Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
rzgndi. n cazul durerilor intolerabile, ea distruge ntregul sistem nervos n loc s distrug doar
locul de percepie a durerii ;
b) eutanasia nu are justificaie etic - exist un principiu etic al totalitii care ngduie
sacrificarea unei pri de dragul ntregului. Nu exist un principiu invers - de a sacrifica ntregul
de dragul unei pri. Cu siguran c acesta ar fi ilogic i non-etic ;
c) eutanasia este inadmisibil legal - datorit posibilitilor de abuz, majoritatea rilor nu au
legalizat-o pn n prezent. Acest pericol a fost dedus prin extrapolarea situaiei din Anglia unde,
dup legalizarea avortului s-au fcut abuzurilor de avort. Este de ateptat ca s nu se poat ine n
fru explozia de cazuri de eutanasie pe principiul slippery slope (al pantei lunecoase ;
d) eutanasia este greu de pus n practic - diferitele scheme de eutanasie, inclusiv cele britanice
sugerau c eutanasia va fi dus la ndeplinire de medici. Totui medicii au o formaie n scopul
pstrrii vieii i nu a distrugerii ei. Probabil c nu se vor gsi prea muli doctori care s doreasc
s fie cunoscui drept clii pacienilor lor, deoarece aceasta ar submina relaia lor medic
pacient ;
e) euthanasia devine tot mai puin necesar - cnd s-au avansat ideile ce susineau eutanasia n
anii 30, nu erau cunoscute conceptul i practica medicinei paliative. Medicii nu aveau
ndrumtoare practice i nu aveau experien n algeziologie i n ndeprtarea altor simptoame
neplcute date de bolile incurabile. Nu era nc neles mecanismul aciunii opiaceelor n
controlul durerii, iar alte metode i medicamente nu se cunoteau.
Foto: Arhiva
Recent, o comisie de experti ai Societatii Regale din Canada, prezidata de profesorul Udo
Schuklenk, de la Universitatea Regala, a prezentat un raport cu privire la decizia unor bolnavi incurabili de asi curma viata, cu asistenta medicala.
Se pare ca nimeni nu este stapan pe propria sa viata
Raportul ofera un argument puternic pentru a permite medicilor sa acorde asistenta letala pacientilor care doresc
acest lucru si care il solicita, in plina constienta de sine, noteaza Project Syndicate.
Principiile etice avute in vedere au la baza atat evitarea suferintei inutile la pacientii bolnavi grav, cat si respectarea
dreptului elementar al bolnavului de a dispune de propria sa persoana.
Raportul considera ca "modul nostru de a muri n-ar trebui considerat strain de propria noastra vointa, asa cum nu
sunt straine nici alte decizii din viata noastra".
Ca urmare, un stat care protejeaza drepturile individuale n-are de ce sa nu recunoasca dreptul oricarei persoane de a
decide cum sa moara. Raportul trece in revista situatii cand unele state au acceptat sa introduca in jurisdictia lor
dreptul medicilor de a acorda, in conditii bine stabilite, asistenta letala ceruta de pacienti.
In Elvetia, precum si in unele state din SUA, ca Oregon, Washington si Montana, legea permite medicilor prescrierea
medicamentului capabil sa aduca moartea linistita, solicitata de un pacient bolnav, aflat in faza terminala.
In Olanda, Belgia si Luxemburg, medicii au optiunea suplimentara sa aplice pacientului o injectie letala, la cererea
expresa a acestuia.
Sondajele afirma, dar nu hotarasc
Pentru a putea trage concluzii asupra impactului acestei facilitati, raportul a analizat unele date statistice. Astfel, in
Olanda, eutanasierea voluntara a reprezentat 1,7% din totalul deceselor in anul 2005, nivel care s-a mentinut
constant inca din anul 1990.
In acelasi timp, numarul cazurilor cand s-au efectuat eutanasieri ilegale fara o cerere explicita din partea pacientului a
scazut de la 0,8% la 0,4%.
Raportul mai evidentiaza ca in Belgia, desi eutanasierea voluntara a crescut de la 1,1% in 1998 la 1,9% in 2007,
aceeasi procedura ilegala, tot fara o cerere explicita din partea pacientului, a scazut de la 3,2% la 1,8%.
Raportul canadian concluzioneaza ca exista dovezi puternice pentru a respinge una dintre cele mai mari temeri pe
care o exprima adversarii eutanasierii voluntare, aceea ca exista riscul ca eutanasierea asistata sa fie primul pas
spre uciderea prin procedee medicale.
Comisia a recomandat adoptarea legii in Canada, astfel, incat sa permita atat sinuciderea asistata medical, cat si
eutanasierea voluntara. Sondajele, efectuate pe aceasta tema, au aratat ca mai mult de doua treimi din canadieni
sprijina aceasta idee, iar raportul a primit o puternica sustinere din partea mass media canadiana.
Viata omului este in mana interesului politic
In mod cu totul surprinzator si contrar opiniei publice, partidele politice din Canada au primit cu raceala propunerile si
niciunul nu si-a manifestat disponibilitatea de a sprijini reforma legislatiei in acest domeniu.
Acelasi contrast intre opinia publica si partidele politice se observa si in Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda,
precum si mai multe tari europene.
Nu exista alta explicatie, decat aceea ca factorii politici filtreza orice problema prin prisma interesului lor electoral.
Politicienii se tem de reactia institutiilor religioase care se opun eutanasierii voluntare, chiar daca enoriasii, luati
individual au o opinie diferita de cea a liderilor religiosi.
Concluzionand, profesorul Peter Singer, de la Universitatea Princeton, care semneaza articolul pe aceasta tema in
Project Syndicate, considera anormal ca, prin credintele unor minoritati religioase, sa fie negat dreptul individului de a
dispune de persoana sa si a-si hotari propria soarta.
DREPT LA REPLICA
Scrie si tu pe Ziare.com!
Este o modalitate de a opri suferinta extrema prin care trec unii bonavi in stadiu terminal si de
a le oferi o moarte linistita. De obicei o moarte buna este descrisa ca trecerea in nefiinta intr-un
mediu placut, familiar si fara suferinta, ca si cum ai adormi. Cicero spunea ca o moarte buna este
modalitatea ideala de a respecta legea naturii, parasind lumea in liniste si demnitate.
Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida momentul propriei morti. In secolul al XVIII-lea,
filozoful scotian David Hume sustinea in eseul sau Despre sinucidere ca, intr-o societate libera,
oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa aleaga modul in care vor sa moara. Unele voci sustin si ca acest
drept ar trebui totusi temperat prin obligatia de a nu face rau altei persoane.
Mentinerea in viata a unei persoane, mai mult decat durata naturala de viata (de exemplu prin
conectarea la aparate), nu este morala;
Oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. Exista mari diferente intre
modurile in care fiecare vede conceptul de a trai si a muri in demnitate. Cele mai comune umilinte
care ar justifica eutanasia sunt: persoana devine o povara pentru ceilalti, incapacitatea de a mai face
fata activitatilor cotidiene, petrecerea ultimei perioade a vietii intr-un spital sau camin,
Rudele bolnavului nu ar mai trebui sa indure clipele dificile in care isi vad apropiatii asteptand
o moarte lenta si dureroasa;
S-ar reduce costurile pentru ingrijirea pacientilor incurabili;
eutanasia si sinuciderea asistata se practica oricum in camine si spitale, iar medicii, membrii
familiei sau apropiatii care accepta sa faca asta pot fi acuzati de crima.
Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei se bazeaza, de obicei, pe principiile etice si
religioase cu privire la sacralitatea vietii. De asemenea, sunt voci care sustin ca legalizarea eutanasiei
ar putea grabi moartea unor persoane, impotriva vointei lor.
Sacralitatea vietii. Acest argument se bazeaza pe valorile religioase care considera viata sacra
si inviolabila. Conform acestui principiu, nici o persoana nu are dreptul de a lua viata altcuiva.
Diagnosticul gresit sau eventualitatea unor noi tratamente. Conform acestui punct de vedere,
unde exista viata exista speranta. Sustinatorii sai sunt de parere ca in conditiile evolutiei rapide a
societatii moderne, a tehnologiei si tehnicilor medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane
bolnave de a beneficia de viitoarele tratamente si implicit de o viata mai buna.
Legalizarea eutanasiei in cazurile medicale grave ar face din aceasta practica o rutina, folosita
pe scara larga.
Chiar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi rezultatul depresiei
sau a interpretarii eronate a diagnosticului.
Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si furnizarea de asistenta corespunzatoare
pentru persoanele varstnice.
Ar submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta zona.
Ar compromite in mod grav relatiile dintre persoanele in varsta, sau dependente de asistenta,
si rudele lor, care ar putea sa le preseze sa nu devina o povara.
Ar compromite relatia de incredere dintre medic si pacient.
Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate care raman in
viata; o astfel de decizie ar afecta in special copiii din viata bolnavului.
Autor: R.M.
Eutanasierea, ca i subiect de discuie nu este unul peste care poi trece cu uurin, avnd implicaii morale,
religioase i aa mai departe.
La fel ca i avortul, eutanasierea este un element tabu n societate, dei aceasta este o intervenie
medical efectuat n scopul ntreruperii vieii la cererea persoanei bolnave, atat timp ct aceasta este capabila
s i-a o astfel de decizie, avnd n spate i un motiv serios precum o boala incurabil, sau din partea familiei
acestei persoane n cazul unei come.
Se poate privii o astfel de intervenie din dou puncte de vedere, un lucru moral prin faptul c eliberezi
un om de suferine sau ca un lucru lipsit de etic, n sensul de crim.
Consider c eutanasierea este o ncalcare a dreptului la viaa d.p.d.v. juridic pentru c legea intervine
pentru a opri manifestarea ei, aceasta reprezentnd tot o sinucidere, dar asistat.
Chiar dac viaa este un dar de la "natura" avem i obligaia de a-l pstra aa cum cetenii au i drepturi dar i
obligaii.
Dreptul la via nu poate fi transformat n opusul su nu se poate recunoate cuiva dreptul de a muri.
Dreptul la via nu este un drept de care oricine poate dispune n mod liber. De regul exercitarea dreptului de a
muri nu poate fi controlat ns statele au obligaia de a supraveghea ndeaproape dreptul la via al persoanelor
aflate n stare de detenie, n cazul acestora limitele acestui drept fiind apreciate n mod diferit fa de
persoanele aflate n stare de libertate.
Dac ar fi o ncalcare a dreptului la via, ar fi ca i cum viaa nu ne-ar aparine. Ceea ce nu este
adevarat. Aa cum avem dreptul s ne exercitam anumite drepturi dac vrem, nu este o obligaie, aa i dreptul de
a tri este o obiune, de care dispunem cum vrem. Numai dac ne gndim ce ne spune Biblia exista o sanciune
pentru sinucidere ajungem in iad, nu i in domeniul juridic.
Eutanasia (dex) = moarte fara dureri sau metoda de provocare a unei morti nedureroase unui bolnav
incurabil pentru a-i curma o suferinta indelungata si grea.
Se spune ca mantuirea se obtine prin suferinta. Intre durere si reguli scrise sau nescrise, intre drepturi
si obligatii, intre moarte si viata. Sunt atatea cazuri pe care le cunosc personal, recente chiar, si din
pacate din ce in ce mai multe Oameni relativ tineri, constienti pana in ultima clipa, o parte chiar
intelectuali si cu deplin discernamant, s-au chinuit luni intregi, zi de zi, ora de ora, cu un cancer
nemilos. Metastaze in care durerea devine insuportabila, carnea ti se topeste pe oase, trupul ti-e
mancat si devii o epava. O suferinta fizica de nesuportat, presarata cu morfina. Esti ca un mar mancat
de viermi, step by step, incapabil sa se apere. Sau ca un om legat la maini si picioare, intr-un subsol
intunecat, care lasa o dara de sange, iar sobolanii flamanzi vin si il ciopartzesc rand pe rand. Dar ce
durere poate fi mai mare cand stii ca dintr-un om falnic, demn si cu planuri maretze, ai devenit o
leguma care nu mai are nici o sansa de supravietuire si iti astepti moartea in chinuri groaznice?
Durerea psihica e cu siguranta coplesitoare. Esti constient, impreuna cu cei de langa tine, ca nu mai ai
nici o sansa. Te rogi, te intrebi de ce, iti raspunzi ca nu e drept, te macini ca o masina de tocat ce
merge-n gol. Te chinui, ii chinui si pe altii, vrei sa se termine mai repede si nu poti face nimic.
Intrebarea e doar cand, si nu daca.
Sigur ca religia nu permite eutanasia. Dupa cum am mai zis, Dumnezeu nu ne da mai mult decat
putem duce, si nu ne cere mai mult decat putem da. Stiu, suntem condamnati sa ne ducem crucea
pana la capat. Cine suntem noi sa ne opunem vointei lui Dumnezeu Dar de multe ori e atat de
nedrept, e atat de ilogic, e atat de greu Avem sau nu libertatea de a alege? Si daca pe patul ala sta o
persoana din familia noastra, sau la care tinem foarte mult? Si daca am fi chiar noi? Suntem pro sau
contra?
P.S: Nu ma refer neaparat la decizia altora de a curma suferinta unui bolnav incurabil, ci la insasi
decizia bolnavului de a alege. De exemplu cineva are o idee conform careia ar fi bine ca inca din
momentul depistarii cu o forma de boala incurabila (ex. cancer), bolnavul sa aiba posibilitatea
completarii unui act prin care sa isi dea acordul ca atunci cand va fi in metastaza (ultima faza a bolii,
iremediabila si insotita de dureri insuportabile, complicatii, etc) sa poata fi ajutat sa moara mai
repede si mai usor. Asadar, pro sau contra?