Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Farmacoterapie Modul I
Farmacoterapie Modul I
NESPECIFICE
ANESTEZICE GENERALE
somn
pierderea strii de contien,
pierderea sensibilitii cu analgezie
suprimarea motilitii voluntare, a reflexelor
viscerale
relaxarea musculaturii striate
excitaie minim
Micorarea necesarului de anestezic
completarea efectului analgezic al anestezicelor
generale i limitarea durerilor postoperatorii;
mpiedicarea stimulrii vagale:
Inducia anesteziei
Relaxarea muscular
Meninerea anesteziei
Neuroleptanalgezia
Neuroleptanestezia
Anestezia disociativ
CLASIFICARE
In funcie de calea de administrare, proprietai
fizico-chimice i structur chimic:
metohexital
benzodiazepine: midazolam;
alte structuri: ketamina, propamidid, propofol, etomidat
FARMACODINAMIE
Mecanism de aciune:
Teoria proteic:
anestezicele generale pot interaciona nu numai cu lipidele
De elecie:
A. BARBITURICE: TIOPENTAL
A. Mecanism de aciune: agonist GABA-A cu creterea
conductanei pentru ionul Cl- i hiperpolarizare neuronal.
Inducie i durat ultrascurte
Indicaii:
Inducia anesteziei generale; intervenii de scurt durat.
Dozele sunt variabile n funcie de: indicaie, sex i
vrst. Brbaii i tinerii necesit doze mai mari.
Mecanism de aciune: antagonistul receptorilor NMDA (N-metilD-aspartat), cu antagonizarea efectului acidului glutamic
(neuromediator aminoacid-excitator cerebral care stimuleaz
receptorii NMDA (situsul glutamic));
Induce anestezie disociativ (pacient contient dar amnezic,
imobil i insensibil la durere). Stimuleaz descrcrile
simpatice centrale cu stimulare cardiac, creterea debitului
cardiac i HTA.
Inducie scurt i durat scurt
Hipnotice si sedative
Hipnotice
Somnul fiziologic
Tipuri de somn
Somnul este constituit din doua tipuri
de somn (care in mod normal se
succed periodic), avand caracter
ciclic
Somnul lent (NREM; non rapid eye
movements)
Somnul rapid (paradoxal) REM
Hiposomniile
Tulburarile somnului pot fi in doua sensuri:
Hipersomnie (narcolepsie)
Hiposomnie
Clasificarea hiposomniilor
A. In functie de momentul
manifestarii:
Hiposomnie initiala cu dificultate de
adormire (anxietate)
Hiposomnie intermitenta cu somn
discontinuu (stari depresive)
Hiposomnie terminala, cu trezire
precoce (varstnic)
Hiposomnii de noapte cu inversarea
ritmului normal (veghe-somn, zi-noapte)
B. In functie de etiologie:
C. In functie de durata
Hipnoticele (somniferele)
Deprimante neselective ale SNC, care la doze terapeutice
hipnotice, forteaza sau favorizeaza instalarea unui somn
asemanator celui fiziologic
Sedativele
Clasificare
A. In functie de criteriile
farmacodinamic si
farmacoterapeutic, hipnoticele se
impart in doua mari grupe
Hipnocoercitive (forteaza somnul)
Hipnoinductoare sau hipnogene
(favorizeaza somnul)
Hipnocoercitivele:
inhiba difuz diferitele segmente ale SNC (scoarta
cerebrala, formatia reticulata, talamus, hipotalamus)
Efectele deprimante sunt de intensitate gradata,
dependent de doza: sedare - somn hipnotic -somn
narcotic coma -exitus
efecte deprimante asupra respiratiei, aparatului
cardiovascular si temperaturii
Forteaza somnul si la indivizii normali
Intrarea in somnul hipnotic fortat de hipnocoercitive,
este precedata de somnolenta, trezirea se face cu
dificultate si este urmata de somnolenta reziduala
Reduc durata somnului rapid si o cresc pe cea a somnului
lent
Produc o datorie de somn paradoxal la administrare
repetata cu consecinte negative asupra echilibrului
psihic
Produc obisnuinta cu tendinta la marirea dozelor
manifestata prin simptome de excitatie SNC (convulsii)
Provoaca inductie enzimatica incrucisata (consecinte:
toleranta)
Supradozarea poate fi utilizata in scop suicid
Hipnoinductoarele:
C. Sedativele sunt
TRANCHILIZANTE
NEUROLEPTICE
BAZE FIZIOPATOLOGICE
DEFINIIA ANXIETII
Se poate descrie:
Anxietatea:
Frica:
Stare anxioas
Sunt ngrijorat, dar nu
tiu de ce. N-am nici un
motiv, dar totui sunt.
Atac de panic
Simptomatologie somatic, de tip dureri
toracice sau dispnee.
Pacienii deseori nu recunosc starea, dar
au un sentiment clar de disconfort iminent.
Simptomatologie
Pacienii cu tulburri anxioase trebuie s prezinte cu
intermiten trei sau mai multe simptome din cele
marcate, de-a lungul unei perioade de cel puin ase luni
Agitaie
Astenie
Iritabilitate
Insomnie
Deficit de atenie
Hipertonie muscular
Disforie
Disconfort abdominal
Palpitaii
Grea
Dureri toracice
Senzaie de cdere
Dureri de cap
Senzaii de urgene
fecale sau digestive
Transpiraii
Hipertensiune
Ameeal
Lein
Midriaz
Paloare cutanat
Diet
Medicaie
Tulburri Metabolice
Tulburri Hematologice
Porfirii, anemii
Probleme Neurologice
Patologie Respiratorie
BPOC, astm
Tumori
insulinom, feocromocitom
Anxietile situaionale
nu necesit tratament.
Tratamente non-medicamentoase:
TRANCHILIZANTE
DEFINIIE:
Tranchilizantele influeneaz predominant
unele procese psihice i sunt capabile de a
calma i de a ndeprta tensiunea i
anxietatea
TIP OXAZEPAM
TIP ALPRAZOLAM
DIAZEPAM
MEDAZEPAM
CLORDIAZEPOXID
CLORAZEPAT
BROMAZEPAM
FLURAZEPAM
CRITERIUL FARMACOCINETIC
OXAZEPAM
T1/2 scurt
LORAZEPAM
T1/2 mediu
ALPRAZOLAM
ESTAZOLAM
T1/2 mediu
TRIAZOLAM
T1/2 scurt
TIP CLOBAZAM
CLOBAZAM
TRIFLUBAZAM
T1/2 lung
TIP TOFISOPAM
TOFISOPAM
T1/2 scurt
TIP MIDAZOLAM
MIDAZOLAM
T1/2 ultrascurt
ELEMENTE DE FARMACOCINETIC
Biotransformarea:
Se realizeaz la nivelul ficatului sub influena
ELEMENTE DE FARMACOCINETIC
Reactii de
hidroxilare
Metabolii activi
3-hidroxiderivai
ELEMENTE DE FARMACOCINETIC
Eliminarea:
Calea biliar
Metaboliii activi rezultai se reabsorb din
intestin urmnd circuitul enterohepatic
aceasta explic apariia celui de al doilea peak
plasmatic la cteva ore de la administrare
Calea renal
ELEMENTE DE FARMACODINAMIE
MECANISM DE ACIUNE:
Benzodiazepinele se fixeaz la
ELEMENTE DE FARMACOTOXICOLOGIE
ELEMENTE DE FARMACOTOXICOLOGIE
Parte din simptomele prezentate
Sindromul de abstinen se
caracterizeaz prin:
Tulburri de somn
Anxietate
Agitaie
Iritabilitate
Cefalee
Tremor
Mialgii
Sudoraie
Diaree
Stare confuzional, alte
manifestri psihotice
Uneori convulsii
Se recomand:
durata tratamentului s nu
depeasc cteva sptmni
Administrarea s se fie efectuat
intermitent, n doze mici
La ntreruperea tratamentului
dozele trebuie reduse progresiv
ELEMENTE DE FARMACOTOXICOLOGIE
Antidotul:
FLUMAZENIL
Acioneaz ca antagonist competitiv cu
FARMACOTERAPIA TRANCHILIZANTELOR
BENZODIAZEPINICE
Alte aciuni:
NEUROLEPTICE (antipsihotice)
Clasificarea psihozelor:
Schizofrenii (forme: dezorganizata, catatonica, paranoida)
Tulburari paranoide: iluzionate, simptomele predominante
sunt iluziile de persecutie
Tulburari schizofreniforme (similare simptomatologic cu
schizofrenia dar de durata mai scurta)
Tulburari schizoafective
Psihozele varstelor inaintate
Aciuni psihofiziologice
Aciuni clinice: antipsihotice
Aciuni neurologice
ELEMENTE DE FARMACODINAMIE
MECANISM DE ACIUNE:
1. Anatgonism predominant dopaminergic, pe
receptorii D2 si D1
Medicamentele antipsihotice reduc activitatea
sinaptic a dopaminei n creier
postinaptici D1 i D2 i cu autoreceptorii
presinaptici D2. O pare este racaptat i
metabolizat de monoaminooxidaza
mitocondrial
Receptorii dopaminici:
b.
Uscciunea gurii
Tulburri de vedere
Constipaie
Tahicardie
Miciune dificil
Tulburri ale funciilor sexuale
Creterea presiunii intraoculare la pacienii cu glaucom sau la
ochiul cu susceptibilitate anatomic pentru boala
glaucomatoas
2. Efect antivomitiv
realizat prin deprimarea zonei chemoreceptoare declanatoare
a vomei din bulb.
Efectul se obine la doze inferioare celor antipsihotice
3. Aciune hipotermizant
realizat prin inhibarea centrului termoreglator.
Reprezint un avantaj pentru anumite intervenii chirurgicale
care necesit scderea metabolismului
4. Aciuni la nivelul sistemului endocrin
- La femei:
- La brbai:
Persoanele n vrst,
consumul de buturi alcoolice,
hipocalcemia
d. Diskinezia tardiv:
Vrsta tnr
Sex feminin
Schizofrenie cu simptome predominant negative
INTERACIUNI
- Antihipertensive
- Accidente hipotensive
- Antidepresive triciclice
- Stri confuzionale
CLASIFICARE:
A. n funcie de structura chimic
FENOTIAZINE
CLORPROMAZINA
TRFLUOPERAZINA
LEVOMEPROMAZINA
TIORIDAZINA
PERICIAZINA
PROLORPERAZINA
FLUFENAZINA
TIOXANTENE
CLORPROTIXEN
CLOPENTIXOL
FLUPENTIXOL
TIOTIXEN
BUTIROFENONE
HALOPERIDOL
TRIFLUPERIDOL
DROPERIDOL
BENZPERIDOL
ALTE STRUCTURI
PIMOZID
SULPIRID
CLOZAPINA
LOXAPINA
RISPERIDONA
MOLINDONA
CLASIFICARE:
B. n funcie de mecanismul de aciune
Anticonvulsivante
Baze fiziopatologice
Convulsiile
Factori implicati:
Epilepsia
Forme de epilepsie
In functie de etiologie:
Epilepsie primara idiopatica (boala epileptica)
Epilepsie secundara, simptomatica (factori
exogeni)
Generalizate
Tonico-clonice (crize majore, marele rau grand
mal)
Absente (minore: micul rau epileptic, petit mal)
Tonice (opistotonus, pierderea cunostintei)
Atonice (pierderea tonusului postural)
Clonice (contractii clonice ritmice, pierderea
cunostintei)
Mioclonice (contractii clonice izolate)
Clasificare:
In functie de structura chimica:
barbiturice, hidantoine, pirimidindione,
oxazolidindione, succinimide, aciluree,
benzodizepine
Farmacocinetica:
Epurarea antiepileticelor are loc majoritar prin
eliminare renala (exceptie fenitoina: procentul de
epurare hepatica are o mare variabilitate)
Unele entiepileptice sunt eliminate pe cale renala,
netransformate
Biotransformarea are loc la nivelul enzimelor
microzomiale hepatice
Se comporta ca inductori sau inhibitori enzimatici
(la asociere intre ele sau cu alte medicamente pot
induce interactiuni semnificative clinic prin
inductie sau inhibitie incrucisata)
IT este mic- se impune monitorizarea terapeutica
pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentratiilor
plasmatice)
Farmacoterapie-principii de tratament
Antiparkinsoniene
Baze anatomo-fiziologice
CLASIFICARE
Antiparkinsoniene dopaminergice:
Principii de tratament:
In formele incipiente: anticolinergice, stimulatoare ale eliberrii
dopaminei (amantadina)
n formele avansate: levodopa
n parkinsonismul medicamentos (sindromul neurologic
extrapiramidal indus de neuroleptice): anticolinergice
(trihexifenidil)
Dozele se cresc treptat
Asocierille sunt indicate pentru creterea eficacitii clinice
Intreruperea administrrii se face treptat
Intreruperea brusc poate produce RA , n funcie de mecanismul
de aciune:
La anticolinergice, efect rebound colinergic cu hiperfuncie
colinergic
La levodopa, efect de obinuin dopaminergic (efect de
reglare down) cu deficien dopaminergic major, manifestat
prin akinezie major
MIORELAXANTE CENTRALE
BAZE FIZIOPATOLOGICE
Durere;
Tulburri la nivelul articulaiilor corespunztoare
Mecansimele fiziopatologice
implicate:
Neurotransmitorii implicai:
Aminoacizi excitatori (glutamat, aspartat) i
receptorii respectivi ce activeaz neuronii
motori alfa;
Substana P ce activeaz neuronii intercalari;
Aminoacidul inhibitor (glicina) i receptorii
glicinergici din celulele Renshaw, care inhib
neuronii motori alfa;
GABA, ce asigur inhibiia presinaptic i
postsinaptic activnd receptorii GABA-B2 din
heterosinapsele inhibitoare presinaptice i
receptorii GABA-B1 din heterosinapsele
inhibitoare postsinaptice.
BAZE FARMACOLOGICE
MECANISMELE DE ACIUNE
Farmacodinamie:
Aciuni farmacodinamice:
Aciune miorelaxant:
Aciune sedativ (slab, egal sau mai mare dect
cea miorelaxant);
Efect analgezic indirect, prin combaterea contracturii
Clasificare
clordiazepoxid)
Carbamai (meprobamat, fenprobamat, metcarbamol,
carisoprodol)
Eteri ai glicerolului (guaifenesina, mefenesina)
Benzoxazoli (clorzoxazon)
Alte structuri (baclofen, dandrolen, tolperison,
tizandin, clormenazona, idrociclamida)
Farmacotoxicologie
Reacii adverse:
Comune
Proprii n funcie de structura chimic
RA comune
Somnolena
Capacitatea funcional motorie diminuat
consecin a miorelaxrii (hipotonie, ataxie);
La doze mari, paralizie flasc, cu moarte prin
paralizia muchilor respiratori
CI.:
oferi, miastenie, hipotonie, m iastenia gravis
Farmacoterapie:
Miorelaxantele reprezint o medicaie
simptomatic-patogenic, mai activ n
formele acute spastice dureroase, dect n cele
cronice.
n inflamaii nsoite de durere i contractur,
sunt indicate n asociere cu analgezice
antiinflamatoare (acid acetilsalicilic)
Indicaii
1. PARASIMPATOMIMETICE
(COLINERGICE, COLINOMIMETICE)
Definitie
Parasimpatomimeticele sunt compusi
care produc efecte asemanatoare cu cele
ale stimularii sistemului nervos vegetativ
parasimpatic si activarii sinapselor
neuroefectoare colinergice muscarinice.
Acetilcolinomimetice, in functie de
origine:
Naturale
Acetilcolina (endogena), pilocarpina (Pylocarpus
sp. )
Sintetice
Carbacol, betanecol, metacolina
A. Efecte muscarinice
Efectele muscarinice, la nivelul diferitelor tesuturi
sunt stimulante sau inhibitoare, in functie de tesut si
subtipul de receptori:
Muschi netezi (M3)
Stimulare (contractie): muschii netezi : tub
digestiv, bronhii, vezica urinara, muschiul circular
al irisului (mioza), etc.
Inhibitie (relaxare): sfinctere (sfincterele tubului
digestiv, sfincterul vezicii urinare); arteriole
(arteriolodilatatie, mai intensa in muschii
scheletici)
Glande exocrine (M3 ) inclusiv glandele sudoripare
stimulare (hipersecretie)
Miocard (M2) deprimarea tuturor functiilor =>
bradicardie
SNC (M1, M5) stimulare
Ganglioni vegetativi parasimpatici (M1) stimulare
B. Efecte nicotinice
Aparat respirator
Farmacotoxicologie
RA sunt de tip efecte secundare muscarinice; la
doze mari, se manifesta si efectele secundare
nicotinice:
Efecte secundare muscarinice:
dispnee si crize de astm bronsic la bolnavii
astmatici
Bradicardie, hTA, [simptomatologie de edem
pulmonar acut]
Hipersecretie lacrimala, rinoree
Hipersalivatie, hipersecretie gastrica cu arsuri
epigastrice
Greturi, varsaturi, colici abdominale
Tranzit digestiv accelerat, cu scaune lichide,
mictiuni frecvente
Transpiratie
Farmacoepidemiologie Contraindicatii
Astm bronsic
Ulcer gastro-duodenal
Diaree
Bradicardie
Bloc atrio-ventricular
hTA
Tratamentul RA parasimpatolitice (atropina)
PARASIMPATOLITICE
Definitie
parasimpatoliticele sunt substante care
antagonizeaza efectele muscarinice ale
Ach si parasimpatomimeticelor prin
blocarea receptorilor muscarinici (Mcolinergici) de la nivelul sinapselor
neuroefectoare parasimpatice
Clasificare
in functie de origine:
naturale atropina, scopolamina,
hiosciamina (nu se utilizeaza ca
medicament)
de sinteza restul anticolinergicelor
Farmacocinetica
Aminele tertiare
Farmacodinamie
locul de actiune sinapsele
colinergice muscarinice
neuroefectoare de la nivelul
muschilor netezi, miocardului si
glandelor exocrine
mecanism de actiune direct,
antagonist al receptorilor muscarinici
Efecte
antimuscarinice prin blocarea
receptorilor M2, M3 din muschii netezi,
miocard si glandele exocrine
ganglioplegice la nivelul sinapselor
ganglionare parasimpatice previscerale
si intramurale prin blocarea receptorilor
M1 (pirenzepina, telenzepina)
Efecte antimuscarinice:
muschii netezi viscerali (relaxare)bronhii, tub digestiv, vezca urinara,
muschiul circular al irisului (blocaj M3)
miocard (stimulre) (tahicardie), prin
predominanta tonusului simpatic (blocaj
M2)
glandele exocrine (inhibare)
(hiposecretie) (blocaj M1 ,M3)
Bronhodilatatie
Scaderea secretiei glandelor bronsice
Ochi
Midriaza
Cresterea presiunii intraoculare
Cicloplegie cu tulburarea vederii pentru
aproape
Farmacotoxicologie
RA de tip efecte secundare
aparat digestiv
hiposalivatie cu uscaciunea gurii si
tulburari de deglutitie
scaderea tonusului si peristaltismului, cu
constipatie
aparat excretor
scaderea tonusului vezicii urinare, cu
rarirea mictiunilor si disurie
ochi
Farmacoterapie Indicatii
in oftalmologie cercetarea fundului de ochi
ca bronhodilatatoare in astmul
Farmacoepidemiologie
contraindicatii
glaucom
retentie urinara
adenom de prostata
constipatie atona
la soferi si in asociere cu alcool
sarurile bromuri: scopolamina,
butilscopolamoniu, metanelina,
propantelina, oxifenoniu, otilonium,
emepronium, ipratropium, oxitropium,
tiotropium.
Medicamente cu actiune
predominanta asupra
vaselor
Antianginoase
Antihipertensive
Vasodilatatoare centrale si periferice
(vasodilatatoare antiischemice)
Vasoconstrictoare
Medicatia venelor si capilarelor
1. ANTIANGINOASE
Baze fiziopatologice
Boala arteriala coronariana (insuficienta
Cauze:
Obstructii aterosclerotice
Spasm coronarian
Disfunctia endoteliului coronarian
Dereglari ale metabolismului
adenozinei
DEFINITIE :
medicamentele antianginoase combat
dezechilibrul dintre necesarul de oxigen
al inimii si aportul redus
Mecanisme farmacologice de
restabilire a echilibrului aportconsum:
Reducerea consumului de oxigen al
miocardului prin micsorarea
travaliului cardiac;
Cresterea aportului de oxigen prin
coronarodilatatie
A. Nitrati organici si
mobidomin
Farmacocinetica:
per os absorbtie buna, biotransformare
hepatica, efectul primului pasaj si
biodisponibilitatea sunt in procente
diferite in functie de compus;
ex: BD per os este sub 1% la
nitroglicerina (biotransformare aproape
totala la primul pasaj hepatic) si sub
90% la isosorbid mononitrat
Farmacodinamie:
Mecanism de actiune:
nitratii organici sunt biotransformati in
metaboliti activi (NO si tionitritii),
substituie deficitul de EDRF (respectiv
NO) indeplinind functia vasodilatatoare
a acestuia si corectand astfel disfunctia
endoteliului coronarian
DE RETINUT:
biotransformarea la metaboliti activi,
tionitriti este tioldepenedenta (depinde de
gruparile SH din cisteina intracelulara),
ceea ce face posibila instalarea tolerantei
(de tip tahifilaxie) la o administrare prea
frecventa prin epuizarea gruparilor tiol.
Fenomenul nu se va manifesta si pentru
molsidomin (biotransformare la metaboliti
activi nu este tiol dependenta).
Actiuni farmacodinamice
Relaxarea muschilor netezi vasculari:
Vasodilatatie sistemica (mai mult
venodilatatie, < arteriolodilatatie)
Coronarodilatatie (eficienta la doze mai
mari)
Reducerea presarcinii inimii (venodilatatie)
si postasarcinii (arteriolodilatatie) cu
scaderea travaliului cardiac
Hipotensiune arteriala cu tahicardie reflexa
Clinic: actiune antianginoasa
Farmacotoxicologie si Farmacoepidemiologie:
RA (doze mari sau intervale prea mici)
Efecte secundare:
Cefalee cu caracter pulsatil
Hipotensiune arteriala ortostatica(...)
Tahicardie (cresterea consumului miocardic de
oxigen)
Farmacoterapie- indicatii:
In cardiopatie ischemica:
Ca vasodilatatoare in insuficienta
cardiaca:
2. ANTIHIPERTENSIVE
Baze fiziopatologice
TA factori: cardiaci, musculari,
Definitie:
- medicamentele antihipertensive scad
valorile tensiunii arteriale crescute in
HTA, catre cele fiziologice.
- Mecanismele de actiune vizeaza
scaderea fie a debitului cardiac, fie a
rezistentei periferice.
Clasificare:
Clasificarea in functie de mecanismele fiziopatogenice
B. Vasodilatatoare
I. Blocante ale canalelor de calciu: tip
nifedipina (nifedipina, felodipina,
amlodipina)
Definitie: medicamente blocante ale
canalelor ionice de calciu dependente
de voltaj (antagonisti ai
calciului=anticalciu) blocheaza selectiv
canalele de calciu lente L, inhiband
specific influxul de calciu extracelular in
celula, la aparitia potentialului de
actiune; astfel ele deprima functiile
celulare dependente de influxul de
calciu.
C. INHIBITOARELE SISTEMULUI
RENINA-ANGIOTENSINA
Clasificarea in functie de mecanismul de
actiune asupra sistemului R-A:
I. Inhibitoare specifice ale ECA (enzima de
conversie a angiotensinei I in angiotensina
II vasoconstrictoare)
a. forme active ca atare; captopril, lisinopril;
b. prodrug-uri(esteri): tip enalapril,
fosinopril, quinapril
Farmacoterapie : IECA sunt antihipertensive
eficace atat in monoterapie cat si mai ales in
asociere cu diuretice (rezolva peste 90% din
cazuri de HTA)
D. DIURETICE
hidroclorotiazida, clortalidona,
indapam id
De ansa: furosem id, acid etacrinic
Antialdosteronice: spironolactona,
triam teren, am ilorid
Medicamente cu actiune
asupra aparatului renal
Baze fiziopatologice
Rinichiul este principalul organ de excretie a
Formarea urinei:
Procesele renale care participa la
formarea urinei:
Filtrarea glomerular
Este un proces pasiv de filtrare a apei i
substanelor de dizolvate, din snge n
capsula Bowmann
Urina primara cu compozitie similar
plasmei (nu contine proteine) are un
volum de 180-200l in 24 ore, se
formeaz prin filtrare glomerular
Reabsorbia tubular
Proces de reabsorbie n snge a
unor substane din urina primar
Este un fenomen pasiv pentru
substanele nedisociate la pH-ul
urinar i activ pentru ioni i
substane polare.
Secreia tubular
Proces de transport activ al unor
substane organice i ioni din snge n
urina tubular
In tubul contort proximal se secret
activ hidrogen (sub influena anhidrazei
carbonice) i se reabsoarbe prin schimb
HCO3, cu un echivalent electrochimic de
Na i K
In tubul contort distal se secret activ K
i se reasoarbe prin schimb Na (stimulat
de aldosteron)
Edemele
Acumulare de lichid n spaiul interstiial
Fiziopatologia edemelor
Mecanisme de aciune:
Mecanism renal
este caracteristic diureticelor propriu-zise ce
acioneaz la nivelul tubilor renali prin
inhibiia reasorbiei de Na i H2O
Mecansim extrarenal:
Glicozizii cardiotonici (actiune diuretic
indirect, consecin a aciunii inotrop
pozitive)
Derivai xantinici (aciune diuretic indirect
consecin a aciunii vasodilatatoare)
Coloizii (aciune diuretic indirect consecin
a creterii presiunii coloidosmotice a plasmei
cu mobilizarea apei din edeme)
Apa n cantitate mare ca atare sau in ceaiuri
din plante diuretice stimuleaz diureza apoas
(inhiiia secreiei de ADH/mecanism de feedback negativ)
CLASIFICARE
MEDICATIA SANGELUI
Baze fiziopatologice
Hematopoeza procesul prin care
Anemia
Clasificare
Anemii datorate scderii produciei de
eritrocite
I.Medicamente cu actiune in
tulburari interesand
elementele figurate
1. MEDICAMENTE ANTIANEMICE
A. Medicamente active in anemia feripriva (hipocroma)
- fierul
B. Medicamente active in anemii prin deficit al factorilor
de maturare a eritrocitelor (anemia megaloblastica)
- ciancobalaminele
- acidul folic
C. Medicamente active in anemia din insuficienta renala
cronica
- eritropoietina
Farmacoterapie
Tratamentul anemiei feriprive
Criterii importante n tratamentul cu fier
Farmacoterapie
Acidul folic
Se absoarbe bine din tubul digestiv
Transportul n snge se face n form legat de
proteinele plasmatice
Eliminarea se face preponderent pe cale renal
Intervine n formarea nucleotizilor purinici i
pirimidinici (este esential pentru sinteza de
ADN)
Se administreaz profilactic n sarcin
In general este bine suportat
Se administreaza in mod obinuit pe cale oral
Nu se asociaz cu sulfamide (antagonism la
nivel aciunii antimicrobiene)
CI tumori maligne
Baze fiziopatologice
Hemostaza proces fiziologic care intrevine
in oprirea hemoragiilor
Spasm vascular (vasoconstricia vasului lezathemostaza primar)
Agregarea plachetelor cu formarea
trombusului plachetar (cheagul alb)
Coagularea propriu-zis (hemostaza
secundar) bazat pe
Formarea complexului tromboplastinic
Protrombina activat este convertit n trombin
Trombina catalizeaz transformarea fibrinogenului
solubil n fibrina insolubil
Adrenalina
Trombina
Transforma fibrinogenul in fibrina
Vasoconstrictor in hemoragii capilare, epistaxis,
extractii dentare
Umana si bovina
Fibrina umana
Gelatina
Oxiceluloza
B. Hemostatice sistemice
Hemostatice care intervin la nivelul
procesului de coagulare
Vitaminele K
IND
-
Tromboza vascular
Stare patologic care const n apariia unui
trombus, condiionat de 3 factori
Ex
A. Medicamente anticoagulante
Definiie
Sunt medicamente care mpiedic
procesul coagulrii acionnd la nivelul
sistemului plasmatic al coagulrii
a. Anticoagulante naturale
1. Heparina
- Nu se absoarbe pe cale oral
- Nu traverseaz bariera
hematoplacentar
- Eliminare renal
- Actiune anticoalgulant in vitro i in
vivo
- Mec de actiune consta n legarea de un
factor plasmatic cu care formeaz un
complex care intervine asupra unor
factori ai coagulrii
b. Anticoagulante orale
Derivati de cumarina
Reprezentanti acenocumarol, dicumarol,
substan
Legare de proteinele plasmatice foarte mare
Traverseaz bariera hemato-encefalic
Actiunea nu poate fi evidenait in vitro
Mec de actiune este de tip antivitamin K
Utilizai n
Tratamentul i profilaxia trombozei
venoase profunde
Embolie pulmonar
Profilactic n tromboembolii
Profilaxia accidentelor tromboembolice
i a complicaiilor di n infarctul
miocardic acut
RA
Hemoragii
Necroz cutanat
Tulburri gastro-intestinale
Efecte teratogene
Alergii
avort
Interaciuni medicamentoase
Cresterea efectului anticoagualnt
B. MEDICAMENTE ANTIAGREGANTE
PLACHETARE
Antiagregante inhibitoare ale ciclooxigenazei
plachetare
Acidul acetilsalicilic
inhiba ciclooxigenaza prin acetilare ireversibila
la doze mici (75-100 mg/zi), prevenind
formarea de tromboxan A2
dozele mari isi pierd selectivitatea asupra
ciclooxigenazei plachetare, inhiband-o si pe cea
de la nivelul endoteliului vascular, implicata in
producerea de prostaciclina (PGI2) cu
proprietati antiagregante si vasodilatatoare
Indicatii
C. MEDICAMENTE FIBRINOLITICE
Bibbliografie:
Di Piro si col.: P harm acotherapy. Editura McGraw-Hill, Med. Div.
New York, 2005.
Goodman-Gilman: The pharm acological basis of therapeutics .
Editura McGraw-Hill, Med. Div. New York, 2001.
Hall G.D., Reiss B.S.: Appleton and Langes R eview of P harm acy .
Sixth ed., 2003.
Rang HP, Dale MM, Ritter JM, Flower RJ, Pharmacology, Churchill ,
Livingstone, Elsevier, 2007
*Acest material se adreseaza rezidentilor in specialitatea farmacie clinica si reprezinta o selectie din bibliografia anexata