Lucrare. Postul de Transformare. Componenta A Sistemului Energetic

1.
INTRODUCERE
Postul de transformare se defineste, constructiv si functional, ca o statie electrica de
transformare coboratoare, cu o putere obisnuita de pana la 2500 kVA, in care tensiunea energiei
electrice este coborata de la o tensiune medie (peste 1000 V) la joasa tensiune (sub 1000 V), in
scopul alimentarii retelelor electrice de utilizare.
Aceasta lucrare incearca sa realizeze proiectarea unui post de transformare ce alimenteaza
un consumator industrial reprezentand un atelier de prelucrari metalice ce contine strung, freza,
ventilator, agregat de sudura, compresor, polizor, cuptor de rezistenta si pod rulant.
Proiectarea unui post de transformare implica studierea elementelor componente ale acestuia
(transformator, conductoare, baterie de condensatoare, sigurante, etc) si a caracteristicilor sale
(impedanta interna, curentul de scurtcircuit, forte electrodinamice, etc) lucruri care au fost studiate
in mare parte in timpul cursurilor de licenta in cadrul unor materii precum convertoare
electromecanice, convertoare statice, teoria campului electromagnetic, masurari electrice,
producerea transportul si distributia energiei electrice si asa mai departe.
Posturile de transformare reprezinta o componenta principala a sistemului de distributie spre
consumatorii industriali si/sau casnici, fiind o statie electrica de transformare coboratoare, ce
realizeaza conversia finala a energiei electrice din medie tensiune, in joasa tensiune pentru a putea fi
folosita in alimentare. Astfel, posturile de transfomare reprezinta una din cele mai raspandite statii
electrice si o componenta principala, si esentiala in majoritatea ramurilor, a sistemului
electroenertgetic national.
Pentru realizarea temei propuse, proiectul incepe cu studierea stadiului actual de rezolvare a
temei, in esenta o sinteza din literatura de specialitate constand in elemente teoretice generale legate
de constructia si proiectarea posturilor de transformare si a unor elemente componente ale acestora.
Urmeaza partea de studiere a conditiilor principale constructive impuse statiilor si posturilor
de transformare si o expunere a logicii alegerii structurii statiei de transformare respectand atat
constrangerile tehnice cat si pe cele economice si de securitate enumerate in subcapitolul precedent.
In partea de proiectare a lucrarii am incercat sa calculez si sa dimensionez postul de
transformare si reteaua de alimentare a echipamentelor din atelierul de prelucrari metalice. Astfel
am cuprins in calculele de proiectare, parametrii instalatiei de joasa tensiune constand in calculul
puterii cerute, compensarea puterii reactive in reteaua de distributie si alegerea si verificarea
sectiunii conductoarelor de alimentare si pentru tablouri , alegerea transformatorului si a
echipamentelor aferente acestuia, calculul parametrilor principali ai transformatorului, calculul
caderii de tensiune pe transformator si a curentului de scurtcicuit, alegerea intreruptoarelor pentru
primarul si secundarul transformatorului, alegerea sectiunii barelor colectoare si fortele
electrodinamice induse in instalatie.
LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

TEMA: Transformatorul - Component a sistemului energetic
ABSOLVENT: Deak Ferencz CLASA M II
2. Analiza stadiului actual

2.1. Posturi de transformare i puncte de distribuie
In categoria posturilor de transformare (PT) sunt cuprinse toate constructiile si echipamentul
electromecanic, menit sa transforme tensiunea la care se tranziteaza energia electrica, de la valori
incluse in clasa retelelor electrice de medie tensiune la valori incluse in clasa retelelor electrice de
joasa tensiune, postul de transformare asigurand legatura intre cele doua clase de retele electrice.
Alimentarea receptoarelor n instalaiile electrice de joas tensiune, implic prezena unui post
de transformare i a mai multor puncte de distribuie.
Postul de transformare este o statie de transformare coboratoare, mica, cu o putere de pana la
2500 kVA,destinata alimentarii in joasa tensiune (pana la 1 kV inclusiv) a consumatorilor.
La un post de transformare:
- Energia electrica intra intr-o instalatie electrica de distributie de medie tensiune prin unul
sau mai multe circuite de medie tensiune;
- Din instalatia de distributie, prin unul sau mai multe alte circuite de medie tensiune
(obisnuit cel mult doua), energia electrica este trimisa la transformatoare coboratoare de medie pe
joasa tensiune;
- Din transfomator, prin circuite de joasa tensiune, energia electrica este trimisa la instalatia
electrica de distributie de joasa tensiune numita si tablou de distributie de joasa tensiune.
Un punct de alimentare este o statie de conexiuni de medie tensiune, (6-20kV) destinata
alimentarii unor posturi de transformare.Este de multe ori combinata cu un post de transformare. Se
instaleaza in general in retele urbane sau la consumatori industriali si se realizeaza in general in
incaperi supraterane.
Ca urmare, prezenta unui post de transformare in aria geografica a unei asezari are doua
implicatii:
- una determinata de prezenta fizica in spatiul construit;
- si o alta legata de rolul functional, respectiv asigurarea tranzitului de putere din reteaua
electrica de medie tensiune catre cea de joasa tensiune.
Ansamblul definit ca post de transformare are deci doua componente principale respectiv:
- parte constructiva, reprezentata de suportul in care si pe care sunt sustinute componentele
celei de a doua parti, adoptarea solutiei de realizare (supraterane, subterane sau aeriene), fiind
determinata de considerente economice, arhitecturale, de spatiul disponibil, etc;
2

- echiparea electro-mecanica , constituita din materiale si aparate prin care este tranzitata
energia electrica si accesoriile necesare acestui scop, adoptarea solutiei fiind determinata de
considerente economice, solutie constructiva, dar in special de cerintele legate de continuitatea in
alimentare.
Echiparea electro-mecanica a unui post de transformare, la randul sau este constituita din:
- circuite primare (principale) fiind cele parcurse de energia electrica tranzitata, respectiv
cele expuse la tensiunea de serviciu si parcurse de curentii absorbiti de receptori;
- circuite secundare, desevesc circuitele primare, au tensiuni mai mici sau egale cu 220V, iar
curentii sunt foarte mici, de regula sub 5A. Din aceasta categorie fac parte circuitele de comanda,
semnalizare, protectie masura;
- instalatii auxiliare, din care fac parte serviciile proprii de curent alternativ si de curent
continuu, instalatia de legare la pamant si cea de protectie impotriva loviturilor directe de trasnet.
Echipamentul aferent circuitelor primare, ( indeosebi transformatoarele ) reprezinta partea
principala a unui post de trasformare, ocupand spatiul cel mai mare.
Echipamentul aferent circuitelor secundare este montat pe panouri sau pupitre, ansamblul lor
formand tabloul de comanda.
Legatura aparatelor cu care se realizeaza circuitele secundare cu aparatele circuitelor primare
pe care le deservesc, se realizeaza cu cabluri de circuite secundare, pozate in canaluri speciale de
cabluri.
Pentru partea de constructii, materialele de constructii a posturilor de transformare au evoluat
continuu de la caramida, beton armat, beton autoclavizat, pana la carcase metalice sau din materiale
plastice. La posturile de transformare amplasate in aer liber transformatoarele se amplaseaza la sol
sau suspendate pe stalpi din lemn sau beton (posturi aeriene).
Datorita numarului foarte mare de posturi utilizate, din considerente economice, dar si de
incadrare in ambientul urban, s-au conceput si realizat solutii tipizate de dimensiuni reduse.
Posturi de transformare aeriene (PTA) se realizeaz pe un stlp sau pe doi stlpi. PTA pe un stlp
se realizeaz n dou variante:
- cu transformatorul instalat pe o platform;
- cu transformatorul agat de stlp.

Fig 2.1. Post de transformare aerian montat pe un stalp de beton cu transformatorul agatat
Postul este racordat la captul unei derivaii dintr-o linie trifazat. Alimentarea postului se
face printr-un separator ce se monteaz n amonte fa de postul de transformare pe acelai stlp
sau pe un alt stlp al racordului de medie tensiune. Separatorul este de obicei de tip STEP, deci
4

cu cuite de punere la pmnt ceea ce permite s se execute lucrri la post fr a mai
monta scurtcircuitoare mobile pe partea de medie tensiune.
Dup separator sunt sigurane fuzibile de medie tensiune iar apoi transformatorul. Protecia
mpotriva supratensiunilor atmosferice se face cu ajutorul descrctoarelor cu coarne sau a
descrctoarelor cu rezisten variabil care se leag la priza de pmnt a postului de
transformare.
Fig 2.2. Post de transformare aerian montat pe doi stalpi de beton

nfurrile secundare de joas tensiune ale transformatorului sunt legate n stea i au nulul
legat la nulul reelei de joas tensiune, care se leag la priza de pmnt de exploatare a reelei.

Instalaia de distribuie de joas tensiune, numit tablou de distribuie, este nchis
ntr-o cutie de distribuie i este format dintr-un sistem de bare colectoare rigide, trifazat,
alimentat de la bornele de joas tensiune ale transformatorului prin barele de separare sau prin
sigurane cu mare putere de rupere (MPR) sau sigurane cu mner (alimentare general); pe acest
circuit (general) sunt montate i transformatoare de curent din secundarul crora se
alimenteaz nfurrile de curent ale contorului trifazat de energie activ al postului de
transformare.
De pe barele generale sunt alimentate diverse circuite pentru consumatori, fiecare
circuit fiind echipat cu sigurane fuzibile. Unele circuite de plecare pot avea contoare de
energie activ i uneori i contoare de energie reactiv. n cutia de distribuie este i o lamp
(L) cu ntreruptor, pentru lucrri de exploatare la tabloul de joas tensiune n timpul nopii.
Fig 2.3. Schema principal monofilar a unui PTA

Posturile de transformare in constructie metalica (PTM) sunt executate pentru a funciona
n mediul exterior, n mai multe variante funcie de destinaia i puterea transformatorului. Se
racordeaz aerian sau cu cablu pe partea de medie tensiune i numai cu cabluri pe partea de joas
6

tensiune. Se instaleaz pe fundaii de beton sau pe ine de cale ferat montate pe traverse de
lemn sau direct pe un teren solid.
Fig 2.4. Vedere generala exterioara a unui PTM

Aceste posturi de transformare au marele avantaj c montarea i dimensionarea se face
foarte uor, doar prin legarea respectiv dezlegarea legturilor n cablurile de medie i cele de
joas tensiune i manipularea ntregului post cu macarale i mijloace de transport
corespunztoare.
PTM sunt realizate din una sau mai multe cabine metalice din tabl de oel ambutisat
asamblate
ntre
ele
prin
uruburi,
care
se
monteaz
echipamentul
electric
iar
transformatorul de for poate fi montat tot n interior, ntr-o cabin metalic sau n exterior.
Dac PTM este realizat din dou compartimente principale, unul din compartimente este
ocupat de echipamentul de medie tensiune iar cellalt de transformatorul de for i de tabloul de
distribuie de joas tensiune.
Fig 2.5. Dispunerea aparatajului intr-un PTM

Dac PTM este realizat din trei compartimente principale pentru cazul racordrii
buclate pe partea de medie tensiune, n una din cabinele metalice este montat transformatorul
de for, n alta este montat tabloul de joas tensiune i aparatajul de protecie al primarului
transformatorului iar a treia este montat echipamentul pentru racordarea postului la reeaua de
medie tensiune buclat.
Circuitele de medie tensiune ale PTM sunt prevzute cu separatoare normale sau cu
separatoare de putere ce pot rupe cureni de sarcin i au bobine de acionare pentru a permite
manevre de AAR (anclanare automat a rezervei) i telecomenzi precum i sigurane fuzibile
pe circuitul de alimentare al transformatorului.
Fig 2.6. Schema monofilara a unui PTM

Pe joas tensiune circuitul general este echipat cu ntreruptor automat pentru protecia
transformatorului iar circuitele de plecare spre consumatori sunt legate la barele generale de joas
tensiune prin sigurane MPR sau sigurane cu mner (SM). Pentru iluminat public sunt circuite
distincte cu contactor pentru aprindere i stingere i contoare pentru msurarea energiei.
Posturile de transformare interioare se construiesc in cabine metalice prefabricate, in
cabine de zid la suprafata solului si in cabine de zid subterane.
8

Posturile de transformare in cabine metalice prefabricate au o raspandire mare, fiind
folosite in unele instalatii industriale , in retele urbane, in special in cartiere unde un post de
transformare alimenteaza un numar de blocuri, in unele retele rurale, in care puterea ceruta de
consumatori este mai mare de 250 kVA, precum si in instalatii provizorii de santiere. Ele sunt usor
de montat si revizuit in caz de avarie si sunt echipate cu transformatoare de 250, 400, 630, 1000 sau
1600 kVA.
Posturile de transformare in cabine zidite la suprafata solului au cea mai mare raspandire in
industrie si in cladirile social-culturale, fiind echipate cu doua unitati de transformare de 250 sau
400 kVA, sau cu mai multe unitati de 1000 kVA.
In interior ele sunt impartite in mai multe incaperi ca in figura 2.7 si anume o incapere
pentru celule de inalta tensiune, o incapere pentru tabloul general si de joasa tensiune si una sau mai
multe incaperi pentru fiecare unitate de transformator. In cazul in care postul de transformare are si
baterii de condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere, atunci acestea se instaleaza intr-o
incapere suplimentara.
Fig 2.7. Dispozitia echipamentului in partea constructiva a unui post de transformare

Posturile de transformare subterane in cabine zidite se folosesc in orase mari cu densitate
mare de constructii, constituind solutii mai scumpe decat cele aratate inainte. Un astfel de post
poate fi prevazut cu unul sau mai multe transformatoare.
Realizarea constructiva a posturilor de transformare este o problema dificila. In prezent,
pentru a accelera ritmul constructiilor si a se reduce la minimum cheltuielile de investitii, se
utilizeaza solutii tipizate, prefabricate, care prezinta avantaje mari prin spatiul redus pe care il ocupa
si usurinta de montare.

Fig 2.8. Celule pentru posturi de transformare in cabine de zid

Partea de inalta tensiune a postului poate fi realizata in mai multe solutii, dintre care cele
mai rapandite sunt:
-
instalatii capsulate, care ocupa cel mai mic spatiu de montare, insa sunt mai scumpe,
deoarece necesita folosirea unor elemente constructive de foarte buna calitate;
instalatii montate pe tablouri care ocupa, deasemenea , un spatiu redus insa sunt incomode
si periculoase din punct de vedere al exploatarii;
instalatii cu celule care desi ocupa un spatiu mai mare decat primele doua sunt simple,
clare, si ofera conditii bune din punct de vedere al tehnicii securitatii datorita
compartimentarii. Celulele acestor instalatii sunt, in general, tipizate.
10

Partea de joasa tensiune a unui post de transformare se doteaza cu echipament de distributie
care poate fi realizat in doua variante:
In prima varianta, instalatia de distributie a postului se monteaza pe tablouri compuse din
panouri de fixare libera sau rezemate. Pe partea din fata a tablourilor se monteaza aparatele de
masura si dispozitivele de actionare a intreruptoarelor. Deservirea tablourilor poate fi facuta fie prin
partea din fata (tablouri cu deservire frontala) fie prin partea din spate (tablouri cu deservire
posterioara). In primul caz ele se monteza rezemat de perete de unde si denumirea de tablouri
rezemate.
In varianta a doua, instalatia de distributie de joasa tensiune a postului se monteaza pe un
stelaj incastrat in perete. Plecarile din post nu sunt prevazute cu intreruptoare sau aparate de masura.
Se monteaza numai un intreruptor in circuitul transformatorului.
Posturile de transformare supraterane tip retea, pot avea cladire independenta sau pot fi
inglobate intr-un spatiu edilitar, inclusiv in cladirea unei statii de conexiune de medie tensiune
(punct de alimentare) .
Postul de transformare conine cel puin un transformator (n cazul distribuiei fr rezerv) cu
echipamentul primar i secundar aferent.
2.2. Tabloul general din postul de transformare

Tabloul general de joasa tensiune este prevazut la intrare cu intreruptor si separator,
cuprinzand un sistem simplu sau dublu de bare , plecarile de joasa tensiune, etc.
La tablourile generale se prevad intreruptoare generale automate cu protectie maximala in
urmatoarele conditii:
-
in postul de transformare propriu, maneta intreruptorului automat de inalta tensiune nu este

la dispozitia consumatorului;
racordarea tabloului general al instalatiilor industriale cu puteri instalate peste 20kW se face
direct la reteaua de joasa tensiune a furnizorului.
Intreruptorul general automat al tabloului general se alege astfel incat sa nu declanseze la
lipsa de tensiune cauzata de functionarea AAR-urilor din reteaua furnizorului.

Coloana de alimentare a tablourilor generale este de regula prevazuta cu urmatoarele aparate
de masura:
- contor de energie activa;
11

- ampermetre montate pe fiecare faza, pentru a putea urmari nesimetria incarcarilor;
- voltmetre pentru masurarea tensiunii, cu posibilitati de comutare pe cele trei faze.
Contoarele se racordeaza direct, la curenti sub 30A la alimentarea monofazata si sub 20A la
alimentarea trifazata, fie prin intermediul transformatoarelor de masura, peste aceste limite indicate.
Ampermetrele se racordeaza prin intermediul transformatoarelor de masura. Pentru a face
posibila o citire usoara a intensitatii curentului normal si a eventualelor supraincarcari se pune
conditia: I nA 1.3I c .
2.3. Transformatoare electrice

Transformatoarele si autotransformatoarele de putere sunt aparate fara piese in miscare in
care are loc modificarea unor parametrii electrici ai energiei primite. Transformatoarele si
autotransformatoarele montate in statii electrice, in posturi de transformare sau in puncte de
alimentare transforma un curent alternativ de o anumita tensiune in curent alternativ de o alta
tensiune, fara a-i modifica frecventa. Ele reprezinta echipamentele de cea mai mare valoare din
statiile electrice sau din posturile de tranformare, motiv care impune cunoasterea, de catre
personalul de exploatare si intretinere, a principiului de functionare, a tipurilor constructive, a
regimului de functionare impus de fabricant, a principalelor lucrari de intretinere, incercari si
masuratori profilactice, a eventualelelor defectiuni ce pot aparea in functionarea si modul de
actionare pentru remedierea lor.
n principiu un transformator electric posed dou nfurri:
a) o nfurare primar care primete energie din reeaua de alimentare i deci se comport
n raport cu aceasta ca un receptor; mrimile electrice care se refer la aceast nfurare (tensiunea,
curentul, puterea, etc) se numesc mrimi primare i se noteaz cu indicele 1 (U1, I1, P1, etc);
b) o nfurare secundar care cedeaz energie ctre reeaua de alimentare a receptoarelor i
deci care se comport n raport cu aceasta ca un generator; mrimile electrice corespunztoare
acestei nfurri se numesc mrimi secundare i se noteaz cu indicele 2 (U2, I2, P2 , etc).
Utilizndu-se n transportul energiei electrice, transformatoarele pot funciona n regim de
ridictoare de tensiune i aceasta mai ales dac inem seama de faptul c energia electric se
produce n generatoare la o tensiune de 6 sau 10 KV, iar transportul acesteia se face la 110 kV, 220
KV, 400 kV, iar n cazul distanelor foarte mari se ajunge la 750 kV i chiar 1500 kV.
Pe de alt parte, utilizarea energiei electrice se face la joas tensiune (J.T.) 0,4 kV, 0,5 kVsau medie tensiune (M.T.) 6 kV sau 10kV i de aceea dup transportul energiei,
transformatoarele electrice se utilizeaz n regimul de cobortoare de tensiune cu precizarea c unul
12

i acelai transformator poate lucra fie n regim de ridictor, fie n regim de cobortor de tensiune
(este deci reversibil din acest punct de vedere), nfurarea sa primar fiind n primul caz o
nfurare de joas tensiune (J.T.), iar n al doilea caz o nfurare de nalt tensiune (I.T.) n raport
cu cea secundar.
Avnd n vedere cele prezentate anterior, rezult c n cadrul sistemelor electromagnetice au
loc mai multe transformri ale energiei, iar puterea transformatoarelor din aceste sisteme depete
de 7-8 ori puterea generatoarelor folosite pentru producerea energiei de aici rezult imediat
importana transformatoarelor de for.
Fig 2.9. Transformator de putere vedere lateral:1-cuva transformatorului; 2-roat de crucior;

3-radiator; 4-conservator; 5-supap de siguran; 6-suport conservator; 7-suport cric; 8-robinet de
golire; 9-robinet de filtrare; 10-dispozitiv de acionare; 11-izolator nul; 12-cutia cu contactoare;
13-izolator de T; 14-izolator de JT; 15-izolator de JT; 16-fanion izolator de JT; 17-robinet de golire;
18-born de punere la pmnt; 19-gresor; 20-robinet radiator; 21-filtru de aer; 22-releu
Buchholz; 23-robinet izolare conservator; 24-nivel de ulei.
Transformatoarele electrice se pot clasifica dup mai multe criterii:
13

a) dup numrul fazelor avem: transformatoare monofazate, bifazate, trifazate i multifazate;
transformatoarele de for se folosesc, n general, n execuie trifazat, iar n reele monofazate se
folosesc cele n execuie monofazat;
b) dup numrul nfurrilor secundare avem: transformatoare cu dou nfurri cnd
pentru fiecare faz exist o nfurare primar i o singur nfurare secundar, respectiv
transformatoare cu trei nfurri cnd pentru fiecare faz exist o nfurare primar i dou
nfurri secundare;
c) dup mediul de rcire al transformatoarelor putem avea: transformatoare uscate la care
rcirea se face cu ajutorul aerului (sunt n general transformatoare de puteri mici), respectiv
transformatoare n dielectric lichid cnd ntregul transformator este amplasat ntr-o cuv umplut
cu ulei de transformator (grupa 2004 sau 2005) care este un foarte bun electroizolant i n acelai
timp un bun agent de rcire.
Parametrii nominali ai unui transformator (luai n considerare la proiectarea acestuia pentru o
funcionare normal de 25 ani) se precizeaz, n mod obinuit, pe plcua de fabricaie a acestuia i
ei sunt:
- puterea nominal Sn, n KVA;
- tensiunea nominal de linie Unl, n V sau KV;
- curentul nominal de linie Inl, n A;
- frecvena nominal de lucru f, n Hz;
- numrul fazelor m;
- schema i grupa de conexiuni;
- tensiunea nominal de scurtcircuit unk, n %;
- regimul de lucru, sistemul de rcire.
Drept tensiuni nominale ale transformatorului se consider tensiunile de linie din primarul i
secundarul su cnd acesta funcioneaz n gol, iar curenii nominali din primar i secundar se
determin considernd puterea nominal i tensiunile nominale din primar i din secundar (pentru
transformatorul trifazat avem
Sn
3U 1nlI 1nl 3U 1nfI 1nf
14
).

2.4. Baterii de condensatoare

Bateriile de condensatoare (unt), se monteaz obinuit n instalaiile trifazate de
medie tensiune ale staiilor cobortoare de 110 kV/MT n conexiune stea cnd sistemul energetic
din zon prezint regim deformant sub 5%; pentru modificarea (reglajul) circulaiei de putere
reactiv se folosesc una sau mai multe trepte de puteri egale ce se comut manual sau automat.
Fig 2.10. Scheme electrice de alimentare a bateriilor de condensatoare unt de medie tensiune:
a baterie cu 1 treapt; b baterie cu 2 trepte cu celul general; c baterie cu 3 trepte cu celul general;
d baterie cu 3 trepte fr celul general; e baterie cu 2 trepte fr celul general.
15

O instalaie de condensatoare este un ansamblu de instalaii electrice, format din
bateria de condensatoare, celulele de medie tensiune de alimentare, cablurile de racordare
i dulapurile de comand i protecie. Bateria de condensatoare (sau baterie, treapt) este
un ansamblu de uniti monofazate racordate ntre ele electric i formeaz un sistem de
conexiuni trifazate.
Un condensator (sau unitate) este un ansamblu format din unul sau mai multe elemente
aezate ntr-o singur cuv i legate la bornele de ieire. Un element de condensator (sau element)
este partea invizibil a unui condensator, format din armturi separate printr-un dielectric.
Prin nivel de izolaie al unei baterii de condensatoare se nelege o combinaie a
valorilor tensiunilor de ncercare la frecven industrial i la impuls ce caracterizeaz aptitudinea
izolaiei de a suporta solicitrile dielectrice ntre bornele de ieire ale bateriei i prile metalice
legate la pmnt. Puterea nominal a condensatorului (Qc) este puterea reactiv la tensiunea
nominal i la frecvena nominal, pentru care a fost realizat condensatorul. O celul general de
MT, este o celul de condensator, racordat direct la bornele principale ale staiei de distribuie i
destinat alimentrii unei baterii de condensatoare cu mai multe trepte de putere.
O celul de treapt de medie tensiune este o celul de condensator, racordat direct la
bornele principale ale staiei de distribuie i destinate alimentrii unei baterii de condensatoare cu
mai multe trepte.
16

3. Proiectarea instalatiei de joasa tensiune

Instalatii electrice de joasa tensiune
Instalatiile electrice de joasa tensiune realizeaza distributia energiei electrice la receptoare
indeplinind astfel scopul final al intregului proces de producere , transport si distributie a energiei
electrice.
Retelele electrice de joasa tensiune sunt constituite din totalitatea coloanelor si circuitelor de
utilaj sau receptor. Prin coloana se denumeste ansamblul elementelor conductoare de curent, care
alimenteaza un tablou de distributie, iar prin circuit ansamblul elementelor conductoare de curent
care alimenteaza unul sau mai multe receptoare (circuit de utilaj).
In cadrul retelelor de joasa tensiune se pot face urmatoarele grupari:
-
retele de alimentare, care leaga barele de joasa tensiune ale posturilor de transformare la
punctele de distributie (tablouri) , cuprinzand totalitatea coloanelor electrice;
retele de distributie, care fac legatura intre punctele de distributie si receptoare sau utilaje,
incluzand totalitatea circuitelor de receptor, respective utilaj.
Punctele de alimentare sunt reprezentate, in cazul instalatiilor electrice de joasa tensiune, de

tablourile de distributie, care pot fi:
-
tablouri generale, primind energia electrica de la postul de transformare sau direct din
reteaua furnizorului;
tablouri principale, alimentate dintr-un tablou general si care distribuie energia electrica la
tablouri secundare;
tablouri secundare, la care energia electrica se distribuie la receptoare si utilaje.
Instalatiilor de joasa tensiune le este specific si un anumit echipament electric. De obicei

echipamentul electric se monteaza concentrat, in vecinatatea punctelor de alimentare putand fi insa
amplasat si pe traseul coloanelor (cazul magistralelor din bare capsulate) sau al unor circuite
(aparate de conectare).
3.1. Calculul puterii cerute in vederea alegerii transformatorului

Punctele de distribuie i transformatoarele de alimentare trebuie dimensionate astfel nct s
corespund puterii cerute de receptoarele alimentate, n aval de punctul din reea considerat.Pentru
punctele de distribuie trebuie determinat curentul de calcul al sosirii (comun i pentru barele
colectoare) iar pentru posturile de transformare puterea cerut n secundarul transformatorului.
Punctele de distribuie a energiei electrice n cadrul reelelor de joas tensiune ale
consumatorului pot fi:
17

- tablouri de distribuie ;
- sisteme integrale de bare de distribuie ;
- bare de distribuie alimentate din tablouri de distribuie
Tablourile de distribuie sunt echipamente electrice prefabricate coninnd, dup
caz :
- circuite de putere ("for"), constituite dintr-o sosire, un sistem de bare ("bare colectoare")
i o serie de plecri ;
- circuite de comand, semnalizare, msur.
Ca execuie, se ntlnesc tablourile de tip panou, dulap, cu sertare debroabile, din cutii
echipate, etc.
Barele de distribuie sunt elemente prefabricate care conin un sistem de "bare colectoare"
protejate ntr-un nveli protector, prevzute cu posibilitatea racordrii altor bare de distribuie sau
tablouri de distribuie (cazul canalelor magistrale, pentru distribuia exclusiv n bare) sau unor
circuite individuale (cazul barelor de distribuie, pentru distribuia n bare sau distribuia mixt :
bare i tablouri de distribuie).
Schemele electrice ale punctelor de distribuie (circuitele de putere) se ntocmesc ca scheme
monofilare n care se precizeaz elementele caracteristice ale sosirii i plecrilor (cabluri, aparataj),
deseori cu menionarea expres a circuitelor (destinaie, numerotare, caracteristici electrice).
Sarcinile de calcul sunt sarcini care se iau in considerare la alegerea elementelor retelei. Se
stabilesc pentru fiecare circuit de receptor sau pentru fiecare linie/punct de distributie, care
alimenteaza n receptoare.
Sarcina electrica a unei retele se exprima uzual prin puterea activa P, urmand a fi convertita
ulterior, tinand seama de factorul de putere al sarcinii, in valori ale intensitatii curentului I.
Puterea activa instalata P i, este puterea nominala a receptoarelor (alimentate la tensiunea
nominala Un si frecventa nominala fn ) in serviciu permanent de functionare.
Puterea instalata totala reprezinta suma puterilor instalate ale tuturor receptoarelot care pot
functiona simultan.
Calculul puterii active cerute totale: PcT
P
k 1
cnk
PcT Pcn1 Pcn 2 Pcn 3 Pcn 4 Pcn 5 Pcn 6 Pcn 7 Pcn 8

18

8
Calculul puterii reactive cerute totale: QcT Qcnk

k 1
QcT Qcn1 Qcn 2 Qcn 3 Qcn 4 Qcn 5 Qcn 6 Qcn 7 Qcn 8

Calculul puterii aparente totale: ScT P 2 cT QcT 2
Calculul puterii reactive pentru bateria de condensatoare: QBC PcT tg med tg N
Calculul puterii aparente a pransformatorului tinand cont si de bateria de condensatoare:
S `cT P 2 cT Q 2 cT Q 2b
Determinarea puterii transformatorului:

S `cT
S NT
ke
3.2. Compensarea puterii reactive in reteaua de distributie

In domeniul energiei electrice, una din caile de conservare a resurselor energetice o reprezinta
imbunatatirea factorului de putere si gospodarirea judicioasa a energiei reactive in sistemul
electroenergetic. Un factor de putere rididicat reduce circulatia de putere reactiva din centralele
electrice spre consumatori, micsorand pierderile de energie electrica pana la un nivel minim
determinat de consumul tehnologic propriu. Se obtine astfel o crestere a randamentelor instalatiilor
de transport, transformare si distributie a energiei electrice, a sigurantei de functionare si o mai buna
utilizare a retelei electrice prin reducerea puterii aparente cu care este incarcata.
Puterile active, reactiva si aparenta satisfac relatiile (evidente din triunghiul puterilor sau
triunghiul impedantei).
Factorul de putere este intotdeauna subunitar, intrucat P<S. In regim sinusoidal rezulta evident
cos
P
; problema imbunatatirii factorului de putere este de fapt problema reducerii puterii
S
reactive absorbite de consumator din retea.

Pentru retele de distributie industriale la care se poate aproxima existenta unui factor de
putere mediu cos 1 0.7 , puterea reactiva a condensatoarelor pentru obtinerea unui factor de
putere neutral cos 2 0.92 este circa 50% din puterea activa a consumatorului Qc ; 0.5 P .
19

3.3. Curentul de scurtcircuit

Curentii de scurtcircuit produc in instalatiile electrice urmatoarele efecte:
- termice, care conduc la incalzirea puternica a conductoarelor, a contactelor si a altor parti
conductoare ale aparatelor, a infasurarilor transformatoarelor si prin aceasta la distrugerea izolatiei,
la arderea si eventual sudarea contactelor aparatelor de comutatie;
- dinamice (mecanice), datorate efecului electrodinamic al curentilor, care duc la indoirea
barelor, deteriorarea aparetelor, bobinelor, etc.
Curentii de scurtcircuit apar in retea in urma contactului, printr-o impedanta neglijabila, intre
diferitele conductoare active (faze, neutru) sau intre un conductor de faza si pamant (in retelele cu
neutral legat la pamant), accidental sau ca urmare a unui defect de izolatie.
Cunoasterea valorilor curentilor de scurtcircuit este importanta pentru verificarea comportarii
aparatajului de comutatie si de protectie si a conductoarelor de retea.
In calculul curentilor de scurtcircuit se recurge frecvent la metode aproximative, justificate si
prin faptul ca datele si conditiile care stau la baza calculelor nu sunt exacte.
In instalatiile de joasa tensiune ale consumatorului se are in vedere cazul cel mai defavorabil
al scurtcircuitului trifazat simetric. Calculul curentului se face in ipoteza acoperitoare ca
transformatorul de alimentare este conectat la o sursa de putere infinita, a carei tensiune ramane
constanta in timpul procesului de scurtcircuit. In acest caz, tensiunea de calcul este tensiunea
secundara de mers in gol a transformatorului (400V) si raman de considerat numai impedantele
transformatorului si ale liniilor electice pana la locul defectului.
La producerea scurcircuitului, curentul are, in general, doua componenente: o componenta
periodica ip (cu valoare efectiva Ip ) si o componenta aperiodica ia ,care se amortizeaza relativ
repede, in functie de constanta de timp a circuitului.
Valoarea efectiva a componentei periodice a curentului de scurtcircuit, care serveste la
verificarea termica a elementelor retelei, rezulta din tensiunea sursei de alimentare U 20 si impedanta
de faza a retelei Z (determinate de rezistenta R si de reactanta inductiva X ) pe cale de curent,
intre sursa de alimentare si locul defectului, inclusiv impedanta transformatorului (relatii preluate
din [3] ):
I sc I p
U
U
20 f
20
20
Z
3 Z e
3 R 2 X 2
20

3.4. Alegerea intreruptoarelor pentru primarul si secundarul

transformatorului
Intreruptoarele sunt aparate electrice de comutatie care permit inchiderea si deschiderea
circuitelor, atat la functionarea in regim normal (cu curenti nominali), cat si la functionarea in regim
de defect (cu curenti de scurtcircuit). Atat la manevra de inchidere in sarcina cat si la manevra de
deschidere in sarcina, intre contactele intrerupatorului apare un arc electric. Intrerupatorul trebuie sa
fie astfel construit incat sa suporte, in bune conditii, arcul electric care apare la inchiderea
contactelor si sa produca stingerea rapida a arcului electric care apare la deschiderea contactelor.
Intreruptoarele automate (disjunctoare) asigura protectia impotriva suprasarcinilor, a
curentilor de scurtcircuit de valori medii si a lipsei sau scaderii tensiunii de alimentare.
21

4. Protectia circuitelor electrice

Protectia electrica a elementelor de circuit este asigurata prin doua functii:
-
detectarea situatiei anormale din circuit, realizata de elemente specifice (cum sunt releele
sau declansatoarele) sau de catre sigurante fuzibile (care realizeaza si deconectarea
circuitului);
intreruperea circuitului, efectuata ca urmare a unei detectiuni, fie prin aparatul care
realizeaza detectia (cazul sigurantelor fuzibile), fie prin aparate de comutatie mecanica
(contactoare, intreruptoare de putere) comandate de catre dispozitivul de protectie.
Aparate de protectie la suprasarcina
Protectia la suprasarcina se realizeaza prin:
relee sau declansatoare termice, asociate sau incorporate in aparatele de comutatie;
prin sigurante fuzibile alese in mod conventional, in anumite circuite.

Releul realizeaza inchiderea sau deschiderea anumitor circuite prin intermediul contactelor
lui, care sunt inseriate in aceste circuite. Releele si declansatoarele termice sunt constituite pe baza
unei lamele bimetalice incalzite de curentul din circuitul protejat.
Protecia contra suprasarcinilor prin relee termice se bazeaz pe principiul imaginii termice.
Releele termice cu bimetal sunt relee maximale de curent, nzestrate cu un element de control a
crui temperatur vireaz n sensul variaiei curentului i cu un dispozitiv care produce declanarea
contactorului cnd aceast temperatur depete o limit prestabil .
O lamel bimetalic are proprietatea de a se ncovoia puternic la nclzire, prezentnd la
capt o sgeat de 70 de ori mai mare dect dilatarea la aceeai temperatur a unei lamele similare
din material cu coeficient mare de dilatare.
Din punct de vedere al modului de nclzire deosebim:
- nclzire direct cnd curentul trece chiar prin lamela bimetalic;
- nclzire indirect care este de dou feluri cu nfurare i prin radiaie;
- nclzire mixt n care curentul trece att prin elementul bimetalic ct i printr-o
rezisten nclzitoare.
22

Aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor:
Protectia in cazul scurtcircuitelor se obtine cu ajutorul sigurantelor fuzibile.
Sigurantele fuzibile prezinta urmatoarele avantaje:
-
au o contructie simpla si un cost scazut;
au efect limitator intrerupand curentul de scurtcircuit inainte ca acesta sa atinga valoarea

maxima (curentul prezumat) in prima semiperioada; din acest motiv instalatiile protejate cu
sigurante fuzibile nu se verifica la stabilitate termica, iar verificarea la stabilitate dinamica se
face la cea mai mare valoare instantanee a curentului care parcurge siguranta-curentul
limitat taiat;
indeplinesc si un rol de separator.
Fig 4.1. Patroane pentru sigurante de medie tensiune

a patron asamblat cu fuzibilul infasurat pe suport; b idem, patron neasamblat;
c patron asamblat cu fuzibilul in spirala fara suport; d idem, patron neasamblat.
Ca dezavantaje ale sigurantei fuzibile se mentioneaza:

-
necesitatea inlocuirii patronului cu element fuzibil la fiecare defect, ceea ce, pe de alta parte,
conduce la timpi mari de repunere in functiune a instalatiei dupa eliminarea defectului;
imbatranirea termica a elementului fuzibil, ca urmare a suprasarcinilor din retea sau a unor
scurtcircuite care au fost eliminate prin topirea altor sigurante consecutive de curenti
nominali mai mici;
23

-
Posibilitatea intreruperii unei singure faze, producand functionatea motoarelor in doua faze
si, deci, suprasarcini ale acestora;
Imposibilitatea unui reglaj al curentului de actionare, realizandu-se o protectie bruta;
Curenti nominali limitati in mod frecvent la 630A.
Fig 4.2. Siguranta fuzibila de medie tensiune de interior

Protectia la scaderea tensiunii de alimentare
Deconectarea echipamentelor alimentate, in cazul disparitiei sau scaderii sub o anumita
limita a tensiunii de alimentare, se realizeaza prin:
-
sensibilitatea contactoarelor electromagnetice la valoarea tensiunii de alimentare a bobinei;
relee sau declansatoare specializate.

Contactorul este un aparat cu o singura pozitie de repaus, care poate sa inchida, sa suporte si
sa intrerupa curenti in conditii normale ale circuitului (inclusiv cele de suprasarcina).

Elementele componente ale unui contactor sunt :
- circuitul principal de curent ( borne de racord la circuitul exterior , contacte fixe i contacte
mobile ) ;
- circuitul de comand ( bobin electromagnetului de acionare , contactele de auto -reinere
i butonul de comand ) ;
- circuitele auxiliare ( contactele de blocare, semnalizare ) ;
- dispozitivele de stingere a arcului electric ( camerele de stingere bobinele de suflaj).
n construcia unui contactor mai intr elemente izolante, elemente metalice (altele dect
cele conductoare), cuva de ulei cu capac (numai la contactoarele cu ulei) elementele de fixare,
carcas.
24

Fig 4.4. Schema de principiu a unui contactor cu miscare de rotatie

a schema constructiva; b schema electrica;
1 contact fix; 2 contact mobil; 3 armatura electromagnetului; 4 legatura flexibila; 5 electromagnet;
6 infasurare; 7 camera de stingere; 8 buton de comanda; 9 resort de deschidere; 10 placa de baza;
11 borna de racord; I circuit principal; II circuit de comanda;
Un contactor are una sau mai multe ci de curent , n funcie de numrul polilor de curent
calea de curent este format din: borne de intrare i de ieire , contactele fixe i mobile, suporii
metalici ai acestora i eventual conductorii rigizi sau flexibili care fac legtura ntre borne i suporii
contoarelor.
Dup modul de realizare a mbinrii de contact se deosebesc 2 tipuri de contacte :
- contactele permanente sau neamovibile care rmn intotdeauna nchise n timpul
funcionrii ;
- contacte deplasabile sau amovibile care stabilesc sau ntrerup circuitele principale sau
auxiliare, fora de apsare necesar acestor contacte fiind asigurat de resorturi .
La contactoarele de rotaie cu contacte din cupru , piesa de contact i suportul ei sunt astfel
realizate nct s o asigure de rostogolire i de frecare .
Din punct de vedere al formrii geometrice se deosebesc 3 tipuri de baz :
- contacte plane sau de suprafa;
- contacte liniare la care contactul se realizeaz pe o linie;
- contacte punctiforme contacte sfer plan n general folosite la contoarele de c.a pentru
contactele de argint .
25

5. Electrosecuritatea in instalatiile electrice

Efectele curentului electric reprezinta un mare pericol pentru organismul uman.
Priza de pamant multipla este alcatuita din mai multi electrozi legati in paralel, constituie solutia
uzuala, obtinanadu-se rezistente echivalente ale prizei mici cu un consum minim de material,
precum si o nivelare a distributiei potentialelor in zona de montare.
Solul se considera omogen, cu rezistivitatea constanta p . Densitatea de curent scade rapid
cu cresterea distantei.
Fig5.1. Scurgerea curentului prin priza de pamant

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant rp , pentru un electrod cilindric cu diametrul d si
lungimea l ? d , ingropat vertical in pamant se calculeaza cu expresia:
rp
p 4l
ln
2 l d
Pentru situatii uzuale, chiar la valori medii ale rezistivitatii solului, aceasta rezistenta este
mult prea mare in raport cu cerintele de functionare ale instalatiei.
Rezistenta echivalenta a prizei multiple, formata din n electrozi identici, neglijand rezistenta
conductoarelor de legatura, este data de relatia:
Rp
rp
u n
in care u<1 este factorul de utilizare care ia in considerare cresterea rezistentei de dispersie a
electrozilor.
26

Valoarea factorului de utilizare scade la cresterea numarului de electrozi si la micsorarea
distantei dintre acestia. Factorii de utilizare se gasesc tabelati pentru structurile practice. Se
recomanda ca distanta dintre electrozi sa fie cat mai mare (peste dublul lungimii electrodului)
pentru a evita efectul de ecranare reciproca dintre electrozi.
5.1. Legarea la pamant ca protectie

Legarea la pamant este o masura tehnica de protectie contra atingerii indirecte. Toate
elementele dintr-o instalatie (masele), care pot intra accidental sub tensiune, se racordeaza la o
instalatie de legare la pamant, fie individual, fie colectiv.
Toate elementele conductive, in particular carcasele metalice ale echipamentelor electrice,
care pot intra accidental sub tensiune si care pot fi atinse de catre personal, sunt legate la pamant
prin una sau mai multe prize de protectie in paralel, iar neutrul este legat la pamant la transformator
printr-o priza de exploatare.
La aparitia unui defect (punere la carcasa) la echipamentul a carui carcasa metalica este
legata la o priza de pamant cu rezistenta Rp, se stabileste un curent de defect Id .
Tensiunea prizei de pamant de protectie se calculeaza cu relatia:
U p RpI p U
f
Rp
R0 R p
Tensiunea de contact in cazul cel mai defavorabil, cand omul se gaseste in zona de potential
nul este:
Uc U p U
Rp
f R R
p
0
Daca tensiunea de contact este adusa sub limita admisibila (de exemplu, 50V ), tensiunea de
contact in cazul prizei de pamant de exploatare va fi mult peste limita periculoasa (220-50=170V ),
deci legarea la pamant nu poate asigura tensiuni de contact acceptabile in toate punctele retelei.
Pentru a putea fi folosita ca protectie principala protectia prin legare la pamant trebuie sa
asigure si eliminarea prezentei tensiunii de contact, deci sa deconecteze rapid echipamentul defect.
27

Fig 5.1 Traseu pentru legarea la pamant in celula de post de transformare

Deconectarea circuitului defect se poate realiza prin functionarea aparatelor de protectie la
supracurent deja existente in circuit (sigurante fuzibile sau intreruptor automat). In acest scop
curentul de punere simpla la pamant trebuie sa fie suficient de mare pentru a sensibiliza protectia si
pentru a asigura intreruperea in timpul maxim admis, in functie de valoarea tensiunii de contact.
Valorile necesare sunt:
I k I
d
nf
I
nf - curentul nominal al sigurantei fuzibile.

Curentul de punere simpla la pamant trebuie sa fie suficient de mare pentru a sensibiliza
protectia si pentru a asigura intreruperea in timpul maxim admis. Obtinerea acestei valori necesita
rezistente mici ale prizelor de pamant, care nu se pot realiza in mod economic.Deci, priza nu poate
sa satisfaca descarcarea. Legarea la pamant nu poate fi asigurata economic.
Legarea la pamant se foloseste ca protectie suplimentara, protectia principala fiind, legarea
la nul.
5.2. Instalatia de protectie prin legare la nul

Protecia mpotriva electrocutrilor prin legare la nul se folosete pentru evitarea unor
tensiuni de atingere i de pas periculoase n reelele cu nulul legat direct la pmnt i cu tensiuni
nominale de pn la 250V. Aceast protecie const n legarea tuturor prilor metalice ale
echipamentelor i aparatelor, care pot fi puse accidental sub tensiune, la conductorul de nul de
28

protecie. Ea constituie mijlocul principal de protecie i devine obligatorie dac nu este posibil s
se realizeze protecia prin legare la pmnt.
Toate elementele conductive (masele) susceptibile a intra accidental sub tensiune se leaga la
neutrul transformatorului de alimentare, prin conductoare de protectie PE speciale.
In functie de sistemul de alimentare, conductoarele PE pot fi distincte pe tot traseul retelei sau
partial.
Sistemul partial a capatat o larga utilizare. Functiile conductorului neutru si de conductor de
protectie sunt realizate de acelasi conductor PEN pe portiunea de retea de la transformator la
ultimul tablou de distributie. In circuitele terminale alimentate de la ultimul tablou secundar ,
conductoarele de protectie PE sunt separate de eventualele conductoare de nul; legarea la bara de
nul a tabloului se realizeaza individual pentru fiecare echipament.
Fig 5.3. Protectie prin legarea la nul Schema de principiu

Legarea la pamant se executa individual la fiecare tablou de distributie. Conductoarele de
protectie se executa din cupru (impedanta redusa).
Conditia necesara pentru functionarea protectiei este mentinerea continuitatii conductorului
de protectie pe tot traseul retelei sale.
Pentru a asigura protectia si in eventualitatea intreruperii retelei conductoarelor de protectie
se prevede o protectie de rezerva. Se obtine prin legarea repetata la pamant ( prize cu rezistenta R n )
a conductoarelor respective, care face ca protectia sa devina echivalenta cu legarea la pamant. De
asemenea, elementele constructive legate la nul, in circuitele terminale, se pot lega suplimentar la
instalatia de legare la pamant care este, de regula, instalatia la care se racordeaza bara de nul a
tabloului sau a canalului de bare de alimentare a echipamentelor.
Curentul de defect este determinat de impedanta totala a circuitului transformator
-conductoarele de linie - conductoarele de nul ale retelei, fiind dat de relatia:
29

I
d
RT R Rn
l
20 f
XT X X n X
l
nl
2 ,
in care intervin rezistentele R si reactantele inductive X corespunzatoare tuturor tronsoanelor

retelei, in care:
- U 20 f este tensiunea de mers in gol, pe faza, a transformatorului de alimentare;
- RT ; X T rezistenta si reactanta transformatorului;
- Rl r0l ll ; X l x0ll rezistenta si reactanta conductorului de linie;
- Rn r0nln ; X n x0ln rezistenta si reactanta conductoarelor PE si PEN;
- X nl reactanta buclei faza-nul (0.12.0.15) m m pentru cabluri.
Acest curent de defect asigura protectia circuitului, deci, legarea la nul este eficienta ca protectie
principala.
Legarea la nul de protectie se recomanda ca protectie principala pentru utilaje fixe si
mobile din reteaua de joasa tensiune cu neutrul legat la pamant.
Utilizarea protectiei de legare la nul, impune prevederea unei masuri suplimentare de
protectie care poate fi:
- legarea carcaselor metalice la pamant, prin intermediul instalatiei de legare la pamant la
care se racordeaza tabloul de distributie respectiv;
- izolarea amplasamentului omului, prin pardoseli si izolarea de protectie a elementelor
conductive din zona de manipulare;
- protectia prin deconectare automata la aparitia curentilor de defect periculosi, care sa
elimine defectul in timpul specificat.
30

Concluzii
Postul de transformare se defineste, constructiv si functional, ca o statie electrica de
transformare coboratoare, cu o putere obisnuita de pana la 2500 kVA, in care tensiunea energiei
electrice este coborata de la o tensiune medie (peste 1000 V) la joasa tensiune (sub 1000 V), in
scopul alimentarii retelelor electrice de utilizare.
In lucrarea de fata s-au prezentat consideratii teoretice legate atat de statii electrice, in
general, cat si de posturi de transformare, in particular. S-au prezentat tipurile generale constructive
ale posturilor de transformare (aeriene, in constructii metalice, interioare, etc), elemente
componente ale acestora (transformatoare de putere, panouri de distributie, baterii de
condensatoare, etc) si s-au expus cateva reguli generale de proiectare si constructie a statiilor si
posturilor de transformare, extrase din literatura de specialitate. Au fost incluse in desene si sheme
de ansamblu care sa evidentieze unele elemente enumerate in aceasta parte teoretica a proiectului.
In partea de proiectare a lucrarii am incercat sa calculez si sa dimensionez postul de
transformare si reteaua de alimentare a echipamentelor din atelierul de prelucrari metalice. Astfel
am cuprins in calculele de proiectare, parametrii instalatiei de joasa tensiune constand in calculul
puterii cerute, compensarea puterii reactive in reteaua de distributie si alegerea si verificarea
sectiunii conductoarelor de alimentare si pentru tablouri , alegerea transformatorului si a
echipamentelor aferente acestuia, calculul parametrilor principali ai transformatorului, calculul
caderii de tensiune pe transformator si a curentului de scurtcicuit, alegerea intreruptoarelor pentru
primarul si secundarul transformatorului, alegerea sectiunii barelor colectoare si fortele
electrodinamice induse in instalatie. Am realizat de asemenea si studiul si calculul protectiei
circuitelor electrice si eletrosecuritatea in instalatiile electrice prin legare la pamant si prin legare la
nul.
In ansamblu, proiectul a incercat sa valorifice surse bibliografice in domeniu, aparute de-a
lungul timpului, referitoare la metodele, tehnicile i tehnologiile de realizare ale temei alese in
vederea studierii si proiectarii acesteia.
31

BIBLIOGRAFIE:
[1] Coma D. ,Dinculescu P. ,Sora I. : Utilizari ale energiei electrice si instalatii electrice , E.D.P.,
Bucuresti, 1986 ;
[2] Comsa D. ,Darie S.,Maier V. ,Chindris M.: Proiectarea instalatiilor electrice industriale ,
E.D.P., Bucuresti, 1983 ;
[3] Dinculescu P. : Instalatii electrice industriale de joasa tensiune , Editura Matrix-Rom, Bucuresti,
2003 ;
[4] Hortopan G. : Aparate electrice de comutatie,volumul I: Principii , Editura Tehnica, Bucuresti,
1993 ;
[5] Canescu T. : Aparate electrice de joasa tensiune , Editura Tehnica, Bucuresti, 1977 ;
[6] Hazi A. ,Hazi Ghe. : Statii si posturi de transformare , Editura Universitatii din Bacau, Bacau,
2006 ;
[7] Siro B. : Masini electrice , Editura UPG, Ploiesti, 2004 ;
[8] Conecini I. ,Rasanu S. ,Tomescu I. : Cartea electricianului din statii si posturi de transformare ,
Editura Tehnica, Bucuresti, 1986 ;
[9] Potolea E.: Centrale, statii si retele electrice , E.D.P., Bucuresti, 1975 ;
[10] Herscovici B. ,Preda M. ,Ionescu D. : Aparate electrice de inalta tensiune , Editura Tehnica,
Bucuresti, 1978 ;
[11] Iacobescu Gh. ,Potolea E. ,Iordanescu I. ,Balaurescu D. : Utilajul si tehnologia instalatiilor
din centrale si retele electrice , E.D.P., Bucuresti, 1979 ;
[12] Vasilievici, A., Andea P., Aparate si echipamente electrice, Editura Orizonturi Universitare,
Timisoara, 2000;
[13] Flurscheim, C. H., Power circuit breaker theory and design, Peter Peregrinus Ltd., 1985;
[14] Revista Stiinta si Tehnica, Articolul Energia Solara de Cristian Roman, Aprilie 2007 ;
[15] NORMATIV I7-2009 - Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor
electrice.
32

Lucrare. Postul de Transformare. Componenta A Sistemului Energetic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare. Postul de Transformare. Componenta A Sistemului Energetic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

2. Analiza stadiului actual

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Fig 2.2. Post de transformare aerian montat pe doi stalpi de beton

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Fig 2.3. Schema principal monofilar a unui PTA

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Fig 2.4. Vedere generala exterioara a unui PTM

Fig 2.5. Dispunerea aparatajului intr-un PTM

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Fig 2.6. Schema monofilara a unui PTM

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Fig 2.7. Dispozitia echipamentului in partea constructiva a unui post de transformare

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Fig 2.8. Celule pentru posturi de transformare in cabine de zid

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

2.2. Tabloul general din postul de transformare

in postul de transformare propriu, maneta intreruptorului automat de inalta tensiune nu este

lipsa de tensiune cauzata de functionarea AAR-urilor din reteaua furnizorului.

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

2.3. Transformatoare electrice

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Fig 2.9. Transformator de putere vedere lateral:1-cuva transformatorului; 2-roat de crucior;

Transformatoarele electrice se pot clasifica dup mai multe criterii:

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

3U 1nlI 1nl 3U 1nfI 1nf

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

2.4. Baterii de condensatoare

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

3. Proiectarea instalatiei de joasa tensiune

Punctele de alimentare sunt reprezentate, in cazul instalatiilor electrice de joasa tensiune, de

tablouri secundare, la care energia electrica se distribuie la receptoare si utilaje.

Instalatiilor de joasa tensiune le este specific si un anumit echipament electric. De obicei

3.1. Calculul puterii cerute in vederea alegerii transformatorului

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Calculul puterii active cerute totale: PcT

PcT Pcn1 Pcn 2 Pcn 3 Pcn 4 Pcn 5 Pcn 6 Pcn 7 Pcn 8

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Calculul puterii reactive cerute totale: QcT Qcnk

QcT Qcn1 Qcn 2 Qcn 3 Qcn 4 Qcn 5 Qcn 6 Qcn 7 Qcn 8

Determinarea puterii transformatorului:

3.2. Compensarea puterii reactive in reteaua de distributie

reactive absorbite de consumator din retea.

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

3.3. Curentul de scurtcircuit

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

3.4. Alegerea intreruptoarelor pentru primarul si secundarul

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

4. Protectia circuitelor electrice

relee sau declansatoare termice, asociate sau incorporate in aparatele de comutatie;

prin sigurante fuzibile alese in mod conventional, in anumite circuite.

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

au o contructie simpla si un cost scazut;

au efect limitator intrerupand curentul de scurtcircuit inainte ca acesta sa atinga valoarea

indeplinesc si un rol de separator.

Fig 4.1. Patroane pentru sigurante de medie tensiune

Ca dezavantaje ale sigurantei fuzibile se mentioneaza:

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Imposibilitatea unui reglaj al curentului de actionare, realizandu-se o protectie bruta;