TARA BUNULUI PLAC

Florica Briitescu.

Editura SPOT
Bucure~ti, 1991

Voinest
1

MI$ET A
- Fa-ra-o-nul avu un vis, citea tare Ionelu~. Se- ga-sea la
mar-gi-nea Ni-lu-lui... ~ap-te vaci gra-se ie-~i-ra din flu-viu ...
- Ionelu1?,mai incet, spuse Mi~eta, invat fabula ~i nu inteleg nimie.
'
~i repeti:l pentru a zeeea oara; ,,~i eu brinza-n doc SE
duse ..."
- De-1?er-tul, mormaia Radu, este' 0 in-tin-de-re ma-rE
de pa~mint pe ea-re nu ere1?teniei 0 planta ... Un vul-ean este
un mun-t'e ea-re a-run-ea fla-eari 1?ila-va to-pi-ta pe 0 desehi-za-tura eare se nu-me1?-te era-tel'.
- RaduIe, nu a~a tare, imi invat fabula ; ,,~i eu brinza-n
cioe se duse ...".
'
Nu, eu siguranta ea mEne n-are sa ~tie fabula 1?iea profesoara va fi furioasa. Baietii a~tia sint nesuferiti. De altfel,
nid ea n-avea nid un ehef sa invete 0 fabula; i-ar fi pHieul
mult mai mult sa-1?ifaea ordine in sertare. Ii plaeea foarte muH
ga impatureasea buditelele de stoHi, sa rinduiasdi programele
veehi pe eare Ie stringea eu sfintenie.
- La eulcare, eopii, spuse Mademoiselle.
- Fa-ra-o-nul avu un vis, spuse Ionelu1;>.Se ga-sea 121 margi-nea Ni-lului...
De-1?er-tuI, spuse Radu, este 0 in-tia-de-re ma-re ...
- ,,~i eu brinza-n eioe se duse", repeta Mi~eta.
- Repede Ia eulcare cite1;>itrei,spuse Mademoiselle ba
tind din palme.
- Mademoiselle, spuse Mi$eta, !'IU mi-e somn $1 nam sa
ma eule.
'
- Copiii nu trebuie sa faea numaj ce Ie este pe plae, spuse Mademoiselle... La euleare ...
I

IVIi1?eta
se de.zbradi plina de tristete. Ziua nu fusese placuta. Inainte de masa, in loc sa croiasca 0 rochie pentru papu~a,
fusese nevoita sa scrie 0 scrisoare de" multumiri unei matu~j
batrine. In timpul cinei, voise sa povesteasca 0 intimplare pe
care 0 gasea comica, dar tata, care avea un musafir, 0 poftise
. sa "taca 1?ivorbise despre alegeri. Dupa masa incercase sa-~j
invete fabula, dar fratii ei 0 impiedicasera. $i acum 0 trimisera la culcare. Oamenii mari ar fi foarte suparati daca Ii s-ar
porunci mereu cite ceva. "Ah! spuse ea culcindu-se, a~ vrea
Sa"~tiu "daca exista 0 tara a bunului plac !"
Mi1?eta gasi ca era placutsa-ti
lipe~ti obrazul de perna
rarcoroasa 1?ise gindi cu grija la lectia pe care n-o !?tia.
" .Cu siguranta ca Ionica va 1?tifabula ca pe apa !?i ca nu va
'va face nici 0 gre1?eala la dictare.
Era de nesuportat ca Ionica sa fie mereu premi~nta. Mi1?eta
invata destul de bine, dar era mereu cu ginidul aiurea ~i mai
ales avea citeodata un asemenea chef sa se joace sau sa-~i rinduiasca sertarele, incit uita de carte.
Mi~eta ramase vreme 'indelungata cu ochii deschi~i, poatE
chiar zece minute, apoi i se paru ea dunga de lumina de -sul:
u1?acare dadea in odaia parintilor ei se facea tot mai mare, devenind un soare. In acela~itimp, cear!?aful se acoperise de nisip
1?ideodata Mi1?etase pomeni 'in picioare, 'in mijlocul unui de
~ert "Ia uite, un der;;ert !" 1?iprivi jur-'imprejurul ei. Cit vede2
cu ochii nu se gaseaudec1t munti de nisip. Semana cu 0 plaja,
'in plin soare,-dar marea nu se vedea nidiieri. Nisipul era alb ~j
stralucitor. Dar era prea uscat ca sa se poata face turtite ~i:
de altfel, Mi~eta n-avea niei galeata, nici lopatidi. "Trebuie
sa ies din de~ertul asta cit mai repede, gindi ea ; altfel 0 sa-mi
fie foame 1;)isomn. Poate ca am sa gasesc vreo tablita pe carE
sa scrie pe unde s-o iJau."
Dupa ce umbHi un sfert de ora, zari in departare un deal
de nisip care avea 0 gaura in virf, care fumega : "la uite, un
vulcan!... $i 0 deschizatura care se nuri:1e1;)te
crater '" Se apropie de vulcan ~i vazu ca lava fierbinte desenase la poa
lele vulcanului 0 inscriptie. 0 silabisi cuvint dupa cuvint :
Tara Bunului Plac
Gradina Fermecata

24t18Kil

"Ki17 'Ce-o fi insemnind asta, se intreba Mii;ieta. Or Ii

'kilometri sau kilograme 7 Nu se poate ~ti... Ce prostie.,. SPUs
ea .eu voce tare'. Daea a~ gasi m<'i'earun sergent ..." I se .i>pu'sese de multe ori ea, in eazul in care s-ar pienfe vreodata, sa
se adreseze unui sergent. In clipa in care rostea aceasta fraza,
auzi un zgomot !?ivazu in fatiit ochilor un om ciudat. Mergea ./
ClI brate1e intihse inainte.
Purta un potcap tug1..)iat!?i foarte
~'nalt care parea de piatra, ~ise intorcea in a~a fel, incH nu-l
vedeai' dedt din profi!. Cind fu mai aproape de e1,' Mi!?eta iJ
.3uzi mormaind: "Treigi'iini
albe, trei gaini negre. Ah! ee
vis, ee vis !O
.
- Domnu1e, striga Mi!]eta.
- Spune-mi Faraonule, rosti batrinu1 cu 0 voce cam
severa.
- Faraonu1e; m-am ratacit.
- La cinci mimltede-aici e 0 statie de dimile, raSpu.se eJ
rididnd dir: umeri. ...$apte camile grase, !?apte dimi'1e slabe ...
Daca-mi poti talmaci visul, te voi conduce chiar eu.
~ Ce vis 7 intreba Mi~eta ~i se a~eza resemnata la poa'lGle. vu1cp.nu1ui. .
- lata despre ce este vorba : am vazut mai intii scara cca
mare de granit roz a palatului meu ...
- Granit 7 Ce egranitul 7 intreM Mi~eta'.'
:.- 0 piatra" raspunse Faraonul ridiCind din umeri ... Dar
nu mai pune intrebari, dumneata trebuie sa explicl. .. Pe aceast5 scara am vazut trei gaini albe care, sarind din treapta in
treapta, au ajuns in virful sc:arii $i au intrat in palat ! Apoi au
venit trei gaini negre care au sarit ~i ele din treapta in treapta,
au a,iuns in virfu1 sdirid de granit roz, 9i au intrat !?i ole in
palat. A~Jal am visat... Ce inseamna visul asta.7'
. ,
Mi:;;eta,foarte incurcata, se gindi cUeva minute. E1"asigura
ca visu1 nu insemna nimic, dar nu indraznea s-o spuna de
teama sa nu-:-lsupere pe Faraon. Cauta sa-i spuna ceva care' ar
putea sa-i faca pElcere .. '
-Cred
ca'inseamna ca vei avea intii trei copU a1bi, apoi
trei copE negri.
,
- Da 7... I~i mu1tumesc, spuse Faraonul 'u~urat. 0 con-duse apo1 pe dupa un dea1-de nisip ~i 0 luara pe 0 poteca, la
stinga. Pe drum, 0 intreba : Noi visam acum 7

- Nu ~tiu, raspunse Mi!ieta ; dadi a~ ~ti, atunci m-a~ tre,zi

!?i n-a!;i mai visa .
- Da 7... Itf multumesc. spuse Faraonul.
Curind, Mi!;ieta zari un $ir lung de camile agezate una
indaratul alteia.
- CamileJe ;o\ste::lsint foarte murdare si batrine. spuse ea.
Oar unde e dilauza ?
.
- G~ibuza 7... [iumnea1:a e!itl caiauza, raspunse Faraonu .
- Dar daca n-a!i fi venit 7 intreba ]'v'Ii$eta.
- Atunci n-ar fi fost nevoie de calauza, raspunse VaraonuL .. la camila din capatul 9irului, pentru di sint foarte ge,
loase ; dnd vei fi calare, sa indoi urechea dreapta in jos ca sa
se vada ca prima camila e inchifiaUi ... Spune apoi : "La Gradina F.ermecata".
- M-a!? duce mai bine acasa, spuse Mi!ieta.
- Nu, nu, te sfatuiesc sa te 'duci 1'a Grddina Fermecata
E 0 tara minunata, un de poti face arice vrei.
- Orice vrei ? intreba Mi~eta. Te poti juca toata ziua?
Poti sa maninci mai multecastane
zah'arisite deodata 7 Potl
sa
cuki la miezul noptH?
- Da, fii pe pace, poti face oriee.
Apoi adauga cu tI"istete:
- $i aeolo nu se viseaza.'
- Am sa incere, spuse Mi!;ieta.
_
Se sui pe prima camila, se apleca inainte, indoi in jos mechea dreapta eu oarecare g~eutat~, urechea fiind earn I'uginiUi,
Apoi striga : "La Gradina Fermecata". Camila se ridiciide .jo~
cu greutate l1i 0 porni la trap. Plecind, il auz! pe Faraon spunind: "Patr:u tigri verzi, patTu tigri alba9tri".
1'\''1:$eteiIi fu
frica sa nu fie obligata din nou sa talmac-easca visul. Dar camHa alerga din ce in ce mai repedc ~i Faraonul ramase in urrna.
De nItfel, Migeta niei nu soar rnai Ii putut gindi la nimic. ii
era foarte frica sa nu, cada. Trapul ciimilei 0 ridica 9i 0 lils<1
in' jos, la fel cum valurile marii lcaganc'i 0 barca. Tinutul p<:
('are-l strabiitea era trist ii nisipul'strahlCea dt vedcai cu ochii

te

II
RUSU~AT6IlTMi IJT
Dupa 0 plimbare care i se paru foarte lunga :NIi~etei, :'li
('are durase poate doua sau trei ore, aparura citiva copaci in
mijlocul intinderii de nisip. Apoi se zari in departare 0 paW ,
intunecata :,?i camila se opri la marginea unei paduri. Mh}eta
cobor! de pe camila ~i citi pe 0 tablita batutil in euie, in"tr-un
brad:
Gradina ,Fcrri1ecata
A se adresa Domnului Rw;inat$iumilit
CorbuJ de serviciu

Mi!?eta se apropie mai muIt ~i observa ca In coaja capacului se afla un mic ghi~eLl, 19- fel cu ghi~eele. care se gasesc
in gari ~i la teatru. Mi!?eta batu fa ghi~eu, dar nu raspunse nimeni, Batu mai tare ~i auzi:
- Crrr, Crrr ... acum, acum ... Ghi~eul se deschise ~i nparu
un corb batrin, cu ochelari pe ciac, cu un fes negru pe cap !?i
purtinc1 un surtuc mic !?i negru de alpaca.
- Dumneata e~ti domnul RU~inat!?iumilit ? intreba Mi1?eta,
- Crrred ca da, raspunse Corbul.
-~.
Mi~eta murea de pofta sa-i spuna: ,,$1cu brtnza-n doc
se duse, pe-un capac de mi se puse", .. dar se temea sa nu.,]
supere,

, - Domnule Corbo nu inteleg ce mi se intimpla. Eram

cW;1Sa,la parintii md, in patul meu, dnd, deodata, m-am ttezi t intr--un de~erL. Acol0 am intnnit un domn biitrin de piatra ,
care mi-a spus ea e Faraon :,?i m-a sfatuit sa ma due la "Gdidina Fermecata". lata-ma, dar nu ~tiu ce trebuie sa mai fac ...
Crezi ca poti sa ma faci. ~a intru?

Corbul i~i potrivi ochelarii pe cioe ~i 0 privi pe Mi~eta cu

atentie.
- E~ti zina?
- Eu? Nu, domnule Corbo
- Acest Iucru e foarte pIicticos, spuse domnul Ru~inatC:!'1.m.i!it : nu~ai =1:11c :r:Gt ~;::r3~r:r3.dL::'-E:l :fermcata. ,\Trel :3
clevii mna?
- Desigur, raSPUnS Migeta, dar se poate ?
- erred di de.... dar trebuie sa treei un in.ic examen roa;
inainte.
- Trebuie sa treci un exam en ca sa devii zina ?
- Crrred ca da, spuse RW;;inat$iumilit ; trebuie sa raSpUnZl
la trei intrebari pe care ti Ie voi pune ... Daca raspunsurile im)
plac, te voi inscrie in registrul zinelor ; elnca nu-mi pIae, te vej>
sui dilare pe camila 9i vei pleca in ele~ert... E~ti gata ?
M.igeta era foarte emotionata. Voia sa repete in gind tol'
ce invatase 11'$coal<1,elar nU-9i putea adun3 mintile. "Desigur
i~i spunea ea, elaca ar putca sa ma intrebe clespre Faraon1;i
de$ert, 11' rnerge bine, cIaI' daca va fi vorba de Istoria FtanteL." $i incepu : "Galii erau pagini... Ei se inchinau focului,
soareIui, traznetuIui..."
Ru~inat~iumilit deschise un carneteI, i~i seoase oche,la1'ii,
ii $terse, cirii de trei ori ca si'i-9i dreaga glasul $1 incepu :
- Aritmetica : cit fac opt ori ~ase?
- Cincizeci ~i patra, raspunse IVli$eta.
- E~ti sigura ? intreba CorbuL
Aproape sigUl'a... raspunse Mi$eta. E bine ?
- Crrred ca da, spuse RU$inat1;iumilit.
- Cum! Crezi? Nu $tii sigur?
- Domni$oara, ereel ca uiti ca nu e$ti aici ca sa pui intrebari, ci ea sa raspunzi.
Apoi

$opti:

De altfel in Tara Minunilor

Opt ori ,<~aselac ell vIei
Apoi continua:
- Gramatica : Spune-:-mi cum scrii : Mi-au luat?
- Oh ! foa'I'te u$or : Miau, cum face plslca ..
Mi$eta era foarte mindra ca gasise un exemplu a~a bun
~i adaug~ :

E bine?
Crrrred ca da, I'aspunse Rm,;inat!?iumilit.
- AI' fi mai bine daca ai fi siguI', spuse Mifjeta.
- Asta n-ar schimba
rezultatul
examenului,
raspunse
Ru~inat!?iumilit cu severitate.
...Acum pati sa-mi spui a fa'hll15

-- Da, I'aspunse Mi!?eta plina de zel... $tiu "Carbul ~j

Vulpea".
- Nu-mi place fa):mla asta, raspunse scurt Ru!?inat!?iumilit .
.,-- $tiu !?i "Greierele
!?i Furnica".
Mifjeta a invatase
de mu~t. Incepu a~a:
Greierele-n destdtare,
Trecu vara in clntare,
Cd afard viscole$te,
Alerga cu lacrimi pied,
Ai jucat? lmi' pare bine,
Acum c1ntd, dacd P,oti..
- ered ca am earn uitat sflr~itul...
---: N-am bagat de seama, raspunse earbul... Imiplace
fabula asta.
- $i mie-mi place, pentru ca e scurta, raspunse Mi~eta
- Ai gusturi bune, spuse RU!?inat~iumilit ; ai acelea!?i gus-,
turj ca ~i m~ne ... Am sa te inscriu in registrul zinelar. Numele,
"premlmele,
acupatia 7
- Ce inseamna asta ? intreba Mi~eta.
- Asta inseamna : cum te cheama 7
-- De ce nu spui a!?a 7' zise Mi!?eta.
- Dike ca spun, raspunse C'arbul. Cum te cheama?
Ma cheama
Mi!?eta, spuse Mi~eta.
Citi ani ai 7
$apte ani.
Ai frati
!?i- surori 7
Am doio frati ~i-o sora.
A dta e<~tiin clasa 7 Ai fast premianta vreadata ?
Niciadata!
raspunse
Mi!?eta.
Atunci am sa te inscriu in registrul fetite10r zine, spuse Garbul, care paru deodata lini~tit.

Lua un carton, i9i indrepta ochelarii pe cioe 91 mcepu sa

serie cu greutate. Apoi intinse Mi~etei cartonul. Ru~inat~iumilit avea un scris foarte fruIDos, care seman'a aproape cu literelE
imprimate, a9a ca Mii,>etaputu deslu9i cu u~urinta urmatoarele vorbe :
.
"Domni$oata ' Mi$eta~ 'zlna de c1asa a II-a,
este autorizata
sa circule an Regatul V rajit
$i sa-$i faca toate poftele.
Pentru Regina;
RU$inat$iumilit
Corb de serviciu".

lIT
DOMNI$OARA CELESTINA
- $i acum, spuse Ru!?kat!?iumilit Mi!?etei, aeum tr~buie
~a te duei sa te imoraci eu roehia de zina, sa..:tiied 'aripile !?ibeI ti1?orulfermeeat.
.
- Voi avea aripi !?ibeti!?or rermeeat ?
- Desigur, spuse RU!?inat~iumilit.._Te felicit, adauga el,
lntinzind 0 gheara Mi!?etei.
De ee ? intreba ea.
- Pentru ca ai fost numita zma ... E 0 mare onoare.
- Dar dumneata 'm-ai nurniL
- Toemai de aceea te;;i felicit ; te felicit pentru ~noarea
:Ie a fi fost numiUi de mine. E 0 mare onoare.
- Atunci de ce nu te nume;;ti !?i pe dumneata ? intreba
l\1i!?eta.
.
- Pentru ca prefer sa fiu corb, raspunse Ru!?inat;;iumilit.
Corbul ie!?i de dupa ghi;;eu, sari la pamint, l;;i seoase 0chelarii, Ii puse sub aripa ~i facu semn Mi!?etei sa-l urmeze.
Pa;;ira dtava vreme in tacere, in umbra copacilor, apoi ajunsera in _fata unui ste}ar foarte mare pe care era sects:
TARA BUNUI;UI pI:.Ae
Directia materialelor
.

Beti!?oare .
Aviatie
Croitorie ceJ;easca

Etajul I u!?aW
Etajul n u~a L
Etajul III u!?aX

Domnul RU~inat;;iumi1it apasa pe un buton ca:re era ascuns in coaja copaeului !?i imediat se deschise 0 ~a.

- Oh ! st.dga Mi~eta. Ce ascensor dragala~! Ce mult i-ar

place Iui Ionelu~. Luli Ii pl5lcgrozav asoensoareLe.
- Dar dumitale 7 intreba CorJml.
- Mie 7 Mie-mi pl~c corbii, spuse Mi~eta care incepea
sa-l cunoasca.
Corbul se ro~i de bucurie ~i minglie cu aripa pioioarele
Mi~etei.
- E;;ti 0 zina foarte cumsecade, spuse e1... Asculta-ma 1
vei intra in ascensor, vei inchide Cll g,rija u~a ~i vei apasa pe
butanul Hnga care scnie : Croitorie. Cind ascensorul se Va opri,
te vei cobod din e1...
'
- $i trebuie sa-l trimit jos 7 rhtreba Migeta. ,
- Daca vrei, sp'use CarbuL. E~ti zina ~i faci' ce vrei ... Te
vei gasi in fata unei 'u~i pe care sta scris ': "Domni~oara Celes- ,
tina".

- E draguta 7 intreba lVIigeta.

- E' croitorea~a, raspunse earbul.
Apoi 0 impinse pe Mi~eta in ascenso'1'.
Totul decurse normal. De dte ori se gasea intr-un ascensor, 1VIi~etase temea sa nu treaca de ultimul etaj ~i sa nu iasa
prin acoper,i~. DCl1'ascensorul din stejar se opri la etajul III.
Miseta iesi din ascensor si biltu la usa domnisoarei Celestina .
. - Ir{tra,! striga 0 vo~e sparta.'
"
Miseta intra si v<'izuin fata ei 0' batdna imbracata intr-o
rochie de matase 'neagra ;pe ~apul acoper.it de bl~cle argintii \
purta 0 boneta alba.
- Buna ziua, 'domni~oara, spuse batdna. Cine e~ti dumneata 7,
'
Mi~eta Ii intinse cartonul pe care i-I daduse eOl-bul.
- Eu sint zina Mi;;eta, spuse ea.
- Foarte bine, spuse domni~oara Celestina. Ne yom ocupa
numaidedt de dumneata.
/
Migeta se sui pe 0 scarita in: urma domni~oarei' Celestipa.
Deschisera 0 u~a ~i pa~ira pe 0 platforma mare construiHi in
virful stejarului. De jur imprejurulplatformei
nu se vedea dedt frunzi~ ; deasupra se vedea cerul.
- Unde sint stofele ? intreba Miseta uimita.
. - Aici, spuse domni~oara Cele~tina aratind spre cer ...
Rochiile zinelor pot fi facute din cinci t~saturi diferite:
, cer albastru curat, cer albastru cu nori albi, apc:s de soare (care

ex;istii in toate culorile), l'iisarit de soare ~i eel' instelat.

Dar cum tai stofele ? intreba Miseta.
- Vei vedea ... V:rei cer albastl'u cu~at ?
-:- Da, raspunse Mi~eta. Nu vl'eau nori.
Domni~oara Celestina str'igii :
- Jupiter!
\
Un vultur mare, pe care Mi~eta'nu-l viizUS!einca~ se eobod
[a picioarele lor.
- Jupiter, taie 0 fi~ie pentru 0 roehie cer albastru, pentru
zina l\tI'i~eta
... Darnumaideeit...
.
Vulturul se ridica in vazduh, disparu l;>i,cinci minute mai
tirzi,u, se intoarse tlnind in' cioe 0 bueata de eer albastru, bine
fmpaturita.
- Oh ! spilse Mi~eta_"Cit e de frumos !
~ Nu vazuse niciodata eeva afia de frumos-ea stofa asta taiata din eel'; era albastra, de un albastru ~teriS; nu se vedea
alb ~i totu~i se ghicea di un nor ufior de tot plutise pe eer in
clipa iIi care Jupiter taiase buea-ta,;'nu se vedeau stele, dar se
ghiceau stelele nevazute.
- Daea pipai stofa, spuse domni~oal'a Celestina, pardj
ar fi aer ealdut. Vi vedea.
Desfaeu bueata de eer care pluti imprejurul, e;i)~i 0 potrivi
pe -trupul Mi~etei Cll atila' 'dibiicie, incH intr-un minut aeeasta
avea eea mai frumoasa J;'oehiede zina care exista. Pe umar era
{lrinsa eu 0 stea.
- E~ti foal'te dibaee, Ii spuse l\1i~eta don:mi~oarei O~lestina, e~ti dibaee ea 0...
tJ
Era sa spuna "ea 0 zina", dar se gindi ea n-ar fi poate foar.te
modest 9i se opri :
- Dar aripile ?
- Ne yom ocupa 9i de anpr, la etajul al II-lea. Dar mai
intii tl'ebuie sa te sui pe cintar sa te cintare-~ti.
- De ee ? intiebii Mi~eta.
,
- rentru ca mal'imea aripilol' depinde ,de gr,eutatea zinei~
Pentru 0 zina gl'asuta trebui~ aripi mai maTi 9.ecit pentl'u una
u~oara, ea dumneata.
Insala in c::al'ese afla cintal'ul, Mi:;;eta vazu serls pe 0
tabla mare:

Greutate
15 kg.
16 kg.
, 17 kg.
.18 kg.

Aripi
Om.
Om.
Om.
Om.

55
56
57
58

Cintaru1 arata ca Mi~eta avea 25 kg. ~i tabe1u1 ca avea

nevoie de aripi de marimea de Om. 65.
- Vom merge a'cum la magazia cu adpi, spuse domni~oara
'Celestina ... Ce dote~ti? Avem .aripi model vecl1i caire sint
de pene de strut sau aripi model,nou care sint de matase pe
cadru de a1uminiu.
.
. - Care stnt cele maLbune ? intreba Miseta.
- Cele noi merg mai repede~ dispunse' domni~oara Celestina, dar cele vechi sint mai e1egante.
- Mai bine sa mergi iute, spuse Mi~eta.
Domn:i~oaraCelestina suspina.
-- Ah !a~a gindesc toate zihele cele noi. Penele mele de
strut au inoeput sa putrezeasca. lata ... Aripi de 65... Monoplan.!
Avem ~i zine biplane, dar nu ti Ie recomand ... E pre a greoi pen-.
tru virsta dmnitale ... 0 clipa, am sa ~i Ie pun ehiGlreu...
Domni~oara Ce1estina fixa adpiJe ~i-i explidi felu1 in care
trebuia sa se serveasea de ele pentr.u a sui, a cobon ~i a opri.
- Fii ~tenta, mai ales, dnd aterizezi.
- Ce insea:mna sa.aterizezi ? intreba l\.1i~eta.
- Cil1J<;i
eobori pe painint, spuse domni~oara Celestina.
- Dar cin<;iajungi pe mare? intreba Mii;;eta.
- AtuJici se spune: amerizezi, raspunse domni!?oara 8e
lestina.,
. - ,Dar daea ajungi pe'un lac'? intrebii iar Mi~eta.
Domnif?oara Celestina paru incurcata~
- Ah ! nu ~tiu, raspunse ea'; Hi-o, daca vrei, fara s-o spni...
In.)2rice caz, d0mni~oara, trebuie sa cobori cu aripile strinse f?i
fara viteza ....La inceput toate zinele au accidente, pentru ca VOl'
sa aterizeze prea repede~ $i dnd tred pe deasupra ora~elor, fii
atentii ~a nu te lovet?tide firele dQtelegraf. ...Acum, betig~ul !
Betiga!?ele fermecate erau facute dintr-un lemn asem<1nator eu acela din' care sint bacute betele pentru cercurile ~u care
sa joaca ba~etii ~i fetitele in grad~na.
c

Dorrini~oara Celestina lua un betiga9 ~i se indrepta catre

un bortan pe care scria:
;,Aqua imaginativa '" Baga. betiga~ul fn borcan; acesta deveni deodata auriu 9i transparent ca
sticla.
- lata, spuse batrina fntinzind betiga~ul Migetei~.. Acurn
poti face sa apara, in locul pe care-l atingi eu betiga9u1, orice
obiect ai dori.
Betiga9ul se sparge u$or ? fntreba Mi$eta.
Nu, dtu$i de putin.
,- Pot sa-l inceTC? intreba Mi$et-a.
Desigur.'
Fratii mei $i cu mine, spuse Mi$eta, avem un autorpobil
mic, dar care merge ca un automobil mare, ca un automobil adevarat, cu motor...
"
- Foarte bine, raspunse domni$oara Celestina: N-ai deCit
sa atingi pamintul cu betiga$ul $i sa descrii automobilul a$a
cum il doresti. ..
., Va i~$i din pamint ? fntreba Mi$eta.
Nu va ie$i din pamint, va fi aieL..
Nu 5e poate 1
'
!nceardi.
l\1igeta atinse pamfrttlll cu virful betiga$ului 9i deodata aram un automobil mic r09u, 91dragiila$. Intr-adevar, rru ie9ise
::lin p~mint, "se formase in aer".
- Vai, ce bine-mi pare! spuse, Mi$eta fncintata. Pot sa-l
iau cn mine in Gradina Fermecata ?
- Nu, te dud prin vazduh .., Nu poti transporta un obiect
a9a greu. Dar asta n-are impotTtanta, odata ajunsa acolo poti
sa-ti proeuri, multumita betiga9ului dumitale,cite automobil~
vrei, la fel ca aoesta.
-- Da ? spuse Mi;;erta eam trista ... Darr nu va fi' aeelafji...
Cind plec?
- Numaidedt, raspunse domn"$oara Celestina; te voi cond~ce la terenul de plecare:

IV
CALATORIA
Terenul de plecare era f~arte intins, acoperit cu ia.rba verde
~i inconjurat de citiva pomi.
La intrare 5e gasea 0 tablita pe ,care scria :
AVIATIA ZINELOR
Teren de antfenament
Doi te.i inalti strajuiau de 0 parte ~i de aHa a tablitei; in
trunchiul celui din dreapta se afla un ghi~eu deasupra caruia
scria :Pen.tlu zbolurile
dulce .

de }ncelcale, a se adlesa domnului Amor

. Domni~oara Celestina ciocani u~or la ghi~eu. Dinauntru se

auzi :.
:.-. Rrrrr ..., rrIT...
- Domnule Amol'dulce! Eu sint, d0ill:ni90ara Celestina .
. Ghi~eul se deschise ~i aparu un par'umbel, salutind cu multa gratie :
--'- Rrrr ... Ce pot face pentru dumneata, draguta 9i fermecatoare domnil',)oaraCelestina?
.
- Domnule Arriordulce, iat-o pe tinara zina Mil',)etacare'
va pleca spre Gradina Fermecata. Ti-o incredintez. AI' trebui
5-0antrenezi cUeva minute, N-a zburat niciodata ... La revede're, zina Mi9eta,9i dorinte bune')
De
spui : dorinte bune ? intreba Migeta,
Pentru ca in . Gradina Fermecata n-ai de ce sa urezi

ce

cuiva -"noroc !", acolo fiecare-~i clade~te norocul cum' vrea.

- Da, adevarat, spuse Mi~eta... Dorinte bune ~i pentru
dumneata.
Dupa plecarea domni~oarei Celestina, Mi~eta se intoarse
catre pOl'umbel.'
- Rrrr ... spuse acesta ... Draguta ~i frumoasa zina albastra ca cerul, 8.i mai zburat vreodata? ,
Niciodata, raspunse Mi$2ta.
Foarte bine, .zise pQrumbelul, iti voi da prima ta lectie de zbor, mititico!
1e9i din ghigeu 9i zbura pe .11ngaumerii Mi~etei ca sa vada
daca aripile sint bine' ,prinse.
- Foarte bine, spuse el, foarte bine. Ai' ni~te aripioarc
fermecatoare 9i ai 0 silueta foarte potrivita pentru zbor.
Dar trebuie sa bagi de seama, mititico! Accidentele se intimpIa numai din nebagare de seam'l... Voi, oamenii, spuneti : "Porumbelul zboara", ca ~i cum ar fi natJ.lral... Tqtul este natural, nimk nu e natural... Poruinbelul zboara pentru ca invata
sa zboare.
$i porumbellil Ii explica Mi:;;etei cum zboara pasarile. Pe
teren se gaseau, in numar mare, pescaru~i, pentru instructiCl
zinelor tihere. Domnul Amordulce, geful lor, Ii arata Mi~etei
cum zburau unii pescaru~i, fara sa mi~te aripile.
- Dar cum "fac? intreba Mi~eta. '
- A.h, raspunse doqmul Amordulce. $tiu sa se seN_easca
de curentii de aer. In apa... ti s-a spus ca sint curenti care te
pot tiri departe faras~l inoti... A~a e ~i in aer ...
La cererea domnu.lui Amordulce, 0 rindunica ii arata Mi~etei <cumtrebuie sa te a~ezi pe 0 craca de copac, cum poti intra intr-o scorbura sau intr-un cuib.
- Vreau 9i eu sa incerc, spuse Mi:;;eta.
- Chiar perrtru asta 89ti aici; da din aripi de citeva ori
~ffa citiva metri ... Nu te indeparta 'prea muH prima oara.
Migeta dadu din aripi, a~a cum vazuse ca fac pasarile, ~i
-se trezi deodata, spre marea ei surprindere, la zece metri deasupra pamintului. Atunci inceta de a mai cla din ari.lDi:;;isimti
cum c~de spre pam'int. Ii fu frica.
- Da din _aripi inainte' de a ateriza, _Ii striga de departe
po.rumbelul. .
Mi~eta dadu din aripi ~i ateriza bini:tor pe iurba.

- Nu e riiu deloe, spuse domnul Amordulce. Ai talent la

zburat ~i zbori eu multa gratie. Vom mai face dteva ineercari,
apoi vei putea pleea spre Gradina Fermecata.
- Dar cum am S-0 gasesc? il'l.treba lVIi~eta.
- F9arte u~0r, spuse. porumbelul. Gradina FermecaUi
e la sud~ Acum e ora do~agpreZece; deci a vei porni dHre
soare. Ati invatat eele patru puncte cardinale?
.
- Da, spuse Mi~eta. Cind privesc spre SO;:lre,estul e la
dreapta I?i vestul e la stinga.
.
- A~a e, spuse porumbelul, 'doar ca, e invers. Dar nu te
poti rataci pentru ca Gradina Fermecata este acoperita de
meri infloriti. la-o catre soare, .peste padurea cea mare. I?idnd
vei vedea in departare a pata alba, aceea va fi Gradina Fermecata. sii nu in cerci sa aterizezi in eopaci pentru eapoti
sa-ti rupi 0 aripa ~i acolo n-ai pe nimeni sa te ajute. Sa Ul'mezi calea aeriana spre Gradina Fermecata, care e insemnnta
in virful pomilar eu fil?ii de culoarea toamnei; acest drum iJ
urmeaza tati porumbeii care due scrisori Regine'i.
- Care Regina? intreba Mil?eta.
- Hegina Zinelor, raspunsedomnul
Amordulce, Regina
noastra .., Incintatoarea ~i nebunatica noastra Regina ... Rrrr...
Rrrr ...
, Pan mbelul ii mai di'icluMil?etei a lectie lunga de zbor apoi
a lasa Sl pIece.
'.
,
.
C.um se ridica deasupra terenului, in aer, Mi~eta vazu a
multirnc de zine care zburau imprejurul ei. Unele zburau foal'te bine, se a~ezau pe virfurile. capacilor, tapaiau, apoi plecau
din nou. Desigur, erau zine mai vechi. Altele, dimpotriva, zburau cu stingacieo. ca Mi~eta. Citeodata rkunineau pe'loc, in aer.
pentru ca intllnisera cite un curen.t de sens contrar. Citeodcata
cadeau' brusc in jos, cite zece metri, ca ~i cum ar fi intnnit un
put: asta insemna eEldadusera peste un gol de aer.
Mi~eta toemai inti1nise un astfel de gol de aer 1?ise trudea
eu greu sa-:;;i reeapete eehilibrul ~i respiratia, cind deodata i
s~ paru ca auele pe cineva strigind-o din urma :
"Miseta, asteapl'a-ma opreste-te:"
.
.
:,1mi tiuie ~reehile d~ obose~la. se gineli ea. Tn curind n-am
sa mai pot zbura 9i am sa ma inee."
I se parea ea inaata, fiU cia zboara. Dar auzi din nou:
"Mi~eta. ' Mi~eta !"

Se intoarse bruse ~i fu, uimita sa Ie vada pe eele doua prietene ale ei de la ~eoaUi: Odeta ~i Elena. Erau eoada clasei, dar
Mii?eta Ie iubea foarte multo Zbura mai Ineet ca. sa Ie lase S-G
ajunga din urma:
- Da-r cum ati ajuns aid, Ie intreba, ea.
- Ca ~i tine, raspunse Odeta.
~ Ati treeut examenul eu domnul Ru~inati?illmilit ?
...:-Desigur.
'
- Ati ~tiut?
- Crred, raspunse Elena rizind ... Daean-am fi ~tiut, n-am
fi aiel. Ceea ee-mi pare extraorclinar este ea Ivona a fost respinsa. Ce zid de asta 7 Ivona I... ea, care e prima din clasa.
- Nu mai ,spune 7 Ce a intrebat-o? zise MiI;;eta.
- A intrebat-o : "Ci! fae ,opt ori ~ase 7"
- $i ee a raspuns 7
-.:...A raspuns : "Patruzeci :;;iopt".
- Ah ! zise lVIi':;;eta.
Mi se pare ca fae eineizeci ~i patru ...
Totu:;;i sint sigura ca Ivana ,:;;tietabla inmultirii.
- Dupa cite vezi, n-o prea :;;tie.Domnul Ru:;;inat:;;iumilita
. respins-o cu multa severitat-e. Sa fi vazut ce mutra a faeul
biata Ivana ...
- Nu pre a e amuzant sa zbori, spuse Elena.
- Nu, raspunse Mi",eta, 0 sa fie foarte plictieos dud neam juca de-a "Zboara, zb6ara". Va trebui sa ridicam 'mina
pentru "Odeta zboara", "Elena z};>oara". sa gre:;;im'mereu.
- Ce e, pasarea aia mare care zboara pe deasupra noastra 7 intreba Elena.
- Cred ea e un vultur, raspunse Mi:;;eta.Nu l-ati vazut pe
Jupiter 7
'
- Ba da, spuse Elena. $i I-am vazut :;;ipe domnul Amordulce. E foarte dragut. Mi-a spus ca sint fermeGiitoare...
- $i mie di sint frumoasa: adauga Odeta.
- Da, e foarte dragut, afirma Mi:;;eta.
- $i un profesoe foarte bun: adaugani. cele doua prietene.
Vorbira timp indelungat despre aventura lor extraordinara i?i tot vorbind uitara de plietiseala calatoriei. Dupao ora
~i un sfert de zbor, zarira in departare pata alba de care IQ
'\'orbise domnul Amordulce.
- Gradina - Fenneeata, strigar-a ele laolalta.
Apliopiindu-se, va,.;ura' 0 };)ri~eli'~tefOMte frumoasa. Gra\

"

dina era plina de meri infloriti care aratau ca 0 mare alba, umnata de valuri.
..
- Nu prea ew;;or sa aterize:l:i, spuse Elena.
_. Uite, aoolo in mijloc e un teren fara cdpaci, SPUs
l'vIi~eta.
"
- Da, dar e plin de lurne... 0 sa Ie strigam sa se dea 13
o parte ... ~i nu uita lectiile doninului Amordulce ; aripi1e strinse... 0 fluturare din ele clad ajungemjos ... Rrrr ... Rrr !...
Se Hisara sa alunece bini~or catre centrul ,gradinii ~i, dnd'
ajunsera la 0 departare de pamint de 'Cinci sute de metri, vazura pe terenul de aterizare 0 imbulzeala de baieti ~i fete, inghesuiti unul in altul.
-, La 0 parte, Ie striga Mi~e~a.
.
Dar nimeni nu se mi~ca. Copiii. aceia pareau ca se bat;
urlav, faceau gesturi ~i nu voiau sa asculte de nimeni.
- La 0 pacr:.te,va rog, striga Elena, altfel aterizam peste
voL

Dar copi'ilor nu Ie pasa de cele trei zine noi, de pardi

n-ar fi existat.
- Ce rai sint, spuse Odeta .
. ~i ateriza pe capul unei fetite,' care scoase un tipat ~i a
a~unca la pamlnt. Odeta i~i r~pse 0 anpa.
Mi~eta cazu in circa uriui bai,etel ~iElena ateriza, de bine,
de rau, intr-un mar.
Cind Mi~eta se cobari din circa baiatului, il privi cu 0 ui
mire explicabil<'i: era chiar fratele ei, Radu.
- Cum? ~i tu e~ti aici?
- Sigur ca da. $i eu, ~i Ion~lu~.:. IJ1-ai lovit la umeri,.
Mi!1eta, adauga el frecindu-se de zor.
- De cind sinteti aici? '
- De ieri seara, raspunsQ Radu.
~ Ati trecut examenul ? Nu e cu putintii... Nu ~titi nimic
nici unuI,' niei. altul... Doar. dadi te-a intrebat dad galii erau'
pagini.
- Delac. M-a intrebat cit fac opt ad [;jase.
~i ce ai raspuhs?
- Patruzeci~i
cinci.
- Nu ma mil', spuse Mi~eta, n-ai ~tiut niciodata decit
tabla inmu1tirii cu cincL. ~i a spus ca e bine .,
nid

.....

Da, foarte bine.

- Ce corb caraghios, spuse lVIiljeta.Mie mi-a spus di dnc;i-'
zeci $i patru e bine ... In sfirljit, sper di vep fi mai draguti
aici decit acasa.

Aici nu trebuie sa fii dragut, Mi~eta, aIei fad ce vrei.

- Tocmai. Dadi. vrei sa fii dragut, poti sa fii; raspunse
Mi.$eta cu' severitate.
\
- Dar nu vrem, spuse IOIlJelulj.Nimeni nu vrea sa fie
dragut
.
- ~i ce fac aid toti copiii?
- Se bat, spuse. RaJdu stnimbind din nas.
Miljeta privi cu neincredere multimea nelini~tiUi de copii.
- 0 sa-mi rupa aripile, spuse ea.
- Nu, zise Radu: Du-te sa ti Ie depui la vestiarul de colo,
de. tinga casa Reginei Zinelor.
- Adevarat, Regina: Zinelor locuie,?te aid? Putem sa-i
facem 0 vizita?
Dadi vrei.
Nu s-ar euveni sa-l fare 0 vizita?
Nu e vorba de ce se cuvine sau nu. Aid faei tot ee
vrei.

In clipa aceea, Elena vazu linga grupul lor un om inalt,

ell epipul rumen l?i eu parul .alb ,ea fri1?ea.
Purta un surtue Jaeut dintr-o stofa aspra cafenie, pantaloni
scurti 1;>i
ciorapi in patrate mari, rOl?ii1?iverzi. Avea 0 infati~are binevoito~re, dar prezenta lui, in aeeasta gradina piina
numai de copii, parea nepotrivWL
- Dumnezeule, cin? 0 fi? ir+treba Elena.
- Asta? E domnul Knoekbottom; un scotian. E foarte
dragut, dar earn primejdios. Maladineauri i-a spart trei dinti
Carinei.
- Cum a fa,eut 31?a'ceva ?
\
- Se jaaca mer,eu cu 0 minge mIca pe care 0 love~te
eu un bat mare; mingea sare citeodata 1'a 0 smta de metri ...
'Trebuie sa te dai la 0 parte din drumul ei.
,- ~i ee-ati faeut pentru dintii Corinei? Ati du,s-o 19
dentist?
- Niei gind. $i-a reparat dint1i eu betiga~ul fermeeat...
A tingi gingi'a cu el ~i spui : "Sa creasea un dinte". $i CFe1;>te
\

i-a

numaidecit un clinte ... E foarte u~or ... Corinei

pUicut a~a de
ffil;llt, indt s-a amuzat s~-~i faca mai'multi
: acum are patruzeci de dinti.
In clipa ~ceea, Mi~eta vazu ca'i'~i fratii ei aveaU in mina
cite un betigal? 'ferme:cat.
- Le-ati folosit
?
- Da ... Ne-am facut iln garaj intreg de automobile l?i azi
dimineata am luat 0 masa buna: cioeolata eu lapte, torta de
fragi, piine, unt, dulceata de portoeale ... Dar am fost nevoit
sa-mi fac inca 0 data cea~ca cu ciocolahi, pentru eEl mi-a
spart-o domnul Knockbottomeu
mingea.
- Vino eu mine, spuse lVIi~eta, ma due sa-mi due aripile
la vestiar ~i in acela~i timp' vreau sa ii fae 0 vizita R;ginei.
I

INCINTATOAREA

$1 NEBUNA NOASTRA

REGINA
Casteluf Reginei Zinelor era 0 cUidilremare de sticHi, spriiinWi pe' coloane de crista} ~i acoperita in~intregime cu trandafiri.
- la uite [ In tara asta trandafirii infloresc ada ta ell merU, spuse Mi~eta.
.
- Grice inflore~te cum vrei, spuse Ionelu~. Regina Zinelor i~i schirnba casa de doua ori pe z1; azi dimineata s~mana'
ell casa unchiului Petre;
ieri, ell cea de la tara; azi nu seama03 cu nimic.
- Se poate intra? intreba l\1i~eta.
- Dad vrei, raspuse Radu.
La intrare nu statea nimeni de strajii.
In vestibul zaceau maldare de scrisori n0deschise. Cu toa
te di era niiezul zilei, toate lampile er!lu aprinse. Copiii strabatur3 0 bibliotedi unde fuses era azvirlite la intimplare mii
:Ie dirti, in a~a fel incH fo'rmau 0 bolta pe sub care se trecea.
- Ca la tata, spuse IvIi~eta.
J
'- Ba e ili mai mare dezoFdine decit la el, spuse Radu.
- Asta ar fi cu neputinta.
Apoi intrara intr-un salon unde se gasea Regina Zinelor.
Era foarte frumoalSa.,Pe cap purta 0 coroana mica ~i in
miini avea un betiga<~fermecat, mai stralucitor decH toate ce'.lelalte. Tocmai i~i transform a mobilele. Facea acest lucru a~a
de:. repede, incH era chiat" caraghios de privit.
De exemplu, privea un tablou care reprezenta un o:ra~
intesat de\ trasaturi; intindea betiga~t1l ~i d~odata tabloul deItenea portretul unei femeLPrivea
portretul dte'Va clipe !?i

intindea din nou betiga1?ul; femela disparea fji era inlocuita

printr-un palat indian, in fata' caruia se scaldau elefanti ro~ii
?i negri.
,
. Radu izbucni in ris. Regina Zinelor intoar5e capul :
- Ah! zise ea, mi-ai adus"o ~i pe SQJ'ata 7 Buna ziua,
zina Mi1?eta. Te a~tept!::lln.$i mama ta a fost aid dud era
midi; a stat eu Thaidtava vreme !?ipe urma a tl'ebuit, de buna seama, sa ne paraseasca.
.,
- De ce "de buna seama" ? spuse l\1i!?eta.
. - Oh! raspunse Regina Zinelo:r;intinzind betiga1?ul ,ditre
omasa care deveni ntimaidecit 0 lampa, pentru ca nimeni nu
poate ramine aici...,;in afara d~ domnul Knokbottom', nimeni
n-are mai mult de 12 ani in Gradina Fermecata.
- Afara de lVIaiestatea Voastra, spuse Mi!?eta,care se sim~ea foade mindra di ~tiuse sa spuna : "Mailstatea Voastra.
- Oh! eu mine e altceva, raspunse Regina Zinelor. Eu
sint nebuna.
. - Cum ~a 7 intreba Mi~eta.
,
-- Da, repeta Regina Zinelor; intinzind betiga!?ul spre un \
scaun care setransrforma in comoda.
Copiii Sl? privira.
- Doamna Regina, spuse Elena cu sfiala, ce trebuie sa facern acum 7
- Ce vrei sa spui 7 intreba Regina Zinelor.
- Vreau sa spun: unde trebuie sa mergem 7 Care sint
legile?
- Care sint ordinele Maiestatii Voastre 7' intreba Mi!?eta.
Regina ridiea betiga!?ul spre tavan, unde rasarj imediat
un candelabru de crista! i?i dnta pe 0 melodie frumoasa :
Zinelar, laceti ce vreti,
Grice nebunie.
Tati nebunii s1nt cumiIJti
$i abraznicii iubiti.
Fetitele se privira nedumerite.
- Ce e asta, intreba Elena.
- 0 fabula, raspunse Odeta.
- Cine a scris fabula asta 7
ztnelor.

intreba Mi~eta, peoRegina

- Cine vreti voi.

Apoi adauga :
- Vreti ciocolata ?
Intinse betiga~ul catre a masuta pe care aparu de indata
"0 cutie mare" cu bomboane de ciocolata. Dar cum Ie vazu, Regina Zinelor intinse betiga~ul ~i Ie transforma in caramele;
apoi uita side ofere copiilor. Ii insoti pina la u~a cintind :
A voastrc1 este lumea "
A.~a cum 0 doriti,
Clntati, urlati, tipati, vorbili,
Faceti orice traznaie.

In fata u~ii Ie spuse :

"- Azi dupa masa" e oserbare
Apoi adauga : Dad vreti...
lV1i!?eta
raspunse :
D'orinte bune.

la castel. Cred ca venip?

VI
MELANlA
Afara, copiii. se privira u1uiti. Ce puteau face? Nici nu
stiau eft e ceasul.
.
- Dadi am minca ceva, mtlltumita
betiga~,;;uluinostru
fermecat ? Int-reba Ionelu~.
.
- $titi ce, am 0 idee, spuse Mi~eta. Sa cerem 0 masuta
joasa ca sa ne putem a~eza pe iarba !
- Nu, ar fi mult mai placut sa fabridim 0 masa adevarata, Cll scaune ~i fotolii, zise Radu.
.
IVIi~eta~i fratele ei incepura sa se oerte. Radu Intinse
betiga~ul fermecat ~i comanda\: "Sa vina 0 masa mare", dar
In clipa in care masa incepea Sa apara, Mi~eta Intinse betiga~ul ~i spuse : "Nu, sa vina 0 masa mica". $i totul disparu. Cei
doi copii se privira.
-'
- 1a poftim, betiga:;;ele nu mai sint bune, spusera ei.
o fetita care-I privea, Incept! sa efnte !?i sa rida :
Plus eu plus e minus
Minus eu minus e minus
Dar aiei, plus eu minus fae minus
$i minus eu plus nu fae plus.

Fetita avea pa.rul.ro~u ~i parea rautacioalSiL

- Ce spune ? Intn~ba Radu.
- Nu. ~tiu, spuse Mi~eta, creel ca e aritmetica. Asculta,
Radule, adauga ea: lasa-ma pe mine sa fac mas a ; eu te las
sa f~ci tacimurile.
$i astfel lucrara impreuna in deplina
buna intelegere.
Mi~eta ceru 0 ma5a frumoasa de stejar pen-tru ca nU voia sa
puna fata de masa, ci numai I?erv~tele frumoase de olanda

colorata, brodate cu monograma, ei, ceea ce pricinui oarecare

nemultum\re celorlalti.
Apoi Radu faeu farfuriill;!~i paharele care, ca ~i 1?ervetelele, erau de culoare violet desehis. Farfuriile cele mari erau
portocalii. Ionelu~ fu insa,rcirrat sa ceara oranjada. inghetata ~j
ciocolata cu lapte.
.
Elena gusta prajiturile 1?i dulceata. iar Odeta eomanda
sandwich-urilecu pUi, ~unca. ro~ii 1?imaiales cu sardele ~i
brinziL
Copiii saieau de jur imprejurul mesei, batind diJnpalme de
bucurie. Apoi Radu eomanda scaunele f}i se a~ezara cu totii
la masa. In clipa in care Mi~e:taintinse mina ea sa-i serveasca
pe ceilalti cu ciocolata calda. fetita eu parul ,ro~u care-I privise intruna intinse betigaf}ul 1?isptise : "Sa dispara totul !" Copiii se trezira deodata pe jos ~i, dnd se dumiridi, masa !jiscaLI-'
nele disparusera. Toti se into~sera furio!ji ditre fetita cu::>pa
rul rO!ju.
Cine e~ti ? intrebad eiSint zina Melania.
De ,ce nu ne laf}isa mindim ?
A~a vreau, raspunse ea.
Dar nu ti-am facut nimic, spUISeMi~eta.
Nici n-am spus ca mi-ati facut ceva.
AtunciJde ce e~ti contra noastra ?
A!ja vrea u, dispunse Melania.
Dar eu nu vreau, spuse Mi!jeta.
Tu ai dreptul sa nu vrei ~i eu am dreptul sa vreau.
r (

Zlnelor, faceti ce vreti, .

OriCe' nebunie.
Tati nebunii slnt cuminti
$i obraznicii iubiti.

Fabula asta ma plictise~te, spuse i'i1i~eta.

Intinse betig~ul ~i spuse :
- Sa se intoarca masa.
- Sa nu se intoarca masa, s~~se Melania, intinzInd ~i
ea betigaf}ul.
.. Nici o.masa nu aparu.

car

Asta nu e drept, spuse Mhleta; ar trebui sa apara majumatate de masa.

Dar Melania incepu sa' joace ~i sa dnte :

Plus eu plus e minus

Minus eu minus e minus
Dal aici, plus eu minus tae minus
$i minus eu plus nu tae plus.

Situatia se inrautatea. Cei cinci .copii tinura un consiliu

de razboi.
- Ce e de facut? intreba Radu.
- Ar trebui sa-i tnigem 0 bataie. raspun~e Odeta~
- Dar daca ne bate l?iea pe noi, spuse Radu.
- De altfel, nu putem s-o batem ~n timp ce mincam,
spuse lVIi!?eta.
- E sigur ca se va razbuna, Odeta.
- lTrebuie s-o gonim, hotari lonelul?
- Sau s-o invitam l?ipe ea, spuse Radu .
. Copiii se pr,ivinl mirati.
,
- Citeodata ai idei bUl1le,spuse lVIil?eta.$tii 'ca nn e!?ti
prost ... Daca am '~nvita-o ?... Nu vad cum am putea s-o poto.11maltfel.
,'
- Dar un e prietena IlJoastra,spuse Elena.
- 0 sa fi,e, daca 0 invitam, spuse Radu.
Mi!?eta se indrepta catre Melania care se uitaurit
la ei.
- Vrei sa iei masa cu noi ? 0 intreba Mi!?eta.
- Nu, raspunse Meilani,=\.
- De ce?
- Pentru ca nu vreau.
-:- Hai sa plecam, spuse Radu, prea e urlcioasa.
Plecara, urmati la dtiva pa!?ide Melania.
Ma~departe, sub meri, se intllnira cu domnul Knockbottom
care, in mijlocul peluzei, se pregatea sa loveasdi in mingea
aflata la picioarele lui.
Mi!?eta 9i prieten~i ei se dadura in Hituri. Domnul Knockbottom ifli facu vint l?ilovi mingea.
Se auzi' un tipat. Mingea 0 lovise in piept pel zina Melania, cea cu parul ,ro!?u
.
. - E la pamint, striga Radu victori.os.
I

Poate di a murit ? spuse Mi~eta.

Mi-a oprit mingea, spuse domnul Knoekbottom. Terenul asta nu e bun. .
. ~i pentru a se eonsola, intinse baWl lUii eu virful de fier
Si facu 0 bordura de nu-ma-liita ~i. de' lalelero~ii, pentru, ca
acest bat Ii servea1?i drept betiga~ ferniecat. Se a~eza pe i arbi3
;;i disca.
'
- FIorile astea crese prea iute, spuse el, e plieticos.
- Adevarat, toate h.icrurile sint plicticoase in tara asta,
raspunse Mi~eta.
- Sa mergem Ia Regina, spuse Elena, este ea nebuna,
dar in schimb e frumoasa.- Da ! -Sa mer gem la Regina, spuse Mi~eta.
- Sa mergem la Regina" repeta' ddmnul Knockbottom.
~i-i urma leganind batul sub care rasareau flori de dmp.
1

VII
SERB AREA REGINEI
Regina era imbrikaUi intr-o rochie facutEi din filamente
eledrice ; lumini iuti alergau de-a l~ngul acestor filamente !?i
formau desene care se schimbau tara incetare. Citeai pe rochia"
ei, in litere de foc, Bunul Plac, apoi toata rochia parea 0 tintina luminoasa, ori 0 zi de furtuna la tara.
- Seamana cu Turnul Eiffel, spuse Radu.
- Ciudat fel de a primi lumea, spuse Mi!?eiJa.
Intr-adevar, Regina alerga de cola pina cola, incepea fra
ze pe care nu Ie termina ~i .organiza in Hecate 91inut cite un
joe, in a~a fel incit nimeni nu se juca. Sute de copii se imbul
zeau ~i S8 bateau. Orchestra cinta, da~ fiecare dintre cei doisprezece muzicanti cinta ce voia, a~a ca nu se putea auzi nimic.
Totu~i Mi~eta deslu~i primele trei note din MarseilJesa.
- E groaznic, spuse Elena.
~ Da, ar fi nimerit ca Mademoiselle sa vina sa fad! aid
.oarecare ordine.
Intr-un colt, ~ii?te fetir{:ese jucau de-a portretele; incer
cara i?iei sa ghiceasca.
.
- E un barbat ? intreba Miseta.
- Da, raspunse fetit~.
.
- Traie~te? spuse Mi!?eta..
- Da, raspunse aHa fetita.
- La Paris?
- Da, spuse 0 a treia.
- Puternic?
Foarte, raspunse a patra fetita.
- Prei?ed1ntele Republicii, spuse Mii?eta.
- Nu, este Jeanne d'Arc, spuse a cincea fetit;i .
.- Dar mi-ai spus ca e barbat, protesta Mi~erta.

- E orice vrei, raspunse fetita.

Mii?eta i?opti Elenei :
- Daca ne-am juca numai noi dnci ?
Copiii suira multe scarl i?i la etajul al II-lea gasu-a 0 ca
mera goala; se instalara in fotolii ~i Ionelui? intreba :
- Ce facem acum ?
- Eu am 0 idee, spuse Mii?eta... Daca ne-am juca de-a
6coala?
-)
.
-,- Da, da, striga Ionelui?, batind .din palme. $i Yncepu
numaidecit: "Faraonul avu un vis. Se gasea la marginea Niiului... .
- Taci, Ionelui?, spuse Mii?eta.
- Un vulcal'l, spuse Radu, este un munte care arund
flac:.ariI'll lava topita pe 0 deschizatura care se numei?te crater.
- Taci, Radule, spuse Mii?eta. Am sa va pun intrebari 1
Eu sint profesoara.
/'
Nu, spuse Odeta, eu vreau sa fiu profesoara.
- De ce ? intreba Miseta.
- Pentru ca a~a vrea~ eu, raspunse Odeta.
.
. - DestU:l, strigara ceilaltL Intii Va fi' profesoara Mi~eta,
pe urma vine rindul tau. Haide, l;\1ii?eta,pune-ne intrebari.
- Radule, care este barbatul care a aparat Galia de 1'0mani?
- Cezar, raspunse Radu.
- Foarte bine, raspunse
Regina Zinelor care venise ~i
ea acolo.
- Elena, intreba Mii?eta, cine era tatal lui Ludovic al
XIII-lea?
.
- Ludovic al XII-lea, raspunse Elena.
- Foarte bine, spuseRegina ZineloT.
In clipa aceea domnul Knockbottom. intra in came'ra.
- Pune-i i?iIui intrebari, spuS'eRegina.
Dar domnul KnockboH-om scoase 0 minge din buzunar l?i
o aseza in fata lui.
. - Nu, n~! strigara copiii cu frica, pUnindu-~i mlinile in
fata ochi1o:r.
--=- De ce ? spuse Regina. Ulsati-l sa faca ce vrea, e musafirul meu.
- DaT' nu e musafirul nostru, spuse Mi~eta. $i-i Iua '
mingea.

- Atunci puneti-mi ~i cmie 0 i~trebare, spuse Knockbottom.

'
-' Foarte bine, spuse Hegina Zinelor.
Mi~eta se gindi timp indelungat ~i spuse :
Care e capital a Marii Britanii ?

--=-

Ec'inbu:L3'; 3~pun~

d~~nuJ Kn~::k~~~=

- Foarte bine, spuse Regina.

Clnd peste '0 ora copiii Ii urara Reginei : "Dorinte bune'"
l\1',;:eta0 Intreba :
.
Unde ne sfatuie~te Maiestatea Voastra sa ne culcam ?
Unde vreti, raspunse Reg~na.

VIII
REINTOARCEREA
nu mai
--

Eu, spuse 1\,Ii~etaprietenilor ei dnd ie~ira din palat,

am dedt 0 dorinta.
.
$i eu tot a~a, spuse Elena.
Si eu, spuse Odeta.
$i eLl,spusera In acela~i timp Ionelus si Radu.
DQrinta mea este sa ma Il'ltOJ'Cacasa, spuse Mi~eta.
$i a mea tot a$a, spuse Elena.
- $i eu la fel.dor~sc, spuse Odeta.
- ~?inoi, strigara Ionelu~ i?iRadu.
Cei eincl copii se privira i?i izbucnira In ris.
- Dar pentru ea sa ne, intoarcem acasa ne trebuie aripile
$i eu mi-am pierdut numarul de la vestiar, zise Ionelui?
- N-avem nevoie de aripi,spuse Mii?eta. Avem be:p.gai?ele.
noastre fermecate i?inu trebuie decit sa spunem : "Vrem sa ne
intoareem in'paturile noastre", f?iaf?ava fi.
- Sa inceream ... IntH Ioneluf?, ea e cel mai mic.
Iorrelui? intinse betiga9u1 f?i spuse:
'- Vreau sa fiu In patul meu ...
Ioneluf?disparu Indata.
-- Vezi ea merge bine, sptise Elena.
:rvIi~etaintinse la rirudul ei betigai?ul, Inchise ochii i?i
spuse:
- Vreau sa fiu 111 patul meu.
Deodata revazu foarte repede, ca atunci cllld ruleaza filmul la cinematograf de la sflrsit spre inceput, drumul de culoarea'toamnei peste valurile verzi ale padurii, nisipul alb aJ
dei?ertului, de departe zari flacara ro~ie a vulcanului; aeeasta
fJacara en:!scu...
:rvIi~etadeschise ochii.
Se gasea In eamelJ:'aei. Cineva trasese perdelele 1?i0 raza

de sa are lumina vesel euvertura patului. Nimie TIU se sehjmba~

se. Papu~a .imbraeata in matase verde se gasea pe Iatoliu; pe
saba era earabia de stiehl alba ~i ra;>ie pe eare a ci~tigase la
tombala : pe zid, fotagraHile parintilar ~i fratilor ei. Mademai~elle, in picioare linga u;;a, spUnea :
- Scaala-te, fetito, altfel ai sa ajungi tlrziu la ;;eoaUi.
Mi;;eta se freea la oehi ;;i se. seula. Era foarte multumita
sa fie, dinnau aeasa ;;i ehiar sa se duea la ;;eoala. Dar diuta in
zadar sa-9i aminteasea oe lectii avea pentru ziua aceea. Gindui Ii fugea lEidomnul Rusinat9iumilit, la damni90ara Celestina,
la Regina 9i ar fi vrut sa se duca la 9c031a zburind pe dea- . \
gupra caselar:
,
- Uncle-mi sint aripile? 0 intreba ea' pe Mademoiselle .
.- Aripile? raspunse aceasta ... Ai 0 pereche buna de pi
cioare pentru umblat.
La 9coala sa intilni eu Elena 9i Odeta, dar nu statea linga
ele, a;;a di nu puteau sa vorbeasea impreuna despre Gdidina
Fermeeata.
_- Mi;;eta, la ce te ginde9ti? intreba cu ,severitate profesoara.
- - La nimic., domni;;oara.
- Rjdica-te 9i spune fabula.
Miget'a se ridica, .se legana de pe un plclOr pe ceHiJalt tncercind sa-9i aminteasca primul vel's. Apoi sjJuse :
\

Jupin carb, 1a gI1i$eu1 sou.

Cu acI1e1arii pe cia c..

- Ai innebunit, Migeta! Stai' jos, spuse pro{esoara. Ai

dipatat un zero. Iti bati joc de mine?
Migeta se ageza rU9inata. Cum era oare fabula asta ? J~j
amintea totu9i bine de ': "Jupin corb..." ~i mai departe "Ru;;inat9iumilit". Dar unde-l vAzuse pe acest domn'Ru9innt9iumilit?
Totnl se 9tergea ... Peste 0 ora hici nu se mai gindea la
. toate astea.

Trecura multe zile, Mi;;eta uitase cu desavir9ire Gradina

Fermeeata .. Gre9tea; cauta sa fie ma~ dragutacu fratti ei: se

,(

. plietisisc de paplJ~i <:i Incepusera 5a-i plaea mai mult cartHe,

r mp'lini opt' ani, apoi nO~El.
'-,\
'
Ziua'dnd Implini noaEl ani fa destu1,?e trista. Se bueu-,
rase mu1t inainte 1a gindu1 acestei aniversari, dar 1ucrurile nu
5e 'petrec~au a~a cum ~adajd~i~.e e~. ~r~tli ei ii fa-cus:ra. un
:~Qr~;:umo&, dar;J
u.:::nc.
~ :lCCB.Jlscra
fara _.mcetare j . h::~ra.spun_
1
_.
_
_
sese ,,1 ea la leI
ai:UnClDalepl reruzasera sa-l mal voroeasca.
Le invitase pC'Elena 5i-pe Odeta, dar amindoua erau bo1nave
de pojar. $i seara fusC'~eplieticoasa.
.
- NIademolselle,spu5ese Mi~eta, azi e ziua mea i am sa
ma culc tocrnai 1a zece.
"
- Nicidecum, spuseMademoiselle,
e!?ti obosita, de-abia
in mai til ochii deschi~i; trebuie sa te cu1ci cit de devreme.
"Ah!
ce plictiseala, S~l gindea Mi!?eta, punindu-!?i capul
peperna; a!?vrea sa ma intorc in Tara Bunului Plac."
1!?ireaminti calatoriape cam 0 facuse, gindindu-se clt ar
fi de placut sa zboare din nou pe deasupra valurilor verzi de
frunzi~. Deodata se tretli in mijlocul de!?ertului ~i-l vaJut Inaintea ei -pc Faraonul cu potcapul de piatra.
- Buna ziua, Faraonule, spuse ea. Mai iti aduci aminte
de mine!'
.
.
-- Da, raspunse Faraonul, -e~ti. fetita care mi-a talmacit
visul cu cele trel gaini albe f)iceletrei gaini negre.
- $i s-a intimplat oare oeea ce ti-am prevestit? int reba Miseta.
.
---: Nu, raspunse Faraonul, nicidecum ... Dar af)tept cu in-,
~redere. Stai jos.
l\1igeta se a~eza 1a pbal<~1evulcanului ~i Faraonul se apleca misterios catre ea.
Am visat azi noapte a:lt vis ... Vrei sa mi-l talmace!?ti ?
- Despre ce e vorba, intreba Mif?eta,oftinci.
....
- lata, spuse Faraonul. Ma aflam pe marginea. NUu1ui...
DeQdatciam vazut ie!?ind din fl,uviu ~ase broaf?te te~toase. portocalii si sase broaste albastre ... Ce-o fi insemnind?
.
- Nimic, raspunse Mi!?etariiclicind din umeri.
Ce ? spu5e Faraonul uimit.
Nimic, repeta Mi~eta... Mai. intii, visele nu inseamna

"i

nimic. Visele nu exista. Eu acum visez ca te vCtd... dar dumneata nu exi~ti.

- C\1m nu exist? spuse Faraonul. Eu sint Regele Egip, tului de Sus ~i Mijlociu ...
- J<:giptuldumitale nu. exista, spuse l\'Ii~eta.
'Atunci Faraonul rididi bratele lui de piatd;
Mi~eta se
sperie ~i 0 Iua Ia goana ; Faraonul alerga dupa ea, dar, din fericire, pulpana de piatra a hamei Iui ii stringea picioarele a~a
de tare, incH' nu putea merge prea repede. Faraonul aeoIi dtiva
munti ~i.disparu.
Mi~eta ajunse curind Ia statia camileior ; prima camila era
tot acea camila batrina care 0 dusese pina la Gradina Fermecata. lVIi~eta'inca1eca pe camila,. Ii turti in jos urechia carel
era ma ruginita ca altadata ~i spuse: "L, Gradina Fermecadi". Strabatusera doua s~te de metri, dnd Mi~eta vazu, la marginea de~ertului, departe, in spatele ei, pe Faraon care, a~ezat
din profil, striga: "Ah! Nu exist ? .. Vel v,ed;ea'" Apoi dispam deodata.
.
"Peste trei ore, Mi~eta ajunse Infata ghi~eul;.ti domnului
Ru~llllat~iumilit.Se apropie ~i spuse :
- Pot intra?
I
'
- Cine e~ti dumneata, intreba Ru~inat~iumilit cu 0 voce
mai sparta ca prima oa:ra.
Eu sLnt, zina lVIiseta.
Zina .., spuse Co~bul, zina ? .. N-ai deloc aerui di ~~ti
Cum? Nu-ti mai aduci aminte de mine?
Mi~eta intinse Corbuiui cartonul pe care-I rcgasise din 10
tlmpiarein buzunarul ~ortului : ."Domni$oaJa
Mi$eta,
zina de clasa' a II-Q,
este QLltorizata sa. eireule
in Regatul
Vrajit
.';;i sa-$i iaca. toate
pofteIe.
Pentru Regina. :Ru$inat$iumi1Jt
Corb
de serviciu"

Rl.l~inat~iumilit 0 privi banuitor pe Mi:;;eta.

- Asta este a autorizatie perimata.
- Perimata ?spuse Mi:;;eta... Ce insean'ina vorba asta?

- Nu ~tiu, raspun:5~ Corbul, dar ~tiu di a~a se spune.

Nu, nu, domni~oadi, nu poti intra cu biletul asta. Trebuie sa
treci examenul ..
- Bihe, spuse Mi~eta plina de curaj. > f
Acum Invata mult mai bine, Fusese de doua ori ,premianta. Era sigura pe ea.
- Aritmetica, anunta Corbul. Cit fac doisprezece ori
doisprezece ?
- 0 suta patruzeci ~i patru, raspunse Mi~e1;a.
Corbul ~adu din cap fara sa spuna a~a cum nadajduila ea :
"Crrrred" .
- lstorie : Cine era tatal lui Ludovic al XIlI-le'a ?
- Henric al IV-lea, spuse Mi~eta. E bine ?
Dar Ru~inat~iumilit era din ce in ce mai trist ~i nu raspunse numaidecit...
- E de prisos sa mergem mai departe, spuse el intr-un
tirziu. Cred ca Gradina Fermecata ~i-a inchis portile pEmtru
, dumneata, tinEll'adomni~oara.
.
Din fericire, camila 0 a~teptase, a~a eEl l\:Ii~etaseputu intoarce acasa chiar in noaptea aceea.

pag,
M1$E'TA

II

RU$INAT$IUMILIT

III

DOMNI$OARA

IV

CALATORIA

INCINTATOAREA

VI

MELANIA

VII

SERBAREA

CELESTINA

11
113

$1 NEBUNA

NOASTRA

REGINA

23
26

REG1NEI

VIII REINTOARCEREA

30
33

!'