TRANSILVANIA

SCURT ISTORIC:
1141 incepe colonizarea saseasca in zona de SE = sibiu brasov
Secui colonizeaza harghita si covasna
1244 apogeul invaziei tatare. Nu se mai pastreaza arhitectura de zid anterior acestei date
1244 1517: arhitectura medievala in transilvania. Ulterior renastere si baroc.
Sasii de religie catolica intre 1141 1517 (debutul reformei). Dupa 1517 devin lutherani
FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA:
A. perimetrale oraselor ( civitas ) care erau singurele care aveau dreptul
sa si le cladeasca
B. puncte fortificate in zona rurala:
- cetatea taraneasca: constructie fortificata aflata in afara asezarii, de
obicei intr-o zona cu relief mai inalt. Nu a functionat din cauza dificultatii de a
evacua intreaga asezare in caz de atac intr-o incinta aflata la distanta de sat.
- biserica fortificata: centrul de greutate al asezarii, aflat in mijlocul
acestei. Usor de folosit in caz de atac, devine formula uzuala in Transilvania
- locuinta fortificata: prezinta dispozitive de aparare proprii tip turn donjon
CATEDRALELE ROMANO-CATOLICE DIN ORASELE TRANSILVANENE
Datorita dreptului de a construi fortificatii perimetrale in oras, bisericile nu
mai necesita fortificatii proprii. Accentul in crearea lor cade pe functia de reprezentare
astfel punandu-se mare pret pe decoratie. Nici una din catedralele pastrate dupa 1244 si
finalizate inspre 1500 nu sunt pure din punct de vedere stilistic. In orase constructia
marilor ansambluri a fost aprox intre anii 1350-1500 iar durata mare a santierului a
genrat imbinari stilistice intre romanic, gotic si uneori chiar renastere.
Tipuri spatiale de biserici orasenesti:
1.

2.

SALA: o incapere cu deschidere mare si latime mica, formula

preferata de mediul rural unde mijloacele de finantarea a
bisericii erau reduse, modeste. Aveam deci, o singura nava
incheiata cu o zona de cor si altar tratat continuu. Mai puteau
fi prezente sacristia(haine si obiecte de cult) pe latura de N.
Foarte rar intalnite si la oras unde se fac demersuri inspre
tipuri spatiale mai complexe.
BAZILICAL: patrunde in Transilvania prin intermediul
calugarilor cistercieni, ramura disidenta a benedictinilor care
urmareau intoarcerea la respectarea regulilor Sf. Benedict,
principii de comportare conform dogmei, intoarcerea la
austeriatea originala. Refuza decoratia excesiva acceptand

numai capitelurile vegetale. Se raspandeste rapid in zona de

S, NE a Transilvaniei. Primele bazilici apar in jurul anului
1350.
Exemple de bazilici orasenesti:

Alba Iulia Sf. Mihail. Santierul incepe in 1246 cu 3

nave, cea centrala suprainaltata si colateralele mai joase. 1300
biserica era inchisa perimetral cu zona altarului. Din dorinta
de a reflecta in constructia bisericii noul gust al vremii se
decide demolarea altarului si corului si inlocuirea lor cu nisete
constructii specific gotice. Asfel obtinem alaturarea a doua
faze importante in acesta biserica. De la transept inspre V
avem o constructie romanica si de la transept inspre E se afla
una gotica, astfel obtinandu-se o impuritate stilistica specifica
bisericilor transilvanene. Acoperire in sistem legat, o travee
patrata principala ce corespunde la doua travei secundare ale
colateralelor.

Sibiu Biserica Sf. Maria/ Evanghelica: constructia

incepe pe o formula bazilicala cu 3 nave, colateralele fiind
foarte inguste, iar nava centrala extrem de lata boltita pe ogive
simple, turn de vest de mari dimensiuni si nartex la vest.
Inceputa la sfarsitul romanicului prezinta tehnici de
constructie romanice dar interioare gotice. Astfel se doreste
upgradarea sa la preferintele gotice care inclina inspre
unificarea spatiilor si cladirile tip hala, unde colateralele au
aceeasi inaltime cu nava principala. S-a construit o tribuna
peste colaterala sudica si s-a inaltat un spatiu boltit la aceeasi
cota cu nava principala si s-a acoperit in frontoane. In proiect
colaterala nordica urma sa fie transformata la fel dar s-a
renuntat la proiect. Astfel avem o suprapunere de etape
biserica fiind jumatate bazilica, jumatate hala in urma
adaptarilor de pe parcursul santierului.

Sebes Biserica evanghelica: constructia gotica ce

inlocuieste altarul si corul gotic se amplifica introducand o
structura tip hala diferit de nava principala in sistem bazilical
producand un efect spatial total diferit, neexistand o separatie
intre nave sau o ierarhizarea a spatiilor. Corul gotic se
contrage pe lungime creand in plus un efect dinamic de
adancime.jumatatea vestica a catedralei este romaniaca
bazilicala si cea estica este gotica tip hala
3.

HALA: trei nave delimitate prin siruri de stalpi si cu boltirile

la acelasi nivel. Tendinta a goticului european de a unifica
spatiul. Tip specific spatiului german si Europei Centrala.

Exemple de biserici tip hala:

Cluj Sf. Mihail: hala gotica boltita in sist de plasa

specific goticului tarziu si cu sistem structural apartinand
goticului timpuriu. Anomalii multiple la modalitatea de
racordare a peretilor oblici ai altarului si corului. Proiectat cu 2
turnuri, ajunge sa aiba numai unul.

Brasov Biserica Neagra ( 1385 - a doua jum. sec.

15): halle cirche cu sistem de boltire baroc, refacut ulterior,
care nu se ia in considerare la incadrarea stilistica. Decoratie
interioara mai bogata decat la alte biserici gotice dar nu se face
pasul inspre dematerializarea peretelui exterior sau la
desprinderea contrafortilor de corpul bisericii pentru a crea un
arc butant si nu se duce la extrem elansarea pe verticala. Nu se
ajunge la deplinatea manifestarii stilistice prezente in occident
si se simt continuu reminiscente ale arhitecturii romanice.
BISERICILE FORTIFICATE IN TRANSILVANIA:
Biserica fortificata este un ansamblu complex si nu numai corpul propriu zis la
bisericii. Compusa din ferula (corespondent ortodox al pronaosului), nava (naos) altar,
transpt( corespunzator absidelor laterale), cor, sacristie. D.p.d.v. decorativ sunt un
amalgam de stiluri, ele fiind incepute in general in maniera romanica si terminate
gotic. Ex. Meghinda, biserica romanica la exterior, gotica in interior si cu un portal
renascentist pe latura de nord). Indeplinesc multiple functii:
a. functia religioasa: este indeplinita de biserica propriu-zisa aflata in centrul
ansamblului. Au ca model arhitectura de zid romanica/ gotica din Occident. Exista
trei tipuri spatiala folosite in constructia acestora:
1. SALA: o singura incapere, o nava incheiata cu o zona de cor si de altar
tratata continuu. Ex. Buzd 1536
2. BAZILICA: diferentierea spatiului interior si ierarhizarea lui in functie de
importanta navei prin inaltimea superioara a celei centrale si coborarea
colateralelor. Prin cota mai joasa a acoperisului acestora din urma se
asigura stabilitatea structurii navei mai inalte si luminarea spatiului interior.
Cu sau fara turn (unul sau doua) pe fatada vestica. Ex: Cisnadioara 1223
prezinta un cor patrat specific romanic, limbaj decorativ foarte sobru si
atentie concentrata asupra portalurilor si ancadramentelor la ferestre. Un
singur turn (initial erau prevazute doua, vizibil in plan) si un drum de straja
inclus in zid si descoperit
3. HALA: plan identic cu cel bazilical dar cu diferentieri intre inaltimile
navei. Aici nu se mai face distinctie intre importanta spatiile, toate sunt
acoperite la aceeasi cota urmarindu-se tendinta de unificare a spatiului,
caracteristic goticului central european. Ex. Biertan (1490-1522)

b. functia comemorativa: elementele interioare de dcor aduc aminte de evenimente

semnificative pentru comunitate, de momente importante. Ex. Panouri cu numele
membrilor comunitatii care au fost deportati, care au decedat in razboaie, care au
fost in pelerinaj in Ierusalem si au adus covoare. din orasul sfant care impodobesc
biserica.
c. functia de reprezentare: comunitatea isi investeste toatye mijloacele materiale in
constructia ansamblului bisericesc si a fortificatiilor fiind o marca a statutului
asezarii, a conditiei economice a membrilor comunitatii.
d. functia defensiva: prezenta in doua ipostaze, prima a constructiilor de aparare
perimetrale (ziduri, turnuri etc.), iar cea de-a doua este fortificare cladirii bisericii.

Sistemul de aparare perimetral (sistemul major ce inconjoara biserica):

este compus din drum de straja cu crenel(plinul) si merloane(golul de
tragere) si guri de aruncare pentru a proteja zona de baza a zidului,
turnuri, dispozitiv de intrare cu hersa (grilaj ce gliseaza peste intrare) si
barbacana. Drumul de straja poate fi taiat in grosimea zidului, construit
pe arcade, din lemn in consola pe zid, inclus intr-un sistem de boxe ce
acopera zidurile de incinta unde se depoziteaza alimente si sunt
amenajate spatii de adapost in caz de atac (prejmer). Turnurile sunt
detasate de zid pentru a permite supravegherea la 360 de grade a
zidului. Ex. Dealu Frumos turnuri cu forma foarte neregulata pentru a
permite focul incrucisat cu arme de mici dimensiuni. Barbacana este o
zona de filtru detasata la intrare ce are ca scop prinderea inamicului
intr-o zona stransa cu posibilitati minime de manevra, protejand deci
accesul in ansamblu. Aceste sisteme erau proiectate pentru a rezista
atacurilor cu artilerie usoara. Pe timp de pace aceste sisteme primeau
alte roluri, intregul complex fiind implicat in viata orasului.
Elementele de fortificatie a bisericii (sistemul minor ce apara biserica
propriu-zisa): extrem de elaborate fata de bisericile orasenesti,
majoritatea elementelor exterioare avand ca scop principal protejarea si
apararea incintei. Prezinta turn pentru supravegerea la 360 de grade a
zonei din jurul bisericii, drum de straja si guri de aruncare si tragere fie
inglobate in pod, fie detasate. Interiorul bisericii este destinat cultului in
sens functional si estetic.

RENASTEREA IN TRANSILVANIA
Renasterea transilvaneana debuteaza la inceputul sec XVI cu un decalaj de 100 de ani fata de
Italia, centrul dezvoltarii stilului. Departarea de acesta si problemele Ungariei cu turcii dupa
1526 rup contactul Transilvaniei cu zona in care formele renascentiste sunt creata. Astfel
elementele caracteristice ale curentului sunt receptate filtrat prin intermediul spatiului central
european, a zonei de nord, a Ungariei si a tarilor germanice. Aceste caracteristi se grefeaza pe
cu totul alte coordonate decat cele de origine si se suprapun peste o traditie medievala foarte

puternica. Curentul aduce cu sine un echilibru intre puterea laica si cea religioasacare se
manifesta in aparitia de programe de arhitectura specifice.
PROGRAMELE DE ARHITECTURA RENASCENTISTE:

locuinta patriciatului (urban): patriciatul este patura sociala instarita

si fara titluri nobiliare. Acestia ajung sa concureze cu patura nobiliara si
doresc sa isi exprime statului folosind locuinta pe post de principal
mijloc de reprezentare. Casele sunt constructii medievale ca schema
generala peste care se suprapun elemente renascentiste ce fac trimitere
la Italia sau la antici. Practic, apar forme decorative renascentiste
grefate pe un fond in esenta medieval. Se mai utilizeaza si extinderea
etajului nobiliar peste spatiul public si sprijinirea lui pe coloane creand
un portic care adaposteste in perioadele de targ comerciantii.Ex. Casa
Haller Sibiu: este conditionata de tesutul medieval inspre o forma
compacta si o ocupare intensiva a parcelei. Pastreaza o ramasita a unei
foste locuinte turn. Elementele renascentiste sunt reprezentate pe fatada
principala de ancadramentele ferestrelor si cele ale cornisei si prin
elemente de confort al locuirii la interior.

locuinta nobilului castelul si curia (rural): castelul indeplineste

doua functiuni permanente simultan: cea de locuire si de aparare. Se
diferentiaza astfel de palat, care indeplineste doar functia de locuire, si
de cetate, locuita temporar si construita pentru aparare. Castelul in
Transilvania sec XVI este de doua feluri: castelul-cetate, caracterizat
prin rezolvarea la scara mare a fortificatiilor, proiectat pentru a face fata
atacurilor importante, si castelul-locuinta, unde functia de aparare este
atrofiata si destinata numai pentru revolte de mici dimensiuni din partea
taranilor de pe domeniu. In acest ultim caz, apar totusi turnuri de colt
dar isi pierd din caracteristicile specifice. Configurarea planimetrica
castelelor-locuinta este fie dezvoltata in jurul unei curti interioare
generand un plan dreptunghiular ce inchide curtea, dupa model italian
(ex. Iernut), fie avand un plan compact(ex. Sanmiclaus). Curia este o
locuinta nobiliara temporara gandita ca loc de administrare a
domeniului agricol. Rolul sau defensiv este foarte diminuat sau chiar
absent.

sfatul, casele breslelor si scolile (urban) sunt programe specifice

orasenesti ce subliniaza cresterea puterii laice in interiorul oraselor,
crestere provocata de noua mentalitate insuflata de renastere. Turnul
sfatului devine un simbol al acestei puteri nou crescute, la fel fiind si
sfatul ca sediu al puterii laice. Constructiile de acest gen vor tine cont
de conditionarile impuse de tesutul urban, cum ar fi parcele de mici
dimensiuni, utilizarea la maxim a acestora, dezvoltarea in jurul unei
curti interioare pentru iluminare si ventilatie. Astfel, schemele italiene
vor fi modificate si adaptate la conditiile zonei in care au fost aplicate.

La fel de importante sunt si casele breslelor care aveau un cuvant greu

de spus la nivelul conducerii oraselor.

programul arhitecturii de aparare (urban): este compus din

constructii ce venau sa completeze si sa modernizeze sistemele
defensive ale oraselor, nevoie impusa de evolutia si schimbarea
tehnicilor de lupta prin introducerea artileriei grea (1483: debutul
razboaielor franco italiene). Astfel la zidul cu turnuri detasate, menite
sa il protejeze pe intreaga deschidere, care era deja existent, I se adauga
un al doilea inel de fortificatii cu turnuri bastioane, platforme de
tragere, unde cota de calcare dintre cele doua ziduri era aceeasi cu cea
a turnurilor pentru manevrarea usoara a tunurilor si evacuarea eficienta
a gazelor produse de acestea. Acest nou sistem defensiv poarta numele
de schildmauer cu zwinger si putea bloca armatele ce strapungeau
primul zid intr-o zona stramta ce oferea posibilitatea la putine manevre
militare.

Programul religios(urban, rural): este extrem de sarac in

Transilvania. Finalizarea majoritatii marilor santiere inspre anul 1500
duce la declinul acestui program de arhitectura. Adoptarea reformei de
catre sasi duce si la adaptarea spatiilor de cult, acestia nefiind interesati
de crearea unui nou cadru prentru slujbele religioase ce sa raspunda
strict la cerintele noii lor orientari. Astfel se rezuma la excluderea
picturilor, altarelor secundare si imbracarea constructiilor in decoratie
renascentista peste monumentele romanico-gotice existente, neaparand
tehnici tipic renascentiste si facandu-se numai aluzii la modele italiene.
Ex. Biserica din Bistrita finalizata in perioada gotica, I se adauga in
renastere o fatada italiana, minimala. Capela bisericii din Alba Iulia de
pe latura sa de nord este de factura renascentista dar reprezinta o
interventie minimala

MOLDOVA
SCURT ISTORIC
1359 centralizarea ca stat sub Bogdan I (al doilea descalecat)
1350 1450: etapa cautarilor stilistice
1457 Stefan cel Mare vine pe tronul Moldovei
1450 1500: etapa cristalizarii stilului
1500-1600: rafinari ale stilului, influente din T.R si N Europei
Sec XVII etapa unicatelor
ETAPA CAUTARILOR STILISTICE

Aparitia primelor biserici. Momentul de alcatuire a modelelor pentru viitorul stil

moldovenesc, aparand doua tipuri de plan si doua forme de acoperire a spatiilor:
-

Biserica Sf. Nicolae din Radauti adaptarea unei constructii

romanice transilvanene la cultul ortodox. Utilizand unui model
bazilical, ea prezinta o nava centrala si doua colaterale pe post de
pronaos si naos. Este o bazilica falsa deoarece acoperirea se face
cu o singura invelitoare, dand la exterior impresia unei bisericisala. Prezenta la interior a unor galerii oarbe, folosite pe post de
tainita(loc de depozitare a obiectelor de valoare, accesul facanduse pe o scara elicoidala), creaza imaginea generala de ierarhizare a
spatiilor prin cote de acoperire diferite. Altarul este diferentiat atat
la nivelul planului cat si al volumetriei. Punct de plecare pentru
tipul de plan dreptunghiular.

Biserica Sf. Treime din Siret primul exemplu pastrat de

biserica pe plan trilobat triconc (triconc cu articulatie intre naos
si altar, treflat fara articulatie), model plecat direct din traditia
bizantina. Compusa din pronaos, naos, abside laterale, absida
altar, proscomidia (ofrandele folosite la impartasanie) pe latura
nordica si diaconiconul (carti de cult, imbracaminte preoteasca) pe
cea sudica. Ritmata si articulata pe suprafete mari cu firide oarbe.
Prima folosire a arcului in consola, element devenit caracteristic
pentru arhitectura religioasa moldoveneasca. Acest arc ce nu se
prelungeste pana la baza zidului printr-o pila, ci sta sprijinit in
consola pe piese de piatra oprindu-se la punctul de nastere a
boltilor. Acoperirea se in sarpanta dar cu evindentierea la interior
a unei bolti peste partea centrala a naosului.

ETAPA CRISTALIZARII STILULUI

Tipurile de plan, de structuri si de maniere de tratare a exteriorului dau nastere anumitor
imagini incadrabile in stilul moldovenesc ce se bazeaza pe modele obtinute in etapa cautarilor
stilistice.
Stilul este o suna de caracteristici comune unor opere dintr-o perioada delimitata de timp.
Cristalizarea stilului moldovenesc are loc in perioada domniei lui Stefan cel Mare care in urma
pacii incheiate cu turcii incepe sa construiasca un numar foarte mare de biserici. Urmand
vointa unui singur domnitor in crearea bisericilor, imaginile arhitecturale obtinute exprima
coerenta si unitate plecand de la modele anterioare.
Astfel biserica Sf. Nicolae din Radauti a generat urmatoarele biserici:
biserica Dolhestii Mari
biserica Sf. Nicolae, Balinesti
biserica Volovat
Fiecare dintre acestea prezinta un caracter propriu si formule noi, grefate pe schema stabilita
anterior care este comuna tuturor. Toate sunt create pe modelul planului dreptunghiular si sunt

incheiate pronaos (precedat de o absida in cazul bis. de la Balinesti), naos si absida altarului.
Functiunile sunt dispuse in acelasi fel, au aceeasi repartizare si aceeasi expresie in volum.
Acoperirea se face in bolta semi-cilindrica longitudinala sprijinita pe arce dublouri fie in
consola (Balinesti), fie prelungite pana la baza si adosate zidului (Dolhestii Mari, Volovat).
Pronaosul si naosul sunt cele cuprinse in corpul paralelipipedic, altarul fiind detasat si ca
acoperire si in volum. Tratarea fatadelor se face diferentiat pe trei zone: zona de soclu, de
camp din piatra sparta si de cornisa unde apar siruri de ognite.
Biserica Sf. Treime din Siret da nastere unei categorii de biserici printre care:
biserica Patrauti - (modeleaza spatiul interior si exteriori prin
acoperirea in bolta moldoveneasca)
biserica Voronet - ( pictura adaugata ulterior)
biserica Milisauti - (apar contrafortii in dreptul zidului dintre
naos si pronaos)
Ele sunt dezvoltate pe plan trilobat cu pronaos plasat in extrema vestica de dimensiuni
dreptunghiulare sau patrate, continuat cu un naos bordat de doua abside laterale si finalizat cu
absida altarului bordat de cele doua anexe. Proscomidia si diaconiconul au dimensiuni
variabile, putand fi uneori atrofiate considerabil. Se face o separare foarte stricta intre naos si
pronaos printr-un zid care prezinta un gol central, generand un anumit timp de volumetrie, una
alungita. Acoperirea este discontinua: o sarpanta peste naos si pronaos, apoi o turla peste
spatiul central al naosului si ulterior acoperirea altarului in forme variate. Se introduce astfel
un ax de compozitie vertical (turla) care in acelasi timp dezechilibreaza volumul prin plasarea
asimetrica. Turla este plasata peste un etaj de arce piezise ce descarca peste arcele in consola
incastrate in zid si dublate sau nu de contraforti. Fatadele sunt impartite in 3 zone: soclul, cea
de camp tratat cu piatra sparta, si cea de cornisa decorata cu ognite. Turla este si ea decorata
cu firide.
Aceste trasaturi care au devenit caracteristici ale stilului moldovenesc au fost incluse in
Biserica Manastirii Neamt 1497:
o planimetrie: trilob, triconc, functiunile dispuse in ordinea obisnuita, pridvor inchis,
pronaos, naos, altar si anexe, introducand gropnita (incapere destinata inmormantarii
domnitorilor, necropola voievodala) intre pronaos si naos, nefiind separata de aceasta
din urma decat la nivelul boltirii prin arce si cupola. Acesta alcatuire reprezinta sinteza
cautarilor stilistice din perioada lui Stefan cel Mare. Apare o separare brutala intre
pronaos si gropnita prin intermediul inui perete opac de mari dimensiuni
o structura: centralizarea eforturilor sunt preluate de contraforti(o pereche prezenta in
pronaos, alte doua in naos, doi contraforti oblici in pridvor si unul in altar preluand
golul ferestrei ceea ce ne sugereaza ca sistemul structural moldovenesc este unul
intuitiv si nu unul calculat.acoperirea sse face fie in cupole ,fie in turla (cupola ce sta
pe un tambur cilindric) pe arce piezise.
o decoratia: tratare in trei campuri, zona de soclu este pronuntata si este din piatra
slefuita, zona de camp din piatra sparta si caramida sfefuita iar la nivelul cornisei se
afla doua randuri de ognite. Zonele plate si cele curbe sunt tratate separat, iar alcatuirea
exterioara a incaperilor este exprimata la exterior prin contraforti ( la bisericile unde
acestia nu sunt prezenti, separarea se face prin intermediul bosajelor). Apare o

incercare de gradare a luminii, fiind cel mai prezenta in pridvorul puternic perforat,
descrescand treptat pe masura ce ne apropiem de naos.
In urma sintetizarii caracteristicilor moldovenesti in constructia bisericii manastirii Neamt se
pot trage concluzii referitoare la trasaturile generale ale lacasurilor de cult din aceasta
perioada. Ele prezinta o elansare pe verticala, o alungire excesiva longitudinala, un accent
vertical amplasat asimetric si o decoratie cu tendinta de conturare a fiecarei zone in parte. Pe
langa aceasta schema clasica, apar variatii pe tema, caracteristici proprii fiecarui monument in
parte, cum ar fi de exemplu ancadramente gotice la ferestre. Decoratia este pur arhitecturala,
creata prin retrageri de planuri si materiale de culori diferite
VARIATII PE TEMA TRATAREA PRIDVORULUI
Se incearca tratarea diferira si particularizata a zonei de extremitate vestica. Lipsa modelelor
clare pentru zona pridvorului deschide posibilitati multiple de rezolvare a acestui spatiu.
Cateva exemple ale acestei varietati compozitioanale:
o biserica Arbore 1504: pridvorul este de fapt o nisa rezultata din prelucrarea peretilor
laterali ai pronaosului in arc in plin cintru agatand la partea superioara a acestiua
clopotul bisericii.
o Biserica Parhauti 1522: pe modelul nisei de la Arbore se introduce un plan orizontal
intermediar, separand zona de acces de zona clopotului si amplificandu-se nisa
clopotului se obtine privorul deschis
o Biserica Humor 1530: dispare clopotnita din biserica, aceasta fiind montata in turnul
de poarta al manastirii din care face parte. Golurile pridvorului se larges foarte mult,
dar prezenta unei pile in axul central al fatadei face ca accesul in biserica sa se faca
prin laterala.
o Biserica Moldovita 1532: se elimina pila din axul central si se inlocuieste cu un gol.
Astfel apar trei goluri pe fatada vestica, devenind un spatiu puternic perforat.
Marcheaza cele trei puncte de acces in pridvor cu un sistem de goluri segmentate:
golul usii avand la partea superioara o ampla fereastra dezvoltata pe verticala.
o Biserica Probota 1530: singurul exemplu de pridvor pur gotic din Moldova.structura
sa este una scheletica inlaturandu-se orice parte inutila de perete prin minimalizarea
masei de zidarie
SISTEME DE BOLTIRE IN ARHITECTURA RELIGIOASA MOLDOVENEASCA
Exista trei tipuri de boltiri, toate plecand de la arcul in consola. Au ca scop accentuarea
inaltimii, verticalitatii in biserica, afectand atat imaginea interioara cat si cea exterioara si au
fost elaborate si consacrate in perioada cristalizarii stilurilor. Ele sunt:

bolta pe arce piezise naosul se prezinta in general pe un

plan dreptunghiular. Pentru amplasarea unei cupole, sau a
unei turle este nesear de un plan patrat. Astfel se introdul pe
directie transversala doua arce in consola foarte late, iar pe
directie longitudinala doua foarte inguste care stau pe
aceleasi console, realizandu-se astfel atat suportul pentru
cupola cat si forma patrata necesara inscrierii acesteia.
Deoarece deschiderea este de dimensiuni foarte mari se mai
introduce un al doilea nivel de arce, rotit la 45 de grade, care
micsoreaza deschiderea permitand o elansare mai buna a
verticalitatii. Aceste arce sunt late in zona de cheie si se
ingusteaza treptat inspre zona de descarcare. Deasupra
acestora se plaseaza fie tamburul turlei, fie direct cupola.

bolta pe arce incrucisate in esenta foarte asemanatoare cu

bolta pe arce piezise cu exceptia intercalarii unei alte perechi
de arce piezise pe directie normala. Astfel se obtine o
intersectie in 8 colturi.

bolta pe arce etajate - caracteristica de baza a acestui tip de

bolta se afla la primul nivel de arce in consola. Este folosita
cand deschirerea arcelor tranversale este foarte mare, iar
rezultanta fortelor de descarcare generate de arcele piezise si
turla este foarte mare. Astfel se utilizeaza o retragere in
trepte a arcelor transversale, asigurand astfel o mai buna
stabilitate.

SECOLUL XVI ETAPA RAFINARILOR STILULUI

In etapa rafinarilor se aduc modificari la zona pridvorului, a gropnitei, a luminii si a picturii.
Prezenta gropnitei in manastiri se generalizeaza, domnitorii dorind sa fie ingropati in biserica
fiind in general sumontata de tainita.
In timpul domniei lui Petru Rares apare pictura exterioara, caracteristica specifica exclusiv
domniei acestuia. Schimbarea de ideologie fata de etapa anterioara in care decoratia era pur
arhitecturala, exteriorul bisericii este pictat in functie de importanta fiecarui spatiu in parte,
codificat si cu clare conotatii politice (asediul Constantinopolului de catre persani a fost
reprezentat conform vremurilor inlocuindasupritorii persani cu turcii, amenintarea Moldovei la
acea vreme). In acelasi timp se incearca gradarea luminii din zona de maxima intensitate a
pridvorului, inspre cea mai opaca incapere, cea a naosului.
De asemenea, prezenta domnitorilor ce provin din Tara Romaneasca (Petru Schiopu)
marcheaza aducerea influentelor muntenesti, concretizate prin biserica manastirii Galata.

INFLUENTE MUNTENESTI IN ARHITECTURA RELIGIOASA MOLDOVENEASCA

Biserica manastirii Galata suprapune influentele muntenesti, venite probabil prin intermediul
mesterilor adusi de Petru Schiopu, peste traditia si stilul tipic moldovenesc. Astfel, aceasta
constructie prezinta elemente apartinand ambelor culturi, ce s-au dezvoltat similar dar totusi
diferit. Reprezinta un moment de cotitura facand trecerea inspre secolul XVII in care obiectele
de arhitectura realizate sunt unicate, prezentand particularizari proprii suprapuse peste un tipic
cristalizat in secolul anterior.
Elemente moldovenesti la biserica manastirii Galata:
o forma planului este trilobata
o pastrarea functiunilor si ordinii lor in alcatuirea constructiei, formula elaborata in
timpul lui Stefan cel Mare si rafinata in timpul domniei lui Petru Rares (pridvor,
pronaos, gropnita surmontata de tainita, naos, altar bordat de proscomidie si
diaconicon)
o turla ce sprijina pe o serie de arce incrucisate, aparente si la exterior, ce sublinaza,
accentueaza elansarea, inaltimea si verticalitatea bisericii.
o prezenta tainitei peste gropnita si accesul inspre aceasta facut printr-o scara elicoidala
sapata in zid
o silueta specifica este pastrata subliniind elansarea pe verticala, alungirea pe orizontala
si ingustimea laterala
Elemente muntenesti la biserica manastirii Galata:
o iluminarea spatiului interior este omogena, nu este gradata ca in timpul lui Petru Rares
o apare o separare ferma intre gropnita si naos prin introducerea unor pile cu arc in plin
cintru
o aparitia celei de-a doua turle simetrice peste pronaos de o parte si de alta a gropnitei,
echilibrand compozitia si anuland asimetria tipic moldoveneasca
o omogenizarea modalitatii de tratare a fatadelor de jur-imprejur cu arcaturi indiferent de
planeitatea sau curbura suprafetelor
o aparitia braului median ce separa fatada in doua registre: unul inferios si unul superior
o prezenta paramentului bizantin: utilizarea asizelor orizontale de caramida combinate
cu cele de piatra.
UNICATELE SECOLULUI AL XVII-LEA
In secolul XVII, bisericile incep sa prezinte un puternic caracter propriu, avand numeroase
particularitati si fiind extrem de diferite unele de altele. Aceste particularitati sunt grefate tot
pe scheletul traditional obtinut prin cautati, cristalizari si rafinari intamplate in secolele
anterioare. Ele demonstreaza permeabilitatea Moldovei la influente variate si lipsa de reticenta
in utilizarea de elemente noi, in general de import. Sunt unicate ce pornesc de la traditie,
influentele exterioare ajungand filtrat in alcatuirea lor. Exemple de biserici unicat din
Moldova:

biserica manastirii Dragomirna 1609: planul bisericii

pleaca de la formule structurale moldovenesti avand o bolta
cu arce incrucisate si piezise care sunt de fapt nervuri.
Fatada este impartita in doua si prezinta o suprapunere la
cornisa a unor arcaturi de factura lombarda, asemanatoare
ognitelor neinchise.
biserica 3 Ierarhi , Iasi 1639: preia elemente de sinteza
de la Galata. Exteriorul este imbracat intr-un dcor marunt
de inspiratie orientala ceea ce schimba total perceptia asupra
volumului. Prezinta de asemenea doua turle, una deasupra
naosului si alta peste pronaoscare sunt de aceleasi
dimensiuni si de acoperiri similare.
biserica Golia, Iasi 1650: pune in aplicare formula clasica
pridvor, pronaos, gropnita, naos, altar pe plan trilobat cu
abside sapate in grosimea zidului si decorata in stil
renascentist. Pronaosul si naosul sunt identice ca dimensiuni
si procedee de boltire. Prezinta doua turle rezemate pe trei
registre de trompe de tipul cocosnicelor. Ansamblul are
tenta renascentista si baroca cu coloane angajate clasice la
ancadramentele ferestrelor.

TARA ROMANEASCA
1330 Basarab I intemeiaza statul valah Tara Romaneasca
1330 1400: etapa cautarilor
1400-1550: etapa cristalizarii stilului muntenesc
1550-1700: etapa rafinarilor
Dupa 1700 domniile fanariote
Coerenta dezvoltarii arhitecturii in T.R. este mult mai redusa decat cea din Moldova. In parte
acest lucru se datoreaza unui numar mult mai mare de domnitori ce au venit pe tronul tarii,
fiecare incercand sa impuna un stil propriu ducand astfel la o incadrare mai greoaie a
monumentelor de arhitectura religioasa, decat in cazul Moldovei.
Tipurile de plan si boltirile sunt asemanatoare cu cele moldovenesti dar silueta generala a
bisericii este foarte diferita. Biserica se prezinta ca o constructie mult mai joasa si destul de
imprastiata (mai lata in dimensiuni). Nu se foloseste bolta moldoveneasca, iar arcul in consola
este introdus tot de moldoveni de-abia in sec XVI si este folosit cu reticenta ulterior, T.R.
dovedindu-se a fi mult mai opaca, mai reticenta la influentele exterioare.
ETAPA CAUTARILOR

Bisericile de inceput au enuntat, ca simin cazul Moldovei, modelele ce cuprindeau tipurile de

plan, decoratia si volumetria generala a monumentelor ulterioare.
Astfel se creeaza un model avand la baza planul trilobat triconc si un altul bazat pe o
planimetrie in cruce greaca inscrisa.
Modelul planului trilobat triconc biserica manastirii Cozia, sf. sec. XIV
Acest model planimetric este asemanator cele prezente in zona Moldovei dar volumetria este
diferita, elevatia prezentand o biserica mult mai joasa si o turla mai coborata, neutilizandu-se
arcele piezise pentru sublinierea verticalitatii. Naosul este impartit in trei elemente distincte,
unul central, deasupra caruia se ridica turla si doua laterale, acoperite cu cate un semicilindru.
Turla sta pe patru arce, doua inguste longitudinale si doua late, trasversale. Aceste arce nu sunt
in consola ci descarca prin pile pana la baza peretelui, generand nise. Astfel de nise sunt
folosite in zona altarului pentru a sugera proscomidia si diaconiconul. Modelele par a fi luate
de pe valea Moraviei din Serbia si readaptate.
Biserica Cozia este generatoare de trei tipuri de biserici:
o biserici care ii respecta tipul variindu-l putin
o biserica Episcopala din Curtea de Arges, 1517 planul bisericii cuprinde doua parti
esentiale care se deosebesc foarte bine atat in exterior cat si in interior. Un naos in
forma de trilob cu trei abside egale cea a altarului precedata de o travee in flancurile
careia sunt amenajate proscomidia si diaconiconul si un pronaos dezvoltat de forma
dreptunghiulara iesit fata de naos, care interpreteaza in forme usor diferite principiile
structurale de la cozia. Turla foarte inalta este de sectiune octogonala atat la exterior
cat si la interior si sprijina pe scheletul sau de arce prin intermediul a patru trompe de
colt. De forma dreptunghiulara cu latura mai lunga perpenpendiculara pe axa mare a
bisericii si depasind cu mult in largime naosul, el cuprinde 4 parti distincte. Un
vestibul dreptunghiular in fata intrarii. Apoi un spatiu central patrat delimitat de 12
coloane destinat credincioasilor si lateral cuprinse intre colane si zidurile exterioare
locuri de ingropaciune care este partea cea mai originala. Cele 12 coloane sustin o turla
cu baza piramida continuata cu un trunchi de con. Alte doua turla mici incoroneaza
partea de apus corespunzatoare celor doua gropnite. Fatadele sunt impartite ca la
dealul in doua registre, iar elementul separator braul este format dintr-un ciubuc gros
de piatra sub forma de franghie decorata cu flori. Registrul inferior este decorat cu o
serie de panouri dreptunghiulare incadrate cu rame formate din cate trei ciubuce
rotunjite de piatra. Ficare tablou cuprinde cate o fereastra dubla pe fetele pronaosului si
simpla, alternand cu una oarba pe fetele absidelor. Registrul superior este decorat cu un
lant de arcaturi inguste si inalte. Turlele prezinat panouri decorative cu ferestre
incadrate cu rame inflorate. Turla mare are panouri terminate in arc de cerc iar cornisa
si poala invelitoarei urmeaza curbura lor. Genereaza un tip de biserica reluat de:
- biserica manastirii Radu Voda
- biserica Patriarhala a Mitropoliei
- biserica manastirii Cotroceni
o biserica manastirii Dealu, 1500 pronaosul reproduce ca structura si forma cu
proportii modificate, in scopul de a imprima monumentului o mai mare zveltete, planu

astilobat al Coziei, avand o forma inedita, prismatica, impartit prin intermediul unui
puternic arc dublou in doua compartimente inegale. Compartimentul mai ingust
cuprins intre zidul despartitor dintre naos si pronaos si arcul dublou este incoronat cu
doua turle mici ridicate prin intermediul unor minusculi pandantivi. Compatimentul
mare dinspre apus este boltit cu un semicilindru dispus in sensul lungimii bisericii.
Turla centrala este de dimensiuni mai mari in comparatie cu alte biserici
contemporane.plastica decorativa prin intermediul fatadelor sunt construite in
intregime din piatra faltuita si profilata sunt impartite in doua registre prin intermediul
unui brau plasat la jum inaltimiii bisericii. Fiecare registru are fata vibrata de un lant de
arcaturi oarbe inguste si inalte terminate cu arce in plin cintru. Mai exista o cornisa
puternica bogat profilata, urmata de o poala continua retrasa ce incunueaza ca al cozia
partea superioara a zidurilor. Volumului simplu si echilibrat I se adauga trei turle mai
bogat decorate. Cea din mijloc, dominanta, este pe o baza cubica, iar celelalte doua pe
o prisma unica dreptunghiulara. Printre bisericile generate de aceasta se numara:
- biserica Gura Motrului
- biserica Caldarusan
Tipul spatial planimetric in cruce greaca inscrisa
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Arges, 1352
Crucea greaca prezinta toate bratele egale si inscrise intr-un patrat. La intersectia lor se gaseste
turla care descarca pe pandativi. Aceasta marcheaza caroul central, iar altarul, proscomidia si
diaconiconul sunt un adaos la planul crucii. Acelasi lucru se intampla si cu pronaosul si
pridvorul. In volumetrie, crucea este clar exprimata prin doua bolti semicilindrice, colturile
patratului fiind acoperite la o cota inferioara.
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Arges, 1352 este prima ce utilizeaza influentele
bizantine pentru a prelua planul in cruce greaca si decoratia exterioara din siruri de caramida
alternate cu lespezi de piatra, generand un model pentru prototipurile din secolul XVI. Acestea
sunt:
o Biserica manastirii Snagov, 1512 prezinta un pronaos foarte dezvoltat, de forma
patrata, este separat de naos printr-un gol strapuns de 3 goluri are aceeasi dipozitie ca
si naosul cu patru stalpi dispusi in centru sub forma de patrat meniti sa sustina o turla.
Boltirea este diferita totusi. Cei patru semicilindri care in naos formeaza bratele crucii,
in pronaos sunt redusi la 4 arce late numai cat capitelul stalpilor pe care se sprijina.
Partile laterale cuprinse intre arcade si pereti marginasi sunt acoperite cu bolti in sfert
de cilindru care se intersecteaza la colturi dupa muchii intrande. Pronaosul a fost
conceput initial deschis, arcadele fiind ulterior umplute cu zidarie. Fatadele sunt
decorate cu doua serii suprapuse de arcaturi.
o Mitropolia de la Targoviste, 1518 - este asemanatoare cu Sf. Nicolae Domnesc din
Curtea de Arges, si croita dupa modelul acesteia. Prezinta o incapere de primire, un
exonartex deschis cu pereti formati dintr-o serie de arcade marunte si scunde sprijinite
pe stalpi si coloane robuste de caramida. Centrul acestui exonartex era ocupat de patru
masive coloane de zidarie pe care se sprijineau patru bolti semicilindrice si o turla. In
naos colturile cuprinse intre boltile cilindrice acoperite cu cupola determinau in spatiu

crucea greaca inscrisa. Fatadele simple erau construite din caramida si tencuite, partea
mai veche avand cornise subliniate de un sir de arce in plin cintru pe console. Astazi
daramata.
INFLUENTE MOLDOVENESTI IN ARHITECTURA TARII ROMANESTI
Biserica manastirii Stelea (plan moldovenesc decorat muntenesc) reprezinta ctitoria lui Vasile
Lupu( ctitorul bisericii 3 Ierarhi din Iasi) iar constructia sa are loc ca o incununare a rezolvarii
disputelor intre domnitorii celor doua tari. De plan triconc, cu turle pe naos i pronaos, cu
pridvor nchis, biserica prezint faadele din zidarie de crmid tencuit, sprijinite pe apte
contraforturi masive dupa moda moldoveneasca, fiind mprite n dou registre decorative cu
firide arcuite i cu un bru de piatr tipic moldovenesc, care ncinge ntreaga biseric.
Pridvorul, dreptunghiular, relativ ngust i foarte nalt, acoperit de dou boli cu muchii ieite,
susinute de console, este separat de restul interiorului printr-un perete plin, intrarea n pronaos
fcndu-se pe sub un impuntor portal, care susine pisania slavon ncadrat de doi balutri.
n interiorul bisericii se poate ptrunde prin trei intrri scunde, dintre care una principal, pe
latura vestic i dou laterale. Golurile intrrilor, n arc frnt, sunt decorate cu nervuri de
piatr mpletite. Uile au deasupra cte o ni, n cea vestic aflndu-se icoana hramului
bisericii.
Pronaosul este spaios i monumental, de form ptrat, luminat prin patru ferestre deschise
n arc frnt. n peretele sudic, un acrosoliu bogat sculptat n piatr, ncadrat de un arc ogival,
ar fi adpostit - conform tradiiei - mormntul tatlui domnitorului Vasile Lupu. Zidul
despritor dintre pronaos i naos a fost nlocuit cu trei arcade rezemate, prin intermediul unor
capiteli,
pe
stlpi
octogonali,
ridicai
pe
postamente
masive.
Naosul este ncperea cea mai spaioas. Pe laturile de nord i de sud se deschid cele dou
abside luminate de cte trei ferestre. Sistemul se susinere al turlei Pantocratorului este identic
cu cel din pronaos, prin arce piezise. Absida altarului, circular n interior i marginit n
exterior de apte laturi, luminate de trei ferestre ncadrate n arce nalte, este acoperit cu o
semicalot. Cele dou nie, proscomidiarul i diaconiconul, flancheaz altarul.
Altarul este desprit de restul bisericii printr-o catapeteasm de lemn policromat, de o
remarcabil valoare artistic.
Pe partea inferioar, un soclu cu o profilatur puternic, protejat de o baghet de piatr,
accentueaz impresia de robustee. Registrul inferior, decorat cu firide nalte, nconjurate cu
cte un ciubuc arcuit, este strpuns de cele cteva goluri ale uilor i ferestrelor. Ferestrele, ale
cror deschideri sunt terminate cu un arc n acolad n partea superioar, au ancadramente de
piatr de factur gotic. Decoraia registrului superior const n firide formate din arce
gemene, dispuse mult deasupra brului, sub corni, ce amintesc de ocnitele moldovenesti.
Cele dou turle, egale ca nlime, sunt ridicate mai nti pe baze scunde, a cror singur
decoraie o constituie un ir de crmizi dispuse n form de zimi i care susin un al doilea
rnd de baze, de seciune stelat, avnd pe unele fee cte o firid terminat n arc frnt.

Circulare n interior, turlele au cele opt fee exterioare cu firide lungi, gemene.
Bumbii i elementele ornamentale din ceramic plasate n interiorul ocnielor i firidelor, dau
turlelor o not de particularitate; ele vor servi ca model ctitoriilor viitoare ridicate n
Muntenia.
ANSAMBLURILE MANASTIRESTI
Apar prima oara in Dobrogea cand extinderea imperiului bizantin a adus acest modelin
secolele 5-6. Perioada lor infloritoare este totusi de-abia in sec. XVI. Ansamblul monastic
raspunde mai multor functiuni ca si in cazul bisericilor fortificate. Astfel avem:
1. functiunea religioasa este indeplinita de trei constructii: prima este biserica centrala,
apoi un paraclis (capela destinata unor slujbe speciale) si biserica bolnitei anexata
spitalului care se afla langa cimitir.
2. functiunea de aparare manastirile sunt gandite sa faca fata asediilor, iar dupa ce
turcii interzic fortificatiile oraselor in secolul 16, ele devin puncte de refugiu in caz de
atac alaturi de curtile domnesti si boieresti. Echipate mult mai rudimentar decat
bisericile fortificate din Transilvania au ziduri de dimensiuni mult mai mici si turnuri
de aparare din loc in loc. Prezinta drum de straja inglobat in pod si un dispozitiv
defensiv de acces. Se foloseau de inaltimile naturale si de relieful accidentat pentru a-si
spori avantajele tactice pentru a face fata posibilelor incursiuni. Ex. Manastirea
Tismana, situata in varful dealului.
3. functiunea de locuire este alcatuita din trei tipuri de constructii:
o casa domneasca locuinta temporara destinata ctitorului sau domnitorului
o casa staretului / staretie / casa cumeneasca
o corpul de chilii. Chilia este unitatea de locuit destinata membrilor manastirii
repective
o cuhnia(bucataria) si trapeza(sala de mese) si spitalul si cimitirul aflat in afara
incintei(functiuni anexe)