Cuprins:

Eroarea.........................................................................................1
Dolul..............................................................................................4
Violenta.........................................................................................5
Leziunea........................................................................................6
Incheierea casatoriei.....................................................................7

VICIILE DE CONSIMTAMANT
Sunt vicii de consimtamant : eroarea, dolul (viclenia),
violenta si leziunea.
EROAREA
Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea
unui act vicil.
Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de
trei feluri :
eroarea-obstacol (numita si distructiva de voinat) este
cea mai grava forma a erorii, falsa prezentare cazand fie asupra
naturii actului ce se incheie error in negatio fie asupra
identitatii obiectului error in corpore;
eroarea-viciu de consimtamant este falsa reprezentare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului
actului error in substantiam, fie asupra persoanei
cocontractante error in personam;
eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor
imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic
civil si care nu afecteaza insasi valabilitatea actului.
Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata, se disting
doua feluri de erori :
eroarea de fapt, care este falsa reprezentare a unei
situatii faptice la incheierea actului juridic (care priveste
obiectul actului, valoarea, cocontractantul);
eroarea de drept, care este falsa reprezentare a
existentei ori continutului unei norme de drept civil.
In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur
element, de natura psihologica falsa reprezentare a realitatii
de unde rezulta si dificultatea probarii, dovedirii sale.

DOLUL SAU VICLENIA

2

Dolul, numit si viclenie, este acel viciu de consimtamant

care consta in introducerea in eroare a unei persoane, prin
mijloace viclene sau dolosive, pentru a determina sa incheie un
act juridic. In esenta, deci, dolul este o eroare provocata (iar nu
spontana, ca eroarea propriu-zisa).
Avand originea in dreptul privat roman unele se
distingeau intre dolus malus (dolul grav) si dolus bonus (dolul
usor) dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra
valabilitatii actului juridic, se distinge intre :
dolul principal (dolus dans causam contractui), care
este dolul ce cade asupra unor elemente importante, determinate
la incheierea actului juridic si care atrage anularea actului si
dolul incident (dolus incidens), numit si incidental ori
secundar, care este dolul ce cade asupra unor imprejurari
nedeterminate pentru incheierea actului juridic, neatragand
nevalabilitatea actului (se poate cere, insa, o reducere a
prestatiei, daca e cazul).
Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua
elemente :
un element obiectiv, material, constand in utilizarea de
mijloace viclene (masinatiuni, siretenii, manopere dolosive)
pentru a induce in eroare;
un element subiectiv, intentional, constand in intentia
de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie
un act juridic civil.
Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa
indeplineasca, cumulativ, conditiile :
sa fie determinat pentru incheierea actului juridic;
sa provina de la cealalta parte.
Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc
de proba, inclusiv martori sau prezumtii simple.

VIOLENTA

Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in

amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere
ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi
incheiat.
Dupa natura raului cu care se ameninta, se distinge intre :
violenta fizica vis existenta atunci cand
amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile
persoanei;
violenta morala metus existenta atunci cand
amenintarea cu raul se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele
persoanei.
Dupa caracterul amenintarii, se deosebeste intre :
amenintarea legitima, justa cu un rau, care nu este
viciu de consimtamant (spre exemplu, creditorul il ameninta pe
debitor cu darea sa in judecata in cazul in care nu-si indeplineste
indatorirea pe care o are) si
amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau; numai
aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant,
atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri
insuflata de o asemenea amenintare.
Ca si dolul, violenta viciu de consimtamant este alcatuita
din doua elemente :
un element obiectiv, exterior, care consta in
amenintarea cu un rau;
un element subiectiv, constand in insuflarea unei
temeri persoanei amenintata; ceea ce altereaza consimtamantul,
in cazul violentei, este tocmai aceasta temere insuflata victimei
violentei.
Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa
intruneasca, cumulativ, urmatoarele doua conditii :
sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic
civil;
sa fie injusta (nelegitima, ilicita).

LEZIUNEA

Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta

in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii.
Structura leziunii difera in functie de conceptia care sta la
baza reglementarii ei.
In conceptia subiectiva, leziunea presupune doua
elemente : unul obiectiv, constand in disproportia de valoare
intre contraprestatii si unul subiectiv, constand in profitarea de
stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte.
In conceptia obiectiva, leziunea are un singur element :
paguba egala cu disproportia de valoare intre contraprestatii.
Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este
necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii :
leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv;
leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii
actului juridic;
disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa
fie vadita.
In starea actuala a legislatiei noastre in materie, leziunea
are un domeniu restrans de aplicare, atat din punctul de vedere
al persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare, cat si
din acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune.
Intr-adevar, sub primul aspect, leziunea priveste minorii
intre 14 si 18 ani, adica minorii cu capacitate de exercitiu
restransa.
Sub cel de-al doilea aspect, sunt anulabile pentru leziune
numai actele juridice civile care, in acelasi timp :
sunt acte de administrare;
au fost incheiate de minorul intre 14-18 ani singur, fara
incuviintarea ocrotitorului legal;
sunt lezionare pentru minor;
sunt comutative.
1. Anularea cstoriei poate interveni i n cazul n care consimmntul soilor nu a fost liber
exprimat, ci a fost viciat prin eroare, doi sau violen.
2. Definit n general ca fals reprezentare a realitii n momentul ncheierii actului juridic,
eroarea constituie viciu de consimmnt numai dac privete identitatea fizic a celuilalt so.
Orice alt eroare - spontan, neprovocat - cum ar fi cea asupra calitilor fizice sau psihice,
asupra caracterului, temperamentului, n privina pregtirii profesionale, rmne irelevant sub
aspectul valabilitii cstoriei .Astfel, faptul c unul dintre soi nu a tiut c cellalt so este
divorat sau c este copil din afara cstoriei, ori a crezut c aparine unei anumite familii nu
constituie eroare viciu de consimmnt care s atrag nevalabilitatea cstoriei.
3. Dolul, numit i viclenie, reprezint de asemenea o fals reprezentare a realitii, dar, spre
5

deosebire de eroarea propriu-zis, nu este spontan, ci provocat prin mijloace dolosive. Dolul
are o component subiectiv, eroarea, i una obiectiv, constnd n mijloacele ntrebuinate
pentru a provoca eroarea. Mijloacele dolosive sau viclene ntrebuinate de una dintre pri trebuie
s fie astfel nct s fie evident c, fr acestea, cealalt parte nu ar fi ncheiat cstoria. Ca atare,
n aprecierea caracterului determinant al vicleniei se va ine seama de experiena de via, de
pregtirea i de alte date privitoare la persoana care se pretinde victim.
Simplele afirmaii ale unei persoane, n sensul c este nsrcinat i c dac nu accept cstoria
o va avea pe contiin att pe ea, ct i pe copilul conceput, nu pot fi apreciate ca mijloace
viclene de o natur i o gravitate care s determine o persoan s consimt la ncheierea
cstoriei.,
Problema caracterului determinant al dolului se apreciaz, aadar, de la caz la caz, instana de
judecat trebuind s aib n vedere elemente precum cele menionate mai sus.
4. Violena, constnd n constrngerea fizic sau moral exercitat asupra viitorului so,
constituie viciu de consimmnt dac temerea insuflat prin acte de violen a fost decisiv la
ncheierea cstoriei. Violena cuprinde un element obiectiv - constrngerea - i un element
subiectiv - teama insuflat -, care, conjugate, aduc atingere caracterului liber al manifestrii de
voin. Violena poate fi fizic, n cazul n care ameninarea se refer la integritatea fizic a
persoanei sau la bunurile sale, i psihic, n situaia n care privete onoarea, demnitatea,
reputaia, sentimentele persoanei.
5. Anularea cstoriei poate fi solicitat numai de soul al crui consimmnt a fost viciat. Ca
atare, nicio persoan n afara acestuia nu poate solicita anularea cstoriei pe temeiul viciilor de
consimmnt.
6. Competena aparine instanei de tutel (judectoria) n a crei raz teritorial se afl
domiciliul soului chemat n judecat
NCHEIEREA CSTORIEI
Condiiile de fond sunt:

a). Diferena de sex.

Cstoria, aa cum rezult din dispoziiile codului familiei, se poate ncheia numai ntre
persoane de sex diferit. Dovada sexului viitorilor soi se face pe baza certificatului de natere.

b). Vrsta minim de cstorie este de optsprezece ani.

Pentru motive temeinice, minorul care a mplinit vrsta de aisprezece ani se poate cstori n
temeiul unui aviz medical, cu ncuviinarea prinilor si ori, dup caz, a tutorelui i cu
autorizarea direciei generale de asisten social i protecia copilului n a crei raz
teritorial i are domiciliul.
Dac unul dintre prini este decedat sau se afl n imposibilitate de a-i manifesta voina,
ncuviinarea celuilalt printe este suficient.
Dac nu exist nici prini, nici tutore care s poat ncuviina cstoria, este necesar
ncuviinarea persoanei sau a autoritii care a fost abilitat s exercite drepturile printeti."
Nu exist, n vederea ncheierii cstoriei, o vrst maxim legal. De asemenea, legea nu
stabilete nici existena unei diferene maxime de vrst.

c). Consimmntul la cstorie.

Consimmntul liber presupune un consimmnt neviciat, adic neafectat de eroare, dol sau
violen.
Exist eroare ca viciu de consimmnt, numai n cazul n care poart asupra identitii fizice
6

a celuilalt so.
Cstoria poate fi anulat la cererea soului al crui consimmnt a fost viciat cu privire la
identitatea fizic a celuilalt so (art. 21 C. familiei).
Dolul viciaz consimmntul viitorului so prin eroarea provocat ca urmare a mijloacelor
viclene folosite mpotriva sa. Dolul se deosebete de eroare prin domeniul su de aplicare,
care este mai ntins. Astfel, dolul poate purta i asupra altor elemente dect identitatea fizic a
celuilalt so (de exemplu, dolul poate purta asupra calitilor sau nsuirilor celuilalt so, ns
aceste condiii trebuie s fie necesare pentru ncheierea cstoriei)
Violena reprezint viciu de consimmnt "prin teama provocat viitorului so ca urmare a
constrngerii fizice sau morale exercitat mpotriva sa".
De regul, consimmntul la cstorie se exprim prin rspunsul afirmativ la ntrebrile
adresate fiecruia dintre viitorii soi de ctre delegatul de stare civil.
Consimmntul la cstorie trebuie s existe n momentul ncheierii acesteia, deci, s fie
actual.
Exist, ns, i situaii cnd cstoria este declarat ncheiat, dei consimmntul lipsete
sau nu a fost exprimat n mod contient. De exemplu: alienatul sau debilul mintal consimte la
ncheierea cstoriei ntr-un moment n care este lipsit de luciditate; delegatul de stare civil
declar cstoria ncheiat, dei, unul dintre cei care s-au prezentat la ncheierea cstoriei,
rspunde negativ sau nu rspunde la ntrebarea adresat de ctre delegatul de stare civil; unul
dintre cei prezeni n faa delegatului de stare civil, pentru ncheierea cstoriei, este lipsit
temporar de facultatea sa mental (este n stare de ebrietate); cstoria fictiv (ncheiat cu alt
scop dect acela de a ntemeia o familie).
d. comunicarea reciproc a strii sntii.
La declaraia de cstorie se ataeaz certificatele medicale care atest starea sntii
viitorilor soi (art. 10 din C. fam.).