Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport LP Parte Generala Morfo
Suport LP Parte Generala Morfo
1.
l:lljl-t-*,"
i;;;;#;;;;'.au
'
;;dil;;;;;;iffio
t:::::l-1i"il.!11,j .,"+""-*
p";;;;;;fr*"'J"illi,,"r
ale
sd.ngelui.
tromb rofu
tromb mixt alcituit din cap: aspect de tromb alb
corp/pies4 intermediari: prezintii linii Zahn
coadd: aspect de tomb iosu
-dupe vechime: tromb recenl
tromb vechi
-dupi gradul de obstrucfie al lumenului vascrrlar: tromb parietal
-dupe conlinutul de grmeoi
o"l*iu
tromb aseptic
afec?t
.di:lingen doud tipuri de infarct: .alb/anegic
teminal si infarct rotu,4emoragic la organele
cu dubla vasculirizalie
il d#;
a" ,ip
"i"ri"":.-#i4i"
;ir*.;;i*a.
,"r;ffi.'
j.;;;;;;
""";; il"j
*'
*
";" p-;;;;;
decapsutar
,ffi
-*i
"r"'f;; ;;;;i*;;'"'u
"*'
vase.
".ni"jp*li. "."i#,..'
uii"ll *",
*";,"
;;;;i;;
**"
l"*,,".
;;i;;;ai;
lor se
4.
"l""r"i,ffii"l*u,
r,ip""""" tl rr"rno}!i".
onal.".
: -ani de dimensiuni
1}&i
-! e
qikq
-
in
Se c@qetizeazi
Microrcopic:
- stadiul
I:
stadiul
IV:
6.
,.j;,
i;_l;r"
vase.
d:gii
este.frecvenr
in
al
parenchimului
DrsrRoFtr
I. IJZIIJNI HIDROPROIIDICE
TT.I
RIT{CH
distofice sunt expresia unor tulburdri metabolice sau enzimatice ce devin evidente
morfologic la nivelul compartimenhrlui celular sau al structurilor intercelulare.
Leziunile hidro-protidice sunt urmarca unei perturbiri a mediului ionic celular urmati de
alteriri ale ultrastructurii celulare caxe igi gdsesc expresia microscopici in modificarea
aspechrui citoplasmatic: intumescenld clard, inhmesce[fa tulbure, distrofia granulari,
dishoha vacuolartr, distrofia granulo-vacuolad.
Evolutiq in cadrul proceselor degenerative, celulele igi pot pistra rcsursele ftnctionale
$
aspectul shuctural (leziune reve$ibila) dar, cAnd acliunea agenhrlui etiologic este indelungati
gi sever[, modificirile shucturale pot ajuoge pdni la necrozi/moarti celulara fleziune
ireversibili).
La nivelul parenchimului renal aceste leziuni se identifici in celulele epiteliale ale tubilor.
Cauzele ce pot duce la aparilia acestor aspcte patologic sunl tubulonefroze
toxice/infecfioase; alterdri ale filtradi glomerulare; spticemii; intoxicalii.
Macroscopie rinichi mdrili de volum gi greutate, cu aspect hrlbure, mat, asemanator cu
,,camea fialt6"; capsula renale destinsa; b seclionare paretrchimul rezbuze^ze (confinut mai
marc in nport cu capsula); pe suprafala de sctiune nu se constate diferenta intre corticalA
9i
medulari.
Prepar8t histologic secliuni laparafind, coloralie hematoxilin-eozina
Diagnostic histologic dc organ: rinichi - organ parenchimatos alcituit din:
corticali ce aonline glomeruli renal (ghem capilar cu numeroase hematii, inconjumt de
capsula Bowmann, taperatd de ull epiteliu hrtio $i tubi contoti;
Procesele
l.
2.
$i
medulara, alcAtuftA rumai din tubi ce apar sec{ionapi sub diverse incidente. Slrorlla
dinhe acste componente este reprezntati de tsut conjurctiv bogat in celule qi fibre
st nunercase vase.
Microscopic la nivelul tubilor contofii $i anselor Henle se pot observa aspctele de distrcfie
hidro-protidici, pu16nd prdomina unul dintre acestea:
intumescenla clari: celuli mdriti de volum, cu nucleu normal qi citoplasma clari.
intumescenld tulbue: celuli miriti de volum, cu citoplasmi nrlbure (aspect inceto$at),
foarte fin granulari, nucleu noimal.
degenerescenl5 granulari: celuli mtuitd de volum, citoplasmd cu aspect granular,
nucleu normal/picnotic.
degenerescen{i vacuolara: celuli mtuiti de volum, citoplasma conlinc vacuole de
diverse mirimi, imprecis delimitate, nucleu normal/picnotic.
distrofia granulo-vacuolard: celula miriti de volur& citoplasma conline atat granule
cet $i vacuole, nucleu normal /picnotic.
Atata dmp cet nucleul persisti la nivelul celulelor leziunile sunt revercibile odati cu incetara
acf iunii agentului cauzator.
2.
Termenul de hialin este utilizat pentu descrierea unui rnatedal tanslucid, cu aspect omogen,
acidofil, acelular, ce se acumuleazi de reguli interstitial $ foarte rar intracelular. Unele
varietdli de hialin sunt de natua proteictglicoFoteici.
ll
f^:y::n-t::,:::{,
3. DISTROIIA FIBRINOIDA
X'IBRINOIDA
DEGEI\IERESCENTA NBRINOTDA
NECROZA
4.
12
,.,ilk*{**?frcAnr'
cRAs
Cauzele care pot duce la aparitia icarcarii gase hepalice sun! hipoxi4 infectii grave,
intoxicatii cu eter, bismut, aNn, fosfor, in{lamatii, alcoolisnr, diabet yaharat, obezitate,
malabsorbtie, infomelare etc.
Mecroscopie: ficahrl este marit de volum, are marginea anterioara rotunjita, consistenta
scazuta, auloar galben-lutoas4 friabil la sectionare.
Prepar&t hirtologic: sctiuni la parafina, coloratie Sudan III
DitgnoBtic hiltologic de organi ficat- organ parenchimatos alcatuit dilr lobuli hepatici
(tedtoriu poligonal centrat de vena cenholobulara si compus din hepatocite cu dispozitie
radiara- cordoane Remack, ce delimiteaza capilarele sinusoide), la unirea a aproximativ trei
lobuli hepatici se identifica spatiul port/Kieman- spatiu conjunctiv ce cupride o arteriola -mm
din artera hepatic4 o venula -rarn din vena pott4 si canalicule biliare tapetate de un rand de
celule epiteliale cubice.
Microscopiq hepatocitele marite de volum contin in citoplasma picaturi lipidice mici, (initial
in zona cenholobulara), ce pot ocupa toata citoplasma; prin fuziunea acstora apar depozite
lipidice mari care imping nucleul catre marginea celulei si pot rezulta chisturi gasoase (in
unele situatii le pot constitui susa emboliilor grase).
6.
l3
fi;",*#dj:iJ
::ff##
H:n"i:ll1lt:S",.rectiuni
u."gnosnc hirtorogic de
hepatici
(renronu porieonal
vena
cu dispozirie
mdiara- cordoane Remack. ce delimireaza
111"y;qr"1.f
capilarele "isinusoide). la unirea a aproxinutiv
trej
lobuli hepatici se identifica spariul Dorl
spatiu conjunctiv ce cupride o'arteriola
dir anera hepatica- o v"nrlu-- ,ro dinf*:lT-ram
u"* port4 si canalicule bitiare tapetate de un rand
de
celule epiteliale
;;;;;;;;;;#;re
cubic".
Yi:f$*;il'.1tl"nfil;"n:ft""
Kupffer
7.
se gasesc in
ciroptus.a
granulidtl:u'il#;ff ff:*"obulare'
BOALA GAUCMR
lizozomalaJ.
se acunuJeaza glucocerebrozide in
celulele sislemului ,eticulo-histin"irf (splrna.
,9-:|'l "'*
sanstioni limfadci. maduva osoasa
t"_u,orornurl*1.]""1ffi;ifi,:ffi.
Se identilica doua forme clinice:
"*"r"^lf,
capului, spasticitate,
spasrne laringiene. tulburari psihice.
casexe. varsahui: supravieruirea este
de cel m'lt doi ani.
-tonDa
cronica- a adulnrlui, cu debr ll ln copilarie'
insotila de hepato-spleDomegalie
si
adenopatje.
ffim"g:;"tttlt
;;;;;;"i
se identifica
Y:-.r:oPt::
man. J0 . 40 micronj.
*ilill'i"n.,0"*.
I4
i;;;
ili"aiffi
[tvrr,.m,a1n ltnspncu.rcn
1.
ABCEST'L SEPAIIC
Abcesul hepatic este un prcces inflamator exudatiq purulent, bine circumscris. In functie de
calea de vehiculare a germenilor patogeni abcesele hepatice pot fi:
-pioernice (cale arteriala)
-pileflebitice (cale venoasa)
-colangitice (cale biliara)
Macoscopiq Abcesele pioemice (de regula apar in contettul unei septicemii) sunt multiple,
au dimensiuni mici, 3 - 4 rnm diametrq forma rotund ovala,
Abcesele pileflebitice: sunt multiple, au dimensiuni mari, 50
60 mm diametru, forma
rotunda sau neregulata, Ca forma particulaxa se citeaza abcesul ateolar Chauffard caracterizat
prin existenta a multiple cavitati purulente ce comunica intre ele.
Abcesele colaagitice: prezinta puroi de culoare verzuie, iar uneori procesul supwativ este
qrlins la nivelul ficatului, astfel incat acesta (ficatul), poate fi comparat cu un buete imbibat
in puroi de culoare verzuie.
In mare, abcesul este alcatuit din cavitatea abcesului plina cu puroi si ,,rnembrana piogena,,
sau ,,camasa" abcesului care delimiteaza procesul supwativ; in jwul colectiei puulente
tesutul apare hiperemial.
Preprt$ histologicl sectiuni la parafirB, coloratie hematoxilin, eozina
Diagno-stic hirtologic de organ: ficat- organ parenchimatos alcatuit din lobuli hepatici
(teritoriu poligoml cenhat de vena centrolobulara si compus din hepatocite cu dispozitie
radiara- cordoane Remack, ce delimiteaza capilarele sinusoide), la unirea a aproximativ trei
lobuli hepatici se identifica spatiul port/Kiernan- spatiu conjunctiv ce cupride o arteriola
-ram
l5
din artera hepatica, o venula ram din vena porta, si canalicule biliare tapetate de un
rand de
celule epiteliale cubice.
Microscopic; -puoiul este alcatuit din nuneroase polimorfonucleare, piocite
(polimorfonucleare alterate, incarcate cu grasime). fi brina. hepatocite necrozate.
germeni
patogeni.
3.
""lJnta
Microrcopic
peretelui apendicular poate prezgnta zone ulceratq (lipsa de
_mucoasa
subst"nta); cellalte sfaturi ale peretelui apendicular sunt infiltrate d"
,,u-..o*
polimorfonucleare; se constata si hiperemie accentuata cat si
hemoragie. In rumenul
apcndicelui se.identifica numeroase
_polimorfonucleare. piocire. celule neirozate. hematii,
Irbflna. Mezoul este hiperemiat, infiltrat
cu leucocite, iar pe seroasa se constata depozit;
fibrinoleucocitare.
4.
PLEUREZIA NBRINOASA
/ PLf,I]RITA
FIBRINOASA
,i-fiu
t6
,-
5.
INIERITA ULCERO -
NECROTIC,4
6,
PAROTIDITA f,PIDEMIC,4.
OREIOI{T'L
lhllamatie acuta exudativa, de etiologie virala (virusul urlian), la nivelul glandelor parotide;
este o boala infectioasa acuta si transmisibila/contagioasa.h afara de glaadele salivare, (in
70o/o dh cazti afectarea patotidelor este bilaterala), mai sunt afectate: pancreasul, sistemul
nervos central si testiculele.
t7
7.
TESU"rttL DE GRANULATTE
fi
"*'"
^",^;';
*;i.*T';;;*".
,*. u""
.iiiiG"li.rtn"f
,i1*i.
mezotelii.
.,
:5:ffih;';1tr*"'.1Li:il,:::i;T
masa
ciroplasmatica.
fi corpi ,nuinl
k.rurinu,
ransa eremen,ere "nOog"oi,-J".pl)iJO.
sus. apar
ta slab bazofila si numerosi nuclei
raspanditi in toata
";;;;;;; ;r;;';ai
18
Inru.ln,r,lp spncrrrcr
t. MIoCARDITA REUMAISMALA
/ cRAIituLoMuL
REUMATISMAL
granulomul
rewnatismaVnodulul Aschoff se afla la limita vizibilitatii.
Preplrat histologis sectiuni laparafina, colomtie hematoxilin-eozina.
Diaglostic de orgen: fibre miocardice- fibrc musculare de tip striat, cu nucleu situat cenhal
si sarcoplasma bogata injurul nucleului,
Microrcopie modificarile histopatologice depind de etapa evolutiva a leziunilor; sunt
parctrse trei etape:
-l.leziuni degenerative (dishofie fibrinoida) si exudative
-Z.etapa proliferativa,/granulomaloasa
-3.etapa cicatriciala/fi brozanta
Nodulii reumatismali sunt localizati in interstitiile miocardului, perivascular si subendocardic.
In etapa degenerativa se modifica fibrele conjunctive si substanta fundamentala rezultand
fibrinoidul, material PAS pozitiv; acest focar distrofic este inconjwat de elemente
inflamatorii: limfocite, plasmocite, histiocite, rare polimorfonucleare.
In etapa prolifentiva, in jurul focarului de necroza fibrinoida se acurnuleaza monocite,
histiocite, limfocite, fibroblasti cat si celule patognomonice: celulele Aschoff numite si
gigante AschoIIsi celulele Adcikov.
Celula Aschoff este caa mai mare dintre celulele care participa la alcatuirea nodulului
reumatismali are forma ovala, citoplasma bazofila si prezinta 1 2 nuclei lobati; celula
Anicikov, mai mica, are citoplasma bazofila, iar nucleul prezinta cromalina dispusa sub forma
de bara.
2.
TUBERCT'LOZA GAIIGLIONARA
19
.i*"*".i'","
"ir"i.i. ;ffi;',.;;:,T:.:,.Tf:1:1fifnj;!:'::l"tr""Jffi :
Hi:i
.uqinrrcl.li"i *p."#.i"
urmeaza celulele epireloide. asemanaroare
wui romb.
ll
nr_"rour"
limfocite cate inconjoara toat celelahe
elemente descrise,avand di.poriti"
A"
cu.ounu.
FoliculuJ tuberculos atipic nu prezinta
celule glgarr,"
rnu ;u;I.'uil
3.
AoRTIIA LUETICA
Dallidum
ii.""
pr";nru"ii'rli.*.
l'.'#;;T;:",
,"
i"i
"i"rt
asem,lnaror
_Preprrst
D1"8n*tiy hiltologic de o"gi ,onu _.anera hemaloxilin_eozina.
de calibru mare. elasrica. alcarujta
urnatoarele tunici, de la interior la
din
exterior: 4 intimu r"sr,t*"ffiilil.oo",ua
o"
endotetiu. cu nuctei alursjri; b) medja-alcaruita
'jarur"r
dj" nilr.
i]iiriil
in r*gur
pereletui. intricare cu fibre musculare
"r"ril""
nelede si
nt." .on;,,,iJ,
#fi:"i#", tbrmah djn
l,:":t;6j*"*
t*
"e
"u
",
""pil".;;;;;'i'g;'i,i'#i|"'"'i:iui
uo,tt" 1u*u
Microocopic;
-"
"r*rt".
rnr.lurar"*#;&;::ffi,
S|Toiffiao#?1o^*
crroMEcALrcE
se produce
STaLADEMTA cu
edem.
atcatuir
".l-,rn"il$'ri
20
din
aci_ni
"onau"t.
se identifica, pe alocuri,
celule epiteliale de dimensiuni mari (celule infectale de virus), de forma rotund;, 30 _ 4d
microni diametru, caxe au nucleul voluminos, iar la nivelul acestuia prezinta o incluzie de 7
I microni diametru, acidofila; idtr incluzie si membrana nucleara se constata rm spatiu optic
clar. Acest aspect al celulei infectata de virus a fost ase ranat cu aspectul ,,ochiului de pasare"
/ ,,ochiului de buftita-'.
InteNtitial se evidenti^za vase hiperemiate si iniiltrate inllarnatodi limfo-monocitare.
5.
PIELOMFRITA MICOTICA
Prepfirt hiltologiq
6.
ACIINOMICOZA PULMONARA
21
Ttnronr
1.
BEMGNE
PAIILOMTJL CUTANAT
Fonnaiiune tumorala benigna a epiteliilot de tip pavimentos; cele mai frecvente localizari sunt
la nivelul pielii, mucoasei cavitatii bucale, laringe, esofag, mucoasa perineal4 vezica urinara.
Mrcrolcopiq formatiune sub forma unei escrescente/proeminente, de regula de culoarea
tesutului invecinat, cu suprafata neregulata, rugoasa, consistenta scazuta sau ferma in functie
de gradul de keratinizare. Dupa aspectul bazei de implantare se deosebesc papiloame sesile
Oaza de imFlantare larga, egala cu suprafata tumorii) si papiloame pediculate (baza de
mai mica decat suprafata tumorii). Papiloamele pot fi unice sau multiple.
lnplantarg lngusta?
Prepfirthirtologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozina
Dilgnortic hiEtologic de organ: piele- este fomata din epidem, derm si hipodemt.
Epidermul este compus din urmaioarele straturi, din suprafata catre profirnzime: stratul
comos- mai multe straturi de celule turtite, acidofile, fara nuclei; stratul granulos_ format din
2 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului,
contin in citoplasma granule de keratohialin; stratul spinos- fomat din 6 -10 randud de celule
polieddce, solidarizate prin desmozomi, dandu-le aspect spinos; nucleii sunl rotunzi si
citoplasma bazofila; shatut bazal / geminativ- situat pe membrana bazala, este format dintrun singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma este putina si
fiecvent prezinta mitoze.
Demul este alcatuit din tesut conjuncdv, contine vase de sange, limfatice, anexele pielii
(shucturi pilo-sebacee, glande sudoripare), filete nervoase.
Hipodermul este repezentat de tesut adipos.
Microscopiq histopalologic papilomul se caracterizeaza pdn urmatoarcle modificari:
si
si
creste interyapilare)
este
fi
3.
ADENONBROM
hmoni
este acoperita
de celule cilinddce,
unele
FIBROADENOM MAMAR
,fi;;;;; iiilii"
::[i: fffjji,ffi:*t
epi'.ri"b;;bi.;.
Cu
';p;;il';#fr;"
bazara
prin
de
*,t";":.ui;;;i"unj'1,*.on
pericanaliculara,. sau poare avea o distriburi"
1ro*u
;;f";;;
r#"ilni,J
.,
,,*drar"
confetindu-le un aspect nercsulat
^""rilo;;
aserr
::l:d"*i;;il;;'i:i#i"il,:H:"1#TT*T';Jf#"Jll"i*".i"li:
o deruificare fib."loid"
pertena tumorji
4.
se consrata
"olug"o;;;""r?r,i"
""pr,,r".
l^"I1ll"
de regula cu caracrer
f;'.i-J".il'"
;;il;;",i"1'r""fr1'rl,ui,r"""ffiiigrn"'iffi; "u*""uprul,o
i,nq r",.i".
151e911a3,
rosre-vrolel.
consislenta moale. dimen\iru1i rariabile. nu
este bin" d"lirnjiutu.l
la vitropresiune.
"uto*"
," a"color"uru
i*[
*;d ;.il; i;;i i; il'fr,ilo*
", ";.,t
contin in ciroplasma granute de kerarohiatin:
o.
poliedrice,
prin desmozomi, q*a"+'"rp*i
"",u,"
.solidarizare
crtorlasma bazofila:_sratul bazal / geminatiu_
"prn"o"r".r"ii'l,rL -r"nz, .i
.ituut p" m".f.unu'Uaza",'"rl*fir"_",
aino_
cilirdrice; au no"leli ui*eiti ouJ,i, J,i'i^--'i
ffi:iffg**";itJje.inalt'e'
".,"
putr*
"i
;;
24
bi;;;;;;:
5.
Formatiune tumomla benigna, intalnita la nivelul corpului ute n, alcatuita din prolifemri ale
fibrelor musculare netede si a tesuhrlui conjwctiv; aparitia si dezvoltarea tumorii este in
stransa corelatie cu hiperestrogenismul - qste in timpul sarcinii si involueaza la menopauza.
Mrcmscopic: se poate observa o singura formatiune tumorala sau pot exista multiple stfel de
formatiuni; tumoia este bine delimitata, incapsulata, are consistenta crescuta dimensiuni
variabile (cativa mm - zeci de cm); pe supnfata de sectiune fasciculele de fibre se dispun sub
forma de vaxtej. Twnora poate fi localizata in peretele corpului uterin submucos, intamural
sau subselos.
Preprrst hiriologiq sectiuni la parafina, coloratie Varl Gieson.
Diagnostic hirtologic dc orgNtrl utr- organ cavitar alcatuit din interior sprc extedor din:
endomefu mucoasa uterina- epiteliu care se invagineaza si formeaza glande uterine
inconjurate de stroma endometriala; epiteliul este simplu, cilindric si contine celule ciliat si
secretodi; urmeaza strahrl muscular / miometml alcatuit din fascicule de fibre musoulare
netede separate de fibre conjunctive subtiri; fibrele musculare au dispozitie spiralat4
longitudinala sau oblica; se observa si vase sanguine; la exterior seroasa, subtire alcatuita din
tesut conjunctiv acoperit de mezotelii.
Microrcopic utilizand coloratia van Gieson fibrele conjunctive se coloreaza in rosu iar
fibrele musculare netede in galben; atat fibrele musculare netede cat si cele conjunctive sunt
dispuse in fascicule de grosimi diferite care se intersecteaza sub diverse incidente, cel mai
ftecvent sub forma de vartej. La periferia tumorii se constata o densificare a fibrelor
conjunctive care realizeaza capsula tumorii.
6,
ADENOM PLEIOMORF
/ TUMORA MXTA DE
PAROTIDA
Formatiune tumorala benigna ftecvent intalnita la nivelul glandelor salivare (glanda parotida).
Mrcrorcopiq nodul tumoral de consistenta crescuta, bine delimitat de o capsula subtire,
diametu aproinativ 2 - 6 cm, suprafata neteda, usor lobulata; pe suprafata de sectiune se
obsewa culoare albicioasa si consistenta diferita pe anumite portiuni.
Prep&nrt hirtologic: sectiurf lapamfina; coloratie hematoxilin-eozina
Disgnortic de organ: glanda parotida- organ parcochimatos alcatuit din acini
glandulari serosi, separati in lobuli prin spturi conjunctive, ce contin vase si conducte
excretodi.
Microscopic in alcatuirea tumorii intra doua componente:
componenta epiteliala reprezentata de celule epiteliale si celule mioepiteliale; celulele
epiteliale sunt organizate in plaje, cordoane sau structud glandulare/tubulare; celulele
mioepiteliale, mai mici, sunt situate la periferia insulelor de celule epiteliale.
Componenta conjunctiva se poate prezenta sub urmatoarle aspecte:
-fibrilar (fascicule de celule fi.rziforme)
-mixoid (celule cu forrna stlata dispuse intr-o masa amorfa slab bazofila)
-condrcid
-osteoid
25
7.
TERATOM OVARIAN
s"praf"t"
yl:llerbq"b:*;:qddffi
"i;;.",TjJ:#t$i:Li?ilil::lll"lj-"iltfi,l",j;1ff
26
TttMoRr MALTcNE
1.
CARCINOM BAZOCELIJLAR
/ EPITELIOM
BAZOCELUI,AR
Formatiune hunorala maligna care isi are originea in celulele stratului bazal al pidemului si
anexelor cutarate. Caracterul malign este subliniat de capacitalea distructiva locala;
metastazeaza exceptional de rax; nu afecteaza in mod plimar mucoasele, dar se poate extinde
la acestea de la tegumentele invecinate. Este cea mai ftecventa tumora maligna a pielii,
intalnindu-se de regula pe zonele fotoexpuse sub aspectul unei leziuni rurice sau pot ixista
multiple formatiuni tumolale (epiteliomatoza).
Macrorcopic turnora este teprezentata de uuul sau mai multi noduli mici ,,perle
bazaliomatoase", roturzi, translucizi, cu telangiectazii pe suprafata; intr-uo stadiu mai avansat
nodulii conlluati pot forma o leziune turnorala cu centrul deprimat, uneori ulcerat acopedt de
crusta hematica.
Aspecte clinice: - forma nodulara (descrisa anlerior)
forma chistica reprezentaia de unul sau rrlai multi noduli hemisferici moi; zona chistica
centrala poate fi mai intens pigmentata decat priferia.
forma plan-cicatriciala are spectul unei placi cicatriciale cu ulceratii acoperit de cruste
hematice pe suprafata; pedferia este bine delimitata de un buelet perlat
forma superficiala (pagetoida / eczematoida): placa eritemato-scuamoasa cu marginile
perlate si suprafata, pe alocuri, ulcerata
forma pigmentara: tumola axe culoarc malo-negricioasa datorita melanocitelor pe caxe le
contine
foma sclerodermifonua morfeiforma: placa tumorala cu consistenta crescuta,
suprafata neteda, usor supra- sau suMenivelata.
Ulcus rodens:debuteaza ca un nodul carc se ulcereaza rapid; uneori marginile sunt
perlate, iar fundul ulceratiei este situat prcfi.nd.
Ulcus terebrans:foma de carcinom bazocelular ce disauge tesuturile in profrozime,
avand evolutie mutilanta.
Preprret hiltologiq sectiwf la parafma, coloratie hematoxilin-eozina
Diagnostic hirtologic d organr piele- este fomata din epiderm, derm si hipoderm.
Epidermul este compus din unnatoarele stratud, din suprafala cate Fofunzime: stratul
comos- mai multe straturi de celule turtite, acidofile, fara nuclei; strahrl granulos- format din
2 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului,
contin in citoplasma granule de keratohialin; stahrl spinos- format din 6 -10 randuri de celule
poliedrice, solidarizate prin desmozomi, dandule aspect spinos; nucleii sunt rotunzi si
citoplasma bazofila; stratul bazal / geminativ- situat pe memhana bazala, este fomat dintrun singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma este putina si
ftecvent prezinta mitoze.
Demul este alcahrit din tesut conjunctiv, contine vase de sange, limfatice, anexele pielii
(structuri pilo-sebacee, glande sudoripare), filetq nervoase.
Hipodermul este reprezentat de tesut adipos.
Microscopic: forma histologica cea mai ftecvent intaldta este carcinomul buocelular solid.
In contextul acesteia dermul este invadat de numeroase insule tumorale de dimensiuni si
fome diferite, dens celulare; celulele de la perifeda proliferarilor neoplazice sunt asezate
27
;;3i,ll*,;i"tfl1ifi1,,1;i#o",Tf;,','1"n"-
*"0*o
"""
#.*.
r#J1'liiiiL*""'Hi;}]"'#,H::""..
;"#;;"H".t"
si
2.
CARCINOMUL SPINOCELULAR
EPITELIOM SPINOCELULAR
Y:_:::,,:,
ro^u
u-"'i"i"'
"u
nu
",ou..
;;'il;:iTl"liil:Hffi.:Ti:'"ff#:l:".::ffif R"::j"#
.i
*J
ooauj
cenusii-galbui. aderenre: placa esle
inlltrara
i"o*ro- i*'","*," "flli,"r,oa .o.
efltematos; dupa cateva luni tumora de.
proerrunenrr' nodulara' sangerarda
si ulcerata. cu
tundulacoperii de
inltiar
rumora
este
mobila pe
pl*'*r"
exu;;r";;;;;:;;i*
i;;|i."ijl"T;:;:Jfffeo-lemaLcat
'iui"".,..
.carcinomul
spinocelular al mucoaselor: fu
(orala- genitala). primul
semn clinic poale
,."urr.
sau
Tumora..;;;;;i;
rD"tr
o.
;,";;'ffi
sau
mucoasei
suprainrecriei ).
.pi;.;;;;:i
*j*i l.
*fii-ni: ",
"J",i".",i;i..
.o,uo;.J..
ulceratie
in,,iul
erofirjc
si la nilelul
"onnl,,Teori
il#l#il1:f"'#..',a
i::f
::il*,."y"J;:;#ll;."?JH'g';A:
Dugroltic
hirtologic de organ: piele _fonnara di"
este compus din umatoarele straturi
n"iiil.i"i,oo"u,
hipoderm. Epidermul
supratara care protunzime: srranrt
comos_ mai
';l$ilTH:,TT,
tril$# :trfff
'-ili'r-[i
#ily
".rur" granure
,
citoplasna
de kerarohiarini srratur tprnor- ro-u,'aTr, ?
a.
poliedrice,
prin desmozomi. o*a"_r.
".rr..t
,sotidarizate
crtoplasma bazofilai.slianrl bazal / gerrrunatrv_
situat ^p."i-.pt"r,
pe membrana bazaia. esle tomal
dintr_
cilindrice; au
H"'JHilgflfl";i$e.inalLe'
"*r"ii
""i.iir"'l, .r,""i
j-gii.'"'J":.ffi*'i,T.*. p,tr*,i
,i
hltr^,.,.l.iiiil'li;,,:i.i;;"","r":X"i:,-"T*]
28
3. MEI"AITTOMTIL
MALIGN CIJTANAT
Tumora maligna melanocitara; rcptezi a l-2o/o din totalul nrmorilor maligne si 2_7%
din
totalul cancerelor cutanate; poate avea orice localizare pe piele sau pe mucoise; la femei
mai
ftcvent se intalneste la nivelul gambelor iar la barbati li nivelul tomcelui posterior.
Macrorcopic: tumora pigmentara sau acromica dezvoltata pe o leziune pre-existenta
sau
aparuta de novo. Se descriu patru forme clinico-patologice:
melan.om-extensiv in supmfata (pagetoid) 70% din totalul melanoamelor; afecteaza
adultii, fiind de tri ori mai iecvent la femei; debuteaza ca o leziune usor
suptadenivelata, cu margini neregulate, polimorfism cromatic (nuante de negrq maxo,
albastrui, rosu) si uneori cu fenomne inflamatorii injur.
melanom dezvoltat pe lentigo malign: forma rar intalnita- 5% din cazud; se dezvolta
pe o lezirme pre-existnta (lentigo malign / melanoza Dubreuilh), care se identifica pe
zorcle fotoexpuse la varstnici; transformarea in tumora invaziva este aluntata de
aparitia pe suprafata melanozei -leziune policroma
a uneia sau mai multor
fonmtiuni infiltmtive, nodulare, de regula pigmentate, care ulcreaza.
melanom nodular: nodul tumoral care sangereaza usor, de dimensiuni variabile, (de la
6 7mm la cativa cm), de culoare neuniforma (negru-albastui sau rosu-maroniu);
peiilezional poate exista uII halou pigmentar.
melanomul acral: se localizeaza la livelul extremitatilor (palne, plante, degete); se
prezinta sub aspechrl wlot leziwri pigmentare neomogene, pe suprafata carora se
dezvolta o tumora infiltrativa a carei cresterc se prcduca initial in plan orizontal si
ultedor in plan vertical.
Preparrt hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin - eozila
Diagnostic hirtologic de orgrn: piele -formata din epidem, derm si hipodenn. Epidennul
est compus dirl umatoarel straturi, din suprafata catre profunzime: stntul comos_ mai
multe straturi de celule tutite, acidofile, fara nuclei; shatul granulos- format din 2 4 randuri
de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului, contin in
citoplasma granule de keratohialin; stratul spinos- format din 6 -10 randuri de celule
poliedrice, solidarizate prin desmozomi, danduJe aspect spinos; nucleii sunt rotunzi si
citoplasma bazofila; stratul bazal / geminativ- situat pe membrana bazala, este fonnat dinh_
un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma ste putina si
frecvent prczinta mitoze.
Dermul
alcatuit din tesut conjunctiv, contiDe vase de sange, limfatice, anexele pielii
-estj
(structuri pilo-sebacee, glande sudoripare), filete nelvoase.
Hipodermul este reprezenlat de tesut adipos.
29
si
arhitecturale.
lbr., .; ;;;".';;;;
,"'"_ourr"
ooua
tipuri unjore: celute epireloide (mai frecvente; si
tu ii;;;;';;;JJi."iio,u
evidente de malignitate: pleiomorfism, nucteiatipici
""1"1"
"*u",o"
lanizocJ";;, ;;"ht;;, hipercromi,
cu nucleol proeminent, monstruozitati nuclea.e, ai"iziuni
ccelutare
it".u
a"n,
celulara, cu stroma samca si vase hiperemiate; i"nft*tuf
"tipi""1.
"o.
Anurnuri,
."a"iinA
cup.ioae,
lidlocite, histiocite, melanofage si eventual plasmocite.
4.
Tumota maligna
la nivelul
glandei m.unjre
c;";; f;;;;;;'#izare
**r
j ..,
[rrn
...iO?'iioli'.ilil.:,
ffi'ii"]i;#;'n,^orii
f
,i..*"ti
",
din purine
invad".- r".rhrl
gr*;.';;;;;;;,--'
s.ADENOCARCINOM RECTAL
Tumora malig'a epiteliala ce are ca purct de precare
mucoasa rectara, depaseste membrana
bazala si invadeaza srraturire profunde. Reprezinta
60 - 70% din adenocarcinomul de coron.
M&croscopiq se poate idenlifica una din urmatoarele fbrme:
vegetanta (exofitica / polipoasa / conopidiforma)
ulcerata
stenozanta
diftz infiltrativa
Preprnt hiltologiq
30
Iliagnostic birtologic de orgrn: intestin gros - organ cavitar al carui perete este format din:
mucoasa, submucoas4 musculara si seroasa. Mucoasa ste alcatuita din epiteliu cilinddc
intestinal ; codonul, bogat celular, contine glande de tip Lieberkultr; submucoasa- tesut lax;
musculara- stat de fibre musculaxe netede cu dispozitie circular4 la interior si strat de fibrc
musculare.netede cu dispozitie longitudinala" la extedo4 seroasa- formata din tesut conjunctiv
lax acoperit de mezotelii.
dimensiuni si fonne diferite avand peretele acatuit din celule inalte, pluristratificate sau
psudostratificate, cu citoplasma bazofila, nucleul volurninos, tahicromatic, cu
fiecvente
mitoze atipice.
6.
alcatuite din limfocite, cu centrul germinativ mai clar), iaconjurati de sinusrui limfatice si 2.
medulam - tesut limfoid organizat in cordoane separate prin sinusuri limfatice.
Micmscopie: pe anumite zone structum normala a gangliorului este inlocuita de tesut
tumoral malign reprezentat de formatiwri glandulare de dimensiuni si fome difedte al caror
peiete este alcatuit din celule pluristratificate sau pseudostratificate, cu nucleul mare
comparativ cu volumul citoplasmatic, atipic, tahicromatic si cu nurneroase mitoze atipice_
7. FIBROSARCOMIJL
Sarcoamele sunt tumori maligne ale tesuhrlui conjunctiv; sunt mai rar inta.lnit in practica
medicala comparativ cu carcinoamele.
Ca ftecyenta se situeaza , la copii si la adultii tircri, pe locul 2 dupa leucemii; la adulti
ponderea sarcoamelor este de I 07o, restul tumorilor maligne fiind reprezentate de carcinoame.
s)
FIBROSARCOM
Apare
la
3l
,i;;;;il;;.'**
"''
.""i.*
u!r".iui-tiiJ;;;;;;;;""r"^-"
s* t.irr""
g'na..
fll:"J:n"
*"4*
masa
l_^_:lt:ort"t
Drzare. cu monstruozitari
si aripii nucleare.si
"i ""fuf"
*.t","
_i"r"
i"**;;;"ffiffi:1[ff*"n[rj:'$rff.j
"r,i*
ii? :ffffirffJ:
cu lumenul plin de hematii, dar *"
sud si I,ac'ne vasc'laxe (fara perete propriq
hematiile fiind
"
delir"il"t dJ;;il;;;il;;
32
r"**[..r)
I
Fir
lnfarct rrioc
3',7
Figura
Fieura rr.
"u
Amii;
t2. eoulu
'ffi#hJli:H.
cau"Iiifi i5
ild
Figura
3r
La
': i"l.rhrt::.
macroveziculard (col. HE)
.,s,"0!!t
$,
.r
41
-s$$ 4
"1,
p;i;;a?;;i. Hd
iiEj
lK
v"
Figra
22-
:=.i-l;..,1
T-
"i-,pl
ain-tif*n6
4'l
j...
4t:.rt
Figura
.ql',',
"
;ruffiW
il-tfrGf.
Hfr
--z
-.,\,**,d
S,",X:
uuro"iG6f"oiiiej
Figura 44.
Fibrosarco.Inoa-.uiait"G@lirEEj
aja
ft:ts
ltr
!{