Curs Muncitor Electronist

COMPONENTELE SISTEMULUI DE MUNC

Procesul de munc
Procesul de munc reprezint activitile executanilor n sfera productiv sau neproductiv,
efectuate cu ajutorul uneltelor de munc asupra obiectelor de munc, n vederea transformrii lor
n bunuri materiale. Pentru muncitorul electronist procesul de munc nseamn executare unor
operaiuni specifice, respectiv: identificarea de componente electronice sau electrice, msurtori
ale unor parametrii, montaj prin operaiuni specifice (lipire, cu elemente de asamblare, etc),
punere n funciune, depanare (rework).

Structura procesului de producie:

-

Operaia este acea parte a procesului de producie, de a crei efectuare rspunde un

executant care acioneaz asupra unui obiect sau grupe de obiecte ale muncii, pe un
anumit loc de munc, cu anumite mijloace de munc n cadrul aceleiai tehnologii
Faza este parte a operaiei i se caracterizeaz prin utilizarea acelorai unelte de lucru i
aceluiai regim tehnologic obiectul muncii suferind o singur transformare tehnologic
Mnuirea este acea parte a procesului de munc care reprezint un anumit grup de
micri ale executantului, determinate de un scop bine definit ceea ce separ o mnuire
de alta este includerea sau excluderea n lucrare a mijlocului se munc sau a obiectului
muncii durata unei mnuiri depinde direct de proprietatea obiectelor (greutatea,
mrimea, forma, etc.) asupra crora executantul trebuie s acioneze atunci cnd o serie
de mnuiri nlnuite tehnologic se efectueaz n scopul realizrii unei lucrri apare
nevoia gruprii mnuirilor n complexe de mnuiri, care reprezint grupe de mnuiri
succesive, alctuite cu scopul sistematizrii lor
Micarea este elementul cel mai simplu al procesului de munc const dintr-o
deplasare, luarea de contact sau desprinderea acestuia de utilaj sau de organele sale de
comand, de unealta de lucru sau de obiectul muncii asupra cruia se acioneaz fiecare
fel de micare se deosebete dup efortul necesar, poziia i precizia execuiei frecvent,
n scopul analizei i raionalizrii procesului de munc este suficient s se delimiteze
grupe complexe de micri
1

Curs Muncitor Electronist

n funcie de gradul de participare la obinerea produsului finit
a) procese de baz
- procese de baz pregtitoare
- procese de baz prelucrtoare
- procesele de finisare
- procesele de montaj
b) procese auxiliare (ex: pregtirea sculelor, executare a reparaii).
c) procese de servire (Ex: transport intern, depozitare)
d) procese anexe (Ex: curenie, evacuare deeuri)

Fora de munc
Participanii la procesul muncii sunt persoane de specialitate, angajate pe baz de contract
individual de munc n conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003, cu modificrile i
completrile ulterioare, precum i personalul care efectueaz servicii pe baz de contracte civile
de prestri servicii.

Principii fundamentale
-

Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi ingradit
Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau
activitatii pe care urmeaza sa o presteze
Relaiile de munc ntre angajat i angajator se reglementeaz prin contract de munc
Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate
activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si
de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nicio discriminare
Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8
ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Repartizarea timpului de munca in cadrul
saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.
In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare
inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40
de ore pe saptamana.
De regul, durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe
saptamana, inclusiv orele suplimentare
Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24
de ore.

Curs Muncitor Electronist

Formarea profesionala
Formarea profesionala a salariatilor are urmtoarele obiective principale:
a) adaptarea salariatului la cerinele postului sau ale locului de munc;
b) obinerea unei calificari profesionale;
c) actualizarea cunotintelor i deprinderilor specifice postului i locului de munc si
perfecionarea pregtirii profesionale pentru ocupaia de baz;
d) reconversia profesional determinat de restructurri socio-economice;
e) dobndirea unor cunotinte avansate, a unor metode si procedee moderne, necesare
pentru realizarea activittilor profesionale;
f) prevenirea riscului omajului;
g) promovarea n munc si dezvoltarea carierei profesionale.
Formarea profesionala si evaluarea cunostintelor se fac pe baza standardelor ocupationale.
Formarea profesionala a salariatilor se poate realiza prin urmatoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de catre furnizorii de servicii
de formare profesionala din tara ori din strainatate;
b) stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de munca;
c) stagii de practic i specializare n ar si n strinatate
d) ucenicie organizat la locul de munc;
e) formare individualizat;
f) alte forme de pregtire convenite ntre angajator i salariat.
Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala se suport de ctre angajatori.
Salariaii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesional, nu pot avea
initiativa ncetrii contractului individual de munc pentru o perioad stabilit prin act adiional.

Sarcina de munc
Activitile prestate de muncitor electronist sunt:
- organizarea locului de munc
- documentare
- ntreinere instalaii, echipamente, aparatura de lucru
- activiti tehnologice specifice locului de munc: montaj, verificare, msurtori, etc
- curenie la locul de munc

Norma de munc

Curs Muncitor Electronist

Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau
lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala,
in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv, timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea
procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca. Normele de
munca se elaboreaza de catre angajator.

Mijloace de munc utilizate

Echipamentele folosite sunt: scule i dispozitive specifice, aparatura specific din laboratoarele
de specialitate, instalaiile electrice, sanitare i termice

Locul de munc este locul unde muncitorul i desfoar activitatea de baz.

Mai multe locuri de munc formeaz un atelier. Activitile desfurat ntr-un atelier sunt legate
ntre ele prin operaiuni tehnologice unitare. Astfel, ntr-un atelier de fabricaie module
electronice se pot desfura activiti de montaj, lipire, testare, recpie, ambalare i expediere la
beneficiar.

Organizarea locului de munc

La un loc de munc se execut una sau mai multe operaiuni tehnologice.
Fiecare loc de munc este dotat cu mijloace fixe, scule, dispozitive, aparate, echipamente
specifice operiunilor care se vor executa.
Un loc de munc este deservit de un singur muncitor specialist care i-a nsuit cunotiinele
necesare pentru a executa operaiile tehnologice specifice locului de munc. n plus, muncitorul
trebuie s aib i capacitatea de a aplica cunotiinele pentru execuia operaiunilor tehnologice.
Capacitatea de a aplica cunotiinele din domeniu dublat de experiena n executarea
operaiunilor dau valoare abilitii n munc, muncitorul putnd executa operaiunile ce-i revin n
condiii de productivitate i cu respectarea specificaiilor tehnice privind calitatea.
Mijloacele specifice locului de munc al unui muncitor electronist:
- mas de lucru cu sertare pentru scule i dispozitive
- scaun
- lamp de lucru
- scule (ciocan de lipit, cleti, urubelnie, lup, volt-amper-ohmetru, etc)
- materiale de protecia muncii (halat, salopet, ochelari protecie, etc)
4

Curs Muncitor Electronist

Operaiuni specifice
- aranjarea dispozitivelor i a sculelor:
- toate sculele se aranjaz zilnic n aceeai ordine i n acelai loc (se creaz automatismul
gsirii rapide a unei scule, fr a privi spre locul n care ar trebui s se gseasc)
- toate materielele (componente, fludor, pasta decapant, etc) se plaseaz pe masa de lucru
n locuri bine definite, n acceai ordine i n acelai loc

ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA

1. Necesitatea organizrii ergonomice a muncii
Introducerea ergonomiei n atelierele de electronic este sustinut prin prisma unor caracteristici
proprii muncii din aceste structuri, cum ar fi:
-

caracterul muncii, gradul scazut de dotare tehnica si existenta unor multiple solicitri de
efort fizic si psihic in munca;
amplificarea factorilor de stres si de oboseala;
varietatea si complexitatea operatiilor (in special de ordin intelectual) pe care trebuie sa le
execute lucratorii, raspunderea material;

Munca electronistului se prezint n general ca o munc psihic ce solicit din partea

personalului un efort intelectual deosebit, ns exista numeroase activitati care necesita un efort
fizic intens.
Din punct de vedere fizic se pot considera ca activitti precum cele de transport manual al
componentelor i produselor finite, poziionarea dispozitivelor, manipuarea sculelor, etc.
solicitand intr-un grad ridicat posibilitatile fiziologice ale personalului.
Printr-o organizare corespunztoare a muncii pe baza principiilor ergonomice, prin mecanizarea
si prin informatizarea unor activiti si prin stabilirea corecta a numrului si a structurii
personalului se poate aciona eficient pentru reducerea efortului psihic i fizic.
O alta caracteristic a activitatii desfasurate si, in acelasi timp, un factor de influenta a efortului
este pozitia de lucru. Aceasta este pozitia seznd, care uneori nu se modific nici n timpul
pauzelor, datorit condiiilor de amenajare a locurilor de munc. Aceasta poate duce la oboseala
al lucrtorilor (zilnic plus cea acumulat) cu implicatii asupra modului de execu ie a sarcinilor
de lucru.
Alti factori care influenteaza substantial solicitarea psihica sunt factorii de mediu (zgomotul,
temperatura, umiditatea si lumina), precum si relaiile dintre membrii colectivelor de munc.
5

Curs Muncitor Electronist

2. Stresul si oboseal profesional
Stresul si oboseala profesional, numite si bolile secolului, sunt cele mai grave disfunctionalit i
care apar n munc. Din aceasta cauz a aprut necesitatea organizrii ergonomice a muncii.
Stresul reprezint o dimensiune constant a vietii noastre cotidiene. Oamenii, ca indivizi izola i,
au rareori posibilitatea de a influena evenimentele stresante externe. Tot ce pot face este s- i
nsueasc strategii adaptative care s-i fac mai rezisteni la agresiunile psihice i mai eficien i
n activitatea profesional.
Dac stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dac persoana respectiv
este una extrem de echilibrat pot aprea tulburri psihologice temporare. Individul poate tri o
stare de disfunctionalitate sau chiar o cdere psihic brusc n urma unei psihotraume severe
(accident, incendiu, decesul unui membru apropiat din familie).
Reacia la stres se instaleaz treptat atunci cnd individul este supus un timp ndelungat unor
condiii de tensiune psihic, mai ales atunci cand este atins imaginea sa, situa ia marital,
profesional sau material. De obicei individul i revine cnd situaia stresant a fost nlturat,
dei uneori pot rmne unele sechele sau o vulnerabilitate crescut fata de anumi i factori de
stres.
Factorii de mediu reprezint, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman, producnd
perturbri la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Acesti factori, dintre care amintim:
temperatura (prea ridicata sau prea sczut), umiditatea, zgomotul, agenii poluan i pot produce
traume fizice, dar si psihice.
Exista si stresori de natura psihosociala cum ar fi: situaiile conflictuale, presiunea social prea
mare, factori care pun n pericol situaia material sau statutul social al individului, care sunt
perceputi ca o amenintare pentru individ. Stresul nu este influenat numai de situaiile externe ci
si de vulnerabilitatea, de toleranta la stres a individului sau de unele trsaturi ale personalittii
acestuia.
Oboseala reprezint o reactie a organismului de readaptare, de refacere a funciilor sale. Ea
reprezint un fenomen fiziologic normal care apare n urma solicitrilor prezente n activitatea
uman. In general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dac este urmat de o perioad
de odihn sau de somn, organismul i reface plenitudinea functiilor sale. Clasificarea obosealii :
- Oboseala musculara (dinamica si statica) determinata de efortul muscular si de
contractarea musculara fixa.
- Oboseala neurosenzoriala cauzata de tensiunea nervoasa a simturilor (ochi, urechi).
- Oboseala psihica determinata de factori de natura psihica.
Oboseala poate fi provocata de o multime de cauze, dintre care cele mai des ntlnite sunt:
6

Curs Muncitor Electronist

-

intensitatea si durata muncii fizice si intelectuale;

factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
factorii de natura psihica (responsabilitati, griji, conflicte);
monotonia sau rutina muncii;
boli si dureri.

Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:

- scderea ateniei;
- ncetinirea si inhibarea percepiei;
- inhibarea capacitii de gndire
- scderea randamentului activitii fizice i intelectuale.
Ambiana fizic reprezint o component important a locului de munc. In ateliere factorii de
ambian trebuie sa aib n vedere: caracteristicile generale ale muncii, coninutul specific al
muncii, solicitrile impuse n procesul muncii, factorii psiho-sociali. Principalii factori de
ambian fizica sunt: iluminatul, microclimatul (temperatura, umiditatea, viteza aerului, puritatea
aerului), coloritul si zgomotul.
Iluminatul este unul dintre factorii care exercit o influen important asupra productivitatii
angajatilor si asupra gradului lor de oboseal. O iluminare defectuoas poate cauza disconfort
vizual si o poziie nenatural a corpului, fiind deci o piedic n calea performan ei. 80% pn la
85% din cantitatea de informaie pe care o asimilm parvine pe cale vizual, de aceea confortul
vizual este esenial. Dar modul de iluminare nu afecteaza numai confortul vizual ci si pe cel fizic.
Iluminatul la locul de munca poate fi mprit n 4 categorii:
1.
Iluminarea ambiental este data de obicei de o sursa de lumina montat n tavan
(tub fluorescent). Uneori este singura surs de lumin la locul de munc.
2.
Iluminarea cu ajutorul lmpilor de birou.
3.
Iluminarea natural provine prin geamuri, ui sau perei de sticla.
Pozitionarea. Locul de munca trebuie astfel pozitionat nct linia vizual s fie paralel cu
lumina si cu ferestrele. Lumina care cade ntr-un unghi corespunzator pe suprafaa de lucru
previne reflexia care poate ntuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal.
Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambian fizic ce influen eaz productivitatea
muncii si care are un rol important asupra capacitii vizuale, n asigurarea unui iluminat eficient
si a unui confort sporit. Folosirea culorilor n munc se bazeaz pe efectele fiziologice i
psihologice ale culorilor asupra omului.
Astfel:
Roul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimuleaz circulatia sngelui si pofta de
mncare, vasele limfatice si metabolismul. Rosul accelereaza ritmul cardiac si respiratia,
7

Curs Muncitor Electronist

combate frigul, da impresia de marire a spatiului, da rezistenta la efort psihic si fizic, creeaza o
ambianta vesela si optimista. Dar privitul intens si timp indelungat a acestei culori determin
oboseala care se va resimti la nivelul ntregului organism. Roul ajut n urmtoarele afectiuni:
raceli, stari subfebrile, dureri reumatice provocate de frig si de oboseala, eczeme, TBC, depresie
nervoasa, paralizie, astenie fizica.
Verdele este calmant si da senzatia de odihn. Este culoarea naturii si a speran ei, dilat vasele de
capacitate mic, scade tensiunea arterial, echilibreaz. Lumina verde favorizeaz sugestia si
autosugestia, dar obosete dac nuantele sunt prea ntunecate.
Oranjul tonifica aparatul respirator, combate strile de anxietate, stimuleaz atenia, fixeaz
calciul n oase, este afrodiziac. De asemenea, este tonifiant pentru ficat si pentru func iile de
nutriie. Oranjul este indicat n bronite cronice, sclerodermii, enfizem pulmonar, astm bronsic,
rinite cronice, litiaza biliar, boli de rinichi. Oranjul nu are contraindicaii.
Albastrul are ca efect scderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmeaz respira ia i
reduce frecvena pulsului. Ca efecte psihologice, este o culoare foarte rece, odihnitoare i
linititoare care ndeamn la calm si la reverie, la predispozi ie spre concentrare i spre lini te
interioar. In exces, albastrul poate duce la depresie. Albastrul confer seriozitate, tendin a spre
evocare, spatialitate, ngaduin, pace interioar, nostalgie.
Violetul este culoarea regal prin excelen. Recunoscut ca sedativ, violetul stimuleaz
producerea globulelor albe, crete tensiunea arterial i frecvena ritmului cardiac
Culorile se aleg si n funcie de coeficientul de reflexie. Astfel se recomand vopsirea plafoanelor
n culori cu coeficient de reflexie ridicat, ns mat, pentru a mpiedica strlucirea. Pardoseala s
aib un coeficient de reflexie de 15-30%. Pentru mobilier se recomand culori deschise, avand
un coeficient de reflexie de 30% pana la 50%.
Zgomotul. Nivelul general al zgomotelor trebuie sa se nscrie n limite corespunzatoare
specificului muncii al carui continut implic un anumit grad de solicitare psihic si nervoas.
Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt max. 70 db. Intensitati mai mari de 110 db
situeaz zgomotele dincolo de limitele suportabile.
Microclimatul. Acesta se refera la starea fizica a aerului la locul de munc, ce se caracterizeaz
prin temperatur, umiditate, cureni de aer i radiaiile termice ale corpurilor nclzite.Un
microclimat necorespunzator poate reduce capacitatea de munc a executantului, poate spori
riscul de mbolnviri si implicit reduce productivitatea muncii. Temperatura optim n ncperile
birourilor stimuleaz lucrul, crete eficiena.Temperatura aerului recomandat pentru munca n
poziia eznd este de 21-230C, iar pentru munca usoara n pozitia eznd este de 19 0C. Igiena
recomand ca umiditatea relativa a aerului s fie cuprinsa intre 50 si 70%.
8

Curs Muncitor Electronist