Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Anatomiei Umane
Istoria Anatomiei Umane
Arabii
SB3
- 640 i e.n. arabii cuceresc Alexandria si ard cartile, fara cele de medicina. Le traduc, dar
nu fac mari progrese, religia interzicandu-le sa se atinga de cadavre.
- 923- dreptul de libera practica medicala este conditionat de un certificat de aptitudini
- Abulcasis(912-1013) ABU`L QUASIN UHALEF IBN ABBAS az ZAHRAVI: oprirea
sangerarii arteriale prin cauterizare; ligatura cu fir puternic
*Ratiunea pentru care noi nu avem operatori abili este aceea ca arta medicinei cere imp.
pt a o insusi. Acela care vrea sa o practice(chirurgia), trebuie mai intai sa cunoasca
diferitele oase, tendoane si muschi, numarul si pozitia lor, venele, arterele, ca si regiunile
prin care trec. Daca anatomia este ignorata, vor fi comise greseli si pacientul va fi
omorat.
- Avicena(988-1037)- printul medicinii arabe Abu-Ali al Ossein Ibn Abdallah Ibn Sinaautorul Canonului practicii medicale cu constatari anatomice: insertia m. globului ocular
- Codul Abu-Ali: Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte
- face distinctie intre tendoane si nervi si le-a numit ligamente
- bun cunoscator al pulsului
- considerat al 3-lea din cei mai mari medici, dupa Hipocrate si Galenus
- nu se stie daca a facut disectie si pe cadavre
- Ibn al Nafis(1210-1282) din Damasc- Comentarii, primul care descrie corect
ciculatia sangelui
- 1230- imp. Frederic al II-lea al Germaniei interzice practicarea medicinii daca nu
ai disecat cadavre umane timp de 1 an, decret anulat la 1300 de Papa Bonifacio.
Sixtes al IV-lea legifereaza disectia pt studiul medicinei.
- Hammurabi(1728-1686 i e.n.)
Chinezii SB4
- interzisa disectia cadavrelor, structura corpului fiind dedusa prin cosmologie
- omul are 360 de oase- conform zilelor anului, gradelor unui cerc si tot atatia muschi si
articulatii.
- inima omului are 7 orificii, ca si numarul astrilor ce compune Carul Mare
- sufletul vital este corespondentul vantului
- organele principale ale organismului sunt legate intre ele prin 12 vase
- Wang Ts`Ingjen-1796: Corectarea erorilor medicale(greseli: vezica urinara comunica cu
intestine)
Egiptenii SB1
- Herodot.
- Egiptenii stiau sa imbalsameze atat de bine, dar cunoasteau foarte putine date exacte
despre corpul pe care il deschideau-> din cunoasterea animalelor si fantezia
imbalsamarilor.
- Au fost practicate disectii pe cadavre umane, ba chiar si pe oamenii vii(aveau voie)
condamnati la moarte- ex. Alkmaion din Kroton, sec VI i e.n.- a disecat peste 100 de
indivizi
-Alkmaion- avea cunostinte despre structura ochiului, anatomia urechii, tuba auditiva, s-a
ocupat de embriologie
- 10 papirusuri cu ample referiri medicale, nu anatomice!(procedee de imbolnavire)
- medicii cunosteau anatomia externa a corpului, pt cea interna- cunosteau oasele si
organele, nefacand disectia clara intre nervi, vene, artere
Erasistrat sec III
-studiaza sitemul nervos.
Herofil- TC, fete craniu(post)
->scrierile- in Biblioteca din Alexandria sec Vi e.n. distrusa 48-47->complet in sec IV (de
romani)
Grecii
SB2
SB5
Anatomia si artele
SB11
Anatomia Renasterii
SB7
- cunoscuta cand oamenii culturii realizeaza ca este nevoie sa stie anatomie pentru
sculptura, pictura. Da Vinci, Vesalius.
- descrierile anatomice reale si concrete din ultimele decenii ale perioadei renascentiste
nu isi mai gaseau incadrare in dogma lui Galenus; atmosfera fiind una rigida, incatusata
se doreste innoirea
- Innoitorul anatomiei= Vesalius. Prin disectia sistematica si nu prin deductii, pune
bazele anatomiei umane reale. Astfel, deschide posibilitate Renasterii in medicina.
- Gabrieles Faloppio(1523-1562): Observationes anatomicae(1561, Venetia): sinusul
sfenoidal, canalele semicirculare ale urechii int, nervul coarda timpanului, arcada
inghinala, trompele uterine, clitorisul, himenul,(ramurile nv trigemen; sifilisulprezervativul)
- trompa lui Eustachio, orificiul fetal interatrial BOTALLO, canalul de comunicare intre
vena ombilicala si VCI- Arantius, valvulele venelor supercifiale- Bauhin, apeductul
Sylvius, canalul pancreatic Wirsung
- Carolus Stephanus(1504-1564): De dissectione partium corporis humani libri tres
(Paris, 1545)
- Fabrizio d`Acquapendente- intemeietorul primuli amfiteatru permanent de antomie de la univ
din Padova, cu masa de disectie in mijloc. Ridicarea capacului ei permitea aducerea cadavrului
care era transportat pe un canal de apa in acel loc.
SB10
-> familia Witing, Wesel- a pus bazele anatomiei moderne ; diseca de copil/ vivisectii pe
animale
25 feb. 1530- la 15 ani- la Univ. din Louvre- rector
- initial, merge pe literatura- engleza, franceza, spaniola. Ulterior a vrut sa devina
farmacist pentru a continua traditia familiei, insa devine apoi medic.
- nemultumit de ceea ce face la Bruxelles, pleaca la Paris, unde il are profesor pe Sylvius.
Acesta, enervat de curajul lui Vesalius de a-l contrazice in domeniul medical, ii devine
dusman : odata ajuns cardinalul Frantei, ordona moartea lui. 1542- aparitia cartii a dus la
decapitarea teoriei lui Galenus, Sylvius fiind un aparator al acestuia.
- pleaca de la Louvre la Padova, unde isi termina facultatea si doctoratul, fiind cunoscut
ca si medic chirurg.
1533 Paris, 1537 Louvre, Padova- 5 dec. 1537- lector de chirurgie
6 dec. 1539- profesor de anatomie si chirurgie :Profesorul trebuie sa execute el insusi
disectia metoda- anatomie comparata.
1544- se retrage la Padova
1546- medicul imp. Carol Quintul, Filip al II-lea-(1548 se duce in Spania); se casatoreste
si pleaca de la Padova. Capata renume foarte bun, fiind si chirurg si medic legist.
Condamnat la moarte prin ardere pe rug, este salvat de Filip.
*Tratamentul(insanatosirea) este primul scop al medicinii si rolul principal al studiului
anatomiei este acela de a fi o baza pt atingerea acestui scop.
Don Carles, Henric al II-lea, Ambroise Pare
1564- Insula Zante- a naufragiat si a murit de foame/ tifos
1538- Tabulae anatomicae la Venetia
1539- Basel: Epistola de vena seconda
1541- Venetia: Galeno opera omnia
1542- Basel: De humani corporis Fabrica(7 volume: oase si cartilagii; ligamente si
muschi; vase; nervi; digestiv si urogenital; inima si plaman; creier si org de simt; ilustratii
Stephano von Calcar KNIDOS(elevul lui tizian)), liborurum epitome
William Harvey(1578-1657)
SB12
- medic englez
- la disectiile cadavrelor a luat parte in timpul studiilor de la Cambridge, unde s-a
specializat in medicina
- reprez. a 3-a mare directie de dezvoltare a gandirii stiintifice cea mai importanta din
punctul de vedere al fiziologiei; precursor al biofizicii moderne
- a ajuns medic la spitalul Sf. Bartolomeu din Anglia, unde timp de cativa ani si-a largit
cunostintele privind functionarea sistemului circulator la mamifere
- a banuit ca Galenus nu avea dreptate si ca ficatul nu este elementul cel mai important al
circulatiei sangelui, ci inima
- a efectuat multe vivisectii pe caini
- a publicat lucrarea De Mote Cordis, ce a demonstrat veridicatea teoriei sale pe seama
circulatiei sangelui in organismul uman
- a fost medicul de curte a 2 regi : Iacob I, Carol I; in razboiul civil din Anglia a fost altaturi de
rege in calitate de medic personal al acestuia
- avand in vedere opiniile sale regaliste, Cromwell i-a demodat casa, distrugand astfel majoritatea
notitelor
- Exercitio anatomica de motu cordis et sanguinis circulatione in animalibus(1628)Cercetare anatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale; descrie circulatia mica a
sangelui si miscarile inimii
- se invata de 17, se uita de 16 si se retine 1 data.
- trece de la descrierea structurilor macro si microscopice la verificarea prin experiment
- 1651- a publicat un studiu de embriologie, facand experiente pe embrionii de gaina.
Antatomia franceza
SB13
SB14