-STUDIU DE CAZ-

1. DATE DESPRE SUBIECT:

Nume si prenume: R.A., sex masculin, varsta 8 ani, elev clasa a I a, Scoala R.V. Ploiesti
Parinti: familie monoparentala, tatal decedat, mama-salariata- studii medii
Frati: elevul are o sora mai mare, 13 ani.
2. PROBLEMATICA SI DESCRIEREA CAZULUI-
Cazul luat in discutie este un elev -R.A., clasa a I a, 8 ani, de la Scoala G.Cosbuc Ploiesti.
Copilul provine dintr-o familie de conditie medie, mama salariata cu studii medii si o bunica
materna care se descurca greu in iuresul creat de copil acasa si la scoala. Din pacate copilul si-a
pierdut tatal, a asistat dupa spusele mamei la prabusirea lui fizica in ultima etape de viata, desi era
micut a inteles destul de bine ce se intampla. Copilul prezinta simptome tipice din categoria
ADHD, la care se asociaza tulburarilor afectiv- emotionale care conduc impreuna la un tablou
dezadaptativ evident care fac dificila integrarea elevului in colectivitatea scolara si determina
inevitabile rezultatele scolare mediocre. Dezvoltarea somato- fizica a copilului este normala.
Comportamentul dificil, capricios al copilului a fost evidentiat de mama inca din primii
ani de viata-agitatia membrelor-“batait din picioare”, lipsa de stare, tulburari de somn, conduita
alimentara dificila, iritabilitate, nervozitate, enurezis pana la 4 ani .
Familia locuieste la bloc, in conditii normale dar intampina dificultati materiale dupa
moartea tatalui copilului, iar prezenta mamei este acut dorita de copil insa obligatiile profesionale
o determina sa fie numai cateva ore pe zi in prezenta copiilor (baiatul si fata).
Istoria familiei (povestea autobiografica) este una sensibila cand vine vorba de parintii
copilului, deoarece acum 2 ani tatal copilului a decedat, datorita unei boli incurabile. Copilul este
vizibil marcat de acest episod si se pare multe din manifestarile lui afective perturbate se
datoreaza impactului psihologic al pierderii timpurii a tatalui (la 6 ani). In familie mai exista o
fata, eleva in clasa a VI a in aceeasi scoala, cu care fratele mai mic nu are relatii dintre cele mai
bune. In cursul gradinitei, potrivit spuselor mamei, copilul R.A. a manifestat dificultati de
adaptare la sarcinile de lucru, necesita supraveghere pt a finaliza o activitate, avea tendinta de a
pleca mereu din locul unde se afla, deranja si lovea uneori copiii. Din observatiile efectuate si din
discutiile purtate cu familia si cadrele didactice am constatat la acest elev, pe langa manifestari
perturbatorii la clasa si existenta unor dificultati emotional-afective, de comunicare care se

1
reflecta atat in comunicarea cu colegii, cadrele didactice cat si in modul de comunicare cu
membrii familiei.

3. OBIECTIVELE INTERVENTIEI si ECHIPA DE INTERVENTIE

Elevul prezinta dificultati de invatare, randamentul scolar este scazut, iar tulburarile de
comportament tipice sindromului hiperkinetic cu deficit de atentie-ADHD- contureaza ca
dominante in cazul nostru manifestarile de tip hiperactiv, impulsiv- agresive.
Izbucnirile agresive destul de frecvente si lipsa autocontrolului inclusiv in pauze au alimentat de
la inceputul anului scolar acute sentimente de nemultumire pt colectivitatea scolara si parintii
colegilor de clasa si chiar in randul cadrelor didactice, ajungandu-se la varianta extrema a
transferarii elevului RA.la o alta scoala din cartier, solutie la care aderase si conducerea scolii.
Pentru a se preintampina aceasta masura si pt a se incerca integrarea adecvata in scoala si la
cerintele educationale actuale, pt a se evita mutarea copilului din clasa si din scoala, dar mai ales
pt a fi ajutata familia si copilul sa depaseasca mai usor dificultatile determinate de conduita si
reactia colectivitatii fata de acesta, a fost contactat consilierul scolar si s-a inchegat o echipa de
interventie, care au actionat pt depasirea unei situatii problematice care parea fara iesire.
Nu in ultimul rand, obiectivul major al interventiei si consilierii l-a constituit imbunatatirea
randamentului scolar care are mult de suferit datorita deficientelor de tip ADHD, care
dezorganizeaza conduita si atitudinea fata de invatare si sarcinile scolare, la scoala si acasa.
4. STRATEGII DE INTERVENTIE:
Observatiile, testarile, interviurile si sedintele de consiliere realizate impreuna cu echipa
de interventie constituita (invatatoare, alte cadre didactice, consilier scolar, psiholog, profesor
itinerant) au relevat faptul ca elevul R.A. perturba constant activitatea la clasa, desfasurarea
lectiilor, deranjeaza colegii in timpul orelor, este frecvent agresiv-verbal si chiar fizic –deci are
un potential reactogen care face deosebit de dificila uneori desfasurarea unei ore.
Interventia psihopedagogica a consilierului scolar a urmarit parcurgerea mai multor
pasi proiectati in beneficiul elevului, familiei elevului si cadrelor didactice deopotriva:
 am realizat informarea familiei si a cadrelor didactice (invatatoare, profesori alte
specialitati-engleza, religie etc) cu privire la manifestarile ADHD, ADD sau PADHD-
potential ADHD (cu semne clare de ADHD dar fara un diagnostic clar confirmat de
medicul neuropsihiatru de specialitate).
 atunci cand exista asemenea semne clare de disfunctionalitati comportamentale am
orientat parintele catre un specialist in psihiatrie infantila si am realizat indrumarea

2
 cazului catre un consult avizat deoarece diagnosticul ADHD este greu de dat (*conform
criteriilor DSM V)
 am optat pt insusirea unor principii ale managementului pt situatiile comportamentale
dificile, in care atat parintele cat si invatatorul sa faca pe cat posibil fata asaltului
perturbativ al copilului;
 am construit seturi de reguli la care elevul sa subscrie insotite de recompense si sanctiuni
potrivite conduitei adoptate de acesta;
 am recomandat alternarea activitatilor intelectuale cu cele fizice, recreative, la scoala si
acasa;
 am pus accent pe nevoia de planificare a activitatilor copilului la scoala si acasa si pe
respectarea acestei planificari
 am pus accent pe importanta realizarii sarcinilor scolare sub aspectul corectitudinii si
calitatii si pe necesitatea evaluarii diferentiate si incurajarii fiecarui progres realizat de
elev la scoala si acasa.
In calitate de consilier am abordat problematica cazului RA nu printr-o abordare singulara- nici
nu se putea data fiind varsta copilului- ci printr-o interventie radiala- adica abordarea cazului si a
manifestarilor acestuia in mediul concret de viata scolara si sociala, tinand permanent legatura cu
familia elevului (mama si bunica materna).
In cazul elevului R.A., ale carui comportamente disfunctionale conduc la concluzia ca este
un candidat la ADHD- momentan neavand confirmarea clinica a medicului il incadram in
categoria PADHD, consilierea a vizat cateva elemente de baza care tintesc pe simptomele tipice-
inatentie majora, hiperkinetism si impulsivitate- agresivitate- pt care actiunile de consiliere
urmaresc:
 cresterea autocontrolului si managementul starilor se furie/agresivitate
 deprinderi atentionale
 o mai buna relationare cu familia-atmosfera neconflictuala in familie, cu colegii si
cadrele didactice
 formarea deprinderii de a finaliza un lucru/o actiune inceputa
 deprinderea copilului de a respecta si urma niste reguli si instructiuni, de a coopera cu
ceilalti, de a se bucura de reusitele lui.
ETAPA 1- EVALUAREA CAZULUI SI ADUNAREA DATELOR
Avand posibilitatea ca alaturi de profesorul itinerant si la solicitarea invatatoarei sa
realizam asistenta la clasa, am observat pe viu, hic et nunc, manifestarile elevului la clasa si in

3
pauze pe care le-am corelat apoi cu informatiile ulterioare obtinute in sedintele de consiliere si cu
evaluarile psihologice realizate de psiholog.
Coreland aceste informatii controlabile prin date luate in desfasurarea evenimentelor, asistand la
incidente in care elementul declansator era elevul in cauza, am putut realiza interventii pe
manifestarile cele mai pregnant perturbatoare, cele care eludau reguli si necesitau masuri de
corectare. Date fiind problemele de invatare si integrare elevul RA a fost luat in evidenta si
asistenta curriculara de catre un profesor itinerant care a facut apoi parte din echipa de
interventie.
Sedinta I- depistarea cauzelor
Interviul initial realizat cu familia apartinatoare, intr-o sedinta initiala (I) a scos la lumina
o serie de posibile cauze care accentueaza dezorganizarea conduitei scolare si sociale a elevului
RA, pe fondul preexistent al manifestarilor ADHD: interviul initial a scos la iveala faptul ca dupa
pierderea tatalui, s-a produs o schimbare generala in rau a comportamentului copilului, o
interiorizare profunda, tendinta de izolare, negativism, reactii agresive, tulburari ale somnului si
apetentei. Pierderea prematura a tatalui de care copilul era atasat a condus la declansarea
ulterioara a unor tulburari afectiv emotionale care pe fondul unei dezorganizari de tip ADHD, nu
au facut decat sa accentueze inadaptarea scolara si asa dificila. Din observatiile realizate si din
discutiile cu mama, am constatat ca timpul petrecut cu copilul este limitat, ceea ce are efecte
deosebit de nocive pt echilibrul afectiv si asa instabil al copilului. Tot mama recunoaste ca baiatul
a depasit cu greu socul pierderii tatalui, ea insasi fiind inca marcata de acest eveniment, ca desi
avea dificultati de conduita inca de la gradinita –a sperat ca venind intr-o alta colectivitate sa se
adapteze mai usor si sa se echilibreze. Tot acum am constatat in discutia cu bunica materna ca
aceasta nu face fata iuresului si dezorganizarii create in casa, ca este obosita si epuizata de tot ce
se intampla cu nepotelul ei, si mai ales ca, ramasa mult timp cu aceasta, copilul “nu o asculta,
face numai ce vrea el si daca vrea el…”.
La intrebarea:
CS-Ce face copilul ajuns acasa dupa programul de scoala?
R:- “Majoritatea timpului sta la televizor la desene sau la calculator, nu vrea sa faca temele si
seara cand ajunge mama lui acasa e obosit si nimeni nu se mai intelege cu el… asa ca lectiile
devin un chin. Pe mine nu ma asculta cu nimic…”
Am constatat in acesta sedinta ca atat mama cat si bunica materna, singurii sustinatori cu
autoritate morala, au dificultati in asi exercita autoritatea si in a gestiona si tine sub control
conduita copilului. Atat mama cat si bunica au carente in a comunica adecvat cu copilul si in a

4
raspunde la nevoile afective ale acestuia. De asemenea, am constatat ca sora mai mare a copilului
nu adopta atitudini mai conciliante fata de fratele mai mic, iar manifestarile acestuia de frustrare
se amplifica.
Pentru sedinta urmatoare am convenit ca mama sa realizeze o evaluare a copilului la un
psiholog pt a evidentia un tablou psiho-comportamental mai complex si mai ales am sugerat ca
elevul sa fie evaluat medical de un cadru specializat in neuropsihiatrie infantila pt a confirma sau
infirma un potential ADHD/PADHD.
In aceasta sedinta am convenit cu invatatoarea si alaturi de un cadrul didactic de sprijin sa
realizez o monitorizare a conduitei la clasa a copilului, ocazie cu care sa pot realiza niste
observatii pertinente care sa imi permita o imagine mai complexa asupra cazului si sa dau o serie
de sugestii invatatoarei si altor cadre didactice. In aceasta etapa am realizat o observatie
participativa pentru a surprinde ca membru al echipei de interventie elemente mai semnificative
ale conduitei problematice a cazului analizat. In timpul orei (matematica) am observat o acuta
incapacitate de mentinere a atentiei (nu mai mult de 2 -3 minute), tendinta permanenta de a se
ridica de la pupitru, de a se intoarce, de a vorbi tare, o agitatie psihomotorie deranjanta si
obositoare care perturbau desfasurarea orei.
Elevul oboseste foarte repede, este iritat si nu se poate concentra pentru finalizarea
sarcinii didactice (completarea sirului numerelor naturale in ordine crescatoare sau
descrescatoare, efectuarea de adunari si scaderi etc). In pauza am fost martorii unui incident in
care conduita agresiva si tendinta catre un limbaj violent si catre agresivitate fizica ale elevului au
fost cu greu stapanite de cadrele didactice prezente.
Repetarea unor episoade de acest gen in timpul orelor si in pauze au dus la etichetarea ca
“elev problema”, oaia neagra a clasei”, acesta intrand astfel in conflict cu colegii, parintii acestora
si chiar cu cadrele didactice (‘arunca totul de pe catedra invatatoarei, tipa si jigneste “).
Tot in aceasta etapa a consilierii am realizat o comparare a datelor obtinute la evaluarea
psihologica a copilului, urmand ca in sedinta de consiliere sa analizam aceste elemente:
-la testul de inteligenta nonverbala MP Raven Color pt copii 4-12 ani, a obtinut un coeficient de
inteligenta in limite normale (QI= 89);
- la testul Goodenough-“omuletul”-si testul familiei- caracteristicile reprezentarii corporale indica
o tendinta de izolare, sentimente de inferioritate- apar elemente grafice care explica tulburarile
afectiv emotionale si trauma traita de pierderea tatalui. Imaginea corporala, simbolizand eul si
proiectat in propria constiinta si reflectat grafic in desen dezvaluie in cazul de fata, stari
conflictuale intra si interpersonale.

5
 Coreland datele din testul Omuletului unde apare un anumit decalaj intre VM si VC, (de
un an) se constata si un decalaj in dezvoltarea limbajului, explicat de existenta unor tulburari de
pronuntie de tip dislalic (dislalie polimorfa).
Am comunicat cadrelor didactice ca elevul nu prezinta deficiente de tip intelectual,
problemele fiind mai mult de tip emotional si din spectrul ADHD care dau impresia falsa ca
elevul nu e capabil sa invete; de fapt inatentia si hiperkinezia il dezorganizeaza sub aspectul
conduitei scolare/ de invatare si in asimilarea cunostintelor si sociale-relationale (manifestari de
tip opozitionist si conflictual).

Sedinta II- consiliere cuplu mama/bunica- copil

In aceasta sedinta am realizat consilierea cuplului mama-copil pt a observa si analiza
modul de relationare comunicarea care se realizeaza intre cei doi, mai ales ca am observat inca
din prima sedinta ca exista anumite probleme la acest capitol. Interesant este faptul, confirmat
ulterior si de psiholog, ca in majoritatea situatiilor modul de comunicare si verbalizare a copilului
cu mama este unul infantil, afectat, dorind mai tot timpul sa ii atraga atentia, formularile de
propozitii sunt stereotipe, copilul incercand sa mentina tot discursul numai pt el si mama lui fara
prea multa legatura cu elementele din jur. Aceasta reflecta o nevoie de comunicare cu mama, care
mama, mai mult absenta sau timorata si obosita de probleme, nu reuseste sa stabileasca o legatura
afectiva autentica si constanta cu copilul.
In aceste conditii am recomandat mamei sa aloce mai mult timp copilului, acel timp sa fie
cu adevarat dedicat copilului, iar comunicarea cu acesta sa fie nu doar verbala ci si sufleteasca, pe
langa nevoia de a nu mai accepta modul infantil de exprimare, care da impresia de debilitate
mintala. La toate acestea am recomandat mamei sa inscrie copilul la un centru logopedic pt
corectarea tulburarilor de pronuntie.
Am repetat necesitatea de a duce copilul la un consult specializat pt a se vedea in ce masura
suspiciunea de ADHD se confirma sau nu si in ce masura se impun masuri medicale (un posibil
tratament adjuvant pe langa interventiile psihopedagogice si de consiliere demarate).
ETAPA 2-CONSILIEREA CADRELOR DIDACTICE
Sedinta III- IV- consilierea si indrumarea cadrelor didactice
In aceasta etapa am rugat invatatoarea ca completeze datele de caracterizare din fisa
psihopedagogica asa cum reies ele din observatiile realizate de la inceputul anului scolar.
Studiind fisa mentionata am constatat ca o serie de parametrii mai problematici sunt legati de
limbaj- tulburari de articulare si de dezvoltare a limbajului-vocabular, atentia- dispersata,

6
fluctuanta, distractibilitatea aproape permanenta, memoria medie ca potential, prezenta
tulburarilor de comportament la clasa si o conduita necorespunzatoare fata de sarcinile scolare,
dezinteres pt activitatile scolare, imaginatie bogata dar utilizata haotic, rezistenta scazuta la
oboseala/fatigabilitate, dificultati de asimilare a cunostintelor, indisciplina si abateri
comportamentale frecvente, capacitate scazuta de colaborare, dezinteres pt invatare.
Utilizand ca metoda observatia structurata (cantitativa) care presupune utilizarea unei grile de
categorii comportamentale dinaninte stabilite (in cazul de fata comportament de tip ADHD- Vezi
anexa 1.)
Am indrumat si dat invatatoarei un model de fisa de evaluare a comportamentului
elevului la clasa, model preluat dintr-o lucrare de specialitate – “Managementul clasei pt elevii
cu ADHD”- monitorizare care sa se realizeze timp de mai multe saptamani.
Am propus apoi invatatoarei ca impreuna sa realizam o ANALIZA SWOT- ca strategie de
interventie prin care sa facilitam identificarea punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si
amenintarilor, asa cum se disting ele la cazul analizat.
Punctele tari- dezvoltarea intelectuala este in limite normale; imaginatie bogata care poate fi
utilizata constructiv in invatare si propria dezvoltare; este dornic de a se integra intr-un grup, ii
place sa fie centrul atentiei; este receptiv la manifestarile afective si protective ale invatatoarei;
este dornic de comunicare si apreciere din partea celorlalti.
Puncte slabe- pentru a identifica punctele slabe am luat in calcul elementele simptomatice care
descriu sindromul ADHD si care se regasesc sunt forma lipsei de atentie, hiperkinetism si
impulsivitate. Observatiile sistematice, evenimentele neplacute si conflictele frecvente in care a
fost antrenat elevul au facut din aceste elemente de conduita puncte slabe evidente care necesita
efort constant de corectare si indrumare.
Aici intra in discutie formarea unor deprinderi atentionale si educarea atentiei pe elemente
de interes pt elev (activitati interesante care sa ii capteze si mentina atentia, sporirea
autocontrolului, antrenarea capacitatii elevului de a se implica in sarcinile de la clasa si de a le
finaliza).
Oportunitati – adoptarea unei modalitati diferentiate de abordare a elevului in activitatea de
invatare- evaluare, punand accent pe elemente ale “educatiei imaginative”. Pentru. acest pas am
familiarizat invatatoarea cu componentele mai importante ale educatiei imaginative, asa cum
reies din literatura de profil;
- familiarizarea cu unele strategii de interventie in plan comportamental si adoptarea unor
metode educationale adaptate ADHD;

7
 - incurajarea utilizarii punctelor tari in obtinerea de progrese si stimularea elementelor
pozitive ale personalitatii in formare;
- utilizarea unor materiale didactice al caror format si mod de prezentare sa reduca
dezinteresul si plictiseala sa capteze interesul/ atentia si sa dezvolte inteligenta elevului,
diminuand astfel nervozitatea, agitatia sau impulsivitatea;
- mentinerea si intarirea legaturii scolii cu familia pt a contribui impreuna la ameliorarea
randamentului scolar si la corectarea conduitei elevului.
Amenintari- accentuarea tulburarilor de comportament in mediul scolar si social;
- Cresterea frecventei si gravitatii actelor discomportamentale odata cu problematizarea
excesiva a cazului;
- Aparitia unor stari de furie si impulsivitate necontrolate, violente verbale si fizice la
adresa colegilor/cadrelor didactice/familiei;
- Agravarea manifestarilor care fac nota distincta a ceea ce se intelege prin ADHD si se
regaseste tot mai evident in conduita elevului RA;
- Accentuarea reactilor emotionale si a manifestarilor afective negative;
- Coalizarea colectivitatii scolare din clasa impotriva elevului sau gasirea unor modalitati
de izolare sau eliminare a lui din clasa/scoala.
- Scaderea si mai accentuata a randamentului scolar si a dificultatilor de invatare si
asimilare a cunostintelor scolare
ETAPA 3- ADOPTAREA UNOR STRATEGII DE INTERVENTIE EDUCATIONALA
Sedinta V-VI - consilierea si indrumarea cadrelor didactice si a familiei- recomandarea unor
strategii de interventie educationala care sa vina in sprijinul nevoilor adaptative ale elevului:
- nevoia de corectare a deficientelor de conduita
- nevoia de integrare in colectivitatea scolara
- nevoia de crestere a randamentului scolar si de depasire a dificultatilor de invatare/
elevul avand un QI normal, deci potential de invatare (dar o invatare diferentiata )
- nevoia de intarire a increderii in sine, cresterea capacitatii de autocontrol / toleranta la
frustrare si de constientizare a momentelor critice in care atitudinile si reactiile sunt
nepotrivite
- nevoia de stimulare a elementelor pozitive din structura personala a elevului.
CATEVA SOLUTII REZOLUTIVE
Pornind de la sistematizarea acestor nevoi am procedat la o serie de recomandari la adresa
cadrelor didactice/invatatoarei. si familiei elevului:

8
  sa tina cont de punctele pozitive si progresele copilului, sa stimuleze si incurajeze
orice progres sa il recunoasca si sa il recompenseze (simbolic)
 sa nu eticheteze copilul accentuand astfel frustrarea, teama, neincrederea,
agresivitatea/furia si reactia de respingere a celorlalti copii sau adulti;
 observatiile facute elevului sa fie clare, ferme, punctuale, dar fara sa irite sau
umileasca elevul/copilul;
 sa implice elevul in activitatile scolare in grup (un grup in care este mai bine
tolerat, cu copii disciplinati si prietenosi), si extrascolare (activitati
extracurriculare-sportive, artistice etc.) pt valorificarea elementelor pozitive de
potential de dezvoltare si invatare
 atat cadrele didactice la scoala cat si familia sa incurajeze orice reusita si conduita
pozitiva a elevului, sa ii dezvolte motivatia si bucuria de a descoperi si invata
alaturi de colegi
 in formularea sarcinilor de lucru in anumite conditii pot sa I se faca propuneri sau
sa aiba optiuni in functie de potentialul de asimilare si interesul manifestat
 in situatii de conflict sau tensiune, autocontrolul adultilor este cel mai indicat, pe
langa ignorarea pe cat e posibil a momentelor de furie ale elevului; e de dorit sa se
previna astfel de momente sau sa fie anticipate pt o mai buna gestionare a
situatiilor de criza
 sa primeasca in clasa si acasa instructiuni clare, simple, precise pt activitatile ce
urmeaza a le realiza
In aceasta etapa am subliniat inca odata ca elevul R.A. are dificultati de invatare determinate nu
prin deficit cognitiv, ci comportamental prin reactiile disfunctionale si emotionale induse de
ADHD si de factorii declansatori din mediu (reactiile colegilor, inabilitatea educationala uneori a
cadrului didactic sau a familiei). De aici si problemele de invatare, de adaptare si de integrare la
regimul scolar. Tot in aceasta etapa am abordat problema disciplinarii insistand pe cateva
elemenete de baza fara de care nu se pot obtine rezultate, drept pt care am facut unele
recomandari :
- parintii si cadrele didactice trebuie sa stie ca disciplina stricta, autoritatea excesiva sau
amenintarea in cazul copiilor cu PADHD sau ADHD nu dau rezultate;
- sanctiunile corporale, agresiunile verbale, violenta chiar moderata au “efect de
bumerang”, accentuand de fapt tulburarea copilului;

9
 - rabdarea, tactul (dar si fermitatea), chiar simtul umorului sunt armele cele mai bune pt
contracararea si diminuarea acestor manifestari, pedeapsa fiind ultima solutie;
- e de preferat sa se construiasca cu copilul un set de reguli la care sa adere constient
acestea sa fie afisate in proximitatea spatiului in care este copilul prezent cel mai mult
(in clasa dar si acasa) si alaturi o serie de recompense sau sanctiuni in raport cu
conduitele adoptate de acesta, sporind astfel in timp autocontrolul si dorinta de
corectare.
Am accentuat in aceasta etapa a interventiei, ideea ca pt a schimba conduita unui copil cu ADHD
sau PADHD este foarte important sa fie inconjurat cu intelegere si rabdare, ajutat, incurajat si mai
ales responsabilizat- sa constientizeze atunci cand a gresit, sa i se explice ce a gresit si sa
implicam clasa/ colegii in remodelarea lui comportamentala nu in stigmatizarea si marginalizarea
lui (prin exemple pozitive de conduita si ajutorarea in sarcinile didactice la clasa).
ETAPA 4- MANAGEMENTUL CLASEI CU ELEVI ADHD
Deoarece la clasa noastra invatatoarea a indicat mai multi elevi cu manifestari comportamentale
care deranjeaza procesul instructiv-educativ, am construit un set de reguli ale clasei care au fost
apoi discutate cu elevii, analizate, comentate si completate.
REGULILE CLASEI-EXEMPLU:
FII ATENT IN CLASA
ASCULTA CE SPUNE INVATATOAREA, LUCREAZA CU COLEGII TAI SI NU DERANJA PE
CEILALTI
PASTREAZA LINISTEA IN CLASA
FII RESPECTUOS CU CEI DIN JURUL TAU- VORBESTE FRUMOS
ASTEPTA SA ITI VINA RANDUL SI NU VORBI NEINTREBAT.

ALTE RECOMANDARI UTILE LA CLASA:

 Atunci cand va adresati elevilor cu deficit de atentie asigurati-va ca le-ati captat atentia
si ca receptioneaza ce incercati sa le transmiteti
 E de preferat ca sarcinile de invatare mai dificile sa le abordati la inceputul
programului/orei cand pot fi mai receptivi, mai atenti si mai odihniti
 Motivand constant elevii in procesul invatarii se reduce riscul de insucces scolar
 Alternati momentele de concentrare la lectii cu momente de relaxare (un fond muzical
discret, mici exercitii fizice) fiind foarte utile elevilor cu dificultati sau neatenti.
 Utilizati jocul si imaginatia creatoare in invatare si in formarea de deprinderi

10
 Evitati sa supraincarcati continutul informational (curriculum) pt. elevii cu dificultati
de invatare asociate ADHD, fiind mai importanta nu cantitatea, ci calitatea si modul de
utilizare a informatiilor obtinute la clasa.

REZOLVAREA CAZULUI- din momentul preluarii cazului, cand se punea problema

transferarii acestuia intr-o alta scoala, dupa formarea echipei de interventie si demararea
procesului de consiliere in care am implicat deopotriva familia, cadrele didactice si elevul in
cauza, am reusit sa mediem conflictul major cu colectivitatea scolara, elevul a ramas in scoala,
am insistat pe aspectul ca un transfer nu rezolva situatia lui si asa delicata ci o complica si mai
mult conducand la un esec scolar inevitabil.
Familia a fost consiliata si indrumata sa urmeze niste etape clare de corectare
comportamentala si de evitare a starilor conflictuale cu copilul, comunicarea si atasamentul
afectiv constant dar si fermitatea in disciplinare fiind elemente de baza.
Invatatoarea si celelalte cadre didactice au reusit sa medieze si sa previna o serie de
conflicte in care se antrenau si alti elevi alaturi de elevul R.A, au constientizat nevoia abordarii
diferentiate a elevului la activitatile instructiv- educative, au implicat mai mult elevul in procesul
de invatare prin mijloace de stimulare si activare care sa elimine plictiseala, dezinteresul si
agitatia elevului, utilizand acele puncte tari care i-au dat imbold in invatare si bucuria de a
descoperi lucruri interesante (bucuria invatarii prin stimularea emotiilor pozitive, explicand ca
emotiile negative raportate la actul invatarii nu fac decat sa inhibe, sa blocheze, sa dezorganizeze
capacitatea de invatare). Randamentul scolar s-a imbunatatit numai cu o supraveghere atenta si
permanenta a cadrului didactic la clasa/ pauze si a familiei, acasa (efectuarea temelor). Familia a
continuat sa mentina legatura cu scoala si sa monitorizeze evolutia scolara si comportamentala a
copilului, fiind direct interesata in remedierea evolutiei scolare a acestuia si in evitarea unui esec
scolar. Managerul scolii a inteles ca este in interesul superior al elevului sa aiba sansa sprijinului
concertat al tuturor factorilor educationali si a dat tot sprijinul moral pentru realizarea acestor
obiective.
Daca sub aspect comportamental se impun in continuare masuri psihomedicale data fiind
complexitatea manifestarilor, din punct de vedere educational situatia s-a remediat, abordarea
elevului de catre cadrele didactice se face diferentiat si se cauta punerea in valoare a potentialului
educational de care acesta dispune, iar familia, la inceput tematoare si reticenta a devenit un
partener si depune eforturi pentru adaptarea si integrarea elevului in scoala de masa.

11