`r. Nu era nimeni care totu[i, privind la Laz`r, putem afla oarecare
s`-l m#ng#ie cu cuv#ntul, nimeni cu fapta, nici m#ng#iere [i odihn`. C`ci a vedea un tovar`[
un prieten, nici o rud`, nimeni dintre cei ce-l la nenorocire, aduce mult` odihn` celui ce
vedeau, c`ci toat` casa bogatului era necucer- sufer`. Dar Laz`r nu vedea pe nimeni care s`
nic` [i pierdut`. p`timeasc` asemenea cu d#nsul; ba \nc` el nu
Durerea lui se m`rea \nc` prin aceea c` putea m`car s` aud` povestind, c` cineva,
el vedea \naintea ochilor s`i pe al]ii ferici]i. {i chiar \n timpurile cele vechi, ar fi r`bdat a[a
aceasta nu pentru c` el ar fi fost pizma[ [i de mult ca d#nsul. Iar aceasta este \ndeajuns
r`ut`cios, ci pentru c` firea omeneasc` a[a spre a posomori [i \ntrista sufletul s`u.
aduce cu sine, c` noi, la fericirea altora, mai Se mai adaug` la aceasta al optulea
tare sim]im propria noastr` nenorocire. r`u, [i anume c` oamenii cei f`r` minte atacau
La bogatul acela mai era \nc` o \mpre- numele lui cel bun. Mul]i sunt obi[nui]i, c#nd
jurare, care pe Laz`r trebuia s`-l ating` mai v`d pe cineva \n nevoie [i \n boal` [i \n cea mai
sim]itor, c`ci nu numai c#nd el asem`na feri- mare tic`lo[ie, c` nu mai au despre acesta o
cirea aceluia cu nenorocirea sa, trebuia mai p`rere bun`, [i socotesc suferin]a lui, ca o
tare s` o simt` pe a sa, dar [i mai mult c#nd urmare a r`ut`]ii lui. Dac` acest om, zic ei, ar
g#ndea c` acel cumplit [i nemilostiv era feric- fi fost pl`cut lui Dumnezeu, El nu l-ar fi l`sat
it \ntru toate, pe c#nd el, cu toate faptele sale s` se istoveasc` \n nevoie [i \n tic`lo[ie.
cele bune, cu toat` dreptatea sa, trebuia s` A[a s-a \nt#mplat cu Iov [i cu Pavel.
sufere at#t de multe rele. \nc` [i aceasta C`tre Iov ziceau prieteni s`i: "Dac` tu ai fi
de[tepta \ntr-\nsul o tulburare nem#ng#iat`. f`cut bine, nu ai suferi aceast` nenorocire;
Dac` bogatul ar fi fost un om cucernic, dar acum tu e[ti pedepsit pentru p`catele [i
drept, destoinic [i \mbun`t`]it, Laz`r nu s-ar \nc`lc`rile de lege ale tale". {i aceasta mai
fi tulburat at#t; dar fiindc` acela tr`ia \ntru mult dec#t toate \l dureau pe dreptul Iov (Iov,
p`cat [i se suise la cea mai \nalt` treapt` a cap. 4). |nc` [i asupra lui Pavel g#ndeau cu
pagina 7 Cuvânt spre folos nr. 197
r`utate barbarii, c#nd au v`zut vipera [i \n pofta r`pirii se vor os#ndi de D#nsul la
at#rnat` de bra]ul lui [i \l socoteau ca cel mai acea pedeaps` ve[nic`, ca [i bogatul din
mare nelegiuit, precum se vede din cuvintele Evanghelie.
lor: "Desigur c` uciga[ este omul acesta, pe Dar chiar [i \n aceast` lume, p`c`to[ii
care dreptatea nu l-a l`sat s` tr`iasc`, de[i a nu sunt ferici]i, c`ci ei, [i aici sunt pedepsi]i,
sc`pat din mare" (Fapte 28, 4). \nainte de a fi tra[i la pedeapsa cea de dinco-
De aceea, noi trebuie s` judec`m lo. Nu-mi zice mie: "Acela ]ine o mas` costisi-
cuminte [i s` nu zicem: "Dac` Dumnezeu l-ar toare, poart` haine de m`tase, are un c#rd de
fi iubit pe acesta, nu l-ar fi l`sat \ntru s`r`cie". slugi [i fiecare trebuie s`-i dea loc de cinste".
Dimpotriv`, tocmai acesta este un semn al Mai v#rtos descoper` tu con[tiin]a lui [i vei
dragostei lui Dumnezeu c`tre d#nsul, " C`ci afla \n ea un mare fream`t de p`cate, o necon-
pe care Dumnezeu iube[te, pe acela \l ceart`, tenit` fric`, furtun` [i groaz`, vei vedea cum
[i bate pe tot fiul pe care-l prime[te" (Evrei mintea, ca \ntr-o sal` de judecat`, se suie pe
12, 6). {i \n alt loc se zice: "Fiule, c#nd voie[ti scaunul cel \mp`r`tesc al con[tiin]ei, st` acolo
s` sluje[ti lui Dumnezeu, g`te[te sufletul t`u ca un judec`tor, cheam` g#ndurile, ca pe ni[te
spre ispite, pleac` inima ta [i fii statornic" c`l`i, spre a pedepsi sufletul pentru p`catele
(Sirah2, 1). sale, [i strig` cu glas \nfrico[at, m`car c`
Spune-mi, c#nd tu vezi pe un c`pitan de nimeni nu bag` de seam`, nici nu \nseamn`
t#lhari d#nd t#rcoale drumurilor, p#ndind pe toate acestea, dec#t numai Dumnezeu [i
c`l`tori, r`pind tot ce g`se[te, duc#nd \n p`c`tosul.
pe[terile sale [i aur [i argint, \nchiz#nd acolo Preacurvarul, de pild`, fie el de o mie
turme \ntregi, [i prin jafurile sale posed#nd de ori bogat [i nep#r#t de nimeni, totu[i nu
multe ve[minte [i slugi, spune-mi, \l vei \nceteaz` a se p#r\ l`untric el \nsu[i pe sine.
socoti, oare, ca pe un om fericit pentru Pl`cerea dureaz` numai un timp scurt, iar
bog`]ia lui, sau mai v#rtos \l vei socoti durerea r`m#ne, \mpreun` cu frica [i tremu-
nenorocit pentru viitoarea pedeaps`? El \nc` rul, b`nuiala [i sup`rarea. El tremur` de
nu este prins, nu este dat pe m#na toat` umbra, chiar de slugile sale, de cei care
judec`torului, nici nu este aruncat \n temni]`, [tiu sau nu p`catele sale, de femeia pe care el
nu este \nc` p#r#t, nici os#ndit; dimpotriv`, el a necinstit-o [i de b`rbatul pe care el l-a
\nc` tr`ie[te \ntru desf`tare, \mbuibare [i batjocorit. Poate s` se duc` unde voie[te, el
prisosin]`. Totu[i, noi nu \l fericim pentru pururea poart` cu sine con[tiin]a sa, ca pe un
\ndestularea lui cea de fa]`, ci \l socotim p#r#[ amarnic, se os#nde[te pe sine \nsu[i [i
nenorocit pentru viitor [i pentru cele ce-l nici un moment nu poate afla odihn`. Ori \n
a[teapt`. pat, ori la mas`, la t#rg, \n cas`, ziua [i
Deci, la fel trebuie s` zicem noi [i noaptea [i chiar \n visuri, p`catele sale \i
despre boga]ii cei r`pitori [i nedrep]i, c`ci ei f#lf#ie pe dinaintea ochilor. El tr`ie[te pe
sunt furi care p#ndesc drumurile, jefuiesc pe p`m#nt ca [i Cain, t#nguindu-se [i
trec`tori [i ascund avutul altora \n c`m`rile tremur#nd; [i f`r` ca cineva s` vad`, el poart`
lor ca \n ni[te pe[teri subp`m#ntene. \n inima sa un foc arz`tor. Tot a[a se \nt#mpl`
A[adar, s` nu-i socotim ferici]i pentru cu hr`p`re]ii [i cu c`m`tarii, tot a[a cu be]ivii
starea lor cea de fa]`, ci foarte nenoroci]i pen- [i, \n scurt, cu to]i cei ce vie]uiesc \n p`cate.
tru viitor, pentru acea judecat` \nfrico[at`, Acum, iubi]ilor, s` ]inem minte toate
pentru acea dare de seam` ne\nl`turat`, pen- cele zise p#n` acum [i s` nu fericim pe cei
tru \ntunericul cel mai dinafar` care are s`-i boga]i, ci pe cei cu fapte bune; s` nu socotim
cuprind`. Pe l#ng` aceasta, furii adeseori nenoroci]i pe cei s`raci, ci pe cei p`c`to[i; s`
scap` din m#inile oamenilor, dar din fa]a lui nu ne uit`m la cele de fa]`, ci la cele viitoare;
Dumnezeu aceasta nu se poate \nt#mpla; s` nu ne oprim la haina cea dinafar`, ci la
nimeni nu se poate feri de hot`r#rea judec`]ii con[tiin]`, [i n`zuind la bucuria ce iese din
Sale, ci to]i cei ce tr`iesc \n l`comia de avere dreptate [i din fapta cea bun`, s` urm`m lui
nr. 197 Cuvânt spre folos pagina 8
Laz`r, oricum am fi noi, s`raci sau boga]i. p`timiri. De aceea l-a pus [i Hristos ca model,
C`ci nu una sau dou`, ci multe \ncerc`ri ale pentru ca noi \n[ine, c#nd c`dem \n vreo
faptei bune a suferit el, anume: s`r`cia, boala, nenorocire, s` vedem \n el o nenorocire \nc`
p`r`sirea; [i apoi, el toate acestea le-a suferit mai mare, [i s` putem trage b`rb`]ie [i
f`r` s` fi fost m#ng#iat de cineva, \naintea m#ng#iere din \n]elepciunea [i r`bdarea lui.
unei case care ar fi putut nimici cu totul Pentru to]i p`timitorii din toat` lumea el este
tic`lo[ia lui. Pe l#ng` acestea, se adaug` [i ca un dasc`l, [i \i \ntrece pe to]i cu m`rimea
faptul c`, pe cel ce nu avea mil` de d#nsul, \l suferin]ei.
vedea tr`ind \n toat` desf`tarea, [i nu numai Pentru aceea, mul]umind lui
\n desf`tare, ci [i \n p`cate [i f`r` grij`. El nu Dumnezeu Cel plin de dragoste, s` ne folosim
se putea m#ng#ia nici cu un alt Laz`r, [i, pe din povestirea biblic`. Acas`, \n t#rg [i pre-
l#ng` acestea, pentru nenorocirea lui avea [i tutindeni, ea trebuie s` fie \n pomenirea noas-
\n popor nume r`u. tr`, [i \n]elegerea ei cea bogat` s` o primim
|ns` toate acestea el le-a r`bdat nu cu r#vn` \nl`untrul nostru, pentru ca noi, at#t
dou` sau trei zile, ci \ntreaga sa via]`; tot- curgerea vie]ii de fa]` s` o petrecem f`r`
deauna a trebuit s` se vad` pe sine \n \ntristare, c#t [i bunurilor viitoare s` .ne
tic`lo[ie, iar pe bogat \n fericire. putem face p`rta[i. Iar acestea, fie ca
Deci, cum ne vom dezvinov`]i noi, c#nd Dumnezeu s` ni le dea, dup` harul [i
el at#t de multe rele, deodat`, le-a purtat cu milos#rdia Sa, prin Domnul nostru Iisus
a[a mare t`rie, iar noi nu voim a r`bda nici Hristos, C`ruia \mpreun` cu Tat`l [i cu
m`car jum`tate dintr-\nsele? Tu nu po]i s`-mi Duhul Sf#nt, se cuvine slava, cinstea [i
ar`]i pe nimeni, nici s` nume[ti pe cineva care \nchin`ciunea, acum [i \n vecii vecilor. Amin.
s` fi r`bdat a[a de multe [i a[a de mari din "Predici la duminici [i s`rb`tori"
Iubitorul de Dumnezeu pãrintele Teofil Pãrãian
s-a mutat la cer
P`rintele arhimandrit Teofil P`r`ian, dup` oficierea Sfintei Liturghii.
duhovnicul M`n`stirii Br#ncoveanu de la P`rintele Teofil a fost [i r`m#ne un
S#mb`ta de Sus, a trecut la cele ve[nice \n reper luminos [i sigur, o persoan` care a
noaptea de miercuri spre joi, 29 octombrie, \ntrupat concret bucuria [i certitudinea
la Spitalul Militar din Cluj-Napoca. Dup` o credin]ei, un propov`duitor al credin]ei
suferin]` de c#teva luni, timp \n care a fost lucr`toare prin iubire. A fost un ziditor de
internat la mai multe spitale din Bucure[ti, suflete [i a ren`scut pe mul]i la via]a
Deva, Bra[ov [i Cluj-Napoca, p`rintele duhovniceasc` \n Hristos [i \n Biseric` prin
Teofil P`r`ian s-a mutat din aceast` via]` la predicile, conferin]ele sau \ndrum`rile
v#rsta de 80 de ani, pe care i-a \mplinit anul sfin]iei sale.
acesta la data de 3 martie.
|nmorm#ntarea p`rintelui Teofil Sursa
P`r`ian va avea loc s#mb`t`, 31 octombrie, Ziarul Lumina, nr. 250 (1452) Anul V,
la M`n`stirea S#mb`ta de Sus, la ora 12:00, Vineri, 30 Octombrie 2009

CUV@NT SPRE FOLOS Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;


s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi Mobil: 0726.325.888
ISSN: 1843 - 8822 Cod fiscal nr. 12102616,
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36, Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
sector 3, Bucure[ti Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro web: www.sfantulgheorghe.ro