Curs 2

Introducere
Echipament
Masini
Utilaje
Aparate etc.

Piesa
Subansamble

(elementul de baza a unui

echipament, masina, utilaj,
aparat)

15 0
3 2,

3 ,2

3 2,

50

10 0

60

3 2,

3 ,2

30

20

Piesa se caracterizeaza prin:

-forma;
-dimensiuni;
-precizie dimensionala si de
forma;
-calitate a suprafetei;
-material.

11 0

-cerinte functionale;
-conditii de exploatare (solicitari, siguranta in functionare,
conditii ambientale;
-posibilitati de prelucrare

In funtie de cerintele impuse piesei (ce doresc sa

obtin) se stabileste :
-Semifabricatul de pornire (o forma primara a materialului ce sufera
transformari ulterioare: laminat, semifabricat turnat sau forjat)
-Tehnologia de fabricatie (procesul de transformare a unui material dintr-o
stare in alta stare, de la o forma la alta forma).

Se pune problema:-din ce realizez piesa

-cum realizez piesa
Sunt deopotriva importante
Cum se obtin semifabricatele laminate, forjate, turnate?
4

O tehnologie completa de obtinere a pieselor

cuprinde urmatoarele etape

Minereu

Prepararea
minereului

Extragere
metal brut

Afinare

Metale sau
Aliaje

Metalurgie extractiva
Laminare

Tragere

Forjare

Turnare

Metalurgie prelucratoare (la cald)

Produse finite

PRODUSE FINITE

Semifabricate

Prelucrari suplimentare (prin aschiere

sau deformare plastica la rece)

PRELUCRAREA PRIN LAMINARE

In urma extragerii metalului brut si a afinarii lui se obtinerea metale sau aliaje in
stare lichida.
Acestea se vor turna in lingouri.

Turnarea lingourilor se face prin:

elemente de
prindere

-Turnare directa;
-Turnare directa si cu palnie
intermediara;
-Turnare indirecta;
-Turnare continua.

lingotiera

placa de turnare

Aceste lingouri se supun

procesului de LAMINARE

LAMINAREA este un procedeu de deformare plastica a materialelor (la

cald sau la rece), care consta in trecerea acestuia printre 2 cilindri care se
rotesc in sens invers (cilindri de laminare)

Fr

Ffr

So

Su

Fi

Antrenarea materialului de catre cilindri se datoreaza fortelor de frecare dintre

cilindri si material. Apare insa si o forta de respingere Fr ce depinde de unghiul alfa.
Conditia laminarii este ca Ffr>Fr, in caz contrar este nevoie de o forta de impingere Fi
7

Un laminor este format din:

-motor;
-reductor;
-caja de antrenare;
-caja de laminare.
Caja de laminare cuprinde structura laminorului si CILINDRI DE LAMINARE

Cilindri de laminare (sunt elementele cele mai impotante)

-asigura forta necesara deformarii materialului;
-asigura antrenarea materialului in procesul de deformare;
-atribuie forma si dimensiunile semifabricatului resultat
3

1-fus de abtrenare;
2-fus de sprijin;
3-tablia (partea activa a
cilindrului, in acest caz
tablie neteda)

3
8

Laminor profilat cu profil deschis

Laminor profilat cu profil inchis

Prin laminare se pot obtine si tevi nesudate (dupa procedeul Manesmann).

Acest procedeu utilizeaza laminoare speciale care din punct de vedere
constructiv a suferit diferite modificari
9

Curs 3

Laminarea semifabricatelor
are urmatoarele dezavantaje:

Tragerea

Procesul laminarii se desfasoara la cald si,

deci, cu consum de energie mare;
Nu se pot obtine semifabricate cu sectiune
mica deoarece procesul de oxidare ar putea
afecta intreaga masa a materialului;
Nu se pot obtine semifabricate de precizie
dimensionala si de forma ridicata.

Este o operatie de deformare plastica la rece

(cel mai adesea) care consta in trecerea
materialului prin orificiul unei scule numite
filiera.

Prin aceasta, filiera va atribui materialului

forma,
dimensiunile
si
precizia
corespunzatoare.

3
1

5
Fr

Ft

Su

S0
2
COEFICIENTUL DE TRAGERE

1. Filiea
2. Materialul supus tragerii
3. Forta care actioneaza asupra
materialului in timpul deformarii
4. Forta de deformare
5. Forta de respingere Fr
S0 sectiunea initiala a materialului
Su sectiunea rezultata dupa
tragerea materialului

CONDITIA TRAGERII
Ft>Fr
Ft<Forta la rupere a materialului
in sectiunea cea mai mica
Ft<RmSu sau Ft<rSu

Filiera: reprezinta scula de deformare. Prin urmare, are o

deosebita importanta
Filiera se caracterizeaza printr-un profil longitudinl si
printr-un profil transversal

1
2

4
5

Profilul longitudinal este format dintr-o

succesiune de conuri (cu exceptia zonei 4):
1-conul de intrare (rol de protectie);
2. Conul de ungere (lubrifiere);
3. Conul de deformare;
4. Zona de calibrare;
5. Conul de iesire;
6. Conul de protectie la iesire a filierei

Profilul transversal este dat de zona de calibrare care

confera materialului geometria si dimensiunile
sectiunii transversale

Materialele utilizate la executarea filierei trebuie sa:

- aiba duritate ridicata;
- sa aiba o mare rezistenta la uzura.

Ele se clasifica in functie de modul de reconditionare

Materiale pentru filiere care

se reconditioneaza la aceeasi
dimensiune

Materiale pentru filiere care

se reconditioneaza la o
dimensiune superioara

- Otelurile de scule;
- Otelurile rapide.

-Carburile (indeosebi cele de

wolfram);
- Diamantul.

Se reconditioneaza prin:
-Recoacere de inmuiere;
-Forjare (aducere la dimensiunea dorita);
-Prelucrare mecanica;
-Tratament termic;
-Slefuire.

Prelucrare prin slefuire la o

dimensiune superioara

Datorita duritatii si fragilitatii ridicate a materialului

filierei, aceasta se monteaza intr-o portfiliera

1
2
3
4

1 filiera;
2 portfiliera;
3 materialul supus tragerii;
4 canal de racire cu apa;
5 batiul masinii de tras;
6 bolt de prindere;
7 cutia de lubrifiant solid.

MSINA DE TRAS BARE

10

11

12

5
16

15

3
2
1

13

14

1 si 13 batiul masinii de tras;

2 si 14 suportii rotilor de lant;
3 roata motoare;
4 axul rotii motoare;
5 lant Gall;
6 boltul portfilierei;
7 portfiliera;

8 filiera;
9 material supus tragerii;
10 cleste de prindere
11 sistem de ancorare;
12 pana de decuplare;
15 axul rotii antrenate;
16 roata antrenata

TRAGEREA TEVILOR

Tragerea cu dorn lung

Tragerea fara dorn
Prezinta dezavantajul faptului ca
nu pot fi controlate grosimea
peretelui si diametrul interior.
Teava poate dobandi pliuri, cute.

Are avantajul controlului diametrului

interior si exterior al tevii.
Are dezavantajul utilizarii unor
dornuri lungi si grele.
Teava se trage odata cu dornul.

Tragerea cu dorn scurt

Are avantajul controlului diametrului
interior si exterior.
Prezinta dezavantajul sistemului mai
complicat.
Teava se trage in timp ce dornul se roteste.

FORJAREA

Este operatia de prelucrare prin

deformare plastica la rece sau la cald in
vederea obtinerii unor semifabricate

Tr (recristalizare)=0,4Ttop (K)
La rece: Tlucru<Tr (recristalizare)

La cald: Tlucru>Tr (recristalizare)

Avantaje:

Avantaje:

Nu necesita forte mari de deformare;

Nu necesita utilaje de forta mare

Nu necesita incalzire;
Se obtin proprietati mai bune;
Materialul nu se oxideaza.

Dezavantaje:
Necesita incalzire (costuri);
Materialul se oxideaza;
Nu se poate aplica la materiale cu sectine
mica.

Dezavantaje:
Forta necesara procesului este mare;
Necesita utilaje de forta mare.

Diagrama de incalzire, prelucrare

T, K
Ttop
Tinc.
Trecr.

4 5

7
8

Timpul, ore

1, 2 etapa de incalzire a materialului;

3 etapa de mentinere pentru omogenizarea
temperaturii in material;
4 etapa prelucrarii;
5 reincalzirea materialului daca prelucrare nu a fost
terminata;
6 etapa mentinerii pentru o noua omogenizare a
temperaturii;
7 o noua prelucrare a materialului pentru a fi adus
la forma si dimensiunile finale;
- etapele 5, 6, 7 se reiau de cate ori este nevoie;
- ideal ar fi ca prelucrarea sa poata avea loc intr-un
singur ciclu;
8 racirea finala a semifabricatului cu o viteza care
sa-i confere proprietatile dorite.

Incalzirea are loc in doua faze 1 si 2

Incalzirea din prima etapa este lenta pentru a evita aparitia unor tensiuni
din cauza diferentei de temperatura dintre zona exterioara si miezul
materialului (materialul fiind rigid neavand o plasticitate corespunzatoare
deformarii).
In a doua etapa incalzirea se face rapid pentru evitarea oxidarii
pronuntate a materialului si cresterea grauntilor cristalini (materialul are
plasticitatea necesara deformarii sub actiunea tensiunilor interne generate
de diferenta de temperatura).
Incalzirea se face sub linia solidus (cu aprox. 30-50 grC) pentru evitarea
aparitiei unor faze lichide si a cresterii pronuntate a grauntilor sau a
arderii materialului (oxidare intercristalina).

Curs 4

Forjarea
in functie de energia
utilizata in procesul
deformarii

Forjarea manuala

Forjarea mecanizata

In functie de controlul
procesului de deformare

Forjare libera

Forjare in matrita

Nu se poate controla procesul deformarii

Controleaza procesul deformarii

Utilizeaza scule simple:

Ciocane;
Baroase;
Dalti;
Clesti etc

Utilizeaza matrite care

atribuie piesei forma si
dimensiunile cavitatii
acesteia

LEGILE DEFORMARII PLASTICE

Legea volumului constant

La deformarea plastica volumul semifabricatului dinainte de

deformare este egal cu volumul semifabricatului de dupa
deformare

In unele situatii si la diferite materiale apar modificari de

volum (neimportante) datorate unor transformari, printre
care si transformari de faza insotite de aparitia unor
constituienti structurali (faze) noi.

Legea minimei rezistente

Deformarea plastica a materialului are loc intotdeauna

dupa directia in care intampina cea mai mica rezistenta

Legea coexistentei deformarii

elastice cu cea a deformarii
plastice

Deformarea elasica coexista cu deformarea plastica.

Deformarea elastica precede deformarea plastica

OPERATII DE BAZA ALE FORJARII

Lungirea

Latirea

Urmareste cresterea dimensiunii longitudinale a

materialului supus forjarii (in sensul lungirii) pe
seama reducerii grosimii acestuia. Materialul se
lateste nesemnificativ in raport cu lungirea lui.

Urmareste cresterea dimensiunii transversale a

materialului supus forjarii (in sensul latirii) pe
seama reducerii grosimii acestuia. Materialul se
lungeste nesemnificativ in raport cu latirea lui.

Nicovala si sabota trebuie sa aiba dimensiunea

minima orientata in directia lungirii

Nicovala si sabota trebuie sa aiba dimensiunea

minima orientata in directia latirii

Materialul se deplaseaza dupa directia cea

mai apropiata de conturul sculei de
deformare.
Cea mai mare cantitate de material (A) se
deplaseaza catre latura mare a sculei, iar
cea mai mica (B) catre latura mica a sculei.

2
A

1 sabota (elementul de actiune);

2- nicovala (elementul de reactiune).

Lungirea pe dorn

Latirea pe dorn

Urmareste cresterea lungimii unei tevi

prin micsorarea grosimii peretelui tevii
initiale si controlul (prin intermediul
dornului) a diametrului interior.

Urmareste cresterea diametrului (interior

si exterior) a unui inel prin micsorarea
grosimii peretelui inelului initial.

1
1

3
2

1 sabota;
2- nicovala;
3 dornul.

TAIEREA
Taierea cu o dalta

Taierea cu 2 dalti

Urmareste impartirea semifabricatului

incalzit in doua componente cu ajutorul
unei (doua) scule numita dalta.
Se realizeaza in doua faze:
Taierea pe o parte;
Intoarcerea materialului;
Taierea completa cu ruperea
materialului dupa fisura a

Se realizeaza intr-o singura faza:

Taierea simultana cu doua dalti;
Ruperea materialului dupa
fisura a
a

1 dalta;
2- masa de lucru (suport);
3 dalta inferioara.

Gaurirea

Pentru gauri mici cu

dorn plin

Pentru gauri mari cu

dorn tubular

Se realizeaza in doua faze:

1. Faza de impungere;
2. Faza de strapungere
(dupa intoarcerea piesei).
2

1-piesa;
2-poanson;
3-nicovala.

Gaura fiind mica dornul nu poate fi tubular

deoarece ar avea o sectiune mica si s-ar rupe

Gaura fiind mare dornul poate fi tubular

deoarece are o sectiune suficient de mare

Semifabricatul rezulta bombat (umflat la mijloc) si necesita o

operatie ulterioara de cilindrare

Indoirea

Refularea

Urmareste obtinerea unor

semifabricate a caror forme
copiaza un model

Urmareste cresterea sectiunii

transversale pe seama
micsorarii inaltimii materialului

Forta de indoire
Dupa refulare se aplica si o
operatie de cilindrare
F

Sabota

Material
R
R1
Fixare

R1>R

Model

Forta de indoire
Dupa indoire forta este inlaturata
si apare relaxarea elastica a

Nicovala

CURS 5

FORJAREA IN MATRITA

Forjarea in matrita
este o forjare
mecanizata

Se poate realiza in:

-matrita deschisa (are canal de bavura);
-matrita inchisa.

Permite controlul deformarii atat ca

directie, cat si ca volum de material
Operatiile de baza se suprapun.
Ele se desfasoara simultan.

Procedeul se aplica la obtinerea pieselor de dimensiuni

mici (nu necesita matrita mare si utilaje de forta mare) si
forma complexa dintr-o gama variata de metale si aliaje.
Procedeul se aplica la serii mari de fabricatie.
F

FORJAREA IN MATRITE DESCHISE

10

1
3

Matrita este scula

de deformare

Conditii impuse
matritelor

1-semimatrita superioara;
2-semimatrita inferioara;
3-cavitatea semimatritei sup.;
4-cavitatea semimatritei inf.;
5-canalul de bavura;
6-canalul de refulare;
7-prinderea semimatritei sup.;
8-prinderea semimatritei inf.;
9-elemente de ghidare (stifturi);
10-planul de separare.

5
6

4
2
8

Suprafetele paralele cu directia

forjarii sa fie usor inclinate

-Asigura o curgere mai usoara a

materialului in matrita;
-Asigura o scoatere mai usoara a
piesei din matrita.

Unghiurile diedre sa fie

rotunjite

-Evitarea formarii concentratorilor

de tensiune si ruperea matritei;
-Pentru umplerea corespunzatoare
a matritei (varfurile sunt spatii
inguste unde materialul curge greu;
-Evitarea blocarii piesei in matrita.

Sa aiba canal de bavura si de

refulare

-Asigura indepartarea surplusului

de material;
-Controleaza procesul de umplere.

Pentru marcarea centrului

gaurilor si pentru alte functii
sunt prevazute proeminente

Planul de separare sa fie

perpendicular pe directia de
actiune a fortelor

-Acestea sa nu fie subtiri pentru ca

se pot rupe;
-Acestea sa nu fie inalte pentru a
nu se rupe;
-Sa aiba varful ascutit pentru a
favoriza curgerea materialului.
Pentru a nu genera tensiuni
tangentiale care sa impiedice
inchiderea corecta a matritei si a
nu solicita defavorabil elementele
de ghidare.

Realizarea unei roti cu butuc

Planul de separare intre

matrite (se ia in sectiunea cea
mai mare si trebie sa asigure
curgerea materialului si
scoaterea piesei din matrita)

Forma tehnologica a piesei

(albastru) copiaza piesa finita
dar va avea:

-Este o piesa cilindrica;

-Are un butuc;
-Prezinta o gaura ce nu poate fi
realizata prin forjare fiind
lunga si de diametre mic.

-Adaosuri de prelucrare pe suprafetele care se vor prelucra;

-Suprafetele paralele cu directia forjarii vor fi inclinate;
-Unghiurile diedre vor fi rotunjite;
-Nu va prezenta zone moarte (intranduri perpendiculare pe
directia forjarii;
-Nu va avea gauri de diametru mic (sa nu fie necesare poansoane
subtiri care s-ar putea rupe in procesul forjarii).

Desfasurarea procesului
Determinarea greutatii si a
a formei semifabricatului
de pornire

Incalzirea
semifabricatului

Curatirea prin suflare (cu aer comprimat) si

ungerea cavitatii matritei pentru a facilita
curgerea materialului in matrita si scoaterea
piesei

Asezarea
semifabricatului in
semimatrita inferioara

Piesa fiind mica va fi

realizata dintr-un
semifabricat laminat
Gsp=Gpf+Gpo+Gb
Gb=aprox.0,7Vb
1

Forma semifabricatului de
pornire sa fie cat mai
aproape de forma piesei
forjate

DEBAVURAREA
Consta in impingerea piesei printr-o
matrita de debavurare (bavura exterioara)

Inlaturarea bavurii formate in

timpul forjarii in matrita deschisa

Consta in taierea bavurii cu ajutorul

unui poanson (bavura exterioara)

La cald-cand bavura este mare si

necesita forta mare de debavurare

Deoarece piesa poate rezulta deformata din cauza

fortelor de deformare, se face obligatoriu o calibrare

La rece-cand nu necesita forta

mare de debavurare

Cel mai adesea

Matrita de debavurare fara guler:

Are avantajul reducerii frecarii
dintre piesa si matrita.
Are dezavantajul ca nu poate fi
reconditionata la aceeasi
dimensiune

Matrita de debavurare cu guler:

Are avantajul posibilitatii de
reconditionare la aceeasi dimensiune.
Are dezavantajul frecarii dintre
piesa si matrita (forta mare,
distrugerea calitatii suprafetei)

FORJAREA IN MATRITE INCHISE

Are avantajul obtinerii pieselor fara bavura;
Nu necesita debavurare;
Nu exista pierderi de material prin bavura.

Procedeu complex;
Instalatii complexe;
Nu se poate aplica decat anumitor categorii de piese.

Obtinerea unui bulon cu cap sferic

a
1

2 b

f
3
b

5
c

1-corpul matrita;
2-semimatrita stanga;
3-poanson (al 3-lea element de
inchidere)
4-semimatrita dreapta;
5-materialul supus deformarii;
6-cutit de taiere.

PRELUCRAREA PRIN TURNARE

Produsele turnate se utilizeaza pe scara larga in constructia de masini datorita
avantajelor pe care la are aplicarea acestei tehnologii:
-produse de forma complexa;
-produse cu goluri interioare imposibil de realizat prin alte procedee.

Se bazeaza pe proprietatile lichidelor de a umple cu usurinta si complet

cavitatea unei forme. Dupa solidificare piesa capata geometria formei.

Piesele turnate se obtin in sectii numite turnatorii care, din

punct de vedere organizatoric, pot fi:

Integrate: satisfacand in
mare masura cererea de
piese ale intreprinderii
in care functioneaza.

Autonome: produce semifabricate turnate pentru diferite

intreprinderi pe baza de comenzi (de obicei serie mare intr-un
program omogen si un numar mic de tipo-dimensiuni, sau
serie mica si semifabricate de dimensiuni mari)

Piesa turnata se obtine astfel:

METAL SAU ALIAJ SOLID

AMESTEC DE
FORMARE

MODEL

RAMA DE
FORMARE

INSTALATIE DE TOPIRE

TEHNOLOGIA FORMARII

METALUL SAU ALIAJUL TOPIT

FORMA DE TURNATORIE

PIESA TURNATA

MODELUL DE TURNATORIE

Piesa finita

Sectiunea piesei finite, dimensiunile si

suprafetele de prelucrat (desenul de executie)

?
Piesa turnata

Dimensional
Difera de
piesa finita

Geometric

Curs 6

Diferenta dimensionala

Diferenta geometrica

Modificarile de forma intereseaza anumite

zone care przinta interes pentru usurarea
procesului de fabricatie si o comportare buna
in exploatare, forme tehnologice rationale

Se clasifica dupa:

Durata de
exploatare

-nepermanente (pentru
o singura formare);
-permanente.

Materialele
pentru modele
trebuie sa
indeplineasca
anumite cerinte

Modul de
formare

Structura
modelului

-manual;
-mecanic.

-monolitic;
-compus.

Temperatura
de lucru

-la rece;
-la cald.

Materialul
modelului

-material lemnos;
-material metalic;
-materiale minerale;
-materiale organice.

-sa aiba o rezistenta mecanica buna;

-sa se prelucreze usor;
-sa genereze la prelucrare o suprafata fina;
-sa aiba greutate specifica mica;
-sa nu sufere variatii dimensionale odata cu modificarea temperaturii si umiditatii;
-sa nu se aprinda;
-sa aiba cost scazut.

?
Modelul de turnatorie

Dimensional

Difera de piesa turnata

Geometric
Principii de dimensionare

Se tine seama de contractia la racire a pieselor de la temperatura de

solidificare ts la temperatura ambianta ta
Cand procesul de formare are
loc la rece si forma nu mai
sufera modificari dimensionale

Lm=Lp+Lp
Lp=Lpp(ts-ta)

Cand procesul de formare are

loc la cald si forma nu mai
sufera modificari dimensionale

Lm+Lm=Lp+Lp
Lm=Lmm(tf-ta)
Lp=Lpp(ts-ta)

Lm=Lp[1+ p(ts-ta)]

Lm-lungimea modelului;
Lp-lungimea piesei turnate;
p-coeficientul de contractie liniara al materialului piesei;
m-coeficientul de contractie liniara al materialului modelului.

Principii constructive ale modelului

Modelul trebuie sa fie conceput, incat sa permita
realizarea formei, extragerea lui (demularea) usoara din
forma (fara degradarea acesteia) si asamblarea corecta
a elementelor de forma, inclusiv a miezului.

Modelul trebuie sa aiba:

Gresit

Corect

-toate suprafetele paralele cu directia de scoatere se fac usor

inclinate pentru evitarea frecarii dintre model si peretii formei;
-toate unghiurile diedre se fac rotunjite pentru evitarea ruperii
materialului formei;
-se evita realizarea zonelor moarte (a-directia de indesare a
amestecului de formare, b-directia de scoatere a modelului din
forma);
-se cauta rezolvarea scoaterii modelului din forma utilizand cat
mai putine plane de separare a modelului;
-modelul va genera suprafetele necesare sprijinirii miezului
(miezul fiind elementul care va genera suprafetele interioare
piesei);
-modelul va avea elemente de centrare pentru fiecare parte a
modelului;
-modelul va avea un sistem ce va permite extragerea acestuia din
forma.

Respectand toate principiile pentru piesa in cauza modelul arata astfel

(un model format din doua semimodele):

Unghiuri
rotunjite
Suprafete
inclinate
Cepuri si
contracepuri
centrare
Plan de separare
Marci

Sistem
extragere
model

MATERIALE PENTRU FORMARE

Materialele pentru formare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

-trebuie sa fie usor prelucrabile pentru reproducerea exacta a tuturor detaliilor modelului;
-sa prezinte o buna stabilitate dimensionala (in conditiile modificarii temperaturii si umezelii);
-proprietati mecanice bune pentru asigurarea integritatii formei la manipulare si turnare
(rezistenta la tractiune, eroziune, compresiune, intindere si duritate;
-sa nu genereze cantitati importante de gaze care trebuie evacuate;
-refractaritate ridicata deoarece intra in contact cu metalul topit;
-sa nu reactioneze cu metalul;
-rezistenta la soc termic;
-conductibilitate termica scazuta;
-sa aiba permeabilitate la gaze.

Materialele pentru forme nepermanente

Materiale pentru forme permanente

MATERIALE PENTRU FORME NEPERMANENTE

-au in general proprietati mecanice slabe (se folosesc la o singura turnare apoi se distrug)
-nu se pot obtine produse de calitate;
-se utilizeaza la serii mici si mijlocii de fabricatie.

Cel mai adesea se utilizeaza materiale granulare

deoarece granulele copiaza bine configuratia
geometrica a modelului.
Alaturi de materialul granular se mai adauga un
liant si un solvent.

Liant
SiO2

Amestecuri de formare

Por

Amestecurile obisnuite de formare sunt

cele care utilizeaza ca material granular
nisipul de cariera spalat, ca liant argila
si ca solvent apa

Nisipul de cariera are urmatoarele proprietati:

-refractaritate ridicata;
-rezistenta la soc termic;
-nu reactioneaza cu metalul turnat;
-daca este uscat nu genereaza gaze;
-in functie de cantitatea de argila, confera formei
rezistenta mecanica si la eroziune buna;
-permeabilitate ridicata, in functie de marimea
granulelor si de cantitatea de liant din amestec.

AMESTECUL TREBUIE
PREPARAT PRIN: SPALARE
SORTARE, DOZARE SI
OMOGENIZARE

Raportul dintre cantitatea de nisip si cantitate de liant controleaza

rezistenta mecanica si permeabilitatea la gaze a formei

Marimea granulelor de nisip influenteaza permeabilitatea la gaze

si calitatea suprafetei cavitatii formei.

Ca liant se utilizeaza argila careia i se adauga cantitati mici de

bentonita (silicati si hidrati de aluminiu);
Ca solvent se utilizeaza apa.

Alte amestecuri de formare

Amestec de formare cu samota

Are refractaritate mai buna

Amestec de formare cu ciment

Are refractaritate si porozitate buna si

dezbatere usoara dupa turnare

Amestec de formare pe baza de ipsos

Are capacitate de copiere a formei ridicata si

refractaritate acceptabila. Are contractie mare
la intarire si permeabilitate scazuta

-sa aiba rezistenta la coroziune;

-refractaritate;
-rezistenta la soc termic;
-sa aiba temperatura de topire mai mare decat
a metalului turnat;
-sa nu apara reactii chimice intre materialul
cochilei (formei) si metalul turnat;
-sa se prelucreze usor.

MATERIALE PENTRU
FORME PERMANENTE

-fonta perlitica;
-otelul (indeosebi cel aliat);
-aliaje de aluminiu;
-materiale metalo-ceramice;
-grafitul.

Se utilizeaza cand:
-se cer serii mari de fabricatie;
-cand la turnare se impun conditii
de rezistenta (turnarea sub presiune;
-cand se cere o racire controlata.

CURS7

RAMA DE FORMARE

Cutie paralelipipedica (din fonta, aluminiu sau tabla), deschisa la ambele capete in care amestecul
de formare este retinut numai datorita frecarii dintre acest amestec si peretii ramei de formare

Ramele de formare mari au si nervuri pentru a mari suprafata de contact dintre rama si
amestec, acestea putand servi si la manipularea lor cu macaraua.

Ureche de prindere

Nervura

Gaura de
pozitionare

Rama de formare fara nervura

Rama de formare cu nervura

FORMAREA MANUALA

Formarea in solul
turnatoriei.

Formarea in solul turnatoriei

si o rama de formare.

Formarea in rame de
formare.

Se utilizeaza la
obtinerea pieselor mari
si nepretentioase. Apare
o racire diferentiata si
cumularea
impuritatilor si zgurei
la suprafata piesei

Se utilizeaza la obtinerea
pieselor mari si cu pretentii
mai ridicate. Apare o racire
aproape uniforma.

Se utilizeaza cel mai des la

obtinerea pieselor cu
pretentii de calitate. Apare
o racire uniforma, piesa
avand aceleasi proprietati
in masa sa.

Cea mai utilizata metoda

este formarea in doua rame
de formare.

FORMAREA IN DOUA RAME DE FORMARE

REALIZAREA SEMI-FORMEI INFERIOARE

10
3
9

1-planseta de lucru;
2-semi-modelul inferior;
3-rama de formare;
4-ptaf de licopodiu (strat);
5-saculetul cu praf de licopodiu;
6-amestec de model;
7-sita;
8-batator;
9-rigla de indreptare;
10- canale ce faciliteaza evacuarea gazelor

5
8

REALIZAREA SEMI-FORMEI SUPERIOARE

-se intoarce semi-forma inferioare 1;
-se aseaza semi-modelul superior 2 pozitionandu-se
prin cepurile de centrare 3;
-se aseaza rama superioara 4;
-se pozitioneaza cu dornurile de centrare 5;
-se aseaza succesiv straturile (ca si la semiforma
inferioara);
-se aseaza dornurile de umplere 6 si de supraplin 7;
-se realizeaza palnia de alimentare.

5
4
2

DEMULAREA SAU SCOATEREA MODELULUL DIN FORMA

6

3 5

4
2

1
-se scot dornurile 6 si 7 lasand canalele de umplere si de supraplin libere
-se scot dornurile de centare 5;
-se ridica semi-forma superioara, se rastoarna cu 180 grade si se aseaza langa semiforma inferioara;
-se scot succesiv semi-modelele utilizand carlige de extactie (in timpul scoaterii
modelul se loveste usor pentru desprinderea lui de amestecul de formare);
-se realizeaza canalul de alimentare (canal ce leaga piciorul palniei de turnare si
cavitatea formei;
-se repara forma (se inlatura stricaciunile aparute la formre;
-se aseaza miezul;
-se asambleaza forma urmand etapele in succesiune inversa.

3 5

1-semiforma inferioara; 2-miezul; 3-rama de formare inferioara; 4-semiforma superioara;

5-canalul de supraplin; 6-palnia de turnare; 7-bolturi de centrare; 8-piciorul palniei de
turnare; 9-canalul de alimentare.

Procesul de indesare si de scoatere a modelului din forma sunt cele mai mari
consumatoare de energie umana si provoaca cele mai multe distrugeri formei

Se urmareste mecanizarea procesului de indesare si a scoaterii modelului din forma

FORMAREA MECANIZATA

Indesarea prin presare

1

Indesare prin scuturare

3

Indesarea prin aruncare

2

1-placa port-model; 2-modelul; 3-rama de formare; 4-cepurile de pozitionare

7
7
6

6
5

1-placa port-model;
2-modelul;
3-rama de formare;
4-cepurile de pozitionare;
5-rama de dozare;
6-placa de indesare;
7-pistonul placii de indesare;
8-cilindru de presiune.

FORMARE PRIN SCUTURARE

1 2

1-placa port-model;
2-modelul;
3-rama de formare;
4-cepurile de pozitionare;
5-rama de dozare;
6-cilindru pneumatic.