ORGANIZAREA SI VALORIFICAREA

SPATIULUI GEOGRAFIC AL JUDETULUI

TIMIS

Profesor coordonator:
Student:

CONSIDERATII GENERALE

Localizare geografica
Situat in vestul tarii, judetul
Timis este cuprins intre coordonatele
20 16 si 22 33 latitudine estica si
45 11 latitudine nordica. Se intinde
pe o suprafata de 8.697 Km ,
reprezentand 3,6% din teritoriul
Romaniei si primul loc intre judetele
tarii. Judetul Timis se invecineaza la
est cu jud Hunedoara, la sud-est cu
Caras-Severin iar la nord cu judetul
Arad .

Accesibilitate
n Judeul Timi ntlnim toate tipurile de transport (feroviar, naval, rutier i
aerian).
Transportul
aerian
este
reprezentat
de
Aeroportul Internaional Traian Vuia Timioara , al treilea aeroport ca mrime i
importan dinRomnia, dup cele dou aeroporturi din Bucureti. Totodat la
Timioara exist i un Aeroport Utilitar, care n viitor va fi modernizat, pentru a prelua
o parte din cursele aeroportului Traian Vuia, Timioara devenind astfel cel de-al doilea
ora al Romniei deservit de dou aeroporturi, dup Capital.
Transporturile navalesunt reprezentate deCanalul Bega. Navigaia pe
Bega este atestat nc din anii1700. n anul2008, au nceput lucrrile
de decolmatare, ecologizare i modernizare a Canalului Bega i a
sistemelor hidrotehnice aferente, pentru a se redeschide navigaia att n
Timioaract i spreSerbiai mai departe spreDunre.
Pe Canalul Bega exist dou porturi principale: Timioara iOtelec.

FAVORABILITATI SI RESTRICTII PENTRU

DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR UMANE

Relief
In judetul Timis relieful este
variat.Predomina campia(joasa in vest si
inalta in partea centrala), care partrunde
in zona dealurilor pe vaile Timisului-spre
Lugoj si Begheiului-spre Faget.
Dealurile Poganisului si Podisul
Lipovei marginesc inaltimile masivului
Poiana Rusca al carui varf, Padesu atinge
1380m.
Intre Calea Lipovei si Ronat, pe o
distanta de cca. 7Km, altitudinea coboara
cu 11m.

Clima
Datorita pozitiei sale, judetul Timis se incadreaza in climatul
continental de tranzitie cu influiente ale climatului submediteranian iar
diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice ii este caracteristica.
Temperatura medie anuala a aerului depaseste 11 C in campie si 10 in
dealurile Lipovei.Maxima absoluta a fost integistrata in anul 1952 la
Teremia Mare, 42 C iar minima absoluta, in anul 1963, in Timisoara,
-35,5 C.
Vantul bate in campie dominant spre nord.Frecvente sunt vanturile
dinN-E, uneori inregistrandu-se furtuni cu caracter ciclonic dinspre V-SV.
Precipitatiile cad neregulat, fiind variabile la nivel anual, crescand
gradat de la vest la est.

Flora si vegetatia
Vegetatia
este
caracteristica
silvostepei banatene, padurile sunt
purine fiind distruse in decursul anilor,
pentru lemn si pentru obtinerea de teren
arabil.
In partea estica predomina
padurile cu brad, molid si fag. se mai
gasesc si mkici paduri de stejar, plopi si
salcii in lunci.
Vegetatia de mlastini si lacuri
cuprinde papura stuf si nufar. Pe
cuprinsul orasului Timisoara sunt peste
100 ha de parcuri cu specii rare: stejari
seculari, tei cu frunze crestate, platani,
majoritatea in Parcul Copiilor. O
impresionanta colectie de trandafiri se
gasesc in Parcul Rozelor iar specii de
arbori in Parcul Central.

Fauna
Fauna judetului Timis in zona de stepa si silvostepa cuprinde
rozatoare-popandaul, harciogul, iepurele de camp si pasari-dropia si
prepelita.
In padurile de la Pischia, Binis, Hodos, mamiferele sunt reprezentate
de mistret, caprior, vulpe, dihor, nevastuica, veverita si cerb lopatar. Dintre
pasarile de apa, cele mai reprezentative sunt ratele si gastele
salbatice,egretele si lisita. Fauna acvatica este bogata in mreana si crap.

Hidrografie
Resursele de apa din teritoriul judetului Timis sunt numeroase, fiind
reprezentate de raurile Bega si Timis care-l strabat de la est la sud-vest.
AFLUIENTII TIMISULUI:Poganis, Barzava-au debite ridicate, cu
variatii mari de nivel.In nord, de la est la vest, isi urmeaza cursul Arancavechiul brat al Muresului.
RAUL BEGA izvoraste din Muntii Poiana Rusca si se varsa in raul
Tisa dupa un traseu de 244Km, fiind cel mai sudic afluient al acestuia. de la
Faget, Bega este canalizata. de la Timisoara pana la varsare, Bega este canal
navigabil pe o distanta de 115km.
CANALUL BEGA are o importanta economica notabila pentru
Timisoara, facand legatura-prin sisteme de canale europene-cu Marea
Neagra, Marea Adriatica si Marea Nordului.

Solurile
Invelisul de sol din zona Timisoara este de o mare diversitate,
numeroasele tipuri si subtipuri incadrandu-se in clasele: cernisoluri,
luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri si
protisoluri. Capacitatea generala de sustinere a productiei agricole este
mijlocie, ca urmare a ponderii ridicate a unor tipuri de soluri cu fertilitate
naturala scazuta ori afectate de umezeala in exces (entricambosoluri,
gleiosoluri, stagnosoluri, vertisoluri, etc), compensata insa de prezenta
cernoziomurilor si a preluvosolurilor molice, cu pondere notabila in arealul
comunelor Sacalaz, Dumbravita si Sanmihaiu Roman.
Pe ansamblul Campiei Banatului insa, dominante sunt solurile cu fertilitate
ridicata (cernoziomuri, calcarice cambice si argice, preluvosoluri molice,
etc), fara limitari semnificative in exploatare, constituindu-se astfel intr-o
importanta resursa naturala pentru dezvoltarea productiei agricole intensive.

Resursele de subsol

In mod traditional sunt valorificate, de asemenea, resursele de apa

termominerala de la Timisoara si imprejurimi (Calacea, Buzias, Ciacova, Ivanda,
etc). In perioada postbelica au fost puse in valoare si resursele de hidrocarburi,
petrol si gaze asociate, cu centre de exploatare dispersate spre nord-vest si vest, in
Campia Vingai si CampiaArancai.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALA-EVOLUTIE

Dupa al doilea razboi mondial, sub influenta si dupa modelul sovietic se
renunta la vechea mpartire administrativ-teritoriala pe judete, inclusiv la
judetul Timis Torontal, iar teritoriul Romniei se organizeaza n regiuni si
raioane. Potrivit Legii nr.5 /1950, Regiunea Timisoara cuprindea 4 raioane,
respectiv Deta (cu 32 comune), Lugoj(48 comune), Snnicolau Mare (23 de
comune) si Timisoara (36 comune), iar potrivit Decretului nr.331 / 1952 un
numar de 9 raioane: Almas, Caransebes, Deta, Faget, Lugoj,Moldova Noua,
Oravita, Resita si Timisoara.n anul 1960 se adopta Legea nr.63, prin care sa dispus schimbarea denumiriiunor regiuni, astfel nct, regiunea Timisoara
devine regiunea Banat care are n componenta 12 raioane, respectiv Arad,
Bozovici, Caransebes, Deta, Faget, Lipova,Lugoj, Moldova Noua, Oravita,
Orsova, Snnicolau Mare si Timisoara.
Judetul Timis functioneaza ca unitate administrativ-teritoriala din 1968,
potrivit Legii nr.2 / 1968. n conformitate cu prevederile Legii administratiei
publice locale nr.215 / 2001, judetul Timis este persoana juridica de drept
public, cu un patrimoniupropriu si capacitate juridica deplina.

Organizarea administrativa a judetului Timis cuprinde potrivit Legii

nr.2 / 1968,modificata recent prin Legea nr.83 / 2004 si Legea nr.84 / 2004,
2 municipii (Timisoara siLugoj), 8 orase (Buzias, Ciacova, Deta, Faget,
Gataia, Jimbolia, Recas si Snnicolau Mare) si 84 de comune, conform
anexei nr. 1.
Resedinta judetului este Municipiul Timisoara, atestat documentar n
anul 1266 si oras din anul 1342, numele fiind luat de la rul Timisel sau
Timisul Mic; asa cum apare cursul actualului ru Bega n descrierile din
epoca. Stapnita de regatul ungar si de imperiul otoman n evul mediu, de
habsburgi n epoca moderna, de monarhia austroungara n veacul al XIX lea si intrata n componenta statului romn ncepnd cu anul 1919,
Timisoara a fost numita Mica Viena, fiind printre primele orase ale lumii
care a avut tramvai tras de cai n anul 1869 si primul oras din Europa
iluminat electric n 1885.
Important centru industrial, social, cultural si stiintific, oras al
concordiei interetnice, simbol al Revolutiei din 1989, Timisoara este astazi
orasul care promoveaza cele mai progresiste idei, constituindu-se ntr-un
bastion al democratiei si dezvoltarii pe toate planurile.Consiliul Judetean
Timis este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel
judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, n
vederearealizarii serviciilor publice de interes judetean.

EVOLUTIA ORGANIZARII UNUI TERITORIU URBAN

DIN JUDETUL TIMIS

Structura urbana este rezultatul evolutiei in timp a dezvoltarii

orasului, avand o configuratie relativ clara. in centrul aglomerarii
urbane se afla CETATEA, in jurul careia graviteaza, ca "subsisteme
urbane", celelalte cartiere. Datorita dezvoltarii lor independente
acestea prezinta caracteristici distincte atat functional cat si plastic,
conferind sistemului urban un caracter polinuclear. Aceasta
descentralizare permite "descongestionarea" functionala a nucleului
central. Concomitent, exista insa tendinta ca nucleele susmentionate sa-si piarda identitatea, generand o textura urbana relativ
unitara.
Rolul principal in inchegarea si organizarea aglomerarii urbane il
detine reteaua arterelor de circulatie, construita in sistem radial concentric inca din perioadele anterioare.

Activitatile industriale reprezinta o pondere mare in Municipiul Timisoara,

unde s-au dezvoltat istoric din evul mediu - cand Timisoara era piata de
desfacere si sediu al mestesugarilor si al micilor meseriasi - pana la marile
unitati industriale existente in prezent.
Principalele zone industriale din Timisoara sunt:
Zona industriala Calea Buziasului (sud-est), care concentreaza unitati
de industrie chimica, electrotehnica si productia de componente auto; in
prezent zona este in dezvoltare.
Zona industriala Calea Sagului (sud), cuprinde industria materialelor de
constructii si depozite; in ultima perioada, mai ales datorita Parcului
Industrial Incontro, profilul zonei este foarte diversificat.
Zona industriala Freidorf (sud-vest), care concentra in trecut
preponderent industrie alimentara, este in prezent in restructurare;
Parcul Industrial Freidorf, zona noua in curs de dezvoltare, cuprinzand
terenuri destinate atragerii investitiilor straine si crearii de noi locuri de
munca; preponderente sunt companiile producatoare de componente
auto.incurajarii dezvoltarii IMM-urilor.

Zona industriala Solventul - Gara de Nord (vest) traditional

preponderent petrochimica si electrotehnica, in prezent in reconversie.
Zona de industrie si depozitare centrala, s-a dezvoltat de-a lungul caii
ferate, care traverseaza orasul, avand un profil diversificat: constructii,
confectii metalice, morarit si panificatie, depozitare etc; in prezent zona
este in curs de reconversie.
Zona industriala IMT (nord-est), formata preponderent din ceea ce a mai
ramas dinIntreprinderea Mecanica, Continental Automotive Products,
Shell Gaz, Prompt si depozite.
Zona industriala Calea Torontalului (nord-vest), zona noua, cuprinzand
industria de produse electronice (Solectron) si alimentare (Coca- Cola), dar
si Parcul Industrial Torontalului, destinat dezvoltarii IMM-urilor.

Zona spatiilor verzi

Suprafaa tuturor parcurilor existente pe raza municipiului Timioara este de 117,57 ha
Suprafaa total a scuarurilor este de 21,58 ha
Parcul cu cea mai mare suprafa este Pduricea Giroc(fosta pepinier a oraului) - 9,03
ha, urmat de Parcul Botanic - 8,41 ha
Suprafaa total a spaiilor verzi dintre blocuri - 412 ha
Totalul arborilor i arbutilor de pe aliniamentele stradale, din grdinile individuale i
dintre cvartalele de blocuri se ridicla 84.770 ha.
Conform Cadastrului verde, n municipiul Timioara, sunt peste 178.000 arbori din care
3,5% necesit intervenii pentru corecii sau defriri totale, respectiv un numr de
6.200 de arbori.

Lanul de parcuri organizat n lungul Canalului Bega, dominant

pe malul nordic, are un aspect compact i masiv. Parcurile
amenajate n aceast zon sunt: Parcul Central, Parcul Parcul
Alpinet, Parcul Rozelor, Parcul ILSA, Parcul Cetii, Parcul
Studenesc.
n cursul anului 2007 Primria Municipiului Timioara a realizat
Parcul Dacia, Scuarul Vidraru, Scuarul Cetii, Scuarul Pun
Pincio, Scuarul Pompiliu tefu etc. i totodat documentaiile
Bucovina, Parcului Rozelor, Parcului Botanic i Parcului Copiilor.

Padurea verde
Situat n nord - estul Timioarei, este un masiv forestier cu
suprafa de cca 500 ha, amenajat sistematic n careuri de 15 ha.
Printr-o amenajare atent, ea poate s ajung pdurea - parc a
oraului, putnd prelua funcia de spaiu de odihn i recreere la
sfrit de sptmn pentru o important parte din populaia
Timioarei, prin faptul c este uor accesibil.

SPAIILE VERZI DIN CUPRINSUL UNITILOR DE LOCUIT

Sunt amenajate de ctre asociaiile de locatari cu plantaii de arbori(platan, prun

rou, salcm, plop canadian), arbuti (tufe de gard viu, trandafir, liliac,etc.),flori i
gazon, concepia de amenajare variind n raport cuposibilitileimaginative i
materiale ale respectivelor asociaii.

SPAIILE VERZI DIN CARTIERELE DE LOCUINE

INDIVIDUALE

n prezent, pe fronturile stradale din cartierele mrginae sunt plantai pomi

fructiferi, iarcompoziia suprafeei nierbate este format din specii spontane aduse de
vnt. Pe viitor, acetia vor fi nlocuii cu specii valoroase din punct de vedere
dendrologic, ecologic i peisager.
n noua concepie peisagistic se vor efectua proiecte pe strzi, n funcie de stilul
arhitectonic al caselor. Astfel, se vor folosi arbori de talie mic, arbuti ornamentali
prin flori, frunze persistente i plante erbacee ornamentale prin flori cu proprieti
medicinale.Punerea n valoare a potenialului oferit de Canalul Bega din punct de
vedere urbanistic i ameliorarea spaiilor verziexistente (prin restructurri peisagere,
plantri, recondiionri de alei, dezafectri de construcii, amenajri noi n zona
malurilor), toate cu rolul nlturrii degradrilor existente, a disfunciunilor sau a
elementelor inestetice, fac obiectul preocuprilor pentru creterea calitii
amenajrilorpeisagistice n zona Canalului Bega i a oglinzii de ap.

PARCUL BOTANIC
Este un parc cu funcie tiinific i
educativ, fiind mprit pe sectoare:
ornamental, sistematic, fitogeografic,
medicinal etc.
Reamenajarea
sa
presupune
realizarea
pe
suprafaa
destinatrozariului, a unei colecii
permanente cu specii i soiuri ale
grdinarilor
particulari
din
Timioara i din mprejurimile
oraului, repunerea n funciune a
fntnii arteziene, a cascadelor i
bazinelor, reamenajarea terasei, a
taluzului de la intrare i a
stncriilor i aducerea de noi specii
obinute n urma schimburilor cu
alte grdini botanice.
Parcul Botanic din Timioara a fost
declarat arie protejat.

Zona de transport
n municipiulTimioaraexist

reea

vast

detransport, cltorii putnd opta pentru tramvai,

autobuz,troleibuzsautaxi. De-asemenea, cltorii din
unele comune apropiate oraului,precum Ghiroda sau
Giarmata Vii,pot opta pentru liniile metropolitane.

MODIFICARI PRIVIND STRUCTURILE DE

PROPIETATE SI EXPLOATARE A TERENURILOR
AGRICOLE

n prezent, terenurile agricole aparin aproape n totalitate (98 %)

sectorului privat i n proporie de doar 2 % sectorului de stat,
dup cum rezult din date statistice 2003.
Terenul agricol al judeului Timi, n suprafa de 702.398 ha,
reprezint 80,7% din suprafaa total a judeului. Raportat la
nivelul Regiunii Vest, judeului Timi i revin 35,8% din totalul
suprafeelor agricole i 48,6 % din cele arabile.
Din punct de vedere calitativ, doar 37 % din terenurile agricole
prezint un potenial productiv bun i foarte bun (calitate I i II
260.770 ha).
Pentru judeul Timi problema ameliorrilor funciare a fost i
este acut deoarece terenurile eroziunea solului prin ap, exces
frecvent de ap n sol, compactarea solului datorit lucrrilor
executate necorespunztor etc.

Suprafaa arabil deine ponderea cea mai ridicat n cadrul

suprafeei agricole a judeului,terenurile arabile avnd o
frecven mai mare (peste 90% din teritoriu) n Cmpia
Torontalului i a Timiului. n celelalte zone de cmpie, procentul
terenurilor arabile variaz ntre 80 i 90%. n zona dealurilor,
terenurile arabile reprezint ntre 40 i 65% din suprafaa
agricol, iar n zona Munilor Poiana Rusc, frecvena terenurilor
arabile scade sub 10%.
Suprafeele cu puni i fnee sunt frecvente n partea de est a
judeului i mai restrnse ca suprafa n zona de contact dintre
dealuri i cmpii.

ORGANIZAREA SI DEZVOLTAREA RETELEI DE

CAI DE COMUNICATII

Reteaua de telecomunicatiia cunoscut n ultimii ani o

dezvoltare de exceptie, determinnd cresterea gradului de
accesibilitate la mijloacele moderne de comunicare intern si
international. O contributie esential, n acest sens, avnd-o
ptrunderea n zona a marilor firme de profil (functionarea la
Timisoara a firmei mixte romno-franceze Alcatel, productoare
de centrale telefonice moderne).
Judetul Timis se situeaz printre primele judete din tar n
privinta posturilor telefonice publice si a ponderii abonatilor
conectati n centrale digitale. De asemenea, se constat o
dezvoltare puternic a telefoniei mobile, toti operatorii de
telefonie mobil din tar fiind prezenti si n judetul Timis.

Reteaua de cai rutiere este bine dezvoltata, avnd o lungime de 2858

de km, ceea ce situeaz judetul pe locul I n tara n ierarhia lungimii
drumurilor publice.

Judetul Timis este traversat de doua importante drumuri europene, E

70, care intr n tar din Serbia pe la punctul de trecere frontier Stamora
Moravita si face legtura, prin Timisoara, cu sudul trii si cu capitala,
Bucuresti si, E 671, care traverseaz judetul de la nord la sud, asigurnd o
buna legtura cu Ungaria, respectiv Europa Centrala.

Actiuni ample de mbunttire a calittii infrastructurii de circulatie,

precum si de dezvoltare a retelei existente au fost demarate, n ultimii ani,
de ctre autorittile administratiei publice. Astfel, este n curs pregtire
proiectul de realizare a autostrzii Ndlag - Arad - Timisoara - Bucuresti
care va conecta partea de vest a trii la culoarul de circulatie rutiera
4 pan-european.

Transportul aerian este asigurat de Aeroportul International Timisoara,

amplasat n partea de nord-est a municipiului. Acesta este considerat
aeroport de rezerva pentru Aeroportul International Otopeni (Bucuresti).

Aeroportul ofer curse regulate prin mai multe companii aeriene nationale
si internationale facilitnd legaturi rapide, pentru pasageri si transport
marfa, cu diverse orase din tar si din ntreaga lume.

Reteaua feroviar (787 km) n formare nc din secolul trecut ca urmare a

impulsionrii date de dezvoltarea industriei judetului Timis se bucura astzi
de cea mai dens retea de cale ferata din tara. Teritoriul judetului este
traversat de doua trasee de cale ferata international, magistrala de sud, cu
ruta Bucuresti - Craiova - Timisoara - Jimbolia si legturi spre Belgrad si
Kikinda (Serbia) si magistrala de vest, care pleac din Timisoara spre BaiaMare, traverseaz Cmpia Tisei si face, n localitatea Ilia, jonctiunea cu
magistrala Bucuresti - Brasov - Arad.

AMENAJARI TURISTICE

Turismul n judetul Timis este reprezentat

de un potential natural diversificat, etajat,
de la culmile plesuve ale Muntilor Poiana
Rusci pn la Cmpia Timisului, de
varietatea faunei si florei. Pitorescul zonei
montane, izvoarele de ape minerale si
termale, recunoscute pretutindeni pentru
calittile lor curative, fondul cinegetic si
piscicol bogat, precum si varietatea
elementelor .
Servicii de turism de afaceri sunt oferite n
principalele centre urbane ale judetului si
n special n municipiul Timisoara.
Turismul balnear si de agrement se poate
practica n orasul statiune Buzias, n
municipiul
Timisoara,
orasul Deta,
precum si n localittile Calacea, Teremia
Mare si Lovrin.

Muntii Poiana Rusci, cu o altitudine de peste 600 m, reprezint o zon

cu un potential turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural si
peisagistic deosebit, zona fiind adecvat pentru recreere si drumetii.
Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Brestea, Cheveresu
Mare, Dumbrava, Giroc, Hitias, Pdureni, Peciu Nou, Pischia, Remetea
Mic, Silagiu), precum si cele cu un fond piscicol diversificat (Bega Luncani, Bega - Tomesti - Romnesti, Bega - Poieni, Bega - Margina,
Timis - Cebza, Timis - Costeiu) reprezint un potential remarcabil, foarte
apreciat de iubitorii vntorii si pescuitului sportiv.
n prezent, pescarii sportivi de pretutindeni se pot bucura de oferta
specific creat prin amenajarea unor lacuri cum sunt Surduc, Ianova,
Dumbrvita, Pischia. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat n
perioada 1972-1978, ntr-un cadru cu o valoare peisagistic ridicat, a
determinat crearea unui microclimat cu functiune recreativ: agrement,
sport nautic, pescuit, strand.

Potentialul agroturistic ridicat din zon rural determin

organizarea si crearea ofertelor de pensiune si produse
turistice adecvate. n special n raza comunelor Margina,
Curtea, Pietroasa si Tomesti unde pstrarea traditiilor
specifice si asezarea n zona premontan si montan sunt
factori ce favorizeaz dezvoltarea turismului rural si
traditional.
Oferta turistic este completat cu traditii, evenimente
culturale, monumente si ansambluri arhitecturale care se
gsesc att n Timisoara (ansamblul Secession, nucleul istoric
al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa Printului
Eugeniu de Savoya, Claustrul Mnstirii Franciscanilor, podul
metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul
Baroc) ct si n alte localitti: la Ciacova se poate admira
"Cula Ciacovei", avnd cinci secole de existent, Castelul
Reginei Elisabeta de la Banloc; Castelul Contelui Mercy de la
Carani.

Principalele evenimente traditionale care au loc n comunele si centrele

urbane din judetul Timis sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul
Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca - concurs national pentru
instrumente cu coarde, Festivalul Berii si Festivalul Saltimbancilor la
Timisoara, Festivalul international de teatru studentesc - Studentfest.

Municipiul Timisoara dispune de un numr nsemnat de muzee si case

memoriale, de institutii muzical-culturale si de galerii de art. n judetul
Timis sunt case si centre memoriale n municipiul Lugoj, orasul Jimbolia,
comunele Ciacova, Lovrin, Traian Vuia.

Judetul Timis este bine reprezentat n ceea ce priveste etnografia si arta

mestesugreasc, la Timisoara existnd un Muzeu al Satului Bntean. De
asemenea, se remarca localittile Jupnesti, Fget, Dumbrava cu realizri
deosebite de ceramic, testuri, port popular.

Judetul Timis adposteste cteva

rezervatii naturale cu un mare
numr de specii de plante si
animale
rare.
n
perimetrul
localittii Satchinez se gseste o
important rezervatie ornitologica,
iar la Rdmnesti se afla o
rezervatie paleontologic. La Bazos
se afl un frumos parc dendrologic,
care contine o mare varietate de
specii arboricole, asemeni Parcului
Botanic din Timisoara.
Deosebit de valoroase sunt Pestera
Romnesti n care vestite orchestre
simfonice sustin anual concerte,
Pestera Pietroasa, Vulcanul noroios
de tip "grifon" de la Forocici,
Vulcanul stins Dealul Rosu, Conul
Vulcanic Sumig.

Structuri de primitre turistica

Hoteluri si moteluri

49

Hanuri turistice

Cabane turistice

Campinguri si unitati tip casuta

Vile turistice

Tebere de elevi si prescolari

Pensiuni turistice urbane

31

Pensiuni turistice rurale

Hoteluri pt tineret

Popasuri turistice

Capacitatea si activitatea de cazare turistica in

judetul Timis

Capacitatea de cazare

Indici de

Existenta
(locuri)

In functiune
(mii locuri)

Sosirii

5.724

1.996,5

283,4

(mii)

Innoptari
(mii)

utilizare neta
a capacitatii
in functiune

638,5

32,0

PROIECTE DE DEZVOLTARE IN CONTEXT

REGIONAL SI NATIONAL

Directiile strategice de dezvoltare ale judetului Timis si programele

strategice de dezvoltare sectoriale au fost convenite si definite cu
consultarea larga a actorilor locali cu responsabilitati n dezvoltarea
judetului, n cadrul mai multor conferinte judetene organizate n perioada
1997-1998 care au avut ca obiectiv realizarea Strategiei de dezvoltare
economico-sociala a judetului Timis.

Obiectivul strategic pe termen mediu si lung al judetului Timis este

generarea unui mediu socio-economic stabil si diversificat capabil sa
asigure prosperitatea generala a populatiei si dezvoltarea durabila a
judetului.

Principiile directoare ale Strategiei de dezvoltare a judetului sunt:

Dezvoltare durabila
Cresterea standardului de viata
Crearea de noi locuri de munca
Protectia si regenerarea calitatii mediului
Cresterea competivitatii locale la nivel international
Conceptele de baza cu care opereaza Strategia de dezvoltare economico-sociala
a judetului Timis sunt trei:
Conceptul de dezvoltare economica prin valorificarea polilor economici de
dezvoltare urbani si rurali, existenti.
Conceptul de dezvoltare economica prin valorificarea potentialului de
cooperarea economica transfrontaliera.
Conceptul de diminuare a disparitatilor de dezvoltare economica a localitatilor
judetului prin valorificarea potentialelor locale ale zonelor defavorizate.
Stimularea dezvoltarii infrastructurii fizice din zonele periurbane;
Stimularea ntreprinderilor din perimetrul urban, aflate n crestere economica, de
a transfera activitati economice spre localitatile din periurban;
Sprijinirea crearii si dezvoltarii de ntreprinderi mici si mijlocii n zonele rurale;
Facilitarea diseminarii experientei manageriale, tehnice si stiintifice dinspre
municipii (Timisoara, Lugoj) spre centrele urbane si rurale;

Programul de amenajare teritoriala a judetului Timis, corelat cu

necesitatile si oportunitatile de dezvoltare existente si previzionate,
cuprinde urmatoarele directii principale de actiune:

dezvoltarea economica, prin dezvoltarea infrastructurii de sustinere a

activitatilor economice, a infrastructurii pentru protectia mediului, a
infrastructurii de cooperare institutionala si a capacitatii de accesare a
programelor de finantare

reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii fizice, de circulatie - transport si

telecomunicatii

reabilitarea si extinderea retelei de infrastructura edilitara, urbana si rurala

protectia si gestionarea responsabila a resurselor naturale si a patrimoniului

cu valoare istorica, arheologica si arhitecturala

Cooperarile economice pe baza constituirii unor parteneriate public-privat

de proiect si/sau institutionale sunt acceptate tot mai larg n judetul Timis ca
si instrumente adecvate pentru finantarea si realizarea unor obiective mari
de investitii de interes public-privat.