Definirea conceptului de eutanasie provine din greaca veche, (eu-bun, armonios; thanosmoarte), introdus pentru prima dat n 1620

de omul politic, savantul i filozoful englez Francis

Bacon (1561-1626), n lucrarea Novum Organum2, adversar al scolasticii i partizan al
metodei experimentale, el fcea n acea lucrare o nou clasificare a tiinelor. Sensul baconian al
utilizrii cuvntului avea o tent filozofic i nu pragmatic, semnificaia de "moarte bun,
linitit, fericit" putndu-se referi la atmosfera din jurul celui care moare.
Eutanasia este o problem de carrefour ntre tiinele umaniste, medicin i religie. Exista o mare
diversitate de opinii privind coninutul conceptului de eutanasie si definiia noiunii. Ca instituie
si concept, referitor la sfritul vieii, eutanasia are un pronunat caracter multidisciplinar
preocupnd tiine ca tanatologia, deontologia, antropologia, bioetica, biodreptul, psihologia
medical i sociologia medical. Prin consultarea unei vaste bibliografii n limba romn,
francez, italian si englez, s-au reinut peste 50 de definiii privind eutanasia. Una din
definiiile actualmente aflate in circulaie este "uciderea din mil a unei persoane, pentru a-i
suprima n mod radical suferinele extreme, sau pentru a-i crua pe copiii anormali, pe bolnavii
incurabili sau pe bolnavii psihici lipsii de angrenarea n realitate de prelungirea unei viei de
suferin (uneori pentru muli ani), care reprezint, pe deasupra, o povara grea pentru familie i
societate"3.
Necesitatea eutanasiei a aprut din sentimentul de mil faa de cei aflai n suferin, pentru care
viaa nseamn o conectare continu la diverse aparate care s menin n mod artificial funciile
vitale i pentru care medicina actual nu are soluii terapeutice, iar prognosticul este un sfrit
inevitabil i apropiat5.
Pentru a justifica aceast practic, susintorii eutanasiei aduc drept argumente1 :
a) argumentul compasiunii - se susine c atunci cnd un pacient este confruntat cu o situaie de
mizerie intolerabil i suferin provocate de o boal incurabil, ar fi mai blnd s-l ajui s-i
sfreasc viaa dect s-l lai s triasc i s sufere n continuare. Astfel se propune eutanasia
ca o compasiune pentru persoana a crei via a devenit de nesuportat ;
b) argumentul dreptului de a muri - conform acestuia, o persoan cu o boal incurabil, care i
cauzeaz durere i suferin ce nu pot fi ndeprtate prin vreun mijloc disponibil, are dreptul de a
cere sfrirea chinurilor. Acest drept de a-i clama moartea este adeseori privit ca parte a
dreptului la autonomie, prin care pacientul are dreptul de a lua hotrri n legtur ;
c) argumentul progresului social - se pretinde c societatea ar avea o obligaie de eugenie de a-i
elimina din cadrul ei pe cei care nu fac fa din punct de vedere fizic i mintal. Punctele de
vedere se bazeaz pe teoria utilitarist cunoscut sub numele de darvinism social. n anii 20 era
destul de popular, dar dup consecinele politicii sociale i rasiale din Germania Nazist ea i-s
pierdut susintorii. Teoria se mai utilizeaz totui pentru a justifica eutanasia copiilor sever
handicapai i a adulilor cu demen sever sau stare vegetativ persistent ;
d) argumentul necesitii economice - n ultimi ani au fost tot mai numeroase cazurile de stare
vegetativ persistent, ceea ce a dus la recunoaterea marilor costuri pentru ngrijirea medical i
social ale celor care ar putea fi candidai pentru eutanasie. ntr-adevr costul ngrijirii acestui tip
de pacieni poate fi foarte mare, iar motivaiile susin c legalizarea i trecerea la efectuarea
eutanasiei ar putea permite ca unele sume s fie redistribuite n folosul
mbuntirii n alte sectoare a serviciilor medicale pentru populaie.
Oponenii eutanasiei arat faptul c aceasta nu are justificare etic ntruct n primul rnd, datoria
unui medic este de a nu face ru (primum non noccere)1 :
a) eutanasia este prea radical - ea distruge o problem n loc s o rezolve. Sfrind viaa
pacientului, l priveaz pe acesta de speran i de orice posibilitate de a regreta sau de a se

rzgndi. n cazul durerilor intolerabile, ea distruge ntregul sistem nervos n loc s distrug doar
locul de percepie a durerii ;
b) eutanasia nu are justificaie etic - exist un principiu etic al totalitii care ngduie
sacrificarea unei pri de dragul ntregului. Nu exist un principiu invers - de a sacrifica ntregul
de dragul unei pri. Cu siguran c acesta ar fi ilogic i non-etic ;
c) eutanasia este inadmisibil legal - datorit posibilitilor de abuz, majoritatea rilor nu au
legalizat-o pn n prezent. Acest pericol a fost dedus prin extrapolarea situaiei din Anglia unde,
dup legalizarea avortului s-au fcut abuzurilor de avort. Este de ateptat ca s nu se poat ine n
fru explozia de cazuri de eutanasie pe principiul slippery slope (al pantei lunecoase ;
d) eutanasia este greu de pus n practic - diferitele scheme de eutanasie, inclusiv cele britanice
sugerau c eutanasia va fi dus la ndeplinire de medici. Totui medicii au o formaie n scopul
pstrrii vieii i nu a distrugerii ei. Probabil c nu se vor gsi prea muli doctori care s doreasc
s fie cunoscui drept clii pacienilor lor, deoarece aceasta ar submina relaia lor medic
pacient ;
e) euthanasia devine tot mai puin necesar - cnd s-au avansat ideile ce susineau eutanasia n
anii 30, nu erau cunoscute conceptul i practica medicinei paliative. Medicii nu aveau
ndrumtoare practice i nu aveau experien n algeziologie i n ndeprtarea altor simptoame
neplcute date de bolile incurabile. Nu era nc neles mecanismul aciunii opiaceelor n
controlul durerii, iar alte metode i medicamente nu se cunoteau.

Eutanasierea voluntara a oamenilor: pro sau contra?

Foto: Arhiva

Recent, o comisie de experti ai Societatii Regale din Canada, prezidata de profesorul Udo
Schuklenk, de la Universitatea Regala, a prezentat un raport cu privire la decizia unor bolnavi incurabili de asi curma viata, cu asistenta medicala.
Se pare ca nimeni nu este stapan pe propria sa viata
Raportul ofera un argument puternic pentru a permite medicilor sa acorde asistenta letala pacientilor care doresc
acest lucru si care il solicita, in plina constienta de sine, noteaza Project Syndicate.
Principiile etice avute in vedere au la baza atat evitarea suferintei inutile la pacientii bolnavi grav, cat si respectarea
dreptului elementar al bolnavului de a dispune de propria sa persoana.
Raportul considera ca "modul nostru de a muri n-ar trebui considerat strain de propria noastra vointa, asa cum nu
sunt straine nici alte decizii din viata noastra".
Ca urmare, un stat care protejeaza drepturile individuale n-are de ce sa nu recunoasca dreptul oricarei persoane de a
decide cum sa moara. Raportul trece in revista situatii cand unele state au acceptat sa introduca in jurisdictia lor
dreptul medicilor de a acorda, in conditii bine stabilite, asistenta letala ceruta de pacienti.
In Elvetia, precum si in unele state din SUA, ca Oregon, Washington si Montana, legea permite medicilor prescrierea
medicamentului capabil sa aduca moartea linistita, solicitata de un pacient bolnav, aflat in faza terminala.
In Olanda, Belgia si Luxemburg, medicii au optiunea suplimentara sa aplice pacientului o injectie letala, la cererea
expresa a acestuia.
Sondajele afirma, dar nu hotarasc
Pentru a putea trage concluzii asupra impactului acestei facilitati, raportul a analizat unele date statistice. Astfel, in
Olanda, eutanasierea voluntara a reprezentat 1,7% din totalul deceselor in anul 2005, nivel care s-a mentinut
constant inca din anul 1990.
In acelasi timp, numarul cazurilor cand s-au efectuat eutanasieri ilegale fara o cerere explicita din partea pacientului a
scazut de la 0,8% la 0,4%.
Raportul mai evidentiaza ca in Belgia, desi eutanasierea voluntara a crescut de la 1,1% in 1998 la 1,9% in 2007,
aceeasi procedura ilegala, tot fara o cerere explicita din partea pacientului, a scazut de la 3,2% la 1,8%.
Raportul canadian concluzioneaza ca exista dovezi puternice pentru a respinge una dintre cele mai mari temeri pe
care o exprima adversarii eutanasierii voluntare, aceea ca exista riscul ca eutanasierea asistata sa fie primul pas
spre uciderea prin procedee medicale.
Comisia a recomandat adoptarea legii in Canada, astfel, incat sa permita atat sinuciderea asistata medical, cat si
eutanasierea voluntara. Sondajele, efectuate pe aceasta tema, au aratat ca mai mult de doua treimi din canadieni
sprijina aceasta idee, iar raportul a primit o puternica sustinere din partea mass media canadiana.
Viata omului este in mana interesului politic

In mod cu totul surprinzator si contrar opiniei publice, partidele politice din Canada au primit cu raceala propunerile si
niciunul nu si-a manifestat disponibilitatea de a sprijini reforma legislatiei in acest domeniu.
Acelasi contrast intre opinia publica si partidele politice se observa si in Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda,
precum si mai multe tari europene.
Nu exista alta explicatie, decat aceea ca factorii politici filtreza orice problema prin prisma interesului lor electoral.
Politicienii se tem de reactia institutiilor religioase care se opun eutanasierii voluntare, chiar daca enoriasii, luati
individual au o opinie diferita de cea a liderilor religiosi.
Concluzionand, profesorul Peter Singer, de la Universitatea Princeton, care semneaza articolul pe aceasta tema in
Project Syndicate, considera anormal ca, prin credintele unor minoritati religioase, sa fie negat dreptul individului de a
dispune de persoana sa si a-si hotari propria soarta.

DREPT LA REPLICA
Scrie si tu pe Ziare.com!

Argumente pro si contra eutanasierii

Eutanasierea este problema complicata si
dezbaterea pe marginea ei nu este usoara, asadar
trecerea in revista a argumentelor pro si contra
este intotdeauna o idee buna. Ganditi-va la
ambele puncte de vedere si incercati sa fiti cat
mai
obiectivi
cu
putinta.
Inca nu s-a stabilit daca eutanasierea ar trebui sa
fie permisa sau nu in cazul bolnavilor in stadiu
terminal, al bolnavilor psihic sau al suferinzilor
de alte afectiuni grave. Eutanasierea este
considerata a fi ucidere din mila si o alegere
pentru cei care doresc sa-si puna capat suferintei
lor si a celor apropiati. Cand vine vorba de
argumente pro, primul este acela de a ajuta pe cineva sa scape de durerea si chinurile
insuportabile.
Fiecare persoana ar trebui sa fie responsabila pentru propria viata si sa aiba libertatea de a decide
daca uciderea din mila este cea mai buna optiune in acel moment. Fiecare pacient are dreptul sa
aiba o parere personala despre valoarea vietii si a mortii. Chiar daca nu este legala, eutanasierea
pasiva se face peste tot in lume, deoarece unii oameni nu vad un alt mod de a face fata problemei
lor medicale. Stiind ca boala este in faza terminala si nu este curabila, eutanasierea ar reduce
costurile de ingrijire medicala pe care trebuie sa le suporte familia.
Pe de alta parte, eutanasierea este uciderea unei fiinte vii, ceea ce este gresit din punct de vedere
moral si strict interzis prin lege. Oficialii sunt, de asemenea ingrijorati de faptul ca eutanasierea
ar putea fi folosita in mod abuziv pentru crima penala si intentionata. Altii isi fac griji pentru
bolnavii care ar putea fi omorati si care s-ar putea vindeca dupa o anumita perioada in cazul in
care continua cu tratamentul. De asemenea, este discutabil daca familia ar trebui sa ia aceasta
decizie
pentru
un
pacient
care
sufera
de
daune
mentale
intratabile.
Eutanasierea nu ar trebui sa fie luata in considerare doar pentru ca cineva nu are resurse
financiare pentru tratament medical si crede ca moartea ar fi sfarsitul problemelor pentru intreaga
familie. O alta intrebare este daca uciderea din mila ar trebui sa fie doar alegerea pacientului sau
ar trebuie sa ia parte la aceasta decizie si familia? Inainte de a lua o decizie de genul acesta,
treceti prin toate argumentele pro si contra eutanasierii.
sursa imagine: cryosites.com

Minte | Publicat la 17.5.2010 | 17,636 citiri

Argumente pro si contra eutanasiei si sinuciderii asistate

Argumente pro si contra eutanasiei / Foto: Sxc.hu

Eutanasia si sinuciderea asistata sunt subiecte care au provocat dintotdeauna

discutii inflacarate si reactii din cele mai diverse, atat in mediul academic, politic,
medical, cat si in viata de zi cu zi. Astazi insa, informatia mediatica se raspandeste
cu mare viteza in toata lumea, iar oamenii sunt permanent la curent cu
evenimentele relevante, la care ar fi avut cu greu acces in trecut.
Care este diferenta dintre eutanasie si sinucidere asistata?
Cei doi termeni pot fi deosebiti privind la persoana care indeplineste actul final, actul fara de care nu
ar surveni moartea. Astfel, daca moartea este indusa de alta persoana decat pacientul, avem de-a face
cu eutanasia. Pe de alta parte, daca persoana care urmeaza sa moara isi administreaza de exemplu o
doza letala de medicamente, prescrise de doctor in acest scop, vorbim despre sinucidere asistata.
Eutanasia nu este o idee recenta
Istoria eutanasiei se intinde mult inapoi in timp, in antichitate. Grecii si romanii permiteau, in anumite
situatii, eutanasia. Lucrurile s-au schimbat mai tarziu, o data cu aparitia religiilor monoteiste si
sacralizarea vietii. In secolul XX s-au format numeroase organizatii care militeaza pro sau sau contra
eutanasiei. Prima a fost constituita in 1935 de un grup de medici londonezi si se numea The Voluntary
Euthanasia Society. Aceasta a fost urmata, in 1938, de Hemlock Society, infiintata in Statele Unite.
Hemlock Society numara in prezent 67.000 de membri, care sprijina decizia individului de a muri.
Visam la o vreme cand toti americanii vor putea trai si muri ca oameni liberi, in demnitate si conform
cu propriile valori, spune presedinta asociatiei, Barbara Lee.
Totusi, are omul dreptul sa decida cand sa isi puna capat vietii? Vocile impotriva eutanasiei si
sinuciderii asistate ar putea spune ca persoana care face asta se joaca de-a Dumnezeu. Da, dar
eutanasia ii da dreptul omului sa moara in demnitate si sa evite suferinta dinaintea inevitabilului, ar
spune ceilalti, care militeaza pentru aceste practici.
Argumente in favoarea eutanasiei si sinuciderii asistate:

Este o modalitate de a opri suferinta extrema prin care trec unii bonavi in stadiu terminal si de
a le oferi o moarte linistita. De obicei o moarte buna este descrisa ca trecerea in nefiinta intr-un
mediu placut, familiar si fara suferinta, ca si cum ai adormi. Cicero spunea ca o moarte buna este
modalitatea ideala de a respecta legea naturii, parasind lumea in liniste si demnitate.
Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida momentul propriei morti. In secolul al XVIII-lea,
filozoful scotian David Hume sustinea in eseul sau Despre sinucidere ca, intr-o societate libera,
oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa aleaga modul in care vor sa moara. Unele voci sustin si ca acest
drept ar trebui totusi temperat prin obligatia de a nu face rau altei persoane.
Mentinerea in viata a unei persoane, mai mult decat durata naturala de viata (de exemplu prin
conectarea la aparate), nu este morala;
Oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. Exista mari diferente intre
modurile in care fiecare vede conceptul de a trai si a muri in demnitate. Cele mai comune umilinte
care ar justifica eutanasia sunt: persoana devine o povara pentru ceilalti, incapacitatea de a mai face
fata activitatilor cotidiene, petrecerea ultimei perioade a vietii intr-un spital sau camin,
Rudele bolnavului nu ar mai trebui sa indure clipele dificile in care isi vad apropiatii asteptand
o moarte lenta si dureroasa;
S-ar reduce costurile pentru ingrijirea pacientilor incurabili;
eutanasia si sinuciderea asistata se practica oricum in camine si spitale, iar medicii, membrii
familiei sau apropiatii care accepta sa faca asta pot fi acuzati de crima.
Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei se bazeaza, de obicei, pe principiile etice si
religioase cu privire la sacralitatea vietii. De asemenea, sunt voci care sustin ca legalizarea eutanasiei
ar putea grabi moartea unor persoane, impotriva vointei lor.
Sacralitatea vietii. Acest argument se bazeaza pe valorile religioase care considera viata sacra
si inviolabila. Conform acestui principiu, nici o persoana nu are dreptul de a lua viata altcuiva.
Diagnosticul gresit sau eventualitatea unor noi tratamente. Conform acestui punct de vedere,
unde exista viata exista speranta. Sustinatorii sai sunt de parere ca in conditiile evolutiei rapide a
societatii moderne, a tehnologiei si tehnicilor medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane
bolnave de a beneficia de viitoarele tratamente si implicit de o viata mai buna.
Legalizarea eutanasiei in cazurile medicale grave ar face din aceasta practica o rutina, folosita
pe scara larga.
Chiar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi rezultatul depresiei
sau a interpretarii eronate a diagnosticului.
Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si furnizarea de asistenta corespunzatoare
pentru persoanele varstnice.
Ar submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta zona.
Ar compromite in mod grav relatiile dintre persoanele in varsta, sau dependente de asistenta,
si rudele lor, care ar putea sa le preseze sa nu devina o povara.
Ar compromite relatia de incredere dintre medic si pacient.
Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate care raman in
viata; o astfel de decizie ar afecta in special copiii din viata bolnavului.
Autor: R.M.

Eutanasierea uman: pro i contra!

Posted by Alexandra Tulbure | Posted in | Posted on 13:47

Imagine luat de pe...

Eutanasierea, ca i subiect de discuie nu este unul peste care poi trece cu uurin, avnd implicaii morale,
religioase i aa mai departe.
La fel ca i avortul, eutanasierea este un element tabu n societate, dei aceasta este o intervenie
medical efectuat n scopul ntreruperii vieii la cererea persoanei bolnave, atat timp ct aceasta este capabila
s i-a o astfel de decizie, avnd n spate i un motiv serios precum o boala incurabil, sau din partea familiei
acestei persoane n cazul unei come.
Se poate privii o astfel de intervenie din dou puncte de vedere, un lucru moral prin faptul c eliberezi
un om de suferine sau ca un lucru lipsit de etic, n sensul de crim.
Consider c eutanasierea este o ncalcare a dreptului la viaa d.p.d.v. juridic pentru c legea intervine
pentru a opri manifestarea ei, aceasta reprezentnd tot o sinucidere, dar asistat.

Chiar dac viaa este un dar de la "natura" avem i obligaia de a-l pstra aa cum cetenii au i drepturi dar i
obligaii.
Dreptul la via nu poate fi transformat n opusul su nu se poate recunoate cuiva dreptul de a muri.
Dreptul la via nu este un drept de care oricine poate dispune n mod liber. De regul exercitarea dreptului de a
muri nu poate fi controlat ns statele au obligaia de a supraveghea ndeaproape dreptul la via al persoanelor
aflate n stare de detenie, n cazul acestora limitele acestui drept fiind apreciate n mod diferit fa de
persoanele aflate n stare de libertate.
Dac ar fi o ncalcare a dreptului la via, ar fi ca i cum viaa nu ne-ar aparine. Ceea ce nu este
adevarat. Aa cum avem dreptul s ne exercitam anumite drepturi dac vrem, nu este o obligaie, aa i dreptul de
a tri este o obiune, de care dispunem cum vrem. Numai dac ne gndim ce ne spune Biblia exista o sanciune
pentru sinucidere ajungem in iad, nu i in domeniul juridic.

Eutanasia umana pro sau contra

Eutanasia (dex) = moarte fara dureri sau metoda de provocare a unei morti nedureroase unui bolnav
incurabil pentru a-i curma o suferinta indelungata si grea.
Se spune ca mantuirea se obtine prin suferinta. Intre durere si reguli scrise sau nescrise, intre drepturi
si obligatii, intre moarte si viata. Sunt atatea cazuri pe care le cunosc personal, recente chiar, si din
pacate din ce in ce mai multe Oameni relativ tineri, constienti pana in ultima clipa, o parte chiar
intelectuali si cu deplin discernamant, s-au chinuit luni intregi, zi de zi, ora de ora, cu un cancer
nemilos. Metastaze in care durerea devine insuportabila, carnea ti se topeste pe oase, trupul ti-e
mancat si devii o epava. O suferinta fizica de nesuportat, presarata cu morfina. Esti ca un mar mancat
de viermi, step by step, incapabil sa se apere. Sau ca un om legat la maini si picioare, intr-un subsol
intunecat, care lasa o dara de sange, iar sobolanii flamanzi vin si il ciopartzesc rand pe rand. Dar ce
durere poate fi mai mare cand stii ca dintr-un om falnic, demn si cu planuri maretze, ai devenit o
leguma care nu mai are nici o sansa de supravietuire si iti astepti moartea in chinuri groaznice?
Durerea psihica e cu siguranta coplesitoare. Esti constient, impreuna cu cei de langa tine, ca nu mai ai
nici o sansa. Te rogi, te intrebi de ce, iti raspunzi ca nu e drept, te macini ca o masina de tocat ce
merge-n gol. Te chinui, ii chinui si pe altii, vrei sa se termine mai repede si nu poti face nimic.
Intrebarea e doar cand, si nu daca.
Sigur ca religia nu permite eutanasia. Dupa cum am mai zis, Dumnezeu nu ne da mai mult decat
putem duce, si nu ne cere mai mult decat putem da. Stiu, suntem condamnati sa ne ducem crucea
pana la capat. Cine suntem noi sa ne opunem vointei lui Dumnezeu Dar de multe ori e atat de
nedrept, e atat de ilogic, e atat de greu Avem sau nu libertatea de a alege? Si daca pe patul ala sta o
persoana din familia noastra, sau la care tinem foarte mult? Si daca am fi chiar noi? Suntem pro sau
contra?
P.S: Nu ma refer neaparat la decizia altora de a curma suferinta unui bolnav incurabil, ci la insasi

decizia bolnavului de a alege. De exemplu cineva are o idee conform careia ar fi bine ca inca din
momentul depistarii cu o forma de boala incurabila (ex. cancer), bolnavul sa aiba posibilitatea
completarii unui act prin care sa isi dea acordul ca atunci cand va fi in metastaza (ultima faza a bolii,
iremediabila si insotita de dureri insuportabile, complicatii, etc) sa poata fi ajutat sa moara mai
repede si mai usor. Asadar, pro sau contra?