TESTUL BERKELEY

- Manual Testul Berkeley a fost realizat de ctre Keith Harray (Institute of Advanced Psychology,
San Francisco) si Eillen Donah (University of California, Berkeley). El cuprinde un numr
de 35 de itemi. Subiectul are de evaluat fiecare item reprezentnd un atribut psihic prin
raportarea la patru aspecte ale Eu-lui.
Foaia de rspuns a testului Berkeley, aa cum a fost el adaptat de institutul de Psihologie
a Academiei Romne, ncepe cu urmtorul instructaj:
" Chestionarul se refera la individualitatea dvs. si cuprinde cte 35 de atribute grupate
pe 4 aspecte ale Eu-lui.
La fiecare nsuire corespund 5 alternative de rspuns. Le vei ncercui pe cele care
corespund aprecierii dvs.. orientndu-v numai dup gradele de acord-dezacord
ordonate n titluri iar nu dup valorea cifrei pe care o ncercuii."
Fiecare atribut psihic a fost apreciat prin alegerea unui punctaj pe o scala n 5 trepte:
de la dezacord total" (1)
Ia ,.acord total" (5).
Pentru unde dintre atribute scala a fost inversata, dezacordul total" fiind notat cu (5) iar
acordul total" cu (1), evitndu-se astfel, pe ct posibil, asocierea cu ,,dezirabil"sau
indezirabil" a vreuneia dintre alternativele de rspuns
Cele 35 de atribute sunt expresiile a 5 factori psihologici. Aceti factori psihologici,
numii stiluri, sunt:
l Stilul expresiv: Descrie o dimensiune ce variaz ntre caracter linitit si rezervat" pna
la caracter entuziast si orientat spre lumea exterioara".
Exemple de atribute care ncarc acest factor sunt:
fire deschisa, sociabila;
timid si inhibat;
vorbre.
2. Stilul interpersonal: Are ca poli ncpnare si distanare", respectiv cldura si
receptivitate".
Exemple de atribute care ncarc acest factor sunt:
fire rece, distanta;
cooperant n activitate;
neatent si nedelicat cu alii;
ncreztor in alii.
3. Stilul de munc: Arata felul n care persoana se concentreaz asupra sarcinilor si
modul n care i ndeplinete responsabilitile.
Exemplele de atribute care ncarc acest factor sunt:
om harnic, de ndejde;
fire dezordonata;
serios, srguincios in munca;
eficient n aciuni.
1

4. Stilul emoional: Descrie temperamentul" si rezistenta la stres".

Exemple de atribute care ncarc acest factor sunt:
calm in orice situaie;
usor iritabil;
stabil emoional, linitit;
mereu ngrijorat.
5. Stilul intelectual: Variaz ntre un pol organizat spre tradiie si simplitate" n contrast
cu spiritul inovator si complexitatea".
Exemple de atribute care ncarc acest factor sunt:
dotat cu multa imaginaie;
nclinaie spre tradiie;
preferina pentru rutina;
inventiv, ingenios.
Pentru fiecare dintre cele 35 de atribute (de exemplu: vorbre) subiectul a avut de ales o
nota ntre l si 5 pentru urmtoarele ntrebri:
1. Cum va vedei dumneavoastr?
2. Corn credei ca va vad ceilali?
3. Cum ai dori sa fii?
4 Cum nu va place sau nu v-ar plcea si chiar v-ar nemulumi sa fii?
De exemplu, daca subiectul se considera a nu fi foarte vorbre, el poate sa aleag nota
"3" (si "da" si "nu") pentru a rspunde la prima ntrebare referitoare la atributul discutat.
Daca el crede ca alii l considera vorbre, poate alege nota "5 " (acord total") pentru a
rspunde la ntwbarea Cum credeti ca va vad ceilali?
Pentru rspunsul la ntrebarea Cum mi va place sau nu v-ar plcea si chiar v-ar
nemulumi sa fii?", notele sunt explicate nu prin referire la acord-dezacord" ci prin
expresiile Hotrt nu" , Mai mult nu", Da si nu", Mai mult da", Hotrt da". El va
alege astfel nota corespunztoare rspunsului Mai mult nu" daca nu prea i place ideea ca
ar fi vorbre.
Cele patru ntrebri sunt considerate a trimite la aspecte diferite ale Eu-lui. Aceste aspecte
sunt:
1 imaginea de sine (numit si auto-imaginea"), rezultnd din rspunsurile de evaluare
a celor 35 de atribute prin prisma ntrebrii "Cum v vedei dumneavoastr?"
2 aprecierea perceput din partea celorlali (numita si hetero-imaginea") rezultnd
din rspunsurile la ntrebarea: "Cum credei c v vd ceilali?"..
3 Eu-l ideal, rezultnd din rspunsurile la ntrebarea: Cum ai dori sa fii?''.
4. Eu-l anxios: (felul n care subiectul ar dori sa nu fie, sau Eu-1 dispreuit", scenariul
cel mai prost al persoanei ce ar putea sa fie"), rezultnd din rspunsurile la ntrebarea:
"Cum vu v place sau nu v-ar plcea sau v-ar nemulumi s fii?".
5. Eu-l real, media dintre ..imaginea de sine" si aprecierea fcuta de ceilali asupra
propriei persoane, fiind considerata ca fiind o imagine mai realista asupra persoanei.
Autorii testului Berkeley numesc "imagine de sine reala" media scorurilor dintre
felul n care subiectul se vede pe ei nsusi
2

 felul n care el considera ca este vzut de ceilali

Ei arata ca aceasta medie d o informaie mai consistenta dect oricare dintre cele doua
estimri luate separat.
Scorurile pentru imaginea de sine" si respectiv, hetero-imagine", raportate la fiecare
stil n parte (expresiv, interpersonal, de munca, emoional si intelectual) se calculeaz
astfel:
1.- Se adun pentru stilul expresiv punctajul la itemii: 1, 6, 11, 16, 21, 26, 31.
2.- Se adun pentru stilul interpersonal punctajul la itemii: 2, 7, 12, 17, 22, 27, 32.
3.- Se adun pentru stilul de munc punctajul la itemii: 3, 8, 13, 18, 23, 28, 33.
4.- Se adun pentru stilul emoional punctajul la itemii: 4, 9, 14, 24, 29, 34.
5.- Se adun pentru stilul intelectual punctajul la itemii: 5, 10, 15, 25, 30, 35.
Pentru a calcula imaginea de sine reala'' se face media aritmetica dintre
imaginea de sine"
hetero-imagine"
pentru fiecare stil n parte.
Stilul
expresiv
(portocaliu)

Stilul
Stilul de
interperson munca
ai (verde) (galben)

Stilul
emoional
(rou)

Stilul
intelectual
(albastru)

Scorul
actualei
imagini de
sine (A)
Pentru imaginea de sine real", notele nsumate ale unui subiect pot conduce la un
punctaj variind ntre 7-35 Interpretarea se face conform ultimelor tabele.
Calcularea scorurilor ideale (Eu-l ideal'') se face adunnd itemii din coloana a treia a
foii de rspuns, grupai pe stilulri, aa cum am precizat anterior.
n tabelul de mai jos se vor trece pe prima linie scorurile ideale, iar pe a doua, scorurile
imaginii de sine, din primul tabel. Pe ultimul rnd, se vor calcula diferentele. Daca scorul
ideal este mai mare, se va trece diferena n dreptul lui I, altfel in dreptul lui A.

Stilul
Stilul
Stilul de
expresiv
interpersona munca
(portocaliu) i (verde)
(galben)
Scorurile
ideale
Scorul
actualei
imagini de
sine
3

Stilul
emoional
(rou)

Stilul
intelectual
(albastru)

Diferena

I
A

I
A

I
A

I
A

I
A

Pentru a completa urmtorul tabel de scoruri se vor urma ntocmai aceiai pai ca Ia
calcularea scorului ideal, doar ca sumele se vor face folosind coloana a patra din tabelul
rspunsurilor. Se vor obine astfel scorurile temerilor. Pe linia a doua a tabelului de mai
jos, se vor copia ntocmai scorurile imaginii de sine. Pe ultimul rnd, se vor calcula
diferentele Daca scorul temerilor e mai mare, se va trece diferena n dreptul Iui T, altfel n
dreptul lui A.

Scorurile
temerilor
Scorul
actualei
imagini de
sine
Diferena

Stilul
Stilul
Stilul de
expresiv
tnterpersona munca
(portocaliu) l (verde)
(galben)

Stilul
emoionai
(rou)

Stilul
intelectual
(albastru)

T
A

T
A

T
A

T
A

T
A

INTERPRETAREA SCORULUI
Dac scorul Stilul
dv este ntre expresiv

Stilul
interpersonal

Stilul
de munc

Stilul
emoional

Stilul
intelectual

7 - 14

Foarte tcut, rezervat sau reinut

i probabil timid,
sau modest

Foarte distant i
ntreine greu o
discuie, nu a fost
cumva prea dur
cu el nsui?

Pe undeva
iresponsabil,
poate impulsiv
sau zpcit.

Anxios i chinuit
de griji, las
stresul s ia cei
mai bun din el.

Convenional sau
conservator. Nu
este interesat de
filosofie sau arte.

15 - 21

Puin reinut, dar

nu timid sau
nchis.

Uneori dificil sau

distant, dar o
persoan cu care
te poi nelege.

Neglijent fa
de munc i
responsabiliti,
nu ntotdeauna
serios.

Un pic tensionat
i uor suprat,
dar nu dominat
de stres.

Moderat n
nsuirea unor idei
noi sau ieite din
comun.

22 - 28

Deschi i/sau plin

de energie, dar nu
dominant
hiperactiv.

Cald i
nelegtor, atent
i delicat.

Eficient,
responsabil i
de ncredere,
duce cu bine
treburile la
capt.

n general calm
i capabil s
controleze
evenimentele
stresante.

Destul de deschis
spre orizonturi
noi.

Foarte sociabil i
deschis, plin de
energie i
entuziast

Foarte darnic,
ntotdeauna gata
s-i ntrerup
drumul pentru a
ajuta pe cineva

Perfecionist,
foarte dedicat
muncii.

Scorul

imaginii

de

sine

29 - 35

Tot timpul
temperat i
foarte rar
mnios. Calm n
faa stresului.

Imaginativ, dornic
s ncerce lucruri
noi i s priveasc
ideile din mai
multe puncte de
vedere.

Aspiraia fata de propria persoana (fata de propria imagine de sine) exprima direcia de
dezvoltare pe care persoana si-ar dori sa mearg si, simultan, reflecta o atitudine fata de
sine, o evaluare a ceea ce persoana este - din perspectiva proprilui sistem axiologic.
Atitudinea fata de o persoana este, de fapt, atitudinea fata de imaginea pe care o avem
despre acea persoana, si la fel stau lucrurile si n privina atitudinii fata de propria
persoana, fata de sine. Atitudinea fata de sine este de o importanta cruciala att pentru
dinantica psihologica interna, pentru relaia cu sine, ct si pentru relaiile cu ceilali.
Testul Berkeley trateaz aceasta chestiune prin compararea realei imagini de sine cu
imaginea ideal proiectat de subiect. Dac idealul i realul se suprapun, dac subiectul
este mulumit de felul n care consider c este, atunci diferena dintre "scorul ideal" i
"scorul real" este zero sau apropiat de zero. n caz contrar, variate diferene pot s apar
ca expresie a diferitelor tipuri de insatisfacie fa de sine.
Mrimea diferenelor poate s fie ntre 0 i 28 de puncte, pozitiv ( cnd scorul ideal este
mai mare) sau negativ ( cnd scorul real este mai mare).
5

Tabelul arat semnificaia psihologic a diferenelor dintre "scorul ideal" i "scorul real"
(al imaginii de sine reale).

Dac scorul Stilul

dv este ntre expresiv

0-3
0 +/- 3
I sau A
Scoruri

ideale

ale

I:
-4.....-7
4..... 7

A:
4.....7

Stilul
interpersonal

Stilul
de munc

Stilul
emoional

Stilul
intelectual

Suntei satisfcut
de felul n care v
comportai
social.

Suntei satisfcut
de
comportamentul
fa de ceilali

Suntei mulumit
de modul n care
facei
fa
responsabilitilor
ivite.

Suntei
satisfcut
de
modul n care
v
dominai
anxietile.

Suntei satisfcut
de apropierea dvs.
fa de noile idei.

V-ar place s fii

un
pic
mai
deschis.

V-ar place s fii

un pic mai cald
cu ceilali.

V-ar plcea s fii

ceva mai eficient.

V-ar place s fii

mai calm n
situaiile
stresante.

V-ar place s fii

mai deschis fa de
noile idei.

V-ar place s fii

un
pic
mai
rezervat.

Simii c suntei
un
pic
prea
darnic cu ceilali.

V considerai un
pic prea prins de
munc.

V-ar place s v
exprimai mai
mult emoiile.

V-ar place s fii

ceva
mai
convenional.

V-ar place s fii

mai sociabil i
mai plin de via

V-ar plcea s fii V-ar place s fii

un pic mai amabil un
pic
mai
sau mai nelegtor responsabil.

V-ar place s fii

un
pic
mai
relaxat i mai
sigur de sine.

V-ar
place
s
facei fa mai
bine
contradiciilor i
nesiguranei.

V-ar place s fii

mai reinut

V-ar place s fii

mai distant i s
v autoprotejai.

V-ar place s nu
fii att de
mptimii de
munc.

V-ar place s fii

mai sentimental

V-ar place s v
ntoarcei ntr-un
timp mai sigur,
mai tradiional.

S-ar putea s avei

dorine
nerealizabile n
viaa dvs. social.

Nu privii n mod
obiectiv relaiile cu
ceilali, putnd
manifesta dorine
nerealiste.

S-ar putea s
privii
nerealist
modul n care
muncii.

S-ar prea c
avei
preri
nerealiste
despre modul n
care
v
controlai
emoiile.

S-ar putea s
idealizai lucrurile
simple ale vieii
sau s stai prea
mult cu capul n
nori.

imaginii

de

I:
-8....-16
8..... 16

sine

A:
8......16

17 - 28
+/I sau A

n mod analog se procedeaz pentru a analiza "Eu-l anxios". Tabelul arat semnificaia
psihologic a diferenelor dintre scorul "temerilor" i cel "real".

Dac scorul Stilul

dv este ntre expresiv

Stilul
emoional

Stilul
intelectual

Nu
dorii
schimbri n felul
n care muncii.

Nu avei temeri
n
privina
controlrii
emoiilor.

Nu
suntei
interesat de modul
n care v nsuii
lucrurile noi.

V este team c
v
exprimai
prea deschis.

V este team c vei

V deveni
e team c vei
prea blnd i
deveni
serviabil cuceilali perfecionist.

V e team c
nu putei s v
exprimai
emoiile.

V e team c nu
respectai
ndeajuns
tradiiile.

V este team c
nu v exprimai
destul de deschis.

V e team c
vei deveni prea
indiferent
i
egocentrist.

V e team c nu
vei putea face
fa muncii.

V e team c
vei deveni prea
iritabil
sau
stresat.

V e team c vei
deveni nereceptiv
la noile idei.

I:
-8....-16
8..... 16

V este team s
nu devenii
centrul ateniei
sau prea
dominant.

V e team c
V e team c vei
dai celorlali
deveni prea prins
prea mult din dvs. de munc.

V e team c
vei
avea
o
inim de ghea.

V e team c vei
fi
copleit
de
complexitatea
unor lucruri.

A:
8......16

V este team c
vei deveni mai
puin sociabil
i lipsit de
enerigie.

V e team c
devenii egoist i
insensibil.

V e team s nu
devenii prea
indulgent cu dvs.

V e team c
vei
pierde
controlul
asupra
emoiilor.

V e team c vei
deveni rigid sau
incapabil s v
adaptai rapid.

17 - 28
+/I sau A

Avei temeri
puternice c se
va schimba
modul dvs. de
exprimare sau
c vei pierde
din fora dvs.

S-ar putea s
avei temeri inutile
n privina
meninerii unui
nivel optim de
intimitate.

S-ar putea s
avei
temeri
inutile n privina
implicrii
n
munc.

Suntei
interesat
controlul
emoiilor.

Suntei
prea
interesat de felul
n care receptai
ideile noi.

0-3
0 +/- 3
I sau A
Scoruri

I:
-4.....-7
4..... 7

A:
4.....7

Nu
preocupai
devenii
activ social.

Stilul
interpersonal

v
s
mai

Stilul
de munc

Nu
dorii
schimbri
n
comportamentul
fa de ceilali.

ale

temerilor

prea
de