Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de stiinte economice si administrarea afacerilor

Marca germana

Student: Boariu Madalina

Goidescu Larisa-Maria

Profesor coordinator:prof dr. univ. Botis Sorina

An: II

Grupa 8511

1.Introducere
Uniunile monetare au aparut din nevoia de a usura comertul si plata taxelor
vamale, dar si din nevoia imperiilor de a-si mari sferele de influenta fara a recurge
la razboaie costisitoare. In secolul XIX vor aparea 3 uniuni monetare europene
formate intre state suverane, fiecare avand un model specific si zone economice
comune, dar bazate pe preferintele politice si culturale ale tarilor membre. Fiecare
uniune monetara a avut un calcai a lui Ahile ce a dus in final la dizolvare, practic
niciuna nu a supravietuit Primului Razboi Mondial. Singurul succes notabil este
integrarea monetara din cadrul Confederatiei Germane si adoptarea unei monede
unice a Imperiului German in 1871. Principalele uniuni monetare au fost bazate si
sustinute de Franta pe de o parte si Prusia pe cealalta parte, conturandu-se astfel
doua blocuri economice distincte in Europa.
2.Istoric
Uniunea monetara germana a fost cea mai de succes uniune monetara din secolul
XIX, reteta ei fiind dorinta celor 39 de state germane a a-si armoniza comertul intre
ele si de a se proteja in fata partenerilor externi mai puternici. La inceputul
secolului XIX, statele germane bateau monede proprii fara a se consulta reciproc,
iar tipul monetar si greutatea variau de la un stat la altul.
In principal, tipul monetar era raportat la uncia de argint de Koln 1principalul
etalon fiind Conventionthaler talerul conventional - introdus in 1754 in urma
reformei monetare din Austria a imparatesei Maria Thereza. Singura tara care nu a
adoptat acest taler ca etalon monetar, Prusia, a inceput sa construiasca bazele unei
uniuni vamale a statelor germane, Zollverein, excluzand Austria si cautand sa-si
impuna moneda sa, Reichsthaler.In 1834 uniunea vamala germana este formata
prin contopirea Uniunii vamale de Nord, formata de Prusia in 1818, cu Uniunea
vamala de Centru si cea de Sud, ambele create in 1828.

Cologne mark 233,856 gr argint pur),

Declinul economic al Austriei continua si acest lucru duce la pierderea treptata a

influentei in cadrul Confederatiei. Prusia domina economic si politic uniunea, iar
dorinta ei de unificare a statelor germane declanseaza razboiului cu Austria din
anul 1866. Austria si statele germane aliate acesteia sunt infrante, rezultatul
imediat al conflictului este dizolvarea Uniunii Monetare Austro-Germane si a
Confederatiei Germane, iar Prusia anexeaza mare parte din statele germane
invinse.
Prusia isi continua expansiunea, intre 1870 1871 infrange Franta intr-un alt
razboi, rezultatul imediat fiind proclamarea Celui de al Doilea Imperiui German.
In acest moment renunta la etalonul argint, noua moneda a imperiului Reichmark,
fiind cotata in raport cu aurul,
Uniunea monetara germana a fost un succes, deoarece nu a fost o uniune clasica
intre state suverane cu economii independente. Prusia avea pozitia dominanta cu
70% din economia intregii Confederatii, iar banca sa centrala era de fapt banca
Confederatiei. Intreaga sa politica de unificarea a statelor germane, a fost bazata pe
o economie in crestere ce domina zona si putem zice ca razboaiele cu Austria si
Franta au ajutat la ratificarea politica de facto a noului stat german, fiindca
oricum zona era unificata din punct de vedere economic.
Marca a fost moneda Germaniei de la unificarea ei n 1871. nainte de unificare,
diferitele state germane au emis o varietate de valute, dei cele mai multe erau
legate de Vereinsthaler, care era o moned care coninea 16 grame de argint pur.
Dei marca a fost fondat mai degrab pe aur dect pe argint, rata de conversie a
fost stabilit la 3 mrci pentru 1 Vereinsthaler.
Prima marc, cunoscut sub numele de Goldmark, a fost introdus n 1873. Odat
cu declaarea Primului Rzboi Mondial, s-a renunat la convertibilitatea n aur a
mrcii, iar moneda german a devenit cunoscut sub numele de Papiermark,
inflaia ridicat i apoi hiperinflaia conducnd la emiterea exclusiv de bani de
hrtie. Papiermark a fost nlocuit de Rentenmark, n 15 noiembrie 1923, i apoi de
Reichsmark, n 1924.
Marca german (Deutsche Mark) a fost din 1948 valuta oficial, la nceput n
zonele germane aflate sub control francez, american i britanic, apoi a Republicii
Federale Germania i a Berlinului Occidental, pn la reunificarea din 1990 i apoi
valuta oficial a Germaniei reunificate pn la introducerea monedei unice a
3

Uniunii Europene, euro, n 1999. Subdiviziunea sa a fost pfenigul,a suta parte

dintr-o marc.
2.1.Monede metalice

n timpul Primului Rzboi Mondial (1914-1918), emiterea de monede de argint a

continuat ctva timp (exist monede cu valori nominale de i 1 marc, ns toate
au fost tezaurizate). n revan, monedele cu valori nominale mai mici au fost
fabricate din metale mai puin strategice. Cuprului i nichelului i-au urmat fierul i
zincul, la monedele de 1, 2, 5 i 10 pfenigi. ncepnd din 1919 i pn n 1923,
slbiciunea mrcii, starea economiei i nceputul hiperinflaiei nu au mai permis
alte emisiuni de monede dect cele de zinc i de aluminiu. n unele regiuni ale
Germaniei, au existat i emisiuni locale. Pentru aceste monede de necesitate
(Notgeld) au fost folosite i alte materiale, precum este ceramica.

2.2.Papiermark

Papiermark (Marc de hrtie) este denumirea dat monedei germane ncepnd

din iulie 1914, dat la care a fost abandonat echivalena ntre Goldmark (Marcaur) i aur ca etalon. Bancnotele nu mai erau convertibile n aur i aveau curs
forat.
ntre iulie 1914 i ianuarie 1920, cursul dolarului american a urcat, de la 4,20 mrci
(Papiermark) la 41,98 mrci.
Papiermark a cunoscut o hiperinflaie excesiv ncepnd de la nceputul anului
1922, care s-a accelerat exponenial, pn la 20 noiembrie 1923. Dup aceast
dat, Papiermark a nceput s fie nlocuit de Rentenmark, apoi la 30 august 1924
de Reichsmark. Rata de conversie ntre cele dou sisteme monetare s-a oprit la o
mie de miliarde (1 bilion) de Papiermark pentru un Rentenmark sau Reichsmark.
Rentenmark i Reichsmark au fost in circulatie pn n 1945.

2.3. Reichsmark

Aceasta moneda a fost adoptata ca fiind moneda oficiala a Germaniei timp de 24

ani(1924-1948). Adoptarea acestei monede a avut loc in perioada istoriei germane
numite si Republica de la Weimar.
Odata cu anexarea de catre Germania nazista in 1938 a Austriei reichmark-ul a fost
declarant ca unica moneda oficiala,1Reichmark fiind schimbat in schimbul a 1,5
Schilling.
2.4.Marca est-germana

Dup al Doilea Rzboi Mondial, Germania a fost mprit ntre cei patru aliai
nvingtori (Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Uniunea Sovietic i Frana).
ns dificulti de tot felul provocate de Rzboiul Rece au determinat Statele Unite
ale Americii, Regatul Unit i Frana s fac o reform monetar la 20 iunie 1948 n
zona occidental, instituind Deutsche Mark, pentru a nlocui Reichsmark. Pentru ca
afluxul masiv de Reichsmark devalorizat n zona de ocupaie sovietic s nu
provoace o prbuire economic a acesteia, care era deja foarte instabil,
autoritile sovietice de ocupaie au replicat hotrnd s creeze propria lor unitate
monetar. Astfel, la 23 iunie, ele au decis s aplice cupoane autoadezive pe
bancnotele celor care erau n msur s dovedeasc proveniena acestor fonduri
bneti. Aceast msur era limitat la 70 de Reichsmark de persoan. Prin urmare,
doar bancnotele puteau fi schimbate contra noilor cupuri emise de Deutsche
Notenbank, banca central a zonei de est i care va deveni apoi Staatsbank, n
1968.
La 24 iulie 1948, o nou serie de cupuri a fost pus n circulaie i denumit
Deutsche Mark von der Deutschen Notenbank pn n 1964. Apoi a luat numele de
Mark der Deutschen Notenbank pn n 1967, i n sfrit Mark der DDR (marc a
RDG). Dar a fost denumit pur i simplu Mark (marc).
Marca est-german a fost nlocuit de Deutsche Mark, la paritate echivalent, la 1
iulie 1990, cnd a intrat n vigoare uniunea monetar a celor dou state germane,
ca urmare a cderii Zidului Berlinului, n noiembrie 1989 i ncheierii oficiale a
reunificrii Germaniei, la 3 octombrie 1990. Preurile lucrurilor fundamentale au
fost ngheate la nivelul existent nainte de rzboi. Multe preuri au rmas constante
timp de mai multe decenii, ntruct erau subvenionate de ctre stat. Acest fapt a
condus, pe de alt parte, la salarii relativ slabe, iar n 1988, pentru cetenii
5

mijlocii, ele oscilau ntre 400 i 1300 de mrci cu o medie care se situa n jur de
800 de mrci. n 1988, pensiile standard se ridicau ntre 300 i 600 de mrci.

3.Hiperinflatia
Cu toate ca nu exista o definire exacta a ratei inflatiei care merita sa fie numita
"hiperinflatie", nu doar "inflatie ridicata", o definitie operativa da cifra de 1. 000%
pe an ca fiind rata de la care se poate vorbi de hiperinflatie. Hiperinflatia este, o
inflatie mai mare de 50% pe luna (adica o inflati mai mare de 13. 000% pe an.
Hiperinflatia ne ajuta sa vedem anumite fenomene economice mai clar decat le
vedem in mod normal.
Hiperinflatia germana a aparut in urma Primului Razboi Mondial. Rata medie a
inflatiei in aceasta perioada a fost de 322% pe luna. Rata cea mai ridicata a inflatiei
a fost in octombrie 1923, putin inainte de sfarsitul hiperinflatiei, cand preturile au
crescut cu 29. 000%. In dolari, aceasta ar insemna ca ceva care costa la inceputul
lunii 1$ ar fi costat 290$ la sfarsitul lunii. De exemplu, in octombrie 1923, timbrul
pentru o scrisoare postala trimisa din Germania in SUA costa 200. 000 marci; untul
costa 1. 500. 000 marci/kg, carnea- 2. 000. 000 marci, oul-60. 000 marci, painea200. 000 marci. Preturile se modificau atat de repede incat chelnerii schimbau
preturile din meniu de mai multe ori in timpul unei mese. Uneori, clientii trebuiau
sa plateasca dublul pretului afisat in meniu cand comandasera ei. Angajatorii erau
nevoiti sa dea angajatilor salariile chiar si de doua ori pe zi pentru ca acestia sa isi
poata acoperi costurile.
In ianuarie 1919,9marci se puteau schimba pe un dolar american.
In iulie, erau necesare 14 marci, iar in ianuarie urmator, 65 de marci. Dar necazul
nu facea decat sa inceapa. Dupa cateva fluctuatii, rata de schimb a ajuns la 190, in
ianuarie 1922. Intre timp, marca isi pierduse deja 95% din valoare, in interval de
trei ani. In urmatoarele 6 luni proportia s-a prabusit din nou. Acum erau necesare
495 de marci pentru a cumpara un dolar, iar prin ianuarie 1923, peste numai 6 luni,
parea ca se ajunsese intr-adevar la fundul sacului. Dolarul atinsese acum uluitoarea
valoare de 18.000 de marci -; daca era cineva dispus sa le ia. Din acest moment,
6

retragerea marcii, scufundarea spre devalorizare absoluta, a devenit vertiginoasa. In

iulie 1923 un singur dolar valora 350.000 de marci. Pana in august, numarul a sarit
la 4.620.000. In septembrie, erau necesare aproape 100.000.000 de marci pentru a
cumpara ceea ce cu cativa ani in urma s-ar fi putut primi pe 9 marci. In octombrie,
marca s-a prabusit si mai mult, fundul sacului a coborat iarasi, ajungand la valoarea
de 25.000.000.000 marci un singur dolar. Iar in noiembrie, s-a atins un numar pe
care numai astronomii il pot concepe : 4.200.000.000.000 (patru virgula doua
trilioane) de marci, pentru un singur dolar.
Reichsbank a fost att de depit de fenomenul hiperinflaiei nct, ncepnd din
februarie 1923, a nceput s imprime bancnotele pe o singur fa i s
supratipreasc vechile emisiuni. n sptmnile care au urmat, banca a anticipat i
a tiprit, pentru februarie 1924, bancnote cu valori nominale de 1 bilion de mrci
(adic o mie de miliarde de mrci) .
4. Trecerea de la marca germana la euro
Germania face parte din zona euro inca din anul 1999 insa abia in anul 2002 au
adoptat-o ca moneda nationala.De 11 ani nemtii au renuntat la moneda
nationala,marca si au adoptat moneda unica EURO insa o parte din populatie a
ramas fidela monedei vechi. Desi de 11 ani euro este singura moneda acceptata
la plata in Germania, marca continua sa ramana vie, sume mari de bani in aceasta
moneda gasindu-se si acum in casele, conturile si buzunarele oamenilor.
Potentialul afacerilor cu marci nu este de neglijat, chiar si dupa 10 ani de la
disparitie aceasta moneda avand o mare putere de cumparare.Euro este moneda
comun pentru cele mai multe state din Uniunea European. Monedele Euro au
intrat n circulaie pe 1 ianuarie 2002, dar anul emiterii lor poate s mearg napoi
pn n anul 1999, cnd moneda a fost lansat oficial. Un euro este divizat n 100
de ceni.
Simbolul euro a fost inspirat de litera greceasc epsilon, ca o reflectare a faptului
c Grecia este leagnul civilizaiei europene. E este, desigur, i prima liter din
cuvntul Europa. Cele dou linii orizontale paralele puternic marcate
intenioneaz s simbolizeze stabilitatea valutei.

5. Concluzii
Pe parcursul anilor Germania a avut parte de o serie de schimbari in randul banilor. Au pornit de la banii
din metale pretioase apoi au avut varietati de bancnote ce reprezentau valoarea banilor din metale
pretioase. Pana la unificarea Germaniei in anul 1989 marca est-germana a fost considerate moneda
nationala iar dupa caderea zidului Berlinului aceasta a fost inlocuita de Deutsche Mark. Desi aceasta
moneda nu a fost un timp indelungat in circulatie doarece in anul 1999 Germania se afla in zona euro si
in anul 2002 adopta ca moneda nationala,Euro, marca a fost foarte indragita de populatia germana
dovada fiind ca in unele locuri insa se foloseste si aceasta in paralel cu Euro.

7.Bibliografie
1.Intre Germania si Germania- Gunter Grass editura polirom
2. http://www.ecb.europa.eu/euro/html/index.en.html
3. http://www.finantistii.ro/international/o-treime-dintre-germani-vor-renuntarea-la-euro-si-revenireala-marca-73232
4. http://de.wikipedia.org/wiki/Deutsche_Mark

8.Anexe

10

11

12

13

Cuprins
1.Introducere ................................................................................................................................................ 2
2.Istoric ......................................................................................................................................................... 2
2.1.Monede metalice ................................................................................................................................ 4
2.2.Papiermark .......................................................................................................................................... 4
2.3. Reichsmark ......................................................................................................................................... 5
2.4.Marca est-germana ............................................................................................................................. 5
3.Hiperinflatia ............................................................................................................................................... 6
4. Trecerea de la marca germana la euro ..................................................................................................... 7
5. Concluzii .................................................................................................................................................... 8
7.Bibliografie ................................................................................................................................................. 8
8.Anexe ......................................................................................................................................................... 8

14