GEO_1_BIOGEO_1

GEOGRAFIE Biogeografie 1

- arealele endemice cuprind speciile cuun areal mic

- arealele vicariante inlocuirea unor specii de plante si
animale de pe o anumita suprafata prin altele, dar
apropiate din punct de vedere sistematic.

MULTIPLE CHOICE
1) Autocoria se refera la:
1 diseminarea plantelor cu ajutorul apei
2 diseminarea organismelor prin mijloace
proprii (pag 19)
3 diseminarea plantelor prin curenti
oceanici

7) Arealele endemice cuprind:

1 speciile cu areal larg

2 speciile cu areal mic (pag 35)
3 speciile cu areal fragmentat
8) Plantele heliofite sunt:
1 plantele iubitoare de umbra
2 plantele iubitoare de lumina (pag 39)
3 plantele anemocore

Dupa modul in care isi raspandesc fructele si semintele,

plantele se impart in doua categorii:
- autocore isi raspandesc semintele prin mijloace proprii;
- alocore isi raspandesc fructele si semintele cu ajutorul
unor agenti straini, drept care plantele se numesc
anemocore (cu ajutorul vantului), zoocore (prin
intermediul animalelor) si hidrocore (prin intermediul
apei).

In functie de gradul intensitatii luminoase la care s-au

adaptat, organismele se impart in doua grupe principale:
- Plante iubitoare de lumina sau plante heliofite (fotofile):
stejarul, frasinul, pinul, salcamul, zada, iarba campului,
colilia, paiusul.
- Plante iubitoare de umbra sau plante umbrofite sau
sciafite (fotofobe): molidul, bradul, fagul, carpenul
artarul, lacrimioarele, feriga, muschi de padure.

2) Care pasari calatoresc in timpul zilei:

1 cocorii, gastele salbatice, garlitele

2 cucul, pupaza, ciuful
3 lastunii, porumbeii, randunelele (pag 21)
3) Care plante se raspandesc cu ajutorul
vantului:
1 trestia de balta, papura, broscarita
2 mesteacanul, artarul, carpenul (pag 23) si

9) Care plante sunt umbrofile:

1 molidul, bradul, fagul (pag 39)

2 iarba campului, colilia, paiusul
3 salcamul, frasinul, stejarul
10) Plantele hemeroperiodice sunt:
1 plante de zi scurta
2 plante de zi lunga (pag 41) (scanteiuta

otetarul, ulmul

rosie,

spanacul, sfecla, secara, graul)

3 iarba campului, paiusul, firuta de livada

4) Hidrocoria este:
1 diseminarea plantelor prin intermediul
apei (pag 23)
2 diseminarea organismelor cu ajutorul
mijloacelor mecanice
3 diseminarea organismelor cu ajutorul
omului
5) Care plante se raspandesc prin
intermediul animalelor:
1 turita mare, holera, vascul (pag 24)
2 papadia, traista ciobanului, troscotul
3 carpenul, bradul, molidul
6) Animalele acvatice cu areal cosmopolit
sunt:
1 lupul, puma, ciuful de balta
2 foca, vulpea polara, iepurele polar
3 balena, delfinul, scrumbia de mare (pag
30)

3 plante indiferente

In functie de durata luminii, plantele se grupeaza in:

- plante de zi lunga(hemeroperiodice);
- plante de zi scurta (nyctiperiodice);
- plante indiferente (fotoaperiodice).

11) Din categoria plantelor nyctiperiodice

fac parte:
1 graul, secara, sfecla
2 tutunul, trestia de zahar, fasolea (pag 41)
si bumbacul, soia.

3 liliacul, ciresul, scanteiuta alba

12) Plantele megaterme sunt:
1 plantele care rezista la temperaturi de 0 0150 C
2 plantele adaptate la temperaturi cuprinse
intre 150 200C
3 plantele adaptate la temperaturi > 20 0
(pag 45)
In functie de adaptarea la diferite grade de temperature,
plantele au fost grupate in patru categorii:
- plante megaterme - adaptate la o temteratura a mediului
constant ridicata de peste 20 0C (palmierii, curmalii,
bananierii).
- plante mezoterme sunt adaptate la o temperature
variabila, cuprinsa intre 150C si 200C (maslinul, leandrul,
smochinul).
- plante microterme rezista la temperature de 00C 150C
(molidul, bradul, pinul, fagul).

Categorii de areale:
- arealele cosmopolite se intind pe toate continentele
(organismele cosmopolite se mai numesc euricore).
- arealele circumterestre cuprind organismele
raspandite in jurul pamantului, intre anumite limite
latitudinale.
- arealele discontinue (disjuncte) speciile acestor
areale au indivizii raspanditi pe doua sau mai multe portiuni
de teritorii separate si indepartate unele de altele.

- plante hechistoterme sunt adaptate la temperature

constant scazute, in jur de 0 0C (murul, macul arctic, garofita
alpine).

alpina (pag 52)

3 begonia, pipirigul, rogozul

sunt hechistoterme:
1 maslinul, leandrul, smochinul
2 palmierul, curmalul, bananierul
3 macul arctic, murul arctic, garofita alpine
(pag 45)
14) Animalele homeoterme sunt:
1 animale cu sange cald si cu temperatura
corpului constanta (pag 45)
2 animale cu sange rece
3 animale xerobionte

20) Animalele higrobionte sunt:

Plantele psichrofite se intalnesc in regiunile arctice, dar si in etajul alpin,

fiind adaptate la cele mai coborate temperaturi, pana la inghet.

13) Care din urmatoarele specii de plante

1 animale adaptate la conditiile unui mediu secetos

2 animale adaptate sa traiasca in regiunile cu umiditate
multa (pag 53)
3 animale care traiesc in mediul subteran
Din punct de vedere al modului de adaptare la gradul de umiditate,
animalele din mediul terestru au fost grupate in doua categorii:
- animale higrobionte adaptate sa traiasca in regiunile cu multa
umiditate;
- animale xerobionte adaptate la conditiile unui mediu mai secetos.

21) Plantele psamofile sunt:

1 plantele care cresc pe crapaturile stancilor
2 plantele care cresc pe soluri alcaline
3 plantele care cresc pe soluri nisipoase si nisipuri
(pag 57)

Animalele se impart dupa felul in care reactioneaza fata de

variatiile de temperature:
- animalele homeoterme, cu sange cald si cu
temperature corpului constanta;
- animale poikiloterme sau animale cu sange rece.

Dupa textura si structura solului, plantele se impart in trei categorii:

- plantele psamofile (arenacee) acestea au caracter xerofil si cresc pe
soluri nisipoase din stepe, deserturi si pe litoralul marin;
- plantele casmofile (hasmofile) traiesc in crapaturile stancilor;
- plantele litofile sunt strans legate de stanci si bolovanisuri.

15) Plantele hidrofile sunt:

1 plante specifice terenurilor umede din

regiunile ecuatoriale si temperate
2 plante care cresc numai in apa (pag 48)
3 plante caracteristice regiunilor cu
umiditate moderata

22) Din categoria plantelor bazifile fac parte:

1 stejarul pufos, rapita, papadia (pag 58)
2 afinul, merisorul, roua cerului
3 graul, sfecla rosie, obsiga
Dupa reactia pH a solului, plantele se grupeaza in:
- plante oxifile se dezvolta pe soluri acide cu pH cuprins intre 4,3 si 6,8:
afinul, merisorul, iarba albastra, roua cerului, porumbul cartoful;
- plante neutrofile- prefera solurile cu reactie neutral, cu pH-ul cuprins
intre 6,9 si 7,2: obsiga, grau, sfecla rosie, tutunul.
- plante bazifile sunr raspandite pe soluri alkaline cu pH-ul >7,2:
stejarul pufos, papadia, rapita, lucerna, rogoz.

In functie de conditiile de umiditate ale mediului in care

traiesc, au fost deosebite doua mari categorii de plante:
1) Plantele higrofile - cresc numai in apa: (hidrofile,
higrofile; mezofile)
2) Plantele xerofile- sunt adaptate unui ecotop cu deficit
sezonier sau permanent de umiditate:
(xerofite;,
hemixerofite;,
suculente;
hedatofite;
oxilofite;
psichrofite)

23) Plantele halofile sunt:

1 plantele care cresc pe soluri cu un continut ridicat in
azot
2 plantele care cresc pe soluri neutre
3 plantele care se dezvolta pe soluri sarate (pag 58)

16) Din categoria plantelor higrofile fac

parte:
1 trestia de balta, papura, nufarul alb
2 rogozul, rodul pamantului, ficusul Indian
(pag 49) si pipirigul, bananierul, begonia.
3 paiusul, coada vulpii, lucerna
17) In categoria plantelor xerofite se incadreaza:
1 lucerna galbena, jalesul, iarba camilei
2 broscarita, nufarul galben, piciorul cocosului de balta
3 pelinul, colilia, lumanarica (pag 50)
18) Plantele oxilofite sunt:
1 plantele care cresc pe soluri acide (pag 52)
2 plantele care cresc in regiunile arctice
3 plantele care cresc pe soluri bogate in carbonate

Dupa continutul in saruri al solului, plantele se impart:

- plante halifile se dezvolta pe soluri cu o concentratie redusa de sarura:
telina, bumbacul, sfecla de zahar, curmalul.
- plante nitrofile sau azotofile cresc pe solurile cu un continut ridicat in
azot: plantele se prezinta sub forma unor buruieni, cu aspect luxuriant,
purtand numele de plante ruderale. Mentionam: bozul, stevia, urzica,
macrisul calului, spanacul porcesc.
- plante calcifile cresc numai pe solurile bogate in calciu: salcia pitica,
garofita de stanca, laptisor, floarea de colt.
Plantele leguminoase imbogatesc cel mai mult solul in calciu.

24) Care din urmatoarele specii de plante sunt

nitrofile:
1 telina, bumbacul, curmalul
2 urzica, spanacul porcesc, bozul (pag 59)
3 floarea de colt, salcia pitica, garofita de stanca
25) Animalele geobionte sunt:
1 animalele care traiesc in mediul subteran (pag 61)
2 animalele care traiesc la suprafata solului

Plantele oxilofite se intalnesc in arealele cu soluri acide.

Ele se caracterizeaza prin uscaciune fiziologica.

19) Din categoria plantelor psichrofite fac parte:

1 molidul, bradul, fagul
2 floarea de colt, gusa porumbelului alpin, garofita

30) Fitoplanctonul este alcatuit din:

3 animalele care traiesc in crapaturile stancilor si

grohotisuri

1 organisme vegetale (pag 84)

2 animale mici plutitoare
3 animale bune inotatoare

Dupa modul de viata raportat la suprafata solului, animalele se impart in:

- animalele geobionte (ducand o viata subterana, unde se hranesc si se
inmultesc, iesind foarte rar la suprafata);
- animalele geofile (traiesc numai o parte din timp in mediul subteran,
unde-si fac adaposturi, cuiburi si se inmultesc);
- animale geoxene (traiesc la suprafata solului marea majoritate a
timpului si foarte rar folosesc mediul subteran ca adapost);
- animalele petrobionte sau petrofile (traiesc fie in crapaturile stancilor,
fie printer grohotisuru).

Planctonul totalitatea organismelor care plutesc in apa si

sunt lipsite de organe speciale de inot, capabile de a
infrunta curentii marilor.
Planctonul este format din fitoplancton (constituit din mici
organisme vegetale), si din zooplanctonul (format din
animale mici plutitoare).

31) Din grupa pestilor rapitori si agresivi

26) Din categoria plantelor carnivore fac parte:

1 castanul comestibil, visinul, ciresul
2 liliacul, migdalul, smochinul
3 roua cerului, otratelul de balta, dionea

fac parte:
1 somonul, tonul, scrumbia albastra
2 pastruga, nisetrul, morunul
3 rechinul urias, rechinul albastru, rechinul
vulture (pag 85) rechinul pisica, rechinul vulpe.

(pag 68) si
grasita, nepentes
Pradatorii sunt organisme libere care-si cauta hrana vie printre vegetale
sau animale.
Dupa natura hranei, pradatorii pot fi:
- organisme fitofage se hranesc cu produse de natura vegetala si se
subdivid in : ierbivore (consuma organele vegetative ale plantelor),
frugivore (se hranesc cu frunzele plantelor), granivore (consuma
semintele plantelor) si nectarivore (au ca sursa de hrana polenul si
nectarul).
- organisme zoofage se hranesc cu animale vii. Ele se impart in
insectivore (ariciul, cartita) si carnivore (lupul, vulpea, leul, tigrul). Din
categoria organismelor zoofage fac parte si unele plante insectivore si
carnivore.
- organismele omnivore se hranesc atat cu animale, cat si cu plante.

Rechinii alcatuiesc grupa pestilor rapitori si agresivi.

32) Pinnipedele cuprind:

1 balena albastra, delfinul comun, porcul de

mare
2 leul de mare, vitelul de mare, foca elefant
(pag 85) ursul de mare, morsa, foca cu creasta.
3 balena cenusie californiana, casalotul,
rechinul pisica
Pinnipedele formeaza grupa mamiferelor carnivore din
domeniul acvativ al marilor si oceanelor.

27) Organismele stenohaline sunt:

33) Organismele pelagice din lacuri sunt

1 organismele care suporta variatii diferite

ale presiunii apei
2 organismele care nu pot suporta variatii
mari de presiune
3 organismele adaptate la un anumit grad
de salinitate (pag 74)

distribuite in urmatoarele straturi:

1 epilimnion, metalimnion, hipolimnion
(pag 91)
2 epilimnion, hipolimnion
3 metalimnion, hipolimnion
Zona pelagica cuprinde organismele vegetale si animale
din largul si adancul lacurilor. Organismele pelagice din
lacuri sunt distribuite pe verticala in trei straturi:
- Epilimnionul este stratul superior de apa cel mai bine
luminat, bogat in oxigen;
- Metalimnionul constituie stratul mijlociu de apa situate
sub epilimnion, unde lumina, temperature si oxigenul se
gasesc sub valoarea optima necesara dezvoltarii
planctonului, fiind sarac in organisme;
- Hipolimnionul cuprinde stratul de apa din profunzime,
unde lumina, temperature, oxigenul se gasesc la valoarea
minima necesara dezvoltarii plantelor.

Stenohaline organisme adaptate la un anumit grad de

salinitate.
Eurihaline specii care suporta variatii de salinitate.

28)

Mangrovele din regiunea de est

cuprind urmatoarele specii de arbori:
1 Rhizophora mangle, Avicennia nitida,
A.tomentosa
2
Rhizophora
mucronata,
Avicennia
officinalis, Sonneratia acida (pag 80)
3 Avicennia tomentosa, Laguncularia
racemosa, Sonneratia alba
29) Recifele de corali se dezvolta:
1 pe tarmul sudafrican
2 pe tarmul nordaustralian
3
pe
tarmurile
insulare
pacifice
intertropicale (pag 81)

34) Mlastinile oligotrofe din tara noastra

poarta urmatoarele denumiri:
1 plostine, rogoaze
2 marsite, bahne
3 tinoave, molhasuri (pag 93)

Dupa modul de alimentare cu apa, dupa forma suprafetei si

compozitia vegetatiei, mlastinile se clasifica in doua
categorii:
- Mlastinile eutrofe sunt bogate in substante nutritive si
au o reactie neutra. In unele regiuni din tara noastra sunt
denumite mrsite (Muntii Apuseni), bahne (nordul
Moldovei), plotine (nordul Olteniei), rogoaze (tara Brsei).
Mlastinile oligotrofe sunt sarace in substante
nutritive si au o reactie acida. In tara noastra, mlastinile

Recifele de corali sau madreporice sunt constructii

calcaroase, cladite de o categorie de celenterate, denumite
madrepori la marginea continentelor sau in jurul insulelor
din largul marilor tropicale, situate intre 30 0 latitudine
nordica si 300 latitudine sudica.

1 Poa bulbosa, Stipa pennata, Carex horstii

(pag 113) firua bulboasa (Poa bulbosa), colilia (Stipa

oligotrofe sunt cunoscute sub numele de tinoave sau

molhasuri.

35) Animalele reobionte sunt:

pennata), rogozurile de desert (Carex pachystilis, Carex

horstii).

1 animalele specifice apelor curgatoare cu

viteza mai redusa
2 animalele adaptate la rauri cu cascade si
repezisuri (pag 95)
3 animalele ajunse intamplator in apele
curgatoare

2 Aristida pungens, Genista saharae,

Nerium oleander
3 Phoenix dactylifera, Hyphaene thebaica,
Pistacia atlantica
41) Fauna deserturilor din Africa cuprinde:
1 camila cu doua cocoase, antilopa cu
gusa, popandaul galben
2 iepurele cu coada neagra, sobolanul
cangur, coiotul
3 soparla de desert, sarpele de nisip,
broasca testoasa de desert (pag 117)

Fauna cursului superior al apelor curgatoare este alcatuita

din trei grupe de animale:
- animale reobionte adaptate la rauri cu cascade si
repezisuri;
- animale reofile specifice apelor curgatoare cu viteza
mai redusa;
- animale reoxene ajunse intamplator in apele
curgatoare.

36)

Mamiferele caracteristice tundrei

arctice sunt:
1 Ovibos moschatus, Lepus timidus, Alopex
lagopus (pag 103) boul moscat (Ovibos moschatus),

Nelipsiti din desertul Sahara sunt si scorpionii, de 18-20 cm

lungime, capabili de a ucide cu veninul lor un caine in
cateva secunde, iar pe om, in 24 de ore.

42) Savanele sunt raspandite in:

1 Africa, America de Sud, Australia, Asia de

Sud (pag 120)
2 Europa Centrala, America de Nord,
Australia
3 Asia, Europa, sud-vestul Africii
43) Fauna savanelor africane cuprinde:
1 nevastuica, vulpea, viezurele
2 cerbul sulitar cenusiu, strutul sudamerican, rinocerul cu un corn
3 antilopa gnu, ghepardul, crocodilul de Nil
(pag 123) zebra, girafa, bivolul African, rinocerul cu

iepurele polar (Lepus timidus), vulpea polara (Alopex

lagopus).

2 Marmota marmota, Microtus nivalis,

Rupicapra rupicapra
3 Lynx lynx, Ursus arctos, Panthera uncia
37) Vegetatia lemnoasa din etajul alpin
este alcatuita din:
1 Rhododendron kotschyi, Vaccinium
myrtillus, Salix reticulate (pag 106) bujori de
munte
(Rhododendron
kotschyi),
afine
myrtillus), salcii pitice (Salix reticulate).

(Vaccinium

2 Abies alba, Picea abies, Pinus silvestris

3 Fagus silvatica, Ulmus montana, Acer
pseudoplatanus
38) Care pasari sunt caracteristice
deserturilor arctice:
1 cucuveaua de nisip, dropia gulerata,
gainusa de pustiu
2 rata de gheturi, gasca polara, randunica
de mare (pag 111) martinul gheturilor.
3 cioara alpina, vulturul plesuv, condorul
39) Ce specii de plante cresc in deserturile
antarctice:
1 firuta alpina, iarba vantului, rogoz
2 paiusul antarctic, muschi, licheni (pag
111)
3 macul arctic, argintica, gusa porumbelului
alpin
40) Care din urmatoarele specii de plante
sunt caracteristice deserturilor din zona
temperata:

doua coarne, rinocerul alb, cainele hiena, pisica de tufis,

leopardul, leul, hipopotanii, flamingi, ibisi, pelicani.

44) Fauna stepelor din Eurasia cuprinde:

1 antilopa americana, soarecele saritor de

camp, iepurele de prerie
2 iepurele european, harciogul cenusiu,
popandaul comun (pag 126) iepurele de pamant,
soarecii de stepa, lupul, dihorul de stepa, nevastuica si
viezurele sau burcusul, dropie, prepelita, potarniche,
cocosul mic, sorecarul de stepa sau eretele alb, vulturul de
stepa.

3
cerbul
mic
de
pampas,
pampasurilor, cainele lui Magellan

pisica

Stepele din America de Nord numite si Prerii.

Stepele din America de Sud numite si Pampasuri.

45) Ce specii de plante predomina in

prerii:
1 Poa, Stipa, Koeleria, Panicum (pag 127)
plante graminee.

2 Artemisia pontica, Crambe

Echium rubrum
3 Acacia albida, Adansonia
Pennisetum purpureum

tatarica,
digitata,

3 elanul american, veverita

ursuletul spalator (pag 151) cerbul

46) Regimul termic si pluvial al padurii

dense tropicale umede este urmatorul:

1 temperaturi medii anuale de 250-300C ,
2000-4000 mm/an (pag 130)
2 temperaturi ridicate, amplitudini mici
(20C), 1500-1700 mm/an
3 temperaturi medii anuale de 100-150C,
1000-2000 mm/an

cenusie,

napiti, cerbul
de Virginia, veverita rosie, veverita zburatoare mica,
oposumul, rasul rosu.
Padurile de foioase sunt gorunete si fagete.
Padurile de fag numite fagete.

51) Fauna din taiga cuprinde:

1 elanul siberian, renul de padure, zibeline

(pag 157) caprioara, moscul, lemingul de padure,
sobolanul de apa, ursul brun, hermelina, nevastuica
siberiana, lupul, vulpea, cocosul de munte, potarnichea
alba, rata sunatoare, vipera, soparla vivipara.

Padurea tropicala umeda, numita si padurea densa

tropicala umeda sau padurea ecuatoriala.
Lianele sunt plante agatatoare care se servesc de
trunchiul arborilor numai pentru support.
Epifite in padurile ecuatoriale intalnim plante care,
pentru a putea beneficia de lumina prezenta in coroana
arborilor, traiesc pe crengile groase aleacestora, la
ingemanarea mai multor ramuri, acolo unde cu timpul se
formeaza un strat foarte subtire si ingust de pamant,
provenit din descompunerea frunzelor moarte. Nu le
confundati cu plantele parazite, spre deosebire de acestea,
epifitele folosesc plantele gazda doar pentru support, nu se
hranesc din ele.
Exemple
de
plante
epifite:
Orhideele,
Araceele,
Bromeliaceele.

2 cerbul patat, cainele enot, rata mandarin

3 mierla, pupaza, ciuhurezul de padure
52) Animalele troglobii sunt:
1 animalele care isi duc viata in
vecinatatea si la gura pesterilor
2 animalele care traiesc numai in pesteri
(pag 160)
3 animalele care vin in pesteri numai in
mod intamplator

47) Padurile tropicale cu ritm sezonier se

Dupa modul de adaptare la viata cavernicola, animalele se

imprt in trei categorii:
- animale troglofile care isi duc viata in vecinatatea si la
gura pesterilor;
- animale troglobii care traiesc in pesteri;
- animale trogloxene care vin in pesteri numai in mod
intamplator.

afla raspandite in:

1 America de Nord, Europa, Asia Centrala
2 America de Sud, Africa, Asia de Sud-Est,
Australia (pag 138)
3 Europa de Sud-Est, Australia, Asia

53)

Flora subregiunii Chino-Japoneza

cuprinde:
1 arborele pagodelor, alunul manciurian,
arborele de camfor (pag 169) si cicas, cedrul

Padurile tropicale cu ritm sezonier mai sunt cunoscute sub

numele de paduri uscate.

48) Care din urmatoarele specii de plante

sunt caracteristice padurii xerofile cu frunze
dure si mate:
1 stejarul de stanca, stejarul de pluta, pinul
de Alep (pag 144)
2 abanosul, palmierul de zahar, palmierul
evantai
3 arborele de cauciuc, arborasul de cacao,
palmierul de vin

himalayan, magnolia, cornaceul, aucuba, araliaceul jen-sen,

aralia, cameliile, stejarii si fagii orientali, teiul de Amur, vita
de Amur, liliacul de Amur.

2 pinul de padure, larita siberiana, zambrul

3 ciubotica cucului, pastita, lacramioarele
54) Ce specii de plante sunt caracteristice
subregiunii Mediteraneene:
1 fagul cu frunza lata, salcamul, arborele
de lalea
2 curmalul de Canare, dragonierul, castanul
comestibil
3 maslinul, leandrul, platanul oriental (pag
171)
55) Fauna subregiunii Braziliene cuprinde:
1 maimuta urlatoare, sobolanul marsupial,
tapirul American (pag 181) maimuta agatatoare

Stejarul de stanca sau stejarul mereu verde.

49)

Padurile de quercinee din Europa

cuprind:
1 Quercus robur, Q.cerris, Q.frainetto (pag
148)
2 Quercus alba, Q. ilex, Q.coccifera
3 Quercus suber, Q.borealis, Q.montana
Padurile de quercinee sunt dominate de stejar (Quercus
robur), cer (Q.cerris), grnita (Q.frainetto), gorun (Q.
petraea), carpen (Carpinus betulus).

neagra, lenesii, maimuta calugar, maimuta diavol, specii de

papagal, ursul furnicar, rozatorul aguti, opossumul
American, cerbul de padure, tatuul mare, sarpele regal idol,
anaconda sau kamuti.

50)

Fauna padurilor de foioase din

America de Nord cuprinde:
1 cerbul patat, iepurele manciurian, rata
mandarin
2 caprioara, cerbul, mistretul

2 pinguinul, albatrosul, flamingul

3 soparla de mare, iguana de uscat,
broasca testoasa gigantica

56) Ce specii de plante se intalnesc in

Etajele de vegetatie:
1) - etajul nemoral (al padurilor de foioase: gurunete si fagete);
2) - etajul boreal (al molidisurilor);
3) - etajul subalpin (al jnepenilor);
4) - etajul alpin.

subregiunea Malgasa:
1 frezia, muscata, gladiola
2 palmierul de rafie, abanosul de
Madagascar, arborele calatorilor (pag 192)

62) Fauna alpina din Romania cuprinde:

1 capra neagra, marmota alpina, soarecele alpin (pag
226)
2 ursul, rasul, cocosul de mesteacan
3 mierla gulerata, pitigoiul de munte, corbul
63) Ce specii de mamifere sunt caracteristice stepei
din Romania:
1 Citellus citellus, Cricetus cricetus, Microtus arvalis
(pag 233) popandaul (Citellus citellus), harciogul (Cricetus cricetus),

prunul de Madagascar.

3 bananierul, scortisoara, nucsoara

57) Care sunt subregiunile caracteristice
regiunii Indo-Malayeze:
1 Subregiunea Capului si Subregiunea
Malgasa
2 Subregiunea Indiana si Subregiunea
Malayeza (pag 194)
3 Subregiunea Africana si Subregiunea
Andina Patagoneza
58) Ce specii de pasari sunt caracteristice
subregiunii Australiene:
1 pasarea Emu, porumbelul cu aripi de
bronz, pasarea paradisului matasoasa (pag
200) casuarii, pasarea lira, vulturul cu coada in forma de

soarecele de camp (Microtus arvalis).

2 Ursus arctos, Canis lupus, Sciurus vulgaris

3 Microtus nivalis, Lynx lynx, Rupicapra rupicapra
64) Care din urmatoarele specii de pasari traiesc pe
nisipuri si soluri nisipoase:
1 ciocanitoarea verde, botgrosul, gaita
2 graurul, ciocarlia, heretele alb
3 pasarea ogorului, cenusarul, prundarasul gulerat mic
(pag 235)
65) Fauna luncilor si zavoaielor cuprinde:
1 rata salbatica, lisita, pitigoiul de stuf (pag 237) rata

pana.

2 papagalii nobili, papagalii ciocanitori,

porumbeii fazani
3
cocosul
ciocan,
ciocanitoarea
de
Sulawesi, papagalii lilieci
59) Regimul termic si pluvial caracteristic
zonei de stepa din Romania este urmatorul:
1 temperaturi medii anuale de 100-11,50C si
precipitatii reduse (350-450 mm/an) (pag
208)
2 temperaturi moderate si precipitatii 500600 mm/an
3 temperaturi medii anuale de 80-10,50C,
550-700 mm/an

caraietoare, rata lingurar, privighetoarea de balta, porumbelul gulerat,

vidra, sobolanul de apa, vulpea, mistretul, iepurele.

2 soimul calator, brumarita de stanca, acvila de stanca

3 pisica salbatica, jderul, bizamul
66) In categoria plantelor autocore se incadreaza:
1 plesnitoarea, piersicelul, ciocul berzei
(pag 19)
toporasul.

2 mesteacanul, carpenul, ulmul

3 stanjenelul de balta, castanele de balta, nuca de
cocos
67) Din categoria plantelor cu areal cosmopolit pot fi
mentionate:
1 trestia de balta, papura, papadia (pag 30) lintitele,

Prin stepa se intelege o suprafata de teren pe care se

instaleaza o vegetatie ierboasa caracteristica, iar vegetatia
lemnoasa este reprezentata prin cateva specii de arbusti
sau subarbusti, ce formeaza tufisuri pitice.

broscarita, traista ciobanului, troscotul, patlagina.

2 floarea de colt, garofita alpina, murul arctic

3 arborele rosu, arborele pagodelor, liliacul romanesc
68) Care din urmatoarele specii de pasari au areal
discontinuu:
1 soimul calator, ciuful de balta, cucul
2 cotofana albastra, oiul cu capul negru, gainusa
polara (pag 34)
3 ciocanitoarea verde, forfecuta, cioara cenusie
69) Plantele fotoaperiodice cuprind:
1 fasolea, soia, tutunul
2 liliacul ciresul, scanteiuta alba (pag 41)
3 floarea de colt, afinul, smirdarul
70) Animalele euriterme sunt:
1 maimuta, foca, morsa

60)

Zona de silvostepa din Romania

cuprinde urmatoarele specii de plante:
1 pinul, bradul, laricele
2 gorunul, fagul, ulmul
3 stejarul brumariu, stejarul, garnita (pag
211) cer, tei alb, jugastrul, paltinul de camp, frasinul.
Silvostepa reprezinta zona de tranzitie de la vegetatia de
padure la cea de stepa.

61) In Romania se intalnesc urmatoarele etaje de

vegetatie:
1 etajul nemoral, etajul boreal
2 etajul nemoral, etajul boreal, etajul subalpin, etajul
alpin (pag 213)
3 etajul subalpin, etajul alpin

1 iarba elefantilor, mei, baobabul (pag 121)

2 palmierul evantai, palmierul de ulei,
palmierul hifene
3 iarba campului, negara, colilia
79) Arborii din padurile tropicale umede
africane sunt:
1 arborele copac, arborele de cafea,
abanosul African (pag 134) uapaca, arboreal

2 popandaul, harciogul, ariciul

3 ursul, caprioara, lupul (pag 45)
- animale euriterme suporta cu usurinta variatiile de temperature (ursul,
caprioara, lupul, puma din America);
- animale stenoterme nu por suporta oscilatiile de temperature
(maimuta, foca, morsa, pastravul)

71) Sistemul pivotant este caracteristic:

1 plantelor adaptate la uscaciune (pag 46)

2 speciilor de palnte care cresc in regiuni
cu umiditate variabila
3 plantelor din climatul arid

urias, acaju, palisandrul,

palmierul de ulei.

terminalia,

cola,

bananierii,

2 arborele de cauciuc, palmierul de vin,

palmierul de ceara
3 bambusul, abanosul negru, palmierul
evantai
80) Fauna padurilor de foioase din Asia
Orientala cuprinde:
1 veverita cenusie, veverita rosie, rasul
rosu
2 iepurele manciurian, fazanul auriu, cerbul
patat (pag 152) cerbul de apa, pisica salbatica

Sisteme de radacini:
- sistemul pivotant;
- sistemul ramificat;
- sistemul de extensiune laterala;
- sistemul fasciculat.

72) Plantele chionofile sunt:

1 plantele iubitoare de umbra
2 plantele iubitoare de zapada (pag 55)
3 plantele de zi lunga
73) Din categoria plantelor calcifile fac
parte:
1 branca, rogozul maritim, chiurlanul
2 bozul, bumbacul, curmalul
3 salcia pitica, floarea de colt, garofita de
stanca (pag 60)
74) Din categoria sturionilor fac parte:
1 pastruga, nisetrul si morunul (pag 85)
2 tonul, sardelele, hamsiile
3 somonul, scrumbia albastra, pastravul

orientala, cainele enot, ursul

mandarin, fazanul manciurian

negru

himalayam,

rata

3 pisica salbatica, mierla, cucul

81) Padurea de conifere eurasiatica
cuprinde urmatoarele formatiuni lemnoase:
1 molidul european, pinul european, pinul
laponic (pag 156)
2 fagul austral, bambusul, plopul
3 arborele de catifea, magnolia, salcamul
japonez
82) Padurile de conifere din Canada sunt
edificate de:
1 Pinus silvestris, Picea excelsa, Picea
obovata
2 Larix americana, Thuja occidentalis, Picea
nigra (pag 158) laricele american (Larix Americana),

Sturionii se intalnesc in Marea Neagra, Marea Azov si

Marea Caspica.

75) Subzona rogozului cuprinde:

1 rogozul, muschiul de lac, mana apei (pag

90)
2 nufarul alb, nufarul galben, sageata apei
3 lintita, iarba broastelor, foarfeca apei
76)
Pasarile
caracteristice
tundrei
antarctice sunt:
1 ciuful alb, sorecarul incaltat, potarnichea
de tundra
2 ciocanitoarea verde, cucul, pitigoiul
3 pinguinul, albatrosul, pescarusul (pag
104) cormorani
77) Fauna etajului alpin cuprinde:
1 hermelina, nevastuica, renul european
2 marmota alpina, capra neagra, tapul
alpin (pag 107)
3 harciogul, popandaul, camila cu doua
cocoase
78) Savana cu baobabi are stratul ierbos
alcatuit din:

tuia (Thuja occidentalis), molizi (Picea nigra).

3 Populus tremuloides, Betula papyrifera,

Acer saccharum
83) Fauna subregiunii Arctice cuprinde:
1 elanul, zibelina, hermelina
2 cerbul, caprioara, pisica salbatica
3 iepurele polar, vulpea polara, boul
moscat (pag 166) renii, ursul polar, potarnichile
polare, ciuful alb, sorecarul incaltat.

84)

Care din urmatoarele specii de

animale sunt caracteristice subregiunii
Chino-Japoneze:
1 ursul negru, tigrul manciurian, fazanul
auriu (pag 169) cainele enot, jderul cu gatul galben,
rata mandarin, fazanul argintiu, sarpele de apa japonez,
broasca testoasa chinezeasca cu trei degete.

2 capra neagra, marmota alpina, berbecul

de zapada
3 ciuful alb, sorecarul incaltat, potarnichea
polara
85) Fauna subregiunii Mediteraneene
cuprinde urmatoarele endemisme:
1 vipera cu corn, broasca testoasa de
uscat, scorpionul (pag 172) vulturul plesuv,

3 dropia uriasa, hiena bruna, vipera

sageata
90) Ce specii de plante sunt caracteristice
subregiunii Indiane:
1 arborasul de pepene, scortisoara, piperul
(pag 194) specii de palmieri, curmalul, smochinul
Indian, cuisoarele, nucsoara

2 bananierul, arborele de paine, ficusul

3 palmierul de cocos, sagotierul, arborele
de mango
91) Vegetatia regiunii Antarctice este
alcatuita din urmatoarele specii de
graminee:
1 Agrostis antarctica, Festuca erecta, Poa
flabellate (pag 205) graminee (Agrostis
Antarctica), paiusurile (Festuca erecta, Poa
flabellate).
2 Ficus elastica, Mangifera indica, Cocos
nucifera
3 Artemisia austriaca, Cynodon dactylon,
Agropyron cristatum
92) Arbustii caracteristici zonei de stepa
sunt:
1 carpenul, mesteacanul, artarul
2 stejarul pufos, stejarul brumariu, jugastrul
3 porumbarul, paducelul, migdalul pitic
(pag 210) ciresul, visinul de stepa, mur de miriste.
93) Zona nemorala din Romania cuprinde
urmatoarele specii de plante:
1 Medicago sativa, Carex humilis, Stipa
stenophylla (pag 213) lucerna (Medicago sativa),

cormoranul pitic, prigoarea, inarita verde, harciogul mic,

sacalul auriu, hiena vargata, muflonul.

2 lupul, vulpea, nevastuica

3 gainusa de stepa, cioara cenusie, soimul
randunelelor
86) Flora subregiunii Macaroneziene este
alcatuita din:
1 stejarul de pluta, maslinul, cimisirul
2 curmalul de Canare, dragonierul, lamaiul
(pag 173)
3 drinul, bumbacul, arborasul de cafea
87) Animalele caracteristice subregiunii
Sonoriene sunt:
1 berbecul zapezilor, iepurele californian,
veverita castor
2
lupul
preriilor,
bizonul,
antilopa
americana
3 pisica veverita, vulpea cu urechi lungi,
pestele pisica umblator (pag 177)
Pestele pisica umblator din Florida este o adevarata
curiozitate, parcurgand pe uscat peste 400 m, in timp ce
branhiile functioneaza ca plamanii.

88)

Flora subregiunii Braziliene (sau

cuprinde:
1 arborele de cauciuc, arborele de balsam,
cocotierul (pag 181) palmierul de vin, palmierul de
Amazoniana)

rogoz (Carex humilis), colilii (Stipa stenophylla).

2 Ulmus montana, Vaccinium myrtillus,

Rubus hirtus
3 Abies alba, Picea excelsa, Larix decidua
94) Flora de mull din gorunete este
alcatuita din:
1 vinarita, laptele cainelui, mierea ursului
(pag 215) trepadatoare, coltitor, ciocul berzei, urzica

fibre textile, arborasul de cacao, nuca paradisului, ferigi

arborescente.

2 palmierul de Sabal, palmierul cubanez,

palmierul regal
3 arborele vietii, arborele rosu, arborele
mamut
89) Fauna subregiunii Africane (sau Etiopiana)
este alcatuita din:
1 broasca testoasa de uscat, soparla cu
solzi patati, sarpele boa
2 papagalul pitic, pasarea consumatoare de
banane, elefantul African (pag 190) pavianul

moarta galbena, sanisoara.

2 macrisul iepurelui, firuta de padure, afinul

3 pieptanarita, horsti, murul
95)
In etajul boreal se intalnesc
urmatoarele specii de arbori:
1 socul rosu, coacazul de munte, paducelul
(pag 219)
2 molidul, bradul, pinul
3 stejarul, cerul, garnita
96) Arbustii caracteristici etajului subalpin
sunt:

cu mantie, mangabiul cu palarie, cimpanzeul, gorilla,

veverita palmierilor de ulei, papagalul Jado, pasarile
indicatoare de miere, pasarea rinocer, bibilici, paunul de
Congo, antilopele okapi, tapii de padure, rinocerul alb,
rinocerul negru, girafa de savanna, antilopa kudu, antilopa
gnu, hipopotanul, leul, hyena patata, strutul, pasarea
secretar.

1 jneapanul, ienuparul pitic, merisorul (pag

221) aninul de munte, smirdarul, afinul.
2 mesteacanul, coacazul, porumbarul
3 laricele, paltinul, plopul
97)
Vegetatia
segetala
cuprinde
urmatoarele specii:
1 susai, palamida, loboda (pag 225) neghina,

Biocenoza este totalitatea vietuitoarelor, plante si

animale ce populeaza un anumit biotop si se adapteaza la
conditiile acestuia.
Biotopul sau habitatul reprezinta locul de existenta sau
portiunea de mediu natural unde traiesc organismele
vegetale si animale.

103) Limita de zbor a condorului se afla la:

1 5000 m inaltime
2 7000 m inaltime (pag 16)
3 1000 m inaltime
104) Animalele euritope sunt:
1 lupul, vulpea, corbul
2 capra neagra, ciocanitoarea
forfecuta
3 elefantul, rinocerul, tapirul

busuioc salbatic, zarna.

2 rogoz, pipirig, sageata apei

3 iarba campului, papadia, pirul
98) In subetajul fagului se intalnesc
urmatoarele specii de animale:
1 Capreolus capreolus, Cervus elaphus,
Sciurus vulgaris (pag 229) caprioara (Capreolus
capreolus), cerbul (Cervus elaphus), veverita
vulgaris).

verde,

Organismele stenoterme prefera o temperature constanta,

fie ridicata, fie scazuta.
Organismele euriterme suporta oscilatii mari de
temperature. (pag 74)

(Sciurus

2 Citellus citellus, Cricetus cricetus,

Microtus arvalis
3 Buteo lagopus, Falco peregrinus, Hirundo
rupestris
99) Fauna petrofila cuprinde:
1 vanturelul rosu, brumarita de stanca,
codrosul de munte (pag 235) soimul calator,

105) Care din urmatoarele specii de

animale au areal circumpolar boreal:

1 ciuful de balta, cucul, soimul calator
2 puma, lupul, delfinul
3 foca, vulpea polara, iepurele arctic (pag
31) ciuhurezul polar
106) In categoria animalelor cu areal
discontinuu se incadreaza:
1 ariciul comun, capra neagra, mierla
gulerata (pag 33)
2 cioara cenusie, cioara neagra, zibelina
3 cartita aurie, harciogul, popandaul
107) In functie de durata luminii plantele
se grupeaza in:
1 umbrofile, calcifile, halofile
2 de zi lunga, de zi scurta, indiferente (pag
41)
3 casmofile, litofile, nitrofile

mierla de piatra, stancuta, lastunul de stanca, acvila de

stanca.

2 cenusarul, ciovlica roscata, ciovlica

negricioasa
3 fasa de camp, heretele alb, sorecarul
mare
Fauna stancariilor (petrofila).

100) Fauna ruderala este reprezentata de:

1 dihorul de casa, viezurele, sobolanul

cenusiu (pag 238) ciocarlanul, soareci de camp.
2 lisita, porumbelul gulerat, cucul
3 ciocanitoarea neagra, sorecarul comun,
pupaza
Fauna ruderala. Terenurile, pe care se depoziteaza resturile
menajere, desurile industriale, pietrele si bolovanii
reprezinta biotopul preferat al catorva specii de animale.

In functie de durata luminii, plantele se grupeaza in:

- plante de zi lunga(hemeroperiodice);
- plante de zi scurta (nyctiperiodice);
- plante indiferente (fotoaperiodice).

101) Corologia se ocupa cu:

108) Care din urmatoarele specii de plante

1 modul de diseminare a organismelor (pag

19)
2 studiul biocenozelor
3 studiul lumii vii

sunt megaterme:
1 murul arctic, macul arctic, garofita alpina
2 maslinul, leandrul, smochinul
3 palmierul, curmalul, bananierul (pag 45)

Corologia se ocupa cu modul de raspandire (diseminare) a

organismelor.

In functie de adaptarea la diferite grade de temperature,

plantele au fost grupate in patru categorii:
- plante megaterme - adaptate la o temteratura a mediului
constant ridicata de peste 20 0C (palmierii, curmalii,
bananierii).
- plante mezoterme sunt adaptate la o temperature
variabila, cuprinsa intre 150C si 200C (maslinul, leandrul,
smochinul).
- plante microterme rezista la temperature de 00C 150C
(molidul, bradul, pinul, fagul).

102) Biocenologia are in vedere:

1 raporturile de interactiune si influenta

reciproca dintre organisme si mediu
2 raspandirea organismelor
3 studiul asociatiilor vegetale si animale
(pag 70)

- plante hechistoterme sunt adaptate la temperature

constant scazute, in jur de 0 0C (murul, macul arctic, garofita
alpine).

115) Din categoria animalelor higrobionte

fac parte:
1 puma, lupul, pastravul
2 pestii, amfibienii, reptilele (pag 45)
3 pinguinul, foca, morsa

melcii, crocodilii, castorul, salamandra.

fac parte:
1 nutria, hipopotamul, bizamul (pag 53)

109) Din categoria animalelor poikiloterme

2 camila, antilopa, girafa

3 broasca raioasa cenusie,
vipera cu corn

scorpionul,

Din punct de vedere al modului de adaptare la gradul de

umiditate, animalele din mediul terestru au fost grupate in
doua categorii:
- animale higrobionte adaptate sa traiasca in regiunile
cu multa umiditate;
- animale xerobionte, adaptate la conditiile unui mediu
mai secetos.

Animalele se impart dupa felul in care reactioneaza fata de

variatiile de temperature:
- animalele homeoterme, cu sange cald si cu
temperature corpului constanta;
- animale poikiloterme sau animale cu sange rece.
Din categoria animalelor poikiloterme fac parte toate
nevertebratele, iar dintre vertebrate, doar pestii, amfibienii
si reptilele.

116) Care din urmatoarele specii de plante

sunt psamofile:
1 bozul, bumbacul, orezul
2 orzul salbatic, varza de mare, scaiul
vanat (pag 57) garofita de nisip, troscotul de nisip,

110) Sistemul ramificat este caracteristic:

1 plantelor care cresc in regiuni cu

umiditate variabila (pag 47)
2 plantelor de cultura
3 plantelor din climatul arid
111) Din categoria plantelor acvatice fac
parte:
1 trestia de balta, papura, nufarul alb (pag
49) broscarita, nufarul galben, piciorul cocosului de balta.
2 pipirigul, rogozul, rodul pamantului
3 bananierul, begonia, curmalul
112) Plantele hemixerofite sunt:
1 saxaulul alb, jalesul, iarba camilei (pag
51) lucerna galbena
2 paiusul, colilia, negara
3 coada vulpii, obsiga, firuta cu bulbi

patlagina de nisip.

3 firuta, paiusul, pelinul

Dupa textura si structura solului, plantele se impart in trei categorii:
- plantele psamofile (arenacee) acestea au caracter xerofil si cresc pe
soluri nisipoase din stepe, deserturi si pe litoralul marin;
- plantele casmofile (hasmofile) traiesc in crapaturile stancilor;
- plantele litofile sunt strans legate de stanci si bolovanisuri

117) Plantele litofile sunt:

1 muschi, licheni, alge (pag 58)

2 sfecla de zahar, porumbul, graul
3 bananierul, maslinul, lamaiul
118) In categoria plantelor neutrofile se
incadreaza:
1 spanacul porcesc, macrisul calului, stevia
2 graul, sfecla rosie, tutunul (pag 58) ( pH -

In functie de conditiile de umiditate ale mediului in care

traiesc, au fost deosebite doua mari categorii de plante:
1) Plantele higrofile - cresc numai in apa: (hidrofile,
higrofile; mezofile)
2) Plantele xerofile- sunt adaptate unui ecotop cu deficit
sezonier sau permanent de umiditate:
(xerofite;,
hemixerofite;,
suculente;
hedatofite;
oxilofite;
psichrofite)

neutru 6,9-7,2)

3 sfecla de zahar, bozul, urzica

Dupa reactia pH a solului, plantele se grupeaza in:
- plante oxifile se dezvolta pe soluri acide cu pH cuprins intre 4,3 si 6,8:
afinul, merisorul, iarba albastra, roua cerului, porumbul cartoful;
- plante neutrofile- prefera solurile cu reactie neutral, cu pH-ul cuprins
intre 6,9 si 7,2: obsiga, grau, sfecla rosie, tutunul.
- plante bazifile sunr raspandite pe soluri alkaline cu pH-ul >7,2:
stejarul pufos, papadia, rapita, lucerna, rogoz.

113) Din categoria plantelor oxilofite fac

parte:
1 floarea de colt, gusa porumbelului alpin,
saxifraga
2 merisorul, martaloaga, rachitele (pag 52)
3 lucerna galbena, trifoiul rosu, culbeceasa
114) Plantele psichrofite sunt:
1 plante care cresc pe soluri neutre
2 plante care cresc pe stancarii
3 plante care cresc in regiunile arctice (pag
52)

119) Plantele glicofile sunt:

1 plante care cresc pe soluri cu o

concentratie redusa de saruri (pag 58)
2 plante care cresc pe soluri acide
3 plante care cresc pe soluri bogate in
calciu
120) Plantele indicatoare de magneziu
sunt:
1 iarba albastra, trestia de camp, roua
cerului
2 inul dolomitic, buruiana vantului, ochii
soricelului (pag 60) unele specii de ferigi.
3 stejarul pufos, cerul, garnita

Plantele psichrofite se intalnesc in regiunile arctice, dar si in

etajul alpin.

10

121) Din categoria plantelor parazite fac

- Mlastinile eutrofe sunt bogate in substante nutritive si

au o reactie neutra.
Mlastinile oligotrofe sunt sarace in substante
nutritive si au o reactie acida.

parte:
1 cuibusorul, iasca, feriga
2 branca, chiurlanul, rogozul
3 torelul, lupoaia, muma padurii (pag 61)
vascul.
Plantele parazite traiesc pe corpul unor
superioare, de unde isi procura hrana necesara.

129) Pasarile caracteristice tundrei arctice

sunt:
1 Buteo lagopus, Lagopus lagopus, Sterna
macrura (pag 103) sorecarul incaltat (Buteo

plante

lagopus), potarnichea alba (Lagopus lagopus), pescarusul

cu cap negru (Sterna macrura).

122) Animalele geofile sunt:

1 broasca raioasa, lastunul de mal,

popandaul (pag 61) albinarelul, pescarusul albastru,

2 Lepus timidus, Alopex lagopus, Mustela

nivalis
3 Rangifer tarandus, Citellus undulatus,
Putorius nivalis
130)
Plantele
caracteristice
tundrei
antarctice sunt:
1 salcia pitica, merisorul, afinul
2 iarba campului antarctica, varza de
Kerguelen, piciorul cocosului (pag 104)
3 garnita, cerul, stejarul
131) Pajistile alpine sunt alcatuite din
urmatoarele specii de graminee:
1 argintica, iarba soparlelor, rogozul
2 ochii soricelului, horsti, mesteacanul pitic
3 iarba campului, paiusul, firuta (pag 106)
132) Pasarile caracteristice etajului alpin
sunt:
1 condorul, vulturul plesuv, cocosul de
munte (pag 107) acvila de munte, laptunul alpin,

pupaza, soarecele de camp, harciogul, nevastuica.

2 cartita europeana, cartita aurie, tancul

pamantului
3 lupul, vulpea, pisica salbatica
-geobiente (locuiesc in subteran)
-geofile (cuibaresc in subteran,si traiesc afara)
-geoxene (foarte rar in subteran)
-petrobionte (traiesc in crapaturi de stanci)

123) Organismele omnivore sunt:

1 ariciul, cartita, harciogul
2 ursul, stancuta, corbul (pag 68)
3 capra neagra, marmota alpina, condorul
124) ..
1 echinodermele, tonul, scrumbia de mare
2 somonul, nisetrul, anghila
3 casalotul, morunul, delfinul cu plisc
125) Pe biotopurile stancoase traiesc:
1 meduze, spongieri, moluste
2 arici de mare, stele de mare, crabi (pag
77)
3 pastravul, stiuca, somnul

cioara alpine, stancuta alpine.

2 pinguinul, albatrosul, pescarusul

3 ciuful alb, sorecarul incaltat, potarnichea
alba
133)
Vegetatia
deserturilor
arctice
cuprinde:
1 garofita alpina, gusa porumbelului alpin,
laptele stancii
2 argintica, saxifraga purpurie, alga
albastra (pag 111) macul artic, alga verde.
3 rogozul de desert, colilia, firuta bulboasa
134)
Fauna
deserturilor
antarctice
cuprinde:
1 ursul polar, foca, morsa
2 musca nearipata, molia cu aripi inguste,
tantarul cu aripi mici (pag 112)
3 gasca polara, rata de gheturi, martirul
gheturilor
135)
Ce
specii
de
pasari
sunt
caracteristice
deserturilor
din
zona
temperata:

Animalele care traiesc in acest biotope stancos prezinta

anumite adaptari, fie au crusta foarte tare, cum este cazul
la crustacei, fie au prevazute pe spinare niste ace.

126) Cetaceele cuprind:

1 balena albastra, porcul de mare, delfinul

comun (pag 85)
2 foca elefant, vitelul de mare, ursul de
mare
3 somonul, pastruga, nisetrul
Cetaceele sunt reprezentate prin: balenele, delfinii
(delfinul brun sau porcul de mare), narvalul, casalotul.

127) Subzona nuferilor cuprinde:

1 mana apei, pipirigul, neghina

2 limba broastei, nasturelul, crinul de balta
(pag 90) sageata apei, nufarul alb, nufarul galben.
3 lintita, foarfeca apei, pestisoara
128) In mlastinile eutrofe se dezvolta:
1 bumbacarita, coada calului, rugina (pag
93) trestie, papura, rogoz, mana de apa, muraras.
2 mesteacanul pitic, afinul, merisorul
3 macesul, porumbarul, zmeurul

11

1 dropia gulerata, gainusa de pustiu,

cucuveaua de nisip (pag 114) gaita de desert
2 cioara alpina, vulturul, condorul
3 cucul, pitigoiul, gaita
136) Ce specii de plante predomina in
deserturile tropicale si subtropicale:
1 drobul desertic, drinul, carcelul (pag 115)

142) Arborii din padurile tropicale umede

din Asia sunt:
1 arborasul de scortisoara, palmierul de
zahar, bambusul (pag 135) babanieri, palmierul
evantai, mango, abanosul negru, arboreal cusi.

2
arborele
urias,
abanosul
african,
palmierul de rafie
3 arborasul de cacao, palmierul de vin,
arborele de cauciuc
143) Pasarile caracteristice padurilor
tropicale umede din Australia sunt:
1 paunul, pasarea rinocer, gaina salbatica
2 pasarea consumatoare de banane,
papagalul pitic, papagalul cu colier
3 pasarea paradisului, papagalul, pasarea
lira (pag 138)
144) Padurile tropicale de tip xerofil din
Australia sunt alcatuite din:
1 arborele butoi, eucaliptul, iarba copac
(pag 142)
2 santalul, abanosul, bambusul
3 teck, sal, palmierul evantai
145) Arbustii caracteristici padurilor cu
frunze cazatoare din Europa sunt:
1 mesteacanul, teiul, ciresul salbatic (pag
148) plop tremurator, ulm, frasin, paltin de camp.
2 paducelul, porumbarul, lemnul cainesc
3 carpenul, garnita, paltinul de camp
146) Ce specii de animale sunt
caracteristice padurilor de foioase din
Europa:
1 veverita cenusie, rasul rosu, cerbul de
Virginia
2 cerbul de apa, pisica salbatica orientala,
cainele enot
3 caprioara, mistretul, ursul brun (pag )

retama, caligonum.

2 jneapanul, ienuparul, salcia pitica

3 iarba vantului, urzica, bozul
137) Fauna deserturilor din America de
Sud cuprinde:
1 antilopa cu gusa, iepurele de pamant,
harciogul cenusiu
2 iepurele de desert, popandaul galben,
vulpea de desert
3 vulpea Zorro, cainele lui Magelan, tucotuco (pag 118) strutul american sau pasarea nandu.
138) Fauna deserturilor din Australia este
reprezentata de urmatoarele specii:
1 cartita marsupiala de desert, sobolanul
cangur marsupial, soparla moloh (pag 120)
broastele de desert, unele specii de pasari: prigoarea
australiana, pietrarul.

2 iepurele cu coada lunga, coiotul, vulpea

cu urechi lungi
3 dromaderul, sarpele de nisip, antilopa
spada
139) Savanele din Asia de Sud se intalnesc
in:
1 Brazilia, Venezuela, Bolivia
2 Indochina, India, Shri-Lanka (pag 124)
3 Sonora, Arizona, Mexic
140) Fauna savanelor din Asia de Sud
cuprinde:
1 tigrul de bengal, ghepardul, pitonul (pag
124) antilopa, bizonul indian, rinocerul cu un corn, hyena

cerbul, vulpea, lupul, iepurele, jderul, veverita, dihorul,

pisica salbatica.

iar dintre reptile: sarpele cu ochelari sau cobra, gavialul.

2 pietrarul, prigorea australiana, sobolanul

cangur marsupial
3 vulturul, gaita, ciocanitoarea verde
141) Ce pasari se intalnesc in stepele din
Eurasia:
1 gainusa de prerie, acvila de prerie,
cucuveaua
2 dropia, potarnichea, cocosul mic (pag
126) prepelita, iar dintre rapitoare: sorecarul de stepa sau

147) Padurile cu frunze cazatoare din

America de Nord sunt alcatuite din:
1 stejarul alb, stejarul rosu, fagul cu frunza
lata (pag 151)
2 paltinul de munte, fagul european,
carpenul
3 garnita, cerul, gorunul
148) Padurea de conifere de pe litoralul
Pacific cuprinde:
1 laricele american, plopul tremurator,
mesteacanul de hartie

eretele alb, vulturul de stepa.

3 ciocanitoarea agavelor, cucul alergator,

cioara alpina

12

2 arborele mamut, arborele rosu, arborele

vietii (pag 158) arborele hemlock, tuia sau arborele

157) Eryngium maritimum

(scai vanat)

este o

plant:
1 halofil
2 psamofil (pag 57)

vietii, molid, duglas, brazi, arborele rosu, arborele mamut.

3 carpenul, stejarul pedunculat, artarul

149) Animalele trogloxene sunt:
1 animale care vin in pesteri numai in mod
intamplator (pag 160)
2 animale adaptate la conditii de uscaciune
3 animale care traiesc in mediul subteran
150)
Vegetatia
ruderala
cuprinde
urmatoarele specii:
1 troscotul, iarba de gazon, nalba de
padure (pag 225) patlagina mare, bozul, coada

cresc pe soluri nisipoase din

stepe, deserturi si pe litoralul marin..

3 nitrofil
158) Bufo bufo (broasca raioasa) face parte din
categoria animalelor:
1 geofile (pag 61) traiesc numai o parte din timp in mediul
subteran, unde-si fac adaposturi, cuiburi si se inmultesc);

2 geobionte
3 petrobionte
159) Pheonix dactylifera (curmalul) este o
plant:
1 oxifil
2 glicofil (pag 58)
3 calcifil
160) Stellaria media (scanteiuta alba) este o
plant:
1 calcifil
2 fotoaperiodic (pag 41)
3 de zi lung
161) Palmierii sunt specii de plante:
1 megaterme (pag 45)
2 hechistoterme
3 mezoterme
162) Care dintre urmtoarele animale
suport temperaturi sub 20C:
1 hrciogul, popndul, soarecele de cmp
2 foca, morsa, pinguinul (pag 45)
3 pestii, amfibienii, reptilele
163) Begonia rex (begonia) este o plant:
1 higrofil (pag 49)
2 acvatic
3 mezofil
164) Carnegia gigantean (cactusul gigant) face
parte din familia:
1 Euphorbiaceae
2 Cactaceae (pag 51)
3 Palme

soricelului.

2 busuiocul salbatic, zarna, neghina

3 varza de mare, iarba de saratura, iarba
vantului
151) Hidrosfera constituie:
1 71% din suprafata globului terestru (pag
90 Geografie Umana)
2 55% din suprafaa globului terestru
3 89% din suprafaa globului terestru
152) Cocos nucifera este o plant:
1 zoocor
2 hidrocor (pag 23)
3 ruderal
153) Din categoria plantelor ruderale fac
parte:
1 plesnitoarea, ciocul berzei, floarea de colt
2 brndusa de munte, stejarul, frasinul
3 ptlagina, rostopasca, troscotul (pag 225)
154) Betula verrucosa (mesteacanul) elimin
prin transpiratie:
1 70-80 l ap/zi (pag 47)
2 200 l ap/zi
3 500-600 l ap/zi
155) Tilia platyphyllos (teiul) elimin prin
transpiratie:
1 400-500 l ap/zi
2 200 l ap/zi (pag 47)
3 700-800 l ap/zi
156) Reaumuria hirtella (un arbust din
deserturile sarace ale Egiptului) este o plant:
1 suculent
2 mezofil
3 hedatofit

Familia Cactaceae grupeaz plante suculente i n mare parte spinoase

cunoscute mpreun sub numele de cactui.

165) Plantele oxilofite cresc pe soluri:

1 neutre
2 acide (pag 52)
3 nisipoase
166)
Plantele
psichrofite
caracteristice regiunilor:
1 arctice (pag 52) dar si etajului alpin.
2 de cmpie

Caracteristic pentru aceste plante este faptul ca ele sunt

capabile sa exudeze o anumita cantitate de sare. Prin
aceasta planta atrage umezeala necesara din atmosfera .

13

sunt

3 de podisuri
167) Saxifraga aizoon (ochii soricelului) creste
pe soluri:
1 bogate n humus
2 n crpturile stncilor (pag 58) plantele

2 psamofil
3 carnivor (pag 68)
177) Organismele omnivore se hrnesc
cu:
1 animale
2 plante si animale (pag 68) corbul, stancuta,

casmofile (hasmofile).

3 alcaline
168) Brassica rapa (rapita) prefer solurile:
1 halofile
2 psamofile
3 bazifile (pag 58)
169) Apium graveolens (telina) creste pe
soluri:
1 cu un coninut ridicat n azot
2 cu o concentratie redus de sruri (pag 58)

ursul.

3 plante
178) Zostera marina (iarba de mare) creste pe
biotopuri:
1 stncoase
2 nisipoase (pag 78)
3 mloase
179) Sturionii se ntlnesc n:
1 regiunile arctice
2 Marea Caspic (pag 85) Marea Neagra, Marea

plante glicofile

3 acide

Azov.

170) Rumex conglomerates

(macrisul

3 zonele aride
180) Perca fluviatilis (bibanul) si las icrele
n:
1 brdis (pag 90)
2 desisul de broscrit
3 muschiul de lac
181) Pestele evantai se ntlneste n:
1 Marea Neagr
2 nord-estul Siberiei (pag 98) Pestele evantai in

calului)

este o plant:

1 azotofil (pag 59) sau nitrofila.

2 glicofil
3 casmofil
171) Minuartia verna (mierluta) creste pe
soluri:
1 bogate n sruri de cupru
2 bogate n sruri de zinc (pag 60) sau
zincofile.

sezonul rece sta inghetat, iar dupa dezghet isi reia

activitatea.

3 bogate n humus
172) Crtita european este o specie:
1 geofil
2 geobiont (pag 61) duc viata subterana, ies rar la

3 Dunre
182) Mustela nivalis (nevastuica) trieste n:
1 deserturile reci arctice
2 deserturile tropicale

suprafata.

3 petrobiont

173) Cuscuta europea

3 tundra arctic (pag 103)

183)

Psrile
caracteristice
tundrei
antarctice sunt:
1 pinguinii (pag 104)
2 vulturii
3 gaitele
184) Diomedea exulans (albatrosul) se
ntlneste n:
1 etajul alpin
2 tundra antarctic (pag 104)
3 pdurile de foioase
185) n tundra alpin se ntlneste:
1 vulturul plesuv (pag 107) in muntii inalti

(torelul sau barba dracului)

paraziteaz:

1 lucerna (pag 67) si trifoiul.

2 varza
3 fagul
174) Aphis rapae (paduchele de varza)
paraziteaz:
1 cultura de gru
2 vita de vie
3 frunzele de varz (pag 67)
175) Granivorele consum:
1 fructele plantelor
2 semintele plantelor (pag 67)
3 polenul si nectarul
176) Dionea muscipula (dionea) este o
plant:
1 xerofil

eurasiatici.

2 hrciogul
3 popndul
186) n deserturile din zona temperat
trieste:
1 Fennecus zerda (pag 114) (vulpea de desert).

14

2 Apetenus litoralis
3 Sterna hirundo
187) Formatiunea acheb cuprinde plante:
1 fotoaperiodice
2 efemere (pag 115)
3 hemixerofite
Formatiunea ACHEB - cuprinde plante efemere a caror
viata activa dureaza doar cateva saptamani, atat cat
dureaza sezonul umed.

188) Fauna deserturilor din America de

Sud cuprinde:
1 cinele lui Magelan (pag 118)
2 iepurele cu coad neagr
3 cucul alergtor
189) n savanele din Africa se ntlneste:
1 rinocerul cu dou coarne (pag 123)
2 vulpea Zorro
3 pasrea Nandu

190) Mamiferele caracteristice stepelor din

Eurasia sunt:

1 Citellus suslica (pag 126) (popandaul patat).

2 Panthera pardus
3 Felis serval
191) Monstera deliciosa se dezvolt n:
1 etajul alpin
2 pdurile tropicale umede (pag 131)
(filodendronul).

3 savane
192) Care dintre urmtoarele specii de
arbori sunt caracteristici pdurilor tropicale
umede din America de Sud:
1 Hevea braziliensis (pag 132) (palmieri cu
dicotiledonate inalte).

2 Rosmarinus officinalis
3 Quercus ilex

15