Cercetari de biologie, ecologie

si combatere integrata a daunatorilor castanului

comestibil
Drd. Ing. Melania OLTEAN
Conducator de doctorat : Prof. Univ. Dr. Teodosie PERJU
Domeniul : Protectia plantelor
Universitatea de stiinte agricole si medicina veterinara Cluj Napoca
Facultatea de agricultura

Ramura de baza a agriculturii, cultura pomilor fructiferi este importanta in

primul rand pentru valoarea ridicata a fructelor, dar si pentru alte multiple semnificatii,
printre care se pot cita: purifica aerul de praf, fum, diferiti poluanti, sporeste cantitatea de
oxigen, atenueaza extremele climatice, micsoreaza viteza vanturilor. Plantatiile de pomi
fructiferi mai contribuie la conservarea solului prin protectia antierozionala, impiedica
alunecarile de teren, etc.
Tara noastra ofera conditii ecologice optime pentru dezvoltarea pomiculturii,
situindu-se la limita nordica de cultivare rentabila a unor specii iubitoare de caldura. De
asemenea dispunem de zone naturale cu microclimat favorabil pentru cultivarea pomilor
din categoria nucifere: nuc, alun, castan comestibil.
Castanul indigen Castanea sativa Miller, este o planta tipica zonei
fitoclimatice a castanului si vegeteaza de la limita superioara a maslinului, ocupand zona
vitei de vie, pana la zona stejarului si fagului.
Specie indigena, la noi in tara, castanul este intalnit atat in stare spontana, cat
si cultivat.
La noi in tara se afla in doua zone: zona subcarpatica a Olteniei: Tismana,
Polovraci, Horezu, Brosteni, Gureni, Hobita etc., si in Maramures: Baia Sprie, Tautii de
Sus, Ferneziu, Baia Mare, Cicarlau, Seini, Baita, Somcuta Mare, Berchez etc.
In conditiile pedoclimatice ale depresiunii Baia Mare, caracterizate printr-un
climat temperat continental, cu influente subatlantice, cu o temperatura medie
multianuala de 9 0 C, , cu media multianuala a precipitatiilor de 976 mm, castanul
comestibil gaseste conditiile prielnice de dezvoltare.
Castanul cu fructe comestibile mai este cunoscut sub numele de; castan dulce,
castan bun sau castan nobil si are o dubla importanta economica, una de specie pomicola,
iar cea de-a doua ca specie forestiera.
Castanele sunt un produs natural sanatos, fiind deosebit de apreciate. Se
consuma fierte, prajite sau sub forma de preparate (pireu de castane, faina de castane,
crema de castane).
Lemnul este dens, dur, elastic, rezistent la putrezire, motiv pentru care este
cautat in industria navala.

Castanul sursa de promovare si diversificare a activitatii rurale

Politica dezvoltarii rurale prin diversificarea activitatilor la sate si gasirea de
noi resurse pentru venituri neagricole, in tarile membre ale Uniunii Europene, stimuleaza
si sustine initiativele privind valorificarea castanelor si lemnului de castan.
In cadrul proiectului international CASCADE, cu cercetari multidisciplinare,
vizand elaborarea unei strategii pe termen lung, pentru conservarea resurselor genetice
ale castanului(Villani, F. Si Eriksson, G., 1999) s-au manifestat doua obiective:
Restauraea codrilor de castan;
Protejarea plantatiilor de castan.
Daunatorii castanului comestibil
Pe langa agentii patogeni, castanul comestibil are si daunatori, o atentie
speciala merita Increngatura Artropode, Clasa Insecte, cu Ordinul Coleoptere si Ordinul
Lepidoptere.
Daca pana in prezent s-au intreprins numeroase cercetari asupra bolilor la
castanul comestibil si in special al cancerului de scoarta al castanului (Cryphonectria
parasitica), boala care omoara plantatiile de castan, o atentie deosebita trebuie
acordata si daunatorilor castanului comestibil, care pot provoca daune insemnate
reducand productia de castane, sau lemn. De asemenea pot sa fie vectorii in
raspandirea ciupercilor.

Cariul lemnului(Xyleborus dispar), este polifag,face parte din Ordinul Coleoptere,
Fam. Scolityde;

Gargarita castanelor(Curculio elephas sau Balaninus elephas) este din categoria
fitofage, Curculionide, Ordinul Coleoptere;

Viermele castanelor (Laspeyresia splendana), face parte din Ordinul Lepidoptere;

Molia fructelor de castan comestibil (Pammene fasciana L.), face parte din
Ordinul Lepidoptere;

Viespea frunzelor de castan (Dryocosmus curiphilus);

Inelarul (Malocosona neustria) este un lepidopter;

Omida parosa a stejarului-( Lymantria dispar)- este un lepidopter;

Cotarul verde (Operoptera brumata) apartine Ordinului Lepidoptere, Fam.
Geometridae;

Cotarul brun(Hibernia defoliaria)- apartine Ordinului Lepidoptere, Fam.
Geometridae;

Sfredelitorul ramurilor (Zeuzera pyrina) lepidopter;

Sfredelitorul tulpinilor (Cossus cossus);

Carabusul de mai (Melolontha melolontha),;

Paduchele din San Jose(Quadraspidiotus perniciosus);

Paduchele frunzelor de castan ( Pterochlorus longipes Duf.;

Cariul lemnului (Anisandrus dispar);

Sobolanul de apa (Arvicola terrestris);
Alti daunatori: pasarile gaita (Garrulus glandarius), cotofana (Pica pica), mierla
neagra (Turdus merula), Ciocanitoarea pestrita mare (Dendrocopus major), iepurele
(Lepus europeus), misytretul (Sus scrofa ), cerbul( Cervus elephus), capriorul
(Capreolus capreolus), parsul (Glis glis), veverita.

Studierea celor mai importanti daunatori ai castanului comestibil gargarita

fructelor de castan, precum si viermele fructelor de castan vor face obiectul tezei de
doctorat.
Masuri generale de combatere a daunatorilor
a) mijloace silvoculturale;
b) masuri genetice, care se refera la crearea de soiuri si biotipuri rezistente si
tolerante la diferite boli sau laatacul daunatorilor;
c) mijloace mecanice- omizitul- aplicarea pe tulpina pomilor a braielor capcana sau
inele cleioase, cursele luminoase si colorate;
d) mijloace biotehnice care cuprind un tip de bioterapie care se refera la metoda
microbiologica prin instalarea in castani a unor cantine si cuiburi artificiale pentru
hranirea pasarilor, utilizarea entomofagilor pentru unii daunatori care consuma
insecte printre care: paduchele din San Jose, omida paroasa a stejarului, inelarul,
etc.
e) Mijloace chimice- Limitarea populatiilor de daunatori vegetali sau animali prin
tratamente chimice se face prin respectarea normelor de securitate, a protejarii
familiilor de albine si animalelor, precum si prin luarea masurilor ce se impun
pentru protectia mediului inconjurator.