Biomasa Cogenerare

Strategii si directive europene
Politica UE se axeaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%

pana in anul 2020 conform urmatoarelor reglementari aplicabile ale UE:
-Strategia Lisabona;
-Cartea verde pentru Strategia europeana pentru energie durabila, competitiva
si sigura;
-Protocolul de la Kyoto;
-Protocolul de la Goteborg;
-Directiva 2001/77 EC Pentru promovarea energiei electrice produse din surse
regenarabile de energie(RES).
Legislatia Romaniei pentru RES

HG 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse
regenerabile de energie.
HG 958/2005 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 443/2003 privind
promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie si pentru
modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.892/2004 pentru stabilirea
sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.
HG 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
electrice din surse regenerabile de energie.
HG 1429/2004 pentru aprobarea Regulamentului de certificare a originii energiei
electrice produse din surse regenerabile de energie.
HG 750/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat regional privind
valorificarea resurselor regenerabile de energie.
In ritmul actual, cresterea temeperaturii globale va fi de 0,2 C pentru fiecare din
urmatoarele trei decade, atingand astfel o crestere de 1- 6C pana in anul 2100, cu efecte
grave cum ar fi:
-catastrofe naturale (inundatii,furtuni alunecari de teren,seceta,etc.);
-deteriorarea sanatatii populatiei prin poluarea mediului inconjurator;
-scaderea securitatii energetice prin epuizarea combustibililor fosili.
Propunere Directiva privind promovarea utilizarii energiei din

surse regenerabile(RES)
Obiective in 2020: obiectiv general obligatoriu de 20% pentru ponderea energiei
din RES in consumul final de energie(S2020); statele membre introduc masuri adecvate;
obiectiv minim obligatoriu de 10% pentru biocombustibili in transporturi, prin benzina si
motorina.
Tari
Belgia
Bulgaria
Republica Ceha
Danemarca
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Franta
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
Tarile de Jos
Austria
Polonia
Portugalia
Romania
Slovenia
Republica Slovaca
Finlanda
Suedia
Regatul Unit
Pondere 2005
2,2%
9,4%
6,1%
17%
5,8%
18%
3,1%
6,9%
8,7%
10,3%
5,2%
2,9%
34,9%
15%
0,9%
4,3%
0,0%
2,4%
23,3%
7,2%
20,5%
17,8%
16,0%
6,7%
28,5%
39,8%
1,3%
Obiectiv 2020
13%
16%
13%
30%
18%
25%
16%
18%
20%
23%
17%
13%
42%
23%
11%
13%
10%
14%
34%
15%
31%
24%
25%
14%
38%
49%
15%
In Romania, conform ANRE - unitati de productie energie electrica din surse

regenerabgile de energie (E-SRE),inscrise pe 2009 sunt de 376,650 MW, unitati hidro
(97,26 %) si eoliene (2,74 %- din capacitatea posibila de 16.000 MW).
Tipul de resurse si potentialul energetic al surselor regenerabile de energie

din Romania este prezentat sintetic in tabelul de mai jos:
Sursa de energie
regenerabila
Energie solara:
- termica
- fotovoltaica
Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania

Potentialul
Echivalent economie
Aplicatie
energetic anual
energie
(mii tep)
60xl06 GJ
1.433,0
Energie
1.200 GWh
103,2
termica
Energie
electrica
Energie eoliana
23.000 GWh
1.978,0
Energie
electrica
Energie
electrica
Energie hidro., din

care sub 10MW
40.000 GWh
6.000 GWh
516,0
Biomasa
318x106 GJ
7.597,0
Energie
termica
Energie geotermala
7x106 GJ
167 0
Energie
termica
HG 1535.Sursa: Studii de specialitate - ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO
Valorificarea potentialului energetic al biomasei, tinand seama de ponderea acesteia

in sursele regenerabile exploatabile, ar putea sa acopere aproximativ 70% din
angajamentele Romaniei referitoare la aportul surselor regenerabile in energia totala
consumata.
Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei consta in asumarea unui
consum echivalent de circa 3.347,3 tep pana in anul 2010, cu o productie medie anuala
de energie de 97,5 tep (LlUGWh).
Acest obiectiv se poate materializa prin realizarea de capacitati noi sau unitati in cogenerare pe baza de biomasa.
Pe termen mediu si lung, cresterea cantitatii de biomasa se poate asigura din plantatii
(arbori si arbusti cu perioada redusa de crestere) pe suprafete degradate, terenuri agricole
dezafectate sau scoase din circuitul agricol.Pentru realizarea obiectivelor specifice de
exploatare energetica a biomasei se va acorda prioritate urmatoarelor activitati:
cresterea cantitatii disponibile de biomasa pentru producerea de energie;
diversificarea formelor de biomasa, cu potential energetic atestat in unitati pilot,
prin ardere/gazeificare etc;
promovarea de solutii tehnice prin arderea combinata de carbune/biomasa,
adoptarea de solutii adecvate conditiilor locale si de retehnologizare a capacitatilor
existente;
organizarea de campanii promotionale referitoare la avantajele producerii de
energie din biomasa, cu consecinte directe asupra mediului inconjurator sau in
restructurarea economiei rurale/locale
Biomasa-culturi energetice (definitii conf reglementari UE )

Biomasa : partea biodegradabila din produse, deseuri si reziduuri agricole
(natura vegetala si animala), silvice si industrii conexe, precum si fractiuni degradabile
din industrie si activitati urbane..
Culturi energetice, conf. R(CE) 1782 / 2003, art. 88: culturi agricole utilizate
pentru obtinerea urmatoarelor produse:
- Biocombustibili ( biocarburanti);
- Energie electrica si termica produsa din biomasa
Combustibil de tip biomasa:
Lemn si deseuri din lemn (butuci, rumegus, palete, aschii)
Deseuri agricole (paie, paie tocate, coji, deseuri animale)
Recolte energetice (plopi, rachita, salcie)
Deseuri solide ale municiplaitatii (MSW)
Considerente asupra materiilor prime:
Puterea calorica si umiditatea
Alimentare sigura, de incredere si cu pret stabil
Facilitati de transport si stocare
Biomasa este principalul combustibil rural fiind folosit mai ales pentru incalzirea
spatiului si a apei, precum si pentru gatit. Romania are un potential energetic ridicat de
biomasa, ce reprezinta aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul
anului 2000. Am putea acoperi 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si
prepararea hranei, in mediul rural, numai prin consumul de reziduuri si deseuri vegetale.
Biomasa reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta.
Atributele de mediu ale combustibililor de tip biomasa:
Daca sunt mentinuti intr-o maniera corecta: o productie zero a emisiilor de
gaze cu efect de sera
Continutul scazut de sulf reduce ploile acide
Emisiile elementelor poluante locale: particule (funingine), poluanti gazosi,
urme de elemente cancerigene, poate fi subiectul unor reglementari.
Cum se formeaza biomasa?

Bioxidul de carbon din atmesfera si apa din sol participa in procesul obtinerii
glucidelor (saharidelor), care formeaza blocurile de constructie a biomasei. Astfel,
energia solara, utilizata la fotosinteza, isi pastreaza forma chimica in structura biomasei.
Daca ardem efectiv biomasa (extragem energia chimica), atunci oxigenul din atmosfera si
carbonul din plante reactioneaza formind dioxid de carbon si apa. Acest proces este
ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a
biomasei.
Cheltuieli cu incalzirea unei suprafete de 100 mp pe o perioada de un an, in functie de
combustibilii utilizati:
Volumul ocupat de combustibil pentru incalzirea unei locuinte

cu suprafata de 100 mp pe durata unui an
Valori energetice pentru diferetele tipuri de combustibil

Combustibil
Umiditate
(%)
15
Valoare
termica
(GJ/t)
14.4
Valoare
termica
(kWh/kg)
4.00
Valoare
termica
(kcal/kg)
3.440
Paie galbene
Densitate
(kg/ m)
80-125
Furaje de paie
15
15.0
4.17
3.586
100-135
Paie si cereale
15
15.0
4.17
3.586
200-230
Rapita
15
15.0
4.17
3.586
100-130
Rapita
24.6
6.83
5.874
700
Iarba uriasa
10
15.9
4.40
3.784
130-150
Talaj din paie
16.0
4.44
3.818
600
Cereale
15
15.0
4.17
3.586
670-750
Aschii din lemn

uscat
40
10.4
2.89
2.485
235
Aschii din lemn

verde
55
7.2
2.00
1.720
310
Rumegus umed
40
40.5
2.92
2.511
240
Rumegus uscat
20
15.2
4.22
3.629
175
Iarba proaspata
50
8.0
2.21
1.900
280
Iarba uscata
30
12.2
3.38
2.906
200
Cherestea
50
7.7
2.14
1.840
280
Faina de rumegus
20
15.2
4.2
3.612
160-175
Lemn de foc, fag
20
14.7
4.08
3.509
400-450
Lemn de foc, fag
45
9.4
2.61
2.245
650
Aschii de lemn
17.5
4.9
4.214
660
Deseuri casnice
30-40
9.0
2.5
2.150
Combustibil lichid
(pacura)
42.7
11.86
10.200
Combustibil lichid
(pacura)
34.2
9.5 kWh/l
8.200 kcal/l
Pacura groasa
40.4
11.22
9.649
980
Ulei folosit
42.0
11.67
10.036
900
25.0-28.0
6.9-7.0
6.020
Gaz natural
39.0
10.83
9.314
Lignit
18.0-20.0
5.1-5.5
4.588
Lemn
Carbune
10
840
Biomasa din resturi lemnoase

Padurile Romaniei
A. Fondul forestier:
6,4 mil. ha din care padure 6,2 mil. ha
Suprafata totala ocupata - 26,7% din suprafata Romaniei;
Media europeana 31%;
Media mondiala 29,6%;
Suprafata impadurita per locuitor 0,27 ha;
B. Repartitia padurilor pe teritoriul Romaniei:
Forma de relief
Munte
Deal
Campie
Total sup.
30%
37%
33%
Distributie padure
Rasinoase+fag
66%
Stejar+fag
24%
Foioase+esente moi10%
C. Forma de proprietate
Privata 35%;
Stat 65%;
Cantitatea totala de lemn pe picior cca. 1350 mil.metri cubi.
Cresterea naturala a fondului forestier cca 5,6 mil m. Cubi
Impaduririle anuale sunt de cca.18000 ha.
Volumul de biomasa din resturi lemnoase

La nivelul Romaniei
Volumul de masa lemnoasa exploatata: cca.10 mil m. cubi -cifra variabila.
Doar 50% din masa lemnoasa exploatata ajunge in produsul finit;
Astfel, rezulta dimensiunea volumului deseurilor lemnoase de cca.5 mil
m.cubi/an.
La aceasta se mai adauga cantitatile rezultate din: operatiile de intretinere a
fondului forestier, prelucrarea secundara a lemnului.
La nivel mundial
Masa totala a padurilor - 1600 mlrd tone;
Masa totala (inclusiv umid.) - peste 2000 mlrd tone;
Masa totala a plantelor terestre - 1800 mlrd tone;
Cresterea anuala a biomasei - 400.000 mil tone;
Biomasa reprezinta componentul vegetal al naturii
Resurse regenerabile din plante de cultura

Productia de reziduuri agricole: tone cultura
Ardere directa:
Paie de orz, griu, secara, etc 1.0 - 2.9 t/t; maxiBrichete, baloti
Tulpina porumb 1.2 - 2.5 t/t; maxiBrichete, tocatura
Tulpina Sorg, mei 0.9 4.9 t/t maxiBrichete, tocatura
Citeva materiale combustibile din biomasa
Tulpini de porumb
Coji seminte de ovaz
Rumegus
Ardere indirecta:
Materia vegetala agricola este de asemenea utilizata pentru producerea de biogaz
si productia de energie cu motoare termice cogenerare. Productia de biogaz se poate
asocia cu deseurile zootehnice si cu prelucrarea namolurilor si deseurilor solide urbane.
Productivitatea unor culturi energetice: -tone materie uscata/haech petrol
-Miscanthus, Sorg, Sorg dulce, Stuf 30 t/ha 12000 l/ha;
-Mazare, Floarea soarelui, Cereale, Salcie, Plop 20 t/ha 8000 l/ha;
-Rapiata, Hrisca, Salcim 10 t/ha 4000 l/ha.
Pentru Romania, zonele de campie si luncile raurilor sunt utile culturilor de
plante energetice : Salcie si Miscanthus
Reciclarea paielor, a trestiei si a tuleilor de porumb, combustibilii din

paie, tulei de porumb sau trestie
Pot fi utilizati dupa brichetare ca si brichetii de lemn, avand aproape aceasi putere
calorica si comportandu-se la ardere asemanator cu acestia.
Bioamasa, constand in brichete din paie, ar putea fi alternativa ecologica ideala

pentru sistemele de incalzire ale oraselor mici din Romania, situate in zone agricole.
Paiele si amestecurile de furaje cu continut mare de paie sunt prelucrate cu prese

in granule de diametru mare (peleti)- pentru folosirea drept combustibil(KAHL-de).
10
Brichete din paie
In Austria, aceste brichete se utilizeaza in centrale termo-electrice de pana la 50

MW.
Studiu de caz
Un fermier din Vaslui, a pus pe picioare din 2005 o afacere in domeniul biomasei,
prin care transforma paiele in energie, in urma unor investitii totale de 500.000 euro,
asigurate in proportie de 50% din fonduri Sapard. Afacerea fermierului vasluian vizeaza
comprimarea paielor in "brichete", care deocamdata sunt utilizate in centrale termice si
sobe clasice pentru incalzitul locuintelor.Produce anual intre 350-400 tone de brichete din
paie. El spera ca incepand din acest an sa-si amortizeze integral investitia in productia de
brichete, in prezent recuperata in proportie de 85%. Pretul unei tone de brichete din paie
ajunge la 250 lei, inclusiv TVA. In plus, 2 kilograme de brichete echivaleaza cu 1 mc de
gaze, iar 2,5 kilograme de brichete cu 1 litru de motorina.
11
Brichete
Prin termenul de bricheta se intelege rezultatul unui proces de comprimare a

materialului (de cele mai multe ori deseuri de lemn) caracterizat de o importanta crestere
a densitatii.
In principiu avantajele majore care deriva sunt:
-imbunatatire a caracteristicilor fizice (densitate, omogenitate);
-micsorarea volumului de stocare 12:1;
-imbunatatirea comportamentului de ardere cu o putere calorica mult mai ridicata
in comparatie cu lemnul ( cu 38% pana la 60% putere calorica mai mare fata de
lemnul de foc ).
-cresterea volumului densitatii de energie in raport cu consumul de material;
-imbunatatesc si protejeaza performantele cazanului(centralei);
-resturi foarte putine dupa ardere si cazane mult mai curate (cenusa 0,5%);
-usurinta in manuire (manipulare);
-curate si prietenoase cu mediul inconjurator (ecologice 100%);
-nu contin aditivi sau lianti chimici
10 Kg brichete =5,5 litri petrol
1 tona brichete = 5 metri cub lemn de foc
Putere calorica 19.800 kj/kg (aprox.4780 kcal/kg)
Un calcul comparativ al pretului intre brichete si lemn arata cam asa : 5 metri cub
de lemn = 800 RON + cheltuieli legate de debitare la dimensiunea potrivita , crapare si
depozitare ( aproximativ 150 200 RON/ 5 mc) ceea ce duce la un cost de aproximativ
950 pana la 1000 RON .
La fiecare tona de brichete se ajunge la o economie de 400 - 450 RON, fata de 5
mc lemn de foc. (www.frigotransilvania.ro).
12
Peletii
Peletii sunt realizati prin presarea la inalta presiune a rumegusului provenit din
tamplarie , gatere si alte activitati legate de prelucrarea lemnului.
Acest tip de combustibil este absolut ecologic pentru ca nu se utilizeaza nici un fel
de liant si ramane compact. Compactarea in timp este garantata de o substanta naturala
care se gaseste in lemn, numita lignina. In afara de faptul ca peletul este un combustibil
ecologic, acesta prezinta si avantaje tehnice:
in timp ce lemnul
prezinta o putere calorica
de 3,8 - 4,2 kw/kg ( cu
15% umiditate dupa
aproape 18 luni de uscare
) , peletul are o putere
calorica de 5,3 kw/kg;
densitatea peletului este

de
650
kg/mc
si
continutul de apa este de
8% din greutate, din acest
motiv nu e necesara
uscarea peletului pentru a
obtine o putere calorica
adecvata.
Topul tarilor care folosesc peleti

Un top al tarilor europene care folosesc peleti arata ca Suedia e campioana, cu
aproximativ 1,4 milioane de tone/an. Urmeaza Italia cu 550.000 de tone de peleti/an,
Germania cu 450.000 tone/an si Austria cu 400.000 tone/an. De asemenea, Danemarca
foloseste 400.000 de tone/an.
Dar nu numai in tarile europene au inceput sa fie folositi peletii.
De curand, in Costa Rica a fost lansat un proiect-pilot prin care stocurile de rumegus si
alte reziduuri din industria lemnului sa fie transformate in peleti. Masura a fost luata
pentru reducerea gazelor cu efect de sera si pentru depoluarea raurilor care sunt pline cu
rumegus. Proiectul din Costa Rica isi propune sa respecte protocolul de la Kyoto, prin
reducerea metanului emis in atmosfera de resturile de lemn ce putrezesc pe malurile
raurilor.
13
Standardul austriac si german pentru combustibil lemnos

extrase din normativele ONORM M7 133 si DIN 66 165
14
CEN/TC 335 standarde biomasa

CEN/TC 335 este unul din standardele emise de comisia tehnica de dezvoltare si
standardizare privind descrierea tuturor tipurilor de combustibili solizi in Europa,
incluzand tocatura de lemn,peleti si brichete din lemn,rumegus si tocatura de paie.
15
Biocarburanti
In prezent, in intreaga lume, trei biocarburanti se justifica pentru consum in
sectorul de transport: bioetanol, biodiesel si biogaz.
Schema de obtinere a biocarburantilor
Obtinerea bioetanolului se realizeaza din materii prime de natura vegetala sub

forma de porumb si melasa. Furnizorii de materii prime sunt producatorii agricoli din
tara, cat si furnizorii externi. Bioetanolul se utilizeaza ca si combustibil ecologic pentru
motoarele cu ardere interna. Bioetanolul este un produs nou pe piata romaneasca si cea
internationala, la un pret mai mic decat pretul combustibilului mineral.
Biodieselul se utilizeaza drept carburant pentru motoarele cu aprindere prin
compresie, pentru centralele termice cu combustibil lichid.
Utilizarea biodieselului este motivata de:
- reducerea consumului combustibilului fosil;
- reducerea poluarii mediului;
- diminuarea posibilitatilor de poluare accidentala a solului si apelor;
- caracterul ecologic si regenerabil al esterilor uleiurilor vegetale;
- respectarea cerintelor protocolului de la Kyoto;
- performantele energetice sunt aceleasi cu cele ale motorinei.
16
De ce biocarburanti ?
Posibilitatea obtinerii de profituri substantiale
Reducerea utilizarii energiei fosile;

Perspective de valorificare productie;
Perspective pt dezvoltarea economiei si a zonei rurale;
Securitate nationala;
Se obtin din culturi energetice si biomasa;
Sunt regenerabili si prietenosi cu mediul inconjurator;
Se utilizeaza la vehicule moderne cu mici/fara modificari constructive
Pt comercializare, se foloseste infrastructura existenta.
Propunerile Comisiei Europene, care doreste ca prin folosirea de biocarburanti sa se

reduca cu 35% emisiile de gaze cu efect de sera pana in 2010.
Cultura de rapita - date tehnice:

-productia : 4000 Kg/ha.
-pentru a obtine un litru de biodiesel sunt necesare 2,5 kg de rapita.
-pret de vanzare la rapita: 7000 lei /kg.
Din 100 kg de seminte de rapita se obtin 30-35 kg ulei si 50-55 kg srot (ce se
intrebuinteaza in hrana animalelor).
17
Tipuri de culturi - surse pentru biocarburanti

Culturi pentru productia de biodiesel :
- Rapita (cea mai buna cultura) in UE se foloseste 40 % din total productie;
- Soia (in amestec 30-40 %)- indicele de iod factor limitativ;
- Floarea soarelui continut ridicat de acid oleic.
Culturi pentru productia de bioetanol:
- Cereale ( porumb, grau,secara);
- Sfecla de zahar;
- Sorg zaharat, topinambur.
Alte culturi energetice:
Miscanthus; Salcia energetica; Plopul; Cynara
Cultura de porumb pentru biocombustibil

Din cele 14,7 milioane de teren agricol al tarii, 9,4 milioane de hectare este teren
arabil, dar acesta nu este cultivat in totalitate, in ultimii ani inregistrandu-se reduceri ale
suprafetelor lucrate. In acest fel s-a ajuns ca peste doua milioane de hectare sa ramana
nefolosit.
Pentru a stimula productia pentru biocarburanti pe terenuri degradate,
neutilizate pentru agricultura, cei 27 membrii ai CE, s-au pus de acord asupra principiului
unor bonusuriacordate in functie de:
- natura solului folosit;
- functie de protectia mediului;
- aspectul social(forta de munca folosita), etc.
18
Utilizare biocarburanti in Europa

Biodiesel :
- amestecare directa: B5, conf EN 590;
- amestecuri mai complexe: B20,B30,B50 pentru flote;
100% pentru vehicule adaptate.
Bioetanol :
- E5 conf. EN 228;
- E85, amestec cu 15% benzina;
- ETBE, etanol ca materie prima
Ulei vegetal pur: utilizat la camioane adaptate si masini agricole
Materia prima pentru biodiesel. O varietate de materie prima pot fi folosite pentru a
produce biodiesel: grasimi animale si uleiuri vegetale (comestibile sau necomestibile).
Uleiuri vegetale pure din rapita, floarea soarelui, soia, palmier.
Uleiuri vegetale folosite ca uleiuri obtinute din prajeli.
Grasimi animale ca seu, untura si ulei de peste.
Din 4,1 milioane tone de seminte de floarea soarelui se obtin 1,8 milioane tone de ulei.
19
Productia de biodiesel din UE

Cele mai importante tari producatoare din UE sunt: Germania, Franta, Italia,
Polonia si Cehia. Germania a reprezentat mai mult de jumatate din productia de biodiesel
din UE in anul 2005 (52,4%) producand 1.669.000 tone de biodiesel. Franta a produs
1.334.000 tone.
Autobuze pe biodiesel sunt date in folosinta in Europa.
Biodieselul poate fi folosit in forma pura sau combinata cu motorina
normala in orice proportie.
Adaungand doar 20% biodiesel la motorina normala ii imbunatateste cifra
octanica cu 3 procente, care il face un premuium combustibil.
Biodieselul este un bun lubrifiant, care ajuta motoarele sa dureze mai mult. Are o
cifra octanica ridicata, care imbunatateste functionarea motorului. Biodieselul poate face
motoarele sa miroasa mai bine, precum cartofii prajiti!
Cultura de soia
Pe piata autohtona exista azi peste 30 de producatori de biodiesel, multi dintre ei
avand insa capacitati destul de reduse. Tinta lor principala sunt companiile de distributie
de carburanti dar si cele de transport sau asociatiile agricole.
20
Sorgul
Planta ar putea fi solutia ideala pentru producerea de biocarburanti. Aceasta planta

este foarte rezistenta la seceta si foarte putin pretentiosa. Culturile de sorg necesita de
doua ori mai putina apa decat cele de porumb si de opt ori mai putina decat trestia-dezahar. Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) va continua acordarea
subventiilor pentru cultivatorii de rapita, floarea-soarelui, soia si porumb. Pentru a intra
in posesia platilor directe, fermierii trebuie sa indeplineasca toate conditiile de
eligibilitate, mai ales conditia care stabileste obligatia acestora de a aloca suprafetele
mentionate doar la obtinerea produselor energetice si a biocarburantilor.
21
Trestia de zahar
La Sao Paulo, Brazilia, se va fabrica un carburant diesel ecologic obtinut pe baza

de trestie de zahar. Acest carburant poseda proprietati identice sau chiar mai bune decat
dieselul derivat din petrol.
Tehnologia utilizata permite producerea de diesel, benzina si carburant si pentru

avioane. Este vorba despre primul combustibil diesel reciclabil cu o reducere a emisiilor
dieselului traditional mergand pana la 80%. Carburantul ecologic va fi produs de
societatea americana Amyris.
22
Bioetanolul
Potrivit reglementarilor UE, combustibilii ne-fosili trebuie sa reprezinte cel putin
2% din piata de diesel din acest an. Cota obligatorie de piata va creste cu 0,75 % pe an
pana la 5,75% in 2010 si 20% in 2020. Acest combustibil ecologic poate fi obtinut prin
procese de fermentare chimica sau biologica a carbohidratilor rezultati din urmatoarele
tipuri de materie prima:
Culturile lignocelulozice;
Plante lemnoase cu rotatie rapida (plop, salcie, eucalipt);
Plante erbacee (ex: miscanthus);
Plantele zaharoase: sfecla de zahar, trestie de zahar;
Plantele amidonoase: grau, porumb, sorg zaharat;
Reziduuri din agricultura, silvicultura, industria lemnului.
Etapa de fermentatie este urmata de cea de distilare. De regula, distilarea se
realizeaza in doua etape:
1. Separarea etanolului din masa de fermentare (distilare)
2. Purificarea alcoolului brut (rectificare).
In 2008, datorita cresterii pretului la cereale, se constata o crestere la31% a
utilizarii sucului de sfecla de zahar ca materie prima (sursa CIBE).
Cultura de sfecla de zahar

Proiectul de la Zimnicea (Interagro) de producere a 80.000 de tone de bioetanol:
-costuri estimate de productie de aproximativ 0,7 euro/litru,- valoare luata in
calcul la actualul pret al porumbului, de 220 euro pe tona.
23
Culturile de cereale materie prima de bioetanol

Datele statistice arata ca productia totala de cereale a Romaniei a depasit, in
2008, 17,053 de mil.tone, fiind de peste doua ori mai mare decat in 2007, cand s-a cifrat
la numai 7,814 mil.tone. De asemenea, Romania a inregistrat anul trecut o recolta de
peste 7,6 mil.tone de porumb boabe, de doua ori mai mare decat in 2007 (3,85 mil.tone)
si o productie de grau si secara de 7,754 de mil.tone, de 2,5 ori mai mare fata de recolta
anului 2007, care a depasit cu putin trei mil.tone
Productivitate: in Fanta este peste 6.000 de kg/ha, in Ungaria este peste 5.000de kg/ha.
La noi societatile care folosesc intreaga tehnologie,obtin 5.000-6.000 kg/ha.
In prezent, pe piata interna graul se vinde la un pret de circa 90 de euro pe tona pe

piata interna si de circa 110 euro pe pietele externe.
24
Biogazul
Biogazul este una dintre sursele regenerabile de energie. Astazi este posibil sa se
producabiogaz pentru generarea de caldura si electricitate in conditii avantajoase.
Digestia anaeroba este un proces biologic complex, prin intermediul caruia, in
absenta oxigenului, substanta organica este transformata in biogaz (sau gaz biologic),
constituit in principal din metan si anhidrida carbonica. Procentul de metan din biogaz
variaza in functie de tipul de substanta organica digerata si de conditiile de proces, de la
un minim de 50% pana la cca. 80%
Avantaje:
1) Productie de energie:cogenerarea de energie electrica si caldura prin ardere de biogaz
se dovedeste a fi economic avantajoasa fie pentru autoconsumul firmei, fie pentru o
cesiune a tertilor, marita de recentele normative asupra productiei de energie din surse
alternative.
2) Eliminarea mirosurilor si emiterilor contaminate (NH3 si CH4): substantele rau
mirositoare care eventual se formeaza in timpul procesului (acid sulfhidric, mercaptani,
amoniac)
sunt
puse
in
miscare
cu
biogazul
la
ardere.
3) Stabilizarea dejectiilor: eliminarea incarcaturii organice care contine carbon obtinut
din digestia anaeroba confera dejectiilor o stabilitate suficienta chiar si in perioadele
ulterioare de stocaj;
4). Reducerea incarcaturii patogene: digestia anaeroba in mezofilie poate reduce partial
eventuala incarcatura patogena prezenta in dejectiile lichide. Operand in termofilie este
posibil,in schimb, sa se obtina completa igienizare a dejectiilor cu completa distrugere de
patogeni.
25
Tipologia si functionarea instalatiilor de biogaz
Instalatia cu canal tip plug-flow sau flux cu piston
26
Carcteristici principale:
Acest proces de digestie anaeroba poate fi utilizat fie in tratamentul dejectiilor
zootehnice, fie in stabilizarea namolurilor obtinute din flotatia dejectiilor agrozootehnice.
In cazul utilizarii dejectiilor zootehnice se solicita o separare preventiva a solidelor
grosiere, care nu sunt din punct de vedere tehnic biodegradabile in timpi tehnici rationali,
utilizand in procesul anaerob doar partea lichida a dejectiilor. Digestorul, asadar, este
absolut fara organe de amestecare interne si trebuie sa fie realizat tip scurgere la canal.
Este indicat in mod deosebit crescatoriilor de dimensiuni medii si mari care
intentioneaza sa produca energie cu scopul de a o utiliza aproape in totalitate pentru
nevoile directe si doar in cazul unui eventual surplus de a o ceda gestionarului de retea.
Instalatie cilindrica tip up-flow amestecat
27
Caracteristici principale:
Acest proces de digestie anaeroba utilizeaza dejectiile asa cum sunt (parte lichida
+ parte solida), asadar digestorul, care in aceasta tipologie de instalatie este de forma
cilindrica, va fi dotat cu o instalatie de amestecare cu elice, cu pompa de recirculare
externa temporizata si sistem cu deschizaturi de fund pentru a obtine miscarea dejectiei si
efectul up-flow si rupere de crusta. Digestorul va fi alimentat zilnic cu dejectie proaspata,
in timp ce dejectia digerata va iesi dupa un timp mediu de sedere in bazin de aproximativ
20 / 25 zile.
Este indicat:
La crescatoriile care vor sa gestioneze dejectiile ca unic produs omogen si sa aiba
o rentabilitate majora in termeni energetici si deci economici; datorita mentinerii intregii
parti solide prezente in dejectii se sporeste productia de biogaz. Digestorul necesita
componente electromecanice majore; instalatia are un autoconsum electric mai ridicat si
eventuala ajungere a substantelor care contin azot duce la necesitatea de a avea mai mult
teren pentru bilantul firmei prevazut de planul de utilizare agronomica.
28
Instalatie tip super flow pentru biomasa superdensa
Caracteristici principale:
Procesul de digestie anaeroba utilizeaza dejectiile asa cum sunt (parte lichida +
parte solida), cu introducere de biomasa chiar si in cantitati mari, peste limita de
pompare. De regula instalatia prevede doi digestori, unul primar si unul secundar.
Digestorul primar, de tip cilindric, este dotat cu un amestecator special, cu axe orizontale,
care garanteaza amestecarea completa a dejectiilor si a biomasei. Digestorul primar este
alimentat constant cu dejectie proaspata si biomasa , dupa un plan de incarcatura
prestabilit in functie de compozitiile si caracteristicile diferitelor completari de adaos, in
timp ce dejectia digerata va iesi dupa un timp mediu de sedere in bazin, de aproximativ
20-30 de zile pentru a fi transferat in digestorul secundar, amestecat la randul sau si in
masura sa recupereze cantitatea reziduala de biogaz. Timpul de sedere in al doilea
digestor se dovedeste a fi de aproximativ 30-40 de zile pentru o sedere medie complexiva
egala cu aproximativ 60 de zile.
Este indicat firmelor agricole si zootehnice care dispun de terenuri set-aside sau
de biomasa constanta de-a lungul anului, datorita careia se sporeste substantial productia
de biogaz si astfel cea de energie electrica produsa, maximizand in acest fel randamentul
procesului.
29
Influenta calitatii dejectiilor de tratat in randamentul biogazului

Biodegradabilitatea complexiva a
dejectiilor analizata la nivelul bazinului
de colectare a canalizarilor poate varia
intre 60 si 80%, in functie fie de varsta
dejectiei fie de tipul de alimentatie.
Estimarea cantitatilor de biogaz productibile prin fermentare anaeroba plecand

de la diferite materiale reziduale organice
Randament de
Continut de
Subst. organica
biogaz
Tipul de material
subst.
(%subst.uscata)
m3 / t subst.
uscata(%)
organica
CRESCATORII
Dejectii lichide bovine
6-11
68-85
200-260
Dejectii solide bovine
11-25
65-85
200-300
Dejectii lichide porcine
2.5-9.7
60-85
260-450
Dejectii solide porcine
20-25
75-90
450
Dejectii lichide pasari
10-29
75-77
200-400
Dejectii solide pasari
32.0-32.5
70-80
400
Dejectii solide ovine
25-30
80
240-500
Dejectii solide cabaline
28
75
200-400
AGRICULTURA
Siloz de porumb
34
86
350-390
Siloz de ierburi
26-82
67-98
300-500
Fan
86-93
83-93
500
Trifoi
20
80
300-500
Paie
85-90
85-89
180-600
Coceni de porumb
86
72
300-700
AGRO-INDUSTRIE
Rebuturi distilatie Mere
2.0-3.7
94-95
330
Melasa
80
95
300
Zer
4.3-6.5
80-92
330
Rebuturi vegetale
5-20
76-90
350
30
Randamente de biogaz si energie in cogenerare referitoare la valorile medii pe unitate de

produs:
Volum
Greutatea Biogaz
Energie electrica Energie termica
Produs
(m3)
(t)
(m3)
(Kwh)
(Kwh)
Dejectie lichida
1
1
15
27
54
bovine
Dejectie solida
1
0.3
10.1
18
36
bovine
Dejectie lichida
1
1
15.6
28
56
suine
Dejectie solida
1
0.3
23.5
42
84.6
suine
Dejectie lichida
1
1
44.5
80
160
avicole
Dejectie solida
1
0.3
29.3
52
105
avicole
Dejectie solida
1
0.3
21.1
38
76
ovine
Dejectiesolida
1
0.3
18.9
34
68
cabaline
Siloz de porumb
1
0.625
67.6
121
243
Siloz de ierburi
1
0.5
89
160
320
Fan
1
0.35
137.8
248
496
Trifoi
1
0.3
64
115
230
Paie
1
0.04
12
21
49
Coceni de porumb
1
0.4
123.8
222
445
Rebuturi mere
1
0.3
2.6
4.6
9.4
Melasa
1
0.3
68.4
123
246
Zer
1
1
15.3
28
56
Rebuturi vegetale
1
0.4
14.5
26
52
Coji de Rosii
1
0.4
29.8
53.6
107
Rebuturi de la
1
0.5
357
642.6
1285
teasc
Pasta citrice
1
0.3
36.8
65.8
131.7
31
Materii prime pentru productia de biogaz

Materialul
Namol de la ape
uzate
Raportul C:N
13:1
Balegar de vaci
Urina de la vaci
Fecale de porci
Urina de la porci
Deseuri de la
fermele de gaini
Resturi menajere
Rumegus
Paie
25:1
0,8:1
20:1
6:1
25:1
6-10:1
200-500:1
60-200:1
Raportul carbon-azot pentru diferite materiale.

Materialul
Raportul C:N
Reziduuri de trestie de
150:1
zahar (dupa extragerea
sucului)
Plante marine
80:1
Fan de lucerna
18:1
Iarba
12:1
Tulpini de cartofi
25:1
Sucul de la silozuri
11:1
Deseuri de la abatoare
Trifoi
Lucerna
3-4:1
2,7:1
2:1
32
Utilizatorii si purificarea biogazului

Filtrarea cu filtre de nisip sau pietris, necesara pentru a elimina solidele in
suspensie.
Deumidificarea utilizand de exemplu un utilaj de condensare compus dintr-un
frigorifer cu expansiune directa, un schimbator cu legatura tubulara apa / biogaz si un
filtru cu coalescenta unde sunt condensati vaporii care vin apoi extrasi;
Desulfurarea necesara pentru abaterea compusilor pe baza de sulf se poate
desfasura prin filtre chimice reumplute cu oxizi de fier care provoaca precipitarea
compusilor si astfel, extractia lor;
Dupa ce a suportat tratamentele necesare, biogazul poate fi utilizat in doua
modalitati:
a) doar pentru productia de caldura - este tratat precum gazul metan
b) pentru cogenerarea de energie electrica si caldura.
-este producerea simultana de caldura si energie mecanica imediat transformata in
energie electrica;
- permite o substantiala economisire energetica fata de cazul productiei separate;
- se poate ajunge la un randament de 90% (rotaquido.it)
Cogenerare cu:
motoare endotermice alternative
motor endotermic alternativ;

alternator, asincron;
recuperator de caldura;
panou electric
Cogenerare cu:
microturbine
urbina cu gaz si recuperator;

sistem electric generator de
curent;
schimbator de caldura ;
sistem de gestionare si
control
33
Curent electric & Caldura-firma germana Lthe GmbH
Fabricarea unitatilor de cogenerare a completat gama de fabricatie a fi rmei Lthe.

Motoarele de calitate superioara in domeniul de putere de la 110 kW pna la peste1000
kW reprezinta produse standard. Se poate alege livrarea in container sau montajul la fata
locului intr-o hala de masini.
Unitatea de cogenerare, premontata intr-un container cu izolatie fonica, se
livreaza pentru instalarea in exteriorul cladirilor.
Proces controlat de calculator
Toate starile functionale pot fi facute vizibile printr-o simpla atingere cu

degetul a ecranului
34
Tehnici de cogenerare clasice

B-dul Unirii 13 A
Telefon/ Fax : +40 262 226625, +40 262 221120, +40 262 221133
Mobil: 0744509982, 0744509983.
E-mail: office@margex.ro
Centralele electrice CHP pot fi impartite in cinci categorii: de contrapresiune, de

condensare extractiva, de recuperare a caldurii prin turbine de gaz, cu ciclu combinat si
centrale electrice pe motoare cu piston.
Centrale electrice de contrapresiune
Cea mai simpla centrala electrica de cogenerare este asa-numita centrala
electrica de contrapresiune, unde electricitatea si caldura de tip CHP sunt generate intr-o
turbina pe aburi. O alta componenta principala a centralei electrice de contrapresiune este
boilerul de aburi, care poate fi proiectat sa foloseasca combustibili solizi, lichizi sau
gazosi.
Centrale electrice de condensare extractiva
O centrala electrica de condensare genereaza numai energie electrica. Pe de alta
parte, intr-o centrala electrica de condensare extractiva o parte a aburului este extrasa din
turbina pentru a genera si caldura.
Centrale electrice de recuperare a caldurii prin boilere cu turbine de gaz
In centralele electrice de recuperare a caldurii prin boilere cu turbine de gaz
caldura este generata prin gazele fierbinti de evacuare. Combustibilul folosit in cele mai
multe cazuri este gazul natural, produsele petroliere sau o combinatie intre acestea.
Turbinele de gaz pot functiona chiar pe baza de combustibili lichizi sau solizi gazificati.
Centrale electrice cu ciclu combinat
In ultimul timp centralele electrice cu ciclu combinat care functioneaza cu gaz
natural, fiind formate din doua sau mai multe turbine de gaz, boilere de recuperare a
caldurii si o turbina de aburi, au devenit destul de raspandite.
Centrale electrice pe motoare cu piston
In locul unei turbine de gaz, un motor cu piston, precum motorul diesel, poate fi
combinat cu un boiler de recuperare a caldurii, care in cazul unor aplicatii asigura aburul
catre o turbina de aburi pentru a genera atat electricitate, cat si caldura.
35
Culturi energetice
Salcia energetica
Utilizare: In afara de scopurile energetice, salcia se mai utilizeaza cu succes in
urmatoarele domenii:
materie prima pentru celuloza;

industria farmaceutica (aspirina);
materie prima pentru alcool metilic ;
industria hartiei;
industria de mobila si lemne de constructii ;
constructii (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor).
Costul de infiintare al unui ha de plantatie: ca. 1.500 1.600 EUR.
Incepand de la al doilea an, cheltuielile sunt minime: ca. 200 EUR/ha/an ;
Pretul salciei tocate este de ca. 25 EUR/to, ca urmare, la o productie de 40 tone/ha
venitul obtinut este de cca. 1 000 EUR.
Venitul net astfel realizat (ca. 800 900 EUR/ha/an) este comparabil cu
veniturile realizate in urma altor culturi agricole, iar acesta se poate mentine timp
de 25 -30 de ani fara prestari de lucrari deosebite.
Recoltare in lunile nov.-ian.

Salcia energetica (cod EN 001):
Crestere in volum foarte mare 3-3.6 cm/zi;
Rezistenta la boli si intemperii;
Recomandata pentru terenuri mlastinoase;
Prelucreaza 20-30 t/ha namol provenit de epurare ape reziduale
Putere calorifica superioara 4900 kcal/kg;
Utilizare: tocatura pentru termocentrale si pellets pentru aplicatii casnice;
Productii estimate: 40-50 t/ha/an, echivalent 245 Gcal/ha/an.
36
Plantatii energetice
Caracteristici:
Caracteristica
Densitatea culturii
Perioada de rotatie
Diametrul la recoltare
Inaltimea la recoltare
Recolta proaspata
Continutul umiditatii
Unitati
Tulpini/ha
Ani
mm
m
Tone/ha
%greutate
Salcie
18-25000
3-3
15-30
3,5-5
30-60
50-55
Plop
10-15000
1-3
20-50
2,5-7,5
20-45
50-55
Salcam
8-12000
2-4
20-40
2,0-5,0
15-40
40-45
Economicitate:
Infiintarea plantatiei de salcie energetica nu reprezinta o investitie tocmai ieftina,
insa incepand de la al doilea an, banii investiti se recupereaza rapid. Este important de
mentionat ca in tarile UE diferitele soiuri de salcie energetica sunt culturi subventionate.
Subventiile pot fi de diferite feluri (ex. 50% din cheltuielile de infiintare ale plantatiilor,
subventii anuale, subventii mixte etc.) In 2008, cultura salciei energetice din Romania a
intrat in programul de subventionare.
37
Plantarea butasilor de salcie in lunile martie mai
Dispozitiv de recoltare ce se adapteaza combinelor Claas
38
Salcia, cultivata ca planta energetica in judetul Harghita

In premiera in Romania, un intreprinzator din Miercurea Ciuc a plantat o cultura
de salcie energetica, arbore folosit cu succes in alte tari ale lumii ca sursa
neconventionala de energie.
Omul de afaceri Benko Sndor din Miercurea Ciuc a declarat ca :"Firma pe care o
conduc se ocupa cu realizarea peletilor, folositi ca sursa energetica si, in cautare de
materie prima, am accesat Internetul si am avut surpriza sa constat ca in Suedia, de pilda,
salcia se foloseste de peste 30 de ani ca sursa alternativa de energie. Intr-o prima faza am
facut un drum in Ungaria, unde am luat contact cu alti intreprinzatori care m-au sfatuit sa
merg in Suedia, de unde am si adus primul transport de butasi", a precizat Benko. Potrivit
acestuia, o echipa de specialisti din Ungaria a inceput deja sa planteze butasii de salcie pe
o suprafata de 12 hectare, in apropierea orasului Miercurea Ciuc, aflata pe malul Oltului.
Inginerul Benko a mai precizat ca planta nu necesita conditii speciale, ci chiar se preteaza
terenurilor aflate langa albiile mlastinoase ale raurilor. "Specialistii suedezi mi-au spus ca
este chiar recomandabil sa se cultive pe terenurile cu nivel ridicat de apa, pentru ca soiul
achizitionat are o crestere foarte rapida, de 3-3,5 cm/zi, un continut inalt de acid salicilic,
care ii confera proprietati deosebit de avantajoase, cum ar fi puterea calorica mare, mai
mare decat cea a fagului sau stejarului, rezistenta la intemperii, precum si rezistenta
impotriva degradarii in timpul depozitarii, sub forma de tocatura, materia prima pentru
peletizare", a adaugat intreprinzatorul harghitean.
Din plantatia rasadita acum se vor recolta, anul viitor, butasii necesari infiintarii
altor plantatii.
Salcia "Salix Viminalis Energo" este foarte rezistenta la diferite conditii climatice
si a fost plantata pentru prima oara in Suedia si in tarile baltice. In ultimii trei ani a fost
cultivata pe suprafete de mii de hectare in Polonia, Ungaria, Slovenia. Specia a fost
experimentata pentru a servi ca sursa energetica alternativa, cu o putere calorica de
4.900kcal/ha, aspect care o face comparabila cu alte surse de combustibil precum gazele
naturale, carbunele sau uleiurile.
39
Cultura de Miscanthus
Potentialul energetic al plantei poate fi explorat in trei directii principale: pentru
obtinerea de bioetanol, biogaz sau peleti, transformati apoi in energie, prin piroliza.
-Destinata terenurilor de cimpie mai aride

-Productia de materie uscata 25-30 t/ha/an;
-Prelucreaza 20-30 t/ha namol provenit de epurare ape reziduale;
Rezistenta la frig si putin pretentioasa la fertilizare,valorifica soluri diferite
datorita aparadului radicular dezvoltat.
Inmultirea se face prin rizomi.La un ha sunt necesari 12.000-14.000 buc.Perioada
de plantare,aprilie-mai la 8-15 cm adancime.
Durata unei culturi este de 18-20 ani iar costul infiintarii este de 1800-1900
/ha,excluzand lucrarile de pregatire a terenului si erbicidare.
Comparatie intre beneficiile energetice ale diferitelor plante cultivate
Miscanthus este una dintre cele mai eficiente culturi, sub aspectul cantitatilor de
inputuri necesare obtinerii recoltei
40
Productivitate
Miscanthus poate genera anual o cantitate de biomasa din care se poate produce
de pana la de doua ori si jumatate mai mult bioetanol, decat cantitatea care se obtine din
biomasa de porumb recoltata anual de pe o suparafata de un acru (aproximativ 0.405 ha).
Productivitatea unor culturi in ceea ce priveste obtinerea de biomasa

Avantajele cultivarii Miscanthus:
- Miscanthus este o planta perena (15-20 ani), noninvaziva;
- Terenurile pe care aceasta este cultivata, pot fi regenerate rapid pentru culturile
alimentare (porumb, soia, fasole);
- Permite obtinerea unor cantitati mari de biomasa cu inputuri mici;
- Este excelenta pentru fixarea carbonului si reconstructia solurilor.
41
Cultivarea de Miscanthus permite realizarea unor beneficii semnificative, in

ceea ce priveste reducerea impactului pe care-l au asupra mediului, utilizarea diverselor
pesticide in agricultura conventionala.
Astfel, 5000 de hectare cultivate cu Miscanthus permit reducerea cu 700 de tone a
ingrasamintelor pe baza de azot, cu 10 000 de litri a fungicidelor, cu 500 de litri a
insecticidelor si cu 5000 de litri a regulatorilor de crestere.
Reducerea eroziunii solurilor datorate agriculturii intensive si factorilor de mediu
(apa, vant).
Pierderi de sol (in t/an/ha) asociate cu cultivarea diferitelor tipuri de culturi
- Cantitatea de energie obtinuta din 20 de tone de biomasa uscata este echivalenta cu cea
a 8 tone de carbune
- Miscanthus poseda o valoare neta calorica, raportata la biomasa uscata, de 17
MJ/kg,4,75 kw/kg.
42
Prezentare tehnici moderne de cogenerare biomasa

Prezentare miniturbina
Sistem nou de cogenerare bazat pe un concept de unitate a turbinelor spirala cu
etaje duble de detentie la temperatura ridicata (Turbina HT Scroll)
Caracteristici Turbinea HT Scroll :

Putere electrica 3 -5 kW
Temperatura de functionare
max
250C
Presiune de functionare max 25 bari
Viteza de rotatie maximala 6000 rpm
Dimensiuni [H x L x W] 0.6 x 0.3 x 0.3
m
Greutate 45 kg
Tip de fluid refrigerant HFC /
Hidrocarbur /
Apa-Vapor
Sistem de cogenerare :
Putere electrica 3 -5 kW
Putere termica absorbita 25- 30 kW
Temperatura sursei calde 180 250C
Putere termica furnizata 22 -25 kW
Temperatura de incalzire 40 -60 C
Avantajele sistemului :
Temperatura si raport de presiune
ridicat
Sistem bi-etaj compact - Eficacitate
ameliorata
Technologie de componente robuste
Numar redus de componente
Functionare cu sarcina partiala
Viteza de rotatie ridicata si variabila
Aplicatie cu multiple tipuri de energie
Sistem compact si usor transportabil
Etaje HP -Turbina
43
Caracteristici pentru un grup de cogenerare de 30 kw

Caracteristici pentru cogenerare de 30 kw
Capacitate electrica
30 kW
Putere termica a sursei
180- 220 kW
Temperatura sursa de caldura
150 180C
Putere de racire
150 -180 kW
Temperatura sursa rece
10 -40 C
Schema principiului de functionare a modulului ORC

Caracteristici
Dimensiuni [H x L x W]
Greutate
[m]
1.8 x 2.3 x 1.0
[kg]
1700
Conexiuni hidraulice surse calde si surse

reci
DN 50, PN 16
Tip de fluid refrigerant
HFC neinflamabil;
Control
Figura indica un exemplu al acestui sistem

cuprinzand un evaporator, o serie de turbine, un
condensator si o pompa.
Demarare, gestionare a sarcinii partiale,

oprire, supraveghere si alarme
Livrat cu automat
Ecran de vizualizare, inregistrare a

valorilor, comanda la distanta.
Livrat optional
Avantajele sistemului :
Sistem bi-etaj compact-> Eficacitate ameliorata
Tehnologie cu componente robuste
Numar redus de componente
Functionare cu sarcina partiala
Activitati de mentinere reduse
Aplicatie cu multiple tipuri de energie
Sistem compact, usor transportabil
Panou de Control cu Ecran de vizualizare
44
Descrierea procesului de functionare dupa principiul ORC
o
o
Biomasa e arsa intr-un furnal si genereaza gaze fierbinti de aproximativ 950 C,

care incalzesc uleiul termal din circuit. Uleiul termal este incalzit la 300-330 C.
Uleiul termal incalzeste circuitul secundar, care contine fluidul organic pentru
modulul ORC. Fluidul organic este evaporat si condus spre turbine pentru a
genera electricitate.
Condensatorul de racire a apei care condensa vaporii si apa de racire incalzita
poate fi folosita pentru uscatoare sau centrale de incalzire pentru locuinte.
Capacitatea de a genera curent electric din centrale mici (>1MW) prin combustie de
biomasa si sisteme de ulei termal face ca aceste sisteme sa fie foarte atractive.
Biomasa e folosita in sisteme de combustie moderne si cu eficienta ridicata care sunt
operate cu succes de catre multi utilizatori. Aceste sisteme cu aprovizionarea lor
sofisticata, sistem de gratare, aprovizionare cu aer in trepte, sistem de inlaturare a
cenusei, intrumentatii de control si securitate, sunt demne de incredere si functoneaza
perfect.
Materialul de transfer a caldurii in circuitul primar este uleiul termal. Uleiul
termal ofera avantaje cum ar fi: presiune joasa a sistemului, inlaturarea problemelor de
inghet, control si operatii sigure si viata lunga.
Caldura generata din arderea biomasei este convertita in putere electrica de catre
turbo generatorul ORC. Procesul ORC este foarte eficient, de incredere si usor de
controlat. Rotorul turbinii functioneaza la un r.p.m (rotatii pe minut) scazut si este
conectata direct cu generatorul. Toate componentele ORC sunt asamblate la cumparare si
testate. Astfel se reduce timpul de instalare si testare la domiciliu. Comparat cu aburul,
fluidele organice nu au probleme de coroziune, nu cauzeaza erodarea valvelor, la elicele
turbinelor si la tevi.
Aceste beneficii ofera viata lunga si incredere centralei electrice.
Designul turbogeneratorului urmareste criteriile urmatoare:
Pornire in cateva minute
Monitoring si incarcare prin telecomanda
Operare fara operator permanent la fata locului
Managment al datelor monitorizate si depanare
45
Procesul de gazificare a biomasei este procesul de incalzire a biomasei intr-un

mediu saturat cu oxigen pana cand gazele volatile de piroliza (monoxidul de carbon si
hidrogen) sunt degajate din biomasa. Gazele pot fi amestecate cu aer sau oxigen pur
pentru o ardere completa iar caldura produsa poate fi transferata la un boiler de distribuire
a energiei. Altfel, gazele pot fi racite, filtrate si purificate pentru a inlatura gudroanele (o
grija majora pentru orice proces de gazificare a lemnului) si particulele, si astfel pot fi
folosite la motoare cu ardere intern (motoare Sterling), microturbine si turbine pe gaz.
Motoarele Sterling au fost folosite cu succes dar sunt limitate prin aria capacitatilor.
Biomasa variaza mult in dimensiunea particulelor, continutul in umiditate, cenusa,
valoare calorica si densitate depinzand de sursa (lemn, coaja de orez, fibre de palmier).
Aceasta productie si folosinta a biogazului este economica doar daca compozitia
biomasei este consistenta si gazificatorul este monitorizat si intretinut in mod regulat.
Al doilea proces a generarii de curent cu ajutorul biomasei este combustia ei
intr-un furnal atasat boilerului. Combustia se produce pe un gratar static sau dinamic la
temperaturi inalte si prin adaugare de aer in trepte. Sistemele de biomasa moderne sunt
controlate prin PLC, sunt foarte eficiente si nu polueaza mediul.
Aceste sisteme moderne de combustie sunt des folosite cu boilere pe aburi pentru
a genera aburi de procesare sau pentru sisteme CHP pentru a opera turbina cu aburi cu
generatorul. Dezavantajul centralei pe aburi sub 1 MW este ca aceste sisteme sunt
scumpe din cauza sistemelor de control complicate, problema tratarii apei si cerinta de
presiune foarte ridicata. Operatia normala, pornirea si oprirea acestor sisteme cer prezenta
unui operator foarte bine calificat. In plus, sistemele cu aburi cer un incalzitor superior
care este una din piesele critice in astfel de sisteme de combustie. In tari reci punctul de
inghet al apei este o alta problema. Daca statia a fost inchisa pentru mai mult timp,
trebuie golit sitemul complet. Acesta este un motiv de ce au fost dezvotlate turbo
generatoarele ORC, si sunt atat de simpatizate.
46
Firme producatoare de peleti

S.C Frigotransilvania Cluj -Napoca
www.frigotransilvania.ro
DE UNDE SE PROCURA PELETII
Avand ca obiect de activitate reciclarea deseurilor de lemn , Frigo Transilvania se
numara printre cei 30 40 producatori de peleti si brichete de rumegus din Romania , putand
onora orice comanda in acest sens.
CAT COSTA PELETII

Pretul peletilor se situeaza intre 130 si 160 Euro / tona , in functie de anotimp.
MOD DE AMBALARE
- In saci de polietilena la cantitatea de 15 kg / sac ;
- In saci big bag la cantitatea de 800 1200 kg / sac.
Brichetii
In principiu avantajele majore care deriva sunt:
-imbunatatire a caracteristicilor fizice (densitate, omogenitate)
-micsorarea volumului de stocare 12:1 ;
-imbunatatirea comportamentului de ardere cu o putere calorica mult mai ridicata in
comparatie cu lemnul ( cu 38% pana la 60% putere calorica mai mare fata de lemnul de foc ).
-cresterea volumului densitatii de energie in raport cu consumul de material ;
-imbunatatesc si protejeaza performantele cazanului(centralei) ;
-resturi foarte putine dupa ardere si cazane mult mai curate (cenusa 0,5%) ;
-usurinta in manuire (manipulare) ;
-curate si prietenoase cu mediul inconjurator (ecologice 100%) ;
-nu contin aditivi sau lianti chimici ;
10 Kg brichete =5,5 litri petrol
1 tona brichete = 5 metri cub lemn de foc
La fiecare tona de brichete se ajunge la o economie de 400 - 450 RON , fata de 5 mc lemn de
foc.
Ameco Renewable Energy SRL

Punct de lucru:
Romania, 535500 Gheorgheni,Str. Garii, 4/C
Cod fiscal: RO18630351
Tel./Fax: +40-(0)266-363.457 Web: www.ameco.ro
La punctul de lucru din Gheorgheni se desfasoara fabricarea pelletilor, capacitatea de
productie ajungand la 3 tone pe ora, in cazul brichetelor la 0,7 tone pe ora.
Neutru de CO2
Din materiale naturale
Fara substante artificiale
DIN norm
Diametru 6 mm
Putere calorica 5,4 kWh/kg
Continut de cenusa < 0,6%
Lungime 15-30 mm
Umiditate 6%
Brichetele
Este un combustibil raspandit pe o scara din ce in ce mai larga, care poate fi folosit in
cazane, sobe, seminueri si sobe de teracota.
Preturile se stabilesc de comun acord, in functie de ambalaj, cantitate, modalitate de

transport.
EcoPellets SRL-Sibiu
Mobile: +40-753-011206 ;Mobile: +40- 752-230233
Tel/Fax: +40-369-596101
Mail: office@ecopellets.ro
Web: www.ecopellets.ro
Ecopellets este un producator roman care se ocupa cu prelucrarea biomasei rezultand
ca produs principal peletul din lemn.Fabrica este situata in comuna Sadu, punctul de lucru
"La Mal", judetul Sibiu, Romania.
Firma Ecopellets este membru fondator, alaturi de alti producatori din tara, al
Patronatului Producatorilor de Peleti din Romania - Eco Energia.
CARACTERISTICI TEHNICE
Diametrul 4 10 mm.
Lungime <50 mm
Greutate in vrac ~650 kg/mc
Densitate volumetrica >1200 kg/mc
Umiditate <8%
Cenusa <1.5%
Putere calorica 16,9 19,5 MJ/kg sau ~4500
kcal/kg
Consumatorul casnic
Pe
l
e
t
i
is
u
ntc
on
s
i
d
e
r
a
t
ii
nl
oc
ui
t
or
ia
iga
z
e
l
orna
t
ur
a
l
e
.Di
nc
ompa
r
a
t
i
ac
e
l
ordo
uat
i
p
ur
ide
i
n
c
a
l
z
i
r
er
e
z
ul
t
aur
ma
t
oa
r
e
l
e
:pe
l
e
t
i
is
u
ntma
ii
e
f
t
i
nic
u2
02
5
%f
a
t
adega
z
ulna
t
ur
a
l
,nu
pr
e
z
i
nt
ape
r
i
c
oldee
x
pl
oz
i
e
,s
eut
i
l
i
z
e
a
z
ac
ul
e
mn
uld
ef
oc
,r
e
z
ul
t
af
a
pt
ulc
ape
l
e
t
i
is
u
ntma
i
e
f
i
c
i
e
nt
i
di
npu
n
c
t
d
eve
d
e
r
ea
lr
a
nda
me
nt
ul
uii
na
c
e
l
a
s
i
c
onf
or
t
.
Fa
c
a
n
da
c
e
i
a
s
i
c
ompa
r
a
t
i
ed
ea
r
de
r
e
,
put
e
r
i
ic
a
l
or
i
c
e
,
c
o
nf
or
t
ul
uis
is
i
g
ur
a
n
t
e
ii
nut
i
l
i
z
a
r
e
.
Es
t
eu
nc
omb
u
s
t
i
bi
l
c
ur
a
t
pe
nt
r
ume
d
i
u.
Pe
l
e
t
i
is
ea
mba
l
e
a
z
ai
ns
a
c
i
de1
5k
g
Ne
c
e
s
i
t
as
pa
t
i
udede
p
oz
i
t
a
r
ede1,
2mpp
e
nt
r
u1
00
0k
gpe
l
e
t
i
.
Consumatorul mediu
e
l
e
t
i
is
u
ntf
ol
o
s
i
t
ip
e
nt
r
ui
n
c
a
l
z
i
r
e
as
ipr
o
d
uc
e
r
e
aa
p
e
ic
a
l
d
el
ani
v
e
l
uls
pi
t
a
l
e
l
or
,
P
g
r
a
di
ni
t
e
l
or
,h
ot
e
l
ur
i
l
or
,p
e
ns
i
u
ni
l
or
,c
l
a
di
r
i
l
ora
d
mi
ni
s
t
r
a
t
i
v
e
,d
ot
a
t
ec
ui
n
s
t
a
l
a
t
i
ic
u
p
ut
e
r
ii
ns
t
a
l
a
t
ec
upr
i
n
s
ei
nt
r
e50s
i
50
0KW.
PHOENIX COMPANY SA Harghita

Pr
o
duc
e
ms
iv
i
n
d
e
m pe
l
e
t
idedi
a
me
t
r
u6mm,l
ung
i
mema
x3
0mm,e
x
e
c
ut
a
t
edi
n
ma
t
e
r
i
a
lf
a
r
ac
oa
j
a
,
90% r
a
s
i
n
os
,
10
%f
a
g.
Pe
l
e
t
i
is
ei
nc
a
dr
e
a
z
ai
nnor
me
l
eDI
N517
3
1s
iDI
Npl
us
.
Amba
l
a
r
e
as
ef
a
c
ei
ns
a
c
ide
1
5kgs
iBi
gBa
g
.
Pr
e
t
ur
ia
v
a
nt
a
j
oa
s
e
.
Date de contact ale vanzatorului

Fi
r
ma
Ta
r
a
Fu
n
c
t
i
a
Pe
r
s
oa
nade
c
ont
a
c
t
PHOENI
XCOMPANY
Te
l
e
f
on
SA
Roma
ni
a
Fa
x
Adr
e
s
a
e
ma
i
l
+4
00
74
4
63
8
46
7
+4
02
6637
1
02
3
Cont
a
c
t
a
t
iv
a
nz
a
t
or
u
l
BENK ALEXANDRU Web Site HTTP://WWW.PHXCOMPANY.RO
Corespondenta comerciala se poate purta in : Romana - English - Italiano Magyar -
Societatea, detinand o fabrica de prelucrare a lemnului cu 200 angajati, a pus in

functiune in vara anului 2007 o linie de fabricare de pelleti. Echipamentul de mare capacitate
(2 tone/ora) prelucreaza in primul rand rumegusul rezultat din propria productie, iar pe de
alta parte tochitura rezultata din recolta salciei energetice. Produsul final este comercializat in
saci de 15 kg sau in a.n BIG BAG de aprox. 500 kg.
KONTRASTWEGE SRL
Strada Bolyai 13;530111 Miercurea-Ciuc
Judetul Harghita ;Romania
www.kontrastwege.ro;tel+40
744 638467
Distribuitorul unic in Romania al salciei energetice (planta cu crestere rapida cca. 3

cm/zi, cu valoare energetica mare, destinata prelucrarii in diferiti combustibili solizi)
cercetata si inregistrata de-a lungul a 25 de ani de catre compania suedeza Lantmnnen
Agroenergi.
Compania detine pe langa plantatiile proprii si o pepiniera, butasii putand fi
achizitionati cu scopul de cultivare de catre orice persoana care dispune de terenuri agricole
neexploatate.
- Se poate utiliza sub forma de tocatura (la umiditatea obtinuta la recoltare, de aprox.
30-35%), in centrale energetice, dar cu ajutorul unor arzatoare speciale (multistoker)
de puteri cuprinse intre 8 kW - 600 kW (programabile atat ca regim de ardere, cat si
ca timp de functionare si atasabile cazanelor clasice pe lemne sau alt combustibil
solid) tocatura de salcie poate fi folosita si la incalzirea caselor, institutiilor (de exp.
gradinite, scoli, dispensare, primarii etc.)
- Tocatura prelucrata in brichete sau in peleti reprezinta o sursa de energie termica
curata si ieftina pentru incalzire. Pentru fabricarea brichetelor si a peletilor sunt
necesare echipamente technologice speciale.
ECOLEMN PRODUCTS SRL

Punct de lucru: Str. Balta Sarata nr. 1A, Caransebes,
Jud. Caras-Severin,
Tel: 0040 255 517 775
Mobil: 0040 744 501 232
DESCRIERE Fabrica din Caransebes este singura care produce peleti din lemn de
esenta tare, beneficiind de cea mai performanta tehnologie in domeniu si avand o capacitate
de productie intre 50 si 100 tone zilnic.
Peletii sunt combustibili solizi, cu continut scazut de umiditate, obtinuti din rumegus,
aschii de lemn sau chiar scoarta de copac. Rasinile si liantii existenti in mod natural in
rumegurs au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin aditivi.
Costul incalzirii pe baza de peleti este cu pana la 60% mai mic decat pretul
produselor petrolieire si cu cel putin 40% mai mic decat pretul energiei electrice.
Caracteristici tehnice: diametru: 4-10 mm, lungime: 50 mm, densitate volumetrica:

1,12 kg/dm cubi, umiditate: 12%, continut de cenusa: 1%, putere calorica: 17,5 - 19,5
MJ/kg.
Stiati ca.:
5.500 kg peleti sunt echivalentul a 2820 metri cubi gaz metan sau 2700 l motorina, sau 8.800
kg lemn?
Producator Peleti Holzindustrie Schweighofer-Sebes Alba

Firma austriaca Holzindustrie Schweighofer a anuntat ca va construi, in 2008, doua
instalatii de producere a energiei de cogenerare pe baza de biomasa, la Sebes si Radauti,
folosind ca materie prima scoarta de copac. Directorul general al firmei austriece, dl Gerald
Schweighofer, a anuntat ca aceasta companie are in proiect construirea a doua instalatii de
cogenerare pe baza de biomasa, la Sebes si la Radauti.
Ca materie prima va fi folosita scoarta obtinuta din productie si va fi acoperit intregul necesar
de energie termica.
Productie Sebes
Infiintare
Investitie
Angajati
Suprafata
2003
100 Mil. EURO
600
35 ha
Origine lemn 95% Romania

5% Slovacia
Specii
100% molid
Desfacere
25% Romania
25% Asia
20% Orientul
mijlociu/apropiat
30% Europa
www.schweighofer.ro
Capacitati de productie
Taiere
1,1 Mil mc lemn rotund
Rindeluire
420.000 mc
Uscare
540.000 mc
GLT
35.000 mc
Pellets
70.000 tone
Energie si putere
Sursa de energie
Cazan
Energie
Biomasa
2 x 10 MW caloric
8,6 MW calorica
2,4 MW electrica
Folosire en. termica Uscatul cherestelei
Folosire en. electrica Transmisa catre reteaua
publica ;Energie verde
Firma S.C Apa Sol SRL Sibiu

Calitatea produsului
Posibilitatile sunt multiple, incepand cu prelucrarea lemnului brut, decojit din care se
produc peleti conform normelor UE pentru arderea lor in instalatii automatizate, peleti de
calitate inferioara care se ard in centrale termice, respectiv bricheti pentru centrale termice,
sobe de incalzire centrala sau pentru camin si teracota.
Configurarea utilajului
Deseurile fiind de natura foarte diferita, este necesara o analiza de ansamblu in care
se discuta cu beneficiarul atat despre natura deseurilor cat si despre modalitatea de
valorificare a produsului finit. In functie de aceasta analiza se va configura utilajul oferit.
Materia prima
In functie de calitatea necesara a produsului finit, exista o serie de modalitati:
Brichetarea / peletarea unei combinatii de lemn cu mai putin de 2% coaja
Brichetarea / peletarea resturilor din gatere inclusiv rumegus
Brichetarea / peletarea paleti vechi, lemn de constructie neimpregnat
Brichetarea / peletarea rezidurilor din taierea pomilor dupa recoltarea trunchiului
(crengi, frunze, coaja), etc.
Numele companiei:Markit Prodution

Persoana de contact:Tudor Marian
Adresa:Str. Naum Ramniceanu, Nr. 34
Localitate:Bucuresti
Telefon:0788729696
Firma este producator peleti din rumegus de lemn de fag si brad , importa si distribuie
o gama larga de sobe si centrale termice pe peleti, complet automatizate , productie de apa
calda menajera.
Centralele sunt de diferite puteri calorifice, destinate atat pentru consumatorii casnici
cat si pentru cei industriali.
LA COCOSUL DE MUNTE SRL

-
informatii de contact. Bordes Ciprian Judet

- judet BRASOV; Localitate VAMA BUZAULUI
- Adresa STR. PRINCIPALA 448 C
- Telefon :0268 288542
Producator de peleti ,brichete,mangal.
Vice Mar S.R.L

Adresa
Telefon
Contact
Web
IASI, Romania
+40-0744629908
Marciuc Bogdan
www.vicemar.ro
Producator peleti din materie prima 70% esenta tare,30% rasinos diametru 6 mm
lungime intre 6mm si 30 mm cantitate 200 t pe luna .
Art Lemn SRL

Arad Curtici
Str.Privighetorilor FN
Tel.0257 465501;0257 255024
Dir.Elena Orz tel.0746 258008
www.artlemn.ro
Firma cu profil de baza prelucrarea bruta a lemnului si anume producerea de parchet,si ca
profil secundar producerea de peleti din resturile lemnoase rezultate in urma procesului
tehnologic.
-Peleti din rumegus presat la cald, fara aditivi cu diametrul de 6 mm.

-Pret 461,33 RON/tona
Centrale lemne si pellet SRL

Telefon
: +40722300049
Email
: centrale@info-tur.ro
Pagina web: http://www.centralelemne.info-tur.ro/
Judet
: Bacau
Localitatea : Bacau
Comercializeaza material combustibil lemnos sub forma de peleti pentru arderea in

centrale termice automate.
Peletii reprezinta alternativa de incalzire domestica cea mai curata, iar in conditiile
alinierii preturilor combustibililor clasici la preturile europene, in curand va deveni si in
Romania alternativa cea mai economica si in acelasi timp confortabila.
Gross Handel SRL

Adresa:P.L.Oradea
Muntele Gaina nr.9
410518, Bihor
Tel:0359 809 003
www.grosshandel.ro
Peletii sunt combustibili solizi cu continut scazut de umiditate, obtinuti din rumegus,
aschii de lemn sau chiar scoarta de copac. Rasinile si liantii existenti in mod natural in
rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin aditivi.
Continut: Substanta uscata < 92%; Cenusa < 0.5-1%; Nu Contine aditivi;
Utilizare: Peletii sunt livrati in saci mici de 12-15 kg, sau chiar big baguri de 1 tona,
complet curat si fara praf. Ca si confort sau usurinta de utilizare, peletii satisfac aceleasi
cerinte ca si gazul metan sau produsele petroliere.
Pentru producerea peletilor nu se recurge niciodata la defrisari sau despaduriri. Din

contra, aceasta activitate e una benefica pentru mediu, eliminnd deseurile rezultate in urma
prelucrarii lemnului.
Datorita tendintei naturale de a umple in mod uniform un spatiu, flacara creata de
peleti este una constanta si echilibrata. Instalatiile moderne se alimenteaza automat, cu
autonomie de cteva zile.
Putere calorica -4 800 kWh/tona;
1 kg pellet -4,8 kWh;
1 m3 gaz echivlent -2,1 tona pelet;
cca 4 m3 de lemne uscat -1 tona pellet;
Densitate -660-690 kg/m3;
1 ton -ca 1,5 m3;
Diametru: 6-8 mm;
Lungime -max 4 x diameteru;
Umiditate -10-12%;
Cantitate de cenusa -max 1,5%.
S.C. ATHOS-PELLET S.R.L.

535500 GHEORGHENI Str. GARII 4
Jud. HARGHITA-ROMNIA
TEL/FAX +40 266 363 457 MOBIL +40 746 156 993
Domeniul principal de activitate al firmei noastre este productia pelet din rumegus din
lemn rasinos. Produsul nostru contine urmatorii parametrii tehnici: diametrul 8 mm lungimea
10-25 mm umiditatea 8 % materia prima molid cenusa 0, 95% puterea calorifica 18 850 kJ/
kg ambalajul Big Bag 1000 kg, saci de 15-20kg. Posibilitatea de productie in ziua de astazi
este de aprox. 400 de tone lunar.

Csillag SRL 2008

Tel.+40 21 3139870
www.woodfuel.ro
Harghita
Peletii nostrii sunt fabricati din rumegus curat si netratat. Acest material este intai
uscat, apoi zdrobit si compresat (fara adezivi sau lipici) pana cand in cele din urma ajunge in
forma finala. Acesta il face un combustibil verde, un combustibil 100% natural.
Producem peleti de inalta calitate din rumegus de brad si / sau de fag.

Detalii tehnice:
- diametru de 6 si 8 mm;
- lungime intre 10-30mm;
- umiditate: maxim 10%;
- continut de cenusa: maxim 1,5 %;
- putere calorica: minim 18MJ/KG;
- abrazivitate: 2,3%;
- impachetare: in saci de polietilena de 15KG sau in BIG BAGS.
Cost in sa produci 1000 Kwh
Peleti
Petrol
Gaz natural
Electricitate
0
20 40 60 80 100 120 140
Transylpellet SRL
Tel./fax: +40 266 312 132
www.pellet.ro
Harghita
Puncte de lucru: Mugeni si Vlahita
Obiectivul nostru este att ecologic, ct si economic.
Producerea de peleti din deseurile poluante formate in industria mobiliera si

la prelucrarea lemnului.
Asigurarea unei incalziri mai ieftine si econome.

Principiul nostru este aceea ca este necesara o sursa de energie alternativa
ecoeficienta, benefica att individului, prin faptul ca este mai ieftina, ct si societatii prin
faptul ca duce la scaderea poluarii mediului.
DETALIILE TEHNICE
Diametru (D): 610 mm
Lungime (L): 1530 mm
Umiditate: 810 %
Materie prima: rumegus din lemn de rasinoase si foioase, aschie de lemn (aprox. 70+30%),
respectiv rumegus si aschie de lemn de rasinoase 100%.
Valoarea de energie: aprox. 18,5 Mj/kg = 5 kWh/kg
Ambalaj: saci mici de 15 kg
saci Big-Bag de 10001200 kg
SC Dan Prolemn SRL

MURES - Ibanesti
Tel.+40766659891
Telefon : 0265538053
Deoarece sintem situati intr-o zona forestiera cu exploatari mari de lemn ,in urma
unor studii amanuntite, privind protectia mediului si a cererii de energie alternativa am ales
ca obiect principal de activitate uscarea si presarea rumegusului sub forma de peleti.
Peleti sint combustibili solizi, cu continut scazut de umiditate, rasinile si lianti
existenti in mod natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia
nu contin aditivi, arzind aproape fara emisie de fum. Densitatea acestora si dimensiunile
permit ambalarea compacta si transport usor pe distante lungi. Pot fi stocati in orice loc fiind
ambalati in saci de plastic .
Geometria lor cilindrica permite alimentarea automata si o calibrare foarte fina.
Peleti pot fi alimentati in sobe si centrale mecanic sau pneumatic. Sobele si centralele cu
peleti au emisia de Co2 foarte scazuta aproximativ 0,05% astfel aceste sisteme au devenit
optiunea cea mai potrivita din punct de vedere al protectiei mediului, si optiunea cea mai
economica.
-Capacitate de 700-1000 kg/ora,si sint
- Ambalati in saci de la 10 la 1000 kg
POSSESSION RECYCLING ENERGY SRL

TIMIS --Timisoara
Fax: 0356 109260
Tel.: 0722 441669
Tel: 0741 671502
http://possession.ro
Reprezentant firma Italiana, producatori de peleti.
PROCESUL DE PRODUCTIE A PELETILOR
Peletii din lemn rezulta din reciclarea de deseuri lemnoase 100%.
In timpul productiei de peleti, rumegusul / aschia atinge o umiditate constanta intr-un
uscator, dupa care este macinat intr-o moara cu ciocane la dimensiuni mici. Urmatoarea etapa
este sistemul de ventilatie prin care materia prima uscata si macinata ajunge in presa, unde
este transformata in peleti de mare densitate si soliditate. Dupa conditionare, urmeaza
ambalarea produsului in saci mici de 15 kg sau saci Big-Bag de 1000-1200 kg.

Hoba Technic Srl

Distribuitor peleti
Persoana de contact:Hedesan Sorin
Adresa:Str. Bodrogului Nr.2-10, Hala 1
Localitate:Arad
Distribuitor peleti
Produs conform normelor calitatii si TV Germania, cu o putere calorica cu de 2-3

ori mai mare decat a lemnului, 5KW/ Kg.
Comparatie cu alti combustibili:
2Kg Pellets = 1L petrol;
1m Pellets = 650Kg;
Ambalaj: saci de 15Kg.
Pret 15.0 RON.
Sc Bricrom Srl
Persoana de contact:Hedesiu Eugenia
Adresa:Str. Clujului nr. 7
Localitate:Gherla
Judet:Cluj
Telefon:0721 266101
Firma noastra produse si comercializeza brichete din rumegus esenta fag. Produsele
sint ecologice conform certificat de calitate DIN 51 731 Germania si ONORM M 7135
Austria.
Putere calorica 19800 kj/kg de brichete are puterea calorica a 4 mc de lemn de fag
uscat. Sunt ambalate in cutii de carton de 20kg, usor de transportat si de depozitat. Brichetele
din rumegus din fag sunt ecologice, dimensiuni - diametru 6 cm, lungimi 25 cm. Se preteza
la orice fel de instalatie cu incalzire pe combustibil solid.
Sc Productie Fortunaforest Srl

Persoana de contact:Oprea Sorescu Florin
Adresa:Str. Eroilor Nr. 9
Localitate:Covasna
Judet:Covasna
Telefon:0744571161
Tel/Fax: 0267 340957
Brichetele sunt din rumegus uscat de rasinoase.Au putere calorica foarte mare.
Sc Harforest Srl
Persoana de contact:Szekely Ildiko
Adresa:Str. N. Balcescu Nr. 68
Localitate:Gheorghieni
Judet:Harghita
Telefon:0266364385
Telefon mobil:0722631950
Produc si comercializeaza brichete de rumegus.
At 06 Consulting Com
Persoana de contact:Anton Valentin
Adresa:Str. Episcop Chesarie 7
Localitate:Bucuresti
Telefon:021.336.42.77
Telefon mobil:0740.87.11.25
Website:http://www.rasinoase.com
Firma are ca obiect principal de activitate productia de cherestea de rasinoase pentru
constructii si export, precum si brichete de rumegus la cele mai bune preturi din Europa.
Capacitatea de productie este de ~200 mc/luna cherestea si 30-40 tone brichete de rumegus.
Brichete rumegus, umiditate 6-8%, fara lianti chimici, 100% ecologici, putere
calorica 4900-5400 kcal/kg, temperatura ardere 900-1200 grdC, cenusa rezultata < 8%.
90% brad + 10% fag. Diametru 70 mm, lungime 50-70 mm.
Vilcel Com S.r.l

Persoana de contact:Naumescu Cristian
Adresa:Str Panduri, Nr. 13, Cod 105500
Localitate:Busteni
Judet:Prahova
Telefon:0244/320137
Pret:354,87 RON/to.
Distribuitor brichete de rumegus cu o putere calorica de 3 ori mai mare decat lemnul
cu o emisie de fum si reziduri foarte mici.
Linie de uscat si brichetat rumegus in functiune, capacitate de productie 180-250

kg/ora (32000 euro)
Epad S.r.l
Persoana de contact:Laszlo Andrasi
Adresa:Str Budvar, Nr. 41, Cod 535600
Localitate:Odorheiu Secuiesc
Judet:Harghita
Telefon:0266 206191
Website:http://www.epad.ro
Brichete din rumegus de esente tari si rasinoase in amestec.
Sc Iovan Forest Srl

Persoana de contact:Iovan Cristian
Adresa:Str 113 Nr 27
Localitate:Pecica
Judet:Arad
Telefon:0257468433
Telefon mobil:0742152652 ; 0730609158 ; 0723088862
BRICHETE PREMIUM
-Rumegus din lemn tare
-Putere calorica tripla fata de lemn;
-Diametrul este de 50 mm;
-Nu incarca hornurile;
-Cenusa sub 1% din total;
-Spatiu de depozitare mic cca.1200-1300 kg/m3
Brichete de tip A
-Rumegus din lemn tare
-Putere calorica dubla fata de lemn
-Diametrul este de 65 mm
-Nu incarca hornurile
-Cenusa sub 1% din total
-Spatiu de depozitare mic cca.900-1100kg/m3
Pret:0.80 RON
Sc Eco Wood Srl

Persoana de contact:Cristian Pop
Adresa:N. Jiga 43
Localitate:Oradea
Telefon:0040742313330
Brichetele din rumegus sunt din 100% fag sau molid rezultate din rumegus curat,
uscat si presat la presiuni mari, realizate fara aport de liante. Brichetele rotunde la diametru
de 6cm cu lungimea 25cm le livram ambalate in la cutii de carton cu greutatea 10KG sau
20KG respective va putem oferi aceleasi cu diametru de 8,5cm cu lunigimea 27cm ambulate
la 10KG folie de plastic.
Vinde Brichete din Rumeg de Fag la cel mai mic pret orce cantitate direct de la
depozit in Oradea www.ecowood.ro .
S.c. Profil Import Export S.r.l.

Persoana de contact:Fulop Istvan Lorand
Adresa:REGHIN, jud MURES, ROMANIA
Localitate:Reghin
Judet:Mures
Telefon:0265512692
Brichetele de rumegus poate inlocuii cu succes carbunele, cocsul, lemnul dar mai ales
gazele naturale.
Acest produs se adresaeaza atat consumatorului casnic cat si celui industrial.
Avantajele folosirii brichetele de rumegus:
- continut mic de cenusa: dupa ardere ramane foarte putin cenusa intre 7-9% care
poate fii folosita ca fertilizator.
- fara miros: in timpul arderii nu emana nici un miros.
- putere calorica mare brichetele de rumegus au o valoare minima de incalzire de
4800kcal/kg si ajunge la 5400 kcal/kg.
- fara scantei: in timpul arderii nu se produc scantei fara chimicale: brichetele nu
contin nici un fel de chimicale.
- ard o perioada lunga: fata de lemn, mangal si cocs, brichetele au o perioada de
ardere mai mare.
Pret:12.00 RON
Nehoiu Srl
Persoana de contact:Ciobanu Ionut
Adresa:str. 1 Dec. 1918, nr.8
Localitate:Nehoiu
Judet:Buzau
Telefon:0749058404
Producerea de cobustibili ecologici sub forma de brichete din lemn din deseuri
lemnoase rezultate in urma procesului de producere a obiectelor de mobilier din zona.
Societatea detine instalatii proprii de brichetare cu o capacitate de productie zilnica de
peste 25 tone.
Brichetele de rumegus din lemn de fag si rasinos sunt pur ecologice, sunt presate la
cald fara a fi folositi lianti sintetici, au o puterea de peste 5000 kcal/kg. Sunt sub forma
cilindrica cu un diametru de 7.5 cm , L=32 cm, ambalate in saci de 25 kg, pe paleti a cate 700
kg, infoliati cu folie strech.
Barbulet Srl
Persoana de contact:Barbulet Sorin
Adresa:LANCRAM NR.266
Localitate:Sebes
Judet:Alba
Productie brichete din rumegus de fag
Dimensiuni -lungime 10-15cm ;Diametru -6cm ;Densitate-1,10kg/dm3 ;
Valoare calorica-19806kj/kg ;Umiditate- 8% ;Total cenusa -<0,5% ;
Ambalare saci plastic de 20kg
Se preteaza la orce fel de instalatie de incalzire pe combustibil solid.
BRICHETELE DIN RUMEGUS DE FAG SUNT EXCELENTE PENTRU FOC
Avantaje fata de lemn, carbune sau cocs:

-ocupa spatiu de depozitare mic
-manipulare simpla usoara si curata;
-nu necesita spargere sau taiere;
-nu scoate fum;
-se poate folosi la toate unitatile de incalzire aplasate in interiorul locuientei;
-cenusa foarte putina;
-ardere indelungata;
-putere calorica mare;
-produs ecologic 100%;
-nu necesita uscare;
-cost redus Pret:301.64 RON
INFORMATII TEHNICE:
-1KG brichete=4kg lemn fag(umiditate
40%)
-1KG brichete=0,600 combustibili lichid
valoare energetica-4443cal/kg
Utilaj de brichetat
SC LEO DESIGN SRL-Vrancea

Loc.Beciu nr 32;Tel.: 0767672848
www.salciaenergetica.ro
Masini de brichetat
Puterea calorica a brichetelor din resturi vegetale este mai mare decat a lemnului de
fag si aduce o economie de 60% fata de incalzirea cu gaze si de 40% fata de incalzirea cu
lemne. Costurile de productie a brichetelor din paie sau alte resturi vegetale este foarte scazut
(maxim 120 ron/t)
SC LEO DESIGN SRL vinde din import masini si utilaje pentru brichetare si peletizare
MASINA DE BRICHETAT JXIII-2 capacitate productie 100-150 kg/ora la pretul de 3900 euro
Pret promotional !!
MASINA DE BRICHETAT JXIII-1 capacitate productie 200-300 kg/ora la pretul de 6950 euro
Pret promotional !!
Model Nr.
JXIII-2
JXIII-1
Productivitate kg/h
130-150
200-300
Putere Motor (kw) 7.5kw(energy saving)
18kw
Greutate (kg)
1000kg
1500kg
Dimensiuni
1650*600*1260
1860*800*1360
TOCATOR BIOMASA
Aveti o ferma agricola sau cunostinte care au o asociatie agricola? Ardeti in fiecare
an paiele si celelalte resturi vegetale pentru a elibera terenul? BRICHETATI aceste
resturi si vindeti apoi brichetele obtinute la un pret de cca 250-450 de RON/tona.
Veti avea surpriza sa constatati ca aduce un profit chiar mai mare decat vanzarea
produselor principale (grau, porumb, soia, rapita).Aveti posibilitatea de tocare si
brichetare:
Brichetarea resturilor vegetale din agricultura.
Brichetarea paielor de grau, orz, orez.
Brichetarea vrejurilor de soia, fasole
Brichetarea crengilor de vita de vie
Brichetarea paielor de rapita, mustar si a cocenilor de porumb.
Brichetarea resturilor forestiere.
-Pret promotional de 2292 euro!!
Model Greutate Productivitate T/h

400
0.50
0.4
Putere KW
7.5
Materie prima
biomasa
Preturile includ TVA

UTILAJE NOI CU GARANTIE 1 AN !!
Tocatoarele maruntesc pana la granulatia de 3-5 mm. Pot fi folosite si ca moara de
uruit.
O Afacere agricola complementara !!
Brichetarea resturilor vegetale din agricultura si silvicultura
Producatori si distribuitori de biomasa si utilaje straini

Geminati Pierino-Italia
Vi
aAr
t
i
g
i
a
na
l
e
,
1;
250
2
0Ci
g
ol
e(
Br
e
s
c
i
a
)
Tel e Fax: +3
90
30
9
59
5
12
www.
g
e
mi
na
t
i
.
i
t
.
Pr
o
duc
e
r
es
iv
a
n
z
a
r
ed
e
:
Pe
l
l
e
t
i
a
s
c
hi
is
ir
ume
g
u
sdel
e
mn;
s
c
oa
r
t
ep
e
nt
r
ug
r
a
di
ni
;
t
o
c
a
t
ur
adel
e
mn
Di
a
me
t
r
o6mm
Lung
he
z
z
a13c
m
Pot
e
r
eCa
l
or
i
f
i
c
o4
5
50-490
0
kc
a
l
Ce
n
e
r
i0,
60%
Umi
di
t
8,
0
0%
Geminati Pierino-Italia
Gos
p
oda
r
i
ad
ema
t
e
r
i
epr
i
ma
Gos
p
oda
r
i
ad
er
ume
g
us
ENERGIE ECO FERTILE-Franta

Pr
o
duc
a
t
orr
i
z
omiMi
s
c
a
nt
h
u
s
Te
l
e
f
on09
7
1315
56
6ou0
61
0961
55
2
Ema
i
ldi
di
e
r
.
f
e
r
t
i
l
@e
n
e
r
gi
e
e
c
of
e
r
t
i
l
e
.
f
r
www.
e
n
e
r
gi
e
e
c
of
e
r
t
i
l
e
.
f
r
Adr
e
s
ap
os
t
a
l
a:
1pl
a
c
eSa
i
ntJ
e
a
n
7
15
0
0Lo
u
ha
ns
As
oc
i
a
tc
uFa
l
z
b
e
r
g
e
r
Mi
s
c
a
nt
h
us
Rhi
z
omeAus
t
r
i
a
www.
mi
s
c
a
nt
h
us
.
a
t
Ri
z
omid
eMi
s
c
a
n
t
h
us
Pl
a
nt
a
r
e
ar
i
z
omi
l
ord
eMi
s
c
a
nt
h
usl
a
a
da
nc
i
med
e101
5c
ms
idi
s
t
a
nt
a751
0
0c
m
Perioadele de vegetatie pe anotimpuri pentru Miscanthus
Arderea biomasei din Miscanthus

Combus
t
i
ar
i
z
omi
l
ord
emi
s
c
a
nt
h
u
ss
ef
a
c
ei
nt
r
oi
ns
t
a
l
a
t
i
ed
ei
nc
a
l
z
i
r
eda
ne
z
a
(
REKA)
.Ca
z
a
n
uli
n
c
l
u
deba
ndad
et
r
a
ns
p
or
t
a
r
ec
a
r
ea
s
i
g
ur
aa
l
i
me
nt
a
r
e
ac
uma
t
e
r
i
epr
i
maa
i
n
s
t
a
l
a
t
i
e
i(
c
on
s
t
r
u
c
t
i
epr
o
pr
i
e
)i
a
rf
i
l
t
r
ulp
e
nt
r
uga
z
e
l
ed
ea
r
de
r
eaf
os
ti
nt
e
gr
a
ti
nt
r
oc
l
a
di
r
e
a
gr
i
c
ol
ae
x
i
s
t
e
nt
a
.
Pionnier Danemark Instalatie de combustie a paielor in Europa
Ti
pd
ei
ns
t
a
l
a
t
i
e
Numa
r
Ra
n
da
me
nt
Ta
r
i(
Nbd
ei
n
s
t
a
l
a
t
i
i
)
a
li
ns
t
a
l
a
t
i
e
i
Ce
n
t
r
a
l
e(
t
e
r
mi
c
e
)
Cog
e
n
e
r
a
r
e
11
1
44
Da
n
e
ma
r
c
a(
9)
,
Ma
r
e
aBr
i
t
a
ni
e
MWe
l
e
c
t
r
. (
1)
,
Spa
ni
a(
1)
I
nc
a
l
z
i
r
iur
ba
n
e
Da
n
e
ma
r
c
a(
58)
,
Aus
t
r
i
a(
11)
,
78
1
80
Su
e
di
a(
4)
,
Ge
r
ma
ni
a(
2)
,
a
pr
ox
. MWt
e
r
m. Ma
r
e
aBr
i
t
a
ni
e(
2)
,
Fi
nl
a
nda
(
1)
I
nc
a
l
z
i
r
edepr
ox
i
mi
t
a
t
e
Da
n
e
ma
r
c
a(
a
pr
ox.
10.
00
0)
,
a
pr
ox
.
p
e
nt
r
uc
ol
e
c
t
i
v
i
t
a
t
i
l
el
oc
a
l
es
i
Ma
r
e
aBr
i
t
a
ni
e(
2.
0
00-3.
0
0
0)
,
13.
0
0
0
i
n
di
v
i
d
ua
l
e
Su
e
di
a(
qu
e
l
q
ue
s10
0)
Sursa: (Institutul energetic si al mediului, Leipzig)
Poa
t
ef
it
oc
a
t
ur
as
a
ui
nba
l
ot
i
Re
c
ol
t
a
r
eMi
s
c
a
nt
h
us
Ce
n
t
r
a
l
aREKAc
uf
un
c
t
i
o
na
r
epe
Mi
s
c
a
nt
h
us
Energiepflanzen-Austria
Re
i
nha
r
dSp
e
r
r
,
Gr
t
ne
r
me
i
s
t
e
r
Ge
g
e
nd2
0;
4
89
4Obe
r
hof
e
n
Te
l
.
/
Fa
x00
4
36
21
3/6
99
56;
Mo
bi
l
:
00
436
6
4/
5
3254
8
7
;
www.
e
n
e
r
g
i
e
pf
l
a
nz
e
n.
a
t
Fi
r
mapr
od
u
c
es
ic
ome
r
c
i
a
l
i
z
e
a
z
ama
t
e
r
i
a
ls
a
di
t
orpe
nt
r
uc
ul
t
ur
ie
ne
r
g
e
t
i
c
ededur
a
t
a
s
c
ur
t
ac
uma
rf
i
:
pl
op,
s
a
l
c
i
e
,
mi
s
c
a
nt
h
us
.
t
e
r
i
epr
i
m rapid regenerabil pentru producie de biomas de calitate
Ma
Producie de cldur i curent fr emisie excesiv de dioxid de carbon;
Fr concuren n producia de alimente;
O alternativa nepoluant la produsele din materiale sintetice din industria auto i de
construcii.
Cultura de plop
Rizomi de miscanthus
Butasi de plop
Tocatura de miscanthus
BADGER PELLETS
Zone Industrielle de Latour - 6760 Virton
Tl. : +32(0)63 67 00 70 - Fax : +32(0)63 23 22 10
E-mail : info@badgerpellets.com
Firma producatoare de peleti de cea mai inalta calitate utilizand in acelasi timp
tehnologii de prelucrare si de productie care sa fie respectuoase fata de mediu.
Peleti sunt din materiale lemnoase rasinoase si nu prezinta liant chimic.
Caracteristici tehnice
Diametru
Lungime
Lungime maximala
Umiditate
Cenusa
Putere calorica
Masa volumica (kg/m3)
Transportul se face in cisterne
6 mm 0,5 mm
Au - 80 % < 30 mm
< 45 mm
< 10 %
< 0,7 %
> 4,7 kWh/kg
> 650
6,06 mm 0,1 mm
93,71 %
< 45 mm
8,61 %
0,3 %
5,2 kWh/kg
675
BELPELLETS
DEPOT PELLETS
rue Maison de Pierre, 42
B-5537 WARNANT-ANHEE - BELGIUM
tel: +32(0)82.614.700 - fax: +32(0)82.614.710 - Mobile: +32(0)477.890.820
info@belpellets.be
Activitatea principala a firmei este vanzarea de peleti, precum si cercetarea, productia
si comercializarea de peleti si granule din biomasa conforme cu normele DIN si ONORM in
Belgia.
Transportul peletilor se face prin intermediul unor cisterne.
Pe de alta parte firma aprovizioneaza cu materie prima sobele si cazanele pe baza de

biomasa comercializate de reteaua ALTERENEG.
GRANUBOIS
www.granubois.be
5, rue de la Retraite
B-5555 BIEVRE Belgique
Tel. 061/511877
Fax. 061/658500
Fabricare si vanzare de granule din masa lemnoasa

Importator de sobe pe baza de peleti
Granule de lemn
Peletii fabricati de aceasta societate, prezinta urmatoarele caracteristici:
- economici si stabili
- eficienti din punct de vedere energetic;
- ecologici
1 m3 de granule peleti corespunde la:

- 320 litri de carburant
- 250 kg de gaz
PELLETS MANDI SA
www.pellets-mandi.be
Tel : +32 (0)71 82 24 50
Fax : +32 (0)71 82 24 59
Z.I. de MARTINROU
Rue du Bassin, 23
6220 Fleurus - BELGIQUE
Societate belgiana care produce peleti 100% rasinosi de calitate conforma cu norma
DIN+. Vanzarea acestora se face in vrac sau in saci de 15 kg.
Granule de lemn si peleti

Caracteristici tehnice ale peletilor Mandi
Lungime
Diametru
Densitate
Putere calorica
Procent de umiditate
Procent de cenusa
1 la 4 cm
6 mm
1,1
18 MJ/Kg-5 Kwh/Kg
inferior sau egal cu 8 %
inferior la 0,7%
Peletii sunt ecologici si 100% naturali.

Pe de alta parte au o valoare energetica foarte ridicata si sunt economici (2 kg de peleti
reprezinta 1 l de carburant).
VISCARDY BENOIT
www.pellets-viscardy.net
Tel : +32 (0)82 69 90 13
Fax : +32 (0)82 69 93 14
Sige social
Rue de lEglise Saint Lambert 72
5600 Surice
Benoit Viscardy produce peleti din stejar disponibili in vrac sau in sac de 15 kg.
Puterea calorica a acestor peleti este de 18,6 MJ/Kg si un procent de umiditate de 4,2% ;
toate aceste caracteristici fac ca peletii Viscardy sa fie superiori normelor DIN si ONORM.
Peleti din stejar

In plus fata de fabricarea de peleti, societatea belgiana aduce spre comercializare
si peleti de dimensiuni foarte mari (buchettes ?), care au o mare performanta energetica.
Lungimea acestora este de 8 cm, iar diametrul de 7 cm. Acesti peleti gigantici sunt ideali
pentru sobe de incalzire domestica.
ECOBATI
www.ecobati.be//pellet-granules-de-bois
Tel : +32 (0) 4 246 32 49
Fax : +32 (0) 4 247 06 07
Zoning Industriel
Av. Premire, 25
Hauts-Sart - 4040
Peletii Ecobati sunt singurii din Belgia uscati la 5%, 100% rasinosi, granulele Ecobati
respecta norma DIN 51-732 si prezinta un randament de combustie de 98,7%. Procentul de
cenusa este foarte scazut, de cca.1%. Peletii sunt disponibili in sac sau in vrac.
Peleti din rasinoase
Caracteristici tehnice ale peletilor

Diametru
Lungime
Procent de umiditate
Procent cenusa
Densitate
Masa volumica
Combustie
Randament combustie
6 sau 8 mm
10-25 mm
5%
Sub 1%
1,1 la 1,2 mm
650/700 Kg/m3
nu este poluant
98,7%
BLU ENERGY srl-Italia-(ROVIGO)

web: www.bluenergy.eu
Tel. 0425 43.20.32
348.38.52.520
Distribuitor de biomasa la domiciliu in cisterna sau Big Beg
Arzatoare pe biomasa si policombustibile
LA.PLA.FER.CART. s.r.l.-Italia
Via Volterra, 31 ,Porto dAscoli
San Benedetto del Tronto (AP)
tel. 0735 659613
Web www.laplafercart.it
Producatori si distribuitori de peleti ,obtinuti din reciclarea materialelor lemnoase,
paleti, resturi de lemn, care sunt prelucrate si transformate in material combustibil pentru
centrale automate pe biomasa.
-Costul unui sac de peleti (15

kg) la 3,5 euro
-Economie de 50 % fata de
combustibilii fosili.
Bertarelli Savino & C. snc

Strada Farone n.4 - Luzzara (Reggio Emilia)
web: www.bertarellisavino.it
Tel. 0522-977052
Firma Bertarelli produce Pelleti de calitate certificata, proveniti din resturile de
lemn rezultate de la productia de baza a firmei paneluri lamelare.
Peletii produsi sunt din fag si stejar 95 %, iar restul de 5% din lemn de artar, frasin si
anin. Preturi promotionale de 2.90+tva la sac de 15kg.
Date tehnice:
Diametru 6mm
- Putere calorifica 4800 4900 kcal
- Cenusa
0.46 %
- Umiditate 5.28 %
- Densitate 635 kg/m3
Eco Pellet Trade srl

Sediul:Via Firenze, 42 06073 - Corciano - Perugia (Italia)
Tel:+39 075 6979484 Fax:+39 075 5068385 Mobil:+39 335 5803880
web: www.ecopellet.it e-mail: info@ecopellet.it
Sunt producatori si vanzatori de peleti obtinuti din resturile industriale de lemn la

diametre de 6,7 si 10 mm si ambalati in saci de 15 kg.
Instalatia de producere peleti
Amandus Kahl
Distribuitor utilaje pentru peletizare
Persoana de contact:Schuster Ernst
Localitate:Medias
Judet:Sibiu
Telefon:0744 768 430
Amandus Kahl GmbH & Co. KG

Reinbek Hamburg ;Tel: +49(40) 727 71-0;
www.akahl.de
Firma producatoare de instalatii de granulat rumegus si producere peleti care folosesc
ca materie prima atat deseurile de lemn,cat si resturi vegetale.
Materia prima lemnoasa, care se poate folosi sunt: deseuri de lemn, rumegus, aschii
de lemn, span de la taiere, praf de lemn si de la slefuit, iar cele de natura vegetala: paie,
miscanthus, celuloza din trestie de zahar, sau alte mase biologice.
Schema de functionare a unei instalatii de producere a peletilor
Instalatii produse de firma KAHL

Instalatiile construite sunt:
- capacitati dela 3 kw.,pana la 500 kw.
- capacitati de productie de la 200 kg./h pana la 8to/h.
Capacitatile de 200 kg/h sunt prevazute pentru tamplariile care-si prelucreaza
propriile resturi de lemne uscate.Firma produce si capacitati industriale de 40 to/h.
Caracteristicile preselor KAHL(12 marimi)

Diametru rotor: 175 - 1,250 mm
Putere motor 3 - 400 kW
Diametrul role de presare 130 - 450 mm
Diametru peleti 2 - 40 mm
Seva Group Brasov

Reprezentant Husmann ,Weima Germania
Activitate firma: Tocatoare | Prese de brichetat
Persoana de contact: Andreea Pintoc
Adresa postala: str. Vulturului nr. 15
Localitate: Brasov, ;Tel:0729 882 732;Tel: 0268 312826
www.sevagroup.ro
Masinile de tocat Husmann HFG se evidentiaza prin cea mai moderna tehnica de
Recycling in vederea tocarii si prepararii deseurilor organice in domeniul comunal si cel al
salubrizarii.
Aparatele Husmann cu un randament inalt permit obtinerea unui material tocat curat,
de finete uniforma,datorita unei tehnici speciale de sfaramare si datorita amplasarii
baroaselor.
Exista diferite sisteme de propulsie, la alegere, (motor electric, motor diesel) care
ofera o multitudine de posibilitati de utilizare.
Fundul cu raclete actionat hidraulic cu alimentare fortata poate fi operat cu o viteza de
alimentare fara trepte.
Utilajele se numesc tocatoare cu baros HFG si in limbajul profesional se mai numesc
si motoare rapide.
Explicatia aferenta prin intermediul schemei de principiu:

- palnie de alimentare pentru alimentarea masinii (greifer de lemne, excavator, incarcator
frontal);
- cu banda transportoare alimentatoare;
- valt alimentator pentru alimentare fortata;
- rotor rapid cu barosuri liber oscilante ca agregat de maruntire;
-dispozitiv de maruntire ulterioara pentru determinarea diferitelor marimi fractionare ale
materialului tocat;
- banda transportoare de evacuare pentru obtinerea unui con de material mai inalt, la nevoie.
Utilajele se potrivesc pentru maruntirea urmatoarelor materiale:

tufisuri;
crengi, material de trunchi,

iarba, frunze, paie, fan;
radacini;
resturi de
la cimitire;
scoarta;
- materiale lemnoase vechi din demolari;

- materiale de ambalaj cum ar fi paletele, cutiile de carton;
- resturi lemnoase din fabricile de cherestea;
- resturi de placi aglomerate din resturi de lemn provenite
din industria de mobila.
Firma germana Rudnick & Enners

producatoare de utilaje pentru producere biomasa
www.rudnick-enners.com
Utilaje stationare
Schema de functionare a unei instalatii de producere biomasa pentru ardere.
Legenda: 1-masa vibratoare de preluat si transportat materia prima

2-conveior vibrant dotat cu detector de metale pentru eliminarea acestora din
materia ce va intra la tocat;
3-utilaj de tocat si maruntit;
4-utilaj de sortare pe dimensiuni functie de destinatie;
5-conveior cu lant pentru transport tocatura inter-faze;
6-transportor pentru depozitare biomasa in exterior;
7-sistem de incarcare containere;
8-conveior de incarcare;
9-sistem de incarcare din buncar pentru camioane.
Utilaje de maruntire si producere biomasa tocata

Pentru centralele moderne de ardere ,biomasa sub forma de tocatura este un
combustibil binevenit, avand putere calorifica ridicata.
Biomasa sub forma de tocatura este usor de stocat, ocupa mai putin loc si este usor de
transportat.
Schema de functionare:
Materialul introdus in utilaj este preluat de mai multe role sau tamburi dintati care
conduc si dozeaza materialul spre cutitele de taiere.
Cele patru cutite de taiere, montate pe tamburul de forta, pot fi demontate si reascutite
avand o durata de taiere lunga ,in functie de esenta de material folosita.
Tocatura rezultata este apoi colectata si si transportata spre locul de incarcare sau
ambalare.
Gura de intrare autilajului de maruntire
Model de utilaj de maruntire
Utilaj de maruntire si producere biomasa tocata

Gama de marime a utilajelor este pentru materie prima cu dimensiunile intre100x300
mmsi 400x1050mm.Exemplu de un astfel de utilaj :
Type RE-TH 250/350/650/5
Pentru producerea de aschii de mare calitate din reziduri lemnoase provenite de la gatere, si
din alte tocaturi lemnoase (tocaturi lemnoase si mase lemnoase din conifere).
Rotor cu instalatie de tocare
Capacitate
aprox. 27-32 solid m3/h
depinzand de material si umiditate
nominala:
Lungimea aschiei: aprox. 20-30 mm
Sectionare a aschiei: aprox. 250-350 x 650 mm
Avansare:
aprox. 30 m/min. (frecventa controlata)
Tavalug pt.material: 4
Tavalug de invartire:1
Putere necesara:
55-132 kW
Greutatea masinii: aprox. 6,400 kg
Alte modele de utilaje
Mora cu ciocane pentru orice granulatie ceruta
Utilaj de granulare in vederea peletizarii :1 to/h ;granulatie 4-6 mm,greutate 1200 kg
Statii mobile de tocare

Toate modelele sunt caracterizate printr-un design compact si robust care inglobeaza
o mare varietate de aplicatii datorita diferitelor modele disponibile. Un factor decisiv pentru
eficienta acestor masini il reprezinta proportia de utilizare mare si disponibilitatea acestor
mecanisme.
Depinzand de aplicatie, statiile pe baza de aschii pot sa fie instalate intr-un vehicul
specific sau intr-un tandem de trailer cu osie largita
Exemple de modele
Tractabile
Type RE-MTH 400x800
pentru producerea de aschii de inalta calitate.
Montat pe un trailer (tandem trailer cu osie
prelungita).
Capacitate nominala: aprox. 25-35 m3/h
depinzand de material si
umiditate
Dimensiunea
aprox. 400x800 mm
materialului
Lungimea aschiei:
6 - 100 mm
Sectionarea aschiei: aprox. 400x800 mm
Ghidare:
Motor diesel
Putere:
De la 206 kW (280 HP) la
450 kW
Greutatea masinii:
aprox. 13,500 kg
Cu autopropulsie
Type RE-MTH 550x800
Masina de debitat aschii prin zdrobire,
descarcare a aschilor prin rasturnare.
Capacitate
aprox. 60-70 m3/h
nominala:
umiditate
Dimensiunea
aprox. 550x800 mm
materialului:
Sectionarea aschiei: 6 - 100 mm
Dimensiuni
aprox. 550x800 mm
material:
Ghidare:
Motor diesel
Putere:
De la 273 kW (370 HP)
la 450 kW
Greutatea masinii: aprox. 15,000 kg
De capacitate mare
Design de trailer, alimentare cu lant al materiei prime

in directie longitudinala, descarcator de aschii
prevazut cu unitati hidraulice.
Capacitate nominala: aprox. 80-120 m3/h
umiditate
Dimensiunea
aprox. 900x1000 mm
furajului:
Lungimea aschiei:
6 - 100 mm
Sectionarea aschiei: aprox. 900x1000
Materie prima:
Material longitudinal
Ghidare:
Motor diesel
Putere:
450 kW (612 HP)
Greutatea masinii:
19,000 kg
Prezentare de utilaje folosite la producerea si prelucrarea

biomasei
Plantarea butasilor de salcie in lunile martie mai
Dispozitiv de recoltare salcie ce se adapteaza combinelor Claas
Recoltarea de Miscanthus
Recoltare de salcie energetica
Recoltare mischantus
Recoltare salcie
Plantare butasi salcie
Recoltare salcie
Recoltare si prelucrare biomasa forestiera
Recoltare si prelucrare biomasa forestiera
Recoltare biomasa forestiera
Combina de recoltare biomasa vegetala
Masina de tocat crengi
Masina de tocat material lemnos
Masina de tocat in plantatie viticola
Masina de tocat corzi in plantatie

viticola

Biomasa Cogenerare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biomasa Cogenerare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategii si directive europene

Politica UE se axeaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%

Legislatia Romaniei pentru RES

Propunere Directiva privind promovarea utilizarii energiei din

In Romania, conform ANRE - unitati de productie energie electrica din surse

Tipul de resurse si potentialul energetic al surselor regenerabile de energie

Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania

Energie hidro., din

HG 1535.Sursa: Studii de specialitate - ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO

Valorificarea potentialului energetic al biomasei, tinand seama de ponderea acesteia

Biomasa-culturi energetice (definitii conf reglementari UE )

Cum se formeaza biomasa?

Volumul ocupat de combustibil pentru incalzirea unei locuinte

Valori energetice pentru diferetele tipuri de combustibil

Talaj din paie

Aschii din lemn

Aschii din lemn

Lemn de foc, fag

Lemn de foc, fag

Biomasa din resturi lemnoase

Volumul de biomasa din resturi lemnoase

Resurse regenerabile din plante de cultura

Coji seminte de ovaz

Reciclarea paielor, a trestiei si a tuleilor de porumb, combustibilii din

Bioamasa, constand in brichete din paie, ar putea fi alternativa ecologica ideala

Paiele si amestecurile de furaje cu continut mare de paie sunt prelucrate cu prese

Brichete din paie

In Austria, aceste brichete se utilizeaza in centrale termo-electrice de pana la 50

Prin termenul de bricheta se intelege rezultatul unui proces de comprimare a

densitatea peletului este

Topul tarilor care folosesc peleti

Standardul austriac si german pentru combustibil lemnos

CEN/TC 335 standarde biomasa

Obtinerea bioetanolului se realizeaza din materii prime de natura vegetala sub

Reducerea utilizarii energiei fosile;

Propunerile Comisiei Europene, care doreste ca prin folosirea de biocarburanti sa se

Cultura de rapita - date tehnice:

Tipuri de culturi - surse pentru biocarburanti

Cultura de porumb pentru biocombustibil

Utilizare biocarburanti in Europa

Productia de biodiesel din UE

Planta ar putea fi solutia ideala pentru producerea de biocarburanti. Aceasta planta

La Sao Paulo, Brazilia, se va fabrica un carburant diesel ecologic obtinut pe baza

Tehnologia utilizata permite producerea de diesel, benzina si carburant si pentru

Cultura de sfecla de zahar

Culturile de cereale materie prima de bioetanol

In prezent, pe piata interna graul se vinde la un pret de circa 90 de euro pe tona pe

Tipologia si functionarea instalatiilor de biogaz

Instalatia cu canal tip plug-flow sau flux cu piston

Instalatie cilindrica tip up-flow amestecat

Instalatie tip super flow pentru biomasa superdensa

Influenta calitatii dejectiilor de tratat in randamentul biogazului

Estimarea cantitatilor de biogaz productibile prin fermentare anaeroba plecand

Randamente de biogaz si energie in cogenerare referitoare la valorile medii pe unitate de

Materii prime pentru productia de biogaz

Raportul carbon-azot pentru diferite materiale.

Utilizatorii si purificarea biogazului

motor endotermic alternativ;

urbina cu gaz si recuperator;

Curent electric & Caldura-firma germana Lthe GmbH

Fabricarea unitatilor de cogenerare a completat gama de fabricatie a fi rmei Lthe.

Toate starile functionale pot fi facute vizibile printr-o simpla atingere cu

Tehnici de cogenerare clasice