Microeconomia se ocup cu studiul comportamentului economic al diferiilor

consumatori (teoria bugetar), al firmei (teoria produciei) si problematica mpririi

bunurilor limitate si a venitului limitat. n cadrul microeconomiei indivizii sunt vzui
ca for de munc, ca i consumatori ai bunurilor produse, pe care acetia le
consum cu scopul de a-i maximiza folosina. Unitile de producie utilizeaz
factorii de producie cum ar fi munca, capitalul, progresul tiinific cu scopul de a
maximiza profitul.
Macroeconomia este un domeniu al tiinelor economice. Spre deosebire de
microeconomie, macroeconomia lucreaz cu mrimi agregate, cerceteaz
comportamentul economiei n general, cum ar fi venitul total sau gradul de ocupare
al forei de munc, rata inflaiei sau oscilaiile conjuncturale. Macroeconomia
ncearc s gseasc explicaii pentru aceste oscilaii, s gseasc factorii de
control relevani i s stabileasc dependenele acestora.
n centrul ateniei teoriilor macroeconomice se afl, n final, rolul pe care
statul l are n ntreg contextul economic; din aceste teorii deriveaz cerine
adresate politicii economice. Guvernele ncearc s modifice mrimile care sunt
semnificative din cauza considerrii ex-post. Astfel, prin modificri ale impozitelor,
dobnzilor sau a cererii statului, scopuri definite politic, se urmresc alte scopuri
cum ar fi stabilitatea nivelului preurilor, gradul de ocupare complet a forei de
munc sau creterea economic. Mrimile macroeconomice joac un rol important
n procesul politic de legitimare, deoarece pot fi interpretate de alegtori ca un
indiciu asupra calitii muncii guvenului.