Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examen Fizica
Examen Fizica
Starea fluid
Pentru a studia comportarea fluidelor, se utilizeaz un model fizic numit fluid ideal care este
incompresibil si lipsit de vscozitate.
Presiunea p este o mrime fizic scalar egal cu raportul dintre valoarea fortei F care
actioneaz normal si uniform distribuit pe o suprafat si aria S a acelei suprafete:
p=
F
A ;
[ p] s .i . = 1N/ m2 = 1Pa.
- Atmosfera tehnic reprezint presiunea exercitat de greutatea unui corp cu masa de 1kg
pe o suprafat cu aria de 1 cm
: 1at= 9.8
10
N/ m
105 N/ m2
Presiunea hidrostatic
Presiunea exercitat n interiorul unui lichid aflat n echilibru n camp gravitational se
numeste presiune hidrostatic.
gh.
Astfel, expresia de calcul a presiunii n interiorul unui lichid este: p=
Principiul fundamental al hidrostaticii: diferenta de presiune dintre dou puncte aflate ntr-un
lichid n echilibru n cmp gravitational este direct proportional cu diferenta de nivel dintre cele dou
puncte:
p = g h .
Se constat c presiunea hidrostatic este independent de forma vasului n care se afl lichidul si
c este aceeasi n toate punctele aflate la aceeasi adncime n lichid.
Presiunea atmosferic
Atmosfera este alctuit dintr-un amestec de gaze cu vapori de ap, cristale de gheaT, praf si
diverse impuritTi. Masa atmosferei este enorm, ea fiind egal cu 6
10
tone. Greutatea
acestei mase de aer exercit o presiune continu pe suprafaTa Pmntului, numit presiune
atmosferic.
-presiunea normala: p= 10
N/ m
Ga
=G-
FA
Observatii:
a) Forta arhimedic nu depinde de adncimea de scufundare a corpului n lichid.
b) Punctul n care se aplic forta arhimedic, adic rezultanta fortelor de presiune, se numeste
centru de presiune. El reprezint centrul de greutate al lichidului dislocuit de corp. Cnd corpul este
omogen si complet cufundat n fluid, centrul de presiune coincide cu centrul de greutate al corpului.
La un corp neomogen (spre exemplu un ou vechi) centrul de greutate si centrul de presiune nu
coincid. Forta arhimedic si greutatea nu mai sunt coliniare, ci paralele, ceea ce face corpul s stea
nclinat.
2
[v ]s . i.
vascozitate cinematica v , este definit ca: v= ,
= m /s.
Statica fluidelor
1. FORTELE CARE ACIONEAZ ASUPRA FLUIDELOR:
forte masice si
forte de suprafat
Fortele masice exterioare se datoreaz actiunii unor cmpuri de forte exterioare, precum cel
gravitational, sau cmpuri de natur electric, magnetic. Acestea exercit asupra particulelor de
fluide actiuni proportionale cu elementele de mas dm ale acestora.
Forta masic (sau de volum):
d
F m =
F m dm=
F m dv ; f forta masica unitara
m
Fortele de suprafat exterioare provin din interactiunea fluidului cu alte corpuri (pereti solizi sau alte
fluide), prin intermediul suprafetei S .
Componenta normal se numeste fort de presiune si defineste presiunea p n punctul n care se
consider elementul de suprafat dS :
f m =p n .
fm =
grad p.
1
g= grad p .
dp
+U=ct--principiul conservrii energiei aplicat unei mase de fluid n repaus.
=ct=>p+ gz =ct
pmax =p m +h
p0 + gh=ct
gdz
=gz+ct
a
f
=g
=arctg
mz
Oz : Acceleratia gravitational
,
g
Pentru lichide
dp 1
p
= dp= + ct
f mx =x 2
f my = y 2
Oz : acceleratia gravitational
f mz=g
DINAMICA FLUIDELOR
Deplasarea unei mase de fluid constituie un curent de fluid.
Intr-o curgere stationara, traiectoria deschisa de un punct din masa fluidului, in cursul miscarii sale,
constituie o linie de curent.
Ansamblul liniilor de curent care trec prin punctele unei curbe inchise constituie un tub de curent.
In cazul curgerii laminare, elementele de volum de fluid se misca regulat si paralel.
In cazul curgerii turbulente, turbioanele sunt dispuse dezordonat fata de directia genarala de
curgere si liniile de current sunt asezate neregulat unele fata de celalalte.
Cantitatea de fluid care strabate in unitatea de timp o anumita arie constituie fluxul de fluid sau
debitul de fluid prin acea arie.
( V x ) ( V y ) (V z)
+
+
+ =0
x
y
z
t
+
t
=const
=> div
V =0.
j= V
+
V +
V grad =0 .
t
d
V 1
=
p+ f
dt
de coordinate:
d
V v
= +( v ) v
dt t
d
V
dt
acceleratie totala
(v ) v (v grad) v
d
V
1
+ ( v ) v =
p+ f
dt
1 2
v + gz+ p=p 0=const .
2
1 2
v presiunea dinamica a fluidului
2
gz
-presiunea hidrostatica
p presiunea static
Presiunea statica se masoara cu un manometru alcatuit dintr-un tub vertical, in care lichidul
manometric este insusi lichidul care curge prin conducta.
Presiunea dinamica se masoara cu un instrument numit tub Pitot .
Legea Hagen-Poisseuille:
v max =
Qv =
p1 p 2 2 2
(R r )
4 l
p1 p2
R4
8 l
p 1 p2 2
R
4 l
r =x
1x + y
1 y+ z
1z
Acceleratia punctului:
a =
v =
d r
=r =v x
1 x+ v y
1y + vz
1z
dt
d v
= r =a x 1x + a y
1 y + a z 1z
dt
Dinamica punctului material se bazeaz pe un sistem de trei legi fundamentale formulate de Newton, ntemeiate
pe cunostinte experimentale din epoca sa : legea inertiei, legea fundamental a dinamicii si legea actiunii si
reactiunii.
Mai nti, legea fundamental a dinamicii, numit si legea a doua a dinamicii, afirm c : acceleratia
produsa de forta
1
F .
a si
F avnd aceeasi directie si acelasi sens. a =
m
Legile dinamicii se aplic si sistemelor de puncte materiale. ns n acest caz actioneaz dou tipuri de forte :
interioare si exterioare.
Fortele interioare sunt fortele cu care fiecare punct material actioneaz asupra celorlalte puncte materiale din
sistem. Fortele exterioare sunt fortele ce actioneaz din exterior asupra fiecrui punct din sistem.
F (ie )
Fij +
i=1
Legea a III-a a dinamicii afirm c forta cu care un corp actioneaz asupra altuia este egal si de sens contrar cu
forta cu care actioneaz cel de al doilea asupra primului corp.
mv 22 mv21
W=
2
2 , W lucrul mechanic
1+
1 +
1
= =
x x y y z z
Grad
Div
Ax A y Az
A = A=
+
+
x y z
A .
si
1x
A =
A=
Rot
x
Ax
1y
y
Ay
1z
z
Az
+ 2+ 2
2
x y y
A d r
(S)
(S)
A d s = A 1n dS
A d r =
rot A d S
(S)
(S)
A dS= A d
Enunt. Fluxul vectorului
S
care mrgineste un volum
Definitie. O fort este conservativ dac are proprietatea c lucrul mechanic efectuat de ea este independent de drum
pentru c nu depinde dect de pozitia initial si de pozitia final a punctului.
B
F d r =
A (M)
F d r
A ( N)
, rezult
M =r
F .
Prin definitie, momentul cinetic sau momentul impulsului este mrimea vectorial
L=r m v =r p
unde
Fe =k x
k
2
=
Not.
m
=>
x + 2 x=0
C1 e t +C 2 e t sau x= C1 e it +C 2 eit .
1
m x 2 1 2 1
+ k x = m a2 2=const .
Energia total a oscilatorului este E=T+U=
2 2
2
3.2. Miscarea oscilatorie amortizat.
Ecuatia diferential a miscrii se scrie:
Not.
k 2 r
; =2 = x + 2 x + 2 x=0
m
m
=>
2
2
2
2
+2 + =0 : 1,2= .
Decrementul logaritmic este logaritmul natural al raportului a dou valori succesive ale amplitudinii.
t
=ln
ae
= T a
a e (t +T )
a
F0
= x + 2 x + 2 x=h cos f t
m
Not. h=
amax
F
h
= 0 .
2 r
dW=
Ai d ai
i
ntruct lucrul mecanic depinde de " drumul de integrare ", adic de strile intermediare prin care trece sistemul, el
este o functie de proces si nu o functie de stare.
Energia intern U a unui sistem termodinamic este suma tuturor energiilor particulelor componente ale sistemului
si se datoreaz att miscrii interne ct si interactiunii reciproce dintre particule.
Energia intern este o functie de stare ntruct msoar continutul n energie al sistemului.
Energia intern are urmtoarea proprietate : dac sistemul este nchis ntr-un nvelis adiabatic,
d
W ad =dU = d W ad + dU =0
Cldura sau cantitatea de cldur Q reprezint energia transferat ntr-un proces termodinamic ca urmare a variatiei
parametrilor interni ai sistemului termodinamic.
Fiind o functie de proces, cldura nu admite o diferential total exact, depinznd n general de toate strile
intermediare prin care trece sistemul.
Proprietate. ntr-un proces adiabatic Q = 0, de unde rezult c un nvelis adiabatic nu permite schimbul de cldur
ntre sistem si mediul exterior
Primul principiu al termodinamicii este o extindere a legii de conservare a energiei mecanice la fenomenele
termice. A fost descoperit de Mayer si Joule si se exprim prin relatia:
dQ=dW+dU; pt. gaze: dQ=dU+p dV
Enunturi ale principiului I al termodinamicii. a) "Cldura primit de sistemul termodinamic serveste la variatia
energiei interne a sistemului termodinamic si la producerea de lucru mecanic n exterior".
b)"Fiecare system termodinamic se caracterizeaz prin functia de stare U, care este o functie univoc
de stare". Dac U ar avea dou valori distincte n aceeasi stare, atunci s-ar putea extrage din sistem, fr a modifica
starea sistemului, diferenta de energieU2 U1 , ceea ce nseamn c am putea realiza un "perpetuum mobile de
spea I-a", adic un dispozitiv care ar produce lucru mecanic din nimic .
c) "Este imposibil de a realiza un perpetuum mobile de speta I-a".
dQ
dT ; [C]=J/K
( QT ) ; C =( QT )
C v=
b) Cldura specific (masic) reprezint capacitatea caloric raportat la unitatea de mas dintr-o substant
omogen,
c=
C 1 dQ
=
K
m m dT ; [c]=J/Kg
C dQ
C = =
;
v v dT
[C ] =J/mol K
C =c ; v=m/
Relatia lui Robert Mayer exprim legtura ntre capacittile calorice Cp si CV sau ntre cldurile specifice
corespunztoare pentru un gaz perfect.
C p C v =R
V n=const
T2
T1