Andorra

Denumirea oficială: Principatul Andorra

Capitala: Andorra la Vella (l6.000 loc.)
Limba oficială: catalana
Suprafaţa: 465 km2
Locuitori: 7l.000 (l53 loc./km2)
Religia: catolicism 99%
Moneda: francul francez şi peseta spaniolă
Forma de guvernământ: monarhie
Ziua naţională: 8 septembrie

Geografia: A. este situată în Europa de Sud-Vest, în munţii Pirinei. Limite:

Franţa (N) şi Spania (S). G. fizică: A. este o ţară muntoasă, în bazinul
superior al râului Valira, din bazinul fl. Ebru. Cele mai joase văi sunt de 900
m iar cele mai înalte puncte: Pic de Serrere (l9l0 m) şi vf. Coma Pedrosa
(2975 m) sunt situate în NV. Terenul păstrează urmele glaciaţiunii
cuaternare: lacuri glaciare, circuri glaciare. Clima: este aspră, iarna se
produc avalanşe. Precipitaţii bogate. Floră şi faună: 25% din terit. A. este
acoperită de păduri de pin şi pin negru; pajişti alpine. Faună (monumente
ale naturii): capra neagră şi cocoşul de munte. Populaţia: andorrani
(30%); spanioli (55%), francezi. Concentrarea pop. pe văile apelor. Rata
natalităţii: l2‰ a mortalităţii 4‰. Rata pop. urbane: 63%. Resurse şi
economie: Economia se bazează pe dezvoltarea serviciilor: turism
dinamic, activitate financiară intensă; taxe vamale reduse. Ind.: mici
întreprinderi textile, de ţigarete; prelucrarea lemnului. Agric. pastorală; se
cultivă mici loturi de grâu, orz, secară, tutun, viţă de vie, cartofi. Creşterea
bovinelor şi ovinelor. Transporturi şi comunicaţii: A. are un trafic
turistic intens şi o infrastructură adecvată: vehicule; nu are căi ferate.
Oraşe: Les Escaldes, Sant Julia de Loria. Istoria: A. se dezvoltă la sudul regatului
franc (carolingian), ca principat autonom. În sec. X A. este disputată de
spanioli şi francezi (episcopii spanioli de Urgel şi conţii de Foix, care vor
deveni regi în Navarra). Din l607 conducerea va fi exercitată de capii
statului francez. Până în l982 A. plătea o taxă simbolică (questia) Franţei şi
episcopului de Urgel (Spania). În l982 se alege prima oară un parlament
naţional şi în l993 se aprobă prin referendum o nouă Constituţie, care
stabileşte un regim parlamentar şi intrarea A. în ONU. A. are uniune
poştală cu Franţa şi Spania. Statul: este co-principat autonom, conform
Constituţiei din l993. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul
General; cea executivă de delegaţii permanenţi (reprezentând pe
preşedintele Franţei şi pe episcopul de Urgel) şi de un cabinet (Consiliul
Executiv), numit de Consiliul General. Partide: P. Democratic al A. (f. l979 nelegalizat
d.p.d.v. juridic).