SUPORT DE CURS

ASISTENT DE GESTIUNE
BAZELE CONTABILITATII

CAPITOLUL 1- NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1.

Contabilitatea importanta, obiect si metoda

Contabilitatea a aprut i a evoluat pe msura dezvoltrii activitii de producie i de comercializare a
bunurilor. Produs al unei activiti practice i teoretice ndelungate, contabilitatea s-a afirmat ca un sistem de
cunoatere i gestiune a resurselor societii separate patrimonial. De-a lungul istoriei, contabilitatea a
cunoscut o evoluie a scopului su, de la tehnic de nregistrare a tranzaciilor comerciale, ctre un mijloc de
control, avnd un caracter probatoriu, apoi apare ca un instrument de gestiune.
n momentul de fa constatm tot mai mult o miz social pentru diverii protagoniti ai informaiei contabile.
n gndirea unor specialiti, contabilitatea apare ca tehnica sau arta nregistrrii, clasificrii, prelucrrii i a
stocrii informaiilor exprimate valoric referitoare la tranzaciile i evenimentele cu caracter financiar care au
loc n cadrul entitii juridice.
Dei practica a anticipat drumul parcurs de contabilitate influennd cercetarea aplicat n domeniul
contabilitii, pe baza acestor aspecte practice au fost conturate funcii, concepte, principii, procedee i
instrumente tiinifice acestei discipline, care-i confer caracter tiinific.

1.1.1. Contabilitatea componenta a evidentei economice

Definitie: Prin evidenta se intelege consemnarea in cadrul unor inscrisuri intr-o anumita ordine a
evenimentului, tranzactiilor si operatiunilor care au avut loc cu scopul de a servi necesitatilor utilizatorilor.
Informatiile reflectate cu ajutorul evidentei economice se adreseaza managerilor, actionarilor, organismelor de
finantare, organelor fiscale si altor utilizatori.
Evidenta economica se prezinta sub trei forme:
1.

Evidenta operativa

2.

Evidenta statistica

3.

Evidenta contabila

Evidenta contabila este considerata forma principala a evidentei economice, deoarece inregistreaza, urmareste
si controleaza in mod permanent, pe baza de documente, acele evenimente care se pot exprima valoric.
Evidenta contabila se individualizeaza fata de celelalte forme prin urmatoarele trasaturi:
a)

Caracterul documentar al inregistrarilor - presupune ca la baza oricarui eveniment, tranzactie,

inregistrat in contabilitate, se afla un inscris care justifica operatiunea respectiva;

b)

Folosirea obligatorie a etalonului valorii. Practica economica cunoaste mai multe categorii de
etaloane ale evidentei economice:
etaloane naturale;
2

 etalonul timp;
etalonul valoric.

1.1.2. OBIECTIVELE CONTABILITATII

Obiectivele specifice contabilitatii sunt:
1.

Culegerea, prelucrarea, inmagazinarea si stocarea datelor;

2.

Inregistrarea sistematica a datelor in conturi pe baza principiului dublei inregistrari;

3.

Calculatia costurilor de productie si de desfacere;

4.

Inventarierea periodica a patrimoniului in vederea punerii de acord a datelor din contabilitate cu cele
privind situatia reala, la un moment dat;

5.

Verificarea realitatii si corectitudinii inregistrarilor contabile, periodic, prin intermediul balantelor de

verificare;

6.

Generalizarea si sintetizarea informatiei financiar-contabile cu ajutorul bilantului contabil si a

contului de profit si pierdere;

7.

Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli.

Categoriile de utilizatori ai informatiei contabile sunt:
utilizatorii interni: managerii, directorii, administratorii ce au nevoie de informatii contabile
pentru a-si fundamenta deciziile;
utilizatorii externi: finantatorii intreprinderii, partenerii comerciali, creditorii, puterea publica
si alti utilizatori.
Conceptia juridica cu privire la obiectul contabilitatii

Conceptia juridica considera ca obiectul contabilitatii il formeaz patrimoniul unui subiect de drept,
privit din punctul de vedere al relatiilor juridice, adica totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare
economica, apartinand unor persoane fizice sau juridice, precum si bunurile la care se refera.
Conform teoriei juridice, patrimoniul este alctuit din urmtoarele componente:
1)Subiectul de drepturi si obligatii, respectiv persoana fizica sau juridica
2)Obiectele de drepturi si obligatii, respectiv bunurile economice
Daca se are n vedere echilibrul valoric al componentelor ce alctuiesc patrimoniul, atunci ecuatia
patrimoniului se poate prezenta astfel:
Bunuri economice = Drepturi + Obligatii
Patrimoniul este constituit din totalitatea bunurilor economice, privite sub dublu aspect, respectiv:
a)aspectul componentei materiale Activul patrimonial
b)aspectul surselor de provenienta Pasivul patrimonial
3

Conceptia economica cu privire la obiectul contabilitatii

Conceptia economica defineste ca obiect al contabilitatii circuitul capitalului privit sub aspectul
destinatiei lui, respectiv capital fix si capital circulant, si sub aspectul modului de dobandire, respectiv capital
propriu si capital strin.
Capitalul fix (active imobilizate) reprezinta bunuri care participa la mai multe cicluri de exploatare,
care se inlocuiesc dupa o perioada de utilizare de regula mai mare de un an, pe parcursul careia se consuma
treptat. Din aceasta categorie fac parte: constructiile, masinile si utilajele, mobilierul, etc.
Capitalul circulant (active circulante) reprezinta bunuri care se consuma sau isi schimba forma de
existenta dupa fiecare ciclu de exploatare finalizat. Din aceasta categorie fac parte disponibilitatile banesti in
lei si in valuta, creantele, materiile prime, piesele de schimb, ambalajele, mrfurile, etc.
Capitalul propriueste dobandit de o organizatie prin contributia proprietarilor (asociati sau actionari),
prin autofinantare (capitalizarea profitului) sau prin subventii primite. Capitalul propriu corespunde drepturilor
proprietarilor asupra patrimoniului.
Capitalul strain, denumit si capital atras sau imprumutat, se refera la obligatiile pe termen scurt si lung
fata de furnizori, salariati, bugetul statului, bnci, etc. Capitalul strain corespunde obligatiilor titularului de
patrimoniu.
Daca se are in vedere echilibrul celor dou aspecte ale capitalului conform conceptiei economice,
atunci ecuatia patrimoniului se poate exprima astfel:
Active imobilizate + Active circulante = Capital propriu + Datorii
sau
Active patrimoniale = Pasive (surse) patrimoniale

2..PRINCIPIILE CONTABILE GENERAL ADMISE

Principiile contabile fundamentale, general admise, constau in postulate, reguli, conventii care fixeaza
regulile jocului de intocmire si de interpretare a situatiilor financiare si care le permit sa devina limbaj
international.
Principiile contabile general admise sunt subordonate obiectivului fundamental al contabilitatii si
anume situatiile financiare trebuie sa dea o imagine fidela a intreprinderii. ntrebarea care se pune se refer la
coninutul fidelitii situaiilor financiare: trebuie sa se tina cont de situatia societatilor concurente? De
valoarea obtinuta prin vanzarea unui teren?De beneficiile previzionale?
Raspunsul cel mai simplu ar fi: situatiile financiare dau o imagine fidela daca respecta principiile
contabile.
Pornind de la diversitatea de principii si reguli, in continuare se va adopta schema gruparii acestora in:
principiile inregistrarii si tinerii contabilitatii; principiile partied duble; principiile cuantificarii; principiile
observarii si alte principii.
A: PRINCIPIILE INREGISTRARII CONTABILE:
-

Principiul inregistrarii complete si continue

Principiul uniformitatii inregistrarii contabile
Principiul fundamentarii documentare a inregistrarii contabile
Principiul tinerii contabilitatii

a)Principiul inregistrarii complete si continue - consta in reprezentarea in scrisa tuturor operatiilor

economice si financiare care modifica masa patrimoniului unei entitati contabile. Continuitatea in timp a
inregistrarii contabile se asigura prin aceea ca, in toate cazurile, in cadrul registrelor de contabilitate evidenta
incepe cu starea initiala si se termina cu starea finala, care la randul sau devine o componenta a lucrarilor
contabile de deschidere pentru perioada urmatoare.
b)Principiul uniformitatii inregistrarii contabile impune respectarea unui formalism care sa garanteze
ireversibilitatea inregistrarilor contabile. Astfel, asa cum se degaja din art.2 din Legea contabilitatii nr.82/1991,
registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordant cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat
4

si completate, astfel incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor patrimoniale
effectuate. Este problema acuratetei inregistrarilor in cadrul registrelor de contabilitate.
De asemenea, registrele de contabilitate se numeroteaza inainte sau pe masura intocmirii lor, iar la
inchiderea inregistrarilor acestea se bareaza, nefiind admisa inregistrarea unor operatii ulterioare. Pentru
verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor economice si financiare se intocmeste lunar
balanta de verificare.
Ireversabilitatea vizeaza si modul de reconstiture a documentelor contabile de corectare a erorilor
contabile in mod current in procesul de prelucrare si stocare a datelor si ulterior dupa inchiderea exercitiului
financiar.
c) Principiul fundamentarii documentare a inregistrarii contabile impune consemnarea operatiilor
patrimoniale in momentul efectuarii lor intr-un inscris denumit document justificativ care sta la baza
inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
d) Principiul tinerii contabilitatii potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 actualizata si
completata prin Ordonanta Guvernului nr.22/1996, contabilitatea se tine , dupa caz, de catre personalul angajat
al entitatilor patrimoniale sau personae autorizate (contabili autorizati sau experti contabili). In caz contrar,
potrivit legii, daca cifra de afaceri anuala realizata este sub limita stabilita de lege, raspunderea pentru
organizarea si tinerea contabilitatii revine patronului, care are obligatia de a anexa la bilantul contabil
declaratia de asumare a raspunderii in acest sens.
B: PRINCIPIILE PARTIDEI DUBLE
-

Principiul dublei reprezentari

Principiul dublului calcul al rezultatului contabil
Principiul inregistrarii cronologice si sistematice
Principiul inregistrarii analitice si sintetice

a)Principiul dublei reprezentari potrivit acestuiarelatiile dintre structurile patrimoniale (stocurile de active
si passive) la un moment dat, precum si miscarile de valori economice sunt analizate si evidentiate ca un raport
de echivalenta (raport de schimb, ecuatie valorica) intre doi termeni: destinatia/alocarea(investirea)/utilizarea
valorilor, de pe o parte, provenienta/finantarea/reproductia valorilor, pe de alta parte.
Semnificatia termenilor ecuatiei se diferentiaza in raport cu obiectul dublei reprezentari. Astfel, in
cazul in care acest obiect il constituie situatia financiara a patrimoniului luat in totalitatea sa, termenii ecuatiei
sunt cei de activ si pasiv, cu semnificatia de mai jos:
ACTIVUL = PASIVUL
Destinatia = provenienta
alocarea(investirea)= finantarea
utilizarea elementelor patrimoniale = resursa acelorasi elemente

Daca obiectul dublei reprezentari il formeaza activitatile interne transformatoare, raportul de

echivalenta se stabileste intre cheltuieli si venituri , iar ecuatia este de forma :
Utilizarea/consumul de
bogatie sau de resurse

CHELTUIELI VENITURI = REZULTATE

obtinerea/productia de
bogatie sau de resurse
5

In situatia in care obiectul dublei reprezentari il constituie miscarile individuale de valori economice ,
raportul de schimb este cel dintre debit si credit, ecuatia este de forma:
DEBIT = CREDIT
Destinatia
Alocarea

=
=

Provenienta
Finantarea

Utilizarea valorii economice x = Resursa valorii economice x

b)Principiul dublului calcul al rezultatului contabil. Rezultatul contabil se calculeaza prin doua relatii,
prima bazata pe proprietatea detinuta iar cea de-a doua pe activitatea desfasurata.
Rezultatul calculate pe baza proprietatii detinute se intemeiaza pe ecuatia fundamental a
patrimoniului de forma :situatia neta a patrimoniului = activul patrimoniului datorii. Prin compararea
situatiei nete la sfarsitul perioadei (N) cu situatia neta la inceputul perioadei (N-1) se determina crestereamicsorarea proprietatii detinute.Cresterea dezvaluie profitul, iar micsorarea piederea.
Deci,
Rezultatul
la N

a patrimoniului la N

Situatia neta

Situatia neta

a patrimoniului la N-1

Cea dea doua relatie a rezultatului, consecinta economica activitatea detinuta, se bazeaza pe raportul
sintetic si analytic dintre venituri si cheltuieli. In acest caz, formula este:
Rezultatul = Venituri - Cheltuieli
c)Principiul inregistrarii cronologice si sistematice. Operatiile economice si financiare generate de miscarea
patrimoniului sunt inregistrate in contabilitate in ordine cronologica, adica a succesiunii lor in timp, cat si intro forma grupata dupa un anumit sistem, pe elementele si structurile componente ale patrimoniului.
d)Principiul inregistrarii analitice si sintetice. Inregistrarea analitica presupune individualizarea
patrimoniului pe partile sale componente in scopul cunoasterii trasaturilor lor specifice. Trasaturile comune si
generale ale elementelor ce constituie obiectul contabilitatii sunt dezvaluite prin inregistrarea sintetica. In felul
acesta, metoda contabilitatii asigura o cunoastere a obiectului sau pornind de la parte catre intreg.
C: PRINCIPIILE DE OBSERVARE
-

Principiul entitatii contabile

Principiul continuitatii activitatii
Principiul independentei exercitiilor sau delimitarii in timp
Principiul permanentei metodelor
Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

a)Principiul entitatii contabile potrivit acestui principiu trebuie facuta distinctie intre patrimonial firmei
utilizat in afaceri si patrimonial persoanelor care au furnizat acestei resurse financiare. Exemplu, la o firma
proprietate personala, trebuie fcuta o separare intre patrimonial afacerii si patrimoniul personal al
proprietarului. Sau la o societate comerciala pe actiuni, patrimonial social al firmei este altul decat al
actionarilor care au contribuit la subscrierea actiunilor la constituirea capitalului social.
6

b)Principiul continuitatii activitatii conform acestui principiu se considera ca intreprinderea isi continua
activitatea fara a lua in considerare cazul particular de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii sale.
Daca acest principiu nu ar fi existat, intreprinderea ar fi putut sa-si inscrie activele in bilant la o
valoare foarte mica, c ear fi corespuns valorii ramase.
De exemplu, un pom (mar) figureaza in bilantul unui agricultor pentru 1000 u.m. deoarece valoarea sa
de intrare a fost de 1000 u.m.(a se vedea principiul costului istoric); daca agricultorul estimeaza ca lemnul sau
nu poate fi folosit pentru incalzire, il va face sa figureze in activul sau pentru valoarea de 50 u.m. Aceasta ide
nu ar fir ea daca pomul ar trebui scos din pamant in viitorul apropiat; dar tinand cont de faptul ca scopul este
de a produce fructe, va fi contrar principiului continuitatii de a modifica valoarea de intrare de 1000 u.m.
c) Principiul independentei exercitiilor sau delimitarii in timp . Acest principiu are la origine decuparea
vietii intreprinderii in exercitiile sociale. El implica faptul ca intreprinderea trebuie sa intocmeasca conturile in
fiecare an inregistrand numai cheltuielile si veniturile aferente anului respective.
Exemplu, in exercitiul N s-au platit chirii in suma de 100.000 u.m.din care 60.000 u.m. in mod
anticipat pentru exercitiul N+1. In rezultatul exercitiului N vor fi retinute la pozitia cheltuieli doar suma
de 40.000 u.m.sau in exercitiul N s-au vandut produse finite in valoare de 100.000 u.m. care vor fi incasate
in exercitiul N+1. Venitul din vanzarea produselor finite va fi retinut pentru exercitiu N care l-a generat si
nu in exercitiul N+1 cand a fost incasat.
d)Principiul permanentei metodelor. Coerenta bilanturilor si a conturilor de rezultate in cursul exercitiilor
sociale successive implica permanenta regulilor utilizate. Acest principiu contabil are ca efect posibilitatea de
a compara conturile in timp si consta in asigurarea continuitatii de la un exercitiu la altul, a aplicarii acelorasi
norme si reguli privind evaluarea si inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a
rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiei contabile. Metode si evaluari diferiteconduc la
rezultate diferite.
Asa cum se arata in Standardul de Contabilitate International nr.8,modificarea metodei de
contabilitate are loc atunci cand noua metoda este impusa de lege sau de o autoritate cu atributii de
normalizare a contabilitatii, precum si in cazul in care se considera ca aceasta schimbare va oferi o prezentare
mai adecvata a bilantului contabil. Schimbarea metodelor contabile se divulga informational prin situatiile
financiare.
e)Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere. Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa
corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.
D: PRINCIPIILE CUANTIFICARII SAU MASURARII
-

Principiul cuantificarii monetare

Principiul costului istoric
Principiul prudentei
Principiul importantei relative sau pragului de semnificatie
Principiul necompensarii
Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv

a)Principiul cuantificarii monetare. Etalonul monetar ca unitate de masura sau de cont are uncaracter
instabil determinat de variatia puterii de cumparare a monedei si a preturilor. Pentru a depasi aceasta limita,
unitatea monetara este considerate o constanta si nu se procedeaza decat in mod exceptional la reevaluari. O
asemenea conventie este valabila intr-o economie stabile.
Ipoteza de mai sus este discutabila in conditiile inflatiei persistente. Cantitatea de moneda necesara
evaluarii unui bun creste prin inflatie nu din cauza modificarii valorii relative a bunului in raport cu altele, ci
din cauza schimbarii semnificatiei etalonului.In aceste conditii se apeleaza la conventia instabilitatii unitatii
monetare.
7

b) Principiul costului istoric. Bunurile sunt inscrise in activul bilantului la valoarea lor de intrare: pretul de
achizitie al unui teren, pretul de achizitie al unui imobil, etc. Valoarea de intrare nu va putea creste niciodata,
chiar daca sub efectul inflatiei, terenul sau imobilul valoreaza mai mult decat pretul lor de achizitie. De
exemplu, un teren achizitionat cu 50.000 u.m. de intreprindere va ramane cu acest prt in activul bilantului
chiar daca, datorita efectului inflatiei valoarea sa va creste astazi de trei ori.
c)Principiul prudentei. Valoarea bunurilor inscrise in activul bilantului trebuie apreciata cu prudenta, adica
reducand sistematic suma inscrisa in bilant, daca ne gandim ca ele au o valoare mai mica.Sa luam exemplu
cazul unei intreprinderi care a achizitionat actiuni la Bursa la pretul de 20.000 u.m.; daca, datorita variatiilor
bursiere, actiunile valoreaza astazi 15.000 u.m, apare o pierdere latenta de 5.000 u.m. care trebuie
contabilizata. Aceasta pierdere latentaeste tradusa prin contabilizarea unor provizioane pentru depreciere.
Invers, daca aceste actiuni valoreaza astazi 30.000 u.m. apare un profit latent de 10.000 u.m. care nu este
contabilizat decat in situatia in care intreprinderea va revinde actiunile.
Acest principiu conduce la contabilizarea pierderilor latente si nu a profiturilor latente. Sa luam de
exemplu cazul stocurilor de marfuri platite cu 1.300 u.m. catre furnizori. Stocul figureaza in activul bilantului
intreprinderii la valoarea sa de intrare de 1.000 u.m.; daca intreprinderea are intentia de a le revinde cu 1.300
u.m. apare un profit latent de 300 u.m. care nu trebuie contabilizat: profitul va fi contabilizat numai daca
marfurile vor fi vandute. Invers, daca stocurile platite cu 1.000 u.m. au pierdut din valoare, de exemplu
marfurile s-au deteriorate, obligatoriu se va contabiliza un provision pentru depreciere.
Principiul prudentei implica faptul ca bunurile care figureaza in active (terenuri, imobile, actiuni,
stocuri, client, creante)pot valora mai mult decat valoarea indicate in bilant, dar in nici un caz nu pot valora
mai putin.
d)Principiul importantei relative sau pragului de semnificatie impune ca situatiile financiare sa evidentieze
toate operatiile economice si financiare, precum si informatiile a caror importanta poate afecta evaluarile si
deciziile.
e)Principiul necompensarii. Nici o compensare nu poate fi efectuata intre posturile de activ si de pasiv ale
bilantului, sau intre posturile de cheltuieli si venituri ale contului de rezultate. Este interzis, de exemplu de a
compensa un sold bancar pozitiv cu o pierdere dintr-un cont bancar deschis la alta banca.
f)Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv . In vederea stabilirii sumei totale
corespunzatoare unei pozitii din bilant, se va determina in prealabil suma separate sau valoarea
corespunzatoare fiecarui elemant individual de active sau de pasiv.
Procedeele specifice contabilitatii : contul , balanta de verificare si bilantul contabil.
Contul este un procedeu reprezentativ al metodei contabilitatii, de o forma speciala, folosit pentru gruparea si
sistematizarea informatiilor, pentru evidenta si calculatia scrisa, valoric, in ordine sistematica si cronologica.
-Sistemul conturilor reflecta atat situatia la un moment dat, cat si cresterile si micsorarile elementelor
patrimoniale.
-reprezinta cel mai important mijloc de lucru al contabilitatii ce asigura reflectarea distincta a fiecarui element
in parte;
Balanta de verificare
-reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se asigura gruparea, centralizarea si
verificarea exactitatii datelor din conturi, controlul egalitatii bilantiere, legatura dintre bilantul initial si conturi,
si intre conturi si bilantul final.
- are rol important in analiza situatiei economico-financiare, intrucat reprezinta instrumentul de centralizarea a
activitatii intreprinderii.
Bilantul contabil
8

-este un procedeu de lucru specific metodei contabilitatii, prin care se prezinta generalizat activul si pasivul
unitatii patrimoniale in etalon banesc, precum si rezulatele obtinute de o intreprindere la un moment dat.
-este document oficial de gestiuneal unitatii patrimoniale, care se intocmeste obligatoriu anual.

CAPITOLUL 2- PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI

1. PATRIMONIUL ABORDARE ECONOMICA, JURIDICA SI ECONOMICOJURIDICA
2. STRUCTURI PATRIMONIALE
3. CARACTERIZARE TIPURI DE INTREPRINDERI
4. FUNCTIONAREA INTREPRINDERILOR

1.Patrimoniul abordare economica, juridica si economico-juridica

nca de la aparitia sa, contabilitatea a avut ca principal obiect de studiu patrimoniul agentilor economici,
respectiv existenta si miscarile sale.
Pentru a putea defini si explica realitatea economica si juridica, in contabilitate demersurile au fost
centrate pe structura calitativa de patrimoniu.
In plan contabil, patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica,
apartinand unei personae fizice sau juridice, precum si bunurile la care se refera.
Teoriile elaborate n legatura cu patrimoniul se pot grupa astfel:

1. Teorii economice potrivit carora patrimoniul este format dintr-o multime de bunuri economice pe care
agentii economici le folosesc pentru organizarea activitatilor lor n domeniul productiei si al circulatiei;
Ecuatia patrimoniului definit in sens economic are forma:

UTILIZARI = RESURSE
Resursele au in principal o determinare financiara, ele reprezentand sursele sau izvoarele de finantare a
unei entitati patrimoniale. Discutate prin prisma unei entitati patrimoniale, resursele pot fi :
-resurse proprii asigurate de catre proprietar;
-resurse atrase (straine) furnizate de catre terte personae (bancheri, furnizori si alte persoane);
-resurse rezultat sub forma profitului realizat la inchiderea exercitiului financiar.
Utilizarile definesc modul de intrebuintare a resurselor in cadrul activitatilor desfasurate de catre
entitatea patrimoniala. Ele sunt grupate in:
-utilizari permanente (stabile) bunuri cu folosinta indelungata (mai mare de un an);
-utilizari temporare (curente);
-utilizari rezultat sub forma de pierdere generata de o activitate nerentabila.
2.

Teorii juridice, potrivit carora patrimoniul este reprezentat de totalitatea drepturilor si obligatiilor pe
care le au detinatorii de bunuri economice; Ecuatia patrimoniului definit in sens juridic are forma:

BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGATII

Bunurile economice ca substanta materialaa patrimoniului se identifica cu mijloacele de actiune ale
unei entitati, fiind identificabile, dupa caz ca elemente sub forma de cladiri, terenuri, constructii, masini,
utilaje si instalatii de lucru, mijloace de transport, stocuri de materii prime si materiale consumabile, stocuri de
marfuri, disponibilitati economice si alte elemente de valoare.
9

Drepturile si obligatiile cu valoare economica - exprima raporturile de proprietate in cadrul carora se

procura si se gestioneaza bunurile. Ele capata forma de drepturi in situatia in care titularul de patrimoniu este
proprietar si deci, nu trebuie sa acorde nici un echivalent valoric pentru bunurile aflate in posesiunea si
folosinta sa. In cazul obligatiilor, pentru bunurile componente ale patrimoniului, titularul trebuie titularul
trebuie sa indeplineasca o anumita prestatie sau sa dea un echivalent valoric.

3. Teorii economico-juridice care nu infirma teoriile anterioare, dar nlatura caracterul lor unilateral. Aceste
teorii sustin ca patrimoniul este un ansamblu de bunuri economice detinute de persoane fizice sau juridice
utilizate pentru organizarea de activitati economice n sfera productiei/prestarilor de servicii, a carui dinamica
genereaza drepturi si obligatii pentru titular.
Existenta unui patrimoniu relevant economic presupune:
- existenta unei persoane fizice sau juridice dispusa sa investeasca subiectul afacerii;
- existenta unui ansamblu de bunuri economice suficiente cantitativ si relevante calitativ (n structura) care sa
faca posibila exercitarea functiei de productie/prestari servicii mijloacele economice ale afacerii;

2.STRUCTURI PATRIMONIALE
In contabilitate cele doua structuri componente ale patrimoniului, sunt definite prin notiunile de activ si
pasiv. Activul in sens juridic reprezinte bunurile economice ca valori pozitive ale patrimoniului, iar pasivul,
drepturile si obligatiile ca valori negative ale patrimoniului.

ACTIVUL PATRIMONIAL
- IMOBILIZARI
NECORPORALE

- Cheltuieli de constituire
- Cheltuieli dedezvoltare
- Concesiuni, brevete, licente,
marci comerciale, drepturi si
active similare
- Fondul comercial
- Alte imobilizari necorporale

- IMOBILIZARI
CORPORALE

- Terenuri
- Mijloace fixe

- IMOBILIZARI
FINANCIARE

-Titluri de participare
- Creante
- Alte imobilizari financiare

- STOCURILE SI
PRODUCTIA IN CURS

-Materii prime
-Materiale consumabile
-Materiale de natura obiectelor
de inventar
-Productia in curs de executie
-Produse finite
-Produse reziduale
-Semifabricate
-Ambalaje
-Marfuri

- CREANTELE SI
VALORILE IN CURS DE
10

-Avansuri acordate furnizorilor

- Clienti

ACTIVE IMOBILIZATE

ACTIVE CIRCULANTE

DECONTARE

-TREZORERIA sau ACTIVE

CIRCULANTE BANESTI

- Efecte comerciale de primit

(cambia si biletul la ordin)
-Avansuri acordate personalului
-TVA de recuperat
-Debitori diversi
-Alte creante
-Titlurile de plasament
- Conturi curente la banci
-Casa
-Alte valori
-Acreditivul

CHELTUIELI
INREGISTRATE IN
AVANS

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR ACTIVE PATRIMONIALE

Activul patrimonial cuprinde bunurile economice sau mijloacele economice de care dispune o unitate
patrimoniala. Prin compozitia sa, activul patrimonial evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice
(perioada de transformare in bani).
Activele imobilizate
Se mai numesc si imobilizari si cuprind acele valori economice a caror perioada de utilizare este mai
mare de un an.
Activele imobilizate se impart in trei categorii:
1.Imobilizari necorporale care cuprind acele bunuri economice care nu au o forma materiala concreta.
Din aceasta categorie fac parte:
a)Cheltuieli de constituire - sunt acele cheltuieli efectuate la constituirea unei unitati patrimoniale
(taxe de inmatriculare la registrul comertului, taxe notariale, taxe pentru obtinerea de autorizatii, etc.).
b)Cheltuieli de dezvoltare sunt reprezentate de acele cheltuieli efectuate in cadrul unitatii
patrimoniale pentru dezvoltarea activitatii sale, sau pentru introducerea de noi tehnologii.
c)Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare
-concesiunile reprezinta acele cheltuieli efectuate de unitatea patrimoniala pentru a obtine dreptul de a folosi
bunuri ale altei unitati patrimoniale, pe o perioada determinata de timp;
-brevetele reprezinta cheltuielile efectuate de unitatea patrimoniala in vederea obtinerii unei inventii sau
comercializarii unei inventii;
-licente reprezinat o autorizatie eliberata contra cost de un inventator, in scopul utilizarii acelei inventii;
-marca reprezinta un semn distinct care permite recunoasterea unui produs sau a unei fabrici;
d)Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului
de activitate al unitatii patrimoniale (vadul comercial, clientela, emblema, concurenta, etc.)
e)Alte imobilizari necorporale reprezentate de alte imobilizari care nu pot fi incadrate in gruparile de
mai sus si de programele informatice realizate pe cont propriu sau achizitionate de la terti.
2. Imobilizarile corporale cuprind in general bunurile de folosinta indelungata. Din acesta categorie
fac parte:
a)Terenuri

11

b)Mijloace fixe acele bunuri materiale care indeplinesc cumulativ doua conditii, respectiv au o
durata de folosinta mai mare de un an si o valoare mai mare decat limita stabilta de lege (in prezent 2500 lei).
In acesta categorie se includ:
-Constructii
-Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
-Mobilier aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale
3. Imobilizari financiare reprezinta sume de bani investite de unitatea patrimoniala in patrimoniul
altei organizatii, sub forma titlurilor de valoare, creantelor atasate participatiilor, imprumuturilor acordate si a
altor imobilizari financiarea caror posesie durabiala asigura realizarea unor venituri finaciare, sub forma
dividendelor sau a dobanzilor. Din categoria imobilizarilor financiare fac parte:
a)Titluri de participare reprezinta titluri de valoare sub forma de actiuni, parti sociale si alte valori
similare, investite de titularul de patrimoniu in capitalul altei societati, cu scopul de a participa la procesul
decizional din acea societate si de a incasa dividende.
b)Creantele reprezinta imprumuturi pe termen lung acordate unitatilor patrimoniale asociate sau
societatilor de grup, cu care unitatea are o relatie de participare. Tot in acesta categorie intra si garantiile
depuse de catre unitatea patrimoniala pentru buna executie a unei obligatii.
c)Alte imobilizari financiare cuprind in special depozitele pe termen lung sub forma disponibilitatilor
in conturi bancare sau in alte institutii financiare.
Activele circulante
Activele circulante denumite si active curente, cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor si
productiei in curs de executie, creantelor si trezoreriei. Din punct de vedere economic, activele circulante se
afla intr-o continua miscare, schambandu-si forma materiala si utilitatea in cadrul circuitului economic al
patrimoniului.
Activele circulante sunt impartite in trei categorii si anume:
1. Stocurile si productia in curs de executie sunt valori economice care se folosesc pentru asigurarea
continuitatii activitatii unitatii patrimoniale. Ele pot fi consumate sau vandute.
Din categoria stocurilor fac parte:
a)Materii prime - utilizate in procesul de productie pentru obtinerea produsului finit.
b)Materiale consumabile - reprezentate de bunurile materiale care ajuta la buna functionare a
procesului de productie (Materiale auxiliare, Combustibili, Materiale pentru ambalat, Piese de schimb,
Seminte si materiale de plantat, Furaje, Alte materiale consumabile).
c)Materiale de natura obiectelor de inventar reprezentate de acele bunuri care nu pot fi incadrate la
mijloace fixe deoarece au o valoaremai mare de 1800 RON sau o durata de functionare mai mica de un an
(echipamentul de protectie, halate, cisme, casti, manusi, mobilier, birotica, etc.).
d)Productia in curs de executie reprezinta acele produse care se afla intr-o anumita faza de fabricatie
la sfarsitul lunii.
e)Semifabricate reprezentate de acele bunuri obtinute din procesul de productie dar care nu au
parcurs toate fazele acestuia.
f)Produse finite reprezentatede acele bunuri care au parcurs toate fazele procesului de productie.
g)Produse reziduale reprezentate de resturi, rebuturi, deseuri ramase in urma procesului de
fabricatie, care pot fi folosite ca materii prime in fabricarea altor produse.
h)Ambalaje reprezentate de acele bunuri care protejeaza marfa pe timpul transportului si depozitarii.
i)Marfuri reprezentate de acele bunuri achizitionate pentru a fi vandute.
2.Creantele sau valorile in curs de decontare reprezinta valori economice avansate temporar de
titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice, pentru care urmeaza sa se primeasca un echivalent.
12

Din categoria activelor circulante in decontare fac parte urmatoarele elemente:

a)Avansuri acordate furnizorilor reprezinta sume de bani avansate furnizorilor, pentru care acestia
urmeaza sa livreze bunuri sau sa presteze servicii.
b)Clienti reprezinta sumele de bani pe care unitatea le are de incasat de la terti in urma livrarii de
bunuri sau a prestarii de servicii catre acestia.
c)Efecte comerciale de primit reprezinta titluri de valoare negociabile, care atesta existenta unei
creante in cadrul unei relatii comerciale, ce poate fi decontata intr-un termen scurt.
Efectele comerciale pot avea doua forme:
-Cambia (trata)este un inscris prin care creditorul (tragatorul) da ordin debitorului (trasul) sa achite la o
anumita data (scadenta), unei a treia persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia, o suma de bani determinata.
Tragatorul, dupa obtinerea acceptului trasului remite cambia catre beneficiar. Beneficiarul are trei posibilitati:

Sa pastreze efectul comercial pana la scadenta cand il prezinta bancii trasului pentru incasare,
Sa transfere altei persoane dreptul de creanta asupra trasului. Acest transfer se face prin
andosare (gir), adica prin inscrierea pe spatele cambiei a mentiunii platiti lui sau platit

la ordinul lui , dupa care urmeaza semnatura andosantului,

Sa sconteze (sa vanda) cambia la o banca. In caest caz banca retine scontul (echivalentul
dobanzii care se cuvine bancii pentru achitarea anticipata a cambiei) si comisionul necesar
pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiunea de scontare.

-Biletul la ordin este tot un titlu de credit prin care se constata angajarea emitentului de a plati el insusi
beneficiarului o suma de bani la o anumita data. Beneficiarul are aceleasi trei posibilitati ca si in aczul
cambiei.
d)Avansuri acordate personalului reprezinata sume de bani acordate in avans personalului.
e)TVA de recuprerat reprezinta un impozit pe care organizatia il are de recuperat de la bugetul de
stat.
f)Debitori diversi reprezinta sume de bani datorate de persoane fizice sau juridice, altele decat
cleintii
g)Alte creante reprezinta alte sume de bani, datorate de bugetul de stat sau de alti terti.
3.Trezoreria sau Active circulante banesti - reprezentate de sumele de bani si alte valori banesti
detinute de organizatie.
Din aceasta categoria fac parte:
a)Titlurile de plasament reprezinta titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe
termen scurt. Ele cuprind actiuni si obligatiuni dobandite pe termen scurt, in vederea obtinerii unui castig in
momentul vanzarii lor.
b) Conturi cureinte la banci reprezinta disponibilitatile banesti pastrate de unitatea patrimoniala in
contul de la banca.
c)Casa reprezinta numerarul din caseria unitatii.
d)Alte valori reprezinta timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de
calatorie, tichete de masa, tichete cadou, tichete de cresa, etc.
e)Acreditivul reprezinta lichiditatile pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia furnizorului,
din care urmeaza sa se faca plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor sau a executarii serviciilor.
Cheltuieli inregistrate in avans- reprezentate de valorile pe care unitatea le achita in cursul
exercitiului si se refera la cheltuieli care vor fi efectuate in exercitiul urmator (chirii platite in avans,
abonamente la diverse publicatii, etc.)
13

PASIVUL PATRIMONIAL

CAPITALURI PROPRII

CAPITALURI ATRASE (DATORII)

-Capitalul social
-Primele de capital
-Rezerve din reevaluare
-Rezerve
-Rezultatul reportat
-Profit sau pierdere
-Subventii pentru investitii
-Provizioane

-Datorii comerciale
-Datorii salariale
-Datorii fata de bugetul statului
-Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale
-Datorii bancare
-Datorii fata de asociati

VENITURI INREGISTRATE IN
AVANS
CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PASIVE PATRIMONIALE
Pasivul patrimonial reprezinta sursele de finantare ale bunurilor economice si cuprinde:
-capitaluri proprii
-capitaluri atrase (datorii)
-venituri inregistrate in avans
Capitaluri proprii se mai numesc si fonduri proprii si corespund finantarii proprii a bunurilor
economice aflate in circuitul patrimonial al unitatii patrimoniale.
Din categoria capitalurilor proprii fac parte:
a)Capitalul social reprezinta aportul in natura si in bani adus de asociati sau actionari la constituirea
societatii comerciale si se diferentiaza in:

capital subscris si nevarsat pe care asociatii au promis sa-l aduca la infintarea societatii;

capital subscris si varsat capitalul depus efectiv de catre proprietari la dispozitia societatii comerciale;
b)Primele de capital reprezinta surse datorate cresterii capitalului prin emisiunea de noi actiuni, prin
fuziune sau prin aport in natura.
c)Rezerve din reevaluare reprezentate de diferenta rezultata in urma reevaluarii imobilizarilor
corporale in conformitate cu prevederile legale.
d)Rezerve constituite prin autofinantare, anual , din profitul intreprinderi, in scopul conservarii
capitalului. Structura rezervelor este urmatoarea:

Rezerve legale constituite conform legii din profitul brut sau din primele de capital si destinate
protejarii capitalului.

Rezerve statutare - se constituie conform statutului societailor comerciale, anual din profitul obtinut;

Alte rezerve constituite din profitul net, conform hotararii adunarii generale a actionarilor;
e)Rezultatul reportat reprezinta rezultatul din exercitiile financiare precedente care pot fi profit
(veniturile sunt mai mari decat cheltuielile) sau pierderi (veniturile sunt mai mici decat cheltuielile);
f)Profit sau pierdere care reprezinta rezultatul exercitiului curent.
g)Subventii pentru investitii reprezinta sume primite de la guvern, cu titlu nerambursabil, care au o
destinatie dinainte stabilita.
14

h) Provizioane - reprezinta fonduri creata pe seama cheltuielilor, fiind destinate acoperirii fluctuatiilor
privind rata dobanzii, cursul de schimb valutar si de preturi.
Capitaluri atrase (Datorii) exprima capitalurile furnizate de terti, pentru care unitatea patrimoniala
trebuie sa acorde o contraprestatie sau un echivalent valoric.
Din categoria capitalurilor atrase fac parte:
a)Datoriile comerciale - reprezentate de datoriile unitatii fata de furnizori
b)Datorii salariale reprezentate de salariul datorat de unitate personalului incadrat cu contract de
munca
c)Datorii fata de bugetul statului reprezentate de taxe si impozite datorate de unitate bugetului de
stat
d)Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale reprezinta contributiile la asigurarile sociale de stat
datorate de catre angajator si salariati
e)Datorii bancare reprezentate de creditele bancare pe termen lung sau scurt
f)Datorii fata de asociati - reprezentate de dividende datorate asociatiilor
Venituri inregistrate in avans sunt sumele incasate in cursul exercitiului, in contul unor servicii care
vor fi prestate in cursul exercitiului urmator, cand vor fi recunoscute ca venituri (chirii, abonamente incasate in
avans).

3.CARACTERIZARE TIPURI DE INTREPRINDERI

Actul normativ care reglementeaz societile comerciale este Legea 31/1990 republicat.
Societatea comercial reprezint o asociere dintre dou sau mai multe persoane care convin s pun ceva
mpreun, s fac s funcioneze acel patrimoniu distinct de patrimoniile individuale i s preia conform
nelegerii profitul ce ar rezulta din aceast activitate. O excepie o reprezint societile cu rspundere
limitat, care pot avea i un singur asociat.
Formele de societate comercial conform Legii 31/1990 sunt:
-societi n nume colectiv (SNC),
-societi n comandit simpl (SCS),
-societi n comandit pe aciuni (SCA),
-societi cu rspundere limitat(SRL),
-societi pe aciuni (SA).
Elementul definitoriu care departajeaz cele cinci tipuri de societi l constituie modul n care acestea
rspund cu privire la onorarea obligaiilor sociale asumate.
Societatea n nume colectiveste constituit de cel puin doi asociai care rspund nelimitat, solidar i
subsidiar, pentru obligaiile societii. Rspundere nelimitat nseamn c vor rspunde cu propriul patrimoniu
individual, pn la acoperirea ntregii obligaii sociale.
n cazul acestui tip de societate comercial, legea nu prevede o limit minim a capitalului social.
Puterile majoritii asociailor sunt limitate, n sensul c, dac nu se prevede altfel n actul constitutiv,
majoritatea asociaiilor nu poate decide s schimbe sau s modifice actul constitutiv, pentru c principiul de
decizie este al unanimitii.
Societatea n comandit simpl reprezint o asociere ntre cel puin dou persoane, dintre care unul este
asociatul comanditat (are rspundere maxim) i este posesorul muncii iar cellalt este asociatul comanditar
(are rspundere minim) i este posesorul capitalului. Acest tip de societate reunete practic dou categorii de
asociai a cror rspundere este diferit: asociaii comanditai rspund nelimitat, solidar i subsidiar pentru
obligaiile sociale iar asociaii comanditari rspund numai n limita aportului adus n cadrul societii.
15

Ca o caracterizare general a acestui tip de societate, putem spune c aceasta preia caracteristici att de la
societatea n nume colectiv, ct si de la societatea cu rspundere limitat.
Societatea n comandit pe aciuni reprezint, ca i societatea n comandit simpl o asociere dintre cel
puin dou persoane, respectiv comanditar i comanditat. Diferena major dintre cele dou forme de societate
o reprezint mprirea capitalului social in aciuni, fa de cealalt, care are capitalul mprit n pri sociale.
Putem spune, n cazul acestei forme de societate c preia caracteristici att de la societatea n nume
colectiv, ct i de la societatea pe aciuni.
Societatea cu rspundere limitat poate avea, de regul, ntre 2 i 50 de asociai. Poate exista ns i un
singur asociat, care se va numi asociat unic. O persoan nu poate fi asociat unic la dou societi comerciale.
n cazul acestei forme de societate, capitalul social poate fi de minim 200 lei i va fi mprit in pri
sociale. Valoarea unei pri sociale nu poate fi mai mic de 10 lei.
Societatea pe aciuni poate avea cel puin 2 acionari. Capitalul social este mprit n aciuni i nu poate fi
mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o dat la 2 ani, valoarea minim a capitalului
social, astfel ncat acest cuantum s reprezinte echivalentul n lei al sumei de 25.000 euro.
Aciunile unei societi pot fi emise pe suport de hrtie (form materializat) sau pot fi n form
dematerializat, prin nscriere n cont. Ele nu pot fi emise pentru o sum mai mic dect valoarea lor nominal.
Se pot tranforma din aciuni nominative n aciuni la purttor i invers.
Nu se pot emite noi aciuni pn nu sunt vrsate integral cele din emisiunea precedent.Au valoare egal i
confer drepturi egale. Se pot emite i aciuni prefereniale n cazul fondatorilor care au stipulate drepturi
prefereniale prin actul constitutiv.
Aciunile la purttor i transmit proprietatea prin simpla predare. Pentru aciunile nominative se va nscrie
n registrul societii transmiterea aciunilor, iar pe nscris se menioneaz noul proprietar.
Aciunile sunt indivizibile. Dac mai multe persoane dobndesc o aciune, trebuie s desemneze un
reprezentant care va exercita drepturile decurgnd din aciunea respectiv.
Aciunile pot fi girate pentru garantarea unor obligaii iar situaia lor trebuie precizat n anexa de pe lng
bilanul anual al societii.

4.Funcionarea societilor comerciale

Constituirea societilor comerciale
Societile comerciale se constituie n baza unui document denumit act constitutiv. Acesta se semneaz
de ctre toi asociaii sau, n caz de subscripie public, de ctre fondatori.
Forma autentic a actului constitutiv este obligatorie atunci cnd:
-printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un teren,
-se constituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl,
-societatea pe aciuni se constituie prin subscripie public.
Elementele actului constitutiv sunt urmatoarele:
a)datele de identificare ale asociailor. Datele de identificare includ:
-pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i
cetenia;
-pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, naionalitatea, numrul de nregistrare n registrul comerului
sau codul unic de nregistrare.
b)forma de societate
c)denumirea societii. n cazul denumirii, aceasta trebuie verificat mai nti la Oficiul Regstrului
Comerului, care va emite un document ce va certifica rezervarea numelui pentru viitoarea societate.
d)sediul social. Prin sediul social se nelege sediul la care se primete corespondena i unde se
pstreaz documentele contabile i actele societii.
e)obiectul principal de activitate i obiectele secundare, dac este cazul.
16

f)capitalul social, respectiv aportul fiecrui asociat n bani sau n natur. n cazul aportului n natur,
trebuie menionat n actul constitutiv valoarea bunurilor aduse ca aport. Dac bunurile sunt noi, valoarea lor
va fi cea menionat n documentul de achiziie. Dac bunurile nu sunt noi, acestea vor trebui s fie evaluate.
La capitolul care privete capitalul social vor fi menionate urmtoarele: care este aportul adus de
fiecare asociat n parte, cte aciuni sau pri sociale reprezint capitalul social n total i pentru fiecare asociat
n parte, ce procent din capitalul social aparine fiecrui asociat.
g)persoanele care urmeaz s administreze societatea, datele lor de identificare, precum si atribuiile
pe care le vor avea n societatea respectiv. De asemenea, dac este cazul, se va meniona i garania pe care
trebuie s o depun.
h)numele cenzorilor i datele lor de identificare, daca este cazul i tot dac este cazul, garania pe care
trebuie s o depun.
i)partea fiecrui asociat la rezultatul financiar
j)sediile secundare, atunci cnd este cazul
k)durata societatii
l)modul de dizolvare i de lichidare al societii
m)modul de soluionare al litigiilor aprute ntre acionari
n)data ncheierii actului constitutiv i numrul de exemplare
o)semnturile acionarilor
O societate pe aciuni poate fi cu constituire simultan (n acest caz se vars cel puin 30% din
capitalul social), prin vrsarea imediat a aciunilor subscrise sau se poate constitui prin subscripie public
(se ntocmete un prospect de emisiune cu aceleai prevederi pe care le-ar avea actul constitutiv al
presupusei societi care s-ar nfiinat, prospect ce conine termenul pn la care pot fi subscrise aciunile).
Prospectul se autentific la notariat, se public n Monitorul Oficial i se ateapt mplinirea termenului.
Fondatorii convoac prin Monitorul Oficial adunarea constitutiv, care analizeaz cele trei variante: sa subscris ntregul capital social, s-au subscris mai puine aciuni,

s-au subscris mai multe aciuni (n

acest caz se mrete capitalul social).

Judectorul de pe lng Registrul Comerului v-a autoriza nfiintarea societii.
Fondatorii au un risc pentru care pot primi corelativ nite drepturi. Pot primi separat de dividendele
cuvenite, n raport de aciuni, o cot din profitul net al societii, pe o anumit perioad de timp.Aceste
drepturi se introduc n actul constitutiv.
Actul constitutiv va fi depus la Oficiul Registrului Comerului, nsoit de urmtoarele documente:
a)cerere de nscriere a societii n Registrul Comerului
b)actul doveditor al efecturii vrsmntului, n cazul aportului la capitalul social n bani
c)actele de proprietate ale eventualelor bunuri aduse ca aport n natur
d)acte ce privesc sediul societii
e)acte ce privesc cazierul asociailor
f)actul de unicitate emis de Camera de Comer prin care confirm c societatea poate folosi denumirea pe
care a aleso
g)semnturile reprezentanilor societii
Oficiul Registrului Comerului va nainta cererea depus de acionari, nsoit de documentele
menionate, judectorului delegat de pe lng Tribunalul din raza cruia funcioneaz. Acesta va analiza
dosarul i va emite o hotrre judectoreasc privind nfiinarea societii comerciale. Acest hotrre va fi
trimis Oficiului Registrului Comerului, care n baza acesteia, va nregistra societatea comercial n
Registrul Comerului i va emite certificatul de nregistrare.

17

Dividendele asociaii au dreptul asupra cotelor pri din beneficii, numite dividende, cu urmtoarele
condiii: s fi achitat integral costul aciunilor sau prilor sociale subscrise iar beneficiile de repartizat s
fie reale i nu fictive.
Ambele obligaii se verific de ctre administratorul societii, la preluarea acestei sarcini fiind
prioritar verificarea vrsmintelor precum i ulterior certificarea de ctre administrator a beneficiului real,
prin semnarea bilanului. Administratorul mai are obligaia de a constitui i organiza inerea registrelor
societii.
Conducerea, administrarea i controlul societii
Conducerea societii comerciale
Conducerea societii indiferent de forma juridic o are adunarea general a asociailor sau
acionarilor, pentru c ei sunt proprietarii. Ei lucreaz n cadrul acestor adunri generale, care pot fi
ordinare sau extraordinare.
Adunrile ordinare au loc cel puin odat pe an, nainte de depunerea situaiilor financiare.
Adunrile extraordinare au loc ori de cte ori se consider necesar de ctre asociai.
Atribuiile adunrii generale ordinare:
-discut aprobarea sau modificarea bilanului, dup ascultarea raportului administratorului i cenzorilor,
-fixeaz dividendele,
-alege administratorii i cenzorii, fixnd remuneraia acestora dar i garania pe care trebuie s o depun,
-analizeaz gestiunea administratorilor,
-poate hotr gajarea sau nchirierea fondului de comer.
Adunarea general extraordinar poate avea urmtoarele atribuii:
-schimbarea formei juridice,
-mutarea sediului,
-schimbarea obiectului de activitate,
-prelungirea duratei societii,
-mrirea sau reducerea capitalului,
-fuziunea sau divizarea,
-emisiunea de obligaiuni.
Aceste atribuii pot fi completate i cu altele, prin actul constitutiv.
Dreptul de vot se exercit proporional cu numrul aciunilor posedate, dar prin actul constitutiv poate
fi limitat numrul voturilor n raport de hotrrea asociailor.
Asociaii nu pot fi reprezentai de ali acionari dect pe baza unei procuri speciale.
Acionarul care are n anumite operaiuni interese contrare societii, trebuie s se abin de la
deliberrile privind acea hotrre, n caz contrar putnd rspunde pentru daune. Dreptul de vot nu poate fi
cedat i orice convenie cu privire la exercitarea votului ntr-un anumit fel este nul.
Hotrrile adunrii se iau prin vot deschis. Prin vot secret se desemneaz administratorii i cenzorii, se
revoc i eventual se dispune trimiterea n judecat.
Hotrrile luate de adunarea general sunt obligatorii i pentru cei care s-au opus sau nu au luat parte
la adunare. Acetia pot ns ataca n instan hotrrea luat.
Administrarea societilor comerciale
Administrarea unei societi comerciale se face de ctre unul sau mai muli administratori.
La societile pe aciuni administrarea acestora se face de ctre unul sau mai muli administratori
temporari i revocabili. Mai muli administratori alctuiesc consiliul de administraie.
Administratorii numii prin actul constitutiv au mandat de 4 ani iar dac durata mandatului nu s-a
stabilit, ea va fi de 2 ani.Administratorii sunt reeligibili, dac actul constitutiv nu prevede altfel.Persoanele
deczute din dreptul de a fi administratori sau fondatori nu pot fi nici directori sau reprezentani ai societii
iar dac au fost alei, sunt deczui din drepturi. O persoan juridic poate fi administrator ala unei
societi.
Administratorii depun semntura la Registrul Comerului.
18

Consiliul de administraie poate delega o parte din atribuiile sale unui comitet de direcie, compus din
membrii consiliului, crora le fixeaz o remuneraie. Deciziile consiliului director se iau cu majoritate
absolut. Votul nu poate fi dat prin delegat. Comitetul ine un caiet de deliberri pe care l prezint la
fiecare edin.
Consiliul de administraie se ntlnete cel puin odat pe lun, la sediul societii, n timp ce comitetul
director trebuie s se ntlneasc sptmnal. La edinele consiliului sunt convocai i cenzorii. Se
ntocmete un proces-verbal la fiecare edin.
Orice acionar poate reclama cenzorilor anumite fapte svrite de administratori, care trebuie s se
pronune cu privire la sesizare n cadrul adunrii generale.
n cazul n care rmn vacante mai multe locuri n consiliul de administraie, ceilali administratori
mpreun cu cenzorii pot numi un administrator provizoriu, pn la convocarea adunrii generale.
Controlul societilor comerciale
n cadrul societilor comerciale, controlul este exercitat de ctre cenzori.
La societile cu rspundere limitat este obligatorie numirea cenzorilor, numai n cazul n care
numrul asociatilor este de cel putin 15.
Societile pe aciuni trebuie s aib trei cenzori i trei supleani, dac prin actul constitutiv nu se
stabilete un numr mai mare. Numrul lor trebuie s fie impar. Sunt numii de adunarea constitutiv pe trei
ani i pot fi realei.Trebuie s-i exercite personal mandatul. Cel puin unul trebuie s fie contabil autorizat
sau expert contabil.
n caz de moarte, mpiedicare fizic sau renunare la mandat a unuia dintre cenzori, supleantul cel mai
n vrst l nlocuiete. Dac nu rmne n funcie nici un cenzor, adminstratorul convoac obligatoriu
adunarea general.
Obligaiile cenzorilor:
-s supravegheze gestiunea societilor,
-s verifice bilanul i contul de profit i pierderi,
-s verifice existena garaniilor administratorilor,
-s convoace adunarea general n cazurile stabilite de lege,
-s participe la adunrile ordinare i extraordinare,
-s aduc la cunotin administratorilor toate neregulile viznd funcionarea societii n raport cu actul
constitutiv.
Dei particip la adunrile administratorilor, nu au drept de vot. Sunt obligai s pstreze secrete datele
privind societatea, att fa de fiecare acionar, ct i fa de teri.Cenzorii lucreaz mpreun, dar dac
opiniile lor sunt divergente vor prezenta adunrii generale rapoarte separate. Au obligaia s completeze un
registru special cu privire la hotrrile i constatrile fcute.i desfoar activitatea n condiiile
contractului de mandat, putnd fi revocai de ctre adunarea general.
Modificarea actului constitutiv
n unele cazuri se poate manifesta necesitatea de a schimba unele din elementele care au stat la baza
constituirii societii (firma, sediu, asociai, obiect de activitate, administratori). Pentru aceasta se
convoac adunarea general extraordinar, se discut textul modificrii propuse, se voteaz dup care actul
se semneaz de reprezentanii societii i se depune la Oficiul Registrului Comerului, unde se vizeaz de
judectorul delegat i se public n Monitorul Oficial, dup care modificarea intr n vigoare, eliberndu-se
de ctre Oficiul Registrului Comerului certificatul cu privire la noile modificri nscrise.
Se pot formula obiecii de ctre teri care vor fi analizate de instan.

19

Fuziunea i divizarea
Fuziunea presupune comasarea a dou sau mai multor patrimonii. Aceasta se poate face prin absorbie
sau prin comasare.
Fuziunea prin absorbie presupune absorbia a dou sau mai multe patrimonii aparinnd unor societi
comerciale n patrimoniul unei alte societi comerciale.Societile ale cror patrimonii au fost absorbite
vor fi radiate din Registrul Comerului.
Fuziunea prin comasare presupune reunirea a dou sau mai multe patrimonii aparinnd unor societi
comerciale i nfiinarea unei noi societi comerciale, cele vechi fiind radiate din Registrul Comerului.
Divizarea reprezint mprirea total sau parial a patrimoniului unei societi comerciale.
Divizarea total presupune mparirea patrimoniului unei societi ntre alte societi noi. Societatea veche
va fi radiat din Registrul Comerului.
Divizarea parial presupune desprinderea unor elemente patrimoniale din totalul patrimoniului unei
societi comerciale i nfiinarea unei noi societi. Societatea veche nu va funciona n continuare.
Reprezentanii legali fac un proiect de fuziune sau de divizare care se depune la Oficiul Registrului
Comerului unde este nmatriculat fiecare din societi, mpreun cu o declaraie depus de ctre societatea
care urmeaz s dispar, despre modul cum nelege s sting pasivul su. Proiectul se vizeaz de
judectorul delegat i se public n Monitorul Oficial. Orice creditor poate face obiecii care se admit sau se
resping de ctre judectorul delegat.
Dizolvarea
Este hotrrea pe care o iau asociaii n situaia constatrii apariiei unor situaii speciale sau prin
simplul acord de voin.
Cazuri de dizolvare legal:
-trecerea timpului stabilit pentru durata societii,
-imposibilitatea realizrii sau realizarea obiectului de activitate,
-declararea nulitii actului constitutiv al societii,
-hotrrea adunrii generale,
-hotrrea tribunalului care constat grave nenelegeri ntre asociai, care mpiedic funcionarea normal a
societii,
-lichidarea judiciar (Legea 65/95 cu privire la falimentul societilor) orice creditor care are o crean
mai veche de 30 zile poate solicita instanei deschiderea procedurii falimentului, situaie n care debitorul
care nu poate onora creana are dou alternative:

s prezinte un plan de reorganizare a activitii, care

acceptat fiind s permit continuarea activitii, sau s se declare insolvabil, trecndu-se la lichidarea
judiciar. Hotrrea de lichidare constituie temei de dizolvare a societii.
Cererea de deschidere a falimentului poate fi fcut i de debitor, cnd acesta i declar insolvabilitatea.
Alte cauze de dizolvare:
-scderea numrului de acionari sub cinci la SA,
-scderea capitalului social sub nivelul legal,
-scderea numrului de asociai la societile n comandit,
-clauze convenionale.
Lichidarea
Se face de ctre lichidatori, n cazul societilor comerciale stabilii de ctre asociai, iar cnd acetia nu se
neleg, de ctre instana de judecat. Instana poate stabili lichidatorii i n cazul procedurii de falimant.
Persoana lichidatorului trebuie s accepte mai nti mandatul, dup care depune semntura la Registrul
Comerului pentru intrarea n funcie, se prezint la societate, preia registrele comerciale, demite conducerea
executiv sau consiliul de administraie, ntocmete un bilan al situaiei patrimoniului existent, ia orice msuri
pentru ncasarea creanelor, pentru vnzarea patrimoniului i pentru plata debitelor, prioritatea fiind datoriile
ctre stat, ia msuri pentru ncetarea contractelor care nu sunt utile scopului lichidrii societii. Nu poate
20

ncheia noi contracte dect privind lichidarea societii. Completeaz un registru personal cu privire la toate
operaiunile svrite iar la final ntocmete un bilan din care rezult ct a avut de ncasat, ct a pltit din
datorii i cum anume a repartizat eventualele resurse rmase.
Dac asociaii accept propunerile de mprire vizate anterior de judector, lichidarea i produce imediat
efectele. Dac au obiecii, le adreseaz judectorului, care le va examina i va dispune cu privire la raportul
lichidatorului. Dac le accept, lichidarea va fi reluat.
Personalitatea juridic se pierde odat cu ultimul act de lichidare, prin radierea din Registrul Comerului.

CAPITOLUL 3- DOCUMENTE CONTABILE

1. DELIMITARI PRIVIND DOCUMENTATIA
2. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE
3. REGISTRE CONTABILE
4. DOCUMENTE CONTABILE DE SINTEZA
5. GESTIUNEA DOCUMENTELOR
6. VERIFICAREA SI CORECTREA DOCUMENTELOR
1.DELIMITARI PRIVIND DOCUMENTATIA
Orice tranzactie, pentru a putea fi nregistrata n conturi, trebuie mai nti consemnata n documente care sa ateste infaptuirea
ei. Aceasta, deoarece nregistrarea n conturi se face numai dupa ce acesteaau avut loc, iar una din cerintele contabilitaii o constituie
fundamentarea i justificarea tuturor datelor sale pe baz de documente . Culegerea i consemnarea n documente a
informaei contabile se pot face manual sau cu mijloace tehnice moderne. Documentele prezinto importan
deosebit pentru mersul normal al lucrrilor n contabilitate, deoarece, cu ajutorul lor, se asigur verificarea prealabil a justeei i
legalitii operaiilor economice,controlul gestionar asupra mijloacelor materiale i bneti, respectarea disciplinei financiare,
contribuind prin aceasta la ntrirea responsabilitii pentru administrarea patrimoniului fiecrei ntreprinderi.
Totalitatea documentelor, ca purtatori materiali de informatii,constituie documentatia unitati
patrimoniale. Practic, noiunea de documentaie cuprinde toate documentele care intervin de-a lungul
ntregului ciclu contabil, att documentele primare, ct i cele care constituie instrumente specifice metodei
contabilitii: jurnalul, contul, balana de verificare, bilanul.Formularele folosite ca document contabil pot fi
tipizate si netipizate.
Formularele tipizate sunt suporturi tehnice de informaii ncare coninutul, forma i formatul sunt
prestabilite i imprimate.
Continutul formularelor este definit de informaiile consemnate n ele. Aceste informaii sunt grupate n
dou categorii: fixe i variabile. Informaiile fixe au un caracter repetitiv de la un formular la altul i sunt, de
regula, tiprite. Informaiile variabile sunt specifice condiiilor concrete n care se produc operaiile economice
i financiare.
Structura formularului se caracterizeaz prin gruparea i asezarea informaiilor fixe, precum si a spaiilor
pentru informaiile variabile care urmeaz s se completeze de utilizatori. n acestecondiii, formularul poate
avea fie form tabelar (exemplu: statele de salarii), fie forma de grupare pe zone (exemplu: factura) etc.
Formatul formularului exprim mrimea suportului de hrtie sau carton, folosindu-se n acest scop
dimensiuni standardizate.
Formularele netipizate sunt suporturi de informaii n care coninutul, forma i formatul nu sunt
prestabilite i imprimate, iar folosirea lor este la latitudinea ntreprinderii.n raport cu modul de ntocmire i cu
rolul lor n cadrul sistemului informaional, documentele contabile pot fi: documente justificative, registre
contabile i documente de sintez i raportare.

2. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE
Operaiile economice i financiare se consemneaz, n momentul efecturii, n documente, numite
documente justificative. Legea contabilitii nr. 82/1991 prevede: Orice operaie patrimonial se consemneaz
n momentul efecturii ei ntr-un nscris care st la baza nregistrrilor n contabilitate, dobndind astfel
calitatea de document justificativ.
21

Continutul documentelor justificative este dat de existena urmtoarelor elemente principale:

-denumirea documentului;
-numrul i data documentului;
-denumirea i sediul ntreprinderii, ale serviciului sau ale sectorului, dup caz, care a ntocmit documentul;
-menionarea prilor care particip la efectuarea operaiei,dac este cazul;
-coninutul operaiei economice sau financiare;
-temeiul legal al efecturii operaiei (acolo unde este cazul);
-datele cantitative i/sau valorile aferente operaiei economice i financiare efectuate;
-semnturile persoanelor care rspund de efectuarea operaiei,ale celor care avizeaz i ale celor n drept s
aprobe operaia respectiva, precum i alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiilor n
documentele justificative.De regul, documentele justificative se ntocmesc la locul de munc n cadrul cruia
se produce operaia economic sau financiar respectiv.
Intocmirea documentelor justificative se face pe formulare tipizate sau netipizate, dupa caz, iar
completarea lor se face manual sau automatizat. .Dup ntocmire (completare), documentele justificative sunt
supuse operaiei de prelucrare. Aceasta const n sortarea documentelor pe operaii, dac este cazul, n
precontabilizarea lor prin cumulareamai multor documente justificative si obinerea de documente
centralizatoare. Se procedeaz apoi la verificarea de form, aritmetic i de fond ( pentru a se constata
legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea i economicitatea operaiilor consemnate n documente),iar n
final,
nregistrarea n contabilitate a datelor nscrise ndocumentele justificative.n vederea inregistrrii n
contabilitate, se procedeaz la contarea documentelor justificative, prin inscrierea simbolurilor conturilor n
care urmeaz s se ncadreze operaia consemnat n acestea.nregistrrile n contabilitate se fac fie document
cu document,fie din documentele centralizatoare, care cuprind mai multe documente justificative, al cror
coninut se refer la operaii de aceeai natur i din aceeai perioad.
Cele mai importante documente justificative sunt: registrul de casa, bonul de consum, nota de
contabilitate, nota de receptie si constatare de diferente, avizul de insotire a marfii, fisa de magazie, ordinul de
deplasare, dispozitie pe plata/incasare catre trezorerie, fisa mijlocului fix, bon de miscare a mijloacelor fixe,
documentul cumulativ, chitanta, stat de salarii, lista de avans chenzinal, ordin de plata, extras de cont, factura
fiscala, bon de predare, transfer, restituire, fisa de magazie, lista de inventariere, etc.
NOT DE RECEPIE I CONSTATARE DE DIFERENE (Cod 14-3-1A)
1.
a) Serveste ca:
document pentru receptia bunurilor aprovizionate;
document justificativ pentru incarcare in gestiune;
document justificativ de inregistrare in contabilitate.
b) Se foloseste ca document de receptie obligatoriu numai in cazul:
bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite;
bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare;
bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;
bunurilor materiale care prezinta diferente la receptie;
marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare.
c) n alte cazuri decat cele mentionate la lit. b), receptia si incarcarea in gestiune, dupa caz, si inregistrarea in
contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a
marfii etc.).
2. Se intocmeste in doua exemplare, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura
efectuarii receptiei. n situatia in care la receptie se constata diferente, Nota de receptie si constatare de
diferente se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita.
n cazul in care bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un formular pentru fiecare
transa, care se anexeaza apoi la facturi fiscale sau la avizul de insotire a marfii.
Datele de pe verso formularului se completeaza numai atunci cand se constata diferente la receptie.
3. Circula:
la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate (toate exemplarele);
la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea diferentelor
constatate (toate exemplarele), precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata la
documentele de livrare (facturi fiscale sau avizul de insotire a marfii);
la unitatea furnizoare (exemplarul 2) si la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor
stabilite.
22

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
denumirea unitatii;
denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
numarul facturii/avizului de insotire al marfii etc., dupa caz;
numarul curent; denumirea bunurilor receptionate; U/M; cantitatea conform documentelor insotitoare;
cantitatea receptionata, pretul unitar de achizitie si valoarea, dupa caz;
numele, prenumele si semnatura membrilor comisiei de receptie, in conditiile in care se face receptia marfii
primite direct de la furnizor sau data primirii in gestiune si semnatura gestionarului in situatia in care apar
diferente;
pretul de vanzare si valoarea la pret de vanzare, dupa caz, pentru unitatile cu amanuntul.
n conditiile in care nu se inscriu datele valorice in Nota de receptie si constatare de diferente, este
obligatoriu ca aceste date sa se regaseasca intr-un alt document justificativ care sta la baza inregistrarii in
contabilitate a valorii bunurilor.
Unitatea .........................
NOT DE RECEPIE I CONSTATARE DE DIFERENE

Numr document

Factur
Nr.
Aviz de nsoire a mrfii

Data
Ziua

Luna

Anul

Subsemnaii, membrii comisiei de recepie, am procedat la recepionarea valorilor materiale furnizate

de ............. ......................................... din ........................ cu vagonul/auto
nr. ........................................................................................ documente nsoitoare ..................................
delegat ......................... constatndu-se urmtoarele:
Denumirea
Recepionat
Cantitatea conform
Nr. crt.
bunurilor
U/M
documente
Cantitate
Pre unitar
recepionate

Comisia de recepie

Valoare

Primit n gestiune

Numele i prenumele

Semntura

Data

Semntura

14-3-1A t2
(verso)
Determinarea cantitii s-a fcut
prin: ........................................

Pe cntarul nr.
...................

Determinarea calitii s-a fcut prin

proba .......... ................................ nr. .................

Expeditor .............................. Cru ................................ nsoitor ........................... Staia de

expediie .................................. Staia de destinaie .......................................... Data eliberrii ....................... Data expedierii
....................... Data sosirii ......................... Delegaii furnizorului (cru neutru) care au participat la recepie:
Alte meniuni

Participani la recepie
Reprezentant al:

Numele i
prenumele

Calitatea

Buletin/Carte de
identitate

Diferene ()

23

Semntura

Denumirea
bunurilor
recepionate

Cod

U/M

Cantitate

Pre
unitar

Valoare

Concluziile comisiei de
recepie ........................................................ ..................................................................................... .........................................
....................................................... ................................................................................................ .............................................
................................................... ................................................................................................
Punctul de vedere al delegatului furnizorului/caruului (delegatul
neutru) ............................................................................ ................................................................................................ ...........
.....................................................................................

BON DE CONSUM (colectiv Cod 14-3-4/aA)

1. Serveste ca:
document de eliberare din magazie a materialelor;
document justificativ de scadere din gestiune;
document justificativ de inregistrare in contabilitate.
2. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru
consum, de catre compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor
normate, sau de catre alte compartimente ale unitatii, care solicita materiale pentru a fi consumate.
Bonul de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.
Bonul de consum (colectiv), in principiu, se intocmeste pe formulare separate pentru materialele din cadrul
aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de consum.
n situatia in care materialul solicitat lipseste din depozit, se procedeaza in felul urmator:
in cazul bonului de consum se completeaza rubrica cu denumirea materialului inlocuitor, dupa ce, in
prealabil, pe verso-ul formularului se obtin semnaturile persoanelor autorizate sa aprobe folosirea altor
materiale decat cele prevazute in consumurile normate;
in cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului inlocuit si se semneaza de
aprobare a inlocuirii, in dreptul randului respectiv. Dupa inscrierea denumirii materialului inlocuitor se
intocmeste un bon de consum separat pentru materialul inlocuitor sau se inscrie pe un rand liber in cadrul
aceluiasi bon de consum.
n bonul de consum, coloanele Unitatea de masura si Cantitatea necesara de pe randul 2 se
completeaza in cazul cand se solicita si se elibereaza din magazie materiale cu doua unitati de masura.
Daca operatiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate in timpul inventarierii
magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie sa inscrie pe documentul respectiv mentiunea predat in
timpul inventarierii.
3. Circula:
la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);
la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale, in cazul materialelor inlocuitoare;
la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar
si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare);
la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica
(ambele exemplare).
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
denumirea unitatii;
denumirea formularului;
produsul/lucrarea (comanda); norma; bucati lansate;
numarul documentului; data eliberarii (ziua, luna, anul); numarul comenzii;
denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); cantitatea necesara; U/M;
cantitatea eliberata;
pretul unitar; valoarea, dupa caz;
data si semnatura gestionarului si a primitorului.

24

Unitatea ........................................................ PRODUS/LUCRARE

(COMANDA) ........................................ REPER..............................
NR. ......................... DENUMIREA PIESEI ................ NORMA .........................

Numr document

Data eliberrii
Ziua

Luna

Anul

DENUMIREA MATERIALULUI (inclusiv

sortiment, marca, profil, dimensiune)
Cf. normei tehnice

BON DE CONSUM

Nr. Comand
Primitor
Cod produs

Predtor

Cantitate necesar

Buc. lansate

Co
Preul
U/M Cantitatea eliberat
d
unitar

Valoarea

1
2

nloc.

2
Data i semntura

ef compartiment

Gestionar

Primitor

AVIZ DE NSOIRE A MRFII (cod 14-3-6A)

Este formular cu regim special intern de tiparire si numerotare.
1. Serveste ca:
document de insotire a marfii pe timpul transportului, dupa caz;
document ce sta la baza intocmirii facturii, dupa caz;
dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati;
document de primire in gestiune, dupa caz;
document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.
2. Se intocmeste, in doua sau mai multe exemplare, de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii
in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, precum si in alte situatii stabilite prin
procedurile proprii ale unitatii.
n cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati, dispersate teritorial, precum si al transportului
bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru stimularea vanzarii sau testari la locul de desfacere,
premii, materiale promotionale etc.) avizul de insotire a marfii va purta mentiunea Fara factura, dupa caz.
Pe avizul de insotire a marfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti se face mentiunea
Pentru prelucrare la terti.
n celelalte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de
insotire a marfii si nu factura.
3. Circula, dupa caz:
la furnizor:
la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire;
la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru
intocmirea facturii;
la compartimentul financiar-contabil;
la cumparator:
la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa
efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor;
la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia;
la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica.
4. Se arhiveaza, dupa caz:
la furnizor:
la compartimentul desfacere;
la compartimentul financiar-contabil;
la cumparator:
la compartimentul financiar-contabil.
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al avizului de insotire a marfii este urmatorul:
25

 seria si numarul intern de identificare a formularului;

data emiterii formularului;
datele de identificare ale furnizorului (denumire, adresa, cod de identificare fiscala);
datele de identificare ale cumparatorului (denumire, adresa, cod de identificare fiscala);
denumirea si cantitatea bunurilor livrate;
pretul si valoarea, dupa caz;
date privind expeditia: numele delegatului, buletin/carte identitate (serie, numar), numarul mijlocului de
transport, ora livrarii, semnatura delegatului;
semnatura expeditorului.
data primirii in gestiune si semnatura gestionarului primitor.
Furnizor ...........................
(denumirea, forma juridic)
Nr. de nmatriculare n Registrul
comerului/anul ....................
Nr. de nregistrare fiscal ........
Sediul (localitatea, str. nr.)
....................................
Judeul ............................

Cumprtor ...........................
(denumirea, forma juridic)
Nr. de nmatriculare n Registrul
comerului/anul ......................
Nr. de nregistrare fiscal ..........
Sediul (localitatea, str. nr.)
......................................
Judeul ..............................
AVIZ DE NSOIRE A MRFII

Nr. ..........................
Data (ziua, luna, anul) ......

Nr.
crt.

SPECIFICAIA (produse,
ambalaje etc.)

U.M.

Cantitatea livrat

Preul unitar (fr

Valoarea
T.V.A.)
- lei - lei 4

Semntura i tampila furnizorului

Date privind expediia
TOTAL:
Numele delegatului .............................
Buletinul/cartea de identitate seria ..... nr. ...................
eliberat/ ..................
Mijlocul de transport ........ nr. ................
Expedierea s-a efectuat n prezena noastr la data
Semntura
de ........ ora ................
de primire
Semnturile .................
14-3-6A

CHITAN (cod 14-4-1)

1. Serveste ca:
document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;
document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate.
n conditiile in care sumele inscrise pe chitanta sunt aferente livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii
scutite fara drept de deducere conform prevederilor legale (ex: art. 141 alin. (1) si (2) din Codul fiscal),
formularul de chitanta este documentul justificativ care sta la baza inregistrarii veniturilor in contabilitate.
2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si se semneaza de
acesta pentru primirea sumei.
3. Circula la depunator (exemplarul 1, cu stampila unitatii). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca
document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).
26

5. Continutul minimal al formularului:

denumirea unitatii; codul de identificare fiscala; numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
sediul (localitatea, str., numar); judetul;
denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
numele si prenumele persoanei fizice care depune sume si ce reprezinta acestea sau, dupa caz, denumirea
unitatii; codul de identificare fiscala; numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului; sediul
(localitatea, str., numar); judetul persoanei juridice;
suma in cifre si litere;
semnatura casierului.
Unitatea ..............................................................................
Codul de identificare fiscal ................................................
Nr. din registrul comerului ..................................................
Sediul (localitatea, str. nr.)
.............................................................................................
Judeul ................................................................................
CHITANA nr.
Data ............
Am primit de la .......................................................................................................................
Adresa .....................................................................................................................................
Suma de .......................... adic ...............................................................................................
..................................................................................................................................................
Reprezentnd ............................................................................................................................
Casier,
14-4-1

REGISTRU DE CAS (Cod 14-4-7A si Cod 14-4-7bA)

1. Serveste ca:
document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii, pe baza
actelor justificative;
document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa;
document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.
2. Se intocmeste in doua exemplare, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, zilnic, de catre persoanele care
au calitatea de casier, pe baza actelor justificative de incasari si plati.
La sfarsitul zilei, randurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se bareaza.
Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza, dupa caz, pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in
curs.
Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiunilor efectuate si de catre persoana din
compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.
3. Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea
dispozitiilor legale privind efectuarea operatiunilor de casa (exemplarul 2).
Exemplarul 1 ramane la casier.
4. Se arhiveaza:
la casierie (exemplarul 1);
la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
denumirea unitatii;
denumirea si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
numarul curent; numarul actului de casa; explicatii; incasari; plati;
report/sold ziua precedenta;
semnaturi: casier si compartiment financiar-contabil.
Unitatea ..............

Data
Ziua

REGISTRU DE CAS

27

Contul casa
Luna

Anul

Nr. crt.

Nr. act cas

Nr. anexe

Explicaii

ncasri

Pli

Report/Sold ziua precedent

De reportat pagina/TOTAL
Casier,

Compartiment financiar-contabil,

LIST DE AVANS CHENZINAL (Cod 14-5-1/d)

1. Serveste ca:
document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale;
document pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale platite;
document justificativ de inregistrare in contabilitate.
2. Se intocmeste lunar, pe baza documentelor de evidenta a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor
medicale prezentate si se semneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de catre persoana care a calculat
avansurile chenzinale si a intocmit lista.
3. Circula:
la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata (exemplarul 1);
la casieria unitatii, pentru efectuarea platii avansurilor cuvenite (exemplarul 1), dupa caz;
la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa, pentru inregistrare in
contabilitate (exemplarul 1);
la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea statelor de salarii la sfarsitul
lunii (exemplarul 2).
4. Se arhiveaza:
la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa (exemplarul 1);
la compartimentul care a intocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
denumirea unitatii, sectiei, serviciului etc.;
denumirea formularului; intocmit pentru luna, anul;
numele si prenumele; salariul de baza; timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avansul de plata;
semnaturi: conducatorul unitatii, conducatorul compartimentului financiar-contabil, persoana care il
intocmeste.
LIST DE AVANS CHENZINAL
pe luna .... anul ....
Timp efectiv
Nr. crt.

Numele i prenumele

Marca

Salariul de baz

Lucrat

Concediu medical

NOT DE CONTABILITATE (Cod 14-6-2A)

28

Avans de plat
6

1. Serveste ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea sintetica si analitica, de regula pentru

operatiunile care nu au la baza documente justificative (stornari, repartizare profit, constituire provizioane si
ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare etc.).
2. Se intocmeste, intr-un exemplar, de catre compartimentul financiar-contabil.
3. Circula:
la persoana autorizata sa verifice si sa semneze documentul;
la persoana care asigura contabilitatea sintetica si analitica in cadrul compartimentului financiar-contabil.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
denumirea unitatii;
explicatii; simbolul contului debitor/creditor; suma;
semnaturi: intocmit, verificat.
Unitatea ....................

Data
Nr. document

Ziua

Luna

Anul

NOT DE CONTABILITATE
Nr. crt.

Explicaii

Simbolul conturilor
Debitoare

Creditoare

Suma

TOTAL
ntocmit,

Verificat,

14-6-2A

EXTRAS DE CONT (Cod 14-6-3)

1. Serveste la comunicarea si solicitarea de la debitor a sumelor pretinse, ramase neachitate, provenite din
relatii economico-financiare si ca instrument de conciliere prearbitrala.
De asemenea, se utilizeaza ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile si creantele
entitatii in relatiile cu tertii.
2. Se intocmeste in trei exemplare, de catre compartimentul financiar-contabil al unitatii beneficiare, pe baza
datelor din contabilitatea analitica.
3. Circula:
la conducatorul compartimentului financiar-contabil si conducatorul unitatii emitente, pentru semnare (toate
exemplarele);
la unitatea debitoare (exemplarele 1 si 2), care restituie unitatii emitente exemplarul 2 semnat pe verso de
conducatorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar-contabil, pentru confirmarea debitului.
Eventualele obiectii asupra sumelor prevazute in extrasul de cont se consemneaza intr-o nota explicativa
semnata de conducatorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar-contabil, care se anexeaza la
exemplarul 2 al extrasului de cont.
4. Se arhiveaza:
la compartimentul financiar-contabil al unitatii emitente (exemplarul 3, precum si exemplarul 2, dupa
primirea confirmarii);
la compartimentul financiar-contabil al unitatii debitoare (exemplarul 1).
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
denumirea unitatii creditoare;
codul de identificare fiscala;
sediul (localitate, strada, numar);
29

 judetul;
contul;
banca;
denumirea formularului;
denumirea unitatii debitoare;
felul, numarul si data documentului;
explicatii;
suma;
semnaturi: conducatorul unitatii, inclusiv stampila, conducatorul compartimentului financiar-contabil.
Nr. de nregistrare ..... din ........
Ctre ................................

Unitatea creditoare
.....................................................
Cod de identificare fiscal .........................
Nr. de nregistrare la Oficiul reg. com. ............
Sediul (localitatea, strada, numr) .................
Judeul .............................................
Cont ................................................
Banca ...............................................

EXTRAS DE CONT
Conform dispoziiilor n vigoare, v ntiinm c, n evidenele noastre contabile, la data de .........., unitatea dvs. figureaz cu
urmtoarele
debite: .................................................................................................. ..................................................................................................
Documentul (felul, numrul i data)

Explicaii Suma

14-6-3 t2
(verso)
n termen de 5 zile de la primire urmeaz s ne restituii acest extras confirmat pentru suma acceptat, iar n cazul constatrii de
diferene s anexai nota explicativ cuprinznd obieciile dvs. Prezentul extras de cont ine loc de conciliere conform procedurii
arbitrale.
Conductorul unitii,
L.S. .........................

Conductorul compartimentului
financiar-contabil,
...................................

Unitatea debitoare
....................
....................

Nr. de nregistrare ...... din ..........

Ctre ...................................
.........................................

Confirmm prezentul extras de cont pentru suma de ............ lei, pentru achitarea creia (se va completa dup caz):
a) am depus la (banc, oficiu potal etc) ............................ cu documentul (ordin de plat, mandat etc.) .............................
nr. ......................... din data de ......................
b) urmeaz s efectum plata ntr-un termen de .............. .
Obieciile noastre privind sumele din prezentul extras de cont sunt cuprinse n nota explicativ anexat.
Conductorul unitii,

Conductorul compartimentului
financiar-contabil,
................................

L.S. ........................

3.REGISTRELE CONTABILE
Datele consemnate n documentele justificative sunt nregistraten ordine cronologic
30

i grupate n registrele contabile. Acestea se prezint sub forma unor registre legate, fise i situaii ale
cror coninut i form corespund scopului pentru care se in.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, n contabilitate sunt: registrul-jurnal, registrul Carteamarei registrul-inventar.
REGISTRUL JURNAL (Cod 14-1-1)
1. Serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a modificarii
elementelor de activ si de pasiv ale unitatii.
2. Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, intr-un
singur exemplar. Numerotarea filelor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota
in ordinea completarii lor. Se intocmeste lunar, prin inregistrarea cronologica a documentelor in care se
reflecta miscarea elementelor de activ si de pasiv ale unitatii.
n cazul in care unitatea foloseste jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecaruia se poate trece in registruljurnal.Registrul-jurnal se editeaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile unitatii.
n cazul in care o unitate are subunitati dispersate teritorial care conduc contabilitatea pana la balanta de
verificare, registrul-jurnal se poate conduce de catre subunitati, cu conditia inregistrarii acestuia la nivelul
subunitatii.
n coloana 1 se inscrie numarul curent al operatiunilor inregistrate incepand de la 1 ianuarie, sau de la
inceputul activitatii, pana la 31 decembrie, sau incetarea activitatii.
n coloana 2 se trece data (anul, luna, ziua) cand se efectueaza inregistrarea in registru.
n coloana 3 se trece felul documentului (factura, chitanta, jurnalul privind operatiunile de casa si banca,
jurnalul decontarilor cu furnizorii etc.), precum si numarul si data acestuia.
n coloana 4 se trece felul operatiunii, dandu-se explicatiile in legatura cu operatiunea respectiva. Aceasta
coloana se completeaza numai atunci cand este cazul.
n coloanele 5 si 6 se trece simbolul conturilor debitoare si, respectiv, creditoare.
n coloanele 7 si 8 se trec sumele totale, debitoare si creditoare din documentul respectiv (bon, factura, jurnal
auxiliar, nota de contabilitate etc.).
Lunar se totalizeaza sumele debitoare si sumele creditoare.
3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. n conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul
sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, fiecare operatiune economico-financiara se va
inregistra prin articole contabile, in mod cronologic, dupa data de intocmire sau de intrare a documentelor in
unitate.
n activitatea practic, registrul-jurnal se poate ntlni i sub forma denumitnot de
contabilitate.Forma registrului-jurnal general se prezint astfel :

UNITATEA
REGISTRU JURNAL
Nr.pagina.........
Nr.
crt.

Data
inreg.

Document
(fel,nr.data)

Explicatii

Simboluri conturi
Debitoare
Creditoar
e
31

Sume
Debitoare Creditoare

Intocmit.

Verificat..

REGISTRUL CARTEA MARE (Cod 14-1-3)

1. Serveste:
la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice, la unitatile care aplica forma de inregistrare
pe jurnale;
la verificarea inregistrarilor contabile efectuate;
la intocmirea balantei de verificare.
2. Se intocmeste intr-un exemplar, in cadrul compartimentului financiar-contabil, lunar, pentru debitul si
respectiv pentru creditul fiecarui cont sintetic, pe masura inregistrarii operatiunilor.
Se completeaza pe baza documentelor justificative, documentelor cumulative centralizatoare si jurnalelor,
dupa caz, astfel:
rulajul creditor se reporteaza din jurnalul contului respectiv, intr-o singura suma, fara desfasurarea pe conturi
corespondente;
sumele cu care a fost debitat contul respectiv in diverse jurnale se reporteaza din acele jurnale, obtinandu-se
defalcarea rulajului debitor pe conturi corespondente;
soldul debitor sau creditor al fiecarui cont se stabileste in functie de rulajele debitoare si creditoare ale
contului respectiv, tinandu-se seama de soldul de la inceputul anului (care se inscrie pe randul destinat in acest
scop).
3. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse.
4. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.
5. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Unitatea .....................................................

CARTEA MARE
CONTUL ......................................
CONTURI CORESPONDENTE CREDITOARE
Lunile

Cont Cont Cont Cont Cont Cont

...... ...... ...... ...... ...... ......
Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal
...... ...... ...... ...... ...... ......

Cont
......
Jurnal
......

Cont
......
Jurnal
......

Ianuarie
Februarie
Martie
Total tr. I
Aprilie
Mai
Iunie
Total tr. I+II
Iulie
August
Septembrie

32

Total Total
rulaj rulaj
debito credito
r
r

SOLD

Cont Cont Cont Cont

...... ...... ...... ...... La 1 ianuarie debito credito
Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal (anul) ........
r
r
...... ...... ...... ......

Total tr.
I+II+III
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total gen. (IIV)

14-1-3

REGISTRUL-INVENTAR (Cod 14-1-2)

1. Serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ si
de pasiv.
2. Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, intr-un
singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii.
Se completeaza la inceputul activitatii, la sfarsitul exercitiului financiar sau cu ocazia incetarii
activitatii, fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si respectiv in
procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ si de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau
grupe de conturi, dupa caz. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a elementelor de
activ si de pasiv grupate dupa natura lor, conform posturilor din bilant. n cazul in care inventarierea are loc pe
parcursul anului, datele rezultate din operatiunea de inventariere se actualizeaza cu intrarile si iesirile din
perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar, datele actualizate fiind apoi
cuprinse in registrul-inventar. Operatiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua
astfel incat la sfarsitul exercitiului financiar sa fie reflectata situatia reala a elementelor de activ si de pasiv.
Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse inventarierii pe baza confirmarii extraselor soldurilor
conturilor analitice debitoare si creditoare, sau a punctajelor reciproce, in functie de necesitati.
n cazul incetarii activitatii, registrul-inventar se completeaza cu valoarea elementelor de activ si de
pasiv inventariate faptic la acea data.
n cazul in care o unitate are subunitati dispersate teritorial care conduc contabilitatea pana la nivel de
balanta de verificare, registrul-inventar se poate conduce de catre subunitati, in conditiile inregistrarii acestuia
in evidenta subunitatii.
n coloana 1 se inscrie numarul curent al fiecarei operatiuni inregistrate in ordine cronologica, de la
deschiderea acestuia pana la epuizarea filelor sau incetarea activitatii.
n coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ si de pasiv, conturile
de valori materiale putand fi defalcate pe gestiuni.
n coloana 3 se inscrie valoarea contabila a elementelor inventariate.
n coloana 4 se inscrie valoarea de inventar a elementelor de activ si de pasiv, stabilita de membrii comisiei de
inventariere (pe baza listelor de inventariere si a proceselor-verbale de inventariere).
n coloana 5 se trec diferentele din evaluare, calculate ca diferenta intre valoarea contabila si valoarea de
inventar.
n coloana 6 se mentioneaza cauzele diferentelor (deprecieri, dezmembrari, dezasortari, calamitati, terti
neidentificati etc.).
3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila a rezultatelor inventarierii.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele justificative care au stat la
baza intocmirii lui.
Unitatea .....................................
REGISTRUL-INVENTAR
la data de ...............................
Nr. pagin ..........
Nr. crt.

Recapitulaia elementelor
inventariate

Valoarea
contabil

Valoarea de
inventar

33

Diferene din evaluare (de nregistrat) ca rezultat al

inventarierii

ntocmit,

Verificat,

Valoarea

Cauze diferene

14-1-2

4.DOCUMENTELE CONTABILE DE SINTEZ

Pentru ca datele contabilitii s poat fi folosite n mod eficient n procesul de conducere, pentru
luarea celor mai bune decizii manageriale, se impun centralizarea i sintetizarea lor periodic. Acestei cerine
de centralizare i sintetizare i corespund documentele contabile de sintez (situaiile financiare sau conturile
anuale). Prin intermediul acestora, datele inregistrate in conturi sunt centralizate si prezentate ca un tot unitar
sub forma indicatorilor economico-financiari. Privite din acest punct de vedere, documentele contabile de
sinteza reprezinta un sistem de indicatori economico-financiari ce caracterizeaza situatia patrimoniului si
rezultatele obtinute. Documentele contabile de sintez se compun din:
Bilan
Cont de profit si pierdere
Tabloul fluxurilor de trezorerie
Tabloul variaiei capitalurilor proprii
Note explicative

5.GESTIUNEA DOCUMENTELOR
In cadrul intreprinderilor, documentele contabile utilizate trebuie sa constituie un sistem unitar si
rational, care sa aiba la baza reguli precise cu privire la intocmirea, folosirea, circulatia si evidenta fiecarui
document.
Problemele ce formeaz obiectul gestiunii documentelor se refera la organizarea circulatiei
documentelor, utilizarea si evidenta acestora, reconstituirea si pastrarea (arhivarea) lor.
1.Organizarea circulatiei documentelor presupune stabilirea unui traseu optim de miscare a
documentelor n cadrul diverselor compartimente ale ntreprinderii, respectndu-se o anumita ordine in
circulatia acestora, care sa prentmpine retinerile inutile n cadrul diverselor compartimente si sa duca
la rezolvarea completa si la timp a operatiilor economice sau financiare cuprinse n acestea. Modelul orientativ
care se poate folosi ca grafic de circulatie a documentelor se prezinta astfel:
Nr.
crt

Lucrarea
operatia

sau

Termen

Executant

Compartimentul la care se
transmit

2.Utilizarea si evidenta documentelor contabile ridic probleme cu privire la gestionarea lor. Astfel,
pentru formularele folosite ca documente se organizeaz att o eviden operativ, ct i una contabil, potrivit
aceleiai metodologii ce st la baza organizrii evidenei bunurilor materiale.
O problema deosebita legata de evidenta o ridica documentele contabile ce intra sub incidenta
formularelor cu regim special. In aceasta categorie se includ documentele contabile in care sunt consemnate
operatii economico-financiare care afecteaza patrimoniul unitatii. Pentru acest tip de formulare se organizeaz
o eviden operativ distinct. De asemenea, formularele cu regim special, nainte de a fi date n folosin sunt
nseriate i numerotate, iar darea lor n folosin se face numai pe baz de acte distincte ntocmite n acest
scop.Foile volante sunt parafate sau prevzute cu sigiliu sec,registrele sunt nuruite, sigilate i certificate cu
semnturile autorizate,iar carnetele sunt tampilate, datate, sunt certificate cu semnturile autorizate.
3.Reconstituirea documentelor contabile se efectueaz n cazul n care acestea sunt pierdute, distruse
ori sustrase. Operaia de reconstituire are loc n termen de 30 de zile de la data pierderii, distrugerii ori
34

sustragerii acestora, cu respectarea normelor prevzute de legislaia n vigoare. Pentru reconstituire se

ntocmete, pentru fiecare caz n parte, cte un dosar distinct.n situaia n care documentul care trebuie
reconstituit provine de la alt ntreprindere, reconstituirea se face de ctre ntreprinderea emitent, la cererea
scris a conductorului ntreprinderii solicitante.ntreprinderea emitent va trimite, n termen de cel mult 10
zile de la primirea cererii, documentul reconstituit, unitii solicitante.n cazul gsirii ulterioare a originalului
documentului pierdut,documentul reconstituit se anuleaz, pe baza unui proces-verbal,mpreun cu care se
ataeaz la dosarul de reconstituire.
4.Pastrarea (arhivarea) documentelor contabile. n cursul exerciiului financiar, documentele
contabile se pstreaz n cadrulcompartimentului financiar-contabil. Dup expirarea anului, documentele
contabile se predau la arhiva general a unitii.Legislaia fiecrei ri reglementeaz termenul de arhivare a
documentelor contabile. Pentru ara noastr, termenul de pstrare(arhivare) a registrelor contabile i a
documentelor justificative, care au calitatea de for probant n raporturile cu terii, este de 10 ani.Celelalte
documente justificative se pstreaz 5ani, cu excepia tatelor de salarii, care se pstreaz 50 ani.

6.VERIFICAREA SI CORECTAREA DOCUMENTELOR

Verificarea documentelor de eviden este operaia premergtoare nregistrrii operaiilor n conturi i
const n controlul respectrii condiiilor de form i de fond, pe care acestea trebuie s le ndeplineasc, n
scopul reflectrii n contabilitate a realitii. Documentele contabile sunt supuse att reverificrii de form,ct
i verificrii de fond.
Verificarea din punctul de vedere al formei se refera la:
- folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate;
-completarea tuturor elementelor cerute in document;
-existenta semnaturilor responsabile de intocmire a documentelor si efectuare a calculelor; existenta aceluiasi
numar de ordine pentru fiecare exemplar (pentru cele intocmite in mai multe exemplare).
Documentele de eviden sunt supuse apoi unei verificri a exactitii datelor cifrice nscrise n ele,
prelucrrii corecte a cantitilor i preurilor, precum i corectitudinii calculelor efectuate.
Verificarea de fond a documentelor vizeaza legalitatea, necesitatea, realitatea si economicitatea operatiilor
consemnate.
Legalitatea operaiei se apreciaz prin raportarea la actele normative care reglementeaz genul respectiv de
operaii.
Necesitatea operaiei presupune raportarea acesteia la cerinele activitii ntreprinderii, deoarece nu orice
operaie care este legal este i necesar unitii.
Realitatea operatiei presupune ca datele consemnate n documente trebuie s exprime realitatea economic,
adic s aib la baz alte documente care s certifice corectitudinea operaiilor nscrise.
Economicitatea operaiei are n vedere faptul c ea trebuie s se realizeze cu cheltuieli minime. De exemplu,
efectuarea de reparaii ale unei cldiri este mai economic s se realizeze n sezonul cald, care influeneaz
pozitiv att calitatea lucrrilor, ct i costul acestora,dect n sezonul rece.
n general, verificarea documentelor se efectueaz de ctre alte persoane dect cele care le-au ntocmit
sau prelucrat. Dup verificare, pe documentele corect ntocmite se nscriu conturile n care urmeaz a se
nregistra operaiile economice i financiare. Documentele care, n urma verificrii, se constat c nu
corespund cerinelor, se napoiaz compartimentelor de unde provin, pentru a fi corectate. Corectarea erorilor
din documente se efectueaz cu respectarea unor reguli care s permit
recunoaterea momentului cnd s-a produs greeala (la ntocmire sau la prelucrare). Corectarea se face prin
tierea cu o linie a textului sau a sumei greite i apoi nscrierea lor corecta. Datele corecte trebuie s fie
certificate prin semnturile persoanelor care au ntocmit sau corectat documentul. Documentele referitoare la
mijloace bneti (chitana, cecul etc.) greit ntocmite nu se pot corecta. Acestea se anuleaz i rmn n
carnetele respective, fr a fi detaate de la carnet.

CAPITOLUL 4- CONTUL
1.
2.
3.
4.
5.

CONTUL
SRUCTURA CONTULUI
REGULI DE FUNCTIONARE
DUBLA INREGISTRARE SI CORESPONDENTA CONTURILOR
ANALIZA CONTABILA SI FORMULA CONTABILA
35

6. CLASIFICAREA CONTURILOR
7. PLANUL GENERAL DE CONTURI

1.Contul
Contul poate fi definit ca find un procedeu specific metodei contabilitati destinat reflectari
curente,cronologice si sistematice in expresie valorica si uneori cantitativa, ale unui anumit mijloc economic
sau proces economic cu scopul cunoasteri in orice moment al existentei si modificarilor fiecarui element
reflectat.
Cu ajutorul contului contabilitatea inregistreaza,urmareste si controleaza existenta si miscarea fiecarui
mijloc economic sau sursa economica precum si fazele fiecarui proces economic.
Datorita multitudini de mijloace surse si procese economice ce formeaza obiectul contabilitatii si
diversitatii informatiilor despre acestea,contul este integrat unui ansamblu multifunctional numit sistemul
conturilor.
Sistemul conturilor reprezinta totalitatea conturilor ce se folosesc in contabilitate pentru inregistrarea
operatiunilor economico-financiare generate de desfasurarea activitati unitatilor patrimoniale.

2.Structura contului
Contul este compus din urmatoarele componente:
-denumirea (titlul contului) alcatuita din simbolul contului urmat de numele contului. Simbolul contului
este alcatuit din 3 sau 4 cifre, care au urmatoarea semnificatie:

Prima cifra reprezinta clasa din care face parte contul;

A doua cifra reprezinta grupa din care face parte contul;
A treia si a patra cifra reprezinta contul.
Numele contului reprezinta elementul patrimonial sau operatiunea economica pe care o evidentiaza.
-explicatia operatiunii economice inregistrata in cont poate fi descriptiva, ceea ce presupune redarea
pe scurt a operatiunii economice inregistrate sau contabila, ceea ce presupune ca in dreptul fiecarei sume
inregistrate in cont sa se inscrie simbolul contului corespondent.
-debitul si creditul contului debitul este partea stanga a unui cont, iar creditul este partea dreapta a
unui cont.
-rulajul contului reprezinta totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o anumita perioada de timp ( de
regula lunar), fara soldurile initale. Rulajul este debitor si creditor.
-total sume reprezinta totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp, formate din soldul
initial si rulaj. Total sume sunt debitoare si creditoare.
-soldul contului poate fi sold initial si sold final. Soldul final dintr-o luna devine sold initial pentru
luna urmatoare. Soldul poate fi debitor sau creditor.

3.Reguli de inregistrare si functionare a conturilor pentru inregistrarea operatiunilor

economice in conturi trebuie sa se cunoasca regulile de functionare a conturilor. Acestea sunt specifice celor
doua categorii de conturi, respectiv de activ si de pasiv.
Tinand cont de aceste aspecte, avem urmatoarele reguli de functionare a conturilor:
-prima regula - conturile de activ au intotdeauna sold initial debitor, iar conturile de pasiv au
intotdeauna sold initial creditor.
-a doua regula - conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu maririle de
valori, iar conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu maririle de valori.
-a treia regula conturile de activ se crediteaza cu diminuarile de valori, iar conturile de pasiv se
debiteaza cu diminuarile de valori.
-a patra regula - conturile de activ au intotdeauna sold final debitor, iar conturile de pasiv au
intotdeauna sold final creditor.
Orice operatiune economica presupune inregistrarea ei in contabilitate, pe baza unor documente
justificative, in cel putin doua conturi, care poarta denumirea de conturi corespondente.
In raport cu modificarile pe care le produc operatiunile economice in bilant, corespondenta conturilor
se poate stabili fie numai intre conturi de activ, cand se produc modificari numai in activul bilantului, fie
36

numai intre conturi de pasiv, cand se produc modificari numai in pasivul bilantului, fie si intre conturi de activ
si intre conturi de pasiv, cand se produc modificari concomitente si cu aceeasi suma in ambele parti ale
bilantului.

4.Dubla inregistrare si corespondenta conturilor

Dubla inregistrare sau contabilitatea in partida dubla reprezinta piatra de temelie a modului dea gandi
contabil.Trecerea de la simpla inregistrare la dubla inregistrare a reprezentat un salt calitativ in continutul
contabilitatii in rolul pe care aceasta il are in unitatile patrimoniale.
In raport cu continutul operatiei economice de inregistrare,cele doua conturi care iau parte la dubla
inregistrare pot fi ambele conturi de active,ambele conturi de pasiv sau unul de active si altul de pasiv,avanduse in vedere continutul economic al conturilor.Pornind de la cele patru tipuri de modificari bilantiere care pot fi
generale de operatiile economice,se pot constitui patru tipuri fundamentale ale dublei inregistrari care se
prezinta astfel:
-Primul tip fundamental al dublei inregistrari-se formeaza pornind de la modifcarea de strusturi de activ
reprezentat prin ecuatia:A+X-X=P.Prin descompunerea bilantului,cele doua posturi bilantiere sunt preluate de
doua conturi de activ,iar operatia economica se inregistreaza in doua conturi folosindu-se regulile de
functionare a acestora dupa cum urmeaza;
-contul de activ afectat in sensul cresterii se va debita;
-contul de activ afectat in sensul scaderii se va credita.
-Al doilea tip fundamental al dublei inregistrari-se formeaza pornind de la cea de-a doua modificare
bilantiera de structura de pasiv reprezentata prin ecuatia:A=P+Y-Y.Prin descompunerea bilantului,cele doua
posturi bilantiere sunt preluate de doua conturi de pasiv iar ecuatia economica se inregistreaza astfel:
-contul de pasiv care creste se va credita folosindu-se regula a -a de functionare a conturilor;
-contul de pasiv care creste se va credita aplicandu-se regula a -a de functionare a conturilor;
-contul de pasiv care scade se va debita aplicandu-se regula a -a de functionare a conturilor.
-Al treilea tip fundamental al dublei inregistrari-porneste de la al treilea tip de modificari bilantiere respectiv
modificarea de volum in sensul cresterii reprezentat de ecuatia:A+Z=P+Z.Prin descompunerea bilantului cele
doua posturi bilantiere sunt preluate de doua conturi,unul de activ si altul de pasiv iar valoarea operatiei
economice se va inregistra astfel:
-contul de activ care creste se va debita pe baza regulii a -a de functionare a conturilor;
-contul de pasiv care creste se va credita pe baza regulii a -a de functionare a conturilor.
Al treilea tip fundamental al dublei inregistrari consta in inregistrarea concomitenta a operatiei
economice in debitul unui cont de activ si in creditul unui cont de pasiv.
-Al patrulea tip fundamental al dublei inregistrari-porneste de la al patrulea tip de modificari bilantiere
repectiv modificarea de volum in sensul scaderii conform ecuatiei:A-V=P-V.Prin descompunerea bilantului
cele doua posturi bilantiere sunt preluate de doua conturi unul de activ si altul de pasiv iar valoarea operatiei
economice se va inregistra astfel:
-contul de activ care scade se va credita pe baza regulii a -a de functionare a conturilor;
-contul de pasiv care scade se va debita pe baza regulii a -a de functionare a conturilor.
Al patrulea tip fundamental al dublei inregistrari,consta in inregistrarea concomitenta a operatiei
economice in creditul unui cont de activ si in debitul unui cont de pasiv.
EXEMPLE:

1) In ziua de 5 dec 2014 cu factura nr.30 se achizitioneaza de la furnizorul X materii

prime in valoare de 3.000 lei.
+ A "Materii prime"
3.000
+ P "Furnizori "
3.000

A+x=P+x

37

2)
Firma a virat furnizorului X suma de 1.000 lei din contul curent emitand in acest
scop ordinul de plata nr.12/06.12.2014 care a aparut efectiv in extrasul de cont.
- A "Conturi curente la banci"
1.000
- P
"Furnizori"
1.000
3)
+ A
500
+ A
500

A-x=P-x

Cu chitanta nr.72/06.12.2014 s-a incasat de la unul din clienti suma de 500 lei.
"Casa"
A+x-x=P
"Clienti"

4) In ziua de 15.12.2014, din extrasele de cont primite de la banca rezulta ca s-a platit
suma de 2.000 lei furnizorului "M"
din credite bancare.
- P "Furnizori"
2.000
- P "Credite bancare"
2.000

A=P+x-x

Dubla inregistrare a operatiilor economice in conturi determina stabilirea unor importante legaturi
reciproce intre conturi.Ea permite verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice si face sa creasca
valoarea informationala a contabilitatii.

5.Analiza contabila si formulele contabile

Analiza contabila presupune cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatiuni economice in parte,
prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii
acestora (debit sau credit), in care urmeaza sa se inregistreze operatiunea respectiva, concomitent si cu aceeasi
suma.
Efectuarea analizei contabile presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1)Stabilirea naturii si a continutului operatiunii economice supusa analizei, respectiv explicarea sa;
2)Stabilirea elementelor patrimoniale care suporta modificari in urma acestei operatiuni, precum si
sensul modificarilor (crestere sau diminuare de valoare);
3)Stabilirea conturilor corespondente in care se va inregistra operatiunea economica;
4)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii formulei contabile.
Formula contabila reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si
cuprinde urmatoarele elemente:
-contul (conturile) corespendent debitor, scris in partea stanga,
-contul (conturile) corespondent creditor scris in partea dreapta,
-sumele inscrise in conturile corespondente.
Daca la elementele formulei contabile se mai adauga si alte elemente, respectiv: data la care a avut loc
operatiunea, documentul care sta la baza inregistrarii ei in contabilitate si explicatia descrptiva a operatiunii,
obtinem articolul contabil.
Formulele contabile se pot clasifica astfel:
a)in functie de numarul conturilor corespondente
-formule contabile simple care contin un singur cont care se debiteaza si un singur cont care se crediteaza,
-formule contabile complexe care se intelnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate operatiuni
economice care genereaza modificari in mai mult de doua elemente patrimoniale. Vom avea astfel:
38

-formule complexe cu un singur cont care se debiteaza si doua sau mai multe conturi care se
crediteaza,
-formule complexe cu un singur cont care se crediteaza si doua sau mai multe conturi care se
debiteaza.
Exemplu articol contabil simplu : Operatiunea de aprovizionare cu materii prime de la furnizor in suma de
1.000.000 lei, se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul urmatorului articol contabil:
D

3.000.000

300Materii prime = 401Furnizori

cv. materiilor prime achizitionate cu factura nr.50/04.11.2014

3.000.00
0

Exemplu articol contabil complex:

EX.1 - In data de 15.12.2014 firma efectueaza plati din contul current astfel:-furnizori-10.000.000lei, impozit
pe salarii-2.000.000 si diversi creditori-5.000.000lei. Articolul contabil este urmatorul:
D

C
%
=
401
Furnizori
444
Impozit pe salarii
462
Creditori

4.000.000
2.000.000
1.000.000

5121Disponibil la banci

7.000.000

cv. platilor din contul current conform extrasului de cont primit de la

banca nr 15/ 15.11.2014

EX.2 - In data de 16.12.2014 firma incaseaza prin contul curent urmatoarele sume: avans de la un client2.000.000 lei, dobanda aferenta unui depozit bancar scadent-500.000 lei si diferenta de incasat de la un client1.000.000 lei.
D

7.300.000

5121 Disponibil la banca

%
419
Avansuri de la

clienti

4.000.000
1.500.000

766
Venituri din
dobanzi
411
Clienti
cv.incasarilor din contul curent conform extrasului de cont nr
23/16.12.2014
39

1.800.000

b)dupa scopul pentru care se intocmesc

-formule contabile intocmite conform normelor legale,
-formule contabile de stornare (de corectare), care pot fi:
-formule de stornare in rosu care presupun intocmirea unei noi formule contabile eronate, dar cu
sumele inscrise in culoare rosie (sau in chenar, sau cu minus in fata), dupa care se se intocmeste formula
contabila corecta.
-formule de stornare in negru care presupun intocmirea unei noi formule contabile, care va avea
conturile inversate si aceeasi suma, dupa care se se intocmeste formula contabila corecta.
In practica se utilizeaza formula de stornare in rosu, deoarece aceasta nu influenteaza valoarea
rulajelor conturilor.
EX:
Firma X s-a aprovizionat cu factura de la furnizor cu piese de schimb in valoare de 500.000 lei
.Initial, economistul a considerat piesele de schimb obiecte de inventar si le-a contabilizat ca atare. Ulterior a
fost atentionat ca piesele de schimb sunt materiale consumabile si ca urmare a stornat operatia respectiva si
apoi ainregistrat-o corect.
STORNARE IN ROSU:
a)

+A 321 Obiecte de inventar

+P 401 Furnizori

500.000 D
500.000 C

b)

+ A 321 Obiecte de inventar

+ P 401 Furnizori

500.000 D
500.000 C

c)

+A 301 Materiale consumabile

+P 401 Furnizori

500.000 D
500.000 C
Sau

STORNARE IN NEGRU:
a) +A 321 Obiecte de inventar
+P 401 Furnizori

500.000 D
500.000 C

b) + P 401 Furnizori
+ A 321 Obiecte de inventar

500.000 D
500.000 C

c) + A 301 Materiale consumabile 500.000 D

+ P 401 Furnizori
500.000 C

6.Clasificarea conturilor
Principalele criterii in functie de care se pot clasifica conturile sunt:
a)dupa functia economica
-conturi de activ tin evidenta elementelor patrimoniale de activ si a cheltuielilor;
-conturi de pasiv - tin evidenta elementelor patrimoniale de pasiv si a veniturilor;
-conturi bifunctionale sunt in general conturi de regularizare sau conturi de rezultate
b)dupa sfera de cuprindere
-conturi sintetice utilizate pentru grupe omogene de elemente patrimoniale, asa cum sunt expuse in Planul de
conturi aprobat prin act normativ. In Romania exista conturi sintetice de gradul I, simbolizate cu trei cifre,
utilizate de unitatile patrimoniale mic si mijlocii si conturi sintetice de gradul II, simbolizate cu patru cifre,
utilizate obligatoriu de catre unitatile patrimoniale mari.
-conturi analitice care reprezinta detalierea conturilor sintetice si nu au caracter obligatoriu.
c)dupa continutul economic
-conturi bilantiere evidentiaza elementele patrimoniale
-conturi de rezultate evidentiaza veniturile si cheltuielile
-conturi speciale evidentiaza elementele care nu apar in bilant
40

-conturi de gestiune evidentiaza costurile productie

7.PLANUL GENERAL DE CONTURI

Generalitati
Planul de conturi utilizat de catre societatile comerciale din Romania este aprobat prin act normativ,
respectiv OMFP 3055/2009 cu modificarile ulterioare si cuprinde conturile sintetice de gradul I si II.
Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice n funcie de necesitile
impuse de anumite reglementri sau potrivit necesitilor proprii ale fiecrei entiti.
Conturile n afara bilanului sunt conturi care se debiteaz i se crediteaz n funcie de modalitatea de
nregistrare n conturile de bilan a operaiunii, la scaden sau la data realizrii acesteia.
Pentru organizarea contabilitii de gestiune, nu este obligatorie utilizarea conturilor din clasa 9
"Conturi de gestiune".
Planul de conturi
Sistemul de conturi din Romania cuprinde totalitatea conturilor utilizate in contabilitatea financiara si de
gestiune si este reglementat prin Ordinul MFP nr 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene. Conform acestui act normativ, sistemul de conturi este structurat in noua
clase, simbolizate cu o cifra de la 1 la 9, respectiv:
-Clasa 1: Conturi de capitaluri
-Clasa 2: Conturi de active imobilizate
-Clasa 3: Conturi de stocuri i producie n curs de execuie
-Clasa 4: Conturi de teri
-Clasa 5: Conturi de trezorerie
-Clasa 6: Conturi de cheltuieli
-Clasa 7: Conturi de venituri
-Clasa 8: Conturi speciale
-Clasa 9: Conturi interne de gestiune
Fiecare clasa este impartita la randul ei in grupe de conturi, simbolizate prin doua cifre, din care prma cifra
apartine clasei in care se incadreaza grupa.
Planul de conturi general este urmtorul:
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
10. CAPITAL I REZERVE
101. Capital
1011. Capital subscris nevrsat (P)
1012. Capital subscris vrsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public (P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obligaiunilor n aciuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
1064. Rezerve de valoare just (P)
1065. Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
1067. Rezerve din diferene de curs valutar n relaie cu investiia net ntr-o entitate strin(A/P)
1068. Alte rezerve (P)
107. Rezerve din conversie (A/P)
108. Interese care nu controleaz
1081. Interese care nu controleaz - rezultatul exerciiului financiar (A/P)
1082. Interese care nu controleaz - alte capitaluri proprii (A/P)
109. Aciuni proprii
1091. Aciuni proprii deinute pe termen scurt (A)
41

1092. Aciuni proprii deinute pe termen lung (A)

11. REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizat sau pierderea neacoperit (A/P)
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dat a IAS, mai puin IAS 29 (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementrilor contabile conforme cu
Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene (A/P)
12. REZULTATUL EXERCIIULUI FINANCIAR
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)
14. CTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, RSCUMPRAREA, VNZAREA,
CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI
PROPRII
141. Ctiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P)
149. Pierderi legate de emiterea, rscumprarea, vnzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii (A)
15. PROVIZIOANE
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garanii acordate clienilor (P)
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizri corporale i alte aciuni similare legate de acestea (P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii i obligaii similare (P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1518. Alte provizioane (P)
16.MPRUMUTURI I DATORII ASIMILATE
161. mprumuturi din emisiuni de obligaiuni
1614. mprumuturi externe din emisiuni de obligaiuni garantate de stat (P)
1615. mprumuturi externe din emisiuni de obligaiuni garantate de bnci (P)
1617. mprumuturi interne din emisiuni de obligaiuni garantate de stat (P)
1618. Alte mprumuturi din emisiuni de obligaiuni (P)
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scaden (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de bnci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobilizrile financiare
1661. Datorii fa de entitile afiliate (P)
1663. Datorii fa de entitile de care compania este legat prin interese de participare (P)
167. Alte mprumuturi i datorii asimilate (P)
168. Dobnzi aferente mprumuturilor i datoriilor asimilate
1681. Dobnzi aferente mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni (P)
1682. Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dobnzi aferente datoriilor fa de entitile afiliate (P)
1686. Dobnzi aferente datoriilor fa de entitile de care compania este legat prin interese de
participare (P)
1687. Dobnzi aferente altor mprumuturi i datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obligaiunilor (A)
CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZRI
20.IMOBILIZRI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
42

205. Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobilizri necorporale (A)
21.IMOBILIZRI CORPORALE
211. Terenuri i amenajri de terenuri (A)
2111. Terenuri
2112. Amenajri de terenuri
212. Construcii (A)
213. Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale i plantaii
2131. Echipamente tehnologice (maini, utilaje i instalaii de lucru) (A)
2132. Aparate i instalaii de msurare, control i reglare (A)
2133. Mijloace de transport (A)
2134. Animale i plantaii (A)
214. Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor umane i materiale i alte active
corporale (A)
22.IMOBILIZRI CORPORALE N CURS DE APROVIZIONARE
223. Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale i plantaii n curs de aprovizionare (A)
224. Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor umane i materiale i alte active
corporale n curs de aprovizionare (A)
23. IMOBILIZRI N CURS I AVANSURI PENTRU IMOBILIZRI
231. Imobilizri corporale n curs de execuie (A)
232. Avansuri acordate pentru imobilizri corporale (A)
233. Imobilizri necorporale n curs de execuie (A)
234. Avansuri acordate pentru imobilizri necorporale (A)
26. IMOBILIZRI FINANCIARE
261. Aciuni deinute la entitile afiliate (A)
263. Interese de participare (A)
264. Titluri puse n echivalen (A)
265. Alte titluri imobilizate (A)
267. Creane imobilizate
2671. Sume datorate de entitile afiliate (A)
2672. Dobnda aferent sumelor datorate de entitile afiliate (A)
2673. Creane legate de interesele de participare (A)
2674. Dobnda aferent creanelor legate de interesele de participare (A)
2675. mprumuturi acordate pe termen lung (A)
2676. Dobnda aferent mprumuturilor acordate pe termen lung (A)
2678. Alte creane imobilizate (A)
2679. Dobnzi aferente altor creane imobilizate (A)
269. Vrsminte de efectuat pentru imobilizri financiare
2691. Vrsminte de efectuat privind aciunile deinute la entitile afiliate (P)
2692. Vrsminte de efectuat privind interesele de participare (P)
2693. Vrsminte de efectuat pentru alte imobilizri financiare (P)
28. AMORTIZRI PRIVIND IMOBILIZRILE
280. Amortizri privind imobilizrile necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenelor, mrcilor comerciale, drepturilor i activelor
similare (P)
2807. Amortizarea fondului comercial (P)
2808. Amortizarea altor imobilizri necorporale (P)
281. Amortizri privind imobilizrile corporale
2811. Amortizarea amenajrilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea construciilor (P)
2813. Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor (P)
2814. Amortizarea altor imobilizri corporale (P)
43

29. AJUSTRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZRILOR

290. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor necorporale
2903. Ajustri pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. Ajustri pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenelor, mrcilor comerciale, drepturilor
i activelor similare (P)
2907. Ajustri pentru deprecierea fondului comercial (P)
2908. Ajustri pentru deprecierea altor imobilizri necorporale (P)
291. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale
2911. Ajustri pentru deprecierea terenurilor i amenajrilor de terenuri (P)
2912. Ajustri pentru deprecierea construciilor (P)
2913. Ajustri pentru deprecierea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor (P)
2914. Ajustri pentru deprecierea altor imobilizri corporale (P)
293. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor n curs de execuie
2931. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale n curs de execuie (P)
2933. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor necorporale n curs de execuie (P)
296. Ajustri pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare
2961. Ajustri pentru pierderea de valoare a aciunilor deinute la entitile afiliate (P)
2962. Ajustri pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P)
2963. Ajustri pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964. Ajustri pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entitile afiliate (P)
2965. Ajustri pentru pierderea de valoare a creanelor legate de interesele de participare (P)
2966. Ajustri pentru pierderea de valoare a mprumuturilor acordate pe termen lung (P)
2968. Ajustri pentru pierderea de valoare a altor creane imobilizate (P)
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI I PRODUCIE N CURS DE EXECUIE
30.STOCURI DE MATERII PRIME I MATERIALE
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Semine i materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferene de pre la materii prime i materiale (A/P)
32.STOCURI N CURS DE APROVIZIONARE
321. Materii prime n curs de aprovizionare (A)
322. Materiale consumabile n curs de aprovizionare (A)
323. Materiale de natura obiectelor de inventar n curs de aprovizionare (A)
326. Animale n curs de aprovizionare (A)
327. Mrfuri n curs de aprovizionare (A)
328. Ambalaje n curs de aprovizionare (A)
33.PRODUCIE N CURS DE EXECUIE
331. Produse n curs de execuie (A)
332. Servicii n curs de execuie (A)
34. PRODUSE
341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
348. Diferene de pre la produse (A/P)
35. STOCURI AFLATE LA TERI
351. Materii i materiale aflate la teri (A)
354. Produse aflate la teri (A)
356. Animale aflate la teri (A)
357. Mrfuri aflate la teri (A)
358. Ambalaje aflate la teri (A)
44

36. ANIMALE
361. Animale i psri (A)
368. Diferene de pre la animale i psri (A/P)
37.MRFURI
371. Mrfuri (A)
378. Diferene de pre la mrfuri (A/P)
38.AMBALAJE
381. Ambalaje (A)
388. Diferene de pre la ambalaje (A/P)
39.AJUSTRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR I PRODUCIEI N CURS DE
EXECUIE
391. Ajustri pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustri pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustri pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Ajustri pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)
393. Ajustri pentru deprecierea produciei n curs de execuie (P)
394. Ajustri pentru deprecierea produselor
3941. Ajustri pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustri pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustri pentru deprecierea produselor reziduale (P)
395. Ajustri pentru deprecierea stocurilor aflate la teri
3951. Ajustri pentru deprecierea materiilor i materialelor aflate la teri (P)
3952. Ajustri pentru deprecierea semifabricatelor aflate la teri (P)
3953. Ajustri pentru deprecierea produselor finite aflate la teri (P)
3954. Ajustri pentru deprecierea produselor reziduale aflate la teri (P)
3956. Ajustri pentru deprecierea animalelor aflate la teri (P)
3957. Ajustri pentru deprecierea mrfurilor aflate la teri (P)
3958. Ajustri pentru deprecierea ambalajelor aflate la teri (P)
396. Ajustri pentru deprecierea animalelor (P)
397. Ajustri pentru deprecierea mrfurilor (P)
398. Ajustri pentru deprecierea ambalajelor (P)
CLASA 4 - CONTURI DE TERI
40.FURNIZORI I CONTURI ASIMILATE
401. Furnizori (P)
403. Efecte de pltit (P)
404. Furnizori de imobilizri (P)
405. Efecte de pltit pentru imobilizri (P)
408. Furnizori - facturi nesosite (P)
409. Furnizori - debitori
4091. Furnizori - debitori pentru cumprri de bunuri de natura stocurilor (A)
4092. Furnizori - debitori pentru prestri de servicii (A)
41.CLIENI I CONTURI ASIMILATE
411. Clieni
4111. Clieni (A)
4118. Clieni inceri sau n litigiu (A)
413. Efecte de primit de la clieni (A)
418. Clieni - facturi de ntocmit (A)
419. Clieni - creditori (P)
42.PERSONAL I CONTURI ASIMILATE
421. Personal - salarii datorate (P)
423. Personal - ajutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezentnd participarea personalului la profit (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Reineri din salarii datorate terilor (P)
428. Alte datorii i creane n legtur cu personalul
4281. Alte datorii n legtur cu personalul (P)
4282. Alte creane n legtur cu personalul (A)
45

43.ASIGURRI SOCIALE, PROTECIA SOCIAL I CONTURI ASIMILATE

431. Asigurri sociale
4311. Contribuia unitii la asigurrile sociale (P)
4312. Contribuia personalului la asigurrile sociale (P)
4313. Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate (P)
4314. Contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate (P)
437. Ajutor de omaj
4371. Contribuia unitii la fondul de omaj (P)
4372. Contribuia personalului la fondul de omaj (P)
438. Alte datorii i creane sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
4382. Alte creane sociale (A)
44.BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE I CONTURI ASIMILATE
441. Impozitul pe profit/venit
4411. Impozitul pe profit (P)
4418. Impozitul pe venit (P)
442. Taxa pe valoarea adugat
4423. TVA de plat (P)
4424. TVA de recuperat (A)
4426. TVA deductibil (A)
4427. TVA colectat (P)
4428. TVA neexigibil (A/P)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445. Subvenii
4451. Subvenii guvernamentale (A)
4452. mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subvenii (A)
446. Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate (P)
447. Fonduri speciale - taxe i vrsminte asimilate (P)
448. Alte datorii i creane cu bugetul statului
4481. Alte datorii fa de bugetul statului (P)
4482. Alte creane privind bugetul statului (A)
45.GRUP I ACIONARI/ASOCIAI
451. Decontri ntre entitile afiliate
4511. Decontri ntre entitile afiliate (A/P)
4518. Dobnzi aferente decontrilor ntre entitile afiliate (A/P)
453. Decontri privind interesele de participare
4531. Decontri privind interesele de participare (A/P)
4538. Dobnzi aferente decontrilor privind interesele de participare (A/P)
455. Sume datorate acionarilor/asociailor
4551. Acionari/asociai - conturi curente (P)
4558. Acionari/asociai - dobnzi la conturi curente (P)
456. Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalul (A/P)
457. Dividende de plat (P)
458. Decontri din operaii n participaie
4581. Decontri din operaii n participaie - pasiv (P)
4582. Decontri din operaii n participaie - activ (A)
46.DEBITORI I CREDITORI DIVERI
461. Debitori diveri (A)
462. Creditori diveri (P)
47. CONTURI DE SUBVENII, REGULARIZARE I ASIMILATE
471. Cheltuieli nregistrate n avans (A)
472. Venituri nregistrate n avans (P)
473. Decontri din operaii n curs de clarificare (A/P)
475. SUBVENII PENTRU INVESTIII
4751. Subvenii guvernamentale pentru investiii (P)
4752. mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii pentru investiii (P)
4753. Donaii pentru investiii (P)
46

4754. Plusuri de inventar de natura imobilizrilor (P)

4758. Alte sume primite cu caracter de subvenii pentru investiii (P)
48. DECONTRI N CADRUL UNITII
481. Decontri ntre unitate i subuniti (A/P)
482. Decontri ntre subuniti (A/P)
49.AJUSTRI PENTRU DEPRECIEREA CREANELOR
491. Ajustri pentru deprecierea creanelor - clieni (P)
495. Ajustri pentru deprecierea creanelor - decontri n cadrul grupului i cu acionarii/asociaii (P)
496. Ajustri pentru deprecierea creanelor - debitori diveri (P)
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
50. INVESTIII PE TERMEN SCURT
501. Aciuni deinute la entitile afiliate (A)
505. Obligaiuni emise i rscumprate (A)
506. Obligaiuni (A)
508. Alte investiii pe termen scurt i creane asimilate
5081. Alte titluri de plasament (A)
5088. Dobnzi la obligaiuni i titluri de plasament (A)
509. Vrsminte de efectuat pentru investiiile pe termen scurt
5091. Vrsminte de efectuat pentru aciunile deinute la entitile afiliate (P)
5092. Vrsminte de efectuat pentru alte investiii pe termen scurt (P)
51. CONTURI LA BNCI
511. Valori de ncasat
5112. Cecuri de ncasat (A)
5113. Efecte de ncasat (A)
5114. Efecte remise spre scontare (A)
512. Conturi curente la bnci
5121. Conturi la bnci n lei (A)
5124. Conturi la bnci n valut (A)
5125. Sume n curs de decontare (A)
518. Dobnzi
5186. Dobnzi de pltit (P)
5187. Dobnzi de ncasat (A)
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scaden (P)
5193. Credite externe guvernamentale (P)
5194. Credite externe garantate de stat (P)
5195. Credite externe garantate de bnci (P)
5196. Credite de la trezoreria statului (P)
5197. Credite interne garantate de stat (P)
5198. Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53.CASA
531. Casa
5311. Casa n lei (A)
5314. Casa n valut (A)
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale i potale (A)
5322. Bilete de tratament i odihn (A)
5323. Tichete i bilete de cltorie (A)
5328. Alte valori (A)
54.ACREDITIVE
541. Acreditive
5411. Acreditive n lei (A)
5412. Acreditive n valut (A)
542. Avansuri de trezorerie (A)
58.VIRAMENTE INTERNE
581. Viramente interne (A/P)
47

59.AJUSTRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE

591. Ajustri pentru pierderea de valoare a aciunilor deinute la entitile afiliate (P)
595. Ajustri pentru pierderea de valoare a obligaiunilor emise i rscumprate (P)
596. Ajustri pentru pierderea de valoare a obligaiunilor (P)
598. Ajustri pentru pierderea de valoare a altor investiii pe termen scurt i creane asimilate (P)
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60.CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilii
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind seminele i materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia i apa
606. Cheltuieli privind animalele i psrile
607. Cheltuieli privind mrfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
609. Reduceri comerciale primite
61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERI
611. Cheltuieli cu ntreinerea i reparaiile
612. Cheltuieli cu redevenele, locaiile de gestiune i chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile i cercetrile
62.CHELTUIELICU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele i onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclam i publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri i personal
625. Cheltuieli cu deplasri, detari i transferri
626. Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri
63.CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE I VRSMINTE ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate
64.CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu tichetele de mas acordate salariailor
643. Cheltuieli cu primele reprezentnd participarea personalului la profit
644. Cheltuieli cu remunerarea n instrumente de capitaluri proprii
645. Cheltuieli privind asigurrile i protecia social
6451. Contribuia unitii la asigurrile sociale
6452. Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj
6453. Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate
6456. Contribuia unitii la schemele de pensii facultative
6457. Contribuia unitii la primele de asigurare voluntar de sntate
6458. Alte cheltuieli privind asigurrile i protecia social
65.ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
652. Cheltuieli cu protecia mediului nconjurtor
654. Pierderi din creane i debitori diveri
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despgubiri, amenzi i penaliti
6582. Donaii acordate
48

6583. Cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital

6588. Alte cheltuieli de exploatare
66.CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creane legate de participaii
664. Cheltuieli privind investiiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizrile financiare cedate
6642. Pierderi din investiiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferene de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobnzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67.CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitile i alte evenimente extraordinare
68.CHELTUIELI CU AMORTIZRILE, PROVIZIOANELE I AJUSTRILE PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizrile, provizioanele i ajustrile pentru depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizrile i ajustrile pentru pierdere de valoare
6863. Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru pierderea de valoare a activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaiunilor
69.CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT I ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit i cu alte impozite care nu apar n elementele de mai sus
CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
70.CIFRA DE AFACERI NET
701. Venituri din vnzarea produselor finite
702. Venituri din vnzarea semifabricatelor
703. Venituri din vnzarea produselor reziduale
704. Venituri din servicii prestate
705. Venituri din studii i cercetri
706. Venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii
707. Venituri din vnzarea mrfurilor
708. Venituri din activiti diverse
709. Reduceri comerciale acordate
71.VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCIEI N CURS DE EXECUIE
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712. Venituri aferente costurilor serviciilor n curs de execuie
72.VENITURI DIN PRODUCIA DE IMOBILIZRI
721. Venituri din producia de imobilizri necorporale
722. Venituri din producia de imobilizri corporale
74.VENITURI DIN SUBVENII DE EXPLOATARE
741. Venituri din subvenii de exploatare
7411. Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412. Venituri din subvenii de exploatare pentru materii prime i materiale consumabile
7413. Venituri din subvenii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414. Venituri din subvenii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subvenii de exploatare pentru asigurri i protecie social
7416. Venituri din subvenii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417. Venituri din subvenii de exploatare aferente altor venituri
7418. Venituri din subvenii de exploatare pentru dobnda datorat
75.ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754. Venituri din creane reactivate i debitori diveri
758. Alte venituri din exploatare
49

7581. Venituri din despgubiri, amenzi i penaliti

7582. Venituri din donaii primite
7583. Venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital
7584. Venituri din subvenii pentru investiii
7588. Alte venituri din exploatare
76.VENITURI FINANCIARE
761. Venituri din imobilizri financiare
7611. Venituri din aciuni deinute la entitile afiliate
7613. Venituri din interese de participare
762. Venituri din investiii financiare pe termen scurt
763. Venituri din creane imobilizate
764. Venituri din investiii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizri financiare cedate
7642. Ctiguri din investiii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferene de curs valutar
766. Venituri din dobnzi
767. Venituri din sconturi obinute
768. Alte venituri financiare
77.VENITURI EXTRAORDINARE
771. Venituri din subvenii pentru evenimente extraordinare i altele similare
78.VENITURI DIN PROVIZIOANE I AJUSTRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE
VALOARE
781. Venituri din provizioane i ajustri pentru depreciere privind activitatea de exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din ajustri pentru deprecierea imobilizrilor
7814. Venituri din ajustri pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial negativ
786. Venituri financiare din ajustri pentru pierdere de valoare
7863. Venituri financiare din ajustri pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare
7864. Venituri financiare din ajustri pentru pierderea de valoare a activelor circulante
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
80.CONTURI N AFARA BILANULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri i garanii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri i garanii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi n afara bilanului
8031. Imobilizri corporale luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite n pstrare sau custodie
8034. Debitori scoi din activ, urmrii n continuare
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date n folosin
8036. Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scaden
8038. Bunuri publice primite n administrare, concesiune i cu chirie
8039. Alte valori n afara bilanului
804. Amortizarea aferent gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
8045. Amortizarea aferent gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
805. Dobnzi aferente contractelor de leasing i altor contracte asimilate, neajunse la scaden
8051. Dobnzi de pltit
8052. Dobnzi de ncasat
806. Certificate de emisii de gaze cu efect de ser
807. Active contingente
808. Datorii contingente
89. BILAN
50

891. Bilan de deschidere

892. Bilan de nchidere

CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

Capitalurile proprii reprezinta interesul actionarilor in ativele unei intreprinderi dupa deducerea
tuturor datoriilor sale.
Standardul International de Contabilitate IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare precizeaza ca
intreprinderile trebuie sa prezinte, ca o componenta separata a situatiilor financiare, o situatie care sa
evidentieze , detaliat toate variatiile pe care capitalurile proprii le-au suferit intre momentul de inceput si cel de
sfarsit al exercitiului financiar. Acest document este denumit Situatia modificarii capitalurior proprii.
Capitalul propriu impreuna cu cel strain pe termen lung formeaza capitalul permanent.
Capitalul propriu se formeaza initial din capitalul social, ca sursa de finantare de la asociati/actionari.
Aportul reprezinta valoarea pe care acestia se angajeaza sa o aduca in societate, in numerar/in numerar si in
natura, reprezentand capitalul subscris. Subscrierea capitalului este operatia prin care asociatul/actionarul
declara si semneaza pentru suma de bani si valoarea bunurilor cu care se angajeaza sa participe la constituirea
unei societati.
Capitalul social este fractionat in parti egale numite actiuni/parti sociale. Aceste tiluri de valoare dau
dreptul posesorilor acestora (persoane fizice sau juridice) de a participa la formarea capitalului unei societati.
Persoanele care se angajeaza sa contribuie la constituirea capitalului unei societati si sa cumpere actiunile
acesteia se numesc actionari/asociati.
Pretul actiunilor/partilor sociale se stabileste de la infiintarea unei societati si poarta numele de
valoare nominala a actiunilor/partilor sociale. Valoarea nominala (VN) reprezinta o fractiune de capital,
stabilita in marimi egale si care serveste la evaluarea si inregistrarea capitalului social astfel:
Capitalul social = Numar de actiuni/parti sociale X Valoarea nominala
Orice plusvaloare peste valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale se inregistreaza la elementul de
capitaluri proprii, Prime de capital.
Evaluarea capitalurilor proprii se face prin elemetele:
-numeralul sau elementele in natura aferente actiunilor primate (remunerarea actiunlor);
-primele de capital;
-acumularile de capital si reserve;
-profitul nedistribuit.
Din punct de vedere contabil, evaluarea capitalurilor proprii se face la costul istoric asociat
elementelor constitutive in corelatie cu conventiile contabile.
Capitalurile proprii sun evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa I
Conturi de capitaluri delimitate pe grupe: 10-Capital si rezerve
11-Rezultatul reportat
12-Rezultatul exercitiului financiar
10 Capitaluri si rezerve
Evidenta capitalurilor si rezervelor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 10 Capital si rezerve,
din care fac parte urmatoarele conturi:
Contul 101 Capital (capital social, patrimoniul regiei, etc.)P- cu ajutorul acestui cont se tine
evidenta capitalului subscris si varsat in natura si numerar de catre actionarii sau asociatii unei societati. In
creditul acestui cont se inregistreaza cresterile de capital social, respectiv capitalul subscris de actionari sau
asociati in natura si numerar, capitalul majorat prin subscriptie sau emisiune de noi actiuni, capitalul preluat in
51

urma operatiilor de fuziune prin absorbtie cu alte persoane juridice si rezervele destinate majorarii capitalului.
In debitul contului se inregistreaza diminuarile de capital social, respectiv capitalul retras de actionari sau
asociati, capitalul social lichidat cu ocazia fuziunii sau lichidarii persoanelor juridice, acoperirea pierderilor
realizate in exercitiile precedente, anularea actiunilor proprii rascumparate. Soldul contului reprezinta capitalul
subscris, varsat/nevarsat.
Contul 104 Prime legate de capitalP - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta primelor de emisiune,
de fuziune/divizare, de aport si de conversie a obligatiunilor in actiuni. In creditul contului se inregistreaza
valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital si/sau din conversia obligatiunilor
in actiuni. In debitul contului se inregistreaza primele legate de capital incorporate in capitalul social sau
transferate la rezerve. Soldul contului reprezinta primele de capital netransferate la capital sau la rezerve.
Contul 105 Rezerve din reevaluare P- cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezervelor din
reevaluarea imobilizarilor corporale si a altor reevaluari efectuate potrivit legii. In creditul contului se
inregistreaza cresterea de valoare rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale. In debitul contului se
inregistreaza includerea in rezerve a rezervei din reevaluare si descresterile de valoare rezultate din
reevaluarea imobilizarilor corporale. Soldul creditor al contului reprezinta rezerva din reevaluarea
imobilizarilor corporale.
Contul 106 RezerveP - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezervelor constituite de societate.
Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve, respectiv: rezerve legale, rezerve statutare sau
contractuale, rezerve de valoare justa, rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve de reevaluare si alte
rezerve. In creditul acestui cont se inregistreaza constituirea de rezerve din urmatoarele operatiuni: rezerva din
reevaluare trecuta la rezerve, profitul realizat in exercitiile anterioare, repartizat la rezerve, profitul realizat la
inchiderea exercitiului curent repartizat la rezerve sau primele de capital trecute la rezerve. In debitul acestui
cont se inregistreaza diminuarea reservelor, din urmatoarele operatiuni: majorarea capitalului social sau
acoperirea pierderilor realizate in exercitiile precedente. Soldul contului reprezinta rezervele existente si
neutilizate.
Capitalul social este impartit in actiuni sau parti sociale, in functie de forma societatii comerciale.
Actiunile si partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:
-valoarea nominala valoarea stabilita prin actul constitutiv, sau in cazul modificarii, prin hotarare
AGA
-valoarea de piata valoarea de vanzare/cumparare, stabilita prin negociere, la bursa de valori
-valoarea contabila (bilantiera) este raportul dintre activul net contabil si numarul de titluri. Activul
net contabil se calculeaza astfel:
Activ net contabil = Activ total datorii active fictive
unde activele fictive sunt cheltuielile de constituire si activele de regularizare.
Documentul prin care se stabileste modul de organizare si functionare a societatii este actul constitutiv,
care contine informatii privind: forma juridica, obiectul de activitate, denumirea si sediul societatii, capitalul
social subscris, structura acestuia si modalitatea de constituire, organele de conducere si administrare,
dizolvarea si lichidarea societatii.
Documentatia de nfiintare a societatii comerciale asigura nregistrarea n contabilitate a relatiei
juridice de drept de creanta care ia nastere ntre societatea constituita si asociati pentru promisiunile de aport la
capitalul social subscris de acestia.
Pentru depunerea efectiva a aporturilor documentele difera dupa natura aporturilor:
a)in cazul aporturilor n bani -Chitanta,
-Foaie de varsamnt si extrase de cont pentru depunerea direct in contul de
disponibil la banca.
b)in cazul aporturilor n bunuri -Proces verbal predare primire n care se precizeaza caracteristicile
bunului aportat si valoarea lui, dupa ce, n prealabil, a fost stabilita de o comisie de evaluare sau de un
expert sau daca bunul este nou, valoarea va fi cea inscrisa in documentul de achizitie.
Evidenta operativa a actionarilor societatii comerciale se realizeaza cu ajutorul registrului actionarilor. n
acest registru se tine evidenta nominala pe fiecare actionar, cu numarul de actiuni sau parti sociale subscrise si
valoarea nominala a acestora, varsamintele efectuate la capitalul subscris.
11. Rezultatul reportat
52

Evidenta rezultatelor exercitiului este tinuta cu ajutorul conturilor din grupele 11 Rezultatul reportat si
12 Rezultatul exercitiului financiar, din care fac parte conturile:
Contul 117 Rezultatul reportatB - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezultatului sau partii din
rezultatul exercitiului precedent a caror repartizare a fost amanata de adunarea generala a actionarilor sau
asociatilor. In creditul acestui cont se inregistreaza: pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite
din profitul exercitiului curent, din rezerve sau din reducerea capitalul social, profitul net realizat in exercitiul
precedent si nerepartizat si rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile. In debitul acestui
cont se inregistreaza: pierderile contabile realizate in exercitiul precedent, profitul net realizat in exercitiile
precedente, repartizat pentru rezerve, participarea salariatilor la profit, varsaminte din profitul net al regiilor
autonome, dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor si rezultatul nefavorabil provenit din corectarea
erorilor contabile. Soldul debitor al contului reprezinta pierderea neacoperita, iar soldul creditor, profitul
nerepartizat.
12.Rezultatul exercitiului financiar
Contul 121 "Profit sau pierdere" B - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderii
realizate in cursul exercitiului. In creditul contului se inregistreaza la sfarsitul fiecarei luni, soldul creditor al
conturilor din clasa 7, iar la sfarsitul perioadei, pierderea contabila reportata. In debitul contului se
inregistreaza la sfarsitul fiecarei luni, soldul debitor al conturilor de cheltuieli, iar la sfarsitul perioadei,
profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat sau profitul net realizat in exercitiul precedent, care a
fost repartizat pe destinatii. Soldul creditor reprezinta profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizata.
Contul 129 "Repartizarea profitului"A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta repartizarii
profitului realizat in exercitiul curent. In debitul contului se inregistreaza rezervele constituite din profitul
realizat in exercitiul curent, acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile precedente din profitul
realizat in exercitiul curent, sumele repartizate pentru participarea salariatilor la profit, dividendele acordate
actionarilor sau asociatilor. In creditul contului se inregistreaza: profitul net realizat in exercitiul precedent,
care a fost repartizat pe destinatii legale. Soldul contului reprezinta profitul repartizat aferent anului in curs.
Rezultatul financiar reprezinta diferenta dintre venituri si cheltuieli si poate fi profit (venituri >
cheltuieli) sau pierdere (venituri < cheltuieli).
In contabilitate, rezultatul financiar se stabileste pe fiecare an in parte. Daca unitatea inregistreaza
profit, acesta se va repartiza provizoriu, la sfarsitul exercitiului finaciar, pe urmatoarele destinatii:
-constituirea de rezerve,
-acoperirea pierderilor din anii precedenti,
-participarea salariatilor la profit,
-acordarea de dividende,
-majorarea capitalului social.
Pana la repartizarea definitiva a profitului, care se face dupa aprobarea situatiilor financiare anuale,
profitul propus pentru a fi repartizat ramane in contabilitate ca rezultat reportat.
Contabilitatea provizioanelor
Evidenta provizioanelor este tinuta cu ajutorul contului 151 Provizioane, care face parte din grupa 15
Provizioane si functioneaza astfel:
-cu ajutorul acestui cont se tine evidenta provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, precum si
pentru alte riscuri si cheltuieli. In creditul contului se inregistreaza valoarea provizioanelor pentru riscuri si
cheltuieli constituite pe seama cheltuielilor. In debitul contului se inregistreaza sumele reprezentand
diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, pe seama veniturilor. Soldul contului
reprezinta provizioanele pentru riscuri si cheltuieli constituite si neutilizate.
Provizioanele sunt inregistrate in contabilitate daca exista posibilitatea producerii unui risc care sa
afecteze situatia finaciara a unitatii.

CONTABILITATEA DATORIILOR
53

Datoriile reprezinta obligatii actuale ale intreprinderii ce decurg din evenimente trecute si prin
decontarea carora se steapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice ( Cadrul
general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare)
Standardul International de Contabilitate IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare clasifica o datorie ca
datorie curenta atunci cand :
-se asteapta sa fie achitata in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;
-este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Standardul care se refera in mod explicit la datorii este IAS 37 Provizioane, datorii si active
contigente, toate celelalte standarde se refera direct sau indirect la datorii.
IAS 37 Provizioane, datorii si active contigente defineste provizioanele ca fiind datorii incerte din
punct de vedere al perioadei de exigibilitate sau al valorii.
Stingerea datoriilor recunoscute se poate realiza sub forma de : plata in numerar, transfer de alte
active, prestarea de servicii, inlocuirea acelei obligatii cu alta, conversia obligatiei in capital propriu, etc.
Evaluarea datoriilor este in corelatie cu evaluarea activelor, cheltuielilor, veniturilor si se bazeaza pe
valoarea istorica rezultata din contractual care atesta crearea datoriilor.
Conturile de datorii
Datoriile sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa 4 Conturi de terti (datorii
curente) si in Clasa 1 Conturi de capitaluri (datorii pe termen lung) delimitate pe grupe, sau in cadrul unei
grupe, ca de exemplu: 40-Furnizori si conturi asimilate
42-Personal si conturi asimilate
43-Asigurari sociale, protective sociala si conturi asimilate
44-Bugetul statului, fonduri special si conturi asimilate
16-Imprumuturi si datorii assimilate
Contabilitatea furnizorilor
Evidenta datoriilor comerciale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 40 Furnizori si conturi asimilate.
Contul 401 Furnizori P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor si a decontarilor in
relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate. In creditul
contului se inregistreaza valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) a materiilor prime,
materialelor consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere si la ingrasat, marfurilor
si ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate de la terti pe baza de facturi, valoarea materialelor
achizitionate, nestocate si consumul de energie si apa, valoarea ambalajelor facturate de furnizori, valoarea
lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti, valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost
evidentiate anterior ca facturi nesosite, taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor, valoarea
timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori achizitionate, diferentele
nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea soldului in valutar. In debitul
contului se inregistreaza platile efectuate catre furnizori, valoarea acceptata a efectelor comerciale de plata,
diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori la decontare sau evaluare la sfarsitul
exercitiului, valoarea avansurilor acordate furnizorilor, sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul
retinut, datorii prescrise sau anulate, valoarea sconturilor obtinute de la furnizori. Soldul contului reprezinta
sumele datorate furnizorilor.
Contul 403 Efecte de platit P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de platit pe baza
de efecte comerciale. In creditul contului se inregistreaza valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit si
diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului din evaluarea soldului in valuta. In debitul
contului se inregistreaza platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale si diferentele favorabile de
curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de platit sau evaluarea, acestora la sfarsitul
exercitiului. Soldul contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit.
Contul 404 Furnizori de imobilizari P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata
fata de furnizorii de imobilizari corporale sau necorporale. In creditul contului se inregistreaza valoarea
imobilizarilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate de terti pentru realizarea
acestor imobilizari, obligatia de plata a ratelor de leasing financiar pe baza facturilor emise de locator, valoarea
54

dobanzilor datorate si facturate potrivit prevederilor contractuale, in cazul leasingului financiar, taxa pe
valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizari, diferentele nefavorabile de curs valutar din
evaluarea soldului la sfarsitul exercitiului. In debitul contului se inregistreaza sumele achitate furnizorilor de
imobilizari, precum si valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizari, valoarea acceptata a efectelor
de platit pentru imobilizari, datorii prescrise sau anulate, valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de
imobilizari, diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari la decontare
sau evaluare la sfarsitul exercitiului. Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari.
Contul 405 Efecte de platit pentru imobilizari P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
obligatiilor de plata catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale. In creditul contului se
inregistreaza valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit pentru imobilizari si diferentele nefavorabile
de curs valutar la sfarsitul exercitiului din evaluarea soldului in valuta. In debitul contului se inregistreaza
platile efectuate catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale, la scadenta acestora si diferentele
favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului. Soldul contului
reprezinta valoarea efectelor de platit pentru imobilizarile achizitionate.
Contul 408 Furnizori - facturi nesosite P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu
furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii, pentru care nu s-au
primit facturi. In creditul contului se inregistreaza valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrarilor executate sau
serviciilor prestate de catre furnizori si diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea
exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile. In debitul contului se
inregistreaza valoarea facturilor sosite si diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea
exercitiului. Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.
Contul 409 Furnizori - debitori A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate
furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestari de servicii si executari de
lucrari. In debitul contului se inregistreaza valoarea avansurilor achitate furnizorilor, valoarea ambalajelor
facturate de furnizori, diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente
avansurilor acordate furnizorilor. In creditul contului se inregistreaza valoarea avansurilor acordate
furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia si diferentele nefavorabile de curs valutar aferente
avansurilor in valuta acordate furnizorilor la decontarea acestora sau la inchiderea exercitiului financiar. Soldul
contului reprezinta avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.
Contabilitatea analitica a furnizorilor se tine distinct pe furnizori interni si externi, mergand pana la
detalierea pe fiecare persoana in parte. Principalul document de evidenta operativa a furnizorilor este situatia
platii facturilor primite de la furnizori.
Contabilitatea altor datorii (si creante) fata de personal, bugetul de stat si local, etc.
Evidenta acestor datorii si creante se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:
Contul 421 Personal - salarii datorate P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu
personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor
achitate din fondul de salarii. In creditul contului se inregistreaza salariile si alte drepturi cuvenite
personalului. In debitul contului se inregistreaza: retineri din salarii reprezentand avansuri, sume datorate
tertilor, contributia pentru asigurari sociale, contributia pentru ajutorul de somaj, impozitul pe salarii, precum
si alte retineri datorate unitatii, valoarea la pret de inregistrare a produselor acordate salariatilor ca plata in
natura, potrivit legii, drepturi de personal neridicate, salariile nete achitate personalului. Soldul contului
reprezinta drepturile salariale datorate.
Contul 423 Personal - ajutoare materiale datorate P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor
de deces si a altor ajutoare acordate. In creditul contului se inregistreaza ajutoarele materiale suportate din
contributia unitatii pentru asigurari sociale, precum si alte ajutoare acordate. In debitul contului se
inregistreaza: ajutoare materiale achitate, retinerile reprezentand avansuri acordate, sume datorate unitatii sau
tertilor, contributia pentru asigurari de sanatate si pentru ajutorul de somaj si impozitul datorat, ajutoare
materiale neridicate. Soldul contului reprezinta ajutoare materiale datorate.
Contul 424 Prime reprezentand participarea personalului la profit P - cu ajutorul acestui cont se
tine evidenta primelor acordate personalului din profitul realizat. In creditul contului se inregistreaza sumele
repartizate personalului din profitul realizat. In debitul contului se inregistreaza impozitul retinut, sumele
55

achitate personalului, sumele neridicate de personal. Soldul contului reprezinta stimulentele din profit,
datorate.
Contul 425 Avansuri acordate personalului A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor
acordate personalului. In debitul contului se inregistreaza avansurile achitate personalului si avansurile
neridicate. In creditul contului se inregistreaza sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale
reprezentand avansuri acordate. Soldul contului reprezinta avansurile acordate.
Contul 427 Retineri din salarii datorate tertilor P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
retinerilor din salarii, datorate tertilor. In creditul contului se inregistreaza sumele retinute personalului,
datorate tertilor, reprezentand pensii alimentare, chirii, cumparari cu plata in rate si alte obligatii fata de terti.
In debitul contului se inregistreaza sumele achitate tertilor, reprezentand retineri sau popriri. Soldul contului
reprezinta sumele retinute, datorate tertilor.
Contabilitatea asigurarilor sociale
Contul 431 Asigurari sociale P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor privind
contributia angajatorului si a personalului la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de
sanatate. In creditul contului se inregistreaza contributia angajatorului la asigurarile sociale, contributia
angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate, contributia personalului la asigurari sociale, contributia
personalului pentru asigurari sociale de sanatate. In debitul contului se inregistreaza sumele virate asigurarilor
sociale si asigurarilor sociale de sanatate, sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurari sociale,
datorii anulate. Soldul contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de
sanatate.
Contul 437 Ajutor de somaj P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor privind ajutorul
de somaj, datorat de angajator, precum si de personal, potrivit legii. In creditul contului se inregistreaza sumele
datorate de angajator pentru constituirea fondului de somaj, sumele datorate de personal pentru constituirea
fondului de somaj. In debitul contului se inregistreaza sumele virate reprezentand contributia unitatii si a
personalului pentru constituirea fondului de somaj, datorii anulate. Soldul contului reprezinta ajutorul de
somaj datorat.
Contul 438 Alte datorii si creante sociale - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor de
achitat sau a creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs, precum si plata
acestora. In creditul contului se inregistreaza sumele reprezentand ajutoare materiale achitate in plus
personalului. In debitul contului se inregistreaza sumele datorate personalului, sub forma de ajutoare materiale,
sumele virate asigurarilor sociale reflectate ca alte datorii, datorii prescrise sau anulate. Soldul creditor al
contului reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmeaza a se
incasa de la bugetul asigurarilor sociale.
Documntele utilizate pentru evidenta operativa a cheltuielilor salariale sunt: Foaia colectiva de
prezenta, Lista de avans chenzinal, Statul de salarii.
Fondul de salarii al unei unitati este reprezentat de totalitatea salariilor brute ale angajatilor. Salariul
brut poate avea in componenta urmatoarele elemente:
-salariul de incadrare
-sporuri pentru conditii deosebite de munca, pentru munca suplimentara, pentru vechime in munca,
pentru exercitarea unei functii de conducere
-premii acordate din fonduri de premiere
-prime de vacanta sau pentru sarbatori
-indemnizatia pentru concediu de odihna
-avantajele in natura
Pe langa salariul brut, angajatii mai pot beneficia si de alte avantaje, cum ar fi participarea la profit sau
tichetele de masa.
In cazul incapacitatii temporare de munca angajatii pot primi (daca indeplinesc conditiile de stagiu de
cotizare) urmatoarele indemnizatii:
-indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau accidente inafara
muncii
-indemnizatie pentru risca maternal
-indemnizatie de maternitate
-indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav
56

-indemnizatii pentru accidente de munca

Contributiile care sunt retinute de catre angajator de la salariati, pentru a fi virate la bugetul
asigurarilor sociale sunt:
-contributia pentru asigurarile sociale de stat
-contributia pentru asigurarile sociale de sanatate
-contributia la asigurarile pentru somaj
Pe langa acestea, angajatorul mai retine si impozitul pe veniturile de natura salariala.
Datoriile angajatorului la bugetul asigurarilor sociale sunt urmatoarele:
-contributia pentru asigurarile sociale de stat
-contributia pentru asigurarile sociale de sanatate
-contributia la asigurarile pentru somaj
-contributia la asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale
-contributia pentru concedii medicale
-fondul de garantare a creantelor salariale
Contabilitatea bugetului statului si a fondurilor speciale
Contul 441 Impozitul pe profit/venit P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu
bugetul statului privind impozitul pe profit/venit. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate de
unitate catre bugetul statului, reprezentand impozitul pe profit/impozitul pe venit, impozitul pe profit/venit
aferent
exercitiului
financiar
anterior
in
cazul
corectarii
erorilor
contabile.
In debitul contului se inregistreaza sumele virate bugetului de stat reprezentand impozitul pe profit/venit si
datorii anulate. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate, iar soldul debitor, sumele
varsate in plus.
Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu
bugetul statului privind taxa pe valoarea adaugata. Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adaugata se
utilizeaza urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
4423 TVA de plata
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibila
4427 TVA colectata
4428 TVA neexigibila
Contul 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei
pe valoarea adaugata de platit la bugetul statului. In creditul contului se inregistreaza diferentele rezultate la
finele perioadei intre taxa pe valoarea adaugata colectata mai mare si taxa pe valoarea adaugata deductibila. In
debitul contului se inregistreaza: platile efectuate catre bugetul statului, reprezentand taxa pe valoarea
adaugata, taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata si datorii anulate. Soldul contului reprezinta taxa
pe valoarea adaugata de plata.
Contul 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
taxei pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului. In debitul contului se inregistreaza diferentele
rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila mai mare si taxa pe valoarea
adaugata colectata. In creditul contului se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata incasata de la bugetul
statului sau taxa pe valoarea adaugata de recuperat compensata in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea
adaugata de plata. Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
taxei pe valoarea adaugata deductibila, potrivit legii. In debitul contului se inregistreaza: sumele reprezentand
taxa pe valoarea adaugata deductibila potrivit legii si sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata
evidentiata anterior ca amanata la plata. In creditul contului se inregistreaza: sumele compensate din taxa pe
valoarea adaugata colectata, diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata
deductibila si taxa pe valoarea adaugata colectata si prorata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita
nedeductibila. La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
Contul 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei
pe valoarea adaugata colectata. In creditul contului se inregistreaza: taxa pe valoarea adaugata colectata
aferenta vanzarilor de bunuri, lucrarilor executate si serviciilor prestate, taxa pe valoarea adaugata aferenta
lipsurilor imputate, taxa pe valoarea adaugata neexigibila devenita exigibila, taxa pe valoarea adaugata
aferenta bunurilor si serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferenta
57

lipsurilor neimputabile, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate personalului sub forma
avantajelor in natura, taxa pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate. In debitul contului se
inregistreaza taxa pe valoarea adaugata de plata, datorata bugetului statului, sumele reprezentand taxa pe
valoarea adaugata deductibila, potrivit legii, taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna
executie a lucrarilor, retinute de catre beneficiari, decontarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor
incasate. La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
Contul 4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila B - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
taxei pe valoarea adaugata neexigibila. In creditul contului se inregistreaza: taxa pe valoarea adaugata, aferenta
livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari cu plata in rate conform prevederilor legale,
taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul, taxa pe valoarea
adaugata, aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari pentru care nu s-au
intocmit facturi, taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna executie, retinuta de beneficiarii
lucrarilor, taxa pe valoarea adaugata, aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate, precum si cea aferenta
facturilor sosite devenita deductibila. In debitul contului se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata, aferenta
cumpararilor efectuate cu plata in rate conform prevederilor legale, taxa pe valoarea adaugata aferenta
vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul, taxa pe valoarea adaugata, aferenta vanzarilor de
bunuri si servicii sau prestarilor de lucrari cu plata in rate, devenita exigibila in cursul exercitiului, taxa pe
valoarea adaugata amanata la plata. Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.
Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
impozitelor pe veniturile de natura salariilor si altor drepturi similare datorate bugetului statului. In creditul
contului se inregistreaza sumele reprezentand impozitul pe venituri de natura salariilor retinut din drepturile
banesti cuvenite personalului, potrivit legii si sumele reprezentand impozitul datorat de catre colaboratorii
unitatii pentru platile efectuate catre acestia. In debitul contului se inregistreaza sumele virate la bugetul
statului reprezentand impozitul pe veniturile de natura salariilor si alte drepturi similare si datorii anulate.
Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului.
Contul 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
deconturilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele si varsamintele asimilate cum
sunt: accizele, impozitul pe titeiul din productia interna si pe gaze naturale, impozitul pe dividende, impozitul
pe cladiri si impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, varsaminte din profitul
net al regiilor autonome, alte impozite si taxe. In creditul contului se inregistreaza valoarea altor impozite, taxe
si varsaminte asimilate datorate bugetului statului sau bugetelor locale, repartizari din profitul net al regiilor
autonome, impozitul pe dividende datorat, valoarea taxelor vamale aferente aprovizionarilor din import, taxa
pe valoarea adaugata amanata la plata. In debitul contului se inregistreaza: platile efectuate la bugetul de stat
sau bugetele locale privind alte impozite, taxe si varsaminte asimilate si datoriile anulate. Soldul contului
reprezinta sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.
Contul 447 Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate P - cu ajutorul acestui cont se tine
evidenta datoriilor si a varsamintelor efectuate catre alte organisme publice, potrivit legii. In creditul contului
se inregistreaza datoriile si varsamintele de efectuat, conform prevederilor legale, catre alte organisme publice.
In debitul contului se inregistreaza platile efectuate catre organismele publice si datoriile anulate. Soldul
contului reprezinta sumele datorate.
Contul 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului B - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
altor datorii si creante cu bugetul statului. In creditul contului se inregistreaza valoarea despagubirilor,
amenzilor, penalitatilor datorate bugetului. In debitul contului se inregistreaza sumele virate la bugetul statului
reprezentand alte datorii, sumele cuvenite unitatii, datorate de bugetul de stat, altele decat impozite si taxe si
datoriile anulate. Soldul creditor reprezinta sumele datorate de unitate bugetului statului, iar soldul debitor,
sumele cuvenite de la bugetul de stat.
Impozitele care pot fi suportate in mod frecvent de societatile comerciale sunt urmatoarele:
-impozitul pe profit
-impozitul pe venitul microintreprinderilor
-impozitul pe dividende
-impozitele locale impozitul pe terenuri, impozitul pe cladiri, impozitul pe mijloace de transport
-taxa pe valoarea adaugata
58

-accize
-taxe vamale
-taxe pentru jocuri de noroc
-taxe pentru eliberare de licente, autorizatii de functionare, etc.
Din relatiile cu bugetul statului pot sa apara si creante, privind subventii de primit sau varsaminte
efectuate in plus.
Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate
Evidenta acestor imprumuturi se tine cu ajutorul contului 161 Imprumuturi din emisiuni de
obligatiuniP - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta imprumuturilor din emisiunea obligatiunilor. In creditul
contului se inregistreaza suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare a obligatiunilor emise, suma
primelor de rambursare aferente imprumuturilor din emisiune de obligatiuni si diferentele nefavorabile de curs
valutar rezultate din evaluarea la incheierea exercitiului financiar a imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni
in valuta. In debitul contului se inregistreaza imprumuturile din emisiuni de obligatiuni convertite in actiuni,
suma imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni rambursate, valoarea obligatiunilor emise si rascumparate,
anulate si diferentele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la incheierea exercitiului financiar
precum si din rambursarea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni, exprimate in valuta. Soldul contului
reprezinta imprumuturile din emisiuni de obligatiuni nerambursate.
Obligatiunile pot fi nominale sau la purtator si pot fi emise pe suport de hartie sau direct prin inscriere
in cont.
Credite bancare pe termen lung
Evidenta acestor credite se tine cu ajutorul contului 162 Credite bancare pe termen lungP - cu
ajutorul acestui cont se tine evidenta creditelor bancare pe termen lung primite de la institutii bancare si alte
persoane juridice. In creditul contului se inregistreaza suma creditelor pe termen lung primite si diferentele
nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului financiar, a creditelor in valuta.
In debitul contului se inregistreaza suma creditelor rambursate, diferentele favorabile de curs valutar rezultate
din evaluarea creditelor in valuta la inchiderea exercitiului financiar precum si la rambursarea acestora. Soldul
contului reprezinta creditele pe termen lung nerambursate.
Alte imprumuturi si datorii asimilate
Evidenta acestor imprumuturi se tine cu ajutorul contului 167 Alte imprumuturi si datorii
asimilateP - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor imprumuturi si datorii asimilate, cum sunt: depozite,
garantii primite si alte datorii asimilate. In creditul contului se inregistreaza sumele incasate reprezentand alte
imprumuturi si datorii asimilate, valoarea concesiunilor preluate, valoarea imobilizarilor corporale primite in
leasing financiar, conform prevederilor contractuale si diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din
evaluarea la inchiderea exercitiului financiar, a imprumuturilor si datoriilor asimilate in valuta. In debitul
contului se inregistreaza sumele reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate rambursate, valoarea
bunurilor preluate in concesiune si restituite, conform contractelor incheiate, obligatia de plata a ratelor pe
baza facturilor emise de locator, in cazul leasingului financiar, diferentele favorabile de curs valutar rezultate
din evaluarea la inchiderea exercitiului financiar a imprumuturilor si datoriilor asimilate, in valuta, precum si
la rambursarea acestora. Soldul contului reprezinta alte imprumuturi si datorii asimilate nerestituite.
O problema specifica a contabilitatii datoriilor pe termen lung este cea a nscrierii n bilant a bunurilor
detinute de ntreprindere cu titlu de mprumut. O astfel de problema o ridica leasingul ca metoda de finantare
realizata prin transmiterea de catre proprietar (locator) a dreptului de utilizare asupra unui bun unei alte parti
denumita utilizator (locatar, beneficiar) la solicitarea acestuia. La sfrsitul perioadei de leasing, utilizatorul
poate opta intre trei posibilitati:
-sa inceteze contractul de leasing,
-sa prelungeasca contractul de lesing,
-sa cumpere bunul care a facut obiectul contractului de leasing.
In teorie sunt prezentate doua tipuri de leasing:
-leasing financiar este operaiunea de leasing care transfer cea mai mare parte din riscurile i avantajele
aferente dreptului de proprietate asupra activului;
-leasing operaional este operaiunea de leasing ce nu intr n categoria leasingului financiar.
59

Conform reglementarilor contabile si fiscale din Romnia leasingul financiar presupune respectarea
uneia dintre urmatoarelor conditii:
-leasingul transfer locatarului titlul de proprietate asupra bunului pn la sfritul duratei contractului
de leasing;
-durata contractului de leasing acoper, n cea mai mare parte, durata de via a bunului;
-valoarea total a ratelor de leasing, mai puin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egal cu
valoarea de intrare a bunului, reprezentat de costul de achiziie;
-bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natur special, astfel nct numai
locatarul le poate utiliza fr modificri majore.
Leasingul operational este operatiunea de leasing care nu ndeplineste nici una din conditiile
prezentate la leasingul financiar.
n cadrul operatiilor de leasing se opereaza cu urmatoarele categorii de valori:
a)Valoarea de intrare este valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantatori, respectiv costul
de achizitie;
b)Valoarea totala este valoarea totala a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala;
c)Valoarea reziduala este valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul
dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizatori.
d) Rata de leasing reprezinta:
-in cadrul leasingului financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing (rata
dobnzii cu care ar putea fi angajat un credit), plus un comision perceput de locator.
-in cazul leasingului operational, cota de amortizare calculata n conformitate cu actele normative n vigoare si
nu beneficiu (marja de profit) stabilit de partile contractante.

CONTABILITATEA ACTIVELOR
1.
2.
3.
4.

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR
CONTABILITATEA STOCURILOR
CONTABILITATEA CREANTELOR
CONTABILITATEA TREZORERIEI

1.CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR
Exista mai multe Standarde care se refera direct sau indirect la activele imobilizate. IAS 1 Prezentarea
situaitiilor financiare defineste activele imobilizate ca toate acela active care nu sunt clasificate ca active
curente.
Imobilizarile necorporale sunt definite de IAS 38 Active necorporale ca active identificabile
nemonetare, fara suport material si detinute pentru utilizate in procesul de productie sau furnizare de bunuri
sau servicii, pentru a fi inchiriate altora sau pentru nevoi administrative.
Imobilizarile corporale sunt definite de IAS 16 Imobilizari corporale ca active material care:
-sunt detinute de o intreprindere pentru a fi itilizate in productia de bunuri sau prestarea e servicii, pentru a fi
inchiriate tertilor, sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;
-pot fi folosite pe parcursul mai multor perioade.
Imobilizarile financiare cuprind valorile financiare investite de intreprindere pe termen lung sub
forma titlurilor de participare si creantelor asupra societatilor din cadrul grupului, a titlurilor sub forma de
interese de participare, a creantelor din interese de participare, a titlurilor detinute ca imobilizari si a altor
creante.
Amortizarea IAS 16 Imobilizari corporale si IAS 38 Active necorporale definesc amortizarea ca
fiind alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui active pe intreaga sa durata de viata utila si valoarea
amortizabila ca fiind costul activului sau o alta valoare substituita in situatiile financiare, din care s-a scazut
valoarea reziduala.
60

Imobilizarile financiare nu sunt supuse amortizarii, iar in categoria imobilizarilor corporale sunt
excluse din sfera amortizarii terenurile.
Reglementarile nationale precizeaza ca amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare
asupra valorilor de intrare a imobilizarilor, utilizand una din cele trei metode: amortizarea lineara, amortizarea
degresiva si amortizarea accelerata. Metoda de amortizare utilizata trebuie aleasa in functie de modul in care
se estimeaza generarea beneficiilor economice viitoare, asociate activelor intreprinderii.
Evaluarea activelor imobilizate are la baza unele reguli, cum ar fi:
- Intreprinderea respecta principiul continuitatii activitatii si evaluarea va reflecta utilizarea
imobilizarilor pentru un timp nedefinit. In acest sens valoarea realizabila se considera a fi cea mai
potrivita si costul istoric cea mai obiectiva masura a valorii. Costul istoric include pretul de cumparare
si alte costuri implicate de pregatirea activelor pentru folosinta.
- Fluctuatiile pretului pietii sunt ignorate in eveluare.
- Reevaluarea periodica este posibila.
- Pierderile de valoare atribuite uzurii sau altor cause sunt intotdeauna recunoscute.
Conturile de imobilizari
Activele imobilizate sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa 2 Conturi de
imobilizari delimitate pe cele trei grupe: 20-Imobilizari necorporale
21-Imobilizari corporale
26-imobilizari financiare
Contabilitatea imobilizarilor necorporale
Evidenta imobilizarilor corporale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 20 Imobilizari necorporale, in
care sunt incluse urmatoarele conturi:
Contul 201 Cheltuieli de constituire A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor
ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea persoanei juridice (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare,
cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni si alte cheltuieli de aceasta natura legate de
infiintarea si extinderea activitatii persoanei juridice). In debitul contului se inregistreaza cheltuielile
ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea persoanei juridice. In creditul contului se inregistreaza cheltuielile de
constituire amortizate integral. Soldul contului reprezinta valoarea cheltuielilor de constituire existente.
Contul 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare A - cu
ajutorul acestui cont se tine evidenta concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor de fabrica si de produs si
altor drepturi si valori similare. In debitul contului se inregistreaza brevetele, licentele, marcile comerciale si
alte valori similare achizitionate, realizate pe cont propriu, aportate in natura, precum si cele primite cu titlu
gratuit, precum si valoarea concesiunilor preluate. In creditul contului se inregistreaza: concesiuni, brevete,
licente, alte drepturi si valori similare cedate si scoase din evidenta, valoarea brevetelor si altor drepturi si
valori similare aportate si retrase, valoarea bunurilor preluate in concesiune conform contractelor, restituite si
valoarea brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori similare depuse ca aport la capitalul altei persoanei
juridice. Soldul contului reprezinta concesiunile, brevetele si alte drepturi si valori similare existente.
Contul 208 Alte imobilizari necorporale A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta programelor
informatice create de unitate sau achizitionate de la terti, precum si a altor imobilizari necorporale. In debitul
contului se inregistreaza valoarea altor imobilizari necorporale achizitionate, realizate pe cont propriu sau
reprezentand aportul asociatilor la capitalul social. In creditul contului se inregistreaza valoarea altor
imobilizari necorporale cedate sau scoase din evidenta, valoarea altor imobilizari necorporale aportate si
retrase sau valoarea altor imobilizari necorporale depuse ca aport la capitalul altei persoane juridice. Soldul
contului reprezinta valoarea altor imobilizari necorporale existente.
Documentele care stau la baza intrari imobilizarilor necorporale n unitate sunt urmatoarele:
-in cazul achizitiei factura, contract de vnzare-cumparare, proces verbal de receptie.
- in cazul obtinerii din productie proprie - proiecte pentru studii si cercetari, deviz pentru lucrari executate,
proces verbal de receptie.
-in cazul aportului la capitalul social n natura - act constitutiv,raport de expertiza tehnica, declatie de
subscriere, proces verbal de receptie.
-in cazul donatiei - proces verbal de predare-primire.
-in cazul plusuri la inventariere - proces verbal de inventariere.
61

-in cazul concesionarii, locatiei de gestiune, nchirierii - contract de concesiune, locatie de gestiune, nchiriere,
caiet de sarcini al concesiunii, proces verbal de receptie.
Pentru iesirea din gestiune a imobilizarilor necorporale se intocmeste proces verbal.
O imobilizare necorporal se nregistreaz la intrarea in patrimoniu la costul de achiziie sau de
producie.
Contabilitatea imobilizarilor corporale
Evidenta imobilizarilor corporale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 21 Imobilizari corporale, din
care fac parte urmatoarele conturi:
Contul 211 Terenuri si amenajari de terenuri A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta terenurilor
si a amenajarilor de terenuri. In debitul contului se inregistreaza valoarea terenurilor achizitionate, a celor
reprezentand aport la capital, valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit si a celor primite in regim de leasing
financiar, valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri realizate pe cont propriu sau valoarea
cresterii rezultate din reevaluarea terenurilor. In creditul contului se inregistreaza valoarea terenurilor respectiv
amenajarilor de terenuri cedate, amortizate, valoarea terenurilor aportate, retrase, valoarea descresterii
rezultate din reevaluarea terenurilor sau valoarea terenurilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul
social al altei societati comerciale. Soldul contului reprezinta valoarea terenurilor si costul efectiv al
amenajarilor de terenuri.
Contul 212 Constructii A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii
constructiilor. In debitul contului se inregistreaza valoarea constructiilor achizitionate, realizate din productie
proprie, primite cu titlu gratuit, aport la capitalul social, primite in regim de leasing financiar, valoarea cresterii
rezultate din reevaluarea constructiilor si valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la constructiile
primite cu chirie si restituite proprietarului. In creditul contului se inregistreaza valoarea constructiilor cedate
sau scoase din evidenta, valoarea constructiilor distruse de calamitati, valoarea constructiilor aportate si
retrase, valoarea constructiilor cedate in regim de leasing financiar, valoarea descresterii rezultate din
reevaluarea constructiilor sau valoarea cladirilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al
altei societati comerciale. Soldul contului reprezinta valoarea constructiilor existente.
Contul 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii A - cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta existentei si miscarii instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor de
reproductie si munca si plantatiilor. In debitul contului se inregistreaza valoarea instalatiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor achizitionate, realizate din productie proprie, primite cu titlu
gratuit, aport la capitalul social, primite in regim de leasing financiar, valoarea amortizarii investitiilor
efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu chirie si restituite proprietarului sau valoarea cresterii
rezultate din reevaluare. In creditul contului se inregistreaza valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor cedate sau scoase din evidenta, valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor aportate, retrase, valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor cedate in regim de leasing financiar sau valoarea descresterii rezultate din reevaluare.
Soldul contului reprezinta valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor,
existente.
Contul 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale
si alte active corporale A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii mobilierului,
aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale. In
debitul contului se inregistreaza valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie si altor
active corporale achizitionate, realizate din productie proprie, primite cu titlu gratuit, aport la capitalul social,
primite in regim de leasing financiar, valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile
corporale primite cu chirie si restituite proprietarului sau valoarea cresterii rezultate din reevaluare. In creditul
contului se inregistreaza: valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie si altor active
corporale cedate sau scoase din evidenta, valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie si altor active corporale distruse de calamitati, valoarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protectie si altor active corporale aportate si retrase, valoarea mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protectie si altor active corporale cedate in regim de leasing financiar sau valoarea
62

descresterii rezultate din reevaluare. Soldul contului reprezinta valoarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protectie si altor active corporale existente.
Documentele care stau la baza intrarii mijloacelor fixe n unitate sunt:
-Procesul verbal de receptie pentru mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe
tehnologice;
-Procesul verbal de receptie preliminara sau definitiva n cazul utilajelor care necesita
montaj, dar nu necesita probe tehnologice, precum si a cladirilor si constructiilor
speciale cu caracter administrativ si social cultural;
-Procesul verbal de punere n functiune pentru utilajele care necesita montaj si probe
tehnologice;
-Procesul verbal de predare primire a mijloacelor fixe transferate;
-Bonul de miscare a mijloacelor fixe pentru miscarea mijloacelor fixe n cadrul unitatii;
-Contractul de nchiriere sau Procesul verbal de nchiriere pentru luarea n primire a
mijloacelor fixe nchiriate;
-Procesul verbal de dare n custodie pentru mijloacele fixe primite n custodie.
Mijloacele fixe pot iesi definitiv din gestiune prin casare, vnzare, donatie iar
temporar prin concesiune, locatie de gestiune si nchiriere. Documentele utilizate la
iesirea din gestiune sunt urmatoarele :
-Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri
materiale, elaborat de catre comisia de casare, reprezinta documentul prin care se
constata ndeplinirea conditiilor de casare, de aprobare si executare a ei, de
consemnare a materialelor rezultate din casare, si ca document de nregistrare n
evidenta operativa si n contabilitate.
-Factura fiscala in cazul vanzarii mijloacelor fixe.
-Proces verbal de predare primire in cazul donatiei.
-Contractul de nchiriere sau Procesul verbal de nchiriere pentru darea n primire a
mijloacelor fixe nchiriate;
-Procesul verbal de dare n custodie pentru mijloacele fixe predate n custodie.
Imobilizarile corporale sunt inregistrate la intrarea in patrimoniu la urmatoarele
valori:
-cost de achizitie daca au fost cumparate,
-cost de productie daca au fost obtinute din productie proprie,
-valoarea de aport (din raportul de evaluare) daca au fost aduse ca aport la capitalul
social,
-valoarea justa daca au fost primite cu titlu gratuit . Prin valoare just se nelege suma pentru care activul ar
putea fi schimbat de bunvoie ntre pri n cadrul unei tranzacii oneroase. Valoarea just a activelor se
determin, n general printr-o evaluare efectuat, de regul, de profesionisti calificai n evaluare.
Contabilitatea imobilizarilor financiare
Evidenta imobilizarilor corporale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 26 Imobilizari financiare, din
care fac parte urmatoarele conturi:
Contul 261 Actiuni detinute la entitatile afiliate A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta titlurilor
de participare detinute la entitatile afiliate. In debitul contului se inregistreaza valoarea titlurilor de participare
dobandite prin achizitie sau aport la capitalul social al filialelor din cadrul grupului, diferenta dintre valoarea
titlurilor dobandite si valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale sau corporale aportate sau valoarea
titlurilor primite ca urmare a reinvestirii dividendelor cuvenite din profitul net. In creditul contului se
inregistreaza valoarea cheltuielilor privind titlurile de participare detinute la filiale din cadrul grupului, cedate
sau diferenta dintre valoarea titlurilor cedate sau retrase si valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale
sau corporale aportate. Soldul contului reprezinta valoarea titlurilor de participare existente la societati din
cadrul grupului.
Contul 265 Alte titluri imobilizate A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de valoare
detinute pe o perioada indelungata. In debitul contului se inregistreaza valoarea altor titluri imobilizate
63

dobandite prin achizitie sau aport sau valoarea titlurilor primite ca urmare a reinvestirii dividendelor cuvenite
din profitul net. In creditul contului se inregistreaza valoarea altor titluri imobilizate cedate. Soldul contului
reprezinta alte titluri imobilizate existente.
Contul 267 Creante imobilizate A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor legate de
participatii, imprumuturilor acordate pe termen lung si a altor creante imobilizate, cum sunt depozite si
garantii platite. In debitul contului se inregistreaza valoarea imprumuturilor acordate si a veniturilor din
dobanzile aferente creantelor imobilizate, precum si a garantiilor depuse la furnizori, valoarea imprumuturilor
acordate pe termen lung si a dobanzilor aferente pentru bunurile cedate in regim de leasing financiar sau
diferentele favorabile de curs valutar, aferente imprumuturilor acordate in valuta, rezultate din evaluarea
acestora la cursul de la inchiderea exercitiului. In creditul contului se inregistreaza valoarea creantelor
imobilizate si a dobanzilor aferente, precum si a garantiilor restituite de furnizori, diferentele nefavorabile de
curs valutar, aferente imprumuturilor acordate rezultate in urma incasarii creantelor sau evaluarii acestora la
cursul de la inchiderea exercitiului, valoarea dobanzii facturate de locator in cazul leasingului financiar sau
valoarea pierderilor din creante imobilizate. Soldul contului reprezinta valoarea imprumuturilor acordate si
altor creante imobilizate.

2.CONTABILITATEA STOCURILOR
Problematica stocurilor este abordata in mod direct prin Standardul International de Contabilitate IAS
2 Stocuri iar alte standard fac referire direct sau indirect la stocuri. Principalele tipuri de stocuri detinute de o
intreprindere sunt destinate utilizarii in productie sau destinate vanzarii, fie in acelasi stadiu in care au fost
procurate, fie dupa ce au suferit o prelucrare.
Prin urmare, obiectul tranzactiilor desfasurate in cadrul unui ciclu de exploatare il reprezinta stocurile.
Ciclul de exploatare cuprinde tranzactiile cu caracter curent si repetitive dintr-o intreprindere, fiind definit ca
acea perioada de timp dintre achizitia activelor destinate productiei si realizarea lor, triada aprovizionareproductie-vanzare reflecta obtinerea de numerar sau de echivalente de numerar.
Stocurile sunt active daca :
-sunt detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
-sunt in curs de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii ca mai sus;
-sunt sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de
productie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurile sunt bunuri sau servicii care, in mod normal, se transforma in disponibilitati banesti in decurs
de un an avand, din acest punct de vedere, atributul de active curente. De exmplu:
- Materiile prime si materialele cumparate participa la un singur ciclu de productie si isi transfera in
intregime valoarea lor aupra bunurilor rezultate din procesul de productie (produse finite) care, prin
vanzare, se transforma in disponibilitati banesti;
- Stocurile destinate productiei se regasesc total sau partial in compozitia materiala a produselor
rezultate din procesul de productie, in forma lor initiala sau intr-o forma transformata;
- Marfurile cumparate se transforma prin vanzare in disponibilitati banesti intr-o perioada de mai putin
de un an.
Conturile de stocuri
Stocurile sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa 3 Conturi de stocuri si
productie in curs de executie delimitate pe urmatoarele grupe :
30-Stocuri de materii si materiale
33-Productia in curs de executie
34-Produse
35-Stocuri aflate la terti
36-Animale
37-Marfuri
38-Ambalaje

64

Aceste conturi se pot diferentia si pe analitice corespunzatoare sortimentelor, articolelor de stocuri. In

situatia in care sortimentul este gestionat prin mai multe depozite se creeaza analitice pentru fiecare deposit
sau gestiune.
Contabilitatea stocurilor
Evidenta stocurilor se tine cu ajutorul conturilor din Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de
executie, din care fac parte urmatoarele:
Contul 301 Materii prime A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor
de materii prime. In debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
achizitionate, valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime aduse de la terti, valoarea la pret de inregistrare
a materiilor prime reprezentand aport in natura al actionarilor si asociatilor, valoarea materiilor prime
constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit, valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor si
produselor retinute si consumate ca materie prima in aceeasi unitate, valoarea la pret de inregistrare a
materiilor prime primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati.
In creditul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli,
constatate lipsa la inventar si pierderile din deprecieri, valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
vandute ca atare, valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime livrate societatilor din grup, alte societati
legate prin participatii, unitate sau la subunitati, valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime iesite prin
donatie si pierderile din calamitati, valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare
sau in custodie la terti. Soldul contului reprezinta valoarea materiilor prime existente in stoc.
Contul 302 Materiale consumabile A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii
stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de
schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile). In debitul contului se
inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate, valoarea la pret de
inregistrare a materialelor consumabile aduse de la terti, valoarea la pret de inregistrare a materialelor
consumabile reprezentand aport in natura, al actionarilor si asociatilor, valoarea la pret de inregistrare a
materialelor consumabile constatate plus de inventar si a celor primite cu titlu gratuit, valoarea la pret de
inregistrare a semifabricatelor si produselor retinute si consumate ca materiale in aceeasi unitate, valoarea la
pret de inregistrare a materialelor consumabile primite de la societatile din grup, alte societati legate prin
participatii, unitate sau subunitati. In creditul contului se inregistreaza: valoarea la pret de inregistrare a
materialelor consumabile, incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar si pierderile din deprecieri, valoarea
la pret de inregistrare a materialelor consumabile vandute ca atare, valoarea la pret de inregistrare a
materialelor consumabile livrate societatilor din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau
subunitati, valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile donate si pierderile din calamitati,
valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau in custodie la terti.
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile existente in stoc.
Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
existentei si miscarii materialelor de natura obiectelor de inventar. In debitul contului se inregistreaza valoarea
la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate, valoarea la pret de
inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la societatile din grup, alte societati
legate prin participatii, unitate sau subunitati, valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura
obiectelor de inventar aduse de la terti, valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de
inventar reprezentand aport in natura la capitalul social, valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura
obiectelor de inventar constatate plus de inventar si a celor primite cu titlu gratuit, valoarea la pret de
inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar obtinute din productie proprie. In creditul contului
se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar date in folosinta,
valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar lipsa la inventar si pierderile din
deprecieri, valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vandute ca atare,
valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terti, valoarea la pret
de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate societatilor din grup, alte societati legate
prin participatii, unitate sau subunitati, valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de
inventar donate si pierderile din calamitati, valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor
65

de inventar retrase din aportul la capitalul social. Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a
materialelor de natura obiectelor de inventar existente in stoc.
Contul 331 Produse in curs de executie A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta stocurilor de
produse in curs de executie existente la sfarsitul perioadei. In debitul contului se inregistreaza valoarea la cost
de productie a stocului de produse in curs de executie la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza de inventar. In
creditul contului se inregistreaza scaderea din gestiune a valorii productiei in curs de executie la inceputul
perioadei urmatoare. Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie o produselor aflate in curs de
executie la sfarsitul perioadei.
Contul 332 Lucrari si servicii in curs de executie A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
lucrarilor si serviciilor in curs de executie existente la sfarsitul perioadei. In debitul contului se inregistreaza
valoarea la cost de productie a lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei. In creditul
contului se inregistreaza scaderea din gestiune a valorii lucrarilor si serviciilor in curs de executie la inceputul
perioadei urmatoare. Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie a lucrarilor si serviciilor in curs
de executie la sfarsitul perioadei.
Contul 341 Semifabricate A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor
de semifabricate. In debitul contului se inregistreaza: valoarea la pret de inregistrare sau pret de productie a
semifabricatelor intrate in gestiune din activitatea proprie si plusurile constatate la inventariere, valoarea
semifabricatelor aduse de la terti, valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor primite de la societatile din
grup alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati. In creditul contului se inregistreaza: valoarea
la pret de inregistrare a semifabricatelor vandute si lipsurile constatate la inventariere, valoarea la pret de
inregistrare a semifabricatelor consumate in aceeasi unitate, valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor
trimise la terti, valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor livrate societatilor din grup, altor unitati
legate prin participatii, unitate sau subunitati, valoarea pierderilor din calamitati. Soldul contului reprezinta
valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Contul 345 Produse finite A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor
de produse finite. In debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a
produselor finite intrate in gestiune si plusurile de inventar, valoarea la pret de inregistrare a produselor finite
aduse de la terti. In creditul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a
produselor finite vandute si lipsurile de inventar, valoarea la pret de inregistrare a produselor acordate
salariatilor, ca plata in natura, potrivit legii, valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite actionarilor,
asociatilor sau unitatilor prestatoare, ca plata in natura, potrivit prevederilor contractuale, valoarea la pret de
inregistrare a produselor finite transferate in magazinele de vanzare proprii, valoarea la pret de inregistrare a
produselor retinute si consumate in aceeasi unitate, valoarea la pret de inregistrare a produselor finite trimise la
terti, valoarea donatiilor de produse finite si pierderilor din calamitati. Soldul contului reprezinta valoarea la
pret de inregistrare a produselor finite existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Contul 346 Produse reziduale - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii
stocurilor de produse reziduale. In debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare sau cost de
productie a produselor reziduale intrate in gestiune din productie proprie, valoarea produselor reziduale aduse
de la terti. In creditul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a
produselor reziduale iesite din gestiune, valoarea produselor reziduale trimise la terti. Soldul contului
reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Contul 348 Diferente de pret la produse - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferentelor intre
pretul standard (prestabilit) si costul de productie la produse. In debitul contului se inregistreaza: diferentele de
pret in plus (costul de productie este mai mare decat pretul standard) aferente produselor intrate in gestiune din
productie proprie si diferentele de pret in minus repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare.
In creditul contului se inregistreaza diferentele de pret in minus (costul de productie este mai mic decat pretul
standard) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie si diferentele de pret in plus repartizate
asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare. Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente
produselor existente in stoc.
Contul 371 Marfuri - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de
marfuri. In debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate, valoarea
66

la pret de inregistrare a marfurilor reprezentand aportul in natura al actionarilor si asociatilor, valoarea

marfurilor aduse de la terti, valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor si pasarilor, vandute ca atare, valoarea la pret de
inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii de desfacere, valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati,
valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit,
valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care evidenta marfurilor se
tine la pret cu amanuntul. In creditul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite
din gestiune prin vanzare si lipsurile de inventar, valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise la terti,
valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor iesite din gestiune,
valoarea la pret de inregistrare a marfurilor livrate societatilor din grup, alte societati legate prin participatii,
unitate sau subunitati, valoarea donatiilor si pierderilor din calamitati. Soldul contului reprezinta valoarea la
pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Contul 378 Diferente de pret la marfuri - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului
comercial aferent marfurilor din unitatile comerciale. In creditul contului se inregistreaza valoarea adaosului
comercial aferent marfurilor intrate in gestiune. In debitul contului se inregistreaza valoarea adaosului
comercial aferent marfurilor iesite din gestiune. Soldul contului reprezinta valoarea adaosului comercial
aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Contul 381 Ambalaje - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de
ambalaje. In debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor achizitionate,
valoarea ambalajelor reprezentand aportul in natura al actionarilor si asociatilor, valoarea ambalajelor aduse de
la terti, valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor primite de la societatile din grup, alte societati legate prin
participatii, unitate sau subunitati, valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor constatate plus de inventar si a
celor primite cu titlu gratuit, valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor realizate din productie proprie. In
creditul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor vandute ca atare, valoarea la
pret de inregistrare a ambalajelor vandute si lipsurile constatate la inventar, valoarea ambalajelor trimise la
terti, valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor livrate societatilor din grup, alte societati legate prin
participatii, unitate sau subunitati, valoarea donatiilor si a pierderilor din calamitati. Soldul contului reprezinta
valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor existente in stoc la sfarsitul perioadei.
La intrarea in patrimoniu, evaluarea stocurilor se face astfel:
-pentru stocurile cumparate la costul de achizitie care are urmatoarea structura
-pret de cumparare fara TVA
-taxe vamale, accize, comisioane
-cheltuieli de transport,
-TVA inscrisa in factura furnizorului, daca unitatea nu este platitoare de TVA
-pentru stocurile obtinute din productie proprie la costul de productie format din insumarea tutror
cheltuielilor directe si indirecte
-pentru stocurile obtinute cu titlu gratuit la valoarea justa
-pentru stocurile aduse ca aport in natura la valoarea de aport
Stocurile iesite din unitate sau din depozite (vandute sau consumate) se evalueaza si se inregistreaza,
la valoare lor de intrare. Deoarece preturile unitare si implicit valoarea de intrare pentru acelasi bun pot diferi
de la o intrare la alta, apar dificultati la stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite deoarece ordinea
iesirilor poate sa difere de ordinea intrarilor si deci se pune problema alegerii preturilor unitare care sa fie
utilizate pentru evaluarea acestora.
In acest scop se poate utiliza una din urmatoarele metode:
a)Metoda primul intrat - primul iesit (FIFO) potrivit careia costul unitar de achizitie al primei intrari de
lot se atribuie primei iesiri; dupa epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizitie al celui de-al
doilea lot intrat s.a.m.d.
b)Metoda ultimul intrat - primul iesit (LIFO) potrivit careia pentru iesiri se atribuie costurile de
achizitie in ordine inversa intrarilor. Primele cantitati iesite se evalueaza la pretul de achizitie al ultimei intrari
si dupa epuizarea lotului se face la preturile lotului achizitie inaintea acestuia s.a.m.d.
c) Metoda costului unitar mediu ponderat (CUMP) calculat dupa fiecare intrare cu formula:
67

valoarea stocului initial + valoarea intrarilor

CUMP = ----------------------------------------------------------cantitatea din stocul initial + cantitatea intrata
d)Metoda costului standard care presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a iesirilor, de obicei
pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare. Diferentele intre pretul real si cel standard se
inregistreaza in contabilitate intr-un cont separat. Pentru a calcula la valoarea reala se adauga la costul standard
diferentele aferente.
Operatiunile economice care au ca obiect stocuri se inregistreaza in contabilitate pe baza urmatoarelor
documente:
-in cazul achizitiei de stocuri se intocmesc Avizul de expeditie si Factura fiscala. Daca Factura este
intocmita la momentul livrarii bunurilor nu mai este necesara intocmirea Avizului.
-in cazul receptiei stocurilor se intocmeste Nota de receptie si constatare de diferente
-pentru evidenta operativa a stocurilor se utilizeaza Fisa de magazie
-in cazul eliberarii materialelor din magazie pentru consum se intocmeste Bonul de consul
-in cazul predarii la magazie a produselor obtinute si pentru tranzitarea bunurilor de la o gestiune la
alta se intocmeste Bonul de predare transfer restituire
-in cazul darii in folosinta a obiectelor de inventar se intocmeste Procesul verbal de dare in folosinta a
obiectelor de inventar, iar pentru evidenta operativa a acestora, dupa darea in folosinta se intocmeste Fisa
obiectelor de inventar in folosinta
-pentru livrarea bunurilor se intocmeste Dispozitia de livrare, Avizul de expeditie si Factura fiscala.
Contabilitatea analitica a stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric. Metodele utilizate
pot fi urmatoarele:
a)metoda operativ-contabila care se desfasoara astfel
-se inregistreaza miscarile din gestiune a stocurilor, cu ajutorul Fiselor de magazie
-Fisele de magazie sunt verificate periodic de catre contabilitate, pe baza documentelor de intrare-iesire.
Aceste documente sunt preluate pe baza Borderoului de predare a documentelor
-se intocmeste Registrul stocurilor, la sfarsitul perioadei (tine locul Balantei de verificare analitice)
b)metode cantitativ-valorica in care sunt desfasurate urmatoarele operatiuni
-inregistrarea intrarilor si iesirilor de stocuri in Fisa de magazie
-Fisele de magazie sunt verificate periodic de catre contabilitate, pe baza documentelor de intrare-iesire.
Aceste documente sunt preluate pe baza Borderoului de predare a documentelor
-inregistrarea documentelor in Fisele de cont analitice pentru valori materiale
-intocmirea Balantei de verificare analitice.
c)metoda global-valorica care consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii, pe
baza Raportului de gestiune, cat si in contabilitate, cu ajutorul Fiselor de cont pentru operatii diverse. Aceasta
metoda se utilizeaza mai ales in cazul marfurilor aflate la unitati de desfacere cu amanuntul.
Contabilitatea sintetica a stocurilor se poate tine dupa doua metode:
a)inventarul permanent in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce
permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment a marimii stocurilor, atat cantitativ cat si valoric
b)inventarul intermitent presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza
inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz:
-conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile determinate la inventariere si se
crediteaza la inceputul perioadei urmatoare, cu ocazia includerii in cheltuieli a soldurilor constatate la sfarsitul
perodei precedente
-intrarile de stocuri din cursul perioadei se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli, conform
premise ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu pastrarii acestora in depozit
-iesirile de stoc se determina prin calcul extracontabil, conform relatiei:
Stocuri initale + intrari stocuri finale = iesiri
Dezavantajul acestei metode consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocurile existente in
patrimoniu, la un moment dat.
Marfurile parcurg in circuitul lor doua stadii, respectiv:
-circulatia cu ridicata, caz in care sunt evaluate la costul de achizitie
68

-circulatia cu amanuntul, caz in care sunt evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul cu TVA, care este
format din costul de achizitie, adaosul comercial si TVA.
In cazul marfurilor putem intalni situatii cand furnizorul acorda reduceri de pret. Acestea pot avea
doua forme:
a)reduceri comerciale (acordate in momentul facturarii si care nu apar evidentiate in contabilitate)
-bonificatia (rabatul) reducere acordata pentru defecte de calitate
-remiza reducere acordata in functie de cantitatea de marfa vanduta
-risturnul reducere pentru achizitii succesive de marfuri
b)reduceri financiare (sconturi) acordate pentru plata inainte de termenul prevazut in contract si care
se evidentiaza in contabilitate in conturi de cheltuieli sau de venituri.
Exista anumite reguli de calcul in cazul acordarii reducerilor, astfel:
-reducerile comerciale se dau inaintea reducerilor financiare
-reducerile se aplica asupra valorii nete anterioare
-se opereaza mai intai rabatul si apoi remiza
-reducerile nu se cuprind in baza de calcul a TVA

3. CONTABILITATEA CREANTELOR
Standardul International de Contabilitate IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare
defineste creantele intreprinderii ca fiind activele financiare create de intreprindere prin furnizare de bunuri
sau prestare de servicii direct unui debitor, altele decat cele ce sunt initiate cu intentia de a fi vandute imediat
sau in termen scurt, care trebuie clasificate ca retinute pentru tranzactionare.
Creantele pe termen scurt reprezinta active curente ale intreprinderii rezultate in urma tranzactiilor cu
personae fizice sau juridice, relatii in urma carora intreprinderea a livrat un bun, a prestart un serviciu sau a
executat o lucrare si pentru care trebuie sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie, intr-o
perioada de timp de pana la un an.
Creantele sunt recunoscute doar atunci cand intreprinderea devine parte a unui ontract si, ca urmare,
are dreptul legal de a primi numerar sau echivalente de numerar.
Conturi de creante
Creantele sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 4 Conturi de terti
delimitate pe grupe, astfel:
41-Clienti si conturi asimilate
42-Personal si conturi asimilate
43-Asigurari sociale, protective sociala si conturi asimilate
44-Bugetul statului, fonduri special si conturi asimilate
Contabilitatea creantelor
In cadrul altor active active circulante am inclus clientii . Evidenta clientilor se tine cu ajutorul
conturilor din grupa 41 Clienti si conturi asimilate.
Contul 411 Clienti A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor si decontarilor in relatiile cu
clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si
servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. In
debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor etc.
livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, valoarea
bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidentiate anterior in contul 418, venituri inregistrate in avans sau de
realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta,
valoarea avansurilor facturate clientilor, valoarea dobanzii facturate de locator in cazul leasingului financiar,
valoarea creantelor reactivate, diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize la inchiderea
exercitiului financiar, valoarea ambalajelor facturate clientilor. In creditul contului se inregistreaza sumele
incasate de la clienti, decontarea avansurilor incasate de la clienti, diferentele nefavorabile de curs valutar
aferente creantelor incasate, valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate, valoarea sconturilor acordate
clientilor, sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu,
diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in valuta la sfarsitul exercitiului. Soldul contului
reprezinta sumele datorate de clienti.
Contul 413 Efecte de primit de la clienti A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor de
incasat, pe baza de efecte comerciale. In debitul contului se inregistreaza sumele datorate de clienti
reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate si diferentele favorabile de curs valutar, aferente
69

efectelor comerciale de incasat la inchiderea exercitiului. In creditul contului se inregistreaza efecte comerciale
primite de la clienti, sumele incasate de la clienti prin conturile curente, diferentele nefavorabile de curs
valutar, la primirea efectelor comerciale, diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor datorate
de clientii externi a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului. Soldul
contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.
Contul 418 Clienti - facturi de intocmit A - cu ajutorul acestui cont se evidentiaza livrarile de
bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, pentru care nu s-au
intocmit facturi. In debitul contului se inregistreaza valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a
serviciilor prestate catre clienti, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adaugata
aferenta si diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in valuta la inchiderea exercitiului. In
creditul contului se inregistreaza valoarea facturilor intocmite si diferentele nefavorabile de curs valutar
aferente clientilor - facturi de intocmit la decontare si la inchiderea exercitiului. Soldul contului reprezinta
valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi.
Contul 419 Clienti - creditori P - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor incasate de la
clienti. In creditul contului se inregistreaza sumele facturate clientilor reprezentand avansuri pentru livrari de
bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari si diferentele nefavorabile de curs valutar aferente
avansurilor in valuta primite de la clienti la inchiderea exercitiului. In debitul contului se inregistreaza
decontarea avansurilor incasate de la clienti si diferentele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor
decontate, precum si cele aferente datoriilor in valuta catre clienti la inchiderea exercitiului financiar. Soldul
contului reprezinta sumele datorate clientilor creditori.

4.CONTABILITATEA TREZORERIEI
Contabilitatea trezoreriei are ca obiect evidenta existentei si miscarii numerarului sau echivalentelor de
numerar. In structura trezoreriei se includ: investitii financiare pe termen scurt, conturi la banci, casa,
acreditive, viramente interne.
Investitii pe termen scurt (titlurile de plasament) costau in : actiuni, obligatiuni emise si
rascumparate, obligatiuni, alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate si varsaminte de
efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt.
Conturile la banci sunt reprezentate de : valori de incasat (cecuri si efecte de incasat, efecte remise
spre scontare), conturi curente la banci (in lei sau in valuta, sume in curs de decontare), dobanzi (de platit, de
incasat), credite bancare pe termen scurt si dobanzi aferente.
Casa include : casa (in lei si in valuta) si alte valori (timbre fiscale si postale, bilete de tratament si
odihna, tichete si bilete de calatorie, alte valori).
Acreditivele sunt disponibilitatile in eli sau valuta, pastrate intr-un cont bancar distinct, la dispozitia
furnizorului. Din acest cont urmeaza a se efectua plati catre furnizor, pe masura livrarii de marfuri, executarii
de lucrari sau prestarii de servicii (garantia platii). Se utilizeaza in special in comertul international.
Viramentele interne reprezinta transferurile disponibilitatilor intre conturile de trezorerie.
Conturile de trezorerie
Trezoreria este evidentiata in contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 5 Conturi de
trezorerie delimitate pe urmatoarele grupe:
50-Investitii pe termen scurt
51-Conturi la banci
53-Casa
54-Acreditive
58-Viramente interne
Contabilitatea trezoreriei
In cadrul altor activelor circulante sunt incluse elementele de trezorerie. Evidenta trezorerie se tine cu
ajutorul conturilor din Clasa 5 Conturi de trezorerie.
Contul 501 Actiuni detinute la entitatile afiliate A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
actiunilor detinute la entitatile afiliate, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen
scurt. In debitul contului se inregistreaza valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate de la entitatile
afiliate. In creditul contului se inregistreaza valoarea actiunilor detinute la entitatile afiliate cedate. Soldul
contului reprezinta valoarea actiunilor detinute la entitatile afiliate.
70

Contul 506 Obligatiuni A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor cumparate. In
debitul contului se inregistreaza valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor cumparate. In creditul contului se
inregistreaza valoarea obligatiunilor cedate. Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor existente.
Contul 511 Valori de incasat A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta valorilor de incasat, cum
sunt cecurile si efectele comerciale primite de la clienti. In debitul contului se inregistreaza valoarea cecurilor
si a efectelor comerciale primite de la clienti. In creditul contului se inregistreaza valoarea cecurilor si a
efectelor comerciale incasate, valoarea sconturilor acordate. Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor si a
efectelor comerciale neincasate.
Contul 512 Conturi curente la banci A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor in
lei si valuta aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora. In debitul
contului se inregistreaza incasarile facute de societate din orice sursa. In crditul contului se inregistreaza platile
efectuate de societate. Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta.
Contul 518 Dobanzi B - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dobanzilor datorate, precum si a
dobanzilor de incasat, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, respectiv disponibilitatilor
aliate in conturile curente. In debitul contului se inregistreaza dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor
aflate in conturile curente, dobanzile platite aferente imprumuturilor primite. In creditul contului se
inregistreaza dobanzile datorate, aferente creditelor acordate de banci in conturile curene, dobanzile incasate
aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente. Soldul debitor reprezinta dobanzile de primit, iar soldul
creditor, dobanzile de platit.
Contul 531 Casa A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii. In
debitul contului se inregistreaza incasarile facute in casierie. In creditul contului se inregistreaza platile facute
prin casierie. Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie.
Contul 532 Alte valori A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta bonurilor valorice, timbrelor
fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor
valori, precum si a miscarii acestora. In debitul contului se inregistreaza valoarea bonurilor valorice, a
timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori,
achizitionate. In creditul contului se inregistreaza valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale,
biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, consumate. Soldul contului
reprezinta alte valori existente.
Contul 541 Acreditive A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta acreditivelor deschise in banci
pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor. In debitul contului se inregistreaza valoarea acreditivelor
deschise la dispozitia tertilor si diferentele favorabile de curs valutar, aferente soldului la incheierea
exercitiului financiar privind acreditivele deschise in valuta. In creditul contului se inregistreaza sumele platite
tertilor sau virate in conturile de disponibilitati ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivului si diferentele
nefavorabile de curs valutar, aferente operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului sau soldului
privind acreditivele deschise in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau la lichidarea acestora. Soldul
contului reprezinta valoarea acreditivelor deschise in banci, existente.
Contul 542 Avansuri de trezorerie (inclusive sumele acordate pe carduri) A - cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta avansurilor de trezorerie. In debitul contului se inregistreaza avansurile de trezorerie
acordate si diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie in valuta, la incheierea
exercitiului financiar. In creditul contului se inregistreaza: avansurile de trezorerie justificate prin achizitia de
stocuri si diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie in valuta, la lichidarea
acestora sau la incheierea exercitiului financiar. Soldul contului reprezinta sumele acordate ca avansuri de
trezorerie, nedecontate.
Contul 581 Viramente interne A - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor de
disponibilitati intre conturile de trezorerie. In debitul contului se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de
trezorerie in alt cont de trezorerie. In creditul contului se inregistreaza sumele intrate intr-un cont de trezorerie
din alt cont de trezorerie. De regula contul nu prezinta sold.
Documentele care se utilizeaza in cazul incasarilor si platilor difera in functie de modalitatea de plata.
In cazul decontarilor cu numerar se intocmeste zilnic Registrul de casa, pe baza urmatoarelor
documente: Dispozitie de plata-incasare catre casierie, Chitanta, Bon de comanda-chitanta, Bon de vanzare,
Borderou de achizitie, Stat de salarii, Lista de avans chenzinal, Foaie de varsamant, Ridicarea de numerar.
71

In cazul decontarilor fara numerar sunt inregistrate in Extrase de cont emise de catre banci.
Documentele de incasari si plati fara numerar sunt: Cecul, Ordinul de plata, Biletul la ordin.

CAPITOLUL 5- MODELE DE BAZA PRIVIND SITUATIA

PATRIMONIALA SI REZULTATELE OBTINUTE
1. BILANUL CONTABIL SI MODIFICARILE BILANTIERE
2. REZULTATUL CONTABIL
3. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE.
1.BILANTUL CONTABIL SI MODIFICRI BILANIERE
Tranzactiile si evenimentele care au loc n activitatea unei ntreprinderi genereaza modificari n
volumul si structura elementelor de activ, capital propriu si datorii, fie sub forma de crestere, fie de diminuare,
dar ntotdeauna se pastreaza ecuatia (egalitatea) bilantiera:
ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII
Tipurile de modificari sunt de forma:
-modificari numai n activ
-modificari numai n capitalul propriu
-modificari numai n datorii
-modificari n sensul cresterii n activ si n capitalul propriu
-modificari n sensul cresterii n activ si n datorii
-modificari n sensul diminuarii, n activ si n capitalul propriu
-modificari n sensul diminuarii n activ si n datorii
-modificari n sensul cresterii n capitalul propriu si n datorii
-modificari n sensul diminuarii n capitalul propriu si n datorii.
Daca avem n vedere gruparea elementelor bilantiere potrivit destinatiei si provenientei lor, respectiv
activ si pasiv, ecuatia bilantiera este de forma:
ACTIV = PASIV
iar tipurile de modificari se prezinta sub forma de:
-modificari numai n activ
-modificari numai n pasiv
-modificari n sensul cresterii n activ si n pasiv
-modificari n sensul diminuarii n activ si n pasiv.
Prezentam aceste modificari pe baza a patru operatii plecnd de la un bilant initial de forma balantiera:

Activ (A)

Sume

Pasiv (P)

Sume

72

Mijloace fixe

32.000

Capital social

50.000

Materii prime

14.000

Rezerve

10.000

Produse finite

6.000

Credite ancare

12.000

Clienti

8.000

Furnizori

5.000

15.000

Creditori

3.000

Conturi banci
Casa

5.000

Total activ

80.000

Total pasiv

80.000

EXEMPLU
Societatea Nova nregistraza la data bilantului urmatorii indicatori: Total Activ : Total Pasiv = 80.000.
Operatiunea 1 - Se ncaseaza prin contul la banca creante de la clienti n suma 4.000 lei.
Aceasta operatie genereaza modificari n disponibilul de la banca n sensul cresterii cu suma de 4.000 lei si
la elementul clienti n sensul diminuarii cu suma de 4.000 lei. Modificarile sunt numai n activ (de structura)
pasivul ramne neschimbat:
Daca notam modificarea cu "x". Ecuatia de poate scrie:
A+x-x=P
80.000
+ 4.000- 4.000 = 80.000 lei
A+ conturi la banci - clienti=80.000
80.000 lei = 80.000 lei
Bilantul ntocmit dupa aceasta operatie 1 este:
Activ (A)
Sume
Pasiv (P)
Sume
Mijloace fixe
Materii prime
Produse finite
Clienti (80.000 -4.000)
Conturi la banci (15.000
+
4.000)
Casa
Total activ

32.000
14.000
6.000
4.000
19.000
5.000

Capital social
Rezerve
Credite bancare
Furnizori
Creditori

80.000

Total pasiv

50.000
10.000
12.000
5.000
3.000

80.000

Operatiunea 2 - Pe baza hotarrii Adunarii Generale a Actionarilor o parte din rezervele existente n suma de
6.000 lei, se folosesc pentru majorarea capitalului social. Operatia determina cresterea capitalului social cu
sume de 6.000 lei si micsorarea rezervelor cu aceeasi suma. Modificarile se produc n interiorul pasivului,
activul ramne neschimbat.
Ecuatia bilantiera este de forma:
A= P+ x - x
80.000 lei = 80.000 lei + 6.000 lei - 6.000 lei
73

capital social
rezerve
80.000 lei = 80.000 lei
Bilantul ntocmit dupa operatia 2 este:
Activ (A)
Sume
Pasiv (P)

Sume

Mijloace fixe
Materii prime
Produse finite
Clienti
Conturi la banci
Casa

32.000
14.000
6.000
8.000
15.000
5.000

Capital social (50.000+6.000)

Rezerve (10.000 - 6.000)
)Credite bancare termen lung
Furnizori
Creditori diversi

56.000
4.000
12.000
5.000
3.000

Total activ

80.000

Total pasiv

80.000

Operatiunea 3 - Se achizitioneaza materii prime de la furnizori cu plata ulterioara n suma de 3.000 lei.
Operatia determina o crestere a stocului de materii prime cu suma de 3.000 lei si concomitent, o crestere a
datoriei fata de furnizori cu aceeasi suma.
Ecuatia bilantiera este de forma:
A+ x = P+ x
80.000 + 3.000 = 80.000 + 3.000
materii prime furnizori
83.000 = 83.000
Dupa operatiea 3 bilantul ntocmit este:
Activ (A)
Sume

Pasiv (P)

Mijloace fixe
Materii prime (14.000 +3.000)
Produse finite
Clienti
Conturi la banci
Casa

32.000
17.000
6.000
8.000
15.000
5.000

Capital social
50.000
Rezerve
10.000
Credite bancare
12.000
Furnizori (5.000 + 8.000
3.000)
Creditori
3.000

Total activ

83.000

Total pasiv

Sume

83.000

Operatiunea 4 - Din disponibilul la banca se achita un creditor n suma de 1.000 lei. Operatia determina
micsorarea disponibilului de la banca al unitatii cu suma de 1.000 lei si simultan, scaderea datoriilor fata de
creditori cu aceeasi suma.
Ecuatia bilantiera este de forma:
A- x = P- x
80.000 - 1.000 = 80.000 - 1.000
conturi la banci
creditori
79.000 = 79.000
Bilantul ntocmit dupa aceasta operatie 4 este:
Activ (A)
Sume
Pasiv (P)
Sume

74

Mijloace fixe
Materii prime
Produse finite
Clienti
Conturi la banci (15.000 -1.000)
Casa

32.000
14.000
6.000
8.000
14.000
5.000

Capital social
Rezerve
Credite bancare
Furnizori
Creditori (3.000 - 1.000)

50.000
10.000
12.000
5.000
2.000

Total activ

79.000

Total pasiv

79.000

2.REZULTATUL CONTABIL SI REZULTATUL FISCAL

Rezultatul unei activitati economice este tratat din doua puncte de vedere: rezultat contabil si rezultat
fiscal. Consecintele obtinerii unui tip sau altul de rezultat sunt diferite, n functie de natura rezultatului.
Astfel, un deficit contabil este o contraperformanta pe care ntreprinderea trebuie sa o corecteze ct
mai repede posibil, pentru a nu influenta n mod negativ activitatea viitoare a firmei, fiind pusa n joc nsasi
existenta firmei.
Nu la fel stau lucrurile n cazul unui deficit fiscal, care, datorita posibilitatii de reportare, constituie de
fapt un atu ce va fi folosit de firma n functie de posibilitatile oferite de legislatie. Conform normelor legale n
vigoare, profitul impozabil se determina ca diferenta ntre veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor
imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate si lucrari executate, inclusiv din
cstiguri de orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, la care se adauga
cheltuielile nedeductibile.
Contabilitatea romneasca, ca si n multe alte tari, este conectata la fiscalitate. Bilantul contabil este
destinat nevoilor proprii de informare si altor terti (n afara de stat), netinnd cont de constrngerile fiscale. n
lipsa unui bilant fiscal, care sa fie destinat fiscului pentru impunere, pentru
obtinerea rezultatului impozabil (fiscal) sunt necesare cteva prelucrari extracontabile.
Rezultatul contabil (rezultat brut al exercitiului sau rezultatul exercitiului nainte de impozitare) se
calculeaza avnd n vedere cerintele unei contabilitati de angajament si respectnd principiul independentei
exercitiului.
Rezultatul brut al exercitiului corectat cu deducerile fiscale si cheltuielile nedeductibile din punct de
vedere fiscal permite obtinerea rezultatului fiscal (profit impozabil sau pierdere fiscala).
Anul fiscal al fiecarui contribuabil este anul calendaristic. Cnd un contribuabil se nfiinteaza, se
reorganizeaza prin divizare, comasare, fuziune sau se lichideaza n cursul unui an fiscal, perioada impozabila
este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.
,,Principiul independentei exercitiilor presupune delimitarea n timp a veniturilor si cheltuielilor,
aferente activitatii curente, pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se
refera. Legea Contabilitatii nr. 82/1991 cu modificari ulterioare
Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil Reduceri fiscale + Elemente nedeductibile fiscal
Pentru determinarea veniturilor exercitiului se iau n calcul toate cstigurile din orice sursa, inclusiv
cele realizate din investitiile financiaren cazul livrarilor de bunuri mobile si al vnzarii bunurilor imobile cu
plata n rate, precum si n cadrul contractelor de leasing financiar,valoarea ratelor scadente se nregistreaza la
venituri impozabile la termenele prevazute n contract.
n general, cheltuielile sunt deductibile n aceeasi maniera, att pentru a calcula rezultatul contabil, ct
si rezultatul fiscal.
Prin exceptie, anumite cheltuieli se deduc dupa regulile obisnuite pentru calculul rezultatului contabil,
dar nu pot fi deduse pentru calculul rezultatului fiscal.
Determinarea profitului impozabil
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta ntre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile,
serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vnzarea bunurilor imobile, inclusiv cstigurile din orice sursa,
si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile
si se adauga cheltuielile nedeductibile.
Veniturile reprezinta sumele sau valorile ncasate ori de ncasat si includ:
a)venituri din exploatare, respectiv:
75

- venituri din vnzarea produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate;

- venituri din productia stocata;
- venituri din productia de imobilizari;
- venituri din subventii de exploatare;
- venituri din cedarea activelor.
b)venituri financiare:
- venituri din participatii;
- venituri din alte imobilizari financiare;
- venituri din creante imobilizate;
- venituri din diferente de curs valutar;
- venituri din dobnzi;
- venituri din sconturile obtinute;
- alte venituri financiare.
c)venituri exceptionale:
-venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altela similare.
La stabilirea profitului impozabil se vor lua n calcul numai cheltuielile care concura direct la
realizarea veniturilor si care se regasesc n costul produselor si serviciilor, n limitele prevazute de legislatia n
vigoare.
Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit, dupa natura lor, care sunt aferente
realizarii veniturilor, nregistrate n contabilitatea contribuabililor. Structura acestor cheltuieli este urmatoarea:
a) cheltuieli de exploatare:
- cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri;
- cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti;
- cheltuieli cu personalul;
- cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate;
- cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat;
- cheltuieli cu primele de asigurare care privesc activele corporale fixe si circulante;
- cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal mpotriva accidentelor de munca;
- contributiile care conditioneaza organizarea si functionarea activitatilor respective potrivit normelor legale n
vigoare;
- alte cheltuieli de exploatare;
- cheltuieli din cedarea activelor.
b) cheltuieli financiare:
- cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;
- cheltuieli cu diferente de curs valutar;
- cheltuieli cu dobnzile;
- pierderi din creante legate de partic ipatii;
- alte cheltuieli financiare.
c) cheltuieli extraordinare:
- cheltuieli privind calamitati naturale;
- cheltuieli privind exproprierile.
Categoriile de cheltuieli admise spre a fi deduse la calculul profitului impozabil (cheltuieli deductibile ) sunt:
- cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate si a bunurilor imobile vndute n baza unui contract
de vnzare cu plata n rate sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute n contractelencheiate ntre
parti, proportional cu valoarea ratei nregistrate n valoarea totala a livrarii;
- n cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru contractele de leasing operational sau
amortizarea si dobnzile pentru contractele de leasing financiar;
- cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice, produs sau serviciu, utiliznd
mijloacele de informare n masa si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea
mesajelor publicitare, daca au la baza un contract scris;
- cheltuieli aferente lucrarilor de consolidarepentru reducerea riscului seismic al cladirilor care prezinta clasa I
de risc;
- cheltuieli privind transportul si cazarea salariatilor, ocazionate de delegarea, detasarea si deplasarea acestora
n tara si strainatate, constatate prin documente justificative;
76

- cheltuieli reprezentnd tichetele de masa, acordate de angajatori n limitele valorii nominale prevazute n
Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa.
Cheltuielile neadmise a fi deduse din rezultatul fiscal (cheltuieli nedeductibile ) sunt:
-cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentnd diferente din anii precedenti sau din anul curent,
precum si impozitele platite n strainatate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite n
numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Romnia;
-amenzile, confiscarile, majorarile de ntrziere si penalitatile datorate catre autoritatile romne (altele dect
cele prevazute n contractele economice). Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine
sau n cadrul contractelor economice ncheiate cu persoane nerezidente n Romnia sunt cheltuieli
nedeductibile.;
-cheltuielile de protocol care depasesc limita de 1% aplic ata asupra diferentei rezultate dintre totalul
veniturilor si cheltuielilor aferente, inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit, si
cheltuielile de protocol nregistrate n timpul anului;
-cheltuielile cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile publice;
-sumele utilizate pentru constituirea rezervelor peste limita legala, cu exceptia celor create de banci n limita a
2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva potrivit Legii bancare nr. 58/1998, a
rezervelor tehnice ale societatilor de asigurare si reasigurare create conform prevederilor legale n materie,
precum si a fondului de rezerva, n limita a 5% din profitul contabil anual, pna cnd acesta va atinge 20% din
capitalulsocial subscris si varsat. Sunt nedeductibile si sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea
rezervelor societatilor de asigurare si reasigurare pentru contractele cedate n reasigurare;
-sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limita prevazuta de lege;
-sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare;
-cheltuielile de sponsorizare, peste limita legala;
-cheltuielile nregistrate n contabilitate pe baza unor documente care nu ndeplinesc, potrivit Legii
contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare, conditiile de document justificativ;
-orice cheltuieli facute n favoarea actionarilor sau asociatilor, inclusiv dobnzile platite n cazul contractelor
civile, n situatia n care nu sunt impozitate la persoana fizica;
-cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile,
precum si activele corporale pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare, taxa pe valoare adaugata
aferenta acestor cheltuieli;
-taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor, altele dect cele din productie proprie, acordate salariatilor ca
avantaje n natura;
-taxa pe valoare adaugata aferenta cheltuielilor care depasesc limitele prevazute de lege;
-cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, inclusiv
asigurarile de viata ale personalului angajat;
-cheltuielile de sponsorizare peste limitele prevazute de normele legale n vigoare. Baza la care se aplica
procentul stabilit de Ordonanta Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/1994
privind sponsorizarea o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielilor nregistrate n
contabilitate, la care se adauga cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea;
-provizioane pentru cheltuieli care privesc o cheltuialanedeductibila;
-alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal.
Potrivit alin. (1) din Ordonanta de Urgenta mentionata, venituri neimpozabile sunt:
-dividendele primite de la o alta persoana juridica romna;
-diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare nregistrate ca urmare a ncorporarii rezervelor, a
beneficiilor sau a primelor.

3.CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE - MODEL DE BAZ PRIVIND REZULTATUL

NTREPRINDERII
Structuri calitative de cheltuieli si venituri
Cheltuielile desemneaza n expresie valorica raporturi patrimoniale cu privire la angajarea si utilizarea
resurselor economice n cadrul activitatilor desfasurate .
Cheltuielile reprezinta micsorari de beneficii economice n perioada exercitiului determinate de iesiri sau
scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, si au ca efect micsorarea capitalului propriu, altele dect
rambursarile catre proprietar.
n functie de destinatiile lor, cheltuielile se clasifica:
77

Cheltuieli de exploatare - ocazionate de activitatea curenta si cuprind: cheltuieli cu materiile prime,

materiale consumabile si obiecte de inventar; cheltuieli cu plata serviciilor si lucrarilor prestate; cheltuieli
privind amortizarile si provizioanele; cheltuieli cu salariile; cheltuieli cu impozitele si taxele.
Cheltuieli financiare - sunt legate de activitatea financiara si cuprind: pierderi de creante legate de
participatii; pierderi din vnzarea titlurilor de plasament; diferente nefavorabile de curs; dobnzile curente
aferente mprumuturilor primite; sconturi acordate clientilor, alte cheltuieli.
Cheltuieli extraordinare - sunt acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a
unitatii patrimoniale.
Veniturile desemneaza expresia baneasca a productiei stocate, a productiei livrate si subventiilor
pentru investitii primite.
Conform I.A.S.B., veniturile reprezinta cresterea beneficiilor economice n perioada exercitiului, sub
forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza n cresteri ale
capitalului propriu, altele dect cele rezultate din contributii ale actionarilor.
Veniturile sunt structurate, potrivit naturii lor n:
Venituri din exploatare sunt venituri legate de activitatea curenta, normala a activitatii si cuprind:
venituri din vnzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate, si serviciilor prestate; venituri din productia
stocata; venituri din productia imobilizata; venituri din subventii de exploatare si alte venituri.
Venituri financiare sunt venituri din activitatea financiara si cuprind: venituri din participatii venituri din
alte imobilizari financiare; venituri din creante imobilizate; venituri din titluri de plasament; venituri din
diferente de curs valutar; venituri din dobnzi; venituri din sconturi obtinute si alte venituri.
Venituri extraordinare sunt acele venituri ce nu sunt legate de activitatea normala a unitatii.
Echilibrul dintre cheltuieli si venituri se realizeaza prin ecuatia conform careia:
VENITURI - CHELTUIELI = REZULTAT
Rezultatul mbraca forma profitului (venituri > cheltuieli) sau pierderii (venituri < cheltuieli).
Contul de profit si pierdere trebuie citit n strnsa legatura cu notele contabile, pentru ca ele cuprind
informatii esentiale pentru aprecierea performantei, cum sunt: prezentarea rezultatului din exploatare dupa
destinatia cheltuielilor, repartizarea profitului, defalcarea cifrei de afaceri realizate de catre principalele
sectoare de activitate si zone geografice, cheltuielile cu salariile directorilor si cu onorariile platite auditorilor
etc.
Cea mai importanta nota este prezentarea rezultatului din exploatare dupa destinatia cheltuielilor si
anume: costul bunurilor vndute, cheltuieli administrative si cheltuieli de desfacere. Informatiile cerute de
aceasta nota se obtin din contabilitatea de gestiune, unde fiecare cheltuiala este nregistrata dupa natura n
contabilitatea financiara, este alocata costului de productie al bunurilor vndute, activitatii de administrare sau
de desfacere

CAPITOLUL 6- EVALUAREA PATRIMONIULUI

1. NOIUNEA SI PRINCIPIILE EVALURII N CONTABILITATE
2. FORMELE EVALUARII PATRIMONIULUI N CONTABILITATE
3. REEVALUAREA N CONTABILITATE

1.NOIUNEA SI PRINCIPIILE EVALURII N CONTABILITATE

Evaluarea este procedeul metodei contabilitii care asigur exprimarea valoric a componentelor
patrimoniului. Ca procedeu al metodei contabilitii, evaluarea reprezint cuantificarea i msurarea, n
expresie bneasc, a mrimii mijloacelor materiale, a creanelor, plasamentelor, angajamentelor,
cheltuielilor,veniturilor i rezultatelor obinute. Calcularea indicatorilor economici i financiari, ca expresie
concentrat i rezultat al funciei de informare a contabilitii, presupune exprimarea acestora n uniti
valorice, deci evaluarea lor. Evaluarea are n vedere urmtoarele componente: obiectul evalurii, etalonul
monetar ca unitate de msur i preul.
Obiectul evaluarii l constituie structurile proprii patrimoniului,i anume: activele, pasivele,
cheltuielile, veniturile, rezultatele, precum i operaiile economice i financiare privind circuitul
acestor structuri.
Etalonul monetar se identific, cu banii, n funcia lor de msur a valorii. n mod concret, funcia
banilor ca unitate de msur a valorii se realizeaz prin semnul monetar propriu fiecrei ri. In Romnia,
semnul monetar este leul.
78

Pretul este rezultatul msurrii i comparrii obiectului evaluat cu banul, n calitatea sa de unitate de
msur a valorii. Prin intermediul banului, valoarea elementelor patrimoniale se exprim ca pre. Astfel, preul
reprezint un raport ntre valorile economice supuse evalurii i bani ca msur a valorii. Se msoar astfel
cantitatea de putere de cumprare disponibil a banului pentru a obine bunuri, lucrri i servicii. Evaluarea
presupune respectarea unei serii de principii, de reguli, care influeneaz ntreaga metodologie a evalurii,i
anume:
-principiul stabilirii obiectului evalurii;
-principiul evalurii elementelor patrimoniale la un pre care s exprime valoarea lor real;
-principiul alegerii formei de evaluare corespunztoare scopului urmrit;
-principiul stabilitii unitii monetare;
-principiul costului istoric;
-principiul prudenei.
a)Principiul stabilirii obiectului evaluarii.
Potrivit acestui principiu, se pune n mod diferit problema evalurii diferitelor categorii de bunuri.
ntr-un mod se pune problema evalurii imobilizrilor corporale, care pot i trebuie evaluate dup metoda
analitic,individual, pe fiecare fel de imobilizare n parte,i ntr-un alt mod se pune problema evalurii
activelor circulante materiale, la care se impune metoda sintetic, ce presupune gruparea mijloacelor cu
caracteristici asemntoare i estimarea lor o singur dat. De asemenea, n mod diferit se pune problema
evalurii bunurilor materiale ce se vnd terilor, la care cuantificarea si exprimarea bneasc se realizeaz prin
intermediul preurilor, fa de bunurile aflate n cadrul fluxurilor interne, unde evaluarea se realizeaz prin
intermediul costurilor.
b)Principiul evaluarii elementelor patrimoniale la un pre care s exprime valoarea lor real. Acest
principiu se ntlnete, n mod deosebit, n contabilitate, n cadrul lucrrilor de ntocmire a situaiilor
financiare.
c)Principiul alegerii formei de evaluare corespunzatoare scopului urmarit. Forma de evaluare aleas trebuie s
corespund scopului urmrit, n sensul c, dac scopul evalurii este numai de a determina mrimea real a patrimoniului, se vor
utiliza preurile efective,iar dac scopul evalurii este urmrirea abaterilor preurilor efective de la cele standard, se impune
utilizarea unor preuri constante.
d)Principiul stabilitatii unitatii monetare.n contabilitate,etalonul monetar ales ca unitate de msur a
elementelor patrimoniale are un caracter instabil, determinat de variaia puterii de cumprare a monedei i a
preurilor. Pentru a depi aceast limit, moneda, ca unitate de msur a valorii, este considerat constant. n
plan teoretic s-au ntreprins multe eforturi n cutarea unei uniti de msur stabile,care s se poat substitui
etalonului monetar. Demersurile, n acest sens, au rmas fr rezultat i, prin urmare, unitatea de msur
rmne n continuare cea monetar, creia i se atribuie calitatea de stabilitate.i pentru a diminua efectele
inflaiei asupra unitii monetare,conturile anuale privind situaia patrimoniului i rezultatele obinute sunt
ajustate cu efectele inflaiei. n acest scop, se pot folosi dou metode: metoda costului istoric retratat n funcie
de indicele inflaiei,i metoda retratrii conturilor, n funcie de valoarea actual
. Potrivit metodei costului istoric retratat, n functie de indicele inflatiei, valoarea conturilor anuale
actualizat la inflaie se obine ca un produs ntre valoarea la cost istoric a unui element patrimonial i indicele
de inflaie. Indicele de inflaie se calculeaz ca un raport procentual ntre indicele creterii preurilor de
consum din luna decembrie i indicele preurilor de consum din luna cnd a avut loc intrarea n patrimoniu a
elementului patrimonial respectiv. S presupunem, spre exemplu, c n luna iunie a anului n curs a intrat
n patrimoniu un mijloc fix, avnd o valoare de intrare (valoare la cost istoric) de 10.000 lei. Indicele preurilor
de consum n luna iunie a fostde 130.5%. Indicele creterii preurilor de consum din luna decembrie este de
180,8%.n aceste condiii:
Indicele de inflaie = 130,50% /180,80% *100 = 138,50%
Valoarea actualizat la inflatie = 10.000 lei x 138,5% = 13.850 lei.
Metoda valorii actuale const n evaluarea elementelor patrimoniale, n funcie de valoarea actual estimat
cu ocazia inventarierii patrimoniului sau n urma reevalurii activelor.
e)Principiul costului istoric consta in evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare
stabilit pe baza documentelor justificative. Operatiunea pentru costul istoric, ca principiu al evaluarii, se
intemeiaza pe rationamentul ca acesta este singurul cost care are la baza documente justificative si are, deci, un
caracter veritabil. Costul istoric reflect valoarea real a elementelor patrimoniale la data intrrii lor n
gestiunea ntreprinderii. Ulterior, orice schimbare semnificativ in valoarea bunurilor tinde s fac costul
istoric o mrime neltoare, n scopul lurii deciziilor. De aceea, n practic,costul istoric nu este aplicat n
forma sa pur. Astfel, cu ocazia ntocmirii bilanului, pe baza datelor inventarierii, se produc unele derogri de
la acest principiu, cum ar fi:
79

 lichiditile n devize, creanele i datoriile n valut se evalueaz la cursul de schimb al valutei din ultima zi
a anului;
n cazul stocurilor, atunci cnd este cazul, costul istoric este nlocuit cu preul activelor depreciate;
imobilizrile sunt, n general, evaluate la costul istoric diminuat cu amortismentele calculate, iar n unele
cazuri sunt reevaluate;
n unele cazuri, se impune necesitatea de a nregistra riscul de nerecuperare a creanelor.
f)Principiul prudentei.Privit prin prisma evalurii, acest principiu impune estimarea cu precauie a
elementelor patrimoniale,astfel nct s se previn supraevaluarea activelor i a veniturilor,respectiv,
subevaluarea pasivelor i a cheltuielilor. n felul acesta, se evit stabilirea nejustificat de rezultate financiare
supradimensionate,care pot s genereze o decapitalizare a ntreprinderii, prin sarcini fiscale mari i distribuirea
de dividende fictive.i principiul prudenei, aplicat n evaluare, poate fi discutabil.Partizanii acestui principiu
apreciaz c determinarea rezultatului este influenat i de factori aleatori. Tocmai de aceea, consider ei, este
mai bine s se declare profit minim pentru a menine i a reconstitui capitalul ntreprinderii. n schimb,
adversarii acestui principiu apreciaz c prudena duce la o distorsionare a datelor contabile, cu efecte nedorite
n aprecierea situaiei financiare
i n luarea deciziilor.

2. FORMELE EVALUARII PATRIMONIULUI N CONTABILITATE

n contabilitate, evaluarea are loc att n mod curent, pentru reflectarea evenimentelor i a tranzaciilor
care au loc n cursul perioadei de gestiune i care modific mrimea valoric a elementelor patrimoniale, ct i
n mod periodic, cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale i a elaborrii documentelor contabile de
sintez.
Rezult c evaluarea n contabilitate este prezent n toate momentele rotaiei capitalului, precum i n
momentele de raportare i analiz a situaiei financiare i a rezultatelor obinute. Momentele evalurii sunt:
-evaluarea la intrare sau la prima nregistrare;
-evaluarea la ieirea din patrimoniu a elementelor patrimoniale;
-evaluarea la inventariere;
-evaluarea la bilan.
1)Evaluarea la data intrarii n ntreprindere (sau la prima nregistrare n contabilitate) a
elementelor are la baz costul istoric,care, n raport de natura elementelor patrimoniale i a
operaiilor economice i financiare, capt urmtoarele semnificatii concrete:
a)Valoarea de utilitate pentru bunurile intrate n patrimoniu prin aport n natur, obinute cu titlu
gratuit sau prin donaie.Valoarea de utilitate se stabilete n funcie de preul pieei,utilitatea bunului pentru
ntreprindere, gradul de uzur i amplasarea acestuia (n ar sau n strintate, intravilan sau extravilan etc.).
b)Costul de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros (pe baza contractelor de vnzarecumprare). Acesta este format din:
preul de cumprare (achiziie) ;
cheltuielile de transport-aprovizionare ;
taxele nerecuperabile ;
alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau intrarea n gestiune a bunului
respectiv ;
reducerile comerciale primite (rabaturi, remize i risturne) .
c)Costul de productie utilizat pentru bunurile produse n ntreprindere. Acesta este compus din:
costul de achiziie al materiilor prime consumate ;
alte cheltuieli directe de producie (exemplu: salarii directe acordate muncitorilor de baz);
o cot parte din cheltuielile indirecte de producie, determinate raional ca fiind legate de fabricaia
bunului respectiv ;
dobnzile la creditele bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de fabricaie, aferente
perioadei pentru care se calculeaz costul de producie.
Fa de cele trei categorii de costuri prezentate, n evaluare intervin i unele cazuri particulare.
Astfel: Pentru titlurile de valoare, valoarea de achiziie este egal cu preul de cumprare la care acestea au
fost dobndite. Cheltuielile accesorii se exclud din valoarea de achiziie (costul de achiziie), ele fiind nscrise
direct n cheltuielile de exploatare ale exerciiului.
Creantele i datoriile se evalueaz la valoarea nominal, egal cu suma de lichiditi sau echivalente
de lichiditi ce se vor ncasa,respectiv plti, n schimbul lor.
Cheltuielile i veniturile se evalueaz prin asocierea acestora cu elementele de activ i pasiv cu care
intr n coresponden. Astfel,cheltuielile sunt evaluate, dup caz, ca o cretere a pasivului (n cazul
80

angajamentelor) sau ca o diminuare de activ (n cazul consumurilor stocate). Veniturile sunt evaluate, dup
caz, n acelai timp, ca o cretere de activ (deci, cu valoarea creanei sau lichiditii, n cazul vnzrilor,i
costul de producie al stocurilor sau imobilizrilor) sau ca o diminuare de pasiv. Bunurile intrate, exprimate n
moned strin, sunt evaluate n lei la cursul zilei cnd a avut loc intrarea acestora.
2)Evaluarea la ieirea din ntreprindere (la data ncetarii recunoaterii n contabilitate) se face,
n principiu, la valoarea de intrare (valoarea contabil sau valoarea la cost istoric).Dac bunurile similare de
natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de intrare diferite i nu exist posibilitatea identificrii
valorii lor de intrare, evaluarea la ieirea din patrimoniu se poate face utiliznd una din metodele:
metoda costului mediu ponderat (CPM);
metoda primului lot intrat primului lot ieit (FIFO);
metoda ultimului lot intrat primului lot ieit (LIFO);
Alegerea uneia sau alteia dintre aceste metode se face n funcie de interesele economice, financiare
sau fiscale ale unitaii patrimoniale. ntr-o economie hiperinflaionist, spre exemplu, se recomand utilizarea
metodei LIFO. Aceasta asigur o estimare apropiat de realitate a rezultatului obinut.
3)Evaluarea la inventar are loc n momentul inventarierii elementelor patrimoniale, cel puin o
datpe an, cnd se constat faptic existena valorii activelor i pasivelor patrimoniului.Valoarea atribuit
elementelor patrimoniale inventariate poart denumirea de valoare de inventar . Aceasta este expresia valorii
actuale i se estimeaz n funcie de preul pieei, utilitatea bunului n ntreprindere, starea (gradul de uzur) i
amplasamentul acestuia.Tocmai de aceea, n unele lucrri de specialitate, valoarea de inventar o mai regsim i
sub denumirea de valoare de ntrebuintare. Pentru stabilirea valorii de inventar se utilizeaz anumite referine,
cum ar fi: preurile de pia, baremurile, indici generali i specifici de preuri. n raport cu natura i
caracteristicile unor elemente patrimoniale, valoarea de inventar capt unele semnificaii concrete, astfel:
a) pentru imobilizrile necorporale, valoarea de inventar este egal cu valoarea contabil de intrare
minus amortizarea cumulat;
b) pentru stocuri, valoarea de inventar este egal, n general, cu valoarea ultimului lot intrat n stoc;
c) valoarea de inventar a creanelor i a datoriilor, exclusiv TVA deductibil, este egal cu termenii
clauzelor din contract (dobnzi sau disconturi);
d) pentru lichiditile n valut, creane sau datorii exprimate n valut, valoarea de inventar se
stabilete n funcie de cursul de schimb existent la sfritul exerciiului financiar;
e) pentru efectele comerciale negociate public, precum i pentru titlurile imobilizate i titlurile de
plasament, valoarea de inventar se stabilete n funcie de cotaia de pe pia de la sfritul exerciiului
financiar;
f) valoarea de inventar a disponibilitilor bneti este egal cu valoarea contabil de intrare;
g) valoarea de inventar a creanelor i datoriilor incerte i n litigiu se stabilete n funcie de valoarea
lor probabil de ncasat,respectiv de plat.
4)Evaluarea la nchiderea exercitiului. Pornind de la valoarea contabil (de intrare sau la cost
istoric) i de la valoarea de inventar, aplicnd principiul prudenei, putem stabili valoarea la bilan a
elementelor patrimoniale. Aceasta presupune compararea valoriicontabile cu valoarea de inventar i reinerea
n evaluare a uneia dintre urmtoarele valori:
Pentru elementele patrimoniale de activ, diferentele constatate in plus, intre valoarea de inventar si valoarea
contabila, nu se inregistreaza in contabilitate, elementul patrimonial mentinandu-se la valoarea lui de intrare.
Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila se inregistreaza pe seama
cheltuielilor, prin intermediul amortizarilor (in cazul activelor amortizabile, deoarece deprecierea este
ireversibila) si pe calea provizioanelor pentru deprecieri, in cazul activelor neamortizabile (deoarece
deprecierea este reversibila).
Pentru elementele de pasiv, diferenele constatate n minus,ntre valoarea de inventar i valoarea contabil, nu
se nregistreaz n contabilitate, acestea meninndu-se la valoarea de intrare. Diferenele constatate n plus se
nregistreaz n contabilitate pe seama cheltuielilor prin constituirea de provizioane pentru creteri reversibile
privind valoarea pasivelor.

3.REEVALUAREA N CONTABILITATE
Ca noiune contabil, reevaluarea const n modificarea i substituirea valorilor de intrare (contabile, la
cost istoric) ale elementelor patrimoniale cu valoarea lor actual (curent).Potrivit reglementrilor n domeniu,
reevaluarea se poate efectua numai n baza unei dispoziii legale, emis de organele n drept. Pot face obiectul
81

reevalurii elementele patrimoniale de activ sub form de imobilizri corporale i financiare. Plus valoarea
rezultat n urma reevalurii acestor elemente patrimoniale de activ se reflect, ca un element patrimonial de
pasiv,n cadrul capitalurilor proprii, denumit Rezerve din reevaluare.Revalorizrile sau devalorizrile
ulterioare se calculeaz pornind de la valoarea rezultat n urma ultimei reevaluri.De asemenea, rezervele din
reevaluare i propag efectele fie asupra capitalului social, fie asupra rezervelor unitii, conform dispoziiilor
legale.

CAPITOLUL 7- BALANTA CONTURILOR

1. CONCEPTUL DE BALANTA DE VERIFICARE

2. FUNCTIILE BALANTEI DE VERIFICARE
3. CLASIFICAREA SI MODUL DE INTOCMIRE A BALANTEI DE VERIFICARE

1. CONCEPTUL DE BALANTA DE VERIFICARE

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreza in conturi. In
orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale:
existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar
si existentele finale.
Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si
prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca
periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor
facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a
soldurilor conturilor.
Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care
asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si
bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii
curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice
preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei
inregistrari si corespondentei conturilor.
Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de
"balanta". Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind
inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care
se incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede ca "pentru verificarea inregistrarii corecte in
contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de verificare".

2. FUNCTIILE BALANTEI DE VERIFICARE

82

a)Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi

Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul
diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul
unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a
nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea
Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a
rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu
ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice
sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate. Desi in
conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia
de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei
de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.
b)Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant
Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea curenta a
unitatii. Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale
conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a
bilantului. Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit
principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de
inchidere a exercitiului precedent.
c)Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice
Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare
cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta
care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.
d) Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale
Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera
conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura
patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate etc..
Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si miscarile elementelor patrimoniale
inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura
compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de
gestiune expirate. Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic,
eficienta plasarii resurselor etc..
e)Functia de analiza a activitatii economice
Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico - financiare pe
perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza
informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale. Aceasta analiza are anumite limite
comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare
obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

3. CLASIFICAREA SI MODUL DE INTOCMIRE A BALANTEI DE VERIFICARE

83

I. CLASIFICAREA BALANTEI DE VERIFICARE

n teoria si practica contabilitatii se folosesc mai multe criterii de clasificare a balantelor de verificare, dintre
care principalele sunt:
- dupa felul conturilor pe care le contin;
- dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind;
- dupa continutul si forma grafica de prezentare.
a) Dupa felul conturilor pe care le contin, balantele de verificare se grupeaza n:
- balante ale conturilor sintetice;
- balante ale conturilor analitice.
Balantele de verificare ale conturilor sintetice sau generale se ntocmesc numai valoric pe baza
datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite n contabilitatea curenta a
unei unitati ntr-o anumita perioada de gestiune.
Balantele de verificare ale conturilor analitice se ntocmesc, cu date cantitative si valorice, (pentru
conturile care nregistreaza elemente de natura stocurilor) sau numai valorice (pentru anumite conturi, ca de
exemplu 411 Clienti, 401 Furnizori, etc.), pe baza datelor preluate din conturile analitice, separat pentru fiecare
cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice. Sub aspectul momentului asemenea balante de
verificare se ntocmesc nainte de balanta de verificare a conturilor sintetice sau generala, motiv pentru care se
mai numesc si balante de verificare auxiliare sau secundare.
Spre deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice, care este una singura la nivelul unitatii
patrimoniale, numarul balantelor de verificare ale conturilor analitice, depinde de numarul conturilor sintetice
care au fost desfasurate pe conturi analitice. Exemplu de conturi sintetice care se dezvolta n conturi analitice
si pentru care se ntocmesc balante de verificare analitice: 301 "Materii prime", 302 "Materiale consumabile",
401"Furnizori", 411"Clienti", etc.
b) Dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind sau al continutului lor, balantele de verificare se mpart n:
- balante de verificare cu o egalitate (fie balanta sumelor, fie balanta soldurilor);
- cu doua egalitati;
- trei egalitati;
- cu patru egalitati.
Din motive de simplificare, pentru conturile analitice se ntocmeste, n cele mai multe cazuri, balanta
soldurilor.
Balanta de verificare a sumelor cuprinde doua coloane, una pentru total sume debitoare si alta pentru
total sume creditoare ale conturilor din registrul cartea mare, la data ntocmirii ei, ntre care trebuie sa existe
egalitatea:
Totalul sumelor debitoare (TSD) = Totalul sumelor creditoare (TSC)
Totalul sumelor debitoare se compune din soldurile initiale debitoare de la nceputul anului plus
rulajele debitoare ale conturilor de la nceputul anului si pna la data ntocmirii balantei de verificare.
Totalul sumelor creditoare se compune din soldurile initiale creditoare de la nceputul anului plus
rulajele creditoare ale conturilor de la nceputul anului si pna la data ntocmirii balantei de verificare.
nscrierea elementelor respective (totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare) se efectueaza
separat, pentru fiecare cont n parte.
Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare cu balanta de verificare a sumelor, cu deosebirea ca n
locul celor doua coloane perechi de sume, cuprinde doua coloane perechi de solduri, una pentru soldurile
finale debitoare si cealalta pentru soldurile finale creditoare, prin a caror totalizare trebuie sa rezulte egalitatea:
Total solduri finale debitoare = Total solduri finale creditoare
Ca si n cazul balantei anterioare si aceasta balanta de verificare, prin egalitatea respectiva satisface
cerintele functiei de control al exactitatii datelor nregistrate n conturi. Totodata, prezentnd situatia
economico-financiara a unitatii economice la un moment dat, prin soldurile finale, debitoare si creditoare ale
conturilor, balanta la care ne referim sta la baza ntocmirii bilantului si permite conducerii unitatii sa cunoasca
rezultatele activitatii sale la perioade scurte de timp, respectiv n intervalul dintre doua bilanturi (care se
ntocmeste anual).
84

Balanta de verificare cu doua egalitati, denumita si balanta sumelor si soldurilor, se prezinta ntr-o
singura varianta si rezulta din combinarea balantei sumelor cu balanta soldurilor. Ea cuprinde patru coloane:
doua pentru total sume, debitoare si creditoare si doua pentru solduri finale, debitoare si creditoare, ceea ce
permite stabilirea a doua egalitati ntre totalurile coloanelor perechi, de sume si, respectiv, de solduri.
Egalitatile la care ne referim sunt urmatoarele:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Ca urmare, din aceste ecuatii valorice se desprinde ideea ca balanta de verificare cu doua egalitati
permite verificarea corelatiilor si realizarea functiilor celor doua tipuri de balante de verificare (balanta
sumelor si balanta soldurilor), din a caror combinare rezulta.
Balanta de verificare cu doua egalitati nu prezinta informatii distincte cu privire la rulajul conturilor, ntruct
acesta apare ntr-o singura suma mpreuna cu soldurile initiale, aspect care diminueaza proprietatile
informative ale balantei pentru satisfacerea cerintelor activitatii de analiza n procesul de conducere a unitatii
patrimoniale.
Balanta de verificare cu trei egalitati a fost conceputa, tocmai, pentru sporirea proprietatilor
informative ale balantelor de verificare cu una si cu doua egalitati si pentru satisfacerea cerintelor muncii de
analiza si conducere la un nivel superior. Aceasta balanta de verificare cuprinde sase coloane (trei coloane
perechi), din care doua coloane pentru soldurile initiale debitoare si creditoare, doua pentru rulajele lunii
curente, debitoare si creditoare, doua pentru soldurile finale debitoare si creditoare, ceea ce permite stabilirea a
trei egalitati ntre totalurile coloanelor perechi astfel:
Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Cu ajutorul balantei de verificare cu trei egalitati se realizeaza, att functiile balantelor precedente, ct
si functia de analiza a activitatii economice. Cu toate acestea, si asemenea balanta de verificare limiteaza
informarea asupra urmaririi n timp, ntruct nu se pot compara informatiile din conturi din luna curenta cu
informatiile din lunile precedente.
Balanta de verificare cu patru egalitati se prezinta ntr-o singura varianta sub forma unui tabel cu opt
coloane, din care: doua coloane pentru totalul sumelor debitoare si creditoare din luna precedenta, doua pentru
rulajele debitoare si creditoare ale lunii curente, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare (inclusiv
rulajele lunii curente) si doua pentru soldurile finale debitoare si creditoare. Aceste coloane permit stabilirea a
patru egalitati ntre totalurile coloanelor perechi astfel:
Totalul sumelor debitoare
= Totalul sumelor creditoare
din perioada precedenta
din perioada precedenta
Totalul rulajelor debitoare
= Totalul rulajelor creditoare
ale perioadei curente
ale perioadei curente
Totalul sumelor debitoare
= Totalul sumelor creditoare
Totalul soldurilor finale debitoare
= Totalul soldurilor finale creditoare
Balanta de verificare cu patru egalitati reprezinta modelul cel mai complet si cel mai folosit n
activitatea practica, ntruct satisface functiile celorlalte balante sub forma tabelara si, n plus, ofera informatii
pentru efectuarea analizei n dinamica a situatiei economico - financiare a unitatii. Totodata, da posibilitatea
stabilirii urmatoarelor corelatii: egalitatea dintre sumele totale din balanta de verificare ntocmita la sfrsitul
perioadei precedente si sumele totale la sfrsitul perioadei precedente din balanta de verificare a perioadei
curente; egalitatea dintre sumele totale din balanta perioadei curente si sumele totale la sfrsitul perioadei
precedente din balanta de verificare a perioadei viitoare.
n conditiile utilizarii calculatorului electronic n prelucrarea datelor se realizeaza balanta de verificare,
cu cinci egalitati, adica cu zece coloane. Primele doua coloane reflecta permanent soldurile initiale (debitoare
si creditoare) de la nceputul anului, urmatoarele doua coloane cuprind cumulat rulajele lunilor precedente
(debitoare si creditoare), urmate de perechile de coloane pentru rulaje luna curenta, total sume la sfrsitul lunii
curente si solduri finale (debitoare si creditoare).
85

c)Dupa continutul si forma grafica de prezentare, unele dintre aceste balante de verificare pot fi
ntocmite ntr-o singura varianta, iar altele n doua variante.
Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, prevede utilizarea balantei de verificare cu patru egalitati, fiind,
de altfel, cea mai completa si avantajoasa pentru activitatea practica de contabilitate.
Balantele de verificare analitice sau auxiliare se clasifica si ele, dupa felul soldului pe care l prezinta
conturile pentru care se ntocmesc la sfrsitul perioadei, n:
- balante de verificare analitice pentru conturi monofunctionale, care se pot grupa, la rndul lor, n: balante de
verificare analitice pentru conturi cu un singur etalon de evidenta (valoric) si balante de verificare analitice
pentru conturi cu doua etaloane de evidenta (cantitativ si valoric).
- balante de verificare pentru conturi bifunctionale.
Balantele de verificare, sintetice si analitice, se ntocmesc, n mod obligatoriu, la sfrsitul lunii si ori de cte
ori necesitatile impun acest lucru, n scopul verificarii exactitatii operatiilor economice n conturi. Pe baza
datelor din balantele de verificare se ntocmeste bilantul contabil.
II. INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE
ntocmirea balantei de verificare a conturilor sintetice necesita efectuarea urmatoarelor lucrari
succesive:
1. nregistrarea tuturor operatiilor patrimoniale care au avut loc, n cursul lunii, pe baza de documente
justificative, n evidenta cronologica realizata cu ajutorul registrului - jurnal;
2. Trecerea operatiilor din evidenta cronologica n evidenta analitica (organizata cu ajutorul fiselor de cont
pentru operatii diverse sau diferitelor situatii) si n evidenta sistematica sintetica, organizata cu ajutorul fiselor
cartea mare (cartea mare sah, fiselor de conturi pentru operatii diverse, jurnalelor de credit sau situatiilor
pentru debit);
3. Totalizarea rulajelor debitoare si creditoare, a totalului sumelor debitoare si creditoare si, respectiv, a
soldului final al fiecarui cont, debitor sau creditor, n functie de continutul economic al acestuia;
4. Transcrierea datelor din cartea mare n formularul balantei de verificare.
Din experienta practica, rezulta ca pentru evitarea eventualelor erori de calcul si nregistrare, este
recomandat sa se transcrie n balanta de verificare numai datele cu caracter primar, iar celelalte sa se calculeze
n cadrul acesteia. De exemplu, n cazul balantei de verificare cu trei egalitati: soldurile initiale se pot prelua
din balanta de verificare precedenta; rulajele (debitoare, respectiv creditoare) se transcriu din conturi, iar
soldurile finale se calculeaza direct n cadrul balantei de verificare.
5. Totalizarea balantei de verificare si controlul corelatilor valorice. n acest scop, se totalizeaza fiecare
coloana a balantei si se verifica egalitatile proprii acesteia.
Cu ajutorul balantei de verificare a conturilor sintetice se verifica: corelatiile dintre egalitatile generate
de dubla nregistrare a operatiunilor patrimoniale n contabilitate; concordanta dintre totalul nregistrarilor din
registrul jurnal si totalul rulajelor debitoare, respectiv creditoare, din balanta; totalul soldurilor finale
debitoare, respectiv creditoare, din "cartea mare" si totalul soldurilor finale debitoare, respectiv creditoare din
balanta.
n situatia n care nu se verifica egalitatile din balanta sau nu exista concordantele mentionate anterior
se procedeaza la identificarea si corectarea erorilor.

CAPITOLUL 8-INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

1. INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
2. ETAPELE DESFASURARII INVENTARIERII

1. INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
86

Inventarierea este procedeul de constatare faptica, la o anumita data, a elementelor patrimoniale, di

punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric.
Organizarea si efectuarea inventarierii se realizeaza potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.
82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale reglementarilor contabile aplicabile,
precum si ale normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, aprobate
prin Ordinul 2861/2009.
Importanta inventarierii este data de urmatorii factori:
-contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta (productie neterminata, costul
productiei terminate, rezultatul financiar);
-contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectitudinii gestionarii patrimoniului;
-contribuie la mobilizarea rezervelor interne si accelereaza viteza de rotatie a mijloacelor circulante si
respectarea disciplinei financiare;
-impulsioneaza perfectionarea contabilitatii.
Inventarierea poate fi clasificata in functie de urmatoarele criterii:
a)dupa sfera de cuprindere
-inventariere generala cuprinde intreg patrimoniul si bunurile apartinand altor unitati, care se afla temporar
in pastrarea sau custodia unitatii care efectueaza inventarierea;
-inventarierea partiala cuprinde doar o parte a patrimoniului.
b)dupa intervalul de timp la care se efectueaza
-inventarierea anuala se efectueaza la sfarsitul anului, in vederea stabilirii situatiei reale a elementelor
patrimoniale, pentru a putea fi prinse in bilant;
-inventarierea periodica (de gestiune) care are loc la intervale mai mari sau mici de timp, pentru verificarea
existentei anumitor elemente patrimoniale;
-inventarierea ocazionala se efectueaza in cursul anului, fiind determinata de imprejurari speciale, cum ar fi
predarea primirea de gestiune, la cererea unor organe de control sau in cazul unor calamitati naturale;
-inventarierea inopinata - se efectueaza in cursul anului, la datele stabilite in programul de control, de catre
conducerea unitatii, sau cand sunt indicii de plusuri sau minusuri in gestiune.

2. ETAPELE DESFASURARII INVENTARIERII

Inventarierea se desfasoara in trei etape, astfel:
A)Pregatirea inventarierii consta in luarea unor masuri de natura organizatorica si contabila, menite
sa asigure conditii pentru desfasurarea ei corecta, continua si la timp.
Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale,
revine administratorului, care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere proceduri scriseadaptate la
specificul unitatii.
Inventarierea
se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel putin doua
persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de conducatorul unitatii. In decizia de inventariere se mentioneaza
in mod obligatoriu componenta comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii,
gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si de terminare a operatiunilor.
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici
contabilii care tin evidenta gestiunii respective.
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin
decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit.
In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii trebuie sa verifice daca sau luat urmatoarele masuri, pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere,
respectiv:
-organizarea depozitarii bunurilor grupate pe diferite criterii, codificarea acestora si intocmirea
etichetelor de raft;
-tinerea la zi a evidentei tehnico-operativa si a celei contabile;
-participarea intregii comisii de inventariere la lucrarile de inventariere;
-asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariaza, respectiv pentru
sortare, asezare, cantarire, masurare, numarare etc.;
87

-asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pret etc.) a unor specialisti
din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligatia de a
semna listele de inventariere pentru atestarea datelor inscrise;
-dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si in numar suficient pentru masurare, cantarire
etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum si cu formulare si rechizite necesare;
-dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor inventariate;
-asigurarea protectiei membrilor comisiei de inventariere in conformitate cu normele de protectie a
muncii;
-asigurarea securitatii usilor, ferestrelor, portilor etc. de la magazine, depozite, gestiuni etc.
Comisia de inventariere are in aceasta etapa a inventarierii, urmatoarele sarcini:
a) inainte de inceperea operatiunii de inventariere sa ia de la gestionarul raspunzator de gestiunea
bunurilor o declaratie scrisa din care sa rezulte daca:
-gestioneaza bunuri si in alte locuri de depozitare;
-in afara bunurilor unitatii respective, are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor, primite cu sau fara
documente;
-are plusuri sau minusuri in gestiune, despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta;
-are bunuri nereceptionate sau care trebuie livrate, pentru care s-au intocmit documentele aferente;
-a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale;
-detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa;
-are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la
contabilitate.
De asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului document de
intrare sau iesire a bunurilor in sau din gestiune. Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul
raspunzator de gestiunea bunurilor si de catre comisia de inventariere, care atesta ca a fost data in prezenta sa.
b)sa identifice toate locurile in care exista bunuri ce urmeaza a fi inventariate;
c)sa asigure sigilarea spatiilor de depozitare, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se intrerup
operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea. Daca bunurile supuse inventarierii, gestionate de catre o
singura persoana, sunt depozitate in locuri diferite sau cand gestiunea are mai multe cai de acces, membrii
comisiei care efectueaza inventarierea trebuie sa sigileze toate aceste locuri si caile lor de acces, cu exceptia
locului in care a inceput inventarierea.
d)sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data la care s-au
inventariat bunurile, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de bunuri, existente in gestiune, dar
neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor la contabilitate.
e)sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta;
f)sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost verificate si
daca sunt in buna stare de functionare.
In cazul in care gestionarul lipseste, comisia de inventariere aplica sigiliul si comunica aceasta
conducerii unitatii respective. Conducerea unitatii are obligatia sa il incunostinteze imediat, in scris, pe
gestionar despre inventarierea ce trebuie sa se efectueze, indicand locul, ziua si ora fixate pentru inceperea
lucrarilor. Daca gestionarul sau reprezentantul sau legal nu se prezinta la locul, data si ora fixate, inventarierea
se efectueaza de catre comisia de inventariere in prezenta altei persoane, numita prin decizie scrisa, care sa il
reprezinte pe gestionar.
Este necesar sa se sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor in timpul inventarierii, iar daca nu
se poate acest lucru, operatiunea respectiva trebuie sa se faca numai in prezenta comisiei de inventariere, care
inscrie pe documentul respectiv mentiunea primit/predat in timpul inventarierii.
B)Inventarierea propriuzisa reprezinta etapa care marcheaza inceperea efectiva a inventarierii.
Continutul ei il constituie constatarea, descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii.
Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a existentei, marimii si starii reale a
elementelor patrimoniale, la data inventarierii.
Existenta elementelor de activ se constata faptic prin numarare, cantarire, masurare sau cubare. De la
aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje orginale, intacte, care nu se desfac decat prin sondaj. In
listele de inventar se va mentiona obligatoriu, modul in care s-a facut inventarierea.
Celelalte elemente de activ, ca si cele de pasiv se inventariaza prin procedee indirecte (extras de cont,
verificarea soldului la furnizori sau clienti, etc.).
88

Constatarile facute in urma inventarierii sunt consemnate in Listele de inventariere, care au

urmatoarele functii:
-reprezinta document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile unitatii;
-reprezinta document pentru stabilirea diferentelor constatate in urma inventarierii;
-este document justificativ de inregistrare in evidenta operativa si in contabilitate a diferentelor constatate;
-stau la baza intocmirii registrului-inventar;
-este document centralizator al operatiunilor de inventariere.
Listele de inventariere se intocmesc intr-un exemplar, la locurile unde se efectueaza inventarierea, de
catre comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual grupe sau subgrupe, separat
pentru bunurile unitatii si separat pentru cele apartinand altor unitati, aflate asupra personalului unitatii la data
inventarierii, primite pentru prelucrare etc., si se semneaza de catre membrii comisiei de inventariere si de
catre gestionar.
In cazul bunurilor primite in custodie, consignatie, pentru prelucrare etc., se intocmeste in doua
exemplare, iar copia se inainteaza unitatii in a carei evidenta se afla bunurile respective.
In cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere se semneaza de catre
toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea trebuie semnate atat de persoanele care predau
gestiunea, cat si de gestionarii care primesc gestiunea.
Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc., aflate in sectiile de
productie si nesupuse prelucrarii, se inscriu separat in listele de inventariere.
Materialele, obiectele de inventar, produsele finite si ambalajele se inscriu in listele de inventariere pe
feluri, indicandu-se codul, unitatea de masura, unii indici calitativi (tarie alcoolica, grad de umiditate la cereale
etc.).
Listele de inventariere intocmite pentru bunurile apartinand altor unitati trebuie sa contina, pe langa
elementele comune (felul materialului sau produsul finit, cantitatea, valoarea etc.), numarul si data actului de
predare-primire.
Listele de inventariere circula astfel:
-la comisia de inventariere, pentru stabilirea minusurilor, plusurilor si a deprecierilor constatate la
inventar, precum si pentru consemnarea in procesul-verbal a rezultatelor inventarierii;
- la gestionar, care mentioneaza pe ultima fila a listei de inventariere ca toate cantitatile au fost
stabilite in prezenta sa, ca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunderea sa;
-la compartimentul financiar-contabil, pentru calcularea diferentelor valorice si semnarea listei de
inventariere privind exactitatea soldului scriptic, precum si pentru verificarea calculelor efectuate;
-la conducatorul compartimentului financiar-contabil si la compartimentul juridic, impreuna cu
procesele-verbale cuprinzand cauzele degradarii sau deteriorarii bunurilor, inclusiv persoanele vinovate,
precum si cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii pentru avizarea propunerilor facute de comisia de
inventariere;
-la conducatorul unitatii, impreuna cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii, pentru a decide
asupra solutionarii propunerilor facute;
-la unitatea careia ii apartin valorile materiale primite in custodie, pentru prelucrare etc., in scopul
comunicarii eventualelor nepotriviri (exemplarul 2).
In final se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Continutul obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
- denumirea documentului;
-data intocmirii documentului;
-denumirea unitatii patrimoniale;
-gestiunea, locul de depozitare;
-numarul curent;
-denumirea bunurilor inventariate;
- codul sau numarul de inventar;
- unitatea de masura;
- cantitati: stocuri faptice, stocuri scriptice, diferente in plus, diferente in minus;
- pretul unitar;
- valoarea contabila: valoarea, diferente in plus, diferente in minus;
- valoarea de inventar;
- deprecierea: valoarea, motivul;
89

- comisia de inventariere: numele si prenumele, semnatura;

- contabilitate: numele si prenumele, semnatura.
c)Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa, in care se finalizeaza
inventarierea. In aceasta etapa se determina rezultatul inventarierii, plusuri sau minusuri, constatate prin
compararea cantitativa si valorica cu inregistrarile din contabilitatea financiara.
Intre constatarile faptice si cele inscrierile din contabilitate trebuie sa existe egalitate perfecta. Daca
valorile si cantitaile constate faptic la un moment dat sunt mai mari decat inregistrarile din contabilitate,
diferentele reprezinta plus de inventar, iar daca acestea sunt mai mici, diferenta este minus de inventar.
Calcularea diferentelor se face potrivit normelor in vigoare, direct pe listele de inventariere, iar
rezultatul inventarierii si concluziile cu privire la cauzele diferentelor, precum si motivatiile pentru acestea
sunt consemnate de catre comisie intr-un proces verbal de inventariere.
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa contina, in principal, urmatoarele elemente:
-data intocmirii;
-numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere;
-numarul si data deciziei de numire a comisiei de inventariere;
-gestiunea inventariata;
-data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere;
-rezultatele inventarierii;
-concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale lipsurilor constatate si la persoanele
vinovate, precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea;
-volumul stocurilor depreciate, fara miscare, cu miscare lenta, greu vandabile, fara desfacere asigurata si
propuneri de masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic;
-propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar si declasare sau casare a unor stocuri;
-constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritatii bunurilor din gestiune, precum si
alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Pentru elementele de activ la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere intocmite
distinct, comisia de inventariere face propuneri privind constituirea provizioanelor pentru depreciere sau de
inregistrare a unor amortizari suplimentare (pentru deprecierile ireversibile ale imobilizarilor), acolo unde este
cazul, aratand totodata cauzele care au determinat aceste deprecieri.
Pentru toate plusurile, minusurile si deprecierile constatate la bunuri, precum si pentru pagubele
determinate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor sau din alte cauze, comisia de inventariere
trebuie sa primeasca explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii, respectiv a urmaririi
decontarii creantelor. Pe baza explicatiilor primite si a documentelor cercetate, comisia de inventariere
stabileste caracterul minusurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatate, precum si caracterul
plusurilor, propunand, in conformitate cu dispozitiile legale, modul de regularizare a diferentelor dintre datele
din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma inventarierii.
In situatia constatarii unor plusuri in gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea justa.
In cazul constatarii unor lipsuri in gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura imputarii
acestora la valoarea lor de inlocuire.
Prin valoare de inlocuire, se intelege costul de achizitie al unui bun cu caracteristici si grad de uzura
similare celui lipsa in gestiune la data constatarii pagubei, care va cuprinde pretul de cumparare practicat pe
piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv T.V.A., cheltuielile de transport, aprovizionare si alte
cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului
respectiv. In cazul bunurilor constatate lipsa, ce urmeaza a fi imputate, care nu pot fi cumparate de pe piata,
valoarea de imputare se stabileste de catre o comisie formata din specialisti in domeniul respectiv.
La stabilirea valorii debitului, in cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, se
va avea in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
-sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce
priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
-diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi
gestiune.

90

Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile constatate la inventariere
provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorate vinovatiei persoanelor care raspund de
gestionarea acestor bunuri.
Compensarea se face pentru cantitati egale intre plusurile si lipsurile constatate.
In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari
decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea
egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a diferentei in plus. Aceasta eliminare se face incepand cu
sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescatoare.
In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari
decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la
stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitatii care depaseste totalul cantitativ al
plusurilor. Eliminarea se face incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine
crescatoare.
Pentru bunurile la care sunt acceptate scazaminte, in cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite
la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat
cantitatile constatate in plus.
Pentru pagubele constatate in gestiune raspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea
acestora se va face la valoarea de inlocuire.
Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operativa in termen de cel mult 3 zile
de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de catre administrator.
Rezultatul inventarierii se inregistreaza in contabilitate potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.
Operatiunile de regularizare (punerea de acord a evidentelor scriptice cu situatia faptica) cuprind
operatiuni privind diferentele rezultate la inventariere.
Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul societatii respective. Minusurile de
inventar se inregistreaza pe seama cheltuielilor, dupa natura lor, sau se stabilesc in sarcina celor vinovati prin
recuperare directa.

91