Valeriu Sclifos

,,Diamantele nepr eluite ale

limbii romkneSti sunt vorbele,
de care se foloseSte poporul
ronihnesc pretutindeni ;i pe
care le gnsim Si la cranicari,
In

scriitorii din zilele noastre

Si

tn cdr{ile bisericeSti"

Mihai Erninescu

)$r;\
*\N'Io
N\
ti'

\\i\\\'-.,

\,

i\t/'

\1.,.'

\\
.t\

\l
o....=,).:"

f UIIIi

czu

811. 135.

t'

37 4.2',

CUVINT INAINTE

373.7

s32

fost recomandatf, pentru tipar de Consiliul gtiinlific al Institutului de Filologie al A.$.M.

Lucrarea

Nu fac mare gauri (si nu zic borta) in cer - pentru a incepe

aceasti prefa![ cu un frazeologism - editind acest diclionar. Scopul
nostru principal a fost de a pune la indemina cititorilor un instrument
de lucru de stricti necesitate.
Diclionarul de fa![ reuneqte 1200 dintre cele mai frecvente unitd{i
frazeologice ale limbii romane, cu explicarea cit mai adecvatl a sensurilor

Descricrea CII) a ('aurcrci Nationalc a Ctrrtii

Sclilbs, Valcriu
1200 de fiazeologisrne ale limbii romAne : Dict. / Valeriu

Sclilbs; Acad. de gt. a Rep. Moldova. Inst. de Filologie.

2007 ('l'ipogr'. "ll.eclarla" SA).
I

Ch. : S. n.,

88 p.

sBN 978-991 5-932-7 7 -6

-5000 cx.

Ecliturir Atelier
Culegerc text: Tatiana Chilimari
Procesare ccrm puteriz atd: Alexandru
Copcrta: Alcxandr u Ermurache

Valeriu SCLIFOS, 2007

ISBN 978-991

5-932-71 -6

Er nturache, G qli

P ro

dan

acestora. Definiliile date nu-si propun s5, epuizeze posibilitilile de

redare a frazeologismelor, intrucit sensurile lor se modificl, de cele
mai multe ori, in funclie de contextul in care acestea sint intrebuinlate.
Semnifica{iile unitifilor frazeologice pot fi sesizate mai clar Ei mai pe
inleles in cadrul unei propozilii sau fraze, deoarece ,,practic, fiecare nou
context agazi expresia intr-un alt orizont semantic" (Al. Dobrescu).
Adeseori, acei care consulti acest tip de dic{ionare sint nevoiti si
intuiasci unde ar putea glsi unitatea frazeologici respectivi, deoarece
multe dintre acestea contin cite dou6-trei elemente semnificative
(de exemplu A cauta acul in carul cu fin). in scopul de a-l ajuta pe cititor
si afle cu uqurin{a frazeologismul care il intereseazdL, crulindu-i, astfel,
timpul gi ribdarea, qi totodati pentru a evita repetarea unuia gi aceluiasi
frazeologism, am aranjat intreg materialul dupa primul substantiv din
componen!a uniti{ii frazeologice (indiferent dac5, acesta este semnificativ
sau nu), care este numit cuvint-titlu. Acest principiu de organizare
a materialului inlesnegte, dupi pirerea noastrl, gisirea rapidl gi exacti
a frazeologismului, cu atit mai mult cu cit substantil'ul, pe lingi atitea
trlsituri distinctive, are gi un puternic caracter de reprezentare vizuali.
De exemplu: A cduta cuiva nod in papura poate fi gisit la cuvintul-titlu
Nod, iar Parcd a luat apd in gurd - la cuvintul-trtlu,l.pA.

in dic!ionarul de fall' deopotrivd cu unitilile frazeologice

literare propriu-zise, sint incluse qi o serie de frazeologisme ce con{in
in structura lor cuvinte regionale (A se face mort tn pdpu;oi), cuvinte
populare (Aface ztmbre) etc., care apar in operele scriitorilor clasici gi
contemporani ai literaturii romAne.
N-am indicat, atunci cind acest lucru a fost posibil, sensul propriu
ai unitilii frazeologice, ci doar cel figurat, la explicarea ciruia apar cele
mai mari dificultlti.

in elaborare

Dupi cum este anunlat in titlu, prezenta lucrare este un dictionar

de frazeologisme, si nu unul de locu{iuni, imbiniri de cuvinte de diferite
tipuri etc. Pentru a r[spunde scopului propus, ne-am strdduit si includem
aici doar unitili frazeologice propriu-zise, de egalivaloare si structura, care
si aibd sens figurat, continut afectiv si caracter expresiv. Astfel, au rimas
in afara dic{ionarului (chiar daci acestea figureazd in unele dic}ionare de
locufiuni gi expresii ale limbii romane ) diferite tipuri de loculiuni (verbale,
adverbiale, adjectivale, substantivale q.a.), diverse imbiniri de cuvinte,
a ciror explicare nu prezinti dificultili, un mare numi.r de proverbe gi
zicatori de o largi circulatie gi alte uniti{i specifice limbii romAne.

Comgulea E., TeiuE S., $erban

Editura,,$tiin!al Chiqiniu,

Unititile frazeologice sint grupate sub un cuvint-titlu, evidenliat

cu litere majuscule. cuvintele-titlu - in forma lor de bazl - sint aranjate in
ordine alfabetici, iar in cazul articolelor de diclionar aceasti succesiune

locutiuni,

Duda G., Gog* A., Wojcicki M.1., Diclionar de expraii;i loculiuni ale
Iimbii romhne, Editura,,Albatros'] Bucuresti, I 985.

Diclionar de expraii

;i

loculiuni romhne;ti. Coordonator: Alexandru

Dobrescu, Editura,,Litera'l Chiqiniu, 1997.

Dic{ionarul explicativ

al limbii

romhne, Editura Academiei,

Bucureqti, 1975.

Mcolescu A., Teodorescu L. P, Preda I., Thtos M., Diclionar frazeologic

englez-romdn Edigia a doua, revizuitl gi adiugitl, Editura $tiintifiil
Ei Enciclopedici, Bucureqti, 1982.

nu este respectata.

iar

explicarea

Abrevieri

sensului

lntre paranteze rotunde sint incluse cuvintele sau grupurile

cuvinte cu caracter facultativ: A trii (pe lingi cineva) ca banul
cel bun, variantele frazeologismelor, provenite din inlocuirea unei
pirti componente cu alta: Umbli ciinii cu colacii (covrigii) in coadi
de

qi abrevierile.

In cazul uniti{ilor frazeologice cu mai multe sensuri,

acestea au

fost numerotate cu cifre arabe cu punct: A nu-qi mai incipea in piele =

l. a fi foarte bucuros, fericit; 2. a fi foarte ingimfat.
Daci unitatea frazeologici are sinonime, acestea sint indicate
imediat dupd explicarea semnificatiei frazeologismului, de exemplu:
A trii ca ciinele la stini = a trii bine, a duce o viafi indestulati; a trii
ca giina Ia moari; a trii ca ursul la prisaci.
Dictionarul de fafl este destinat elevilor (de gimnaziu, liceu etc.),

profesorilor de limba romdni gi tuturor celor pasionali de aceste

neprefuite comori ale limbii romdne, pe care M. Eminescu le socotea,
pe drept cuvint, ,,adevirate nestemate ale gindirii poporului romAnesc".

V, Diclionar de expresii si

1998.

Levilchi L., Bantas., Gheorghiloiu A., Dicfionar frazeologic rom6n-englez.

Edilia a doua, revizuiti gi adlugiti, Editura $tiinlifici si Enciclopedici,
Bucuresti, 1981.

indrumiri pentru folosirea DicEionarului

Frazeologismele sint tipirite cu caractere aldine,

- cu litere obisnuite.

precum ;i pentru scrierea I ntrod uceri i

urmitoarele lucriri lexicografice:

a Diclion arulul,

au fost consultate

gl. = glumef

iron. = ironic

livr. = livresc

c;\-A A t---Ac
A avea (a gnsi) ac de cojocul cuiva = a avea (a gnsi) mijloace
potrivite pentru a infrina sau a pedepsi pe cineva; a-i gisi cuiva
leacul.

'/

Amnar
Cit ai scipira din amnar = intr-o clipi, foarte repede; cit ai clipi
din ochi.

l/e

A sta (a gedea) ca pe ace = a arde de neribdare, a fi foarte nelinigtit;

a fi foarte gribit; a sta ca pe spini.
, ..

A ascunde ac in miere = a ascunde o intenfie rea intr-un sfat dat

cu blindefe.

\,,'A ciuta acul in carul cu fin = a cduta ceva greu sau imposibil
de gisit; a se apuca de o munci zadarnica.

fi fost bine educat

in familie.

A cilca (a umbla) ca pe ace = a chlca (a umbla) incet qi cu mare

aten!ie.

An
(nu) avea cei qapte ani de-acasl = a (nu)
Apa

,r.r'A pescui in api tulbure = a profita de o situafie incordati sau

nesiguri pentru a trage foloase personale.

(nici) dupi ce bea api = a fi extrem de sdrac, a nu avea

minca; a nu avea (nici) tdciuni in vatri.

t..'A nu avea
ce

',. A-i veni cuiva apa la moari = a se schimba imprejurf,rile

in favoarea

si-i meargd bine.

i, A cira api la ffntini = a face un lucru inutil, care nu
sa, a incepe

servegte

la nimic.

Acasi
Acum mai vii de-acasi = se spune cuiva care (la un moment dat)
incepe si vorbeasci mai clar, pe infelesul tuturor.

Aer
.' A-gi da aere

= a se fili, a se ingimfa; a lua o atitudine de

superioritate.

A cira (a duce) api cu ciurul = a face o munci zadarnicil; a lucra

fira spor.
r'lA fi (to1i) de o api = a fi Ia fel, firi deosebire, a fi de o seami.
,,

\r A lisa pe
a

cineva in apele lui = a llsa

nu-l deranja; a lisa pe cineva in boii lui.

v/ A nu fi in apele lui

sau a nu

pe cineva in

fi in toate apele = a fi abitut

pace,

sau prost

dispus.

Aghios
A trage (la) aghioase = a sfordi, a dormi adinc.

Aman
A ajunge (a fi) la aman = a ajunge (a fi) intr-o situalie dificild,
intr-o incurcatura; a ajunge (a fi) la mare strimtoare.
Ama r
r/ A-si inghiti amarul = a suferi in tdcere, f[ri a se destdinui.
i,A-s,i virsa amarul = a-$i descirca sufletul, destiinuindu-qi durerea
sau ura fa{i de cincva.

'; A bate apa in piui = a vorbi mult gi fhri rost (plictisind pe cei din jur).
r.; A cregte ca din api = a cregte neobignuit de repede; a cregte vizind
cu ochii.

r/Parci a luat api in guri = a ticea, a nu vorbi nimic; a nu sufla

o vorbi; a ticea chitic.
r"7A se duce pe apa simbetei a se pierde, a se pripldi.
=
./ A gti in ce ape se scaldi cineva = a cunoagte gindurile, intenfiile
sau dispozilia cuiva.

i"A-i turna (a-i da) cuiva api la moari = a incuraja, a sprijini,

a susfine pe cineva.

de ploaie = se spune despre ceva fbri valoare,lipsit de confinut,

de temei; vorbe goale.

A intinde ata - a depigi (prin

A scoate apn (gi) din piatri seaci = a obtine ceva cu mare greutate,
invingind, prin efort gi istefime, toate piedicile.

A merge ati = a se duce direct spre fintd..

A imbita pe cineva cu api rece = a incinta pe cineva cu vorbe

fig[duieli deqarte; a duce cu vorba.
Minte de ingheafi apele = se spune despre cineva care minte

A tri.i (a o duce) de azipe miine = a trli greu, in sirlcie, in lipsuri.

Api

goale,

Azi

cu nerusinare, spune minciuni gogonate; minte de sti soarele in loc.

Arami
A-gi da arama pe
ascunsi a firii sale.

fali = a-$i ardta adeviratul caracter, partea

comportare) limita ingiduiti,

intrece orice misuri.

c\-A

B g--'--a

Baba
baba cu colacii = se spune celui care a pierdut o ocazie,
un moment favorabil.

V A trecut

Arcan
A prinde pe cineva cu arcanul = a lua gi a duce undeva cu for{a pe

Baieri

cineva.

yr A avea noui biieri la pungi = a fi foarte zgircitl'

Ardei
A da cuiva cu ardei (pe) la nas = a intirita,
a-i da cuiva cu piper (pe) Ia nas.

afifa, a irita pe cineva;

,'(

A da cuiva aripi = a face pe cineva si capete curaj; a insufle$ pe cineva.

A prinde (a cipita) aripi = a cipilta independenfa (in viafi sau
in munci), a se inilia cu usurinfa, a prinde curaj.

Ala
A-l trage pe cineva ala (la ceva) = a fi minat de un imbold irezistibil
spre o tintd, fdra si se poati impotrivi.
Cusut cu afi albi = se spune despre ceva evident fals, mincinos.
mijloace cle existen[i.

se) rupe cuiva biierile

inimii = a simti (a produce

cuiva)

A lega (a stringe) biierile pungii = a face economii, a deveni

A lua pe cineva sub aripi = aproteja, a ajuta pe cineva.

iA tiia cuiva aripile = a face pe cineva si-gi piardd curajul,
a-i curma cuiva avintul.

A rimine cu a{a mimi.Lligii = a rimine sirac lipit,

A (i

o mare durere sufleteasci.

Aripi

a-qi minca de sub

unghii.

a nu mai avea

econom.

A ofta (a striga, a ride) din biierile inimii = a ofta (a striga,

a

ride) foarte tare, din toate puterile, din toatd inima.

A-gi dezlegabiierile

inimii = a se destiinui; a-gi descdrca

suflehrl.

Balama
\,/ A scoate pe cineva din balamale

="a face pe cineva si se enerveze

foarte tare, si-gi piardi cumpdtul; a scoate pe cineva din sdrite.

A-i tremura cuiva balamalele = a-i fi cuiva frici. a se teme.

f'"A-i slibi (a i se muia) cuiva balamalele = a-qi pierde vigoarea, for{a,
a-i sl6bi puterile (din cauza bitrinefii, a oboselii, a fricii etc.).

VA-gi iegi din balamale = a se enerva,

din fire.

a-gi pierde

cumpitul; a-qi ieqi

Balti
'r'A lisa (ceva) balti = a llsa (ceva) in pirisire, a nu se mai interesa (de ceva).
r, A rimine (a sta) balti = a fi lisat in pdrdsire; a sta pe loc, a stagna.

Ban
A mi'sura banii cu dimirlia = a fi foarte bogat; a fi doldora
\'1

de bani.

A stringe bani la ciorap = a aduna bani, a face economii; afi zgirclt.

',"A fi plin de bani ca ciinele de purici = a avea multi bani,

bogat; a fi putred de bogat.
t,.,/

de bani mul1i, a

t,'A tr[i

(pe lingi cineva) ca banul cel bun = a

a fi preluit de cineva.

l/'A minca banii

cu

A avea bani cu ghiotura (carul) = a fi putred

a-l conduce dupi bunul plac.

Belea

!,'

A-qi gisi beleaua sau a da de belea sau a-i cldea cuiva beleaua pe
cflp = a avea de indurat o neplacere; a o pi!i; a da peste necaz.

!''

A da bir cu fugilii = a dispirea, a fugi, a o gterge dintr-un loc (pentru

a scipa de o rdspundere sau de o pedeapsi).

''":

A da cu bita in baltl = a face un gest, a spune o vorbi care stinjenegte

prin caracterul ei nedelicat; aface o gafi.

trii foarte bine;

Bir

de bogat; a se culca pe bani.

V"A intoarce banii cu lopata = a fi foarte bogat; a se juca cu banii.

.,.
,,r"A nu face nici doi bani = a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare.

A arunca banii in vint = a cheltui fard socoteald, a fi risipitor.

r
,. A tremura dupi ban = a fi lacom de bani; a fi zgircit.

Bita

' ,"

Barbi
,.,.u

A ride in barbi = a ride pe ascuns, pe infundate gi cu satisfacfie.

Boabi
(a nu pricepe) nici o boabi =
',,, A nu gti

zvirli)

cu barda in

luni = 1. a fi nesocotit, trisnit;

1,' A iegi (a scipa) basma curati

a scapa cu obrnzul curat.

Boali

2. (iron.)

;
:

a ie$i cu

bine dintr-o incurcdturi;

A scoate pe cineva basma curati = a scapa pe cineva nevinovat,

a

scipa pe cineva cle o invinuire.

10

nimic.

sufleteqte foarte tare.

a se arata curajos, indraznef.

Basma

a nu Eti (a nu pricepe) absolut

t. A biga pe cineva in boale = a inspiiminta pe cineva, a-l tulbura

Bardi
;./' A da (a

pune c4riva piedici, ziddrnicind

A duce pe cineva cu belciugul de nas = a dispune de cineva,

fi foarte

lingura = a fi bogat; a cheltui prea mult.

Belciug

fi foarte

bogat; a mdsura banii cu dimirlia.

ciLlca pe cineva pe

BaT
\.1 A pune cuiva befe in roate =
indeplinirea unei acfiuni.

A stringe bani albi pentru zile negre = a fi foarte chibzuit si econom.

ir, A fi doldora (plin) de bani = a dispune

Bitituri

b[tituri = a atinge pe cineva unde-l doare

mai tare, a provoca cuiva o nepldcere; a cilca garpele pe coadd.
A

Boboc

A pagte (apini) bobocii = a fi naiv ca un copil negtiutor; a-gi pierde

vremea in zadar.

Bobot
A vorbi in bobote = a spune pe neaqteptate ceva nepotrivit, a-gi da
pf,rerea fari a gti cum stau lucrurile.
A umbla in bobote = a umbla

firi

rost, la intimplare, fird

finti.
11

Stiu eu unde-i buba = se spune de citre cel care cunoagte punctul

slab, partea delicati, dificila a unei probleme.

A dormi Luqtean = a dormi adinc, neclintit; a dormi butuc.

Bucati
A face cuiva bucata = a-i face cuiva un lucru neplicut, un riu;

A vorbi ca din butoi = a avea un glas infundat, lipsit de sonoritate.

a-i crea cuiva o incurciturd.

Bustean

Butoi
B

Bucitici

utuc

A-i lua cuivi (gi) bucnfica de la gure = a-l lipsi pe cineva pini 9i de
strictul necesar.

A dormi butuc = a dormi adinc, neclintit; a dormi bustean.

A fi din butuc (ca butucul) = a fi necioplit, bidiran; a fi prost.

A-i semina cuiva bucilici rupti = a fi la fel cu cineva, a-i semana mult.

A-i trage cuiva butucul (de sub picioare) = a lua prin surprindere

A-gi da bucnjica de la

guri = a da din putinul siu, a fi generos, darnic.

Buche
A fi cu buche = 1. a fi cu gtiinti de carte; 2. afi catilc, a se potrivi bine.
A nu sti buche (de carte) : a nu gti nimic (la invnfntura).

pe cineva; a-l ingela; a-l trage pe sfoar6.

A lega pe cineva butuc = a lega pe cineva astfel incit si nu se mai

poati migca; alega pe cineva burduf.

Buzi

A rimine cu buzele umflate = a ramine inselat, dezamigit

in agteptirile

Bumbac
A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine;

a se face

ci nu aude bine.

A fi crescut in bumbac = a fi crescut in confort, rlsfilat, a fi ingrijit

in mod exagerat; a fi crescut in puf.

Bunici
De cind era bunica

fati (mare) = de foarte multi vreme, demult.

sale.

A lisa pe cineva cu buzele umflate = a ingela, a pdcili pe cineva.

A bate (a sufla) din buze = a rimine pdgubag; a fluiera a pagubS.
A se sterge (a se linge) pe buze = a fi silit
pofta in cui.

sa

renunte la ceva; a-gi pune

A lisa (a pune) buza (in jos) = a fi gata sd izbucneasci in plins.

A-si musca buzele (de necaz) = a regreta foarte tare, a se cdi.

Burduf
A lega pe cineva burduf = a lega pe cineva foarte strins, incit si nu
se poati miEca; a lega pe cineva butuc.

se face

burduf de mincare

a minca foarte

mult; a se ghiftui.

Buric
A se crede (a se socoti) buricul pimintului = s spune, ironic,
despre cineva care se consideri cel mai important dintre toti.

Burti
A sta cu burta la soare = a sta degeaba;

t4

a pierde vremea.

C\-A

C L/-

Cal
A face (a ajunge) din cal migar = aface si ajungi (a ajunge) dintr-o
situatie mai bund in una mai rea.

A fi (a ajunge) cal de pogti = a fi intrebuinlat la toate, a fi trimis

in toate pir(ile; a aierga mult.
A visa (a spune) cai verzi (pe pereti) = a-$i inchipui (a spune)
lucruri irealizabile, imposibile, de necrezut.

15

A nu fi nici cal, nici migar = a nu avea o situalie precisi, a nu

aparline unei categorii determinate.

A umbla dupi cai verzi (pe perefi) = a cduta si oblii

ceva ce nu

existi, ceva imposibil.

A cunoagte pe cineva ca pe un cal breaz = a cuooagte foarte bine

pe cineva dup[ toate apuciturile lui.
A dezlega calul de la gard = a limuri o situafie incurcati, a lua
o decizie intr-o situatie echivoci.
A siri peste cal = a depigi limita, a exagera; a se intrece cu gaga.

(alic

Parci se bat calicii la gura lui = l. se spune despre cineva

mininci repede gi cu lScomie; 2. se spune despre cineva
vorbegte mult gi repede.

care
care

A-si pierde capul = a se zapl,ci, a-gi pierde judecata clari.

A umbla cu capul in traisti = l. a umbla fara rost, guri-casci;
2. a fi distrat, neatent.

Din cap pini-n

picioare

cu desdvirgire; leit, aidoma.

A-i suci cuiva capul =

= de sus pini jos, in

a-l face pe cineva

dreapti; a-lzdp6ci.

intregime,

piardi judecata

A fi greu de cap = a infelege cu dificultate, cu greutate; a fi prost.

A se bate cu capul de pereti (de tofi pere{ii) = a fi cuprins
de disperare sau de necaz, a regreta muh o greqeall fbcuti.

A- umbla cu capul in nori = a nu avea simtul realitigii;

a fi distrat.
A-i face gui-va capul calendar = a zilpl,ci pe cineva, spunindu-i
foarte multe lucruri; a-i toca cuiva la cap.

(alup
A minca (a inghili) calupul = a se lisa picilit,

inEelat, tras pe

sfoard.
sau

a-i trage cuiva calupul = a Picili,

a ingela pe cineva.

.se

[ine cu capul pe sus = a fi mindru, orgolios; a fi increzut,

infumurat.

A.bate capul cuiva = a stdrui pe lingi cineva; a nu-i da pace,

;r I brrlc lir cap.

(ap
A face ceva din (de) capul siu = a f.ace ceva fdrd a se consulta
cu altcineva.

A nu mai avea unde si-gi puni capul

a ajunge fhri adipost,

A nu-gi (mai) vedea capul (de trebi) = a nu qti ce si mai faci,

a

fi coplegit (de trebi).

se duce de pe

capul cuiva = a-l lisa pe cineva

fi

se pune (a sta) pe capul cuiva = a stiru[

cineva pentru a obline ceva.

=.

a-l ccrta rau pe cineva, a-l ocdri.

(lu un clp rnai sus (cu rnult) rnaielc;tcpt, mai reugit, maibine.
A scoate capul in lume = a aparea in societate, a incepe

ftri

incetare pe lingi
a sta pe gezut.

urca) in capul cuiva = aabuza de bunitatea cuiva,

A cidea pe capul cuiva = a sosi pe neagteptate la cineva (creindu-i

nepliceri, deranj).

A-si bate (a-si friminta) capul = a se gindi intens, a se stridui

pace, a nu-l deranja.

A sta (a se ridica) in capul oaselor = a se ridica stind in paf

se

A spirla pc cincva pc cap

sa frecventeze societatea.

pe drumuri, slrac.

16

l. a fi deqtept, inteligent; 2. a fi lucid,

I"cl I is t.

A pune pe cineva in calup

A se sui (a
obraznic.

A irvea cap pe umeri =

fi

spre a solutiona o problemi.

A-qi face de cap = a face ceva ce poate si-i

sd-i primejduiasci viafa; a face lucruri nechibZuite.

diuneze,

Capit
Nici un capit de a[i = absolut nimic, nici cel mai mic lucru.

t7

(apri

(astravete

A impica qi capra, si varza = a impica gi pe unul, si pe altul;

a impdca

doui interese

opuse.

(ar
A pus carul inaintea boilor =

A vinde castraveli gridinarului = a da explicafii cuiva care se pricepe

mai bine decit tine; a cauta sd picileEti pe unul mai qiret decit tine.

(as

se zice, ironic, despre un om

neindeminatic, care face lucrurile pe dos.

A fi cu 'cag(ul) la guri = a fi

Nici in car, nici in cirufi (telegufn) = se spune despre cineva

nehotirit, care nu gtie

ce doregte.

A prinde (la) carne = a se ingriEa, a deveni mai gras.

A tremura carnea pe cineva = a tremura de frici.
gi oase =

Catarami

A fi prieteni la catarami = a fi prieteni intimi,

(arne

in carne

in persoani, in realitate.

A cregte carnea pe cineva = a simti o satisfacfie, a fi bucuros.

A fi carne din carnea cuiva = a fi rudi de singe, descendent direct
din cineva.

(arte
A vorbi ca de pe carte = l. a vorbi chibzuit, cu judecati;
fafi = a-li ardta gindurile,

planurile in mod

deschis, a spune adevirul.

A(-qi) juca ultima carte = a face o ultimi incercare (riscind)

in vederea atingerii unui scop.

se

pune pe carte = a se apuca seros de invifat.

Cum scrie la carte = a$a cum trebuie, cum se cere, corect.

A lega cartea de gard = a nu se mai line de invilituri.

(asi

\"

A intoarce casa pe dos = a face mare dezordine in casi, riscolind totul.

A ridica casa in slavi (slivi) = a face zgomot, tdrdboi, zarvl mare.

A nu avea nici casi, nici masi = 1. a duce o via{i neregulati, plini

de griji, de frdmintiri;2. a fi sirac, a nu avea absolut nimic.

18

nedesplrfifi;

fi unghie si carne cu cineva.

(atrafuse
A-gi lua (a-si stringe) catrafusele = a
un loc; a o gterge, a-gi lua tilpigifa.

pirisi

repede (qi

p.

furig)

(aciuli
A da cu ciciula in ciini = a fi cu chef, a-;i face de cap.
A pune ciciula pe-o ureche = a se fuduli, a se mindri.
A scipa ciciula pe ape = a scepa un prilej,

2. a se exprima pretenfios.

A-gi da cirfile pe

nepriceput, lipsit de experienti

(dar cu pretenfii).

pierde un lucru

frri

voie.

CSlcii

A fine pe cineva sub cilcii = a fine pe cineva sub influenfa

sa,

a-l stipini.

Ai

se aprinde (a-i sfirii) cilciiele dupi cineva =

indrigostit de cineva; 2. a fi zorit, nerlbditor.

l. a fi foarte

Fuge (merge) de-i sfiriie cilciiele = fuge (merge) foarte repede.

A se afla (a fi) sub cilciiul cuiva = a se afla (a fi) sub dominafia cuiva.

se

invirti

(a

siri) intr-un cilcii = a se migca repede, a fi iute la

treaba.

A-si lua cilciiele de-a umeri = a fugi; a o lua la sdnatoasa.

(alu;
A pune cuiva cilugul in guri = a astupa gura cuiva, a-l impiedica
si vorbeasci.

l9

(itel

(imasi
exagerat

A pleca'(a se duce) cu cifel, cu purcel = a pleca (a se duce)

Plinge de-i sare cimaga pe el = plinge foarte tare, in hohote'

A rimine in cimagi = a Pierde tot, a rlmine sirac'
A nu-l mai incipea cimaga = l. a fi foarte infumurat; 2. a-i merge
cuiva foarte bine.
A-i lua cuiva gi cimaqa de pe el = a-i lua cuiva tot ce are, a-l llsa sirac.

Cind ti-i vedea ceafa (firi oglindi) = niciodati, nicicind; cind

va creqte pir in palmi.
A fi gros in (la) ceafi sau a fi cu ceafa groasi = l. a fi gras,
voluminos; 2. a fl bogat, instirit; 3. a fi influent; 4. a fi bdddran.

igi de 9i ciinaga de pe el = se spune despre un om

de milos gi de darnic.

in cimagl = a fi foarte norocos, a avea noroc' succes.

A nu avea (a nu sti) pe unde si scoti clmasa : a nu gisi ieqire
dintr-o incurcituri; a nu qti cum si scapi'

cu

gi cu intreg avutul.

Ceafi

se naEte

Ceapi
A nu face nici (cit) o ceapi degerat5, =
nici o valoare.

se spune despre cineva

flri

(eari

Capatii

A nu avia cipltii = a nu

avea

un rost in viafi; a trii in lipsuri

materiale.

Cirare
A i se tiia cuiva ciririle

se face galben ca ceara = a deveni foarte palid din cauza unei

emofii foarte puternice sau a unei boli.

(earti
= a se afla intr-o incurcitura, a intimpina

piedici, impotriviri.

A-i scurta cuiva ciririle = l. a impiedica activitatea

cuiva;

2. a pune cuiva viafa in pericol; 3. a omori pe cineva.

A ciuta cuiva cearti cu luminarea = a dori si se certe cu cineva

cu orice pref, a-i ciLuta cuiva motiv sau pretext de cearti.
Cen

A sta ca pe cirbuni (apringi) = a arde de nerlbdare' a fi foarte

neliniqtit; a fi foarte gribit; a sta ca pe jdratic.

'!''

A lua in cirufi pe cineva = a-9i bate joc de cineva; a lua peste

usi

A-i lua cuiia (gi) cenusa din vatri = a-i lua cuiva absolut tot;
a ldsa pe

(irbune

Carufa

toatl familia

cineva sirac lipit pdmintului.

A nu avea nici cenusi in vatrl = a fi foarte sirac,

nu avea nimic.

A-gi pune cenugi pe cap = a se pocii; a-gi recunoagte

gregeala

sau vina.

A trage

cenuga la turta sa = a se ingriji de interesul propriu

(in paguba altora), incercind s6-gi creeze avantaje.

picior pe cineva.

se strica

ciruta in mijlocul drumului = a intimpina piedici,

nepliceri inainte de a-9i atinge scopul.

A rlmine de ciruli = 1. a pierde o ocazie; 2. a rlmine in urma
altora qi a nu mai reugi si-qi realizeze un plan, o intenlie etc'
A se lisa de clru{i = a renunta la un lucru sau la o treabi inceputl.

a avea

20

Cer

A fi in al gaptelea (nouilea) cer = a fi

de bucuros,

foarte fericit, extrem

mindru.

Parci a cilzat cerul pe mine = exprim[ starea de uluire a cuiva

fala de o situalie neagteptati qi neplicuti.

2l

A promite cerul si pimintul = a promite lucruri

a

promite marea cu sarea.

Ca de la cer la p6,mint = se spune pentru a ardta marea deosebire

intre doui lucruri, doui puncte de vedere, doui situafii etc.

A pica (a cidea) cerul pe cineva = l. a se supira rau;2. a rimine

surprins, uimit, uluit; 3. a se simfi ruqinat (tare).
Cheag

A prinde (la) cheag = a ajunge la o situalie materiali buni,

a se

imbogdfi.

A avea cheag = a fi bogat, a avea mulli bani.

(herem
avea pe cineva la cheremul siu
bunul plac; a avea pe cineva la mini.

(inste

nerealizabile;

= a dispune de cineva dupi

A da cinstea pe rugine = a se compromite, a se face de ris.

Cioari

in par = l. a fi gata de plecare; 2. a fi intr-o

in
aer.
fi
situa[ie neplicuti;
A umbla cu cioara vopsitl = a amigi, a ingela, a induce
in eroare.

A pedea (a sta) ca cioara

a

Ciocan
A fi (a se afla) intre ciocan qi nicovali = a fi intr-o situalie dificili,
din care nu existi iesire.

Ciolan
A-i trece cuiva ciolan prin ciolan

fi foarte obosit, sleit de puteri;

a-i trece cuiva os prin os.

A fi (a se afla) la cheremul cuiva = a fi (a se afla) la discrefia,

A scipa ciolanul din mini = a pierde o

la dispozifia sau bunul plac al cuiva.

cu profit.

situalie avantajoasf,,

pe cineva.

A-i putrezi cuiva ciolanele = a fi mort de mult gi ingropat.

A-i rimine ciolanele (pe) undeva = a muri departe de cas[, prin
Iocuri striine.
A da cuiva un ciolan de ros = a da cuiva posibilitatea de a obline
avantaje sau profituri materiale (in schimbul unui serviciu).
A i se muia cuiva ciolanele = a-i slibi puterile, a se molegi;
a i se muia cuiva oasele.

A slibi pe cineva din chingi = a ldsa pe cineva mai liber.

A-l line pe cineva dringile = a fi, a se simfi in putere, a fi in stare.

Chitic
A ticea chitic = a nu sufla o vorbd, a nu

A pune pe tofi intr-o ciorbi = a trata pe toli la fel, flrl

deosebire intre ei.

Chibrit
A-i da cuiva cu chibritul pe la nas = a supira,

intirita pe cineva;

a-i da cuiva cu ardei pe la nas.

(hinga

A stringe pe cineva in chingi = a constringe, a lua din scurt

scoate

nici un cuvint;

ticea ca pegtele.

Chiul
A trage chiulul = l. a se sustrage de la munci, de la o obligafie,
ciutind si piardi vremea;2. a nu-gi line cuvintul dat.
22

Ciorbi

se amesteca
afacerile cuiva.

in ciorba cuiva = a se amesteca in treburile

sau

a face vreo

(iuboti
A fi cu ciubote rosii = a se gisi foarte greu; a fi foarte scump.
Prost ca o ciuboti = foarte prost; prost ca noaptea.
23

(laie

Ciuperci
Ca ciupercile

dupi ploaie

= intr-un

numir foarte mare, peste mlsuri.

Atita pagubi in ciuperci! = nu e nimic, pufin imi pasi.

(iur

Clin

Trecut prin ciur 9i prin dirmon = se spune despre o persoani

experimentati care a trecut prin multe incerciri.
A vedea ca prin ciur = a vedea neclar, a deslugi cu greu; a vedea
ca prin siti.
\

Ciine
se minca ca ciinii = se spune despre doud sau mai multe persoane
care nu se pot suferi, se dugminesc gi se ceartd intruna.

A
a

trii

trli

ca ciinele la stini = a trii bine, a duce o

g[ina la moari; a trii ca ursul la prisac[.

viati indestulati;

ca

A trii ca ciinele cu mi{a (pisica) = a nu se infelege de loc, a trii

in certuri, in dugminie.
A iegi ca ciinele din iarni = a fi foarte slab, fhri putere.
Nu-i numai un ciine scurt de coadi = mai e $i altcineva sau
altceva de felul celui cu care avem de-a face.

Umbli ciinii cu colacii (covrigii) in coadi = e mare

Coadi

A pleca (a fugi) cu coada intre picioare (vine) = a pleca (a fugi)

umilit, firi izbindi.
A pune coada pe spinare = a pleca (pe furiq), llsind totul balti;
a o Eterge.

se uita la cineva cu coada ochiului = a arunca cuiva o privire

pieziqi, pe furig.

A cilca pe cineva pe coadi = a jigni, a supira pe cineva.

Coadi de ciine = om de nimic, fdri nici o valoare, lipsit de caracter,
ticilos.

Coadi de topor = prsodni care

ca ajutor

Ai

A da ca ciinele prin be1 = a fi foarte indrizne!, obraznic, insistent.

se

serves,te

cuiva ca unealtd,

in sf,virgirea unor fapte rele.

Coasti
lipi cuiva coastele de foame = a fi foarte flimind;

fi mort

fi

numai

de foame.

ii

meninci ciinii din traistS, = se spune despre un om prost,

niting sau de staturi joasd.
A trece ca un ciine prin ap6, = a nu se prinde invifitura de cineva,
nu se alege cu nici o experienli de via{d.

Cum nu-i este ciinelui a linge sare = a nu-i arde, a nu dori,

a

A nu avea nici in clin, nici in mineci cu cineva = a nu avea nimic

comun, nici un amestec, nici o legituri cu cineva.

belqug,

indestulare (undeva).

Claie peste grimadi = urul peste altul, in dezordine,la intimplare,

la nimereali.

nu avea chefde a face un lucru (necesar).

Slab de-i pofi numS,ra coastele = foarte slab, uscifiv; a

pielea si oasele.

A face cuiva coastele pintece = a bate pe cineva foarte tare; a bate mir.

(ocos
A se scula'odati cu cocoqii = a se scula la risiritul soarelui,
dis-de-dimineafi.

Cimp
A bate cimpii = a se abate de la subiect; a vorbi intr-aiurea.
A-gi lua (a apuca) cimpii = a pleca orbegte fbri linta (din
miniei, a disperlrii etc.).
24

(ofa
cauza

A pune pe cineva in cofi = a intrece pe cineva prin pricepere,

prin viclenie.

25

A ploua (a turna) cu cofa (ca din cofi) = a ploua foarte tare,

torenfial; a ploua cu gdleata.

Corabie
A i se ineca cuiva coribiile = (iron.)

(ojoc
A-gi intoarce cojocul pe dos (pe cealalti parte) = a-$i schimba
brusc atitudinea, comportarea in riu fali de cineva.
A scutura cuiva cojocul = a bate zdravdn pe cineva; a bate mdr.
A-l minca cojocul pe cineva = a se comporta in aga fel, incit
si merite bitaie; a-l minca pe cineva spinarea.
Colac
A-i minca cuiva colacul = a vedea mort pe cineva; a-i minca cuiva
coliva.

A astepta (a primi) pe cineva cu colaci calzi = a-i face cuiva

o primire

buni;

a agtepta pe cineva cu pldcinte calde.

A umbla dupi colaci calzi =

a umbla dupf,

lucruri bune, plicute

gi venite de-a gata.

Colac peste pupi25 = (un necaz) in plus, pe deasupra.

A pune colac gi luminare (la ceva) = a-gi lua nidejdea (de la ceva),
a nu mai spera si redobindeasci ceva.

Colt
A-gi arit'a collii
a-gi arita unghiile.

= a manifesta o atitudine

agresivi, aprigi;

Colb
A-l bate pe cineva de-i merge colbul = a bate pe cineva foarte
tare, violent; a bate mdr.

(olivi
A-i minca cuiva coliva = a vedea mort pe cineva; a-i minca cuiva
colacul.

26

firi chef.

Corn

A ciuta cuiva in coarne = a indeplini toate gusturile, capriciile

cuiva; a risfr1a pe cineva.
A

se

lua in coarne cu cineva =

a se inci.iera cu cineva; a se lua la har1d.

A-gi arita coarnele = a-gi manifesta riutatea, duqminia fafi de cineva.

A pune coarnele in pimint = a se incipifina, a fi indiritnic.

A fi (a se crede) mai cu coarne decit cineva = a fi (a se crede)
superior cuiva, a fi (a se crede) mai grozav decit cineva.

A lua pe cineva in coarne = a se repezi cu vorba la cineva, a certa

pe cineva.

Cot

A-i arita (a-i intoarce) cuiva cotul = a refiza pe cineva in mod

batjocoritor; a nu lua in seam5,

trata cu indiferenfd.

A da din coate = a lupta din risputeri pentru a iegi dintr-o situafie

grea sau dintr-o incurcitur[.

(ovrig
A ajunge la covrigi = a deveni foarte sirac,

sirici

de tot.

(reangi
A-gi tiia creanga de sub picioare = a-$i pune in primejdie situalia
printr-o acliune necugetati, neginditd.

Cruce

i
I

A da cu crucea peste cineva =

intilni pe cineva din intimplare,

A pune cruce pe (la) ceva = a considera ceva ca incheiat, pierdut

copci =

l.

(despre bunuri) a se pierde, a se distruge;

2. (despre oameni) a intra intr-o mare incurcituri; a o pi{i.
se duce pe

fi trist, supirat,

pe neagteptate.

Copci
A

definitiv.
A-gi purta crucea =

a suporta cu resemnare o

suferinfi, o boali etc.

27

(uc

A purta pe cineva pe degete = aface tot ce vrei din cineva, a dispune

dupi bunul plac; a duce de nas.

A trdi singur (ca un) cuc = a trii absolut singur.

cle el

ii cinta cucul inpungi (casn) = a nu avea nici un ban, a fi foarte sirac.

A-i cinta cuiva cucul in fa{i = (in superstifii) a avea mare noroc,
a-i merge bine.

A siri cuc de bucurie = a siri in

de bucuros.

sus de bucurie, a

fi

nespus

(urea
cureaua pe cineva = a (nu) avea curaj, a (nu)
I Jl"l-t a!ine.
(nu)-qi permite, a (nu)-i

indrizni,

conveni ceva.

A-si stringe cureaua = a ribda, a se limita la un trai modest.

A-si mugca degetele = l. a se cii amar nic; 2. a se infuria.

A pune degetul pe rani = a atinge o problemi delicatd, a indica
punctul sensibil al unei chestiuni.

A nu-i veni cuiva nici la degetul cel mic = a nu se putea compara

cu cineva in privinla cunogtinlelor acumulate, a comportdrii etc.
A qti (a cunoagte) pe cineva (ceva) ca pe cele cinci degete = a $ti
(a cunoagte) pe cineva (ceva) foarte bine.

(utie
A fi scos ca din cutie =

A-i scipa (ceva) printre

fi imbricat foarte ingrijit, dichisit.

Gol ca degetul =

A-i ajunge

cutitul la os = a ajunge la limita

-cuiva
puterii; a fi intr-o situafie disperatd.

ribdirii

A-i pune cuiva cutitul in (la) git = a sili, a forta pe cineva

degete

(pe neagteptate); a pierde ceva,

Cu!it

A scipa (ca) printre degete = a scepa, a se strecura pe neobservate,

pe nesimlite.
ii poli numira pe degete = se spune despre ceva in cantitate
foarte mici sau care se aflA in numdr foarte mic.

sau

sd facd

ceva.

A fi.(certat) la cufit cu cineva = a fi (a ajunge) dugman neimp[cat

cu cineva, a se uri cu cineva.

Cuvint
A-i sta (a-i veni) cuiva cuvintul pe limbi = a-gi aminti vag un
cuvint, un nume etc. gi a nu-l putea exprima.

l.

gol de tot,

firi

firi

= a lisa si-i scape ceva

prea multe

impotriviri.

nimic pe el; gol puqcd; 2. foarte sirac.

A sta cu degehrl in guri = a pierde wemea, a irosi timpul inzadar.

Dinte
A sta (a gedea) cu dinfii la stele = a rabda de foame, a nu

avea

ce minca.

A vorbi printre dinti =

tredind minie, ciudi.

a vorbi nedeslugit, neclar (9i cu nemullumire),

A nu nimeri dinte pe dinte = a-i fi foarte frig; a-i clinfini dinfii

(de frig, de frici etc.).
A se tine cu dinlii de ceva = a nu ceda cu nici un pret, a nu renunta
la ceva in ruptul capului.
A-i scoate cuiva gi din{ii din gur6' = a-i lua cuiva absolut tot
ce are, a sirdci pe cineva cu deslvirqire.

A-gi arita dinlii = a manifesta o atitudine agresivi, aprigi;

Deget
A

se ascunde

a-qi arita colgi.

dupi deget = a ciuta in

foarte evidenti,

28

firi

si reuseasci.

zadar sd-gi ascundi o vina

A avea un dinte impotriva cuiva = a avea un motiv de nemulpmire, de supirare sau de dugmf,nie impotriva cuiva'
29

Doagi
A-i suna cuiva

doagele

1. a

fi sleit de puteri; 2. a fi aproape

de sffrgitul vietii.

Drum

frri rost; a umbla haimana.

a rimine frri adipost, fhri slujbi,

A bate drumurile = a umbla de colo-colo,

A-i lipsi cuiva o doagi = a fi trlsnit, nebun; a avea comportdri

A r[mine pe drumuri firi mijloace de trai; a sirdci, a scdpita.

anormale.

A cilca aliturea cu drumul = a fi necinstit, incorect, a se abate

de la normele de conduitd stabilite.

Dodii
A umbla in dodii = a umbla in nestire, nauc.
A vorbi (a grii) in dodii = a vorbi firi sens si firi rost; a aiuri.
Drac
A trage pe dracul de coadi = a fi foarte sf,rac, a o duce greu,
de azipe miine.

A fi de pe drumuri = a fi fir| familie, fhri locuinli stabili, fhri

rost in viali; a fi firn cipitii.
Dumnezeu
I-a pus Dumnezeu mina in cap = se spune cind peste cineva a dat
un mare noroc.
Parci l-a prins (l-a apucat) pe Dumnezeu de (un) picior = se spune
despre cineva care are o mare gi neaEteptati bucurie sau un mare noroc.

A ciuta pe dracul = a intra singur intr-o incurciturl, a-si provoca

singur nepliceri.

A nu

A da peste dracul = a o pi!i,

incurcituri.

a-gi gisi beleaua; a intra intr-o

avea nici un Dumnezerr = a nu crede in nimic: a nu avea

nici un sens, nici o valoare.
se

ruga de to{i Dumnezeii =

c\-A

A ciuta pe dracul gi a-l gisi pe tati-siu = a ajunge intr-o situalie

gi mai neplicuti decit cea anterioari.

A face pe dracul in patru = a face tot posibilul, a incerca

toate

mijloacele pentru arealiza ceea ce gi-a propus.

La dracu-n praznic sau unde si-a intircat dracul copiii = intr-un

loc (neprecizat) foarte indepirtat, pe care nu-l cunoaqte nimeni.

A fi dracul pe uscat = a fi siret, riu, viclean.

se uita la cineva ca
sau cu frici.

la dracul = a se uita la cineva cu dusminie

A fugi de cineva (ceva) ca dracul de timiie = a ocoli pe cineva

de departe pentru a evita situafii nepldcute, penibile, a se feri cu
cea mai mare grijl de ceva.
$i-a bigat dracul coada = se spune cind o situafie care pirea clari
se complici dintr-odat6.

30

& s

ruga cu insisten}i, a implora.

F t------

Falci
Cu o falci in cer si cu una (alta) in
gata sl se certe cu violenli.

pimint = foarte minios, furios,

A-i muta cuiva filcile = a bate pe cineva foarte tare, lovindu-l

peste obraz.

Fasole
( la lasolea in ziua de
ir rrrrrrr
imprejurare.

ili

Paqti = se spune despre ceva nepotrivit intr-o

Fati
A fi ruginos ca o fati mare = a fi exagerat de ruqinos.
A sedea ca o fati mare = a fi lipsit de indrizneali, de incredere

insine;afitimid.

31

Fati
A-

situatie dific'd.

cle

A fi cu doui fefe = a fi fafarnic, ipocrit, preficut.

Aan

A
A

A
dt

Fir
A ciuta de-a fir a pir = a ciuta minufios,
peste tot.
A se tine (numai) intr-un fir de afn (pnr)
= a fi in mare primejdie
sau aproape de sfirgitul vietii.

(Nici) cit un fir de mac =

si

A
9i

II

t
i
S

I
(

decit

este;;;;;;;.

^^

putea stdpini; a-gi pierde cumpdtul.

A-gi pistra (a-gi fine) firea = a se stdpini;
a_gi pastra cumpdtul.
se

Floare
Floare la ureche = lucru simplu, fir6 insemnitate,
care nu produce
ingrijorare.

A umbla de flori de cuc (mnr) = a umbla fard rost,

in
de pomand

zadar,

Foame

A fi lihnit (himesit) de foame = a fi

de
foame.

32

.r\,('.r o lournc de

foarte flimind, chinuit

fi

foarte

Foc
A trece prin foc gi prin pari = 1. (mai ales cu verbul la participiu)
a l'i om incercat, cu experienll;2.a face tot ce se poate, a infrunta
oricc primejdie, pentru atingerea unui scop.

A sc face (a se supira) foc (gi parn) = a turba de minie, a se infuria

lirarte tare.

A lua focul cu mina altuia = a fugi de rispundere, lisind munca

scerff)a altuia; a pune pe altcineva si intreprindi o acfiune primejdioasi.
A

se

pe

arunca in foc pentru cinela = a-Ei exPune viala pentru cineva.

A sta ca pe foc = a fi neribditor, nelinigtit; a fi foarte gribit;

rt slrt r a lrc

fari vointi, lipsit de energie; ugor influentabil.

pe cineva din fire = a face pe cineva sa se
enerveze
l^::::1"
Ioarte tare, s5-si piardi cumpitul; a scoate
pe cineva din s6rite.
A-gi pierde firea slu.a s-e pierde cu firea
= a se descuraja, a nu

c
c

-mult

Slab de fire =

l(
A

minufios, mai

Fire

A
in

l.

foarte-pufin, in cantitate mici;

2. foarte mic, mic de tot; cit un grau"l. d;;"$t;
A se. agila si de un
.fir de pai = a recurge, in disperare, la orice
sprijin, in speranfa salvirii.
A despica (a tiia) firur (de pir) in patru
= a cerceta foarte amanuntit,

a se ocupa de ceva

lup = a fi flimind, infometat.

,\ si onrori fbamea = a minca pufin, potolindu-gi foamea.
r\ lr rupt de foame sau a-l rupe pe cineva foamea = a
ll.rrrrincl; a fi lihnit de foame.
/\

A schim6a (a face) fep-fe1e = a se fistici, a se

pierde.
A scipa cu fata curati = a scipa cu bine dintr-o

jiratic.

A lua (a prinde) foc cu gura = a face tot posibilul, a fi gata la orice

ilicii (in favoarea cuiva), a apira cu td,rie pe cineva.

:;:ru

A stinge focul cu paie (ude) = a agrava o situafie, o stare conflictuali.

A pune (a b[ga) mina in foc pentru cineva = a garanta pentru

l;rptt'lc, pentru cinstea cuiva.

A li (a sta) intre doui focuri = a fi inconjurat din doui pirfi;

li prir-rs la strimtoare.

rr

Fofirlica
fofirlica:

A umbla cu

incerca si inqele pe cineva; aface gmecherii,

irr;t'liicitrni.

Frici

A lr:igl cuivir frica in oase = a infricoga, a ingrozi, a speria rdu

l)('( ll)('vil.
A sta (a urnbla) cu frica in sin (spate) = a fi intr-o continui stare de
tt'irrlri, a tnir tcr<lrizat de fricd..

A intra cuiva frica in oase = a se speria, a se ingrozi (de ceva).

33

c\-r.

Friu

{-qi pule friu limbii (gurii) = a vorbi cu prudenri, a se refine

vorbi.
A tine pe cineva in friu = a domoli avintul
de la

sau

pornirile cuiva.

Frunzi
Citi frunzi qi iarbi = in numir foarte mare, extrem de numeros.
A tiia frttnz6,la ciini = a pierde vremea, neavind vreo ocupalie
serioasi, a nu face nici o ispravi, a trindivi; a paEte vinturile.
A trii ca frunza pe api = a duce o existenfi nesiguri, a trii la voia
intimpl[rii.
A umbla frunza frisinelului = a umbla fhri nici un rost.

hoiniri.

Fulg
Ca fulgul pe api = la voia intimplirii, dupi placul cuiva.
A. bate pe cineva de-i merg fulgii = a bate tare pe cineva;
a bate pe cineva si-i ias[ untul.
Fund
A da de fundul sacului = a sirf,ci, a aiunse sarac.

Funie
A i se aprop_ia (a i se stringe) cuiva funia de (la) por = l. a fi aproape
de moarte; 2. a se apropia data indeplinirii unei activitati.
Drept ca funia in traisti (sac) = l. strimb, risucit; 2. nedrept, necinstit.

G t--.---J

Gard

pirisi, a renunta la ceva.

A siri peste garduri = a avea o comportare imorali, a umbla dup[
A lega ceva la (de) gard = a abandona,

aventuri amoroase.

A lega pe cineva de gard =

prosti,

picili

pe cineva.

Gauri
Nu o si se faci gauri in cer = nu va fi mare pagubi, nu

se va

intimpla

nimic riu.

Gaz

A turna gaz peste foc = a afifa pe cineva care este deja infuriat;
a

inrdutdti gi mai mult situafia.

Giini

A sta (a umbla) ca o glini plouati = a $edea descurajat; a fi ftri

vlag5, zitpitcit; a fi abitut, trist.
A se culca odati cu giinile = a se culca foarte devreme.
A triri ca giina la moari = a trii bine, a avea un trai imbelgugat;
rt lnri ta ciilrclc la stinir; a trli ca ursul la prisaca.

Gileati
A ploua (a turna) cu gileata = a ploua foarte tare, torential; a ploua
cu cofa.

Furci
A avea de furci cu cineva = a avea conflicte, neintelegeri, dificultili
cu cineva.

A inghili gilirgca = a suporta o batjocurl, o neplicere, fhri a se impotrivi.

A se certa furci cu cineva = a se certa foarte tare.

A da cuiva de furci = a-i crea cuiva probleme, dificulteli, a face
pe cineva si-gi batd capul cu chestiuni greu de rezolvat.

A avea girgiuni in cap = a avea idei ciudate, anormale; a fi extrem

de increzut.

Parc-ar fi puse cu furca = se spune despre obiecte, lucruri aflate

in dezordine, in neorinduiali.

A scoate cuiva girgiunii din cap = a vindeca pe cineva de capricii,

de idei ciudate, anormale pe care le are.

34

G6lusci

Girgiun

35

Genunchi
A sta cu genunchii la guri =

a sta

ghemuit, strins (de frici, de emotii etc.).

Ai

se tiia cuiva-genunchii = a avea senza{ia

{ine pe picioare (de emofie, de durere etc.).

A cidea in

genunchi inaintea cuiva

ci nu se mai poate

= a ruga staruitor

cu umilinti pe cineva (ingenunchind in fata acestriia).

sau

Gheard
A cidea (a incipea) in ghearele cuiva = a ajunge in stipinirea
cuiva, a cidea in mina cuiva.

A-fi (a se zbate) in
a

ghearele mortii = a fi aproape de moarte,

fi grav bolnav.
gheara pe cineva = a apuca, a inhila pe cineva; a pune

fi in agonie;

A-pll"

apfi'sa pe cineva gindurile =- u fi urmdrit permanent de ceva, a

sc gindi profund la ceva care il obsedeaza.

A-l

A-i pune cuiva gind

riu

= a avea intenlii rele fali de cineva'

Girli

A se duce pe girli = a se pierde, a se risipi.

A curge girll = a veni din belEug, din plin, abundent.

Gisci

Asta-i alt6' giscl (in alti traistl) = asta e cu totul altceva; asta-i altd
vorbi: asta e alti brinzi.

stdpinire pe cineva.

A scoate (a scipa) pe cineva din ghearele cuiva = a salva, a scdpa

pe cineva de sub st[pinirea cuiva.
A-si arita ghearele: a-gi dezvdlui intentiile rele.
A-i pune cuiva gheara-n git = a se incdiera, a se bate cu cineva.
A-i scurta cuiva ghearele = a pune pe cineva in imposibilitatea
de a (mai) face riu.

Git

A face git = a avea pretenlii (neintemeiate); a opune rezisten!5.

A-i viri cuiva ceva pe git = a sili pe cineva sf, accepte ceva
impotriva voinlei sale.
A se situra pini-n git de cineva (ceva) = a nu mai putea suporta
pc cincva (cevir), a fi dezgustat.

Goqoasi
A turna

(-a

in$ira) la gogogi = a spune neadeviruri,

Griunte

Ghimpe

de tot; cit un

min[i.

fir de mac'

A-i sta cuiva ca un ghimpe in ochi = a-l incomoda pe cineva,

Cit un griunte de mugtar = mic

A sta ca pe ghimpi = a fi neliniqtit, a nu avea rabdare; a fi foarte

gribit; a sta ca pe spini.
A avea (a simti) un ghimpe la inimi = a avea un necaz, o supirare,

A sipa cuiva groapa = a unelti impotriva cuiva, aface intrigi.

Da in gropi (de prost ce-i) = se spune despre un om foarte prost'

a-i fi antipatic cuiva.

o durere ascunsl.

Gind

Guri

A sta dus pe ginduri = l. a fi

preocupat, absorbit de ginduri;

2. a govai, a ezita, a se friminta cu gindul; a sta la indoiald.

pe cineva gindurile = a se lisa pradl gindurilor, a fi rlpit

{-l
{ur.a
de ginduri.

36

Groapi

A fi cu gura mare = a fi certire!, a c[uta prilej de cearti.

A fi riu de guri = a birfi, a fi intrigant.
A intra in gura lumii = a ajunge s[ fie birfit, vorbit de rlu.
A-l lua pe cineva gura pe dinainte = a sPune ceva ce n-ar fi vrut
si spuni qi de care pe urmi ii pare riu.
37

A nu

nici

ce pune in guri
de orice mijloace de existenfi.
avea

= a nu avea ce minca; a fi lipsit

cuiva, a imita pe cineva.

rici

gura degeaba = a vorbi

flri

nici un folos,

firi

fi ascultat.

duce ca pe gura lupului = a disparea cu repeziciune,

*tdrisenici
o urmd, ca qi cum nici n-ar fi existat.

a pieri

zvircoli ca in guri de satpe = a se zbate cu disperare, cumplit.

A striga (a fipa) cit il flne gura = a striga (a !ipa) foarte tare,
din risputeri.
A

se

A-i umbla (a-i merge) cuiva gura ca o moari stricati

(hodorogiti) = a vorbi iepede gi flrf intrerupere; a pdlavrigi.
Nici o guri de api = absolut nimic, nici cea mai mici cantitate.
A tnchide (a astupa) cuiva gura = a-l face pe cineva sd nu mai
vorbeasci, a-l pune in situaffde a nu mai putia spune nimic.
A fi guri sparti = a nu putea pdstra un secret, a dezvilui orice
_

secret.

A-i lisa cuiva gya.lpn (dupn ceva) = a dori (ceva) nespus

de mult; a avea poftd (de ceva).

ao

se muia cuiva gur:l = a nu mai avea curajul

lisa mai domol.

si

vorbeasci,

A avea gura cusuti = a ticea; a gti sd pistreze o tain6, un secret.

A bate din guri degeaba = a vorbi inzadar, a trdncini.

A^.fi. slobod
a fi obraznic.

la guri = a spune tot ce gindegte, fhr6

sfiali;

A avea o guri cit o guri = a vorbi mult gi zgomotos; a fi guraliv.

A fi bun de guri = a fi vorbiref, guraliv, a vorbi mult Ei cu ugurinfi;
a se pricepe si convingd.
numai gura de el = l. se spune despre cineva care promite multe
gi nu se fine de cuvint; 2. se spune despre cineva care se lauda
cu multe, fdra a face insi nimic.
F,

A nu i se auzi cuiva (nici) gura = a fi tdcut,linigtit, potolit.

38

a nu avea

curajul' indrlzneala si

spuna ceva.

A.se lua dupi gura cuiva = a actiona (nepotrivit) dupi sfatul

A-si

A nu hvea guri (si spuni ceva) =

A rimine cu gura clscati = a fi mirat, uimit (de ceva neaEteptat);

a nu-i veni si-qi creadi ochilor.
A nu-i mai sta cuiva gura = a vorbi intruna, a nu mai tl'cea'
A scipa ca din gura lupului = a se salva dintr-o situa{ie dificiln
(ca prin minune) in ultimul moment.
(a striga) ca din guri de garpe = a tipa (a striga) foarte
A

fipa

tare, stras,n ic, gt ozav.

A siri cu gura la cineva = 1. a interveni brusc cu vorba; 2, a certa

pe cineva, a se rlsti Ia cineva.

A ride cu gura pini la urechi = a ride foarte tare, zgomotos,

cu mare pofte.

c;\-a, H LfHac
A-i veni cuiva (la ceva) de hac = a gesi modalitatea de a invinge,
de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supdrd, provoacd
n emul[umiri, deranj eazi.

Hachi!e
A-l apuca pe'cineva hachilele =

a avea toane,

capricii, istericale.

Hapci
A lua cu hapca =

Hit
A tirre pe &neva in

lua cu forla qi pe nedrept.

hlturi

pe cineva.
$ne in friu, a struni, a domina

Pierde conducerea sau iniliativa

(intr-o intrepridere, afacere etc.).
A lua hilurile in minl = a prelua in mod autoritar conducerea
(unei intreprinderi, a unei afaceri etc.)

A scipa hilurile din mini =.a

39

Hirzob
A cidea cu hirzobul din cer = a veni pe neagteptate; a se realiza
de la sine.

se crede

coborit cu hirzobul din cer = a fi mindru, ingimfat,

increzut; a se crede superior celor din jur.

A-i veni cuiva inima la loc =

zr-si

o spaimi; a-gi recapita increderea,

reveni dupi
r o emofie, dupi

iurajul.

'-

A (mai) prinde la inimi = a cdpita putere, curaj.

A-i fi cuiva inima neagrl = a fi foarte trist, mihnit, ingrijorat.
A-gi cilca pe iniml = a face ceva impotriva voin(ei sau dorinfei proprii.
A-gi line inima cu dinfii = a se stipini, a ribda.
A i se face cuiva inima cit un purice = se spune cind cineva este
foarte speriat sau cind se simte in mare primeldie.

larbi

A ciuta ceva ca (pe) iarba de leac = a ciuta ceva cu insistenti.

cu infrigurate, ca pe un lucru rar, prefios.

lbri;in

A-i cidea cuiva tronc la inimi = a-i deveni cuiva drag dintr.o dati;
a

indrigi

(pe neagteptate).

A-i siri cuiva inima din loc = a se speria foarte tare; a se emotiona mult.
A-si ricori inima = a spune tot ce are pe suflet; a-gi descirca sufletul.

A-.i trage cuiva un ibrigin pe la,as = a-i aminti cuiva pe departe

gi in mod sarcastic, batjocoritor de ceva.

A rimine cu inima

A merge treaba ibrigin = a merge bine, fbri nici o piedici;

A-qi lua inima in din{i = a-$i face curaj, a se imbirbdta; a cuteza,

a se incumeta.

merge strunl.

lepure
Nu gtii de unde. sare iepurele = nu gtii de unde poate sd apari
-

neprevizut (pentru rezolvarea unei probleme).

A umbla.d"pe doi iepuri-odati = a urmdri in acelasi timp doui
scopuri, doui avantaja diferite; a se apuca de mai multe iucruri
deodatd (qi a nu isprdvi nici unul).
ceva

In

se spune despre cineva

cu talia sublire,

imi

A arde (a frige) pe cineva la iniml = a provoca cuiva o durere,

o mare suparare.

A avea ceva pe inimi = a fi chinuit de un gind nemirturisit.

A-i strica cuiva inima = a-i strica cuiva buna dispozitie, a intrista,
a mihni pe cineva.

40

se

= a rd.mine mihnit, indurerat.

muia cuiva inima = a deveni induritor, milos, cumsecad.e;

a se indupleca.

A roade pe cineva la inimn = a-l chinui, al nelinisti, a-l supira ceva.

A-i da inima brinci = a se simti atras spre cineva sau spre

a

simti un imbold spre cineva sau ceva.

ceva,

A-i creste cuiva inima in piept = a se bucura foarte tare, a simti

o mare bucurie.

lnel

P1T..1-i tras prin inel

mlddios, grafios.

Ai

fripti

A-i ride cuiva inima = a fi bucuros, satisftcut, murtumit,

foarte bine.

A (nu)

avea pe cineva la
simpatiza pe cineva.

simli

inimi = a (nu) tine la cineva, a (nu)

A-i merge (drept) la inimi

sau a-l unge

o satisfactie, a-i plicea foarte mult.

Ai

a se

la inimi = a-i produce

rupe cuiva inima = a simti multi mili, durere, deznddejde.

A se. gterge de la inima cuiva = a pierde bunivoinfa, prietenia,
afecfiunea cuiva.
se

4l

Ita
A (se) d"r.or.u ifele = a (se) limuri o situafie (neclari).
A (i se) incurca cuiva ifele = a (i se) strica planul cuiva; a (i

A ride cu lacrimi =

l.

2. a ride foarte tare.

se)

complica situa!ia cuiva.

a ride silit, prefhcindu-se cd se bucuri;

Lapte
A umbla dupi lapte de cuc = a ciuta (cu tot dinadinsul) si obtini
lucruri irealizabile

A-i gisi cuiva leacul = a gdsi mijlocul de a stipini pe cineva,

de a-l constringe

Jalba
umbla cu jalba

ceva] a

gisi ac de cojocul ...iu". '

Lemn

in

profap

= a cere cu insistenfi un drept

sau o favoare.

Jiratic

A sta (a gedea) ca pe jiratic = a fi foarte neribditor gi neliniqtit;

a fi foarte grlbit; a sta ca pe cirbuni (aprinqi).
Joi
De joi pini mai apoi = l. la nesfirgit, mereu,
niciodati; 2. (iron.) pulin (timp).

fhri termen

fix;

Din joi in Paqti = din cind in cind, foarte rar.

A dormi de pofi si tai lemne pe el = a dormi foarte adinc;

dormi bustean.

A inghefa lemn = a infepeni de frig; a inghefa bocni.

A rimine (ca de) lemn = a inlemni, a incremeni (din cauza unei
surprize, unei emotii etc.).

A cira lemne la pidure = a face un lucru inutil, de prisos.

A fi de lemn = a fi nepisitor, insensibil.

Liman
A iegi la liman = a scipa dintr-o primejdie grea;
mai bund.

ajunge la o situafie

A ajunge la liman = a-$i atinge scopul propus.

Iimbd

Jumitate

A vorbi cu jumitate de guri = a vorbi nehotirit, fird convingere,

A fugi (a alerga) cu limba scoasi = a ceuta cu orice pre! si oblind

ceva sau sa gdseasci pe cineva de care are mare nevoie.

cu glas sc[zut.

c\-t

si faci

L t----

Lacit
A-gi pune laclt la gure = a-qi impune ticere.

A i se incurca cuiva limba (in guri) = a vorbi greu gi neclar, a i se

impletici limba.
A lisa cu limbi de moarte = a-gi exprima ultima dorinfi (pe patul
de moarte).
A-gi inghifilimba = l. a minca cu mare poftd;2.a se abtine, in ultimul
moment, de a spune ceva nepotrivit; 3. a fi foarte tdcut.
aye,a limbi lungi sau a.filung^de limbi = a vorbi prea mult qi,
mal ales, a spune ce nu trebuie; a fi limbut.

Lacrimi
A plinge cu lacrimi cit pumnul = a plinge disperat, cu lacrimi
de mirimi considerabile.
42

A asuda sub limbi = a se preface ci. munceste din greu,

fdcut in realitate nimic.

firi

si fi

43

A-si tine limba dupi dinli =

a ticea; a fi discret.

a se

feri de a spune ceea ce nu trebuie,

A fi cu doui limbi = a fi mincinos, fhtarnic, prefIcut.

A scoate (a-i iegi) limba de-un cot = a fi foarte ostenit, dupi un efort
fizic; a gifii.

A avea limbb de aur = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent.

A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos, prietenos,

A sta (a s,edea) lipci (undeva) = a sta undeva neclintit, a nu

rrrisca (dintr-un loc), stingherind pe ceilalli.

se

Lina
A cere

lini

de la broasci = a cere imposibilul; a cere luna de pe cer.

Ioc

amabil.

Anu-gi mai afla (g[si) locul = a nu mai avea astimpir

a fi nerabddtor, nelinigtit.

Ai

se lua cuiva limba sau a nu avea limbi (de grnit) = a nu avea

curajul si vorbeasci.

A pune pe cineva la locul lui = a-i arita cuiva ce se cuvine qi ce nu,

dindu-i o leclie de buna-cuviin{a.

A avea limbi ascu{iti = a vorbi riuticios sau ironic.

A-i sta (a-i umbla) pe limbi = a nu-$i putea aminti imediat cuvintul
care denumeste un lucru cunoscut.
A lega pe cineva cu limbi' de moarte = a obliga pe cineva
(prin jurimint) si-!i indeplineasci o ultimi dorinfi, exprimati
inainte de moarte.

A nu mai avea loc de cineva =

A-9i toarce pe

limbi

= a se gindi inainte de a vorbi.

A i se dezlega cuiva limba sau a prinde la

incepe si vorbeasci, si se destiinuiasci.

A fi slobod la limbi

sau a

limbi

cipita curaj,

fi cu limba slobodi = a spune multe

cu sinceritate gi firi prudenfi, a spune gi ceea ce nu trebuie.

A-si scurta limba = l. a vorbi mai pu{in. 2. abirfl mai pufin.

A intepa cu limba = a fi ironic, a batjocori.
A trage pe cineva de
tainele cuiva.

limbi

= a descoase pe cineva, a incerca si afle

A-si musca limba = a regreta ci a vorbit ceea ce nu trebuia.

A scurta limba cuiva = l. a opri, a impiedica pe cineva si vorbeasci;
2. a pune pe cineva in imposibilitatea de a birfi.

se

sau

odihni;

se spune despre cineva care

impotriveste cuiva, persecutindu-I, ciutind si-l inlature.

Iucru
A nu se prinde lucrul de cineva = se spune cind cineva nu

are

imbold la lucru.

A face un lucru cu ochii inchisi = l. a face un lucru fird o cercetare

prealabili, in mod superficial; 2. a face foarte u$or un lucru, fbri
dificultate.

Lume

A dormi (ca) dus de pe lume = a dormi foarte adinc; a dormi

bugtean.

A se duce pe lumea cealalti = a se stinge din viafi.

A umbla prin lume sau a colinda (a cutreiera) lumea = a cdlitori
mult gi in locuri diferite.
A ajunge de risul lumii = a ajunge de batjocuri;

a se

compromite.

A-gi lua (a apuca) lumea in cap - a pleca undeva (departe),

rrlrrrrtlonind totul (din c uza unor nepliceii).

se line lipci dupi cineva = a insoti pe cineva peste tot,

plictisindu-l cu prezenfa sa; a se {ine scai de cineva.

A purta lulnea pe degete = a in$ela oamenii, a-si bate joc de ei;

a ll srrrcchcr.
A se duce (a fugi, a pleca) in lumea largi = a pleca departe,
fird sd se gtie uncle.

A sta lipci pe capul cuiva = a stirui mult pe lingd cineva, plictisindu-I.

Parc[ toati lumea

44

Iipca

lui = se spune despre cineva

care este foarte fericit.

45

A nu vede. lumea inaintea ochilor = l.

2. a flerbe de minie, a fi foarte minios.

fi foarte supdrat, mihnit;

Cind [i-9 lumea mai dragi = cind fi-e mai bine, cind nicr nu te
gindegti la ceva nepldcut; cind p-i viaia mai dragi.'

A trfli ca lupul in pidure = a trdi in voie, fira griji, in largul siu;

a trii ca pegtele in apd.
A fi flimind ca un lup = a fi foarte flimind; a fi mort de foame.
A minca ca un lup = a minca mult si cu ldcomie; a nu se mai
satura de mincat.

Iumind
A-i fi cuiva drag

lumina ochilor = a-i fi cuiva nespus de drag.

Apdni (ceva) ca lumina ochilor = apazi (ceva) cu cea mai mare atentie.
A i se face cuiva lumini in cap = a pricepe, a intelege, a-gi clarifica
ceva.
ca

c\-A

M t---

Iuminare
A ciula pe cineva

cu

pe cineva; a face pe cineva sd-qi iasi din fire.

(ceva) cu luminarea = a ciuta pe cineva (ceva)

multi stiruinfi, a-qi da toati silinfa pentru a gdsi pe cineva sau ceva.
A sta drept ca luminarea = a sta in pozitie perfect verticald.

i;

Iuni

A promite cite-n
de toate.

luni si-n

stele =

promite tot ce se poate inchipui,

Ma h mur

scoate mahmurul

A dori cite in luni gi in stele = a dori tot ce se poate inchipui,

dori multe gi de toate.

Cite-n luni si-n stele = de toate, tot felul de lucruri.
a

Mal

A fi cit un mal = (despre fiin{e) a fi mare, mdtihilos.

Mami
A nu-i toarce cuiva mami-sa pe limbi = se spune despre cineva
care vorbeste cu usurinfi sau care riposteazi deichis.
Mare
A incerca marea cu degetul = a incerca si rezolvi sau si intreprinzi
ceva riscant, cu pufine qanse de reuqiti.
A promite cuiva marea si sarea = a promite mult, totul, imposibilur;
a promite cerul gi pimintul.
Peste

gi punte = a incerca

prin toate mijloacele si oblind

gi

in preajmd.

noui

liri

= la o distanli foarte mare, foarte departe.

Masi
A nu avea ce pune pe masi = a nu
avea cele necesare pentru trai.

[up
A inchide lupul in stini = a-$i aduce singur dusmani in casi

46

noui miri

ntre

1::{1.:J"ntre
ceea
ce doreste.

sau

enerva

A ajqnge (a iegi) la mal = a duce ceva la bun sfirsit, a scoate un lucru

pini la capdt.

A promite (9i) luna de pe cer =

a face promisiuni ce nu pot fi onorate.

A cere luna de pe cer = a cere imposibilul; a cere lini de la broasci.
luni =,a fi rupt de realitate, a nu gti ce se petrece
Itn;urul
I :.lllsau;dea pe
ti cu capul in nori.
A apuca luna cu dinfii sau a prinde luna cu mina= a reariza ceva
aproape imposibil, a obline un lucru foarte greu de cipitat.

din cineva = a ciclli, a sicii, a

avea existenta asiguratd, a nu

Margine
A bate (a fine) marginile =

a se

feri de tot ce este mai greu; a bate

lihrile.

47

A
2.

A fi pe (la) marginea prlpastiei = a se afla intr-un moment critic,

d. a cidea inir-o ne^no6cire;

gutu

Ci
git

Ma!

fi ameninlat de o mare primejdie.

A fi cu m'a1e pestrife (tlrcate) =

AA1

Ai
A,

l' a fi rau la suflet; 2' a ft zgitclt

peste

misuri.

Ai

intoarce cuiva malele pe dos =

se

fi

a suferi

As
Ap

Mamaligi
de iramiligi = a se afla sau a ajunge intr-o
pune
o
A

de

dificili, neplicuti;

Ap

Ac

Af
irj
Aa

situafie

a da greg.

ceet

Misea
avea nici cit si pui pe o misea = a avea foarte putln'

Air

irp
46

A fi cu doulzeci gi patru de misele = a fi

dori

voinic' iste!'

descurcf,re!.

N-ajunge nici pe o misea = e foarte pufin, insuficient'

A lepida (a arunca) pe cineva (c"va) ca pe o misea stricati =
debarasa de cineva (ceva) fbri pirere de r[u.

48

ave^ judecata

sllbiti

judecati'

a se

a se

cuminli;

prinde lrt tttirrlc.

A-i suci cuivil minfile = a-l face pe cineva si-9i piardi judecata,
contnrlttl; rr zipici pe cineva.
A i se intuneca cuiva minlile = a-gi pierde cumpitul, judecata;
a

A-i cripa cuiva miseaua (in guri) = a fi foarte ner[bditor;

mult ceva.
Asr

de

A-i veni cuiva rtrintea la cap (loc) = a deveni mai infelept;

a

apr

insufi cient (de mincare).

A-i curge cttiva nrrmai miere = a-i merge cuiva foarte bine

de neinfclcs.

A se situra de cineva (ceva) ca de mere pidurefe = a nu mai putea

suferi pe cineva (ceva); a fi plictisit, dezgustat de cineva (ceva)'

Citr

fi foarte bogat; a fi doldora de bani.

A-i sta cuiva nrintea in loc = a rlmine uluit in fala unui lucru

pe cineva turt5.

A nu

nici un cuvint, a nu sufla o vorbi.

(dincaJzir biitr irrcIii), a fi lipsit

Mir

ad<

ir rrrr scoate

A ajungc (a li) in mintea copiilor = a

A bate pe cineva mir = a bate pe cineva foarte tare; a tace

Ac

mcltrrl

Minte

Miduvi

p[[i;

A ticea ca

t'1.

(in viati).

de foame.

ao

ittt

A inota in nricrc

A-i inghefa cuiva mlduva-n oase = a-i fi cuiva foarte frig'

Pine in miduva oaselor = pinl in adincul fiin,tei; in cel mai inalt gad'

cu

a progresa

Miere

dezgastat, scirbit.

A-i ghiori,i cuiva matele de foame = a fi foarte infometat,

Melc
A merge (ir unrbla) ea melcul = d rrltg, a se migca foarte incet;

innclrtttti.

vfui) minfile in cap = a deveni infelept' a se cumin{i'

La mintea omului (cocoqului)= ugor de infeles' clar' evident'
A-l ajunge pe cineva mintea = a fi priceput, a gti ce trebuie si facl
intr-o anumiti imPrejurare.

A-q;i birga (a-gi

A fi intreg la minte = a fi cu judecata normal6, sinitoasi'

A (nu) fi in toate min{ile = a (nu) fi in deplinitatea facultililor
rrrirrlalc; a (nu) fi matur.

A-gi pierde minfile sau a-9i ieqi din minfi = a innebuni sau
a fi ncbun; a-;i pierde judecata.
A scoate pe cineva din min{i = 1. a face pe cineva si-gi piard[ judecata
sanitoasi, a-lzirydci;2.

minia, a enerva la culme pe cineva'

A-gi aduna minfile = a se concentra, a nu mai fi distrat'

49

Mini
A-si pune miinile in cap = a fi in culmea disperirii; a avea un mare necaz.

A putea (a fi bun) si se ia de mini cu cineva = a se asemana.

a se potrivi cu cineva din puctul de vedere al defecteltr. ,.., ui
actiunilor sale.

A sta cu miinile in golduri (sin) = a nu intreprinde

foarte scurt.

4 i,rq lua (a i se tiia)

cuiva miinile gi picioarele = a avea o senzatie

-de slibiciun e fizicd; a nu se putea stdpinilde emolie, a. aur.r!
.t;.j.

A avea mini lungi = a avea obiceiul si fure;

A, avea -Fn ugoari sau a fi
a lucra cu finete si cu abilitate.

A avea (a da cliva) mini liberi = a avea (a da cuiva) posibilitatea

sri acfioneze dupi bunul siu plac; a avea (a da cuiva) libertate
totala de acfiune.

nimic;

fi inactiv, a nu lucra; a'pierde vremea.

A uita de la mini pini la gur6 = a uita foarte repede, in timp
a

A uvea pe cineva sub mini = a avea pe cineva sub control,

irr srrbordine.

fi hot, pungas.
usor de mini = a fi indeminatic,
a

A fi mini largl = a fi darnic, generos.

A fi mini sparti = a fi nechibzuit, risipitor, nesocotit.
pe miini = a nu-$i lua rlspunderea unei probleme
*.::,spila
drflcile
sau a unei fapte rele.

Mincare

A strica mincarea degeaba = a trii fdrd a fi de vreun folos, a nu fi

btrn de nimic.
Asta-i alti mincare (de pes,tQ = asta e cu totul altceva; asta-i alta gisci.

Mincirime
A avea mincirime la limbi = a simti mereu nevoia de a vorbi;
foarte vorbiref, palavragiu; a nu putea pdstra un secret.

fi

Mineci

A da (ceva) cu mineci largi = a fi darnic, generos; a da

(ceva)

din toati inima, din tot sufletul.

A o biga pe mineci = a se speria de consecinlele unei fapte

savirsite; a o sfecli.

O,ujtlg: (a incipea)-pe mina cuiva = a ajunge sub puterea,

A trage pe.cineva de mineci = l. a insista, a stirui pe lingi cineva

pentru a obline ce doreqte; 2. a atrage atenlia cuivi c6 minte sau

A ajunge pe miini bune = a ajunge in grija, in posesiunea cuiva

exagereazi.

sub autoritatea cuiva; a fi la discretia cuiva, a depinf,e de cineva.

competent.

A (nu)

A..fi mina dreapti a cuiva = a fi omul de incredere al cuiva;

a tr persoana cea mai intimi, cea mai apropiatd a cuiva.

A pune (a incrucisa) miinile pe piept = a muri, a se stinge din viafi.

A pune.(a bnga) mina in foc pentru cineva (ceva) = a garanta
pentru cineva (ceva).

A lega cuiva miinile qi picioarele = a-l

sd ac{ioneze, sd. se manifeste.

impiedica pe cineva

A lua cu o mini si a da cu zece = a fi risipitor, a cheltui mult.

A da mina cu moartea = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte

bolnav.

se

lisa tras de mineci = a (nu)

se

lisa prea mult rugat.

Minz
tine (a umbla) minz dupi cineva = a fi nedespirlit de cineva,
a umbla mereu in apropierea cuiva; a se tine coad[ dupi cineva.
se

Mita

A umbla'cu mita-n sac = a umbla cu inselaciuni, cu viclenii.

A trii (a se intelege) ca mita cu ciinele (goarecele) = a fi in relatii
toarte proastc cu cincva, a nu se inlelege deloc.

A trage mita de coadi = a o cluce greu, a fi sarac, nevoias.

A infelege se uita) ca mita-n calendar = a nu pricepe nimic
din ceva, a fi-(acu totul strdin de o problemd, de un subiect. '

50
51

A prinde pe cineva cu mifa-n sac = a surprinde pe cineva ingelind,

min{ind, comportindu-se incorect.

Muc
A fi (inci) cu mucii la nas =

A fi mifi blindi = a fi preticut, fifarnic, ipocrit,

A se invirti ca mit,a imprejurul oalei cu smintini = a se invirti

A fi pe muchie de cufit =

in preajma cuiva sau a ceva, a umbla de jur-imprejur;

a da

tircoale.

A rupe mifa in doui = a fi voinic, energic, curajos.

A se juca cu cineva ca mita cu soarecele : a-gi bate joc de cineva,
linindu-l intr-o incordare permanenti.
Cind va prinde mita peste = niciodati, nicicind; cind va avea spinul
barbd; cind va creste pir in palmi; cind va avea broasca pir.

fi tinlr, lipsit de experienfi.

Muchie
a se afla

intr-o situa$e primejdioas4 riscanti.

Muri

A aqtepta muri-n guri = a aqtepta si-i pice ceva de-a gata, firi
multd ostenealS,.

A-i pica cuiva muri-n guri = a obline un bun, o favoare, un avantaj

firi

nici o osteneali.

A da cuiva muri-n guri = a-i da ceva de-a gata, fhri si depuni

Moari

vreun efort.

A-i umbla cuiva moara = a-i merge bine, a-i merge toate din plin.
A-i sta cuiva moara = a-i merge cuiva lucrurile prost; a nu mai
avea profituri, avantaje.
A se bate (a se lupta) cu morile de vint = a intreprinde acfiuni
inutile, chiar ridicole; a se lupta cu dusmani ireali.

A ajunge de la moari la risnifi = a ajunge rdu; a decidea, a scipita.

indepirtate.

Musci

se

sim{i cu musca pe ciciuli =

A cidea ca musca-n lapte =

a se qti (a se

d sosi undeva

sim(i) vinovat.

intr-un moment nepotrivit.

De cind scria musca pe perete = demult, din vremuri vechi,

A

se

biga ca musca-n lapte = a interveni intr-o discufie in mod

nedorit.

Moare
A gti (a cunoaqte) moarea cuiva = a cunoaqte firea, obiceiurile cuiva.
A minca (a gusta) moarea (din moarea) cuiva = a avea de suportat
capriciile, toanele, minia cuiva.

Moarte

A se aduna (a se stringe) ca mugtele la miere = a se aduna in mare

numir acolo uncle se pot obline foloase, cigtiguri.

A prinde (a pagte) mugtele = a pierde timpul in zadar.

A muri ca muqtele = a muri in numir foarte mare.

A vedea moartea cu ochii = a trece printr-o mare primejdie.

E bun si-l trimifi dupi moarte = a nu fi bun de nimic.

A zimbi (a iiae) pe sub mustili = a zimbi (a ride) cu rdutate

A fi uitat de moarte = (a fi) foarte bitrin.

neardtati deschis, in sine.

A-i ride (a-i zimbi) cuiva mustafa = a zimbi, a ar|Ia o ugoarl

Mormint
A biga pe cineva de viu in mormint = a-i

bucurie sau multumire.

cavza cuiva

supiriri

mari, a-l chinui foarte tare.

A-gi

sdLpa

52

Mu;tar

= a-$i cauza singur nenorociri

face singur riu.

singur mormintul

(care pot aduce moartea), a-gi

Mustati

A-i siri cuiva mugtarul sau a-i veni cuiva mugtarul la nas = a se
enerva, a se infuria; a-i siri cuiva tandira,
53

N L/-

c\-q
Nari
A-Ei umfla

nirile

Nidejde

A trage nidejde ca ursul la coadl = a spera lucruri irealizabile;

a trage nldejde ca spinul la barbi.
A trage nidejde ca spinul la barb[_= a nid5.jdui ceva ce nu se
poateiealiza; a trage nidejde ca ursul la coadl'

= a-$i lua un aer semef; a se ingimfa.

Cu n6,rile in vint = mindru, plin de sine.

Nisip
Cit nisipui mirii = in numf,r

Nas

A-gi biga (a-gi viri) nasul unde nu-i fierbe oala = a se amesteca
intr-o problemi, intr-o afacere etc. care nu-l priveqte, a interveni
inoportun intr-o discufie.

A avea nas sau a-pi ridica nasul = a indrizni, a cuteza.

A i se muia cuiva nasul = a-gi pierde mindria sau indrizneala,
a rimine ruqinat, umilit.
A umbla (a se {ine) cu nasul pe sus = a fi ingimfat, obraznic,
increzut.

A duce de nas pe cineva = l. a stdpini, a conduce pe cineva;

2. a amdgi, a ingela pe cineva.
A-qi lua nasul la purtare = a se obrdznici,

A da cuiva peste nas = a pedepsi,

lui pe cineva.
A nu fi de nasul cuiva =

deveni prea indrizne!.

a rusina, a

umili,

a pune la

locul

sau

in cantitate foarte mare.

Noapte
iu noaptea in cap = a se trezi dis-de-dimineall, in zori'
Prost ca noaptea = foarte prost; prost ca o ciuboti'

se scula

Nod
A cluta cuiva nod in papuri = a ciuta cu orice pre! gre,geli, cusururi
acolo unde ele nu sint, a invinovili pe cineva pe nedrept; a ciuta
pete in soare.
A inghili noduri = l. a suporta cu greu un necaz, o durere;
2. a minca in sill.

Nor
Parci ar fi clzut din nori = se spune, ironic, despre o persoana care
nu-gi d[ seama de cele ce se petrec in jurul ei.

nu fi potrivit cu cineva, a nu corespunde

Noroc

cuiva.

A fi plin de noroc

A fi cu nasul de ceari = a fi supirdcios; a fi sensibil.

A lisa nasul in pimint = a se ruqina, a se simfi vinovat.

A avea noroc cu carul = a avea succes in tot ce intreprinde, a- reuqi

totul; a fi plin de noroc.

Sub nasul cuiva = sub ochii cuiva, in imediata apropiere.

A-i ride cuiva in nas = a ride cuiva in fate, betindu-gi joc de el.
A-i da nas cuiva = a-i ingidui, a-i permite cuiva si fie prea familiar,
prea indrdznet sau obraznic.

Nat
A-gi gisi nagul = a da peste cineva care gtie a struni, a pune
la punct pe al1ii.

54

ca broasca de

plr

= a fi lipsit de noroc; a avea ghinion'

Noroi
A tiri pe cineva in noroi = L. a batjocori, a dezonora pe cineva;
2. a indemna pe cineva la o fapti josnic6.

A improqca pe cineva cu noroi sau a arunca cu noroi in cineva =

a calomnia, a dellima pe cineva.
N

se

uci

potrivi

ca nuca de perete = a nu se

potrivi deloc.
55

C\-!.

O t------

cu cinstea, cu autoritatea, cu reputalia proprie.

0aie

A avea obtaz subtire = a fi bine crescut, a avea purtiri frumoase.

A fi degtept ca oaia = se zice, ironic, despre un om naiv sau prost.

A o face de oaie = a face o prostie, a spune sau a face ceva nepotrivit.
A da oile tn paza lupului = a lisa pe cineva la discreFa dusmanului.
A merge ca oilg = (despre oameni) a merge in dezordine, cu gr6.mada.

A fi oaie intre lupi = a fi bun, blind intre oameni rii.

A suge (de) la doui oi = a trage concomitent foloase din doun

pi(i.
A

ulcele (urcioare) = a fi mort de multi vreme.

A-i fierbe oala firi foc = a-i merge cuiva bine (treburile).
se face oale si

e plati oalele lparte (de altul) = a pliti

a suferi pentru faptele

paguba

ficuti

A prinde pecineva ca din oali = a prinde pe cineva ugor, fhri nici

o greutate; a lua pe cineva prin surpiindere.

A-i da cuiva oala in foc = a se supira foarte tare, a se infuria;

din fire.

0braz

A-i cripa (a-i plesni) cuiva obrazul de rusine =

tare, a se simfi foarte ruginat.
A fi

a se rugina foarte

firi obraz sau a nu avea obraz = a fi neruginat, necuviincios.

0chelari
avea ochelari de cal

= se zice despre cei care n-au perspectivi

asupra problemelor, vdd lucrurile printr-o prismi ingusfi, sint
Iipsifi de orizont.
0chi

de altul,

altuia.

a-qi iegi

0ca
A da (ceva) cu ocaua lui Cuza = a da (ceva) cu multi dirnicie.
A prinde pe cineva cu oca mici = a prinde pe cineva cu o minciuni,
cu o fapti necinstiti; a surprinde pe cineva asupra faptului.
A umbla cu ocaua mici = a umbla cu inqeliciuni, a inqela.

0ali
A

A-si pune obrazul pentru cineva = a garanta pentru cineva

A-i fi drag cuiva ca ochii din cap sau a tine la cineva ca la ochii din
cap = a iubi pe cineva din tot sufletul.

A pd'zi pe cineva ca ochii din cap = a pdzi pe cineva cu cea mai

mare grij5, atenfie.

face ochii mari (cit cepele)

cu curiozitate, a se mira.

= u privi cu uimire, cu

aten(ie,

A dormi numai cu un ochi = a dormi ugor, neliniqtit; a dormi

iepuregte.

A lua pe cineva la ochi = a avea binuieli asupra cuiva, a suspecta

pe cineva.

A fi gros de obraz sau a-i fi cuiva gros obrazul = a fi fira rusine,

obraznic, lipsit de bun-sim!.
A scapl cu obrazul curat = a scdpa cu bine dintr-o situaJie dificiln;

A minca pe cineva din gchi (cu ochii) = a privi cu mult

a scdpa basma curat6.

pegte; cit te-ai

A
de

avea obraz de scoarti

buni-cuviintf,.

= a fi fbri

ruqine, neobr6.zat, lipsit

A-Ei spila obrazul = a ie$i cu bine dintr-o incurciturd; a scipa

cu fata curatd.

Ia cineva, a

drag

iubi foarte mult pe cineva.

Cit te-ai gterge la ochi = foarte repede; cit ai clipi din ochi; cit ai zice
invirti intr-un picior; cit ai bate din palme.

A se uita cu un ochi la slinini pi cu altul la fiini =

lucruri odati.

rivni la doui

A fi numai ochi gi urechi = a privi (a asculta) ceva foarte atent.

A avea un ochi la ceafi = a vedea totul, a nu-i sclpa nimic.

56
57

A fi cu ochii in patru = a fi cu mare bigare de seami, a proceda cu

mare prudenfi.

A vorbi intre patru ochi = a vorbi in taini, fhri martori; a vorbi

in intimitate.

A-i deschide cuiva ochii = a

face pe cineva si-gi dea seama

de anumite lucruri.

A-i fugi (a i se scurge) ochii dupi cineva (ceva) = a se uita

cu mult drag la cineva (ceva), a-i plicea mult de cineva sau ceva.

tare, mai

face cuiva ochi dulci

(privindu-l galeg).

= a cduta si

cigtige dragostea cuiva

(ceva), a privi

din fugi, fiu| a fi observat.

avea ochi
putea suferi.

A i se face cuiva negru inaintea ochilor = a-i veni amefeali, a i

face riu, a nu mai vedea bine (de supirare, de minie etc.).

A privi cu ochii mari = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede.

A face ochii mici = a fi gata si adoarmi, a i se inchide ochii de somn.
A avea ochi de pisici = l.

a avea

privire ageri; 2. afiviclean.

inceta din via[6, a muri.

0rz

0s
se

A pune ochii pe cineva (ceva) = a-i plicea cineva (ceva) foarte

Cit vezi cu ochii = cit cuprinzi cu privirea, pini la depirtiri mari.

A strica (a pierde) orzul pe gigte = a oferi cuiva lucruri deosebite

pe care nu gtie si le aprecieze.

A cregte vizind cu ochii = a cregte neobignuit de repede; a creste

ca din api.
A scoate cuiva ochii = a-i aduce mereu aminte cuiva de anumite
fapte sau atitudini neplicute, supiritoare.
mult, ciutind s6-l atragd (se-l aibn).

o situafie;

0rt
A da ortul popii =

si vezi pe cineva = a fi minios pe cineva, a nu-l

incotro vede cu ochii: in orice direc{ie, fird tintf,, aiurea.

Ochi de vultur = privire foarte agerf,, pf,trunzitoare.

5B

avea orbul giinilor = a nu intelege, a nu vedea clar

a nu observa un obiect din imediata apropiere.

A trage cu ochiul = a se uita pe furig la cineva

A nu

0rb

ales

de mirare; 2. abdga de seam6, a fi atent.

0mi

Om dintr-o bucatd' = om cu caracter integru, persoani de caracter.

A face din om neom = a nenoroci, a distruge (din punct de vedere
fizic sau moral).
A fi un om gi jumitate = a fi persoani cu insuqiri deosebite.

A-gi scoate ochii unul altuia = a se certa; a-gi imputa, a-gi reproga.

A cisca (a holba) ochii = l. a deschide ochii

0iste
A (o) nimeri (a da) cu oistea-n gard = a spune sau a face un lucru
ncpotrivit, o gaf6, o prostie mare.

i,

A-i trece cuiva os prin os = a fi extrem

a-i trece cuiva ciolan prin ciolan.

de obosit, a fi

rupt de oboseali;

A cipita un os de ros = l. a obfne un avantaj, un profit (de obicei

neinsemnat);2. a cdpita o slujbi (de obicei nemeritati).
A fi copt la os = a fi bitrin; a avea destuli experien{i.
A i se muia cuiva oasele = a-i slibi puterile, a se moleqi; a i
cuiva ciolanele.

A-i muia cuiva oasele = a bate

in bdtaie.

zdravdn pe cineva;

se

muia

snopi

Parci are oase in pintece = se spune, ironic, despre cineva

se

care

apleaci foarte greu.

A-i putrezi (a-i rimine) oasele pe undeva = a muri departe de casi,

prin locuri strline.

59

0u
A face pe cineva cu ou si olet = a certa, a ociri, a dojeni aspru

(lit ai bate din palme = foarte

pe cineva.

$tcrge la ochi.

A umbla parci ar avea oui in poali sau a umbla parci ar cilca

pe oui = a umbla incet, a piqi cu atentie, cu griji exagerata.
A umbla cu cineva ca cu un ou (moale) = a menaia foarte mult
pe cineva, a fi exagerat de atent cu cineva.

A-l minca pe cineva palmele = a simfi dorinla nestivilitf,,

c\,lA fi

P t-----a

A bate palma cu cineva = a lua o hotirire de comun acord; a incheia

un tirg, o infelegere cu cineva; a cidea la invoiali.

A avea pe cineva in

de pagubi = se spune unui ghinionist sau despre cineva

(ceva) care aduce ghinion.
pagubi = a fluiera in semn de regret din

fi neribditor si bati pe cineva.

neagteptate sau ingrozitoare.

Pagubi
a

A se bate cu palma peste guri = a se lovi peste guri ca pedeapsi

pentru sciparea unor vorbe nesocotite sau in fafa unor intimpliri

riu

A fluiera

repede, imediat; intr-o clipi; cit te-ai

irrvirti intr-un picior; clt ai clipi din ochi; citaizice peqte; cit te-ai

cauza unei nereuqite.

A juca pe cineva pe

palmi:

& ?v&

pe cineva la discre(ie, in puterea sa.

palmi = a dispune

de cineva

dupl bunul plac.

Pani
A

se

umfla in pene (ca un curcan) = a se fuduli, a se ingimfa,

a se lduda.

Papari

Pahar
A i se umple cuiva paharul sau a-i fi cuiva paharul plin = a indura
prea multe suferinfe morale, a nu mai putea suporta durerea,
suferin{a etc.

A minca (o) papari = 1. a lua bitaie;

(intr-o intrecere etc.).
A trage cuiva o papari = l.

fi aspru certat; 2. a fr invins

bate pe cineva; 2. a mustra aspru pe cineva.

A bea paharul pini la fund = a indura un necaz, un chin, o durere

pini la capdt.

Papuc

A {ine pe cineva sub papuc = a avea pe cineva in stdpinirea

sa,

a-l domina.

Pai

A-si aprinde paie-n cap = a-gi atrage nemulfumirea, supirarea

A o lua la papuc

a pleca repede, a

fugi de undeva; a-gi lua talpagifa.

altora, cauzindu-qi singur o nepldcere; a se biga in bucluc.

A pune paie peste foc = a contribui la inrdutilirea unui conflict, a unei

situajii; a intirita, a a{i!a pe cei care se cearti; a pune sare pe rani.

Palanci

A face (a da ceva) palanci la pimint = a culca la pf,mint,

Palmi

dobori.

A fine (a purta) pe cineva (ca) pe palme = a avea o griji deosebitd

fa{i de cineva; a risfbta.

60

Par

Parci i-a dat cu parul in cap = se spune cind cineva a primit

pe neaqteptate o veste neplicuti sau cind a fost grav insultat.
Para
A face pe cineva de doui parale = a certa aspru pe cineva; a lua la rost.
A lua pe cineva la trei parale = l. a-i cere cuiva socoteali pentru
ceea ce a ficut; 2. a-gi bate joc de cineva.

A nu avea nici o para chioarL = a nu avea nici un ban, a fi sirac.

6l

A lega paraua cuzece noduri = a fi foarte zgircit.

Pini intr-o pora = fira si lipseascr un ban, tot; pini la ultimul ban.
A nu face nici doui parale sau a nu face nici o para chioari = a nu
avea nici o valoare, a nu fi bun de nimic.

A-i fugi cuiva pimintul de sub picioare = l. a fi pe punctul

tlc a pierde o situalie bund; a-gi pierde cumpf,tul (din cauza unei
prirnejdii); 2. a-gi pierde echilibrul din cauza unor stiri fizice proaste
sau a unui pas gregit.

A fi plin de parale ca ciinele de purici = a fi foarte bogat, a avea

multi bani.

a se

Pas
A bate pasul pe loc = a nu progresa intr-o actiune, a nu inainta
intr o problemi.

A merge (a umbla) cu pagi de melc =

a merge, a se misca incet;

a progresa incet.

Pastramd
A.{ine pe cineva lapastrami =

sub paz6, inchis; 2. a lisa pe cineva

l.

a,t!ne pe cineva la loc sigur,

si rabde ie foame.

Pa;ti
La Pagtile cailor (calului) = niciodata; la sfintul aqteapti.
Din Paqti in Criciun = foarte rar, la intervale mari de timp.

A-i veni cuiva si intre in p[mint de rusine = a-i fi foarte rusine,

simfi foarte stinjenit.

A nu-l gti nici pnminhrl =

nu gti,

nu afla absolut nimic despre cineva.

Parci' l-a inghilit pimintul sau parci a intrat in pimint = se spune

despre cineva sau ceva care a dispirut ftri urmd, nemaiputind fi gasit.

A face una cu pimintul = a cdlca in picioare, a distruge; a face praf

gi pulbere (pe cineva sau ceva).

A nu-l incipea pimintul (de bucurie) =

2. a simfi o puternici emofie (de bucurie).

l. a fi mindru,

increzut;

Doarme si pimintul sub el = e lini$te, tdcere desdvirgiti.

A fi sirac lipit pilmintului = a fi foarte sirac; a-i sufla cuiva vinhrl in traist6.

A fugi (a alerga) mincind pimintul = a fugi foarte repede, in mare

goand; a fugi de crapl pietrele.
A lisa toate la pirnint = a l6sa balti, la voia intimplirii; a abandona.

A nu*l primr pe cineva nici pimintul = se spune despre un om

Iir iiIo.s, pitcitlos.

Pati
A ciuta pete in soare = a ciuta cu orice pref defecte acolo unde
nu sint; a cauta nod in papurd.

A nu-l nrai linc pc cinev:r (nici) pimintul = l. a nu mai putea

li su;rortut rlin crrtrza niutir(ii, laradelegilor etc.; 2. a fi stdpinit
tle o [rtttcrtticii ctrttltlc.

Picat
A-gi spila picatul (picatele) = a isprdvi o gregeali, o vind.
A-l pagte pe cineva picatul = a fi amenintat de ceva r6u.

Pipu;oi
A

mort in pipugoi = a se face

nevinovatul; a face pe prostul.
se face

A o lisa

Pidure
Parcfl ar fi crescut in pidure = se spune despre un om lipsit

de educafie, necioplit, neiivilizat.

Pimint
A iegi (a apirea) ca din pimint = a aparea brusc, pe neaqteptate.
62

moarti in pipuEoi = a ldsa

c5,

nu gtie nimic, a face pe

o chestiune incurcati; a o lisa baltd.

Pir

A i se ridica (a i se face) cuiva pirul miciuci (invirfrrl capului) = n fi

cuprins de o spaimi puternicf,, a se ingrozi.

A avea pir pe limbi = a fi lipsit de educafie, necioplit, a vorbi

ca un bidirafi; a fi prost.

pir

A-si smulge

al

a se acomoda.

pir in cap = in numir foarte mare; foarte mult.

Cit pir in palmi (pe broasci) = nimic, deloc; nimeni.
A.despica (a tiia) pirul in patru (gapte) = a cerceta ceva cu

ff

se

lua de

se da

cu cineva = a se certa foarte tare, a se inciiera cu cineva.

pirul din

cap = a-$i manifesta cu putere durerea sau disperarea.

dupi pir = a se comporta dupi cum cere impre.;urarea;

Cit

minuf iozitate exagerati.

A avea o piatri pe
un mare necaz.

cuiva pirul prin ciciuli

^iegipeste mutte greutifi; a ajunge
trecrnd
A-i

la limita ribddrii.
Cind va cregte pir in palmi = niciodati, nicicind; cind va avea

= a face eforturi

deosebite,

broasca pdr; cind va prinde mifa pegte; cind va avea spinul

barbi.

A ciuta

A vinde-pegtele din balti = a conta pe un lucru inainte de a fi

sigur c5-l pofi obfine; a promite un lucru pe care

pielea ursului din pidure.

in
a

A tiicca -ca pegtele = a nu scoate nici o vorbd, a nu spune nimic;

a liicca chitic.

pir in palmi

= a nu face nimic; a pierde vremea.

Piatri

inimi

nu-l ai; a vinde

= a fi foarte ingrijorat sau nelinistit; a avea

A arunca cu piatra in cineva = d. acvzd, a invinui grav pe cineva.

A
de crapi (scapiri) pietrele = a fugi foarte repede; a fugi
^fugi pimintul.
mincind
A i se lua quiva o piatrl de pe inimi = a scipa de o grij6 chinuitoare;
a gisi o solufie care sd puni capit unei situatii difi;ile.

scoate ceva (gi)

din piatri seaci = a obtine ceva cu

SL

peri suri (albi) = a-i face cuiva

1:l-:*"1::y.ttu
a slcu, a neci.;l mereu pe cineva.

Lz

Perdea
pll"
cuiva perdea Ia ochi = a impiedica pe cineva si vada
l-i
lucrunle
a$a cum sint; a inqela pe cineva.

A semina cu cineva ca doui picituri de api = a avea exact aceeagi

infilisare cu altd persoani, a se asemina perfect cu cineva; a fi leit.

A avea perdea la ochi = a nu pricepe clar un lucru, a nu ingelege

ceva.
i
r.perdeaua
de
pe
guiv-a
ochi = a face pe cineva sd vadd
{clar, si lu1
inleleagi ceva.

Picior
A-i pune cuiva piciorul in prag = a lua o atitudine hotiriti;

nt

multe supiriri,

Parci (ca gi cum) ai vorbi la pereti = l. a vorbi cuiva zadarnic, fird

tl ascultat;2. a nu avea cu cine sd vorbeasci, a fi cu totul singur.

A.

Pi
de

62

Peste

git ai zicd pegte = imediat, foarte repede; cit ai clipi din ochi; cit ai bate
cttn pahe; cit te-ai gterge Ia ochi; cit te_ai invirti intr_un picior.
A trni (a

simfi)

irl opl = a trdi bine,' a-i merge

bine;
c
a se sim{i in largul siu; a trai ca lupul tn padure.
A se zbate ca pestele pe uscat = a duce o viati grea, a face eforturi
se

ca pegtele

zadarnrce pentru a scipa dintr_o situatie

dificilil

mare

Piciturd

ir se opune cu energie la ceva.

A bate din picior

Perete
A.

greutate, invingind, prin efort gi istetime, toate piedicile.

risti, a incerca si-gi impuni voinfa.

cu un picior in groapi = l. a fi foarte bdtrin; 2. a fi grav
Ibolnav,
I (" sta).
a fi aproape de moarte.
(lit te-ai invirti intr-un picior = foarte repede, intr-o clipi; cit ai
lr;rlt'tlin palme; cit ai clipi din ochi; cit aizice pegte; cit te-ai gterge
a se

l,r or lri.

A lrra ;reste picior pe cineva = a ride de cineva, a-l

rr sr lrrrlt',;oc; a lua

in cirutd pe cineva.

ironiza;

A-;i lua picioarele pe umir (la spinare) = a pleca repede

..lt' rrntle va; ir

o lua la picior.
A t irlca cu piciorul sting = a incepe ceva prost, fari succes.

64
65

piciorul sting = se spune despre un om prost dispus.

A ci.lca cu piciorul drept = a lncepe ceva cu bine; a izbuti.
A cidea la picioarele cuiva = a ingenunchea in fafa cuiva, cerind
iertare sau mili ori in semn de respect.

A fi in pielea cuiva = a se afla exact in aceea;i situalie (dificile)

A sta cu picioarele in api rece = a se gindi profund

Piper
A-i da cuiva cu piper (pe) la nas = a supira,

se scula cu

gi

indelung la ceva.

A da cuiva (la ceva) cu piciorul = l. a respinge pe cineva (ceva);

2. aldsain mod conqtient si-i scape un bun prilej, o situafie favorabil5.
A trii pe picior larg = a duce o viali imbel;ugati, a cheltui mult.
A cidea in picioare ca pisica = a iegi cu bine din orice situafie.
A se pune pe picioar = l. a se insdndtogi dupi o boali lunga;
2. a se reface din punct de vedere material.

Piele

cu altcineva.

A i se face cuiva pielea

de frig etc.

A vinde pielea ursului din pidure = a conta pe un lucru inainte de

a fi sigur ci-l pofi obline; a promite un lucru pe care nu-l ai; a vinde
pegtele din balta.

A da pielea popii sau a-gi llsa pielea (pe undeva) = a muri

(pe undeva).

A lua (a scoate) gapte piei de pe cineva = l. a exploata, a obliga

pe cineva s5. munceascd foarte mult; 2. a stoarce pe cineva de bani
gi de alte bunuri.
A rimine numai cu pielea = a rdmine foarte sirac; a fi sirac pistol.
A fi ud pini la piele = a fi plin de ap6, foarte ud.

cuiva pielea de fric6,

intirita pe cineva;

a-i da cuiva cu ardei (pe) la nas.

Pisici

uita ca pisica in tigaie = a se uita cu jind la ceva.

A se spila ca pisica = se spune despre cei neglijenfi, murdari sau
care se spila superficial.
A

se

A fi pisicl blind[ =

A fi numai pielea si oasele = a fi foarte slab; slab de-i po{i numara

coastele.

giinii = a i se increli

fi preficut, ipocrit, fifarnic.

Piine

Bun ca piinea (cea) caldi sau piinea lui Dumnezerr = se spune

despre cineva foarte bun, cumsecade, generos.

se vinde ca piinea (cea)

foarte repede.

caldi = a fi foarte clutat, a se vinde

A-i lua cuiva piinea de la guri = a l[sa pe cineva firi mijloace

de trai, a-i lua cuiva toate posibilit[1ile de existen![.

A avea piinea 9i cu(itul in mini = a dispune de toate mijlocele

gi

posibilitafile pentru a realiza ceva; a fi stapin pe situafie.

A minca piinea degeaba = a se intreline de pe urma cuiva, fdri

a-i aduce vreun folos.

A nu-gi mai incipea in piele = 1. a fi bucuros, fericit; 2. a fi foarte

ingimfat.

A minca piine albi = a-gi cigtiga ugor existenfa, a o duce bine.

A primi pe cineva cu piine si sare = a primi pe cineva cu deosebiti
cinste, cu mare atenfie.

A se biga (a se viri) sub pielea cuiva = a reugi si cigtige increderea sau

bunivoin{a cuiva (prin lingugiri, servicii etc.); a se pune bine cu cineva.

A minca piinea cuiva = a fi intrelinut de cineva; a se folosi

A-si pune pielea pentru cineva = a-gi pune viafa in pericol pentru
cineva, a se expune unor nepliceri pentru cineva.
A-gi iegi din piele = a fi cuprins de un sentiment foarte puternic
(de bucurie, de ciudd etc.).

66

de binefacerile cuiva.

Pintece
A-i face cuiva pintecele cobzl= a bate foarte tare pe cineva;
in bdtaie.

a snopi

67

A trii (a se simti) ca in pintecele mamei = a se simfi foarte bine

in siguranld.
A avea pintecele lipit de coaste = l.

fi lihnit de foame; 2.

gi

A ingriga porcul in ajun = a incerca (zadarnic) si

recuperezi

un lucru temeinic in ultimul moment.

fi foarte slab.

Posti

Plati
A lisa pe cineva in plata lui Dumnezerr = a nu-i mai purta cuiva
de griji, a lasa pe ciniva in voia soartei.
A se duce in plata Domnului = a se duce unde vrea, unde stie,
unde-i place.

A duce (i purta, a umbla cu) pogta = se spune despre cineva care

face public un secret, care rispindegte zvonuri; a umbla cu birfeli.

Potcoavi
A-gi lepida potcoavele = a fi pe moarte, a muri.

A ciuta (a umbla dupn)

Placinta
A agtepta pe cineva-cu plicinte calde = a agtepta pe cineva cu mari
gi cu deosebiti plicere; a agtepta pe cineva cu colaci calzi.

vremea cu lucruri

ftri

potcoave de cai morti

rost sau imposibil de gisit.

= a-$i pierde

pregitiri

Pod
A fi cizut (ca) din pod = a fi dezorientat, buimac, a rf,mine surprins.
A cilca ca din pod = a merge cu pagi nesiguri, greu.

Poveste
A ajunge (a rimine) de poveste = a ajunge cunoscut, renumit, mai
ales prin fapte rele sau neobiqnuite; a-i merge vestea.
A sta (a

se

pilivrigi.

pune) la povesti = a sta de vorbd indelung cu cineva,

Pofta
A-gi (mai) pune pofta in cui = a renunta la o dorinfi, ra un lucru rirmit.
ca sd-gi prindi pofta - in cantitate foarte mici, numai cit si guste.
A i se t[ia cuiva (toati) pofta = a-$i pierde cheful, curajul de a (mai)
face ceva.

Popi

l. a fi mindru; a-gi da aere, a face pe grozavul;

e
2. a da semne de seriozitate, a inspira'incredere.
A cilca a pop? =
A

pliti

Porc
ticea ca porcu-l

ca popa = a pldti sigur (9i pin6 la

se face

praf gi pulbere din cineva=

a se

distruge complet, a nu mai

rimine nimic; a se face una cu pimintul.

A se alege praful din cineva = a nu mai ramine nimic, a pieri de tot.
A face pe cineva praf = l. a distruge, a nimici; 2. a invinge pe cineva
intr-o discutie; a-l reduce la ticere.

ultimul ban).

in pipugoi = a tdcea preficindu-se ci este

preocupat de.ceva foarte important spre a nu'rdspunde la aluzii sau
la ln\ilnulrl drrecte.
A mina porcii la jir = a dormi sforiind tare.
N-am pizit (n-am piscut) porcii impreuni = nu sintem egali
spre a-!i permite gesturi de familiaritate cu mine.
68

Praf
A arunca cuiva praf in ochi = a inqela pe cineva, creindu-i iluzia
ci lucrurile sint altfel decit in realitate, a induce in eroare.

Prag
A roade cuiva pragul = a-i face cuiva vizite prea dese (cu treburi
sau pur gi simplu).

A bate pragurile = a umbla pe la multe case,

hoiniri, a colinda.

Prijina
A nu-i ajunge cuiva (nici) cu priiina la nas =
om foarte ingimfat, infumurat.

se spune despre

un

69

Prieten
A fi prieteni la catarami = a fi priteni nedespir{ifi; a fi unghie
gi carne cu cineva.

Prisnel
A fi iute ca un prisnel = a fi foarte iute, sprinten, ager; a fi iute

Punct
punctulpe,,i"= a adiuga, intr-o discufie, elementul esen{ial;
a da o explicafie clari si just6.
A pune pe cineva la punct = a-i da cuiva o lecfie de buni-cuviinti,
A pune

a arata cuiva ce se cuvine gi ce nu; a-l pune Ia locul lui.

ca suveica.

Pungd

Pufu;or
A avea (a fi cu) pufugor pe botigor = (livr.) a trida, prin anumite
semne exterioare, fapte reprobabile sivirqite anterior.
Pui
A se impristia ca puii de potirniche = a se impr[gtia,
in toate pirfile, mai ales in fala unei primejdii.

l.

Pui de bogdaproste =

fugi repede

copil mic, pripadit; 2. copll al nimanui;

bastard.

Pui de viperi

(nipirci)

= om reu, viclean, primejdios.

A-9i dezlega punga = a da bani, a cheltui; a deveni darnic.

A fi subtire la pungi = a fi sirac, nevoiaE.
A fi gros la pungi sau a fi cu punga groasi=

fi foarte bogat, avut.

Purice
De (pe) cind

potcovea puricele = 1. foarte demult; 2. niciodati.

A nu face (mul1i) purici undeva = l. a nu zibovi, a nu rimine mult
undeva,. 2. a nu face ispravi intr-un loc, a fi nestatornic.
se

Pusci

(Nici) pui de om = absolut nici o persoand, nimeni; nici fipenie.

A trage cuiva un pui de bitaie = a snopi in bitaie pe cineva, a-l bate

A iegi.u hin pugci = a ieqi foarte repede, zbughind-o.

A se duce pugci = a merge repede gi direct intr-un punct anumit.

A trage un pui de somn = a dormi bine,liniEtit.

Pui de zgirie-brinzL = avaL cirpinos, foarte zgircit.

A spila (a gterge) putina = a fugi repede si pe neobservate din fafa

unui pcricol sau a r"rnci situa{ii ncpl5cute; a o sterge.

foarte riu.

A muri ca un pui de glini = a muri repede, ugor, flri chinuri.

A sfirgi pe cineva ca pe un pui de sarpe = a distruge, a nimici
cu ugurintd gi fdrd remugcdri pe cineva.

Pumn
A

se

bate cu pumnii in piept = a se mindri, a se fuduli; aface cazde ceva.

A ride in pumni = a ride pe ascuns, pe infundate 9i cu satisfacfie.

A viri cuiva pumnul in guri = a impiedica pe cineva si vorbeasci
ori si actioneze.
A plinge in

70

pumni:

plinge pe ascuns de necaz sau de durere.

Putini

c\-A

R t---

Rac
A da (a merge) inapoi ca racul = a regresa; a-i merge riu.
A- fi rogu ca racul = (despre persoane) a fi foarte rogu la
(de oboseali, de emolie, de ruqine etc.).

fali

Rani
Bun de pus (de legat) la

rani = se spune

despre un om foarte bun.

71

A
9i

Ris

Ra!a

A ajunge de

A merge ca o rafi = a mrg leglnat, greoi.

ca

Ribdare
ribdiri pralite (fripte) = a ribda de foame, a nu minca nimic.
A-gi iegi din ribdiri = a nu se mai putea st[pini, a-gi pierde

cumpitul; a-gi ieqi din !i{ini.

A scoate pe cineva din ribdlri = a infuria, a enerva peste misuri
pe cineva; a scoate pe cineva din sirite.

SCI

A minca

Ribdare

gi

risullumii (giinilor, curcilor)

= a ajunge de batjocuri,

tlc ocari, ridicol.

tutun = se spune, in glumi, cuiva care are mult de aqteptat.

A se tivili (a legina) de ris = a ride foarte tare.

A fi scump la ris = a ride rar, a fi posac.

Roati

A fi a cincea roati la cirufi = a fi de prisos, inutil, a nu avea nici

o irnportanti.
A merge ca pe roate = a se desfhgura, a se realiza foarte bine, fhri
piedici.

Ar
in
Pu

Raboj
A qterge de pe riboj = l.

a da

uitirii;

a ierta; 2. a scilpa de o datorie.

A-gi iegi din riboj (afari) = a-$i pierde rf,bdarea, a se supira;

a-gi iegi din fire.

A fi cu trei roate la car = a fi zitpitcit, nebun.

A pune pe roate = a organiza o acfiune, o lucrare astfel incit

si funcfioneze fhr6'piedici.

bar

Rost

Ricoare

Pu

(N

A biga pe cineva in ricori = aingrozi, a speria tare pe cineva'

AI

A-l trece pe cineva (toate) ricorile = a se sPeria foarte tare,

foa

AI

a se

A lua pe cineva la rost = a mustra cu asprime, a lua din scurt

pe cineva; a-i cere socoteali.

ingrozi.

Rispir
A lua pe cineva in

rispir

= a celta asPru Pe cineva;

lua in ris, a-Ei bate joc.

Pu

Ar
Ar
cu

As

Ar
Ar
ori

A1
70

Ai

se

Risuflare
tiia (a i se opri) cuiva risuflarea = a fi coPlegit de o senzafie

sau de o emofie

se

puternici.

Riie
line ca riia de om = se spune despre cineva

de care nu mai

poli

scdpa; a se fine ca scaiul de oaie.

Rind

Sac

firi

fund = 1. om lacom, nesifios; 2. se spune despre o persoani

care cunoagte qi povesteEte multe glume, snoave, anecdote; 3. loc de
unde nu se epuizeazi ceea ce este acolo.
Sac

A dezlega sacul = a spune, a relata ceva, a se destlinui.

A da in cineva ca intr-un sac = a bate foarte tare, a bate

pc cirrcva; a bate pe cineva mir.

fhri mili

Sapi

A plinge cu trei rinduri de lacrimi = a plinge foarte tare (de durere,

de necaz etc.).

A aduce pe cineva la sapi de lemn = a sirici pe cineva tare.

A fi in rind cu lumea = a fi ca ceilalti oameni, aqezat, cu rost.

A ajunge la sapi de lemn = a sdrici de tot, a se ruina.

72

73

Sare
A-i fi cuiva drag ca sarea in ochi = a-i fi cuiva nesuferit, antipatic.
A pune (a turna) cuiva sare pe rani = a intirita pe cineva, a stirni

A-i iegi cuiva un sfint din guri = a spune

A nu avea nici sare de mimiligi = a fi foarte sdrac, a nu

A sta ca un sffnt = a sta nemigcat; a fi cuminte.

La sfintul agteapti = niciodati; la Paqtile calului.

lucrurile, agravind situafia; a pune paie pe foc.

mijloace de existenfi; a nu avea nici ticiune in vatr6.

avea

A fi ca sarea in bucate = a fi potrivit, bun, necesar.

Parci i-a pus sare pe coadi = se sp'ne despre cineva care s-a enervat.

siminfi de vorbi = a ciuta pretext, subiect de conversatie,

{decfta
discufie.
Scai
{ine scai de cineva sau a se tine ca scaiul de oaie = a nu llsa in
pace' a. urmiri pretutindeni pe cineva, a fi foarte insistent (pe lingn
cineva); a se {ine lipci dupi cineva.
se

Scaun
A fi cu scaun la cap = a fi cu judecati temeinici, chibzuit, cumpitat.

A se usca (a rimine) ca scindura = a fi extrem de slab; a fi numai

pielea gi oasele.
Scrum
A se alege scrum gi cenugi de ceva (din cineva) =
nimic, a se distruge totul.

nu mai rimine

a ingela pe

cineva (mai ales

la socoteli); a trage cuiva clapa.

sit6
siti

A vedea ca prin
ca prin ciur.

nu vedea limpede, a desluqi cu greu;

A avea (a prinde) seu la rirunchi = a fi instirit, bogat.

Sfari
a

rispindi o veste.

A trece pe cineva (ceva) prin siti = a examina pe cineva

vedea
(ceva)

in mod temeinic, cu de-aminuntul si in mod critic.

Simbati
A purta (a fine) cuiva simbetele =
a purta cuiva un gind riu.

trii

duqmini,

pizmui pe cineva,

Sin
ca

in sinul lui Dumnezeu (Avram) = a trdi bine, fericit.

Singe
Ai

sui (a i se urca) cuiva singele in cap = a fi cuprins de furie.

A-i face cuiva singe riu = a supira, a enerva foarte tare pe cineva;
a pune cuiva venin la iniml.
se

A-si face singe

riu

= a se supira foarte tare, a se enerva.

A-i inghefa cuiva singele in vine = a fi cuprins de groazl,

de spaimi, a se speria.

5eu

74

vorbl potriviti, a spune

Sfoari
A trage pe cineva pe sfoari = a pdcili,

Scinduri

A da sfari in fari = a da de gtire,

exact ceea ce trebuie.

A trage sforile = a unelti in ascuns (o acfiune reprobabili).

Samingd

Sfint

inlemni

Cu singe rece = cu calm, cu stipinire de sine, cu prezenfi de spirit.

A avea singe in vine = a fi vioi, plin de energie.

A nu mai avea singe in obraz = a fi palid din ca:uza bolii; a pili
de emo(ie, de frici etc.

75

Sluga
A ajunge (a fi) slugi la dirloagi = a ajunge (a fi) sub comanda unui
om nevrednic, nepriceput.

Soare

A-l minca pe cineva spinarea = a se comporta in

sd merite

ai;a fel,

incit

bitaie; a-l minca cojocul pe cineva.

A sta in spinarea cuiva = a deranja cu prezenla pe cineva; a nu mai

putea scipa de cineva.

A fi rupt din soare = a fi foarte frumos, de o frumusele deosebiti.

Minte de sti soarele in loc = se spune despre cineva care minte
cu nerusinare, spune minciuni gogonate; minte de ingheafi apele.

A duce in spinare pe cineva = a-i purta de grijn cuiva, a intreline

A i se pune cuiva soarele drept inimi = a i se face cuiva foame,

a fliminzi.
A fi soare cu dinfi = a fi frig pe vreme senini.
A se uita la cineva ca la soare = a privi la cineva cu foarte mare
dragoste, cu multi plicere.

Somn
A dormi somnul iepurelui = a dormi ugor, iepuregte.
A-l fura pe cineva somnul = a-l cuprinde somnul pe cineva, a afipi.

cu cele necesare pe cineva.

trii pe spinarea cuiva = a trii

ca

un parazit, din munca altuia;

fi intrefinut de cineva.

Spin
Cind va avea spinul barbi = niciodati, nicicind; cind va creEte
in palmi; cind va prinde mifa pegte; cind va avea broasca pd,r.

pir

Sprinceani

se uita pe sub sprincene = l. a se uita pe furiq; a privi

cu neincredere;2. a privi la ceva incruntat, cu minie.
A alege pe sprinceani = a alege ce i

se pare

cuiva mai bun, mai de

pre!, mai de calitate.

Spart
A ajunge la. spartul tirgului (iarmarocului) = a ajunge undeva
prea tirziu, la sfirgit, in ultimul moment.

5pate
A nu gti nici cu spatele =

nu avea habar,

nu qti absolut nimic (despre ceva).

A avea spate = a avea sprijin, proteclie.

Spin
A sta cuiva

ca un spin

prin prezenfa

in ochi = a incomoda,

a stinjeni pe cineva

sa.

A gedea (a sta) ca pe spini = a fi nelinigtit,

a fi foarte gribit; a sta ca pe ace.

nu mai avea ribdare;

Spinare
A-i face cuiva spinarea tobi = a bate foarte tare pe cineva; a face

pe cineva terci.

76

Spumi
A face spumila guri = a se infuria foarte tare,

fi minios peste mdsuri.

Stani
A rimine ca o stani de piatri =
ca\za unei emofii puternice.

a rdmine

neclintit, incremenit din

Stea
A fi cu stea in frunte = a fi (a se considera) mai grozav, mai deosebit
decit allii; a fi nlscut intr-o zodie norocoasi.

A crede in steaua sa =

fi increzitor in destinul siu; a fi optimist.

Vai de steaua lui! = exprimi o ameninlare sau un sentiment

de compitimire pentru cineva; vai de capul lui!

A vedea stele verzi = se spune cind cineva are o durere foarte mare
in urma unei lovituri puternice.

77

C\--q

Strachini
A cilca in strichini = a umbla neatent, cu stingicie; a face gafe.

A cinta cuiva in struni = a fi de aceeagi pdrere cu cineva, pentru a-i

fi pe plac, a-i cigtiga cuiva simpatia; a lingugi pe cineva.

A intoarce struna sau a o intoarce pe alti struni = a-gi schimba

atitudinea fafi de cineva, devenind mai aspru; a intoarce foaia.

Suflet
Cu sufletul la guri = l. in agonie, pe moarte; 2. respirind foarte
greu din caaza oboselii, a emofiei etc.

A bate gaua si priceapi iapa = a face aluzie (adesea riuticioasi)

la adresa cuiva sau la ceva.

A pune qaua pe cineva = a supune,

a-l constringe si faci ceva.

a-l necdji.

intr-un suflet = a merge foarte repede

qi direct

intr-un

anume punct.

A-i veni cuiva sufletul la loc = a-$i recipita respiralia;

a se

linigti.

A-gi scuipa sufletul cu cineva = a se chinui mult cu un om

nepriceput sau indiritnic.

se

a se

lingugi; a plictisi pe cineva.

A avea ceva pe suflet = a fi preocupat, chinuit de ceva.

A-gi deschide sufletul = a face destiinuiri, a spune tot ce

are

pe suflet; a se confesa.

A nu

avea pe cineva

la suflet = a nu suporta, a nu simpatiza

pe cineva.

A-i iegi cuiva sufletul = l.

a se

a se stinge

din viafi; 2. a munci din greu,

chinui.

A-Ei trage sufletul = l. a se odihni pufin; 2. a se reculege; a-gi veni

in fire; 3. a respira din greu.

78

domina, a exploata pe cineva;

a exagera, a

depiqi limitele

$arpe

A cilca sarpele pe coadi = a insulta, a supira o persoani

la minie; a cilca pe cineva pe

iute

bitdturi.

A incilzi garpele la sin = a ar6ta dragoste gi bunivoin{i unui om

nerecunoscitor.

A-l mugca pe cineva garpele de inimi = se spune cind cineva

se

biga in sufletul cuiva = a fi foarte insistent fa{d de cineva;

$aga
A se intrece cu gaga = a intrece misura,
ingiduite; a siri peste cal.

A-i scoate cuiva sufletul = a nu ldsa pe cineva in pace, a-l sicii,

se duce

$a

Struni

S t.--.--

simte ispitit si faci (si spuni) ceea ce n-ar trebui.

A siri ca muEcat de qarpe = a siri brusc (fiind foarte speriat).

$oarece
(Parci) i-au mas goarecii in pintece =
cineva este foarte flimind, infometat.

se spune

pentru a arilta c5,

Sirac (calic) ca goarecele in biserici = a nu avea cu ce trdi,

a fi foarte sirac; a fi sirac lipit pimintului.

gperli
A da pe cineva prin gperli = a pune pe cineva intr-o

situalie

penibill, nepllcuti.

79

Tirg
Cum a da tirgul gi norocul = la intimplare, cum se va nimeri,
indiferent de rezultat.

Talpi
tilpile la spinare = a fugi de undeva, a o qterge.
A cunoagte pe cineva (ceva) din talpi = a cunoa$te pe cineva
A-gi lua

(ceva)

foarte bine, de foarte mult timp.

pe infeleptul.

a-l minca-pe cineva tilpile = a nu avea astimpir

a fi nerdbditor si plece.

sd stea

intr-un loc,

Taur
A lua taurul de coarne = a infrunta cu indrizneali o dificultate;
a se apuca cu mult curaj de o treabi grea.

Ticiune
A nu avea nici ticiune in vatri = a fi foarte sirac,
de existenfi; a nu avea (nici) dupi ce bea api.

nu avea mijloace

A nu-i arde cuiva (nici) ticiunii in vatri = a fi sirac, a nu avea din

ce

Toaci
A Eti gi toaca din cer = a gti multe lucruri; a face pe atotgtiutorul,

trii.

A bate toaca = a rispindi vorbe, a face vilvi.

A fi uscat ca toaca = a fi foarte slab; a fi ca o umbri.

Tobi
A bate toba (la urechea) surdului =
pe cineva zadarnic; a nu fi ascultat.

Talpa;i!a

A fi tobi de carte = a fi foarte invdfat, cult;

gi ieftin la fiini = (a fi) zgircitla cheltuieli

mirunte, dar risipitor cu lucruri mai de pref.

fi burduf de carte.

A rimine cu traista-n bn! = a fi sirac, calic; a r[mine la sapi

A umbla cu traista-n be1 = u umbla pribeag, riticind de colo-colo.
A umbla cu traista cu (de) minciuni = a purta minciuni, vorbe,
birfeli de la unul la altul; a fi foarte mincinos.

Trup

A-fi trup 9i suflet cu cineva = a fi

a

Titar

Doar nu vin titarii! = se spune despre cineva care

fuge ftri un motiv serios.
Parci- il alu-ngi titarii (din
se gribegte foarte tare.

lucrul.

se

gribegte sau

urmi) = se spune despre cineva

Tinjala
A se lisa pe tinjali = a lucra incet, fhri spor;

80

Traisti

Tariti

fi) r.o-p la tirife

a neglija sau a amina

vorbi cuiva degeaba, a sfhtui

de lemn.

A-gi lua tilpigila = a pleca repede dintr-un loc (din cauza fricii,
a ruginii etc.); a o lua la papuc.
(A-

fi prieten devotat cu cineva.

foarte apropiat de cineva,

Cu trup gi suflet = cu totul, din toati inima, fard rezervd..

Turti

care

A-l face turti pe cineva = a bate pe cineva foarte tare; a bate

pe cineva

bazindu-se pe altul;

mir.

A sta (pe loc) ca turta in foc = a sta nemiscat;.a nu acfiona.

A-i coace cuiva turta = a incerca si-i faci riu cuiva; a-i intinde
o cursi, a-i pune gind riu.

8l

c\-A

T t-----

Jandara
A-i siri cuiva fandira =

infuria, a se supira foc; a-i siri cuiva

persoani asupra cdreia se arunci vina pentru

muqtarul.

Tap

lap ispngitor -

c\-A

a se

Umir

se uita (a privi) la cineva peste umir = a se uita ra cineva

dispre(uitor, cu batjocurd; a lua in ris pe cineva.

Umbri

gregelile altora.

se

Jari

fara lui Cremene

sau_

fara lui Papuri Vodi =

unde fiecare face ce-i place, firi

este mare siricie.

l.

loc

firi

stipin,
sd dea socoteall cuiva; 2. Ioc in iare

Arimine
a

(a

fi) ca o umbri = se spune despre cineva foarte

fi uscat ca toaca.

A sta (a rimine) in umbri = l.

loc ascuns.

slab;

fi modest, retras; 2. a pindi dintr-un

Alisain umbripecineva = alisa (intenfionat) pe cineva neobservat,

negtiut.

Jigan

deprinde) ca tiganul cu ciocanul (scinteia) =

se spune despre cei care infrunti in viafi multe greutili pini ce
se

A fi umbra cuiva = a fi mereu in preajma cuiva; a urma, a imita

lntru totul pe cineva.

Unghie

se obignuiesc cu ceva.

teme (gi) de umbra lui = a fi foarte fricos sau lag.

A facg (a fine) umbri pimintului (degeaba) = a nu fi bun de nimic,

a nu face nimic; a pierde vremea degeiba.

A pune fara la cale = l. a aranja treburile; a conduce; Z. (gl.) a discuta

o chestiune importanti, far6. a avea competenfa necesaii.

A se invi(a (a

U \--j

A-gi minca de sub unghii =

fi foarte zgirclt;a avea noui biieri la pungi.

ineca ca tiganul la mal = a renunfa sau a fi obligat si renun{e

la ceva tocmai cind scopul era aproape atins; a se da betut cind esie
aproape de rezultat.

A pune cuivl pnghia in git = a constringe pe cineva si rispundi

Af

se

muta ca tiganul cu cortul (in spinare) =

a umbla din loc in loc; a fi nestatornic.
se

a se

muta foarte des,

Jin!ar

face din {in{ar armisar = a exagera mult, a da lucrurilor

o importanfd mai mare decit o au in realitate.

Jifina

scoate pe cineva din fifini (afari)

pe cineva; a scoate pe cineva din sirite.
A-gi

ie,si

din tifini = a-qi pierde ribdarea,

= a supera riu, a infuria

a se

infuria; a-gi iegi din pepeni.

urgent unei obligatii.

unghie.gi carne cu cineva = a fi foarte bun prieten cu cineva;

catarami.

a n pnetenr la

se

rcteza cuiva din unghii = a infrina obriznicia cuiva; a pune

lua in unghii cu cineva = a se lua cu cineva la bdtaie.

A-si arita unghiile = a deveni agresiv; a-gi arita coltii.
la punct pe cineva.

Unt
A scoate untul din cineva = a stoarce, a vligui pe cineva de puteri.
A-l bate pe cineva de si-i iasi untul = a bate foarte tare pe cineva;
a bate pe cineva de-i merg fulgii.

82
83

Ureche

Urs
ca ursul la prisaci = a trii bine, din belgug; a trii ca giina
la moari; a trii ca ciinele la stinil

A sclpa ca prin urechile acului = a sc6pa cu mare greutate, ca prin

minune dintr-o situafie dificiln.

A asculta numai c-o ureche = a fi distrat,

nu fi atent la cele ce se

spun.

intr-o ureche = a se preface smintit, ticnit.

A fi numai urechi = a asculta ceva foarte atent.
A

A fi fudul de urechi = a nu auzi bine, a fi cam surd.

A-i intra cuiva (ceva) pe-o ureche gi a-i iegi pe cealalti = a nu
reline ceea ce i se spune, a nu asculta de sfaturile primite, a trece
ugor peste cele auzite.

lucru;

trii

ursul in birlog = a trii retras de lume, a nu fi sociabil.

A se aduna ca la urs = a se aduna in numir foarte mare la ceva

acelaqi

Usi
A strinfe pe cineva cu uga = a constringe, a sili pe cineva si faci ori
si recunoascd ceva; a lua pe cineva din scurt.

A (nu) fi ugi de biserici = a (nu) respecta morala creqtini;

cinstit, corect.
A arita cuiva uga =

A asculta cu toate urechile =

mult interes.

a asculta ceva cu

multi aten{ie si cu

A-gi ciuli (a-gi ascufi) urechile = a-fi incorda auzul pentru a desluEi
un zgomot, a asculta foarte atent.

A-i cregte cuiva urechile = a simfi o bucurie, o mulfumire deosebiti.

A-i trece cuiva (ceva) pe la ureche = a auzi ceva in treacit, firi
a afla ceva precis sau fhrd a-i da vre-o importanfi.

lisa pe-o ureche = a nu se mai line de o treabi inceputi.

Pini peste urechi = foarte mult, peste misuri.
se

A pierde urmele cuiva = a nu mai gti nimic despre cineva.

A da de urma cuiya =

a obfine unele date cu

privire la o persoani ciutati.

V t---,---

Vargi
A tremura ca varga = a tremura foarte tare (de frici sau de frig).
A fi varga lui Dumnezeur = a fi aspru, crunt.

Venin
A-i pune cuiva venin la inimi = a supera pe cineva foarte tare;
a-i face cuiva singe riu.
A-givi.rsaveninul = a-si manifesta supdrarea, minia, furia fali de cineva.

Veste
A i se duce (a-i merge) cuiva vestea ca de popi tuns = a stirni
vilvi cu o fapti neobiqnuiti; a se face mare zarvl.lnjurul cuiva; a se
rdspindi repede o veste rea despre cineva.

Ai

Urmi

84

(nu) fi

a da pe cineva afard, a alunga.

c\-e

se

A trage cu urechea = a asculta ceva pe furig.

A se culca pe o ureche = 1. a se lisa in n5.dejdea altcuiva Ei a nu-gi mai
bate capul de nimic; 2. a astepta inzadar si se indeplineasci ceva.

a bate pe cineva la cap.

lungi cuiva urechile de foame = a-$i pierde rdbdarea aqteptind

s[ minince, a ribda de foame.

Ai

ca

curios, neobiqnuit.

se face

A roade cuiva urechile = a plictisi pe cineva, repetindu-i

trii

Viafa
se !1ne cuiva

viafa intr-un fir de

mare, a fi aproape de moarte.

A.aduce pe cineva la
a-l insinitoqi.

afi = a se afla in primejdie

viafi = a vindeca

pe cineva de o boali grea,

85

Cind !i-i viata mai dragi = cind nu te agtepli; cind nici nu

Viafi cusuti

cu

a+A =

viati

grea,

plini

de lipsuri materiale, necazuri.

Vierme
A-l roade-pe cineva un vierme la inimi = a fi chinuit de o griji,
de un gind.

A-l minca pe cineva viermii

de viu = se spune despre cineva foarte

leneg sau care umbld foarte murdar.

A trii ca viermele la ridicina hreanului = a duce (a se

deprinde cu) o viafi grea gi insuportabili.

A avea viermi = a fi neastimpirat; a nu-gi gisi locul.

Vi[el
A se uita (a sta) ca vitelul la poarta noui = a sta nedumerit,
dezorientat in fafa unei situafii noi sau neagteptate.

trii

ca

vifelul la oras = a trii foarte rau;

a o duce foarte greu.

Vina
Ai

Virf

te

gindeqti; cind 1i-e lumea mai dragi.

Viafi de ciine = viali grea, plini de lipsuri gi greutdfi.

muia cuiva vinele = a-gi pierde puterile, a se moleqi.

A fi numai vini = a fi sprinten, iute, indeminatic.
se

Vint

A umbla (a pngi) in virful degetelor = a umbla pe furig, tiptil,

zgomot, ca sa nu-l simtd nimeni.

Nici cit un virf de ac =

l. extrem de mic; 2. foarte pufin,

aproape

deloc.

Vlddici
9"
h vlidici pini la opinci = to!i, din toate straturile societlfii,
fari deosebire.
Vorbi

A lua cuiva vorba din guri = l. a spune tocmai ce vroia s6 spuni

altul in momentul respectiv; 2. a inirerupe pe cineva, nelasindu-l
sI termine ce avea de spus.

A purta-pe cineva cu vorba = a-gi amina mereu promisiunile sau

obligafiile; a ingela pe cineva, frcindu-i promisiunimincinoase.
A fi scump la vorbi = a fi ticut, pufin vorbire!, inchis.
Vorbe de claci = flecireali firi rost, vorbe inutile.
Vorbe in vint = vorbe ftrd confinut, vorbe goale, fbri rost.
A-i scoate cuiva vorba (din gurn) cu clestele = a depune mari
eforturi pentru a face pe cineva si vorbeasci.
A-i scoate cuiva vorbe = a birfi, a cleveti pe cineva.
A pune o vorbi (bunn) pentru cineva = a interveni in favoarea cuiva.

A-l bate vintul pe cineva = a fi foarte slibit sau foarte slab.

A-i bate cuiva vintul in buzunare (traisti) : a nu avea nici un ban,
a fi foarte sf,rac; a fi sirac lipit pimintului.
A vedea dincotro bate vintul = a-$i da seama de o situafie, inainte
ca lucrurile s6 se precizeze clrclaritate.
A-i fluiera cuiva vintul prin oase = a inghefa de frig, a-i fi cuiva

A duce pe cineva cu zihirelul =

cu vorbe amagitoare; a ingela.

A pagte vinturile = a pierde vremea firi rost; a tiia frunzi la ciini.

A se da dupi cum bate vintul = a se adapta unei situalii, unei
imprejuriri, care ii sint favorabile.

A nu fi de nici o zeami sau a nu fi nici de zeama ouilor =

bun de nimic; a fi neserios, uguratic.

foarte frig.

86

firi

Ziharel
a

ademeni pe cineva cu promisiuni,

Zeami
a

nu fi

87

r'
ci
gir

Vi
Vi
A.
de

A.

zi
A-i face cuiva zile fripte = a neciji,
a-i amiri cuiva viafa.
A

chinui (sistematic) pe cineva,

trii

zile albe = a duce o viafi tihniti, fericiti.

A avea zile cu carul = & rtoi avea (mult) de triit, a-i
(mult) si mai triiasci.

fi dat cuiva

A rimine (a scipa) cu zile = a continua si triiasci, a fi lisat

in via!6.

Ie:

Abia igi line zilele = a trii prost, greu, foarte modest; a avea puline
mijloace de trai.

Ai

dr

se uri cuiva zilele = a se situra de via{i, a nu mai dori

si triiasci.
Cu zilele in mini = l. intr-o primejdie de moarte, la un pas
de moarte; 2. infricogat, inspiimintat.

A
dr

Zimbre
A face zimbre = a dori ceva foarte mult,

A
A
A

A
A
a

A
Li

f(
A
ri

ir

88

rivni dupi ceva mult agteptat.