Toxicologie Generala

CURS DE MEDICIN LEGAL
UMF Carol Davila
TOXICOLOGIE GENERALA
Toxicologia medico-legala (traumatologia chimica) este specialitatea medicolegala care se ocupa in interesul justitiei cu studiul starii de intoxicatie la omul in viata sau
la cel decedat.
Toxicul este orice substanta chimica exogena care o data patrunsa in organism
induce alterari functionale si lezionale ce caracterizeaza starea de intoxicatie, starea in
care se afla functional si structural organismul uman in conditiile prezentei in interiorul sau
a unui toxic. Orice toxic este un agent traumatic care actionind asupra corpului uman induce
un traumatism chimic.
Toxicitatea generala unui toxic exprima totalitatea modificarilor fiziopatologice pe
care le induce in organismul uman un toxic. Pentru determinarea toxicitatii se folosesc ca
indicatori DL50 (doza cert letala care induce moartea la 50% dintre animalele de laborator)
si DML (cantitatea cea mai mica de toxic care induce moartea la un adult).
DML
copil
se calculeaza dupa formula Young astfel:

DML
Virsta copil
=
-------------------x
DML
copil
V+12
adult
sau formula lui Clarck:

DML
Greutatea copil
=
----------------------copil
15 x Doza adult
Toxicitatea depinde de caracteristicile toxicului (structura chimica, proprietati fizice,

viteza de absorbtie, cale de absorbtie, dar si caracteristicile organismului (virsta, sex,
greutate corporala, teren, bioritm, etc.).
In final toxicitatea unui toxic se exprima in raport cu indicatorii prezentati prin
urmatoarele grade de comparatie:
-toxic cu toxicitate foarte puternica (letal mai putin de centigrame)
-toxic cu toxicitate puternica (letal mai putin de 1 gram)
-toxic cu toxicitate marcata (letal intre 1-5 grame)
-toxic cu toxicitate apreciabila (letal intre 5-20 grame)
-toxic cu toxicitate redusa (letal intre 20-200 grame)
-toxic cu toxicitate slaba (letal peste 200 grame)
Orice substanta chimica naturala sau sintetica poate fi in functie de concentratia sa si
cantitatea folosita o substanta toxica.
De exemplu in cee ce priveste pesticidele (antidaunatori) acestea se grupeaza dupa
toxicitatea lor generala in:
-grupa I de toxicitate <50mg/Kgc
-grupa II de toxicitate 50-200 mg /Kgc
-grupa III de toxicitate 200-1000 mg /Kgc
-grupa IV de toxicitate >1g/Kgc
Exista si o toxicitate la nivel de organ exprimata de totalitatea modificarilor
fiziopatologice pe care le induce un toxic in urma actiunii si acumularii sale in organele tinta
(organele in care toxicul se acumuleaza cantitativ in concentratia cea mai mare si induce cu
cea mai mare probabilitate efectele sale specifice, efecte care exprima gravitatea intoxicatiei
prin acel toxic).
Clasificarea toxicelor
Exista mai multe criterii de clasificare.
Clasificarea chimica:
-anorganice (acizi, baze, saruri)
-organice (alcooli, cetone, etc.)
166
UMF Carol Davila
Clasificare analitica:
-gazoase
-volatile
-metale
-metaloizi
Clasificare morfopatologica:
-toxice lezionale:
la poarta de intrare (acizi, baze)
in organele in care se depoziteaza preferential (ex:
alcoolul in ficat)
la poarta de iesire (ex: tiflita mercuriala, nefroza
mercuriala, nefrita arsenicala, leziunile bucale
induse de metale,etc.)
-toxice functionale:
toxice hematice (CO, nitriti, etc.)
toxice celulare: (HCN, etc.)
toxice nervoase (stricnina etc.).
Clasificare social-juridica:
-intoxicatii voluntare:
sinucidere: mai frecvent cu toxice la indemina si care induc o moarte
mai usoara: paracetamol, barbiturice, insecticide si mai rar cu toxice rare
sau care induc o moarte penibila cu agonie indelungata (acizi, baze, etc.)
omor: tot mai rare intrucit metodele toxiclogice de laborator indentifica
in mare masura toxicul; se folosesc metale (arsenic, antimoniu, mercur),
stricnina, cianuri, dar si toxice rare.
-intoxicatii involuntare
accident: mai frecvent cu toxice provenite din agricultura (pesticide),
CO, etilenglicol (antigel), alcool metilic (confuzie cu alcoolul etilic),etc.
Caile de patrundere ale toxicelor in organismul uman
Un toxic poate avea acces in organismul uman pe una sau mai multe din urmatoarele
cai de patrundere:
-calea respiratorie. Este cea mai periculoasa intrucit este foarte larga (totalitatea
alveolelor pulmonare) si ocoleste, cel putin in etapele intiale, bariera hepatica.
-calea digestiva:
bucala: alcoolul, HCN
stomacul gol: HCL
mucoasa rectala: barbiturice. Si aceasta cale ocoleste ficatul ducind la stari de
intoxicatie cu instalare rapida (mucoasa rectala>>vene rectale>>aa.
portocave>> direct v. cava inferioara fara trecere prin ficat)
-calea cutanata: substantele liposolubile.
-calea parenterala: droguri intravenoase, etc.
-calea conjunctivala: alcaloizi (atropina), HCN, paration
-calea genitala (vaginala): oxicianura de mercur
-calea organului transplantat: opiacee, metale grele.
Neutralizarea (biotransformarea) toxicelor.
Se face prin: 1.metabolizare:
prin detoxifiere (sub actiunea enzimelor detoxifiante) se
formeaza compusi mai putin toxici, usor excretabili
reactii de detoxifiere prin metabolizarea structurii toxice
-oxidare (alcool etilic>>CO2, H2O)
-reducere (acid picric>> acid picramic)
-hidroliza (atropina>>tropina + tropanol)
reactii de conjugare (acid benzoic)
prin biotransformare se formeaza compusi mai toxici decit
substanta initiala:
-paration>>paraoxon
167
UMF Carol Davila
-tetraetil de plumb>>trietil de plumb

-aldrina>>dieldrina
-As 5 >>As 3
-alcool metilic>>aldehida formica
2.depozitare in:
tesut adipos: insecticide, barbiturice
ficat: tetraetil de plumb
sistem reticuloendotelial: substante coloide
tendoane: plumb
fanere (fir de par, unghii): arsenic
3.eliminare pe cale:
respiratorie: alcool etilic
digestiva:
bucala: Pb, Hg, Bi, P
gastrointestinala: Hg (tiflita mercuriala), morfina
biliara: Hg
renala (urina): droguri
lapte: alcool etilic, As, morfina
secretie sudoripara: fenoli, metale grele (dermite,exzeme)
Taboul clinic in intoxicatii. In starea de intoxicatie organismul poate sa prezinte:

encefalopatia toxica: convulsii/paralizii (stricnina, etc.), delir (ciuperci, etc.), coma
(barbiturice, alcool, opiacee, ciuperci, etc.), etc.
sindrom respirator cu edem pulmonar acut: toate toxicele in general si in special cele cu
patrundere respiratorie
sindrom digestiv; varsaturi (ciuperci, etc.), diaree (arsenic, etc.), constipatie (plumb,
etc.)
sindrom hepatobiliar: icter (ciuperci, etc.), hemoragii digestive (ciuperci, etc.)
sindrom renal: insuficienta renala acuta (arsenic, mercur, salicilati, etc.)
sindrom araticular: dermite, exzeme (arsenic, mercur)
sindrom sanguin: anemie (plumb, arsenic, benzen), granulatii bazofile in leucocite
(plumb), formarea de compusi toxici ai hemoglobinei (carboxihemoglobina,
methemoglobina)
Reactiile organismului la substante toxice in concentratii neletale

-Reactii adverse: sint caracteristice medicamentelor (medicamentele sint haptene) si
apar la concentratii normale.
reactii alergice de idiosincrazie (intoleranta) la prima administrare a unor doze
minime datorate proprietatilor lor imunogenetice; se induc reactii imunologice de
tip hipersensibilitate imediata (penicilina, cocaina, morfina, etc.)
reactii toxice (in urma administrarii repetate in doze terapeutice)
-Reactii de rezistenta (scaderea efectelor substantelor toxice dupa administrari
repetate)
tahifilaxie: prin legarea stabila a medicamentelor de receptori in proportie
crescinda cu fiecare administrare. Nu induce modificari neurocomportamentale.
toleranta. Este o tahifilaxie care manifesta progresivitate, relativitate,
temporalitate,
selectivitate
si
induce
dependenta
(modificari
neurocomportamentale si sindrom de deprivare: exemplu toxicomania). Aspecte
particulare:
mitridatizarea. S-a considerat initial ca este o reactie de toleranta
la arsenic. S-a demonstrat ulterior ca reprezinta o simpla scadere a absorbtiei As
dupa administrari repetate datorata necrozei mucoasei gastrointestinale.
Administrarea pe alta cale induce intoxicatia acuta.
toleranta incrucisata.
168
UMF Carol Davila
Tratamentul intoxicatiilor
-Impiedicarea patrunderii toxicului in organism (scoaterea din mediu, etc.)
-Neutralizarea toxicului (tratament soecific) deja patruns (cu substante chelatoare
care se leaga de toxic blocindu-i toxicitatea-exemplu BAL pentru metale grele- sau
cu substante antagonice-exemplu O2 pentru CO, K pentru dicumarinice-).
-Tratament simptomatic adresat efectelor toxicului deja patruns.
Expertiza medico-legala in intoxicatiile letale
-Examenul la fata locului: identificarea corpurilor delicte (cutii de medicamente
goale, in imediata apropiere, scrisori de ramas bun, etc.) si recoltarea lor, verificarea
instalatiilor defecte, adunarea de date de ancheta si date privind antecedentele persoanei.
-Examenul necroptic cu ocazia autopsiei medico-legale
la examenul extern:
culoarea lividitatilor: rosie-ciresie (carminata) (CO), roz
(HCN), brun-cafenie (metHb), etc.
rigiditatea: lenta si slaba chiar abolita (ciuperci), rapida si
intensa (stricnina)
leziuni la poarta de intrare: dire cafenii descendente (acizi,
baze), etc.
mirosul cadavrului (HCN, alcool etilic, metilic, paration)
la examenul intern:
tablou nespecific de intoxicatie: petesii asfixice, staza
viscerala
generalizata,
edem
pulmonar
acut,
scaderea
dimensiunilor ficatului.
tablou specific: evidentierea leziunilor toxice specifice la
nivelul organelor tinta:
la poarta de intrare (leziuni brune moi, umede,
catifelate in alcalii, dure-casante cenusii in acizi)
la examenul necroptic:
-continutul gastric (comprimatele pentru unele
medicamente, mirosul de petrol si culoarea
albastrui-verzuie pentru paration, etc.)
-leziunile hepatice: atrofie galbena, etc.
leziunile la poarta de iesire: dungile Mees (la nivelul
unghiilor in intoxicatia cu As), nefrita arsenicala,
stomatita mercuriala, tiflita mercuriala, etc.
recoltarea produselor biologice pentru examenul de
laborator
n intoxicatia cu un toxic necunoscut sau n cazurile suspecte de intoxicatie se
recomand recoltarea a:
- 50 ml snge
- toata urina (minim 50 ml urin)
- stomac si continut (ntreaga cantitate, uneori n ligaturi)
- ficat, cca 200 g
- plmni, cca 200 g
- un rinichi
In functie de natura toxicului uneori este necesara si recoltarea de creier si/sau lichid
cerebro-spinal.
Recoltarea se va face fr adaos de substante conservante si cu toate precautiile
care s evite contaminarea probelor cu factori din afar sau/si de la un organ la altul (n
special cu continutul gastric).
Pentru unele recoltri sunt recomandate msuri speciale care s evite pierderi sau
degradri care influenteaz n special determinrile cantitative. Astfel:
- la recoltarea sngelui pentru alcoolemie se recomand ca anticoagulant-conservant
fluorura de sodiu (sngele recoltat pentru alte determinri toxicologice se va recolta
separat, fr nici un adaos);
169
UMF Carol Davila
- n intoxicatia cu met-hemoglobinizante sngele se va recolta n flacon nchis

ermetic (flacon tip penicilin), proba injectndu-se pn la umplerea flaconului; analiza se
va executa ct mai prompt;
- recoltarea sngelui n intoxicatia cianhidric se va face la fel ca mai sus, evitnduse pierderile prin volatilizare.
Pentru evaluarea cantitatii de
toxic distribuita se va folosi si
distributia fluidelor in corpul uman.
Cantitatea
totala
de
fluid
din
Fluid interstitial
organism
este
distribuita
intre
11 L (12)
compartimentul intracelular (circa
Fluid
40% din greutatea corpului) si cel
intracelular
extracelular, ultimul fiind subimpartit
28 L (25)
in compartiment interstitial (circa
Volum
Fluid
15% din greutatea corpului) si
plasmatic
transcelular
volumul plasmatic (circa 5% din
3 L (3)
1-2 L (1- 2)
greutatea
corpului,
volumul
plasmatic fiind circa 60% din volumul
Compartimentele hidrice ale organismului. Valorile din
sanguin). Se diferentiaza si un
compartiment
hidric
denumit paranteze dupa Guyton & Hall (1996), celelalte dupa Schultz
transcelular (2-4%, reprezentat de S.G. (1992).
LCR, fluidul pericardic, intraocular,
peritoneal, bila, continut stomacal, urina, etc.)
UNELE TOXICE MAI IMPORTANTE
a) Substante caustice
Caracteristicile toxicului
- hidratii alcalini (hidroxidul de sodiu), oxizii unor metale alcaline sau alcalino-teroase:
hidrat (hidroxid) Na, hidrat K, hidroxid amoniu, oxid Ca.
- saruri ale unor acizi slabi cu baze puternice: cianura Na, cianura K, carbonati alcalini,
hipoclorit Na, etc.
- produsi organici cu azot in molecula: amoniac, etilamina, pesticide din grupa amoniului
cuaternar.
Calea de patrundere: digestiva (cel mai frecvent), respiratorie, cutanata.
Mod de actiune:
-efecte locale: prin coagularea si denaturarea proteinelor sub actiunea ionului OH+ (baze):
actiune initial coagulanta (precipitanta) urmata de actiune de reactie cu grasimile (sapunuri)
si hidrofila ce conduce la constituirea necrozei umede moale, catifelata cu tendinta la
infiltrare in profunzime.
-efecte generale: socul algic, socul indus de catabolitii toxici celulari si absorbtia in circulatie
a toxicului cu perturbari hidroelectrolitice severe, efecte toxice nervoase cu excitarea
centrului respirator (amoniacul- hidroxid amoniu).
Tanatogeneza: soc algic, soc toxic si chimic.
Necroptic se constata:
-la toxicele lichide dire cafenii cu directie descendenta in jurul orificiului bucal
-necroze esofagiene cu caracterele de mai sus care evolueaza in timp spre stenoze,
perforatii, fistule, etc.
-gastrita acuta mai ales la nivelul cardia si pilor.
DML: 10-20 g (hidroxid Na, hidroxid K), 10 ml solutie 25% hidroxid amoniu.
b) Substante corozive
Caracteristicile toxicului:
- acizi minerali (HCL, HNO3, H2SO4), unii acizi organici (acid formic), unele anhidride
(anhidrida acetica).
- saruri minerale ale acizilor tari cu baze slabe (clorura mercurica, clorura de zinc).
- derivati organo-minerali siliconici
170
UMF Carol Davila
Corozivitatea este determinata de pH-ul foarte mic (<1,5). La aceasta se adauga toxicitatea
specifica a unor ioni componenti (Hg, St, Cr, etc.) cit si perturbari hidroelectrolitice severe.
Mod de actiune:
-efecte locale: prin coagularea si denaturarea proteinelor sub actiunea ionului H+ (acizi):
actiune exclusiv coagulanta (precipitanta) ce conduce la constituirea necrozei de coagulare
dura, casanta, detasabila, bine delimitata cu tendinta de limitare la suprafata: arsura
chimica.
-efecte generale: socul algic, socul toxic (indus de catabolitii toxici celulari), tulburari
hidroelectrolitice (absorbtia in circulatie a toxicului).
Tanatogeneza: soc algic, soc toxic si chimic.
-pentru toxicul in stare lichida dire negricioase cu directie descendenta in jurul orificiului
bucal
-necroze esofagiene cu caracterele de mai sus care evolueaza in timp spre stenoze,
perforatii, fistule, etc.
DML: 5-10g (HNO3, H2SO4), 10-20 g (HCL).
c) Toxice methemoglobinizante
Caracteristicile toxicului: aceste toxicele pot fi nitrati, clorati, permanganat de K, anilina,
sulfamide) care au in comun faptul ca oxideaza ireversibil la nivelul Hb Fe2+ in Fe3+ cu
formare de metHb. Mai frecvent accidente in mediu industrial (industria alimentara,
abatoare, etc.- nitritii sint folositi pentru a induce culoarea roz preparatelor din carne- sau
mediu casnic-apa din fintinele contaminate organic-fecal, etc.-).
Mod de actiune
-efecte locale: toxic celular slab
-efecte generale: blocarea ireversibila a Hb cu formarea metHb, un compus impropriu
transportului de O2.In conditii normale in organism se formeaza cantitati reduse de metHb
care sint insa rapid transformate in Hb sub actiunea metHb-reductazelor 1 si 11.
Tanatogeneza: sindrom asfixic (anoxie de transport).
-lividitati cafeniidire cafenii cu directie descendenta in jurul orificiului bucal
-sindrom asfixic (vezi asfixii).
DML: 3g adult si 0,5 g copil.
d) Toxice hemolizante
Caracteristicile toxicului: substante volatile organice diverse (benzen, toluen, xilen, cumen,
etc.) sau anorganice (hidrogen arseniat, H 3As) sau medicamentoase (chinidina, penicilina,
etc.). Reprezentantul clasei, H3As (hidrogenul arseniat-arsina-), este un gaz incolor, mai
greu decit aerul cu miros aliaceu (de carbid), solubil in solventi organici, grasimi. H 3As este
un derivat al arsenicului care, ca de altfel toti acesti derivati, este un pesticid anorganic:
ceilalti derivati ai arsenicului vor fi discutati la capitolul pesticide. Intoxicatia este mai
frecvent accidentala (H3As se degaja in procese industriale si metalurige) dar este posibil si
omorul.
Calea de patrundere: respiratorie, digestiva, cutanata, conjunctivala.
Mod de actiune
-efecte locale: stop cardiorespirator central prin depresie centrala in concetratii maxime.
-efecte generale: hemoliza fie prin leziuni celulare directe (benzen, toluen, cloroform) fie
indirect prin reactii imunologice (chinidina, chinina, penicilina, etc.) In ce priveste H 3As
acesta conduce si la formarea de metHb si arsinaHb (anoxie de transport); mai putin decit
ceilalti reprezentanti ai derivbatilor de As, H3As determina si efecte toxice celulare
(neuronale: blocarea respiratiei celulare) si vasculare (capilare). Aceleasi efecte celulare
neuronale il exercita si benzenul ("betia benzenica") care dupa metabolizare conduce la
formarea de compusi fenolici care se elimina prin urina.
Tanatogeneza: sindrom asfixic (predominant anoxie de transport-cu modificari
cantitative[hemoliza, anemiet si calitative [metHb si arsinaHbt dar si de utilizare-citotoxica).
171
UMF Carol Davila
-sindrom asfixic (vezi asfixii).
-icter, cianoza, distrofie grasa, leziuni renale (necroza tubulara acuta cu hematurie,
hemoglobinurie), hemoliza cu singe rosu-brun (metHb).
DML: H3As: 15 parti la 1.000.000 oarti aer timp de 30 minute. Benzen: 10-15ml (ingestie)
sau 50mg/m3 (aer inspirat). Normal in intreg organismul uman exista circa 1mg arsen.
e) Arsenicul
Caracteristicile toxicului: Arsenul este un metaloid (ca si F) se prezinta sub forma unei
pulberi albe, insipide si inodore, solubile in apa, avind toxicitate redusa. Compusii sai chimici
(oxizi) au insa toxicitate ridicata:
- anhidrida arsenioasa1 (Trioxidul de arsen - AsO3 sau soricioaica; solutiile de AsO3 au stat
la baza aqua Toffana)
- arsenitii (liquor Fowleri, preparat magistral), arseniatii
- hidrogenul arseniat (arsina)
- sulfura de arsen
- acetoarseniatul de cupru (verdele de Paris2)
- gaze de lupta cu As (levisita, etc.)
Se folosesc ca pesticide (antidaunatori) anorganice in combaterea rozatoarelor dotati cu
mare remanenta (deficienta).
actiune toxica are si care se foloseste ca rodenticid (otrava pentru rozatoare)
Calea de patrundere: digestiva, rar cutanata.
Mod de actiune: compusii cu As3+ sint mai toxici decit compusii bazati pe As5+. Efectul este
atit casutic la nivelul mucoasei digestive (poarta de itnrare) cit si toxic celular si vascular
dupa absorbtie.
Depozitare: toxicul se acumuleaza in fanere, ficat, oase
Manifestari clinice :
- intoxicatia acuta se manifesta prin:
- sindrom digestiv acut: colici abdominale,varsaturi sangvinolente
- sindrom hematologic-anemie, leucopenie
- sindrom hepatorenal - insuficienta renala acuta
- manifestari neurologice - polinevrite
- intoxicatia subacuta:
- determina o simptomatologie asemanatoare cu toxiinfectiile alimentare
- dupa un timp de la intoxicatie, la nivelul unghiilor apar linii
transversale negricioase-cenusii (linii Nees)
LINIE NEES
- efectul intoxicatiei cronice (doze mici si repetate) consta in simptome
nespecifice (polinevrite, hepatita cronica, encefalopatie arsenicala) dar
efectele sint cumulative in timp si pot conduce la moarte
Tanatogeneza : mecanismul thanatogenetic consta in alterarea
metabolismului celular prin inhibarea glicolizei
- leziuni ulcerativ-necrotice digestive (intestinale)
- steatoza hepatica
- insuficienta renala
- cardiomiopatii
DML = 0,15-0,2 g
f) Monoxidul de carbon CO
- este un gaz incolor si inodor, foarte difuzibil
- este produs de arderi intr-o atmosfera cu un continut insuficient de O2:
sobe cu tiraj insuficient,
gratar in spatii neventilate;
1
2
substanta alba cristalina, amorfa, fara miros si fara gust.

denumire gresita acordata parationului bazata pe o confuzie generata de culoarea verde a acestuia
172
UMF Carol Davila
gazele de esapament contin 7% CO daca motorul functioneaza in ralanti; o metoda de

sinucidere frecvent folosita in Europa de vest consta in montarea unui tub tras in masina
de la esapament si pornirea motorului: dupa 1 se creaza in habitaclu o concentratie de
0.2% CO, dupa 5 - 1,5%, dupa 13 - 37%
se mai poate degaja CO din zapada carbonica, in incinte inchise putindu-se realiza
concentratii toxice care sa determine rapid inconstienta si moarte.
Mecanisme thanatogenetice:
- CO se fixeaza pe Hb (are afinitate de 210 ori mai mare decit O2), formind carboxihemoglobina
(HbCO) care nu permite transportul O2, ceea ce conduce la hipoxie tisulara
- o parte din CO se dizolva in singe si blocheaza alte enzime (mioglobina, catalaze, oxidaze)
- efecte citotoxice directe prin inactivarea unor enzime din lantul respirator celular
- efecte toxice pe miocard :
In timpul expunerii la CO, (miocardul fixeaza CO mai intens decit orice
tesut) se inregistreaza o diminuare progresiva a frecventei cardiace si a debitului
cardiac, asociata cu o hipoperfuzie subendoteliala (stabilitatea electrica a
miocardului nu este influentata de expunerea la CO).
La expunerea la doze mari (cind decesul survine rapid) nu se constata
astfel de modificari, dozele mari de CO determinind o bradicardie progresiva cu
asistolie finala.
Studiile clinice au demonstrat ca la indivizii cu afectiuni cardiace
preexistente, expunerea (chiar la doze neletale) de CO poate determina aparitia
unor decompensari cardiace sau chiar decesul. Aceste perturbari cardiace pot
apare in timpul sau dupa expunerea la CO (atacuri de angina, aritmii, cresterea
nivelului seric a unor enzime cardiace). La persoanele care sint extrase din
atmosfera toxica si la care se incepe reoxigenarea, pot apare focare de miocitoliza
de coagulare sau necroza cu benzi de contractie determinate de toxicitatea
catecolaminelor. Suprastimularea adrenergica rezulta din mecanismele de reglare
a functiei cardiace care incearca sa compenseze diminuarea contractilitatii
miocardice determinata de CO.
Expunere indelungata la doze mici (subletale) determina degenerare a
fibrelor miocardice, necroza focala (eventual cu infiltrate inflamatorii cu limfocite,
plasmocite si histiocite), mici hemoragii subendocardice mai ales in dreptul septului
interventricular si muschii papilari. Aceste modificari se datoreaza de asemenea
toxicitatii catecolaminelor (Fineschi 2000).
Efectele CO asupra organismului uman depind de:
- concentratia CO din aerul respirat
- timpul de expunere:
o expunere de 30' la o concentratie a CO de 1/5000 volume conduce la o
concentratie a HbCO de 10-20%, ceea ce se manifesta prin:
o cefalee pulsatila
o astenie
daca expunerea continua, se ajunge la o concentratie a HbCO de 30-40%:
o astenia se accentueaza
o apar greturi si varsaturi
la o concentratie de 40-50% HbCO, individul isi pierde constienta
la o concentratie a HbCO de peste 50%:
o coma
o tulburari vegetative grave
o convulsii
o moarte
o concentratie a CO in aer de 1/1000 volume, determina foarte rapid atingerea
concentratiei de 50% HbCO (se refera la concentratia fata de totalul
hemoglobinei)
la o concentratie a CO in aer de 1/100 volume, sint suficiente 1-2 respiratii
pentru pierderea constientei si moarte
173
UMF Carol Davila
La necropsie:
- cadavru de culoare roz-carminata (extern si intern)
- tablou asfixic
- in cazul in care moartea survine mai lent, se observa leziuni hipoxice la nivelul organelor;
caracteristic pentru prezenta de HbCO sunt necrozele de la nivelul nucleilor bazali
Diagnosticul este confirmat spectroscopic:
- spectroscopia nu poate diferentia oxihemoglobina
(HbO2) de HbCO (ambele determina 2 benzi de absorbtie
in spectru galben); pentru a realiza diferentierea, se
adauga o substanta reducatoare in proba de cercetat
(care va reduce HbO2 dar nu va modifica HbCO); HbO2
redusa va determina o banda cenusie lata (banda
Stokes) in spectru galben
1= spectru solar
2=spectrul oxihemoglobinei
3=spectrul hemoglobinei reduse
4= spectrul carboxihemoglobinei
Interpretarea valorilor postmortem ale HbCO:
- la concentratii ale HbCO de peste 50%, diagnosticul de moarte prin intoxicatie cu CO este
sigur
- la concentratii ale HbCO de 30-50%, se cerceteaza existenta unor cauze favorizante ale
mortii
- la concentratii ale HbCO de sub 20-30%, diagnosticul de moarte prin intoxicatie cu CO
este incert; se cauta prezenta altor toxice in singe sau se cerceteaza daca in timpul
manevrelor de resuscitare s-a practicat oxigenoterapie in faza agonica (oxigenoterapia
determina disocierea progresiva a HbCO)
- la concentratii de 10-20% nu se poate considera drept cauza a mortii intoxicatia cu CO,
decesul putind fi explicat prin:
alte toxice produse in incendii
oxigenoterapie in faza agonica
CO se poate forma si postmortem
spray-uri cu clorura de metilen se pot absorbi si metaboliza => Hb-CO pina la 40%
- concentratii ale HbCO de 4-8% sint intilnite constant la fumatori
- pot apare sechele neurologice la interval de zile-saptamini dupa reanimare; aceste sechele
pot persista (inclusiv psihoze si dementa)
- se poate produce moartea fatului in utero fara deces al gravidei
g) Acidul cianhidric (HCN) si derivatii sai
- HCN este un lichid incolor, volatil, cu miros caracteristic de migdale amare; este folosit ca
insecticid si rodenticid
- sarurile HCN pot fi:
simple (cianuri): cianura de potasiu (KCN) sau de sodiu (NaCN)
complexe: fericianura de potasiu, nitroprusiat de sodiu
exista glicozizi cianogenetici prezenti in simburi (migdale amare, simburi de cirese
sau
piersici) care, sub actiunea HCl din sucul gastric, pot elibera HCN Fructele
cianogenetice (migdale, cirese, visine, piersici, caise, prune) contin glicozizi cianogenetici in
simburii lor: acestia sint separati prin septuri celulozice intacte de emulsinele continute
insimburi. In stomac, acidul clorhidric distruge septurile punind in contact glicozizii cu
emulsinele din reactie generindu-se HCN.
sarurile acidului cianhidric sint utilizate ca reactivi in industria chimica sau pentru
developarea filmelor foto
cianurile se genereaza frecvent in timpul incendiilor prin combustia unor materiale
comune (lina, matase, poliuretan, poliacrilonitril).
174
UMF Carol Davila
Clasificare juridica
- accidentala (cel mai frecvent)
- sinucidere
- omucidere (exista persoane care nu percep mirosul de migdale amare)
Mod de actiune:
- efectul toxicului se exercita asupra enzimelor din lantul respirator celular (mai ales
citocrom-oxidaze)
- moartea se produce prin paralizie bulbara la citeva zeci de secunde de la intoxicatie
(ingestie, inhalare, transcutanat)
Clinic:
-forma supraacuta (fulgeratoare): "strigat diabolic", pierderea brusca a constientei,
convulsii, apnee si stop cardiac cu deces in secunde-zeci secunde.
-intoxicatie acuta: simptome nervoase, dispnee, cianoza, tulburari cardiocirculatorii, gust
amar si halena caracteristica, confuzie, convulsii, colaps, paralizie respiratorie, deces in
minute.
-intoxicatie usoara: asemanator cu cea precedenta dar simptomele in forma clinica usoara
dispar la iesirea din mediu.
La necropsie:
- lividitati de culoare rosie
- rigiditate intensa si precoce
- continut gastric cu miros de migdale amare
- eventual, leziuni de tip asfixic
DML:
- pentru HCN = 0,5 g (30-40 simburi)
- pentru cianuri = 0,1 g, 0,3 micrograme/l aer
Nivelul cianurii in singe nu depaseste in mod normal 8 mol/L, efectele toxice (ne-letale)
incep la concentratii de 50 mol/L, nivelul letal se situeaza peste 100 mol/L.
h) Pesticide organofosforate
Caracteristicile toxicului: paration, malation, paraquat, etc.ca reprezentant al clasei
parationul are o culoare verde (pentru avertizare) fiind incorect denumit "Verde de Paris"; in
stare pura este incolor cu miros de usturoi. Inagricultura se foloseste in solutii de petrol 2%
cu miros caracteristic. Parathionul este foarte solubil in lipide (in organism, poate patrunde
pe cale digestiva, respiratorie sau transcutanat), este metabolizat hepatic la Paraoxon.
Mod de actiune : inhiba colinesteraza serica (fenomenele toxice apar la o scadere sub 30%
a activitatii colinesterazelor) blocind astfel hidroliza acetilcolinei si acumularea efectelor
muscarinice (la nivelul sinapselor postganglionare), simptomelor nicotinice (la nivelul
sinapselor parasimpatice ale placii neuromotorii) si a sinapselor colinergice din centrii
nervosi. Intial este afectata psuedocolinesteraza dinplasma si viscere apoi colinesteraza
adevarata din SNC, muschi, hematii.
Clasificarea juridica a intoxicatiilor:
- accidente (cel mai frecvent)
- sinucideri
- omucideri (mai rar, datorita mirosului caracteristic)
Manifestari clinice ale intoxicatiei acuta:
- initial, sindrom muscarinic:
- hipersalivatie, hiperlacrimatie, hipersudoratie
- diaree
- hipotensiune arteriala, bradicardie
- hipersecretie bronsica, EPA
- mioza
- ulterior, apare sindrom nicotinic:
- fibrilatii si fasciculatii musculare
- convulsii
-sindrom al SNC: agitatie, delir, ameteli, adinamie, somnolenta, coma.
Tanatogeneza:
- inhibare centru respirator,
175
UMF Carol Davila
- bronhospasm + edem pulmonar,

- efect direct pe miocard
Tratamentul
-administrare de doze mari de Atropina (pina la obtinerea unui diametru pupilar normal)
- dupa resuscitare, riscul de EPA se mentine (se poate mobiliza toxicul acumulat in
depozitele adipoase), deci pacientii trebuie supravegheati un timp relativ lung
La necropsie:
- diagnosticul este sugerat de miros dezagreabil caracteristic
- mioza
- leziuni asfixice, edem pulmonar acut
- diagnosticul se confirma prin determinarea activitatii colinesterazei serice (care
este mult scazuta)
DML = 0,2-0,5 g substanta pura
i) Pesticide organoclorurate
Caracteristicile toxicului: DDT (diclordifeniltricloretan), HCH (hexaclorciclohexan [Gamexan,
Lindan]), aldrina, heptaclor, clordan, etc. Frecvent accident (agricultura, casnic (confuzii),
consum de carne de animale ce au consumat iarba cu toxic.
Calea de patrundere: respiratorie, digestiva, cutanata.
Mod de actiune:
Actiune toxic celulalara predominant asupra SNC unde formeaza cu
lipoizii complexe numite liposfere (depundere selectiv in suprarenale, tesut adipos).
Clinic:
- DDT: tulburari gastrointestinale, sindrom neuropsihic (astenie, parestezii, fibrilatii la
nivelu muschilor palpebrali, tremuraturi ale pleoapelor, cefalee, confuzie, convulsii,
coma), sindrom cutanat polimorf, tulburari renale (albuminurie, hematurie).
- HCH (Gamexan): izomerii alfa, gamma au efect stimulant asupra SNC, izomerii beta
delta inhibant. Toxicitate bulbara si cerebeloasa.
- Clordan: lichid viscos cu miros de cedru, hiperexcitabilitate nervoasa.
- Heptaclor: de 3 ori mai toxic decit clordanul; alternante excitatie/inhibitie SNC.
- Aldrina (octalene). Posibila confuzie cu faina: in organism rezulta dieldrina cu simptome
digstive si de excitare parasimpatica.
-sindrom asfixic
DML: 3 g DDT, 3g HCH, 6-10 g Clordan, 1 g Aldrina.
Tanatogeneza: paralizia centrilor respiratori
j) Etanolul (alcoolul etilic)
- concentratia sa se exprima in grade/grade proof (= dublul concentratiei)
- concentratia de alcool etilic pentru diferite bauturi: bere-5-8%, vin-12-15%, spirtoase-3050%
Evolutia alcoolemiei:
- initial, in faza de absorbtie, creste
liniar ;
176
Curba alcoolemiei
Faza de platou
0.6
0.5
Alcoolemia (g/L)
Patrunderea in organism
- se face pe cale digestiva (cel mai
frecvent) sau respiratorie (vapori
de alcool) ;
- etanolul se absoarbe 20% in
stomac si 80% in portiunea initiala
a
intestinului
subtire;
daca
stomacul este plin absorbtia este
mai lenta (pe stomac gol, dupa
ingestie de alcool se ajunge la
alcoolemia max. dupa 1/2 - 2 ore,
pe stomac plin dupa 1-6 ore)
Faza de eliminare
0.4
0.3
Faza de absorbtie
0.2
0.1
0
0
3
4
5
Interval de la ingestie (ore)
UMF Carol Davila
- dupa intrare in functiune a mecanismelor de meta-bolizare si eliminare, curba alcoolemiei

pre-zinta un platou
- dupa incetarea absorbtiei, alcoolemia scade progre-siv, cu o rata uniforma
- in faza ascendenta a alcoolemiei, con-centratia etanolului in singele arterial este mai mare
decit cea din singele venos, in faza de platou nu exista diferenta
Metabolizare:
o 95% se metabolizeaza hepatic, cu formare de acetaldehida, acid acetic, CO2 si
apa
o aproximativ 5% se elimina urinar, nemodificat (alcooluria este mai mica decit in
singe in faza de absorbtie; apoi e mai mare), respiratie, transpiratie, saliva, lapte
o foarte putin se elimina prin respiratie, sudoare, saliva, lapte matern
o alcooluria este mai mica decit alcoolemia in faza de absorbtie a alcoolului; in
fazele de platou si in faza descendenta alcooluria este mai mare decit alcoolemia
o valoarea medie a ratei de metabolizare in faza descendenta este de 0,15g/1000
ml/ora la barbat (0,11-0,22 g/1000 ml/ora) si de 0,18 g/1000 ml/ora la
femeie, cu mari variatii individuale; juridic, se considera ca rata de eliminare
este de 0,15 g/1000 ml/ora; la consumatorii cronici, rata de eliminare este de
0,27 g/1000 mg/ora (0,16-0,43 g/1000 ml/ora)
o eliminarea alcoolului poate fi aproximat de ecuatia Michaelis-Menten:
dC
dt
Vmax C
= K +C
m
unde rata de eliminare (dC/dt) depinde de rata maxima de eliminare (V max),

constanta Michaelis (Km) si concentratie.
Intoxicatia cu alcool defineste betia acuta care prezinta mai multe faze:
a) faza de euforie
- corespunde la o alcoolemie de sub 1 g/1000 ml
- sint afectate functiile intelectuale, reflexele, coordonarea motorie
b) faza medico-legala
- alcoolemia are valori de 1-3 g/1000 ml
- tulburarile neurologice sint evidente
c) faza comatoasa
- apare la alcoolemii de peste 3 g/1000 ml (functie de individ)
- se manifesta prin:
- anestezie periferica prin narcoza profunda
- hipotermie
- decesul se produce (la 4-7 g %o) prin:
- inhibitie cardio-respiratorie centrala
- aspirarea continutului gastric
- refrigeratie
- hipoglicemie
- decesul la consumatorii cronici poate fi determinat de:
- cardiomiopatie etilica
- ciroza
- o decompensare metabolica acuta de tipul cetoacidozei alcolice (CEA) sau
lacticacidozei alcolice (LAA). Simptomele comune celor doua forme constau in
greata, varsaturi, dureri abdominale, tahicardie, si respiratie Kussmaul.
CEA : consumul crescut de alcool determina o crestere a raportului
NADH/NAD+, care inhiba gluconeogeneza si utilizarea acizilor grasi liberi. In
paralel aportul redus de carbohidrati determina o depletie de glicogen si o
reducere a gluconeogenezei cu scaderea eliberarii de insulina => lipoliza
crescuta => cresterea corpilor cetonici. Nivelul sanguin al corpilor cetonici
este parametrul severitatii CEA. Valorile normale in ser este de 2,3-3,5 mg/L
(tabele Geigy). In decesele determinate de de coma diabetica nivelele de
acetona sint cuprinse intre 16 si 850 mg/L (media intre 3-400 mg/L). Acetona
177
UMF Carol Davila
este stabila postmortem (cel putin 5 zile postmortem ramine la acelasi nivel),
si valori mai mari de 90 mg/L sint diagnostice (sau acid betahidroxibutiric >
de 4 mmol/L). La interpretarea rezultatelor trebuie tinut seama si de faptul ca
uneori si in refrigeratie apar valori crescute ale acetonei. De asemenea in
intoxicatia cu izopropanol, acesta este metabolizat rapid la acetona.
LAA : este determinata de o crestere a raportului NADH/NAD+ cu
cresterea formarii de lactat sau piruvat, gluconeogeneza diminuata si
scaderea reconversiei hepatice a lactatului. Cauzele principale sint malnutritia
si deficienta de tiamina la alcoolicii cronici. La alcolici LAA poate fi declansata
de hipotermie. Diagnosticul se pune atunci cind suma glucoza + lactat in
umoarea vitroasa depaseste 300mg/dL. (Brinkmann, 1998).
Regimul juridic in alcoolism:
- in betia acuta voluntara individul are responsabilitatea faptelor
- betia intentionala (bea "ca sa-si faca curaj") constituie factor agravant
- betia acuta accidentala inlatura responsabilitatea faptelor (daca este demonstrat caracterul
accidental al betiei)
- in betia patologica, nu exista responsabilitate pentru actele savirsite la primul acces
(demonstrarea caracterului patologic se realizeaza prin test de provocare)
- manifestarile psihotice ale alcoolicilor cronici nu atrag raspundere penala
k) Alcoolul metilic (metanol)
CH3OH, cu punct de fierbere la 650 C. Aspectul lui de lichid incolor, de obicei cu miros
agreabil asemanator alcoolului etilic.
Are o mare raspindire n industria chimica, farmaceutica, a lacurilor si vopselelor, n
metalurgie etc. ca materie prima de sinteza sau solvent. Mai este folosit drept carburant
n anumite tipuri de motoare cu explozie interna (auto, drujbe, micromotoare de aero si
navomodele). Este utilizat si ca sicativ n industria frigorifica. Se gaseste de asemenea
curent n laboratoare de analiza fiind folosit atit ca reactiv dar mai ales ca solvent. n
procesele de distilare ale unor bauturi spirtoase rezulta si o anumita cantitate de alcool
metilic, ca o consecinta fie a prezentei acestuia n fructele supuse fermentarii. Maxim
normal 1,00-1,50 g la 100 ml alcool etilic. In unele distileriile particulare improvizate n
afara unor produsi de impurificare proveniti de la instalatii (Cu, Pb, Al, Zn, Fe) poate
atinge valori de 5-6 ori mai mari. Intoxicatiile sint cel mai frecvent accidente.
A nu se confunda cu:
- spirtul medicinal: produs provenit din distilarea etanolului (80%), colorat cu albastru
de metil si odorificat cu salicilat de metil;
-alcoolul tehnic (spirt industria): amestec de alcool etilic tehnic denaturat cu 2%
benzina de extractie colorat cu violet de metil
-diluanti pentru lacuri si vopsele (tiner, duco): solventi pe baza de amestec de cetone,
aldehide si esteri;
-lichidul de racire denumit "antigel" care contine etilenglicol.
Calea de patrundere: digestiva (cel mai frecvent), respiratorie.
Metabolizarea si biotransformarea metanolului este foarte lenta in organism, de aproximativ
5 ori mai lenta ca a etanolului. Metanolul este oxidat in ficat si rinichi in formaldehida, care
la rindul ei e metabolizata rapid in acid formic . Eliminarea este lenta, realizindu-se fie pe
cale respiratorie - sub forma de metanol ca atare si C02 - fie pe cale urinara- ca atare si
transformat sub forma de acid formic si formiati, in proportie de 70% din cantitatea
introdusa in organism.
Unii autori au aratat ca o doza administrata o singura data pe cale digestiva sau
cutanata se elimina prin aerul expirat intr-o perioada de timp relativ lunga, 8-12 zile.
178
UMF Carol Davila
Mod de actiune:
a. precipitarea proteinelor celulare produsa de aldehida formica;
b. acidoza metabolica produsa de acidul formic;
c. perturbarea proceselor redox celulare, secundar combinarii metanolului cu Fe din
hemina citocrom-oxidazei: inhibind transferul de electroni si H+, blocheaza transferul de
electroni intre citocromii b si c si blocarea reactiilor de oxidare celulara - acidul formic are
efect toxic direct asupra retinei si sistemului nervos
Aceste fenomene sint responsabile de anoxia secundara, cu tulburarile sale
caracteristice, care conduc la distrugerea tesuturilor celor mai sensibile la lipsa de oxigen
(ex: retina).
Manifestari clinice : apar la cantitati reduse de metanol, mai repede (30') in cazul dozelor
mari si mai lent (dupa 24 ore) in cazul dozelor mici:
- astenie, cefalee
- greturi, varsaturi
- dispnee, cianoza
- tulburari de vedere => orbire eventual permanenta (apare relativ precoce)
- coma, convulsii, deces
Tanatogeneza: insuficienta cardiorespiratorie acuta
DML: adult: 30-100ml (concentratie serica de 30-80 mg% alcool metilic sau >30 mg% acid
formic). Exista o mare variabilitate individuala a rezistentei la efectele toxice: exista
persoane care au decedat la doze de 7-8ml metanol, doza la care altele nu prezinta nici un
simptom clinic. Luind in considerare aceste aspecte, majoritatea autorilor considera ca doza
toxica este de 5-10ml metanol, ingerarea a 15 ml metanol producind cecitate.
-miros specific la deschiderea cadavrului
-degenerarea grasa hepatica
-hemoragiile cerebrale macro- si microscopice
-hemoragiile renale, pulmonare
-aspectul rosu al lividitatilor cadaverice
-determinare tanatochimica: concentratia in singe si umoarea vitroasa sint similare. In alte
tesuturi concentratia acidului formic este foarte inegala (concentratie mare in miocard si
rinichi).
l) Alcoolul izopropilic (izopropanol)
- este utilizat ca solvent
- prin metabolizare hepatica rezulta acetona
- are efect deprimant asupra SNC de 2 ori mai mare decit etanolul
- DML = 250 ml/adult
m) Etilenglicol (antigel)
Caracteristicile toxicului: lichid incolor, fara miros, cu gust dulceag, aspect siropos.
Calea de patrundere: digestiva, rar cutanata/respiratorie.
Mod de actiune: pe cale oxidativa se metabolizeaza la CO2 si acid formic. CO2 se elimina
pulmonar. Ceilalti metaboliti intermediari (acid oxalic, acid glicolic, glicocol) se elimina renal.
Clinic:
- efectele intoxicatiei acute:
- deprimare intensa a SNC cu edem cerebral intens, apare la 30-12 ore (stare
asemanatoare betiei induse de alcoolul etilic)
- tahicardie, tahipnee, insuficienta cardiaca congestiva
- dupa 24 ore, apare insuficienta renala acuta (prin depunerea oxalatilor in tubii renali)
Tanatogeneza: insuficienta cardiorespiratorie acuta, coma uremica.
DML: 100ml
-aspect asfixic
-staza viscerala difuza
179
UMF Carol Davila
-tulburari renale (insuficenta renala, precipitate de acid oxalic-in supravietuiri mai

indelungate).
n) Barbiturice
Clasificare juridica a intoxicatiilor:
- sinucideri (mai ales)
- omucideri (foarte rar-barbituricele au gust extrem de amar)
- accidente de supradozare
- barbituricele se dizolva foarte putin in apa
- functie de durata de actiune, barbituricele se clasifica in:
- barbiturice cu efect foarte scurt (sub 60') - Thiopental (anestezic general)
- cu efect scurt (1-3 ore)-Ciclobarbital
- cu efect lung (3-5 ore)-Amital
- cu efect foarte lung (6-9 ore)-Fenobarbital
Calea de patrundere: - se pot administra oral, i.m. sau i.v.
Mod de actiune:
- au efecte sedativ, hipnotic si narcotic
- se metabolizeaza hepatic, prin aceleasi sisteme enzimatice care metabolizeaza si etanolul;
la etilicii cronici, apare o inductie enzimatica care determina o toleranta crescuta pentru
barbiturice
- efectele toxice sint (inhibitie Citocrom P450, NADPH cit C oxidoreductaza):
- inhibitie accentuata a SNC
- efect deprimant direct pe miocard
Manifestari clinice ale intoxicatiei acute:
- cianoza
- hipotermie
- bradipnee, bradicardie, hipotensiune arteriala
- mioza
- edem pulmonar acut (EPA)
- coma cu durata foarte lunga
Tanatogeneza :
- inhibitie cardio-respiratorie centrala
- in timpul comei, prin:
- aspirarea continutului gastric
- bronhopneumonii
DML variaza, functie de barbituric, intre 3-10 g (de 15-20 ori doza terapeutica)
0) Stricnina
Caracteristicile toxicului: Alcaloid foarte amar continut in Strychnos nux vomica. Mai
frecvent sinucideri. Utilizat in distrugerea animalelor mici (vulpi, etc.) dar posibil si ca
accident. Omor prin disimulare in alimente amarui (ciocolata).
Calea de patrundere: digestiva, parenterala.
Mod de actiune: Se metabolizeaza foarte rapid in microzomii hepatici (80%) incit intr-o zi se
pot administra 2 doze letale spatiate fara a se produce moartea.
Actioneaza la toate nivelurile SNC dar mai ales blocheaza la nivelul maduvei transmiterea
influxului inhibitor de la neuronii Renshaw la motoneuroni.
Clinic: -forma acuta: anxietate, hipertonie, convulsii tonico-clonice (ris sardonic,
opistotonus) in accese de circa 1 minut cu pauze din ce in ce mai scurte initial de circa 1015 minute, cianoza, sindrom asfixic.
Tanatogeneza: sindrom asfixic, paralizia/epuizarea centrilor bulbari.
-sindrom asfixic
-echimoze, fracturi cu ocazia convulsiilor.
DML: 0,03-0,05 g.
180
UMF Carol Davila
p) Agentii iritanti
Unul din primele folosite pe scara larga a fost cloracetofenona cunoscuta si sub
numele de CN sau gaz lacrimogen, inmagazinat in grenade, cartuse sau spray-uri.
Expunerea determina o senzatie acuta de arsura la nivelul ochilor, acestia inrosindu-se si cu
lacrimare abundenta. Simptomele pot persista citeva zile. CN poate de asemenea afecta
sistemul respirator determinind bronhospasm si wheezing si poate produce inflamatie si
flictene cind este aplicat pe piele. Efecte severe toxice severe si chiar moartea se pot
produce dupa expunerea la doze foarte mari. De aceea a fost inlocuit cu o substanta mai
putin toxica 2-clorobenziliden malonitril (CS). CS este o pulbere alba care este mai iritant
decit CN dar mult mai putin toxica. Are un miros de piper si expunerea determina senzatie
de arsura la nivelul ochilor si nasului, lacrimare excesiva, rinoree, stranut, constrictie
toracica si dispnee. La nivelul pielii poate produce eritem, simptomele dispar rapid in 10-15
minute. Cel mai frecvent este folosita sub forma unor grenade care contin pulberea si care
la detonare produc nori de fum continind particule de CS.
Mai putin frecvent intilnita dibenzoxapina (CR) este de asemenea un agent puternic
iritant.
Cresterea utilizarii oleoresincapsicum (OC) a fost insotita de o crestere a numarului
de decese. OC este un extract de ardei iute din care agentul principal este capsaicina (8metil-N-vanilil-6-nonenamida). Capsaicina produce lacrimare si blefarospasm, inrosirea
fetei, tuse, dispnee. Frecvent se poate produce spasm laringian, simptomele dispar in 10
minute.
r) SUBSTANELE PSIHOACTIVE (droguri, stupefiante, narcotice)
Stupefiantele snt substane sau produse naturale sau sintetice care consumate
excesiv conduc la dependen.
Clasificare
Jean Delay face o clasificare ulterior nbuntit de Deniker n 1957, fiind printre
primii ce au impus drept criteriu de clasificare efectele substanei:
o psihodisleptice: euforice (opioide, cocaina), inebriante (alcool, solveni, benzen,
combustibili), halucinogene (lsd, fenciclidina, ketamina, GHB)
o psihoanaleptice excitante, psihotone: timoleptice (IMAO inhibitoare ale
monoamonooxidaze,
ADT
antidepresive
triciclice),
(amfetamine,
metilendioximetamfetamina),
o psiholeptice: hipnotice (barbiturice), tranchilizante
Examenul clinic al toxicomanului
Recunoaterea rapid a toxicomanilor.
- individ caectic
- cu igien defectuoas si leziuni de grataj (pruritul morfinic eliberare
histaminic, sau leziuni consecutive agitaiei dat de halucinaiile micropsice,
frecvent de tip zoopsic, din cocainism, similare celor din delirium tremens, n
ncercarea de a scpa de viermii ce-l paraziteaz).
- mioz (opiacee) sau midriaz (cocain, stimulante),
- chemozis (cannabis, inebriante),
- perforaie de sept nazal sau perforaii oro-faringiene prin vasoconstricie
local intens, dar i prin aciunea local a excipienilor (cocaina induce necroz
ischemic a mucoasei).
- hipertermia, indus de stimulante, dar i de neuroleptice (sindrom malign
neuroleptic sau serotoninic),
- leziuni buloase ale pielii cu necroza glandelor sudoripare (sedative, barbiturice),
- acnee (stimulante - furunculoz la consumatorii cronici de ecstasy)
- icter colestatic, atrofie testicular, ginecomastie, hipertrofie musculara
(steroizi).
- urme de puncie venoas - Plica cotului este locul de elecie pentru injectare, dar
datorit deteriorrii vaselor este nlocuit, n medie, la 3,5 ani de venele braului, la
4 ani de cele ale minii, la 6 ani injectarea se face la nivelul gtului, piciorului, iar la
10 ani de zona inghinal, degete.
181
UMF Carol Davila
La consumatorii vechi, ntreg sistemul vascular superficial poate deveni calea de administrare a
drogului (feele dorsale ale minilor, anterioare ale antebraelor i braelor, feele dorsale ale picioarelor,
regiunile maleolare i gambiere, dar i, dei sun anecdotic, mai ales pentru persoane la care exist o
puternic motivaie de a-i ascunde urmele de injecii personal medical, statut social nalt, vedete
media, eliberai conditionat din nchisoare la nivelul feei dorsale a penisului sau vaselor femurale sau
urme de puncie venoas sublingual). Nu trebuie uitat nici preferina unor utilizatori de droguri pentru
injectarea la nivel laterocervical sau al fosei supraclaviculare n sperana unui abord mai facil al unor vase
de calibru mare, dar tehnica este periculoas, pneumotoraxul i hemotoraxul prin lezarea apexului
pulmonar nefiind o excepie. Recent, n unele cercuri de toxicomani din Europa, a fost implementat
tehnica injectrii n vasele intercostale, cu aceleai riscuri ca mai sus. Pentru injectarea subcutanat skin
popping - snt preferate coapsele i peretele abdominal.
Manevrele de ascundere a urmelor de puncii snt variate, pline de imaginaie, plecnd de la injectarea
n zone greu vizibile, uneori mascate de tatuaje (n plus, tatuajul tematic born to lose sau run fast, love
strong, die young ce identific posesorul ca aparinnd categoriei consumatorilor de droguri, sau tatuaj
pe faa vestibular a buzelor), de arsuri de igar intenionale sau de haine cu mnec lung, chiar i n
sezonul cald. Uneori doar prezena de snge uscat pe mini poate fi un semn al injectrii recente.
n timp apar desen venos
superficial
accentuat
(n
cale
ferat),
hiper-pigmentat,
indurat
(fenomene de fibroz induse de drogul
n sine soluia paregoric injectat,
n
special),
scleroza
vaselor
accesibile prin injectare repetat, cu
aspect de vase indurate, ngroate,
sinuoase, cu lumen redus.
Apar tromboze venoase, consecutive
lezrii frecvente endoteliale cu iniierea
cascadei
coagulrii,
modifi-crilor
cronice ale vasului, dar i introducerii
de material strin n vas, toate aceste
cu efect procoagulant, tromboflebite.
Compromiterea circulaiei limfatice
prin fenomene imflamatorii locale
repetate conduce la scleroz limfatic
Cicatrici pigmentate postinjectare de cocain
cu edem dur, uneori impresionant, la
nivelul membrului afectat, ce pot evolua chiar spre instalarea unui sindrom Volkman.
ntlnim cicatrici atrofice cutanate, de 1-3 cm, hiperpigmentate, deprimate (mai ales dup
injectrile subcutanate), mici puncte negre, cu aspect de tatuaj (prin sterilizarea prin flacr a acelor
rmn resturi carbonizate pe ac mai ales dup filtrarea drogului prin vat medicinal - ce snt introduse
subcutan odat cu injectarea drogului).
Folosirea unui instrumentar nesteril sau a substanelor injectate contaminate conduce la apariia de
abcese i ulceraii cutanate, infecii locale (recent fiind raportate i cazuri de botulism, sau particular
tetanos la injectarea unei forme de heroin numita black tar). Cauzele complicaiilor infecioase cuprind
neglizarea personal, igiena deficitar, tulburrile de nutriie i cele imunologice (opiaceele au un efect
direct de supresie a funciei fagocitare i a produciei de superoxizi.), contaminarea substanei injectabile,
proliferarea florei comensuale, absena dezinfeciei locale. Complicaiile secundare actului administrrii
drogului se datoreaz metodei de administrare, precum i aditivilor ce completeaz substana activ
(produii de tiere), dnd natere unei aa-zise patologii de sering la cei ce-i injecteaz drogurile.
Apar infecii locale (de la celulite pn la fasciite necrozante) sau generale (bacteriemii, septicemii,
hepatite, HIV, endocardite infecioase, pericardite purulente, nefropatii acute infecioase), tromboze
venoase, embolii pulmonare septice, tulburri hematologice (trombocitopenii). Afectarea vascular este
regul la utilizatorii de droguri pe cale injectabil, fiind ntrunite condiiile declanrii trombozei lezare
endotelial, scderea fluxului sangvin (spasm sau dilataie) i status hipercoagulabil (infecii). Apar
tromboflebite, fistule arterio-venoase, formare de pseudoanevrisme, anevrisme micotice, ulceraii de
perete vascular cu risc de hemoragii, uneori fatale, vasculite.
182
unghiei auricularului lung ce devine "linguria" cocainomanului,

prezena de urme de drog (pulbere alba) - la nivelul minilor, perinazal sau pe
reverul hainei sau resturi de tablete, hrtie, resturi vegetale, urme de vopsea
perinazal (inebriante), iritaie perinazal, cu halen caracteristic, erupie
cutanat facial (erupia aspirrii de clei), congestie i cruste perinazale
(cocain, inebriante, cannabis)
keratita (fumul de crack acioneaz ca un anestezic al corneei, ce devine
susceptibil la microtraumatisme cu riscul abraziunilor i al ulcerelor cronice).
leziuni ale gingiilor, eroziuni ale incisivilor superiori (datorit contactului
prelungit cu cocain acid hidrocloric sau prin tehnica frecrii gingiilor cu cocain,
pentru o absorbie rapid).
prezena calusului pe faa ulnar a policelui (ca urmare a aprinderii frecvente a
brichetelor pentru nclzirea crack-ului),
arsuri superficiale ale feei palmare a minilor (prin inerea pipelor ncinse) cu
hiperkeratoze negricioase reparatorii.
UMF Carol Davila
arsuri ale buzelor (starea de high cu igara uitat aprins).

Un aspect particular l constituie administrarea drogului urmat de imobilizare
motorie sau cdere i apariia leziunilor de nerv sciatic popliteu extern sau
sindrom de compartiment sau rabdomioliz prin poziie vicioas prelungit, sau
mielopatie cervical prin hiperextensia capului n autoadministrarea n poziia stnd
pe scaun, capul caznd peste sptar.
neuropatii periferice datorit injectrii paravenoase a drogului, complicaiilor
locale ale injectrilor nesterile, lezrii directe a tracturilor nervoase.
Este posibil identificarea de mici fragmente metalice n plmn, vizibile
radiologic, de fapt capetele acelor de sering ce se rup n momentul injectrii (dup
sterilizarea prin flacr i folosirea repetat, rezistena materialului scade), fiind
transportate de fluxul sangvin pn n plmn.
La examenul radiologic putem identifica n cazul body-packers (cruii) pachetele
de drog ascunse n organism.
Acestea sint cel mai frecvent nghiite, n ambalaje plastice sau reprezentate de prezervative, sau
a mici pacheele de hrtie n fosele nazale uneori foarte greu vizibile datorit metodelor de disimulare
(ingurgiteaz cantiti impresionante de ap mineral pentru a scdea contrastul pe radiografiile
abdominale ntre pachetele de drog i organele abdominale, prin supradistensia cu gaze a anselor
intestinale sau datorit faptului c acestea pot fi radiotransparente. Chiar dac radiografiile pe gol sufer
din acest motiv n acurateea identificrii, CT-ul ofer date extrem de precise). Uneori mai pot fi introduse
i subcutanat sau mai profund n zonele fesiere de exemplu.
Body packers (cruii de droguri) reprezint transportul intenional al narcoticelor n interiorul
corpului, frecvent gastrointestinal, pentru a eluda detecia acestora de ctre autoriti. Tipic, mpachetarea
este foarte riguroas, folosindu-se mai multe straturi de latex, prezervative, benzi adezive. Dac are loc o
scurgere a coninutului, rareori exist un interval liber pn la instalarea simptomelor, acestea fiind cu risc
letal (3 din 20 crui fac la un moment dat un episod supraacut de intoxicaie), i arareori, referitoare la
senzaiile psihice oferite de drog.
Drogurile se ascund n tractul gastrointestinal chiar cu riscul obstruciei esofagiene sau
laringiene, vagin, urechi, rect, numrul de pachete putnd fi pn la 200, cu un coninut de 3 30 de g per
pachet (cu dimensiuni de pn la 5/2,5 cm). Subiecii folosesc ageni anticolinergici pentru a-i scdea
motilitatea tractului gastrointestinal (la destinaie iau cantiti uriae de laxative!!). Body - stuffer (corp
ndopat) se refer la ingestia intempestiv a drogurilor n scopul prevenirii arestrii prin nghiirea
probelor sau ascunderea lor n vagin sau rect; datorit presiunii timpului i situaiei de urgen, drogurile
snt prost ambalate, n hrtie, ceolofan, folie, scurgerile snt frecvente, dar simptomele apar mai precoce i
snt mai moderate dect n cazul cruilor datorit cantitilor mai mici de drog ascunse.
Obiecte sugestive pentru consumul cronic
Toxicomanul are n buzunare n mod curent, n

funcie de calea de administrare pe care o folosete,
folie de staniol, chibrituri sau brichete (heroina este
foarte greu solubil n ap la temperatura mediului i
de aceea trebuie nclzit), o lingur, sering i ac,
tuburi subiri din plastic sau chiar din bancnote
rsucite, garou poate fi i o curea sau o sfoar (de
multe ori cu amprente dentare pe el, semn al
autoadministrrii, garoul fiind meninut n tensiune prin
mucare) drogul sub diverse forme i plicul de sare
de lmie (n scopul solubilizrii) - paraphernalia
obiectele personale.
183
UMF Carol Davila
Examenul de la faa locului (mrturii, tipul obiectelor ce constituie paraphernalia,

eventuale substane aparent inofensive sare de lmie, poziia cadavrului de obicei pe
scaun sau n pat, cu garoul incomplet desfcut i seringa n apropiere, dar i pe strad, n
locuri ferite de traficul pietonal), asociate istoricului medical al victimei, ca i cu cel de
toxicoman (eventual perioad premergtoare de abstinen, consum concomitent de
alcool) sunt deosebit de utile n astfel.
1. Opiacee
Opiul, se obine din deshidratarea latexului extras prin incizarea pericarpului pn la
jumtatea sa pentru a deschide doar vasele lactifere (scarificare) capsulelor imature (2-3
pentru o plant) de mac Paper Somniferum Album, culegndu-se prin rzuire i se
aglomereaz n turte de opiu ( se obin 10 kilograme la un hectar cultivat 1 kg se obine
din scarificarea a 20 000 de capsule), fiind administrat ca atare (opiul crud - black stuff,
chandu coninnd, n cazul opiului oficinal, circa 10% morfin), n soluie alcoolic, sau
prin procedee de extracie obinndu-se diveri alcaloizi (circa 42 de tipuri de alcaloizi).
Acetia din punct de vedere chimic pot fi cu structur fenantrenic (naturali: morfina
- white stuff, codeina, tebaina - sau de semisintez: etilmorfina, diacetilmorfina heroina
(eroic, foarte eficace), obinut prin tratarea morfinei cu anhidrid acetic, cunoscut ca
white, junk, putih, "Smack", "Scag", "Gear", "H", hidromorfona - dilaudid (dillies,
heroin de farmacie), nalorfina - sau de sintez: meperidine-Demerol, primul opioid de
sintez -1940, petidina - Mialgin, oxycodon Percodan, metadona - Mecodin, pentazocina
Fortral, Talwin) sau cu structur izochinolonic papaverina, noscapina.
Marea parte a opiului crud este obinut n zona geografica ce se cheam Triunghiul
de aur, zona cuprins ntre Thailanda, Birmania i Nepal, dar i n Afganistan i MexicColumbia, dup ce China, productorul istoric, dar i Iranul, Pakistanul, Turcia au reuit s
controleze drastic culturile.
Formele de prezentare variaz de la cele tipizate pentru medicamente (tablete,
patch-uri, soluii pentru injectare), la cele ilegale
sub form de pudre (de la alb pn la negru
heroina black tar), forme vegetale desicate,
soluii extemporanee, soluii alcoolice etc. Opiul
brut este asemntor gudronului, maro-negricios,
morfina extras ilegal fiind adeseori compactizat
n blocuri inscripionate 999, heroina fiind o
pudr de culoare variabil, cu miros neptor de
oet i gust amar.
Administrarea este posibil pe orice cale
mncat, but, administrare intrarectal, mai rar
prizare, mai des prin fumat, inhalarea postpiroliz
metoda la folie, sau injectare. Tendina de
trecere spre calea injectabil de administrare la cei ce au nceput consumul prin
administrare oral sau prin inhalare este i o consecin a instalrii toleranei, cu obinerea
rush-ului, a senzaiei iniiale de fericire sau la intensitate similar doar prin introducerea
parenteral a drogului n organism; aceast schimbare a cii de administrare apare ca
necesar la cteva luni, maxim un an, de la debutul consumului cronic.
Intoxicaia acut (overdose), poate apare n context intenional (suicid suicid
voluntar sau omor camuflat?), ca metod de eutanasie, fiind mai frecvent la street-users
drept consecin a erorilor de calcul a dozelor (incluznd substituia insuficient cu excipieni
a formei de administrare), cu dificulti de difereniere a unui act suicidal de un toxicoman la
care prin toleran dozele uzuale au atins nivele toxice sau letale (farmacopeea prevede
pentru morfin ca doze maxime 20 de mg pentru o dat i de 60 de mg pentru 24 de ore,
DML fiind de 120 de mg, dar prin dezvoltarea toleranei se poate ajunge la cantiti mult mai
mari; pentru opiul neprelucrat DML este de 2 grame), la utilizatori ocazionali, dup o
perioad de abstinen cu revenirea sensibilitii i pierderea toleranei sau, mai rar,
hipersensibilitii.
Rapid dup administrarea intravenoas apar respiraie superficial, cu tendin la
bradipnee sever (2-4/ min), bradicardie cu creterea pe ECG a duratei complexului QRS,
184
UMF Carol Davila
edem pulmonar acut, cianoz, mioz punctiform (nlocuit de midriaz la instalarea anoxiei
cerebrale), decesul fiind cosecina insuficienei cardio-respiratorii.
Supradoza de heroin adaug i un edem pulmonar masiv, brusc aprut i rezistent la
terapie (datorat att aciunii directe pe membrana alveolo-capilar pulmonar, anoxiei
consecutive insuficienei respiratorii de tip central indus de drog, unei reacii de tip alegic la
excipienii folosii cu eliberarea masiv de histamin, dar i eventualei aspirri de coninut
gastric n cile respiratorii).
Administrarea uzual, n scop de drogare, la primele doze este urmat de efecte
dezagreabile, fugace (cefalee, ameeli, vrsturi - prin cuplarea cu receptorii opioizi din
SNC), rapid nlocuite de o stare de euforie, linite interioar, uurare de povara subiectiv
intern (nelinite, angoas, depresie, indispoziie) analgezie, iar n cazul administrrii
intravenoase, urmeaz imediat o stare de rush, flash, descris ca o senzaie orgasmic,
absolut, de fericire imens de cteva minute. Urmeaz o stare euforic, de hiperacuitate
senzorial (auditiv i fotofobie), cu augmentarea aparent a imaginaiei, ideaiei i elocinei
(un contrast evident ntre exaltarea interioar i calmul fizic), lsnd locul unei stri
contemplative, de visare cu ochii deschii, de linite i onirism, uneori mergnd pn la
delirium de intoxicaie (stare confuzional allo i autopsihic) i halucinaii calopsice, mai
ales la administrarea de pentazocin.
Odat cu instalarea toleranei, n general rapid (luna de miere a morfinomanului),
toate aceste triri devin de intensitate mai sczut i atinse la doze tot mai mari.
Administrarea repetat, cu tendina la creterea dozelor pentru atingerea efectului, n
timp conduce la deteriorare fizico-psihic, i apariia complicaiilor ce in direct de substana
activ, fie de excipienii folosii sau calea de administrare.
Opioinomanul apare ca o persoan cu igien dubioas, anxioas, astenic (caectic n cazurile severe consecin a hipercontractilitii pilorice cu stenoz gastric funcional i scderea apetitului astfel, dar i prin
modificrile dopaminergice hipotalamice i limbice cu stimularea centrului saietii), cu constipaie cronic alternnd
cu debueuri diareice, glob vezical, hipotensiune ortostatic, hepatomegalie (se pare c heroina are potenial
hepatotoxic direct, la care se adaug congestia hepatic i fibroza portal consecutiv, infeciile virale sau
granuloamele de corp strin), cu mers ezitant, palid, cu mioz punctiform, cu variaii minime la lumin a
diametrului pupilar, cu tulburri grave de somn (insomnie, comaruri terifiante), cu diminuarea simului moral i
etic, anestezie moral, ncercnd permanent s ias din acest cerc vicios, cu decderea spre delicven ca metod
de procurare a drogului, tendin spre perversiuni sexuale, agresivitate (mai ales la ntreruperea intempestiv a
cltoriei, a visului), indiferen, absena voinei, tulburri progresive de memorie, atenie, afectivitate .
Sevrajul nu are gravitatea sevrajului la alcool sau barbiturice, neprezentnd risc vital
n absena unor complicaii organice concomitente, desi este extrem de florid din punct de
vedere clinic.. La heroinomani necesitatea renoirii administrrii (craving) survine la circa 3
ore, iar la morfinomani la circa 10 ore. Apar iniial cefalee, anxietate, agitaie, uneori cu
crize impulsive, dispoziie disforic, grea i vrsturi, diaree, tuse, cscat, hiperemie
conjunctival, rinoree, transpiraii profuze, piloerecie. n scurt timp apare o senzaie de
tensiune muscular amplificat n dureri musculare generalizate, la care se adaug dureri
osoase i dureri abdominale severe, tremor, insomnie, hipertermie, tahipnee, hipertensiune
arterial, uneori ejaculare spontan i prurit. Se produc deshidratare, dezechilibru acidobazic sau cetoz, alcaloza metabolic, hipopotasemie, colaps. Este cunoscut faptul c la codependenii de opioide i benzodiazepine sevrajul este mult mai sever, posibil datorit
spectrelor biochimice neuronale modificate. La nou-nscutul cu mam dependent
(manifestrile apar i la sugarii ale cror mame au fost sub tratament intrapartum cu
metadon) primele manifestri apar la 3-12 zile, constnd n vrsturi, agitaie extrem,
ipete, plns cu aspect de sughi, convulsii, tulburri digestive i respiratorii severe.
2. Alcaloizii din arbustul de coca
Din frunzele (de form eliptic, cu vrful spre apex, de culoare verde nchis, cu 3
nervuri caracteristice, asmntoare frunzelor de dafin) arbustului Erytroxylon coca (lemn
rou) se extrage cocaina benzoilmetilecgonin, planta fiind rspndit n America de Sud,
n climat umed i cald, la nlimi de 500 1500 m, Indonesia, Ceylon i Java. Arbustul
atinge circa 3 m nlime, cu o coaj aspr, cu o nuan roietic.
185
UMF Carol Davila
Drogul este cunoscut de ctre populaiile Anzilor din cele mai vechi timpuri (numele
provine de la cuvntul khoka din dialectul amerindienilor Aymara), fiind mestecate frunzele
arbustului (prnz de coca) (metoda se numete acullico, mestecndu-se un bol de circa 25
de g de frunze de coca mpreun cu o substan alcalin, timp de 2-3 ore cu eliberarea
treptat a cocainei), pentru scderea senzaiilor de foame, oboseal i obinerea euforiei,
anestezic sau pentru nlturarea efectelor neplcute datorate altitudinii mari grea i
ameeli -, dar i ca substana ritual.
Formele ilegale existente pe piaa drogurilor snt reprezentate fie de sarea
hidroclorid - pudr cristalin alb, inodor, amar, solubil n ap (cokesnow, charlie),
ce se vaporizeaz la 90 de grade Celsius, fie recent, din 1985, de un alcaloid obinut prin
fierberea n ap a cocainei i adugarea de amoniac sau bicarbonat de sodiu, obinndu-se
un produs de puritate nalt (uneori 100% - frunzele de coca conin 0,5-1% alcaloid activ),
cunoscut sub denumirea de crack (numit astfel dup zgomotele produse n timpul
fumatului), rock, stone, substan solid de aspect cristalin-spongios, foarte uor de
administrat prin piroliz, avnd punctul de topire la 195 de grade Celsius.
Pasta de coca este un extract brut de frunze; este fumat de obicei cu pipa sau
amestecat n igri de tutun. Poate fi extrem de toxic datorit contaminrii din cadrul
procesului de extracie (solveni organici - kerosen, gazolin - i acid sulfuric), cu riscul
tulburrilor mentale i somatice severe. Baza liber, free base, este un amestec de cocain
i solveni, ce se folosete prin nclzirea amestecului i inhalarea vaporilor, cu riscul
aprinderii solventului i arsuri consecutive.
Intoxicaia acut, overdose, apare dup consumul a circa 115 rocks, buci de
crack. n cadrul tabloului clinic pot aprea com cu midriaz, hipertensiune arterial sever,
edem pulmonar acut (datorat insuficienei ventriculare stngi, modificarea toxic a
permeabilitii endoteliale, hipertonie vegetativ simpatic, presiune endotoracic negativ
inspir profund, obstrucie ci respiratorii), hemoptizii
(consecutiv vasculitei,
vasoconstriciei, infarctizrilor, rupturilor alveolare), infarct miocardic acut (consecin a
vasospasmului i a efectului protrombotic direct al cocainei), aritmii severe (prin ischemie,
hipercatecolinemie, hipertermie, acidoz i blocare direct la nivelul sistemului excitoconductor a canalelor de sodiu), hipertrofie ventricular stng (ce asociaz diskinezii
regionale datorit fibrozei datorate ischemiei, citolizei directe), miocardit (prin mecanism
toxic direct sau prin reacii de sensibilizare), disecie acut de aort, ischemie de membre,
tromboflebite prin creterea agregrii trombocitare i a produciei de tromboxan, hemoragii
intracerebrale i subarahnoidiene (evident mai frecvente la cei cu anevrisme sacciforme),
infarct cerebral, convulsii, afectare hepatic necroz hepatic toxic, ulcere gastrice
(consecin a ischemiei, hipertoniei simpatice i efectelor antimuscarinice cu hipomotilitate
gastro-intestinal), glomerulonefrit cu proliferare mezangial (mult mai rar dect n
consumul cronic de heroin, fiind mai degrab o consecin a complicaiilor infecioase),
infarctizri renale, necroz tubular (consecin a hipovolemiei, vasoconstriciei,
mioglobinuriei), rabdomioliz (prin ischemia muchilor scheletici, hipertemie ce amplific
apoptoza celular, convulsii sau traumatisme), hipertermie (de tip central sau prin stimulare
autonom cu vasoconstricie persistent i absena vasodilataiei, precum i prin scderea
percepiei senzaiei de cldur), cu crampe musculare, epuizare, mergnd pn la oc termic
i uneori CID, pneumotorax (prin inspir profund i blocarea glotei pentru a mri absorbia
manevre Valsalva), necroz de mucoas gastro-intestinal i perforaie de sept nazal i
186
UMF Carol Davila
anosmie consecutiv (consecin de asemenea a vasoconstriciei severe), sau perforaii orofaringiene i prin aciunea local a excipienilor. Exist riscul de moarte subit la persoane
atopice la contactul cu cocaina, sau de dezvoltare a unui oc anafilactic, situaie ntlnit i la
unele anestezii locale (n oftalmologie i ORL).
Administrarea uzuala a cocainei este urmat de o hipomanie, stare de bine euforic,
locvacitate, agitaie, grandomanie, de nlturare a oboselii i stressului, permeabilitate
dispoziional, uurina micrii, hiperexcitabilitate genital, hiperfagie, indiferen fa de
durere, dar i accentuarea agresivitii, izbucniri coleroase, alogie cu modificarea
comportamentului psihic: suspiciozitate de intensitate paranoic, anxietate, halucinaii
colorate (policromie vie), olfactive (miros de ars) i tactile cu tent erotic, formicaii,
reducerea i superficializarea somnului, stereotipii ale limbii i gurii, leziuni de grataj (n
ncercarea de a scpa de viermii ce-l paraziteaz), cu leziuni ale gingiilor, permanent dnd
un bobrnac reverului sau scuturndu-i hainele avnd suspiciunea de a nu fi rmas un fir de
praf ce-l poate trda, cu keratit (fumul de crack acioneaz ca un anestezic al corneei, ce
devine susceptibil la microtraumatisme cu riscul abraziunilor i al ulcerelor cronice) sau
eroziuni ale incisivilor superiori (datorit contactului prelungit cu cocain acid hidrocloric).
Clinic se deceleaza tahipnee, hipertensiunea arterial, tahicardie, dureri toracice,
tremor, hiperreactivitate reflex, mioclonii, convulsii, transpiraii, hipertermie, constricie
bronic, disfonie, grea, rinoree.
Sevrajul la cocain, dominat de apatie i depresie, dei constant i precoce, este de
intensitate mai mic dect n cazul opiaceelor, evolund tipic n 3 faze, descrise nc de la
sfritul secolului XIX de ctre Hans Maier n lucrarea sa Der Kokainismus:
- crash-ul de abstinen: agitaie psihomotorie, anorexie, depresie, oboseal,
somnolen, dorin extrem de administrare a drogului, alungirea intervalului ST pe
ECG
- urmeaz o perioad de anxietate, anhedonie, torpoare, activitate onirica ampl, cu vise
dinamice, scenice, cinematografice, dar cu creterea marcat a dorinei de consum, cu
orientarea exclusiv a comportamentului spre procurarea drogului (hustle behavior)
- faza de dispariie, cu cedarea treptat a simptomelor, dar cu riscul recderilor prezent
3. Inebriantele
n aceast clas de substane psihoactive intr o mare parte de substane volatile ce
au capacitatea de a induce o stare de beie, o clasificare, perfectibil, face o distribuire
din punct de vedere al sursei lor comerciale (frecvent hidrocarburi aromatice sau alifatice)
mprindu-le n solveni volatili, lacuri, cleiuri, tineri tricloretilena, tricloretan,
diclormetan, toluen, N-hexan, metillbutyl, cetone, eter, benzen, combustibili gasolina,
aerosoli - fluorocarboni din spray-uri, gaze N2O, halothan, cloroform, butan, nitrii
amilnitrit, alcooli.
Rspndirea lor impresionant se datoreaz i unor circumstane: preul extrem de
sczut (de aici i predominena consumului, aa-zisa gluare, n comunitile srace,
homeless, copii ai strzii, rezervaiile indienilor amerindieni), uurina procurrii, calea
facil de administrare - dintr-o pung, direct din recipient printr-un tub, prin nmuierea unei
crpe, prin ntindere pe mini care apoi snt inute n dreptul feei - relativa legalitate a
posesiei, dificultatea de detecie a lor, precum i sistemul recompensator psihic oferit prin
aciunea farmacologic.
Efectele obinute prin gluare snt preponderent de excitaie psihic, euforie,
accentuarea ego-ului, ameeli, dezorientare, confuzie (cu forma sa maximal de
dezaferentare, black out) mergnd pn la delir (nesistematizat, cu teme delirante
particulare ca levitaia sau zborul) i halucinaii mai ales vizuale i cu caracter nfricotor
(simptome ntlnite i n cadrul narcozei benzenice).
Acestor simptome cutate, li se adaug o serie de efecte neplcute (cefalee,
vrsturi, semne de ataxie cerebeloas, cu hiporeflexie, tremor, hipotonie muscular, uneori
convulsii, dislalie, dizartrie, bradikinezie, nistagmus, tulburri de schem corporal,
scderea vitezei de reacie la stimuli), capabile de a fi subdimensionate prin exacerbarea
dozelor i amplificarea frecvenei administrrii.
Consumatorul de inebriante apare ca o persoan cu dispoziie euforic, dizartric, cu
tangenialitate n exprimare, cu mers i micri nesigure, ample, cu distorsionarea schemei
187
UMF Carol Davila
corporale, cu abolirea sentimentului de fric i autoconservare, agitat datorit iluziilor i

halucinaiilor (predominent auditive i vizuale), acuznd probleme respiratorii (prin
bronhospasm), dureri toracice (aritmii), uneori convulsiv, cu tulburri de control sfincterian,
cu chemozis, privire nceoat, lipsit de expresivitate, iritaie perinazal, cu pete de
vopsea la nivel perioronazal, cu halen caracteristic, erupie cutanat facial (erupia
aspirrii de clei), acuznd un sindrom de oboseal cronic cu dificulti de concentrare, de
memorie i iritabilitate.
La nivelul sistemului nervos instalarea atrofiei cerebrale difuze, precoce i ireversibil
(leucoencefalopatie) conduce la o mare diversitate de manifestri (ataxie, parkinsonism,
nevrite de nervi cranieni i periferici - tulburri de auz, parestezii, neuropatie optic
progresiv asociat cu cea oculomotorie, cu opsoclonus, dismetrie ocular, diplopie,
hipoosmie - avnd ca mecanism i atrofia mucoasei nazale - dar i afectarea funciilor
cerebrale superioare - tulburri cognitive, de atenie, de memorie, de percepie, halucinaii,
delir, epilepsie temporal, scderea IQ-ului progresiv, com - n special la copii, precum i
posibilitatea precipitrii unor psihoze), cu dificulti de diagnostic diferenial.
Afectarea pluriorganic este regul n uzul cronic, tulburrile cardio-vasculare (aritmii cu risc de stop
cardiac prin creterea sensibilitii la catecolamine endogene), tulburri hepatice de diverse intensiti i sub forma
a diverse entiti anantomo-patologice, renale (cu acidoz tubular), rabdomioliz, asociind n mod curent grade
variabile de inhibiie hematopoetic (predominant pe seria hematic) (punndu-se n discuie i posibilul rol n
etiologia unor leucemii), la care se adaug methhemoglobinemie i procente crescute de carboxihemoglobin
prezente constant. La toate acestea se poate supraaduga toxicitatea aditiv a componentelor metalice din aceste
substane (cupru, zinc, plumb, metale grele) encefalopatia benzinei cu plumb tulburri cognitive (atenia
vizual, spaial, memoria de recunoatere, nvarea), tremor, halucinaii, nistagmus, ataxia, convulsii i deces.
Decesul se datoreaz depresiei respiratorii, aritmiilor maligne, asfixiei, sufocrii

datorit fixarii pungii pe cap i incontienei consecutive drogului, aspiratului de coninut
gastric n cile respiratorii asociat distoniei laringo-faringiene, traumatismelor consecutive
cderii.
n intoxicaia cu dicloracetilen apar selectiv leziuni ale nervului trigemen; abuzul
cronic de N2O protoxid de azot (gaz ilariant) folosit n special n stomatologie, dar i
anestezic de uz larg (singurul gaz anorganic folosit ca anestezic), evolueaz cu polinevrite i
mielopatie (asemntor hipovitaminozei B12) i ideaie paranoid reversibil, senzaie de
levitaie, stare confuzional, dar i methemoglobinemie; uzul cronic sau doze mari pot
conduce la leucopenie i anemie tip megaloblastic prin inactivarea vitaminei B12, neuropatie
n expunerea cronic. Pot fi gsite degerturi ale buzelor i limbii dac este inhalat direct din
cilindrii de stocare cu emfizem i pneumomediastin.
Are aciune asfixiant nlocuiete oxigenul n gazul inhalat, rezultnd hipoxie.
Amyl i butyl nitrit (comercializat sub forma unor mici fiole poppers - denumire ce
vine de la zgomotul ruperii gtului fiolei -, rush, satans scent sau gsindu-se n
compoziia unor odorizante de camera, cu miros dulceag ce ns devine neplcut n timp),
introdui nc din 1880 n tratamentul anginei pectorale datorit proprietilor
vasodilatatoare i de relaxare a musculaturii netede, capt n ultima vreme o faim tot mai
mare de drog orgasm expander mai ales n comunitile de homosexuali, asociind
relaxarea sfincterului anal (cu senzaia de abandon slbatic, bufeuri, palpitaii, ameeli), dar
i datorit modificrilor n percepia i trirea timpului. O mare parte din consumatori nu
apreciaz ca plcute efectele acestuia (ameeli, cefalee, vedere nceoat datorit
creterii presiunii intraoculare, palpitaii, grea, tuse, dispnee, senzaia de arsur nazal,
senzaie de cldur i chiar sincop). De asemenea au fost raportate cazuri de
methemoglobinemie la pacieni de deficit genetic de methemoglobin-reductaz, dar i cazuri
fatale dup ingestia per os la persoane normale.
4. Halucinogenele
n aceast grup snt incluse substanele ce au ca efect aciunea psihodisleptic
asupra sistemului nervos, cu alterarea percepiei, dispoziiei i gndirii (n sensul reducerii
sau anihilrii contienei i funciilor cognitive), tipic fiind provocarea de viziuni, halucinaii
sau iluzii (aciune psihoactiv, psihomimetic, iluziogen, psihedelic).
Halucinogenele au fost considerate mult vreme ca fiind droguri metagnominigene,
droguri care produc clarviziune, conferind caliti telepatice, droguri psihedelice, care
deschid spiritul, iluziogene.
188
UMF Carol Davila
Cel mai frecvent iniierea consumului se face ca experiment, unii considernd

halucinoza extrem de disforic i renun la uzul substanei, iar alii apreciaz tririle,
continund s-l mai foloseasc, frecvent episodic, deoarece tulburrile cognitive i
perceptive induse necesit repaus i timp prelungit alocat exclusiv consumului.
Snt cunoscute peste 6000 de specii de plante cu aciune halucinogen, la care se
adaug i substane de sintez.
Cele mai cunoscute halucinogene snt LSD-ul (dietilamina acidului lysergic), DMT
(dimetiltriptamina) (extrasa dintr-o specie particulara de gazon, cu efecte foarte puternice,
mind
blowing)
nrudite
cu
5-hidroxitriptamina,
mescalina
(3,4,5Trimethoxyphenethylamine), cu structur chimic asemntoare catecolaminelor - extras
din cactus peyote, (cactus relativ uor de recunoscut, fiind lipsit de ace) Echinocactus
Wiliamsii, Anhalonium Lewinii, psilocybina extras dintr-o ciuperc, numit de vechii
azteci (din teritoriul actual la Guatemalei) teonanacatl - carne de zeu, cannabisul, nutmeg
(nucoar Myristica fragrans), Morning Glory din specia Datura, denumit de azteci
ololiuqui, derivaii indolici fenilalanina i triptofan, phenciclidina, nuca de betel sau nuca
areca (avnd efect euforizant i cauznd tulburri de percepie concretizate prin senzaie de
levitaie; larg folosit n India pentru capacitatea de a crete dispoziia, performanele i de
a socializa, dar i ca antialgic sau stimulant al digestiei - consumul este ntlnit la 24% din
bolnavii psihici din aceast ar) i parial, cocaina
LSD - dietilamida acidului lisergic
n cazul LSD-ului, administrat ca
tablete, sub form lichid sau hrtie
imprimat - abibild (de obicei mai multe
doze pe aceesi hrtie book, carte), dar i
prin picurare pe zahr cubic, excepional
transcutan,
n
doze
de
0,5-2
micrograme/kg.
Efectul dureaz 6-12 ore (timp de
pn la 3 ore), manifestndu-se ca o
tensiune psihic iniial, nlocuit de relaxare i defularea
emoiilor (alternan rs nestpnit - plns), durnd 1-2 ore,
ulterior aprnd tulburrile de percepie: obiectele par c se
contopesc i se mic ritmic, cu iluzii i halucinaii predominant
vizuale, groteti, n albastru-verde, dar i halucinaii
geometrice (de unde i denumirea de orange cubes dat
LSD-ului), predominant la periferia cmpului vizual, cu senzaia
dezintegrrii extremitilor, percepia unor micri inexistente,
urme diafane, estompate, lsate de obiectele n micare, culori
vii n flashuri (rainbow - curcubeu), percepia de obiecte n
micare n cmpul vizual ce apare reticulat, umplut cu puncte
vibratorii, aeropsia -vede aerul, fiind considerat specific. Percepiile calopsice - obiectele
apar nfrumuseate sau mai luminoase, asociaz tulburri de percepie a timpului ce pare c
trece mai greu, labilitate emoional (durnd circa 3-4 ore), comportament asociat ideei de
invulnerabilitate (cu risc autodistructiv), dezintegrarea ego-ului (halucinoza halucinogen)
cu teama de a nu nnebuni, sinestezii (inversarea perceptiilor vede sunete, aude culori),
distorsionarea schemei corporale, emoii neobinuit de intense, reflecii introspective cu
inspiraii filozofice i revelaii mistice, finalizndu-se printr-un somn profund (yen sleep) i
astenie rezidual marcat.
Hoffmann a descris aciunea LSD-ului LSD 25, denumit astfel pentru c l-a obinut
la al 25-lea experiment - ca debutnd cu o ameeal asociat unei anxieti moderate,
nlocuite de distorsiuni vizuale, dorina de a rde, iluzii, halucinaii, predominant vizuale,
sinestezii (vede sunete, aude culori), trirea unor senzaii extreme de teroare, depresie,
panic, suprapuse unei hiperexcitabiliti simpatice, cu tahicardie, hipertensiune,
transpiraii, midriaza, tremor, dizartrie.
Tardiv, pn la sptmni de la ultima administrare, totui rar, se citeaz apariia
unor episoade de flash-back - tulburri de percepie persistente retrite dup oprirea
189
UMF Carol Davila
consumului, cu apariia spontan i tranzitorie a acelorai senzaii din timpul intoxicaiei.

Acestea snt mai frecvent precipitate de stress emoional, deprivare senzorial (ofatul n
decor monoton), consecutiv consumului de alcool, amfetamine, cocain, marijuana, a unor
tablete antigripale ce conin efedrin sau cu ocazia unor traume psihice, sau chiar de efortul
fizic.
Nu este cunoscut un sindrom propriu-zis de sevraj la LSD, notndu-se n consumul
intens ndelungat tulburri psihice cu creterea agresivitii, decdere fizic i risc suicidal
mare. De asemenea nu au fost raportate decese datorate unor supradoze de LSD.
PCP - phencyclidina (phenylcyclohexyl piperidina)
Aparut n 1950 ca un anestezic general Sernyl - extrem de promitor (datorit
absenei depresiei cardio-respiratorii caracteristic celorlalte anestezice), PCP a fost rapid
nlturat din uzul medical uman datorit efectelor reziduale severe: somnul intranaestezic
linitit este urmat de o perioad pseudocatatonic, cu facies imobil masc inexpresiv,
gura deschis, privire fix, postur rigid cu flexibilitate ceroas, pacienii aprnd disociai
de mediu, de unde i clasificarea PCP-ului ca anestezic disociativ. Aceste efecte snt urmate
de agitaie psihomotorie i episoade halucinatorii persistente (pn la 10 zile), (se remarc
numeroase elemente similare schizofreniei catatonice!).
n prezent este folosit n uzul veterinar, n medicina uman fiind nlocuit de
Ketamin, dar dup 1970 a cunoscut o explozie a consumului ilegal ca drog halucinogen
(singur - angel dust, devil dust, crystal, cyclon wet, killer weed sau n
combinaie cu marijuana, surfer, crazy Eddie, purple rain, PeaCePill, DOA dead on
arrival), datorit uurinei obinerii din precursori banali - cianuri, piperazin,
ciclohexanon - fr a necesita echipamente deosebite, datorit potenei mari a substanei 5 mg/doz, precum i datorit efectelor extrem de puternice, deosebite, ndelungate - timp
de njumtire de 20 de ore - i rapid instalate, fr a ignora preul de doar 3 $ doza.
Administrare: pe orice cale - oral, prizat, fumat (igrile snt numite kool, sherm,
lovely sau stick) sau intravenos, frecvent asociat cu alte droguri (cu marijuana
preparat cunoscut n argou ca love boat, cu crack - tragic magic), avnd efecte
complexe, aparinnd i substanelor stimulante, i depresante, i halucinogene i
analgezice, corelate i cu doza administrat.
Efecte: administrarea unei doze uzuale, este urmat de un sindrom de hiperactivitate
cu agitaie psihomotorie i agresivitate, hipersenzorialitate auditiv, halucinaii vizuale,
distorsiuni ale percepiei timpului, extravagane comportamentale, euforie sau fric
terifiant de moarte. Examenul clinic indic hipertermie, transpiraii, chemozis,
hipertensiune arterial, tulburri de coordonare motorie, micri repetitive, dizartrie,
sialoree, nistagmus, hipertonie muscular ce poate merge pn la rigiditate, hipoestezie
algic, hiperacuzie, masc facial, tulburri de schem corporal, depersonalizare.
n absena unei anamneze atente i riguroase (oricum dificil n contextul clinic
confuzie, comportament pseudo-ebrios) diagnosticul devine dificil, mai ales c intoxicaia cu
PCP nu este bine implementat n experina medicilor, iar simptomatologia poate aprea i
la timp ndelungat de la consum, asociat unor teste toxicologice negative, cea mai
frecvent confuzie fcndu-se cu schizofrenia.
La doze mari pot aprea pusee de hipertensiune arterial, accidente vasculare
cerebrale, hipertermie malign sau status epileptic. Capacitatea analgetic anestezic
explic incidena crecut a cazurilor de automutilare din cadrul strilor agresive induse.
Uzul cronic, la aa-ziii cristalizai, va conduce la tulburri grave de gndire,
memorie, hiporeflexivitate, depresie i impulsivitate.
Ketamina
Anestezic injectabil, cu tendina curent de a fi eliminat din uz, rmne extrem de
popular n medicina veterinar. Ca drog are o rspndire limitat (special K, vit Kat, cat
valium), prezentndu-se ca o pudr alb (fiind obinut prin uscarea formelor injectabile
fie liber, fie n cuptorul de microunde) sau lichid, fiind fumat (de obicei amestecat n
igrile de marijuana), inhalat sau injectat intramuscular, cu efecte halucinatorii, dreamlike, la doze mari (concentraii sanvine mai mari de 10 mg/l) asociind incoordonare
motorie, hipertensiune arterial, midriaz, inhibiie respiratorie, amnezie, tulburri ale
memoriei verbale n special ce persist pn la 3 zile de la consumul recreaional, delir.
190
UMF Carol Davila
Cnepa indian
Considerat cel mai rspndit drog, existnd circa 300 de
milioane de consumatori constani, cnepa indian este cultivat i
pentru fibre (folosite n industria textil) i semine (pentru
obinerea de uleiuri industriale). Cannabis sativa, este o plant
anual, cu maturizare n circa 12 sptmni, cu foliole lungi,
nguste, zimate, aezate n evantai, fiecare tij avnd 5-7 frunze
lucioase i lipicioase, cu suprafaa acoperit de periori. Planta
conine peste 400 de componente chimice cu aciune pe sistemul
nervos, cele mai importante fiind canabinoizii (peste 60 de tipuri),
i n special delta 9 tetrahidrocannabinol (THC), component cu
proprieti halucinogene, dar i canabidiolul CBD lipsit de
aceste proprieti, dar care poteneaz efectele THC-ului.
n scopul drogrii se folosesc toate prile plantei,
administrate prin fumat - igri artizanale (marijuana - joint, grass
- iarba, weed - buruian, pot, puff, spliff, petarde) (coninnd 0,51 g de materie vegetal, corespunznd la 5-20 de mg de THC),
influorescena conine o cantitate mai mare
de THC dect frunzele (bhang) (coninnd o
cantitate dubl de THC). Din componentele
plantei femele se obine o rezin - haiul,
(aceasta este secretat de ctre plant ca
un nveli de protecie al influorescenelor
i frunzelor mpotriva secetei). Rezina se
poate aduna i direct de pe plant prin
raclare, obinindu-se haiul de culoare
negru-maroniu, deseori prezentndu-se sub
form de pachete paralelipipedice prin
amestecare cu diveri liani cear, clei -,
coninnd pn la 8-12% THC, sau se poate
obine un extract, uleiul de hai, hai
lichid, solubil n lipide, lichid vscos, roietic, maroniu sau verde, coninnd 25-60% THC, ce
este folosit ca adaos pentru celelate forme de consum.
Marijuana se prezint ca particule vegetale,
asemntoare cu oregano, avnd culori variind de la
verde-maroniu pn la auriu, tipic vnzndu-se n mici
pungulie de plastic, ipl. Se consum ca butur sau
mncat (rar), frecvent prin fumat, lsnd un miros de
paie arse, dulceag, descris chiar i ca fiind greos (din
piroliz rezultnd i alte substane psihoactive, ele
nsele avnd potenial de creare a dependenei, n afara
THC), o igar, joint-ul, (relativ uor de recunoscut
datorit mrimii mari, atipice, cu capetelor rsucite i
hrtiei ordinare din care snt confecionate) elibernd
circa 5-15 mg de THC (din care n funcie de tehnica
folosit aspirarea profund, apnee ct mai prelungit este disponibil pentru absorbie un procent de pn la
50%), cu timp de njumtire ridicat, 7 zile, fcnd
detectabil consumul antecedent cu 4-6 zile (n medie 23 zile pentru o igar - n urin, i circa 6 ore sangvin),
i chiar 60 de zile la consumatorii cronici (datorit liposolubilitii THC, cu acumulare n
esutul gras i eliberare treptat, precum i datorit cuplrii cu proteine serice).
Efectele marijuanei, considerat un halucinogen puin potent, se manifest la 30 de
minute (mai rapid prin fumat dect pe cale oral), cu maximum atins la 2 ore de la
administrare, cednd la circa 4 ore de la consum, manifestndu-se ca o beie, oarecum
asemntoare intoxicaiei alcoolice, cu excitaie euforic, expansiv, de fericire intim,
eventual frivolitate, cu supraactivitate psiho-motorie, cu tulburri ale memoriei de scurt
191
UMF Carol Davila
durat, de fapt existnd o disociere ntre judecat, nealterat, i controlul faptelor ce este
diminuat. Starea de relaxare asociaz tulburri de percepie a timpului, ce pare c se scurge
mai greu, precum i o apreciere eronat a distanelor, ce par mrite. Urmeaz o stare de
tandree comunicativ, sugestibilitate ridicat (auto sau heterosugestie, cu direcionare
benefic dragoste aproape mistic fa de semeni sau negativ ur intens), ilaritate,
impulsivitate, uneori cu atacuri agresive. Faza extatic asociaz extazul interior (kif
repaus prefericit la musulmani) i o neputin fizic marcat, abulie. Se instaleaz la doze
mari, treptat, o stare confuzional, atacuri de panic i disforice, cu rs inadecvat, cu
dezorientare temporo-spaial, hiperestezie senzorial cu iluzii vizuale intens colorate i
halucinaii liliputane animate (extaz oniric), putnd conduce spre depersonalizare (dedublare
frecvent), paranoia i delir sau precipitarea unor tulburri psihice. Urmeaz o stare
depresiv cu somn lipsit de perioadele REM la trezire trind o stare de proast dispoziie,
astenie i amnezie.
Examenul clinic evidentiaza: chemozis, transpiraii, rcirea extremitilor, uscciunea
gurii, greuri, hipotensiune ortostatic, tahicardie (semn la care apare foarte rapid
toleran), cu riscul precipitrii anginei pectorale, scderea forei musculare i a coordonrii
motrice, creterea apetitului (n special pentru srturi-junk food) i scderea presiunii
intraoculare (eficacitatea n tratamentul glaucomului este inferioar altor produse
farmaceutice).
Datorit efectelor antiemetice, mai ales postchimioterapie, similare proclorperazinei,
dar inferioare metoclopramidului, dar i datorit efectelor euforizante, de cretere a
apetitului i scdere a manifestrilor diareice, exist cereri de legalizare a administrrii n
cazul bolnavilor oncologici sau cu SIDA. Recent au debutat studii ce abordeaz rolul
tetrahidrocanabinoizilor (extrai din marijuana sau de sintez cu administrare oral
drobinol - Marinol sau nabinol Cesamet, 2,5 mg de 2 ori pe zi) n tratamentul sclerozei
multiple sau n traumatismele mduvei spinrii.
Consumul cronic conduce la apariia de rinite, laringite, bronhopneumopatie cronic
obstructiv (coninutul n gudroane i particule solide TAR - al igrilor de marijuana este
mult mai mare dect cel al igrilor cu tutun se consider c 3 igri ce marijuana au
riscurile pulmonare a 20 de igri de tutun), ce conduc n timp la scderea capacitii vitale
respiratorii. n 1990 un studiu efectuat n SUA a artat o inciden de 10 ori mai mare a
malformaiilor fetale la nou nscuii din mame consumatoare de marijuana. Consumul de
marijuana contaminat cu specii de Aspergillus - destul de frecvent determin aspergiloz
pulmonar.
Sevrajul este de intensitate mai mic dect la alte droguri, manifestndu-se cu
insomnie, iritabilitate, grea, diaree, anorexie, hipertermie, mialgii, tremor, nistagmus, n
general rapid depit i nu necesit un tratament specific.
Mescalina (peyote, peyotl, mezcal)
Peyote (dupa numele aztec peyotl), este un cactus mic (Lophophora williamsii), fara
tepi, originar din Mexic si sudul Statelor Unite (Texas). Mugurele germinativ, de culoare gri,
asemanatoare cu o ciuperca (denumit nasture de peyote sa de mescal) contine noua
alcaloizi dintre care mescalina este
principalul elemnt activ).
Acest mugure este uscat si
consumat fie ca atare fie de praf
introdus
in
capsule.
Mescalina
altereaza
perceptia,
producind
halucinatii in culori vii, perturbarea
perceptiei timpului, anxietate. Nu
determina obisnuinta, dar folosirea in
doze mari poate avea efecte toxice
(greata, depresie respiratorie).
Peyote a fost folosit inca din
perioada pre-Columbiana in cadrul
unor rituali religioase. Unii etnologi
considera ca Peyote este singura
planta care a generat un cult religios
192
UMF Carol Davila
(peyotism). Peyotismul este cea mai importanta religie initiata, organizata si condusa de
locuitorii originari ai Americii. Membrii acestei religii impartasesc convingerea ca peyote este
o planta sacra plasata pe Pamint de Dumnezeu insusi pentru a ajuta oamenii; este un
instructor divin si un panaceu, oferind celor alesi un canal de comunicare directa cu
Dumnezeu si Isus. Invatamintele acestui cult cu toate ca in cea mai mare parte invaluite de
mister, considera alcoolul un rau, familia sfinta si pamintul si toate produsele naturii sacre si
necesitind respect si protectie.
5. Excitantele
Aparinnd grupului psihoanalepticelor (antidepresive, psihotone, timoleptice,
neurostimulante), substanele euforizante, uppers, au drept principal caracteristic
creterea tonusului psihic.
Amfetaminele se prezint sub diverse forme, de la comprimate filmate, pn la
pulberi cu culori variind de la alb, alb-murdar i pn la roz, cu miros specific uneori, (ice
se prezint sub form cristalin, inodor, translucid sau cu irizaii glbui, asemntor
zahrului candel, fr miros, ceea ce o face extreme de greu detectabil la granie), sruri
cristaline sau lichid clar, amfetaminele se administreaz singure, sau mai frecvent asociate
cu opiode sau marijuana, prin fumat, dar i oral frecvent adugat n paharele cu buturi
rcoritoare, i ca metod de disimulare, inhalat prin nclzire pe folie de aluminiu, prizat
sau injectat.
Aciunea lor este psihotonic, anorexigen (cu scdere marcat n greutate n uzul
cronic) i simpatomimetic, cu hiperactivitate psihomotorie (de aici i preferina ctre aceste
droguri n scop de dopaj), senzaia aparent de cretere a performanelor mentale - idei
profunde - i fizice, scderea apetitului, creterea interesului sexual. Administrarea
intravenoas are un efect imediat de extaz absolut, flash de imens plcere.
Simptomatologia datorat efectelor simpatomimetice, indirecte, se concretizeaz prin
transpiraii, hipertermie, tahicardie, hipertensiune arterial, aritmii cardiace, midriaz,
diaree, dureri abdominale. Efectele stimulatorii psihomotorii frecvent ntlnite snt agitaie
motorie, diskinezie, tremor, ndeprtarea i ntrzierea oboselii, logoree, insomnie,
dezorientare, impulsivitate, indiferen la stimuli dureroi, sete intens. Tolerana se
dezvolt extrem de rapid, ceea ce conduce la creterea progresiv a dozelor n scopul
atingerii acelorai efecte, atingndu-se niveluri toxice la care apar hipervigilena, idei
paranoide (parazitoze), agresivitate, stereotipii motorii i mentale, bruxism, halucinaii,
predominant tactile (formicaii), uzul cronic putnd conduce spre psihoze organice cu ideaie
de persecuie i rspuns agresiv consecutiv, rareori sindrom Tourette; de asemenea exist
posibilitatea precipitrii unui infarct miocardic acut, a diseciei de aort, a hemoragiilor
subarahnoidiene, a acidozei metabolice consecutive metabolismului accelerat i hipertemiei,
sau n timp, a apariiei vasculitei, predominant cerebrale, a caexiei.
Toxicitatea cardio-vascular a amfetaminelor este mediat catecolaminic,
concretizndu-se n spasme coronariene, cardiomiopatie cu fibroz disecant interstiial, cu
sau fr infiltrate mononucleare.
Suprastimularea motorie poate conduce la rabdomioliz, dar care poate aprea i
drept consecin a aciunii toxice directe pe miocit sau n cadrul hipertermiei.
Sevrajul la amfetamine este precoce, relativ sever, cu depresie altern cu perioade
de agitaie extrem, oboseal i hipersomnie, hiperfagie, anhedonie. Sevrajul la alte
stimulante ncepe la 1-5 zile de la ntreruperea administrrii, atinge maximum n 1-3 zile i
dispare n 1-3 sptmni. Nu pune n primejdie viaa.
Ecstasy - 3,4 Methylenedioxymethamfetamin - MDMA
Substan de sintez derivat de amfetamina (cunoscut ca XTC, Adam, Eve,
playboy, pink, lovers speed, clarity, E's", "Doves", "Rhubarb & Custard", "Disco
burgers"), a aprut pe piaa ilegal a drogurilor la nceputul anilor 80 ca o ncercare de
eludare a legislaiei (nefiind nc inclus la acea dat pe lista substanelor interzise), dei
fusese sintetizat nc din 1914., (sintetizat de Merck in 1914 ca anorexigen, redescoperit
de armata in anii 60 ca stimulant, folosit de psihiatri pentru a ajuta pacientii sa se exprime)
193
UMF Carol Davila
Aparinnd club drugs, consumat

cu preponderen n cluburile de muzic
tehno, rave i house, se prezint sub
forma a doi izomeri optici distinci, cu
aciune diferit, izomerul dextrogir avnd
activitate halucinogen, LSD-like (prin
creterea eliberrii de serotonin, cu
poten mai mic dect cea a mescalinei),
iar cel levogir are activitate stimulant,
amfetamine-like,
prin
eliberare
de
dopamin, responsabil de simptomatologia
extrapiramidal. Ofer o senzaie de
poten, de absen a oboselii, ceea ce
conduce la eforturi fizice prelungite, de
exacerbare a comportamentului ludic
(dans frenetic pn la epuizare), de
cretere a ncrederii n sine, de cretere a dispoziiei, linite interioar, empatie, aparent
cretere a capacitii de concentrare aa zisele 8 ore de sex nebun, 3 cerebral i 5 fizic. La
doze mari apar semne similare unei psihoze, cu halucinaii viu colorate, confuzie, depresie,
paranoia, tulburri de somn (cu creterea marcat a perioadelor de somn REM).
Clinic se deceleaz hipertermie (consecin a vasoconstriciei cu scderea pierderii de
cldur, efortului fizic hiperactivitate fizic dar i expunere prelungit la temperatur
ambiental crescut, n cluburile dance), uneori de rang malign, mai ales n asociere cu alte
stimulante, chiar i cafein (asocierea de manifestri neurologice delir, stupor, convulsii
are prognostic grav, posibil chiar s trdeze un sindrom serotoninergic sau neurologic
malign agitaie, mioclonii, hiperreflexie, transpiraii, frison, tremor, diaree), hipertonie
muscular cu trismus, bruxism, rabdomioliz (cu dezechilibre electrolitice, insuficien
renal, coagulopatie intravascular diseminat consecutive), hipertensiune arterial (putnd
precipita un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral), tahicardie, aritmii cardiace,
transpiraii profuze (cu risc de deshidratare i hiponatremie accentuat de ingestia de ap
nemineralizat) ce-l conduce pe utilizator la ingestia unor cantiti mari de lichide, potenial
indiciu de identificare a consumatorului.
Dup 4-8 ore de la consum apar oboseal sever, mers greoi, anorexie, bruxism, cu
depresie progresiv ce atinge maximum n 2 zile, disprnd la circa 5 zile de la consum,
asociind tulburri de concentrare.
Rar, au fost raportate cazuri de anemie aplastic i/sau purpur trombotic
trombocitopenic.
Afectarea hepatic este frecvent ntlnit la consumatorii cronici, datorndu-se att
toxicitii directe, ct i creterii sensibilitii hepatocitare prin episoadele de hipertermie.
Mai apar acnee, i rar, rabdomioliz i CID i cel mai sever, tulburri de memorie
evolutive (consumul timp de 2 sptmni se manifest precoce cu tulburri de memorie
vizual i verbal), ce pot aprea chiar i la 7 ani de la consum.
- asocierea cu alcool produce aritmii cardiace
in prezent sint folosite amestecuri de MDMA cu: DA metilendioxiamfetamina (love drug),
MDEA metilendioxietilamfetamina (Eve), 2-CB feniletilamina (Nexus), testosteron, cafeina,
paracetamol, efedrina
Kath-ul
Provenind din planta Catha Edulis, drogul verde,
arbust asemntor celui de ceai, ce crete la altitudine, face
parte din cultura i viaa cotidian a musulmanilor din Arabia
de sud vest i Africa Oriental (Arabia, Yemen, Somalia,
Etiopia).
Frunzele sale, cu gust amrui intens, uneori fiind
amestecate cu semine de mac, sau chiar Coca-Cola pentru a
scdea senzaia dezagreabil, snt mestecate, avnd efecte
plcute, stimulante, euforice, datorate alcaloizilor coninui n
concentraii de 7 20%, n special catina i catinona. La
194
UMF Carol Davila
nceput subiectul simte o stare de bine, de absen a suferinelor, uit de griji i foame,
euforia accentundu-se progresiv, cu o avalan de idei i amintiri, cu uurin a gesturilor i
vorbirii, putnd atinge manifestri de intensitate psihotic, asociate tahicardiei,
hipertensiunii arteriale, ileusului paralitic, anorexiei, stomatitelor i midriazei. Pot aprea
acte de bravur n amor, definitivate prin ejaculri spontane fr orgasm, consumul cronic
conducnd spre impoten. Efectele snt nlocuite de depresie, oboseal i insomnie.
GHB - gama hidroxy butyrate
Substan inclus n cadrul drogurilor recreaionale, cu aciune mixt, stimulant,
sedativ (n special pe centrul respirator), euforizant, stimulent a musculaturii i
potenatoare a activitii sexuale - afrodisiac, cunoate un boom al rspndirii i
consumului n cluburile rave (Georgia Home Boy, liquid ecstasy) n ultimul deceniu i
datorit posibilittilor largi de sintez - din precursori banali.
Iniial a fost folosit ca inductor anestezic, fiind abandonat rapid datorit
numeroaselor interaciuni cu celelalte anestezice i datorit reaciilor adverse, n Europa
fiind indicat limitat n tratamentul adjuvant al insomniei, narcolepsiei (scznd numrul
episoadelor cataleptice, precum i al halucinaiilor hipnagogice), dar i n tratamentul
dependenei de alcool i opioide. GHB a fost introdus n tratamentul dependenei de
substan, n special n alcoolism, bazndu-se pe capacitatea sa de a scdea anxietatea, de a
crete starea de bun dispoziie i, mai ales, de a reduce cravingul pentru alcool, dar si in
tratamentul adjuvant n sevrajul la alcool i n tratamentul dependenei de heroin,
metadon, benzodiazepine, cocain i cannabis.
GHBul i-a gsit un public aderent n slile de body-building unde este folosit ca
dopant n scopul creterii masei musculare (avnd efect de cretere a STH-ului i de ardere
a depozitelor lipidice), dar din pcate recent a cptat tristul renume de date rape drug,
drogul violului (3% din cazurile de viol facilitate de administrarea unei substane),
facilitndu-l datorit uurinei de administrare (lichid clar, pudr alb sau tablete extrem de
uor dizolvabile n buturi alcoolice), strii de euforie i relaxare indus victimei, scderii
capacitii de opoziie i amneziei consecutive, fcnd din victim un martor necredibil,
nlocuind ketamina, lorazepamul, zopiclona, rohypnolul i flunitrazepamul (evident alcoolul
ramne preponderent 41% din cazurile de viol asociate unei intoxicaii), droguri uzual
ntlnite n nfrngerea rezistenei victimelor violurilor.
Clienii cluburilor dance l apreciaz pentru efectul euforizant iniial, dar i pentru
relaxarea muscular perceput ca plcut dup consumul de ecstasy.
Efectul apare n 10-20 de minute, meninndu-se circa 4 ore, n cazul dozelor mari, n
special n asocierea cu alcoolul, cu risc de greuri, vrsturi, vertij, hipotensiune,
bradicardie, hipotermie, hiporeflexie i mioclonii (agitaie i opoziie la stimulare, de
exemplu la intubare oro-traheal, descris ca un nottor ce se neac), chiar convulsii
tonico-clonice, com de scurt durat, existnd riscul decesului
6. Sedative
Medicamente psiholeptice (deprimante), downers, sedative, hipnotice, anxiolitice,
neuroleptice, antiparkinsoniene, dei difer mult ca mecanism de aciune, ritm de absorbie,
metabolism, distribuie n organism, la o anumit doz i durat de uz, ele toate snt
capabile s produc efecte similare de intoxicaie i dependen.
Exista dou patternuri de dezvoltare a dependenei i abuzului.
n unul, persoana obine la nceput substana psihoactiv prin prescripie medical pentru tratamentul
insomniei sau anxietii, dar gradual crete doza i frecvena de administrare, de la sine. Persoana
continu s justifice uzul pe baza tratrii simptomelor, dar comportamentul de cutare a substanei
(unul dintre criteriile de baz ale dependenei) devine remarcabil, iar subiectul poate merge la diveri
medici cu scopul de a obine suficiente provizii de substan. Tolerana, de asemenea, poate atinge
niveluri apreciabile, doze de 100 mg de diazepam ajungnd s produc o sedare redus. Pacienii care
continu s ia medicamente pentru o indicaie legitim, de exemplu anxietate cronic, nu dezvolt de
obicei simptome care s satisfac criteriile pentru dependen, ei nefiind preocupai de procurarea
substanei, iar uzul ei nu interfereaz ndeplinirea rolurilor sociale i profesionale, uneori medicaia
fcnd activitatea cotidian posibil n condiii de normalitate. Totui, dezvolt dependen fizic n
sens farmacologic, deoarece poate rezulta un sindrom de abstinen la oprirea brusc a administrrii.
Un al doilea pattern de uz, mai frecvent, care duce la dependen, implic adolesceni sau tineri care
fac uz de substane obinute ilegal, avnd drept obiectiv iniial obinerea unor senzaii plcute. De
asemenea, aceste substane snt asociate frecvent cu opiaceele, pentru a intensifica euforia sau
pentru a contracara efectele stimulante ale cocainei sau amfetaminei. Folosirea lor ca excipieni
195
UMF Carol Davila
pentru alte droguri mai puternice (heroin, cocain, amfetamine) poate conduce la instalarea
dependenei independente de substana de baz administrat.
Intoxicaia medie se traduce clinic prin incoeren ideo-verbal, alogie, labilitate

dispoziional, familiaritate inadecvat, intruzivitate, hipersexualitate, dizartrie, mers
nesigur, incoordonare motorie, nistagmus lateral, hipoprosexie, hipomnezie, momente de
black out, cu amnezia datelor i evenimentelor recente. Intoxicaia sever asociaz ideaie
delirant, manifestri halucinatorii, stare confuzional cu stupor, sopor, chiar com.
Sevrajul apare relativ precoce (6-7 ore de la ultima administrare), cu manifestri de
intensitate medie: tahicardie, transpiraii, greuri, tremor grosier al minilor, limbii i
pleoapelor, iar la doze zilnice mai mari de 100 de mg de diazepam pot aprea crize de
grand mal la stoparea consumului, reducerea activitii hipnice, disforie, anxietate, agitaie
psiho-motorie, iluzii, halucinaii, ideaie delirant, ce se accentueaz progresiv timp de 4-5
zile, cednd treptat n 2-3 sptmni.
Hipnoticele barbiturice
DML este de 1,5 - 3 g pentru cele cu aciune scurt, sau pentru fenobarbital de 10g.
Se instaleaz o faz precomatoas, de beie barbituric de circa 30 de minute, cu dizartrie,
confuzie, dezinhibiie, euforie, schimbare de personalitate, labilitate emoional, urmat de
pierderea cunotinei, cu somn anestezic superficial (rspunde la stimuli puternici, dup
care readoarme), calm, cu hipotermie, deprimarea respiraiei (hipoventilaie i scderea
motilitii traheo-bronice cu riscul bronhopneumoniei consecutive) i circulaiei (cu
hipotensiune arterial sever), uneori cu insuficien renal acut; la doze de 20 de ori mai
mari dect cea terapeutic, pot aprea la ore de la ingestie rigiditate, hiperreflexie, clonus,
Babinschi pozitiv; se citeaz i apariia unor leziuni buloase ale pielii cu necroza glandelor
sudoripare.
Decesul se datoreaz edemului cerebral sever, colapsului vascular, insuficienei
respiratorii sau complicaiilor pulmonare, examenul anatomo-patologic identificnd cianoz,
edem i staz viscerale, bronhopneumonie, leziuni nespecifice hepatice, miocardice i
renale, precum i resturi de tablete n coninutul gastric.
Toxicomania (barbiturismul), implic, datorit instalrii fenomenului de toleran,
consumul unor doze cotidiene de 1,5 g, la care apar tulburri de somn, cu episoade de
somn paradoxal prelungite, cu vise agitate i coninut dezagreabil, tulburri mentale
(datorate bradipsihiei, hipomneziei, strii confuzive), tulburri de judecat, idei paranoide,
nendemnare (aspect ntng), ataxie, dizartrie, hiporeflexie, nistagmus, diplopie, strabism,
tremor, acnee, parodontoz; intensitatea extrem a acesteia este atins prin manifestri de
rang psihotic (halucinaii vizuale, confuzie sever, dezorientare, delir).
Sevrajul poate cuprinde manifestri uoare ca anxietatea, discret agitaie psihomotorie, anorexie i grea, dar se poate ajunge la vrsturi, hipotensiune, pirexie, tremor,
dezorientare, halucinaii, oarecum asemntor cu tabloul clinic din delirium tremens. Un
semn sever i de prognostic nefavorabil l reprezint crizele comiiale, datorate perturbrii
pragului convulsivant al sistemului nervos.
7. Steroizii anabolizani
Steroizii anabolizani snt considerai substane dopante (prin efect miotrofic,
pozitivarea balanei azotate, stimularea creterii n nlime, accelerarea calcifierii oaselor,
scderea timpului de recuperare, creterea eritropoezei) alturi de multe alte clase de
substane, ca hormonii tiroidieni, hormonul de cretere, somatomedine C, insulin like
growth hormone, insulina, amfetamine, efedrin, substane beta adrenergice,
gamahidroxybutyratul, laxative, diuretice, opiod agonist-antagonist (Nubain), eritropoietin.
Unele scenarii, deloc fanteziste, apreciaz c deja se practic dopingul genetic, constnd in
manipulare genic, gene a cror exprimare este accentuat sau sczut, cu sinteze anormal
de mari de factori de cretere, cu scderea lipogenezei etc.
Sintetiznd, alaturi de anabolizante, substanele dopante folosite, obinem o clasificare util:
1. Stimulante
o
amfetamine i efedrin au fost identificate n 3,3-3,9% din cazurile de dopaj (stimuleaz SNC-ul,
aparatul cardio-vascular, crete metabolimul acizilor grai i al glicogenului) cresc rezistena,
fora, scad timpii de reacie, scad oboseala, cresc tonusul psihic, agresivitatea. Ca efecte adverse
frecvente apar constant tahicardie, aritmii, palpitaii, hipertensiune, nervozitate, iritabilitate,
agitaie, insomnie, convulasii, hipertermie.
196
UMF Carol Davila
cafeina concentraii urinare mai mari de 15 mg/l scade ameeala, crete rezistena (doze de
3-13 mg/kg n cursele atletice de anduran), crete contractilitatea muscular, stimulare
central, crete eliberrile adrenergice, crete metabolizarea acizilor grai. Ca efecte adverse
frecvente apar constant tahicardie, aritmii, palpitaii, hipertensiune, nervozitate, iritabilitate,
diurez crescut cu risc de tulburri hidroelectrolitice.
2. Hormoni peptidici
o
hormon de cretere- crete masa muscular i rezistena. Ca efecte adverse apar comportament
agresiv, depresie, psihoz, intoleran la glucoz, hiperlipidemie, hipotiroidism, acromegalie,
gigantism
o
eritopoietin crete hematocritul i concentraia eritrocitar de hemoglobin. Ca efecte adverse
apar deficit de fier, hipertensiune, convulsii, tromboze, accidente vasculare cerebrale sau
coronariene prin creterea vscozitii sangvine
o
gonadotrofin corionic crete secreia de testosteron i stimuleaz reluarea secreiei celulelor
Leydig, suprimat dup administrarea de doze mari de hormoni androgenici. Frecvent apare
ginecomastia.
o
corticotrofin stimuleaz secreia suprarenalei. Ca efecte adverse apar hipertrofie cardiac,
hipertensiune, retenie lichidian, tulburri electrolitice, sindrom Cushing, insuficien adrenergic
acut a oprirea brusc a administrrii
o
Gonadotrofine
3. Beta-blocante mbunzesc performana n condiiile efortului anaerob cnd este necesar control i
calm, scznd tremorul i micrile involuntare, ca i prin efectul bradicadizant favorizeaz posibilitatea efecturii
tragerii ntre 2 bti cardiace tras cu arcul, tir. Frecvent apar oboseal, letargie, bradicardie, hipotensiune,
impoten, bronhospasm.
4. Alcoolul - n doze mici scade tremorul
5. Beta2 agonitii este permis folosirea aerosolilor de terbutalin, albuterol i Salmeterol, dar nu i pe
cale oral sau injectabil efecte stimulante
6. Diuretice folosite pentru a atinge greutatea categoriei prin pierdere lichidian, pentru a realiza o
diluare a urinei pentru a nu fi detectate alte substane. Acetazolamida este folosit pentru a scdea efectele
adverse ale pregtirii la altitudine, dar i pentru c scade eliminarea unor substane. Apar tulburri hidroelectrolitice, deshidratare, crampe musculare, grea, tulburri ale termoreglrii.
7. Ageni de mascare clasic, probenecidul ce scade eliminarea androgenilor, compui ce prin
alcalinizarea urinei scad eliminarea amfetaminelor cu rezultate variabile sunt folosii diveri adulterani
8. Droguri ilegale
o
197

Toxicologie Generala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toxicologie Generala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

se calculeaza dupa formula Young astfel:

sau formula lui Clarck:

Toxicitatea depinde de caracteristicile toxicului (structura chimica, proprietati fizice,

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

-tetraetil de plumb>>trietil de plumb

Taboul clinic in intoxicatii. In starea de intoxicatie organismul poate sa prezinte:

Reactiile organismului la substante toxice in concentratii neletale

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

- n intoxicatia cu met-hemoglobinizante sngele se va recolta n flacon nchis

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

substanta alba cristalina, amorfa, fara miros si fara gust.

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

gazele de esapament contin 7% CO daca motorul functioneaza in ralanti; o metoda de

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

- bronhospasm + edem pulmonar,

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

- dupa intrare in functiune a mecanismelor de meta-bolizare si eliminare, curba alcoolemiei

unde rata de eliminare (dC/dt) depinde de rata maxima de eliminare (V max),

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

-tulburari renale (insuficenta renala, precipitate de acid oxalic-in supravietuiri mai

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

unghiei auricularului lung ce devine "linguria" cocainomanului,

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

arsuri ale buzelor (starea de high cu igara uitat aprins).

Obiecte sugestive pentru consumul cronic

Toxicomanul are n buzunare n mod curent, n

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

Examenul de la faa locului (mrturii, tipul obiectelor ce constituie paraphernalia,

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL

UMF Carol Davila

CURS DE MEDICIN LEGAL