Definitie

Ingrijirea paliativa este ingrijirea activa si totala acordata pacientilor care sunt confruntati cu
problemele asociate unei boli amenintatoare de viata si care are ca scop imbunatatirea calitatii vietii
bolnavilor si a familiilor acestora,prin prevenirea si inlaturarea suferintei.

Ingrijirea terminala este parte integranta a ingrijirii paliative.

Principii de baza ale ingrijirii paliative
Asigura terapia durerii si a altor simptome
Afirma valoarea vietii si considera moartea ca un proces natural
Amelioreaza calitatea vietii si poate influenta pozitiv evolutia bolii
Nu intentioneaza nici sa grabeasca,nici sa amane moartea
Integreaza aspectele psiho-sociale si spirituale in ingrijirea pacientului

Ofera un sistem de sprijin,dand pacientului posibilitatea sa traiasca pe cat posibil activ,pana la sfarsitul
vietii
Ofera sprijin familiei in timpul bolii pacientului si in perioada de doliu
Utilizeaza o echipa interdisciplinara pentru a satisface nevoile complexe ale pacientului si familiei
BENEFICIARI
Pacienti cu boli progresive maligne sau non-maligne care produc disconfort,limiteaza activitatea
zilnica si au un prognostic rezervat.
Populatia de pacienti vizata include:

Copii sau adulti cu boli sau leziuni congenitale care duc la dependenta de tratamente de sustinere a
vietii sau ingrijire de lunga durata pentru realizarea activitatii cotidiene.
Copii sau adulti cu boala terminala

Copii sau adulti cu boli acute severe care ameninta viata (traumatisme severe,leucemii acute,accidente
vasculare)unde vindecarea este un scop realist,dar boala insasi sau tratamentele asociate aduc cu sine o
suferinta semnificativa.
Copii sau adulti cu boli cronice progresive(cancer,boala vasculara periferica,insuficiente renale sau
hepatice,boli cardiace sau pulmonare avansate,boli degenerative neurologice).
Copii sau adulti cu sechele care limiteaza speranta de viata rezultate in urma unor accidente sau
traumatisme severe.
Ingrijirea paliativa se realizeaza la doua nivele:
1.Abordarea paliativa prin servicii ne-specializate de ingrijire paliativa.Ea este acordata de personal
medical cu o pregatire minima in ingrijiri paliative-medici de familie,spital,as.medicale,care au in
afara pregatirii de baza,un curs introductiv de 40 ore in ingrijire paliativa.
2.Servicii specializate de ingrijiri paliative

Unitati specializate de ingrijire paliativa(Hospice).

Sectii cu paturi de ingrijiri paliative
Ingrijire paliativa la domiciliu
Centre de zi
Ambulatorii de ingrijire paliativa
Echipe mobile specializate de ingrijiri paliative in cadrul spitalului
Unitati specializate tip HOSPICE
Unitati care imbina rigorile unei unitati spitalicesti cu paturi cu ambientul familial,apropiat de cel
casnic,si ofera asistenta complexa a pacientilor eligibili.
ECHIPA INTERDISCIPLINARA
Ingrijirea paliativa este o munca de echipa.Componenta minima:
Medic
As.medicali
Asistent social
Preot/Pastor
In conformitate cu standardele nationale de ingrijiri paliative.
Alti membri recomandati:
Psiholog
Kinetoterapeut
Terapeut prin joc
Logoped
Dietetician
Infiintarea serviciilor de ingrijiri paliative
Este necesara infiintarea si organizarea unei retele nationale de servicii paliative care se va face sub
coordonarea ,monitorizarea si cu avizul MSP,MMSSF si a organismelor nationale din domeniul
ingrijirilor paliative.
Statutul juridic al unitatilor de ingrijiri paliative
Pot fi o parte a sistemului public de sanatate,organizatii neguvernamentale,sau alte unitati private cu
obiect de activitate medical.
Finantarea serviciilor de ingrijire paliativa
Case de Asigurari
Programul national de ingrijiri paliative
Autoritati locale
Donatii,sponsorizari
Autofinantare in conditiile legii.
In ultimele zile de viata pacientii vor primi tratamente in scopul controlarii si
ameliorarii simptomelor. Aceste tipuri de tratamente sunt denumite ingrijiri
paliative. Tratamentele paliative pot fi aplicate si pacientilor care nu prezinta boli

incurabile
ca
in
cazul
artritei
reumatoide.
Scopul tratamentelor paliative urmareste mentinerea confortului si calitatii vietii,
indiferent daca boala este tratabila sau nu. In functie de preferinte, tratamentul
paliativ poate fi asociat altor tratamente care prelungesc viata sau vindeca boala.
Ingrijirea pacientilor muribunzi poate fi facuta acasa, la spital sau intr-un
sanatoriu. O alta alternativa o constituie ingrijirea in cadrul unui azil, care asigura
ingrijiri paliative sau suport emotional si spiritual pacientilor cu boli in stadiu
terminal. Medicul specialist poate continua ingrijirea pacientilor si orientarea lor
catre alte alternative terapeutice. Familia, prietenii si medicul specialist sunt cei
care pot asigura ingrijirile necesare pacientilor muribunzi.
In mod ideal ar trebui sa ne gandim la mai multe aspecte legate de sfarsitul
vietii, atat timp cat suntem activi si capabili sa ne comunicam dorintele. Facand
aranjamente din timp, se poate folosi timpul ramas pentru alte chestiuni mai
importante ca: petrecerea timpului cu persoanele dragi, influentarea (orientarea
catre) sau dirijarea altor relatii.
Se
recomanda
luarea
in
considerare
a
urmatoarelor:
- modalitatea
de
ingrijire
si
procedurile
medicale
folosite
- scrierea unor instructiuni cu anticipatie (in avans) care includ un testament si o
imputernicire legala medicala: un testament este un document legal, care
exprima dorintele in ceea ce priveste modalitatea de ingrijire in cazul in care
pacientul nu poate vorbi sau nu poate lua decizii singur; o imputernicire medicala
legala (sau o imputernicire pe termen lung asupra modalitatii de ingrijire) ii
permite pacientului sa numeasca o persoana care sa ia decizii in locul lui asupra
tipului de tratament, nu numai pentru persoanele muribunde, ci si in cazul in
care
pacientul
nu
poate
vorbi
singur
- daca se doreste donarea de organe: in acest caz se completeaza un card pentru
donare de organe, un document care atesta dorinta pacientului de a dona
anumite organe in momentul decesului; multe dintre state permit editarea
acestor dorinte pe permisul de conducere.
Atitudinile unei societati asupra mortii ajuta la conturarea sentimentelor
oamenilor despre moarte si despre diversele tratamente pe care ei vor sa le
urmeze catre sfarsitul vietii. In societatile dezvoltate atitudinea despre moarte a
evoluat, de la un eveniment comun la unul pe care multi oameni incearca sa-l
evite sau sa scape. In trecut moartea unei persoane era privita deschis si
acceptata ca atare. O persoana muribunda era aproape intotdeauna ingrijita
acasa. Progresele in tehnologiile medicale au facut ca procesul mortii sa dispara
din ce in ce mai mult din viata de zi cu zi. Persoanele aflate catre sfarsitul vietii
sunt acum ingrijite in spitale sau in azil. In consecinta multi oameni sunt mai
putin familiari sa mai putin obisnuiti cu moartea.
Interventii medicale agresive au prelungit viata, chiar in cazul bolilor cronice (de
durata). Astfel unii oameni vad boala ca pe un obstacol care poate fi depasit si
moartea ca pe ceva care ar trebui evitat pe cat posibil si cu orice pret, fara sa
tina
seama
de
calitatea
vietii.
Atunci cand se aleg optiunile de tratament pentru sfarsitul vietii, trebuie avute in
vedere atitudinea proprie fata de moarte si orizontul cultural. Discutarea acestor
probleme cu persoanele apropiate ii va ajuta pe acestia sa inteleaga si sa se
familiarizeze cu preferintele privind modalitatea de tratament si sa fie pregatiti
din punct de vedere emotional pentru pierderea persoanei dragi

Se recomanda persoanelor aflate la sfarsitul vietii, sa ia multe decizii importante

atat timp cat sunt active si isi pot comunica dorintele despre felul cum vor sa fie
ingrijite la sfarsitul vietii. Facandu-se planuri din timp se poate petrece timp
pretios alaturi de cei dragi.
Ingrijirea sanatatii
Alcatuind din timp niste instructiuni care cuprind preferintele despre ingrijirea
sanatatii, o persoana se poate asigura ca dorintele ii vor fi respectate atunci cand
nu le mai poate comunica. Aceste instructiuni pot fi modificate pe masura ce se
schimba
scopurile
si
nevoile
personale.
Aceste
instructiuni
pot
include
:
- un testament lasat in timpul vietii, care este un document legal, ce exprima
dorintele de ingrijire medicala ale unei persoane, in cazul in care este incapabila
sa vorbeasca sau sa ia decizii pentru ea; acest document ii permite sa pastreze
controlul asupra deciziilor asupra tratamentului medical pe care sa-l urmeze la
sfarsitul vietii; trebuie verificate legile despre testamentul facut in timpul vietii,
existente
pe
teritoriul
respectiv;
- o imputernicire medicala (o imputernicire pe termen lung asupra modalitatii de
ingrijire la sfarsitul vietii) este un document care permite numirea legala a unui
agent de ingrijire medicala, pentru a lua el deciziile asupra modalitatii de ingrijire
medicala, nu numai la sfarsitul vietii dar si oricand persoana este incapabila de a
lua o decizie; se poate si ar trebui sa se ia decizii ci privire la tratamentul
medical, atat timp cat persoana este capabila sa le comunice. Cu toate acestea,
cand nu este posibil, agentul de ingrijire a sanatatii poate folosi atat informatiile
din testament cat si ceea ce cunoaste despre pacient, pentru a lua personal
decizii despre modalitatea de ingrijire.
Donarea de organe
Donarea de organe este o alta decizie importanta care trebuie luata in
considerare la sfarsitul vietii. Multi oameni au nevoie de transplant de organe
datorita unor afectiuni ca insuficienta renala, afectiuni ale corneei sau disfunctii
cardiace. Dupa moarte unii oameni pot dona anumite organe in functie de
afectiunile preexistente. Trebuie consultat medicul, care stabileste daca
afectiunea existenta permite sau nu ca organele sa fie donate.
In cazul donarii, organele pot fi distribuite unuia sau multor persoane, in functie
de tipul sanguin si compatibilitatea genica, de gravitatea situatiei primitorului, de
timpul
de
asteptare
al
primitorului
si
de
locatia
geografica.
O persoana interesata in a dona organe o poate specifica intr-un document, care
atesta cu martori dorinta de a dona organe. Pe acest document se poate stabili
care sunt organele care urmeaza a fi donate sau se poate alege donarea oricarui
organ, de care este nevoie la momentul mortii. In multe tari li se permite
oamenilor sa specifice dorintele privind donarea de organe pe permisul de
conducere.
Copiii sub 18 ani trebuie sa aiba consimtamantul parintelui sau tutorelui, pentru
a dona organe.Chiar daca se completeaza un document sau se indica pe permisul
de conducere, este important sa se discute acest lucru cu familia. Dupa moarte,
familiei i se poate cere consimtamantul inaintea donarii organelor. De aceea este
importanta implicarea familiei in luarea deciziilor.Donarea organelor nu va

desfigura cadavrul si nici nu va avea influenta asupra inmormantarii, chiar daca

aceasta se desfasoara cu sicriul deschis. Familia decedatului nu va suporta
costurile asociate donarii organului, acestea sunt platite de persoana care
primeste
organul.
Gestiunea posesiunilor
Atunci cand se iau decizii pentru sfarsitul vietii, un avocat poate consilia despre
modalitatea optima de organizare a averii, pentru ca familia sa poata prelua
afacerile dupa moarte. De asemenea, un planificator financiar sau un asistent
social poate fi disponibil in cadrul comunitatii, prin intermediul unui spital sau
unui ospiciu. Daca finantele sunt limitate, unii avocati si contabili ofera servicii cu
rata redusa sau pe gratis.
Gestiunea
posesiunilor
poate
include:
- scrierea unui testament: daca exista unul deja, poate fi necesara actualizarea
acestuia; daca nu sunt specificate dorintele intr-un testament, decizia despre ce
se intampla cu proprietatile dupa moarte, poate fi luata de catre stat
(In general averea este distribuita sotului, sotiei, copilului sau altor rude; daca nu
exista rude in viata, averea va fi luata de catre stat. Se poate lua in calcul
numirea unei persoane care sa gestioneze averea dupa moartea acesteia:
aceasta
este
numita
executor).
- odata ce testamentul este scris, trebuie pastrat intr-un loc sigur si instiintat
executorul
si
membrii
familiei
despre
locul
unde
se
afla
- numirea unei persoane pentru luarea deciziilor financiare, in cazul inabilitatii
proprietarului
de
a
face
asta
- alegerea uneia sau mai multor persoane pentru ingrijirea copiilor minori
(tutele); tutela este un aranjament legal prin care un adult este imputernicit de
catre un tribunal sa aiba in grija un copil sub 18 ani sau un adult handicapat
- asigurarea ca actele sunt intr-un loc sigur si accesibil; documentele despre
asigurarea de viata, pensie, cont de pensii sau anuitati, ar trebui pastrate intr-un
loc sigur, impreuna cu informatiile despre contul bancar, actele de proprietate
imobiliara sau informatii despre investitii; membrii apropiati ai familiei,
executorul proprietatilor imobiliare si avocatul, ar trebui sa stie unde sunt
pastrate aceste informatii.
Alegerea tratamentului dorit
Cand cineva este diagnosticat cu o boala incurabila, este dificil de stiut daca ar
trebui sa se concentreze asupra tratamentului curativ sau incercarii de prelungire
a duratei vietii, sau asupra tratamentului paliativ care urmareste diminuarea
durerii
sau
mentinerea
confortului
fizic.
Mai multi factori pot avea impact asupra deciziilor despre tipul de ingrijire dorita
si
anume:
- tipul de boala: in cazul diagnosticarii unei boli severe, exista posibilitatea unui
tratament curativ; anumite boli ca, cancerul de piele, testicular si cervical sunt
tratate cu tratament medical potrivit; alte boli grave ca diabetul sau infectia cu
HIV, nu pot fi vindecate, dar pot fi controlate timp de mai multi ani; din contra,
unele
boli
sunt
mai
agresive
si
limiteaza
posibilitatile
vietii
- optiuni terapeutice: multe optiuni de tratament medical ofera sansa vindecarii
bolii cu putin impact asupra calitatii vietii; totusi alte tratamente pot prelungi

viata, dar se asociaza cu efecte secundare care scad mult calitatea vietii
- varsta si alte afectiuni asociate: spre deosebire de oamenii mai tineri si mai
sanatosi, este mai probabil ca persoanele varstnice, cu multiple probleme de
sanatate, sa aleaga o ingrijire care se concentreaza asupra confortului decat
asupra prelungirii duratei de viata.
Atunci cand este pus un diagnostic de boala incurabila, este important sa se
comunice medicului specialist fara echivoc, preferintele si preocuparile
pacientului. De asemenea, este de asteptat ca medicul specialist sa comunice
deschis si intr-o maniera sensibila cu pacientul si rudele sale. Acesta poate oferi
informatii, raspunsuri la intrebari si sfaturi. Totusi, deciziile apartin in intregime
persoanei. Se recomanda informarea cat mai detaliata asupra bolii, iar in cazul
unor nelamuriri, trebuie puse toate intrebarile necesare. Poate fi de folos
redactarea intrebarilor importante inaintea intalnirii.
Intrebarile importante care pot fi puse medicului specialist sunt urmatoarele:
Care
este
diagnosticul?
Care
sunt
optiunile
de
tratament?
Care
sunt
efectele
secundare
ale
tratamentului?
Ce se poate intampla in cazul in care pacientul refuza tratamentul?
Cat
timp
mai
are
de
trait?
Cat de repede trebuie sa se ia o decizie, asupra tipului de tratament care trebuie
sau
nu
folosit?
Cum ii va afecta boala pe cei apropiati?
Trebuie explorate toate posibilitatile impreuna cu specialistul si cu rudele. Exista
posibilitatea unei ameliorari fizice si psihice a pacientului comparativ cu alti
pacienti.Pot fi momente cand sunt dificultati in intelegerea medicului specialist.
Cateodata este dificil de efectuat o buna comunicare, mai ales cand este vorba
despre chestiuni legate de sfarsitul vietii. Atunci cand specialistul nu comunica
deschis sau evita intrebarile, persoana se poate simti frustrata. Intelegerea
faptului ca aceste probleme apar cateodata, pot diminua frustrarea persoanei si
sa ajute la gasirea unor moduri de imbunatatire a comunicarii.
Comunicarea vestilor proaste unei persoane este totdeauna dificila. Poate ca
medicul specialist a oferit ingrijire indelungata persoanei, poate ca se simte
apropiat de aceasta. Trebuie sa ne amintim ca si acesta este o fiinta umana si
desi se doreste cunoasterea a cat mai multe despre boala, nu se poate prezice
cand se va termina viata pacientului. Un studiu recent arata ca, cu cat un medic
isi cunoaste mai bine pacientul, este probabil ca acesta sa supraestimeze
speranta de viata a pacientului si sa intarzie momentul ingrijirii specifice ultimelor
clipe de viata. Medicul specialist poate supraestima timpul de supravietuire,
pentru ca nu vrea sa creada ca un pacient care i-a fost apropiat, nu se simte
bine. Poate fi de ajutor consultarea unui alt medic care sa emita si o alta parere.
Anumitor medici le este foarte dificil sa le vorbeasca pacientilor despre
problemele de la sfarsitul vietii, pentru ca ei vad moartea ca pe o nereusita
profesionala. Medicii au fost invatati sa vindece bolile si sa salveze pacientii,
astfel incat ei pot simti ca au esuat in fata pacientilor. In concluzie trebuie
comunicate clar si concis scopurile.
Pana recent scolile medicale nu predau despre ingrijirea pacientilor muribunzi.
Prin urmare, multi medici pot avea dificultati in a comunica cu oamenii despre

moarte. Pe masura ce, din ce in ce mai multe facultati de medicina, cuprind in

programa ingrijirea acordata pacientilor la sfarsitul vietii, medicii vor invata sa
comunice cu mai mult tact cu pacientii aflati pe moarte. Cautand sprijin din
exterior, cum ar fi un grup de sprijin pentru pacientii cu boli incurabile, pot ajuta
o persoana sa treaca prin acest moment emotional dificil.
Anumiti medici simt ca ofera cea mai buna ingrijire posibila numai daca ofera cel
mai avansat tratament din punct de vedere tehnologic, ca ventilatia mecanica.
Unii medici au temeri ca pot fi dati in judecata pentru malpraxis daca nu ofera
tratamente de inalta tehnologie, chiar si in situatia in care moartea este sigura.
Cea mai buna cale de a evita tratamente medicale nedorite la sfarsitul vietii, este
stabilirea tratamentelor care sunt sau nu dorite de catre pacient, care trebuie sasi comunice gandurile in mod clar si direct si sa-si consemneze dorintele in scris
print-un
document.
Boala poate impiedica o persoana sa vorbeasca deschis cu medicul specialist. De
asemenea, acesta poate explica situatia in termeni care sunt greu de inteles.
Este de ajutor cooptarea unui membru al familiei la intalnirea cu medicul
specialist. O alta persoana poate fi de ajutor in intelegerea alternativelor
terapeutice. Nu trebuie ezitat sa se ia notite, daca acest lucru este considerat
necesar sau ca medicul sa fie rugat sa explice mai lent.
Nu trebuie evitata discutarea chestiunilor spirituale cu medicul, mai ales daca
persoana are credinte religioase care afecteaza optiunile de tratament. Desi nu te
poti astepta ca medicul sa rezolve problemele spirituale, discutarea acestora cu
el poate face pacientul sa inteleaga mai bine problemele emotionale. Timpul
limitat petrecut cu un medic specialist a fost intotdeauna o preocupare pentru
pacienti, dar si pentru medici. Intalnirile trebuie pregatite prin consemnarea
preocuparilor si intrebarilor intr-un document si prezentarea acestora in cadrul
intalnirii. Aceasta ajuta la amintirea chestiunilor celor mai importante. Daca un
membru al familiei sau un prieten insoteste o persoana la intalnire, trebuie
repetat cu aceasta persoana ce parti din discutie trebuie acoperite in cadrul
intalnirii.
Pe masura ce boala avanseaza, persoana se poate afla in incapacitatea de a se
deplasa la spital sau sa-i vorbeasca la telefon. In cazul in care pacientul doreste
sa ramana acasa in ultimele clipe, este bine sa desemneze un singur membru al
familiei care sa comunice cu medicul specialist. Alegerea unei persoane de
incredere pentru a transmite mesajele, va fi de ajutor pentru evitarea confuziei
provocata de mai multi oameni care ar incerca sa comunice cu medicul specialist.
a se poate afla in incapacitatea de a se deplasa la spital sau sa-i vorbeasca la
telefon. In cazul in care pacientul doreste sa ramana acasa in ultimele clipe, este
bine sa desemneze un singur membru al familiei care sa comunice cu medicul
specialist. Alegerea unei persoane de incredere pentru a transmite mesajele, va fi
de ajutor pentru evitarea confuziei provocata de mai multi oameni care ar incerca
sa comunice cu medicul specialist
Trebuie consultati medicul specialist si rudele asupra tratamentului pentru
sustinerea vietii.
Resuscitarea cardio-respiratorie

O decizie dificila poate fi aceea de a hotara daca se doreste sau nu, efectuarea
resuscitarii cardio-respiratorii (CPR), in cazul in care apare stop cardio-respirator.
In cazul in care apare stopul respirator si este efectuata CPR, un ventilator sau
un aparat de respiratie artificiala poate fi folosit pentru respiratia mecanica. Desi
respiratia mecanica poate prelungi viata, ultimele zile din viata pot fi petrecute
intr-o unitate de terapie intensiva a unui spital, conectat la un echipament de
intretinere a vietii. Persoana poate sa nu fie pe deplin constienta si poate fi
incapabila sa vorbeasca.
Trebuie consultat medicul specialist despre boala, optiunile de tratament specifice
si sansele de recuperare. Familia este o parte integranta a acestui proces si
trebuie exprimate in mod clar dorintele fata de restul familiei. Unii pacienti care
infrunta moartea, au sentimente precise si puternice despre CPR si decizia pro
sau contra asupra mentinerii vietii cu aparatura artificiala poate fi usor de luat. In
cazul altora, aceasta decizie este foarte dificila.
Alimentatia si hidratarea artificiala
O alta problema importanta a tratamentului este decizia daca se doreste folosirea
cateterelor intravenoase (IV) pentru alimentatia parenterala, in cazul in care
persoana nu mai este capabila sa se alimenteze singura. Acest lucru se numeste
alimentatie si hidratare artificiala. Un IV este un ac plasat la nivelul unei vene,
prin intermediul caruia se administreaza lichide, suplimente nutritionale, lichide
sau medicamente. O sonda de hranire poate fi ori un tub inserat in stomac pe la
nivelul orificiului nazal (sonda nasogastrica) sau o sonda inserata chirurgical in
stomac pe la nivelul abdomenului (gastrostomie sau sonda perigastrica sau
songa G). Cat despre o linie IV, suplimentele nutritive lichide, lichide sau
medicamente, pot fi administrate prin intermediul unui cateter. O a treia forma
de hidratare artificiala, hipodermatocliza, implica injectarea fluidelor direct la
nivelul
tesutului
celular
subcutanat.
Pacientul trebuie sa discute cu medicul daca este necesara alimentatia si
hidratarea artificiala. Stabilirea unui plan pentru administrarea fluidelor pe cale
IV si pe calea sondei naso-gastrice inca de la inceputul bolii, poate fi de folos mai
tarziu in luarea deciziei de a continua sau a abandona aceste tratamente. Nu
trebuie uitata comunicarea in mod clar a dorintelor cu familia si medicul.
Dializa renala
A hotara intreruperea dializei renale, poate fi o decizie dificila pentru pacientii cu
insuficienta renala. Un pacient cu insuficienta renala poate necesita dializa sau un
transplant de rinichi pentru a supravietui. Insuficienta renala apare frecvent dupa
10 sau mai multi ani de la afectarea initiala renala. Cauza obisnuita a
insuficientei renale este o boala cronica ca insuficienta renala cronica sau
diabetul, care afecteaza lent rinichiul si ii reduce din functii de-a lungul timpului.
Desi dializa intretine viata, nu este un tratament curativ pentru insuficienta
renala cronica. In Statele Unite una din 4 persoane aleg sa intrerupa dializa si sa
primeasca doar tratament paliativ. Multi oameni cu insuficienta renala traiesc o
viata activa in timp ce isi continua in mod regulat dializa. Totusi, altii, nu se simt
la fel de puternici si se confrunta cu complicatiile dializei
OPTIUNI DE INGRIJIRE

Decizia unde sa se acorde ingrijirile pe masura ce boala progreseaza poate fi

dificila, dar un plan efectuat in prezent pentru ingrijire, iti poate diminua
anxietatea mai tarziu. Trebuie discutat cu cei apropiati despre tipul de ingrijire
care va fi acordat la sfarsitul vietii. Trebuie discutate atat asteptarile cat si
dorintele, nevoile, finantele si nevoile familiei. Alegerea se poate schimba pe
masura ce se schimba si boala. Mai multe optiuni de ingrijire sunt disponibile.
Acestea includ ingrijirea in cadrul unui azil, ingrijirea la domiciliu, ingrijirea la
domiciliu asistata de sora medicala sau mentinerea vietii asistata artificial.
Ingrijirea in cadrul unui azil
Pe masura apropierii mortii, pacientul poate alege ingrijirea in cadrul unui azil.
Aici se poate pune accentul pe folosirea terapiilor paliative, cu scopul exclusiv de
ameliorare a durerii si a altor simptome, in cazul in care nu exista tratament
curativ, iar sfarsitul se asteapta in urmatoarele 6 luni. Mare parte a acestui tip de
ingrijire asigura mentinerea activa si confortabila a pacientului, intr-un mediu
familiar, inconjurat de familie si prieteni. In cazul alegerii azilului ca si modalitate
de ingrijire, pacientul va renunta la tratamentele curative sau la cele care mentin
viata in mod artificial. Cu toate acestea, pacientul isi poate modifica modalitatea
de
tratament
in
orice
moment.
Ingrijirea in cadrul unui azil, este asigurata de catre o echipa de persoane ce
includ asistente, asistenti sociali, voluntari, consilieri si asistenti medicali
personali. Medicul specialist care l-a ingrijit inainte, poate continua sa
ingrijeasca bolnavul si sa colaboreze cu pacientul si echipa de la nivelul azilului.
Ingrijirea de tip azil se desfasoara cel mai frecvent acasa, desi poate fi acordata
si intr-un azil, spital sau ospiciu. In cazul in care se desfasoara acasa, echipa de
persoane specializate, va sprijini familia in acordarea ingrijirii. Iar familia nu
consta numai in sotie (partener) sau rudele de sange. Prietenii de la servici,
biserica, comunitate sau vecinii, pot fi considerati ca facand parte din familie.
Ingrijirea de tip azil cauta sa amelioreze simptomele fizice si sa satisfaca nevoile
emotionale, sociale si spirituale, ca si nevoile persoanelor apropiate. Azilul ofera
o sansa de rezolvare a unor chestiuni dificile dar obisnuite, pe care pacientul si
persoanele apropiate le pot avea, in legatura cu moartea si disparitia unei
persoane, ca durerea, chestiuni nerezolvate si nevoi de ingrijire. In cazul alegerii
suportului si sfaturilor oferite in cadrul unui azil, exista posibilitatea de rezolvare
a unor chestiuni spirituale importante si de reparare a unor relatii importante.
Echipa din cadrul azilului se poate ocupa de chestiunile legale si financiare,
precum si de editarea documentelor privind modalitatea de ingrijire. De
asemenea, personalul sanitar poate raspunde intrebarilor privind tratamentul si a
ceea ce se intampla in timpul procesului de incetare a functiilor vitale. Suportul
este necesar si in ceea ce priveste nevoile fizice, ca spalarea si controlul
durerii.Serviciile azilului reprezinta un beneficiu al multor polite ale asigurarilor
de sanatate private.
Ingrijirea la domiciliu
Pacientul poate alege sa fie ingrijit acasa, mai ales daca beneficiaza de ajutorul
familiei si prietenilor. Alt factor care poate determina pacientul sa ia aceasta
decizie, o reprezinta existenta resurselor financiare pentru angajarea unor
persoane specializate, care vor contribui alaturi de familie, la oferirea ingrijirii

necesare pacientului. In acest caz ingrijirea pacientului acasa, inconjurat de un

mediu familiar, poate fi cea mai buna alegere facuta. Serviciile comunitatii sunt
oferite familiei in vederea ingrijirii pacientului acasa. Se recomanda consultarea
medicului curant, in vederea obtinerii de ajutor din parte unui azil sau a unui
sanatoriu. Pacientul poate edita o lista cu persoanele care pot ajuta familia
pentru ingrijirea pacientului, incluzand persoane de la serviciu, de la biserica sau
din cadrul comunitatii. In cadrul comunitatilor numeroase, exista institutii private
de management al serviciilor necesare pentru ingrijirea pacientului acasa.
Ingrijirea in cadrul unui sanatoriu particular
Exista si situatia cand pacientul nu poate fi ingrijit acasa si in acest caz el poate
alege sa fie ingrijit intr-un sanatoriu particular. Un sanatoriu particular poate fi o
optiune si in cazul in care se doresc servicii mai avansate decat cele care exista
acasa, sau in cazul in care celalalt membru al familiei nu poate ingriji pacientul
din cauza ca ea sau el, este fie bolnav(a), fie handicapat(a), fie este prea
invarsta.O lista sistematica a sanatoriilor, poate ajuta pacientul sa se decida
asupra unuia dintre acestea, in functie de serviciile oferite.
Ingrijirea in unitati de asistenta sociala
Unitatile de asistenta sociala sunt o alternativa a sanatoriilor particulare, in cazul
persoanelor care se pot ingriji singure. Ele ofera in general camere individuale,
cu facilitati minime de bucatarie in fiecare unitate. Persoanele care locuiesc in ele
se intalnesc in sufragerie pentru a servi masa. In general sunt oferite servicii de
gospodarie si de spalatorie, activitati sociale si acces la sistemul sanitar.
Unele unitati de asistenta sociala au legaturi cu un sanatoriu particular; in acest
caz un pacient care nu mai poate avea grija de el, poate fi transferat intr-un
sanatoriu unde poate fi ingrijit adecvat. Se recomanda ca pacientul sa-si exprime
clar preferintele de ingrijire, in cazul in care el nu se mai poate ingriji singur.
Majoritatea unitatilor de asistenta sociala recomanda mutarea pacientului intr-un
sanatoriu sau angajarea unei persoane care sa ii ofere ingrijirea necesara.
Regulamentele in cazul serviciilor de asistenta sociala variaza de la stat la stat
DIAGNOSTIC DE MOARTE
In cazul persoanelor muribunde, pot aparea o serie de intrebari si preocupari
legate de ceea ce o sa se intample, din punct de vedere fizic si emotional, la
moartea unei persoane. Urmatoarele informatii pot fi de ajutor pentru clarificarea
acestor intrebari.
Semne ale mortii apropiate
Procesul mortii este la fel de instabil (variabil) ca si nasterea. Ora exacta a mortii
nu poate fi precizata ca si mecanismul exact prin care o persoana moare. Cu
toate acestea, pacientii aflati in stadiul terminal al bolii, pot prezenta o serie de
simptome similare in ultimele momente ale vietii, indiferent de tipul de boala.
O serie de modificari fizice si emotionale pot aparea la sfarsitul vietii, ca de
exemplu:
- somnolenta si slabiciune excesiva pe masura ce perioadele de constienta devin

tot
mai
rare
si
energia
generala
scade
- disfunctii respiratorii: ca perioade de polipnee (respiratie rapida) alternand cu
bradipnee
(respiratii
rare)
- halucinatii vizuale si auditive: pacientul vede persoane sau lucruri pe care
ceilalti
nu
le
vad
- inapetenta, cu diminuarea metabolismului si pierderea apetitului
- disfunctii intestinale si urinare, ca hematurie sau urina neagra si tranzit
intestinal
diminuat
(constipatie)
- modificari ale temperaturii corpului, ca stari de hipertermie (febra), alternand
cu
stari
de
hipotermie
- disfunctii emotionale, ca pierderea interesului pentru lumea din jur si scaderea
comunicarii cu persoanele din jur.
Persoanele muribunde pot prezenta simptome legate de boala specifica. Medicul
poate fi intrebat asupra acestor simptome. In cazul in care pacientul a ales azilul,
ca si modalitate de ingrijire, echipa de specialisti din cadrul acestuia poate oferi
raspunsuri la intrebarile legate de procesul mortii. Informarea asupra acestora va
facilita intelegerea a ceea ce urmeaza sa se intample.
TRATAMENTUL DURERII
Tratamentul paliativ poate ameliora o serie de simptome legate de boala, ca
greata sau dispneea (respiratia dificila). Durerea si controlul simptomelor este o
parte importanta a tratamentului bolii si a imbunatatirii calitatii vietii.
Daca o persoana prezinta dureri in zilele dinaintea mortii, acest lucru se
datoreaza tipului de boala. Unele boli terminale ca si cancerul osos sau
pancreatic, sunt mai frecvent acompaniate de dureri decat alte boli terminale.
Durerea si alte simptome pot fi asa de importante, incat pacientul se poate gandi
la eutanasie. Cu toate acestea, durerea asociata mortii poate fi usor controlata.
Orice durere trebuie comunicata medicului. Multe medicamente si metode
alternative (ca masajul) sunt disponibile pentru tratamentul durerii aparuta
inainte de procesul mortii. In cazul in care afectiunea impiedica pacientul sa
comunice cu medicul, se recomanda ca acesta sa comunice cu persoanele
apropiate. Exista pacienti care vor sa-si protejeze familia in legatura cu suferinta
lor. Cu toate acestea, este indicat ca acestia sa comunice gradul de tolerabilitate
al durerii, pentru a putea fi informat medicul curant.
SPIRITUALITATEA
Spiritualitatea se refera la sensurile si scopul in viata a unei persoane. Se refera
de asemenea la relatia persoanei fata de o putere superioara sau o energie care
da sens vietii.Unii oameni nu se gandesc frecvent la problemele spirituale. Pentru
altii spiritualitatea face parte din viata zilnica. Catre sfarsitul vietii, oamenii se
gandesc din ce in ce mai frecvent la chestiunile spirituale. Organizatiile religioase
ofera confort spiritual multor persoane aflate catre sfarsitul vietii. Altii pot gasi
alinare in explorarea naturii, prin intermediul comunitatii, consolidandu-si relatiile
sau dezvoltandu-si noi relatii. Se recomanda unei persoane aflate in stadiul
terminal, sa se gandeasca la lucrurile care-i ofera confort si suport emotional, la
intrebarile si problemele care o framanta si sa nu ezite sa ceara ajutorul in randul
prietenilor, familiei, in cadrul azilului sau consilierilor spirituali.
INGRIJIREA UNEI PERSOANE DRAGI

Perioada dinaintea mortii unei persoane, poate fi un timp al maturizarii. El ofera

persoanei muribunde, familiei si prietenilor, posibilitatea consolidarii unor relatii,
impartasirii unor amintiri si acceptarii pierderii persoanei dragi. In cazul
persoanelor ce ingrijesc pacienti muribunzi, se recomanda comunicarea deschisa
cu pacientul. De asemenea este benefic cererea ajutorului altora si ingrijirea
proprie, pentru a evita extenuarea fizica si psihica.
AUTOPSIA
O autopsie este o examinare minutioasa a unui cadavru, cu scopul de a stabilii
cum si din ce cauza s-a produs decesul. Autopsiile nu mai sunt efectuate la fel de
frecvent precum erau in trecut, mai ales in cazul in care moartea era iminenta. O
autopsie nu este necesara atunci cand o persoana moare din cauza unei boli sau
afectiuni care fusese diagnosticata. In cazul in care diagnosticul si cauza mortii
au fost neclare, unele familii pot cere efectuarea unei autopsii. Aceasta poate
furniza membrilor familiei informatii despre bolile sau afectiunile pe care ei insisi
le pot dezvolta pe viitor. Membrii familiei ar trebui sa se intereseze despre costul
unei autopsii, inainte de a cere efectuarea uneia.
PLANGEREA UNEI PERSOANE DRAGI
Durerea cauzata de moartea unei persoane este o reactie normala si sanatoasa.
Este un proces treptat, care ajuta oamenii sa accepte pierderea suferita si sa se
adapteze la o viata fara persoana draga. De obicei dureaza 2 sau mai multi ani,
pentru a trece prin procesul emotional de pierdere a unei persoane dragi. Desi
durerea pierderii scade cu timpul, semnificatia pierderii persoanei dragi nu
dispare niciodata.
Oamenii traiesc durerea fizica si emotionala in moduri diferite. Dupa pierderea
cuiva, supravietuitorii se intreaba daca durerea lor este normala. Socul, negarea,
supararea si vinovatia, sunt toate reactii obisnuite la pierderea unei persoane
dragi. De exemplu o persoana poate simti manie (furie) fata de ceilalti membri ai
familiei, fata de o putere suprema sau chiar fata de persoana care a murit. Sau
supravietuitorii se pot simti vinovati, in cazul in care persoana care a murit a
avut o boala de lunga durata si acum ei se simt usurati ca aceasta a scapat de
suferinta. Acestea sunt reactii normale la pierderea unei persoane
dragi.Supravietuitorii trebuie sa fie rabdatori cu ei insisi si ar trebui sa caute
ajutor si suport din partea celorlati. Consilierii specializati pot ajuta unii oameni
cu dificultati in depasirea procesului de pierdere a unei persoane
PREAMBUL
DECENGRIJIREPALIATIV??
NGRIJIREAPALIATIV?NROMNIA
HOSPICE"CASASPERANTEI"BRASOV
Principiul1.ACCESULLANGRIJIRE
Principiul2.SCOPULNGRIJIRIIPALIATIVE
Principiul3.DOMENIULNGRIJIRILORPALIATIVE
Principiul4.ECHIPAINTERDISCIPLINAR?
Principiul5.PLANULDENGRIJIRE
Principiul6.NUTRITIA
Principiul7.CONTINUITATEANNGRIJIRE
Principiul8.COMBATEREASIPREVENIREAINFECTIILOR

Principiul9.MEDICATIA,MATERIALELESANITARESICONSUMABILE
Principiul10.ORGANIZARESICONDUCERE
Principiul11.MBUN?T?TIREACALIT?TII
Principiul12.EVIDENTASERVICIILOR
Principiul13.MEDIIDEACORDAREASERVICIILOR
Principiul14.PRINCIPIIETICE
Principiul15.RESURSEFINANCIARESIUMANE
Principiul16.EDUCATIESIINSTRUIRE
Principiul17.SUPORTULACORDATPERSONALULUI
Principiul18.NGRIJIREAPALIATIV?NPEDIATRIE
PREAMBUL
Documentuldefat?esteprimastandardizareaserviciilorde
ngrijiripaliativedinRomnia.
Proiectulredact?riiunorStandardeNationalenngrijirea
paliativ?san?scutdindorintadea
ameliorangrijireamedical?oferit?uneicategoriidepacienti
foartevulnerabilisiinsuficient
asistati,sianumeaceiacuboliincurabilenstadiiavansate.
Standardelesepotconstituintr
unsetdecriteriicareartrebuindeplinitedeoricepotential
serviciudengrijiripaliative
pecaledeasenastesideasemeneapotfiutilizatede
autorit?tilesanitaresifinantatorica
uninstrumentconcretdeevaluareaserviciilordengrijiri
paliativecareaunceputs?se
dezvoltenRomnia.
ntruncuvnt,echipacareacontribuitlaconcepereasiredactarea
acestorstandardenuav?zut
neleunpragalaspiratiilorc?trecareartindeserviciile
existentesaucelendevenire,cio
seriedecerintedebaz?cares?asigureexistentaunorservicii
paliativedecalitatepentru
bolnaviiincurabilinstadiiavansatesiterminale.
Standardeledengrijiripaliativesuntrodulcolabor?riintre
HospiceCasaSperanteiBrasov,
ANIP(AsociatiaNational?dengrijiripaliative)siNHPCO
(OrganizatiaNationaladeHospicesi
ngrijirePaliativ?)dinStateleUnite,ncadrulunuiproiectde
parteneriatRASP(Romanian
AmericanSustainablePartnership)finantatdeUSAIDWorld
Learning.Contributiaexceptional?a
expertilorStephenR.Connor,CarlaAlexander,MarciaLattanziLicht
siGeorgeBrunjesdinpartea
NHPCOafosthot?rtoarepentrucaacestdocuments?sepoat?naste
ntimpulscurtalocat
proiectului.Echiparomn?multumestepeaceast?caledeopotriv?
finantatorilorsicelorpatru
consultantidinSUA.
Dinpartearomn?,nacestprogramaufostinvitatis?participe
specialistidinspitalesi
instituteoncologice:InstitutulOncologicBucuresti,Spitalul
Sf.Luca(Bucuresti),Institutul
OncologicClujNapocasiUMFTrguMures,precumsireprezentantiai
unororganizatii

neguvernamentalecaredesf?soar?(constantsauocazional)servicii
dengrijripaliativela
domiciliulbolnavilor:HospiceCasaSperantei(Brasov),Hospice
Emanuel(Oradea),Fundatiapentru
ngrijiriComunitare(Bucuresti),Fundatiapentrungrijirea
Vrstnicului(ClujNapoca),Asociatia
CLEV(Bucuresti),Mobilmed(Bucuresti).
Prinparticipareatuturorcelormentionatilaelaborarea
standardelor,documentuldefat?este
materializareaexperienteimembrilorAsociatieiNationalede
ngrijiriPaliative(ANIP)siare
sustinereaasociatiei.ANIParenprezentpeste100demembri
individualisicolectivi,medici,
asistentimedicalisialtespecialit?tinemedicale,totiavnd
interesecomunepentruridicarea
calit?tiingrijiriibolnavilorincurabili,prinasigurareade
serviciipaliativedecalitaten
echip?interdisciplinar?(medici,asistentimedicali,asistenti
sociali,psihologi,preoti,
terapeuti,farmacisti,etc.)
Consultantasimaterialelefurnizatedeparteneri,al?turide
contributiileparticipantilordin
tar?,auf?cutposibil?adaptareaexperienteipartenerilorla
conditiilesocioeconomicesi
reglement?rilespecificesistemuluisanitardinRomnia.
DECENGRIJIREPALIATIV??
ngrijireapaliativ?arputeaficonsiderat?unadintrecelemai
vechiformedengrijire
medical?.C?ciceoareaf?cutmedicinasecoledearndul,pn?la
aparitiaantibioticelor,dect
s?alinesuferintasidurereacumijloaceempirice.ncepndcu
secolulXX,medicinaafost
dominat?deprogresefarmacologicesitehnologicecarese
concentreaz?asupraactuluicurativsi
strictmedical,pierznddinp?catetotmaidesdinvedere
realitateacrud?abolilornc?
incurabilesiainevitabiluluilordeznod?mntfinal.nreplic?,
anii'60aumarcatcertificatul
denasteresiapoirecunoastereaoficial?adisciplineide
"ngrijiripaliative",disciplin?ce
aveas?readuc?natentiamedicineilaturapsihoemotional?si
spiritual?,pelng?aspectele
fizice,caparteintegrant?a"omului"cetrebuietratat.
ConformdefinitieiOrganizatieiMondialeaS?n?t?tii,"ngrijirea
paliativ?estengrijireaactiv?
sitotal?apacientilorac?rorboal?numair?spundelatratament
curativ.Controluldureriisi
alsimptomelor,asistentapsihologic?,social?sispiritual?sunt
esentiale.Scopulngrijirii
paliativeesteasigurareacalit?tiivietiipacientuluisifamiliei
acestuia"1.
ngrijireapaliativ?afostinitial,sinuntmpl?tor,desinat?
bolnavilorcucancernfaze
avansate,cancerulfiindunadinprincipalelecauzealemortalit?tii
nlume.ngrijireapaliativ?

amodificatperceptiaasupraboliisiaf?cutcalumeamedical?s?
accepteresponsabilitateadea
transformaultimaparteavietiipacientuluintroperioad?tr?it?
ndemnitatesiconfort.
Debutulinsidiossievolutialent?faccaboalacanceroas?s?fie
depistat?celmaiadesean
stadiiavansate.nt?rilencursdedezvoltaremajoritatea
cazurilornoisuntdiagnosticaten
stadiileIIIsauIV,cndsanseledesupravietuiresuntlimitateiar
ngrijireapaliativ?si
tratamentuldureriisuntsingureleoptiunirealistedengrijire2.
Ulteriorngrijirilepaliativeaudevenitaccesibilesialtortipuri
depatologiicronicecare

prezint?nfazeleterminalesimptomenecontrolabilecutratament
etiologicsicarenecesit?
paliatie(insuficientedeorgan,unelebolineurologice,SIDA,etc).
ngrijireapaliativ?npediatrieprezint?particularit?tiattn
privintapatologiei,ctsia
metodelordetratamentsicomunicare.Beneficiariiserviciilorde
ngrijiripaliativesuntcopii
sauadolescentiac?rorboal?afostdiagnosticat?ncopil?rie,
respectivceicu:cancer,
malformatiicongenitale,distrofiineuromusculareprogresive,
insuficientedeorgan,fibroz?
chistic?,spinabifida,SIDAsialtebolicuprognosticlimitat.
"Pem?sur?ceboalaavanseaz?c?tredeces,m?suriledereducerela
minimasuferinteise
intensific?.Pacientiiterminaliaunevoiedeongrijire
comparabil?sauchiarmaimaredect
eforturilecurative...Chiardac?tratamentelecurativenumaisunt
indicate,personalulmedical
sifamiliasuntdatoris?fac?apellatoatemetodeleadecvate
pentrualinareasuferinteifizice
psihicesispirituale."3
ngrijireapaliativ?estedeciongrijirecomplex?,activ?si
intensiv?,carepromoveaz?
calitateavietiibolnavilorsifamiliiloracestora.Cnd
tratamentelecurativenumaisunt
oportunesaueficace,ngrijireapaliativ?devineesential?si
indispensabil?pentrucabolnavul
s?moar?linistit,mp?catcusinesicuceidinjur,ndemnitate
simaialesf?r?durerisau
altesimptomeap?s?toare.nfazeleavansatealebolilorincurabile,
ngrijireapaliativ?se
concentreaz?asupranl?tur?riidurerii,mbun?t?tiriicalit?tii
vietiibolnavuluiterminalsi
asuprasuportuluiacordatfamilieinaintesidup?decesulcelui
drag.
NGRIJIREAPALIATIV?NROMNIA
ngrijireapaliativ?sicontroluldureriincancersuntcteva
dintreproblemeleactuale
nerezolvateales?n?t?tiipublicenRomnia,casinaltet?ri
esteuropene.Aceastafaceca

graduldeasistaresirespectivcalitateavietiibolnavilor
incurabilinfaz?avansat?sau
terminal?s?fienesatisf?c?toare.Suntproblemenc?insuficient
abordatelanivelul
autorit?tilorsanitarecuputerededecizie,nciudaexperientei
internationaleprivindexistenta
unormetodedetratamenteficacesicosteficiente.Aplicarea
Recomand?rilorOMS4privind
introducereansistemelenationaledes?n?tatepublic?a
ngrijirilorpaliativesiametodelor
modernedecontrolaldureriincanceraraveaunimpact
considerabilasupracalit?tiivietii
bolnavilordecancersiabolnavilorterminali.
Primulserviciudengrijiripaliative,"HospiceCasaSperantei",s
anfiintatlaBrasovin1992.
10animaitrziu,conformunuistudiurecent5,nRomniaexist?21
decentredengrijire
paliativ?careinclud:1unitatehospicecupaturidesine
st?t?toare,1centrudezipentru
adulti,4echipemobiledengrijireladomiciliu,10serviciide
ngrijiripaliativepentru
copii,5serviciipaliativenspital.
nRomniaserviciiledengrijiripaliativesuntsporadicesinuau
sustinerefinanciar?din
parteaautorit?tilorsiasistemuluisanitardestat.Legislatia
medical?nuconfer?nc?
ngrijiriipaliativeunstatutlegal,cares?indrept?teasc?
accesullafonduribugetaresidin
asigur?riledes?n?tate.Termeniide"hospice"si"ngrijiri
paliative"nuaparnactele
normativecarereglementeaz?acordareaasistenteimedicalen
Romnia,desiestestipulatdreptul
bolnavuluioncologiclatratamentegratuite.Enumer?ridetipul
"profilaxiediagnostic
tratamentrecuperare"nlegislatiamedical?pierdconstantdin
vedererealitateabolilor
incurabilesirespectivnecesitateamoral?sietic?deaprevedea
fonduripentruacordareade
serviciibolnaviloraflatidincolodefazelecurativealebolii.
Unpasimportantc?trereglementareaacesteisituatiilaconstituit
recunoastereananul2000
(OMSFnr.254/9iunie2000)angrijirilorpaliativecasupra
specializaremedical?(ulterior
transformat?ncompetent?prinOMSFnr.418/9iulie2001).n
prezentobtinereacompetentein
ngrijirepaliativ?presupuneabsolvireaunuicursde8s?pt?mnide
teoriesi4s?pt?mnide
practic?clinic?laCentruldeStudiipentruMedicin?Paliativ?
nfiintatnanul1997ncadrul
FundatieiHospiceCasaSperanteidelaBrasov.Cursurilesunt
acreditatedeDGPPMFAMsiMSF.
Centrulorganizeaz?deasemeneacursuripentruasistentimedicalisi
pentrualtecategoriide
personalimplicatnacordareangrijirilorpaliative.nprezent
exist?dejapersonalmedical
instruitsicapabildeacreanucleedengrijiripaliative.

Seestimeaz?c?nRomnia90%dindeceseleprincancerseproducla
domiciliu;dintrepacientii
cucancer15%primescanalgeziecuopioide,iar50%dinpacientiau
durereanecontrolat?.n
conditiilencareincidentacanceruluiestencrestere(n1999s
aunregistrat37840decese
princancer,168,2la100000delocuitori),iarmajoritatea
cazurilornoisuntdiagnosticaten
stadiiincurabile,nevoiadengrijirepaliativ?devineonecesitate
delocneglijabil?6.
InitiativaMinisteruluiS?n?t?tiisiFamilieideanumiocomisiede
specialistiresponsabil?
pentrustabilireaobiectivelorunuiplannationaldengrijiri
paliativeestesalutar?.Eatrebuie
ns?coroborat?curecomand?rileOMS7pentrudezvoltareadeprograme
nationale:educatie,
finantareprinprogramenationalesiaccesusorlamedicatie.
HOSPICE"CASASPERANTEI"BRASOV
Hospice"CasaSperantei"esteoorganizatiedecaritatenregistrata
nRomnia(Nr.nreg.
9774/1992),nfiintat?laBrasovn1992,nparteneriatcufundatia
HospiceEllenordinDartford,
Kent(MareaBritanie).Scopulorganizatieiesteameliorarea
calit?tiivietiibolnavilordecancer
nstadiuavansatsiterminal,prinintroducereasidezvoltareade
serviciipaliativepentru
aceast?categoriedepacientisiprincontributialaextinderea
acestorserviciisinalte
judetealet?rii.
HospiceCasaSperanteiBrasovesteprimaunitatehospicede
ngrijireladomiciliuabolnavilorde
cancernstadiiavansatesiterminale.Serviciilehospice
(ngrijiripaliative)ofer?ongrijire
complex?pentrubolnaviiincurabilidetoatevrstele,prin
tratamentulsimptomelorspecifice
bolii,suportpsihoemotional,socialsispiritual,precumsi
sprijinpentrufamiliilebolnavilor.
nanul1996serviciuldengrijiihospiceladomiciliuafost
extinsprinnfiintareauneiechipe
depediatriedestinatcopiilorcuboliincurabileavndprognostic
limitat(cancer,malformatii
congenitale,distrofiineuromusculare,etc.)
ngrijireahospiceladomiciliusadoveditutil?sicosteficient?,
reusinds?asiguren
prezent,printroechip?relativmic?,asistentaapeste25%din
bolnaviioncologicidinjudetul
Brasovcareaunevoiedeastfeldengrijirinstadiileterminale.
Serviciilehospicevinn
completareaceloroferiteprinsistemulpublicdes?n?tate,
asigurndcontinuitateanngrijire
nfazeleincurabilesistadiileterminalealebolii.
nperioada19922002peste2000debolnaviadultidinmunicipiul
Brasovsilocalit?tilelimitrofe

aubeneficiatdengrijiripaliativeladomiciliu,asigurateprintr
oechip?interdisciplinar?
format?dinmedici,asistentimedicali,asistentisociali,psiholog
sipreot".
Pentruacontribuilaextindereaserviciilordengrijiripaliative
sinaltezonealet?rii,n
anul1997afostnfiintat,subegidaFundatieiHospiceCasa
Sperantei,CentruldeStudiipentru
Medicin?Paliativ?.Centrulorganizeaz?cursuriacreditatede
MinisterulS?n?t?tiisiFamiliei
pentruinitiereasiperfectionareamedicilor,asistentilormedicali
siaaltorcategoriide
personalimplicatnngrijireabolnavilorincurabili.Centrula
beneficiatdefinant?riexterne
(PHARE,LoteriaNational?Britanic?,OSI,CPSS)carepermit
transformarealuidintruncentru
nationalncentruregionalderesursepentruaceast?zon?a
Europei.
GamaserviciiloroferitedeHospiceCasaSperanteiafostcompletat?
prindareanfunctiunen
anul2002aprimeiunit?tihospicedestinat?intern?riibolnavilor
incurabilinstadiiavansate
siterminale.Unitateadispunedeasemeneadeuncentrudezipentru
adultisiunulpentrucopii
cuboliincurabilenfazerelativstabiledeboal?,precumsideun
cabinetdeconsultn
ambulatorpentruaceeasicategoriedebolnavi,deserviciide
consilieresiprotezaremamar?sia
bolnavilorstomizati.
nprezenttoateserviciileoferitebolnavilorincurabiliaflatin
evidentahospicesunt
gratuite.Fondurilenecesarefunction?riiserviciilorsuntasigurate
nproportiedepeste80%din
finant?ristr?ine(fundatiapartenerHospiceEllenordinMarea
Britanie,programedefinantare
PHARE,USAID,SOROS,LoteriaNational?Britanic?,Cooperating
NetherlandsFoundationforEE,
AmbasadaMariiBritaniisiCanadei),restulfondurilorfiind
obtinutedefundatieprin
sponsoriz?risiactivit?tilocalesaunationaledestrngerede
fonduri).

ACCESULLANGRIJIRE
Principiul1.ngrijireapaliativ?seacord?tuturorpacientilor
care,prinnaturaboliilor,au
nevoiedeastfeldengrijire.
Standard1.1.Serviciiledengrijirepaliativ?punladispozitia
publiculuilarginformatii
privindserviciileoferite.
Standard1.2.Beneficiariiserviciilordengrijirepaliativ?sunt
pacientiicubolicronice
avansateprogresiveconfirmatesisperantadeviat?limitat?,cu
simptomenecontrolatesi/sau
nevoipsihosocialesispirituale.

Standard1.3.ngrijireapaliativ?esteacordat?nmod
nediscriminatoriu,indiferentdevrst?,
nationalitate,religie,sex,apartenent?social?.
Standard1.4.Pacientulsifamilia(saupersoaneleidentificateca
fiindsemnificativepentru
pacient)reprezint?unitateadengrijire.
Standard1.5.Pacientiivorfiadmisinprogrameledengrijire
paliativ?cndtratamentelecu
tent?curativ?numaisunteficientesi/saupacientulsifamilia
decids?renuntelatratamentul
curativ.
Standard1.6.Serviciiledengrijirepaliativ?austabilite
politicisiproceduriprivind
criteriiledeadmitere.Deex.:
*Exist?consimt?mntulinformatscrisalpacientului(si/saual
reprezentantuluilegal)cu
privirelaserviciileacordate
*Pacientulestetrimisde:
mediculdefamilie;
mediculspecialist(cazncaresevaobtinesiacordulmedicului
defamilie);
familie(cuacordulmediculuidefamilie).
SCOPULNGRIJIRIIPALIATIVE
Principiul2.Scopulserviciilorpaliativeesteoferireaunei
ngrijiricomplexe,orientat?spre
nevoilepacientuluisifamiliei,dec?treoechip?
interdisciplinar?.
Standard2.1.Serviciiledengrijirepaliativ?suntacordateatt
timpctestenevoiesise
bazeaz?peoevaluareinitial?sireevalu?riperiodicesaudecte
oriestenecesar.
Standard2.2.Serviciilepaliativeseacord?dec?treoechip?
interdisciplinar?dengrijire.
DOMENIULNGRIJIRILORPALIATIVE
Principiul3.Domeniulngrijirilorpaliativecuprindeogam?larg?
deservicii(medicale,
psihologice/emotionale,spiritualesisociale)pentrupacientiicu
boliincurabilenstadii
avansatenaintesidup?deces,precumsipentrufamiliileacestora.

Page 6
Standard3.1.Pentruaasiguraserviciidecalitate,ngrijirea
paliativ?trebuies?includ?
urm?toareleservicii:medical,denursing,deasistent?social?,
consilieresisprijinspiritual,
voluntari,sprijinnperioadadedoliu.
Standard3.1.1.Serviciilemedicaleseasigur?deunmedic
calificat,careesteresponsabilde
coordonareangrijirii.
Standard3.1.1.1.Serviciilemedicalecuprind:deciziadepreluare
nngrijire,evaluarea
initial?,stabilireaplanuluidetratament,reevaluareasi
monitorizarea,supervizareamedical?,
externarea/scoatereadinevident?,comunicareasieducarea
pacientilorsifamiliei/ngrijitorului,
instruireapersonalului,cercetare.

Standard3.1.2.Serviciiledenursingseasigur?dec?treasistenti
medicalicalificati,careiau
partelaelaborareasiimplementareaplanuluidengrijire.
Standard3.1.2.1.Activit?tiledenursingcuprind:
observarea/evaluareapacientului,implementarea
planuluidetratament,ntocmireasiadaptareacontinu?aplanului
dengrijire,comunicareacu
pacientul/familia/ngrijitorulsiechipa,educareapacientului
sifamiliei,supervizarea
infirmierelor/voluntarilor,ngrijireafamilieinaintesidup?
deces,educatie,cercetare.
Standard3.1.3.Serviciilesocialeseasigur?dec?treasistenti
socialicalificati,careacord?
sprijinpsihologicsisocialbolnavilor,familiilorsialtor
apartin?toriapropiatipacientului,
naintesidup?decesulacestuia.
Standard3.1.3.1.Serviciilesocialeinclud:evaluareapsiho
social?,participarealastabilirea
planuluidengrijire,ntlnirileinterdisciplinare,consiliere,
relatiacualteservicii,
educatie,ap?rareadrepturilorpacientului/familiei,sprijinpentru
organizareaserviciilor
funerare,suportulfamilieinperioadadedoliu,planificarea
extern?rii,participareala
selectareavoluntarilor,promovareangrijiriipaliative,
supervizare,cercetare.
Standard3.1.4.Serviciiledesuportspiritual/religiossunt
esentialenngrijireapacientilor
sifamiliilorpentruafacefat?efectelorboliiincurabilegrave,
decesuluisidoliului.
Standard3.1.4.1.Serviciiledengrijirespiritual?/religioas?
suntasiguratedeclerici(sauo
persoan?cuexperient?sicalificaresimilar?)sipotcuprinde:
consiliere,rug?ciune,serviciisi
ritualurireligioasespecifice,ascultaresiprezent?activ?,
meditatie,participarelaservicii
denmormntaresifunerare.
Standard3.1.5.Consiliereaesteacordat?laniveluldebaz?de
c?treoricaremembrualechipei
interdisciplinare.Pentruproblemepsihologicecomplexeseva
asiguraaccesullaprofesionisti
calificati.
Standard3.1.5.1.Serviciiledeconsilierepotcuprinde:consiliere
individual?/familial?/de
grup,interventiencriz?,consiliereafamilieinaintesidup?
decesulpacientului.
Standard3.1.6.Serviciiledevoluntarisuntparteintegrant?a
ngrijiriipaliative.
Standard3.1.6.1.Voluntariisidesf?soar?activitateaf?r?aprimi
beneficiimateriale.
Standard3.1.6.2.Selectiavoluntarilorsefacepebazaurm?toarelor
calit?ti:capacitatedelucru
nechip?,abilit?tidecomunicaresiascultare,compasiune,
sensibilitatesintelegerenfata
boliisipierderii,ntelegerealimitelorresurselorpersonale,
confidentialitate,respectpentru

convingerilepacientilor,integritatemoral?,cazierjudiciar.
Standard3.1.6.3.Voluntariicareauavutexperientapierderiiunei
persoaneapropiatenuvorfi
implicatenserviciidirecteadresatebolnavilor/familiilortimp
de12ani.
Standard3.1.6.4.Voluntariicarelucreaz?nserviciidengrijire
paliativ?beneficiaz?de

Page 7
instruiredebaz?sisupervizaredinparteacoordonatoruluide
voluntari.
Standard3.1.6.5.Activitateavoluntarilorsebazeaz?peuncontract
scris,careinclude
specificareaprogramuluisiaactivit?tilordesf?surate
Standard3.1.6.6.Activit?tilevoluntarilorinclud:muncadirect?cu
pacientiisifamiliile
acestora(deex.companie,cump?r?turi,transport,menaj,sprijinn
perioadadedoliuetc.),
activit?tiadministrative(deex.lucr?ridebirotic?,activit?tide
strngeredefonduri,ajutor
norganizareaevenimentelorspeciale,lucr?rideconstructiesi
ntretinere).
Standard3.1.7.Sprijinulnperioadadedoliu("Bereavement")este
oparteesential?angrijirii
paliativesiarecascopsprijinireapacientilorsifamiliilor
pentruafacefat?
pierderii/dureriintimpulboliiincurabilegravesidup?decesul
pacientului.
Standard3.1.7.1.Serviciuldebereavementesteasiguratdec?tre:
coordonatorulserviciuluide
bereavement(asistentsocialsauconsilier),membriaipersonalului
sivoluntari,toticuo
instruireadecvat?.
Standard3.1.7.2.Serviciiledebereavementpotcuprinde:suportul
familieinaintesidup?
decesulpacientului,consiliereindividual?sifamilial?,
corespondent?/telefoane/vizitela
familiilendoliate,consilierespiritual?sipastoral?,grupuride
sprijin,leg?tur?cualte
sursedesprijinncomunitate.
Standard3.1.8.Fiecareserviciudengrijirepaliativ?trebuies?
asigure
coordonarea/managementulcazuluipentrutotipacientiiaflatin
ngrijire.
Standard3.1.8.1.Coordonatoruldecazsestabilestenfunctiede
nevoilepacientuluiside
resurseleexistentealeserviciului(asistentmedical,asistent
social,medic).
Standard3.1.8.2.Responsabilit?tilecoordonatoruluidecazcuprind:
comunicareacumembrii
echipeiinterdisciplinaresicupacientul/familia/ngrijitorul,
nvedereacoordon?rii
activit?tii,astfelncttoatenevoileidentificates?fieabordate
corespunz?tor.
Standard3.2.Serviciiledengrijirepaliativ?ofer?sprijin
personaluluisivoluntarilorn

muncalorcurent?cubolnaviisifamiliileconfruntatecumoarteasi
pierderea.
ECHIPAINTERDISCIPLINAR?
Principiul4.Serviciiledengrijirepaliativ?suntacordatede
c?treoechip?interdisciplinar?.
Standard4.1.Structuraminim?aechipeiinterdisciplinareeste:
medic,asistentmedical,asistent
social/consilier,preot/clericsivoluntar.Optional:psiholog,
fizioterapeut,terapeutprinjoc,
terapeutocupational,altpersonalcuexperient?clinic?sau
educational?corespunz?toare,n
functiedenecesit?tilepacientilor.
Standard4.2.nscopulevit?riisindromuluide"burnout"n
serviciiledengrijiripaliativela
domiciliu,coordonatoriideprogramevoraveanvedereurm?toarele
rapoartepersonal/pacienti:1
medicla3asistentimedicali,1asistentmedicalla1015pacienti,
1asistentsocialla2530
pacienti,1clericla5060pacienti.
Standard4.3.Personalulechipeitrebuies?aib?calificareadecvat?
nngrijirepaliativ?.
Standard4.3.1.Medicul:minim3anidepractic?medical?,
supraspecializare/competent?n
ngrijirepaliativ?(12s?pt?mni).
Standard4.3.2.Asistentulmedical:minim2aniexperient?ca
asistentmedical,diplom?decursde
ngrijirepaliativ?,12s?pt?mnidesupervizaredinparteaunui
asistent/mediccalificatn
ngrijirepaliativ?.

Page 8
Standard4.3.3.Asistentulsocial:diplom?decolegiu/universitate
deasistent?social?,1an
experient?caasistentsocialcudiferitegrupuri/indivizi
(preferabilexperient?nconsiliere),
cursdebaz?de1s?pt?mn?nngrijirepaliativ?,cursde
asistent?social?nngrijire
paliativ?,3lunipractic?supervizat?lng?personalulmedicalsi
deasistent?social?.
Standard4.3.4Preotul/clericul:educatieteologic?,instruiren
consiliere,cursdebaz?de1
s?pt?mn?dengrijirepaliativ?,3lunipractic?supervizat?
al?turidepersonalmedical
calificat.
Standard4.3.5.Voluntarul:1s?pt?mn?cursdebaz?nngrijire
paliativ?dup?recrutare
(incluzndsubiecteca:filosofiadengrijirehospice,abilit?tide
comunicare,lucrulnechip?
interdisciplinar?,ntelegereanecesit?tilorbolnavilorterminali,
rolulvoluntarilor),si
practicasubsupervizarearesponsabiluluidecaz.
Standard4.3.6.Toatecelelaltedisciplineimplicatenngrijirea
paliativ?trebuies?aib?
calificareadecvat?,instruiredebaz?nngrijirepaliativ?sis?
beneficiezedepractic?
supervizat?,dup?necesit?ti.

Standard4.4.Echipeledengrijirepaliativ?acord?serviciin
limitacompetentei/calific?rii.
Standard4.5.Educatiecontinu?esteocerint?pentrutotimembrii
echipeiinterdisciplinare.
PLANULDENGRIJIRE
Principiul5.Echipainterdisciplinar?hospice,mpreun?cu
pacientulsifamilia,elaboreaz?si
aplic?planuldengrijireindividual.
Standard5.1.Pacientii/familiilepreluatenngrijire
beneficiaz?deserviciipebazaunui
plandengrijire.
Standard5.2.Pacientulsifamiliaparticip?laelaborareaplanului
dengrijrebazatpe
necesit?ti.
Standard5.3.Planuldengrijirenechipainterdisciplinar?
cuprinde:enumerarea
problemelor/posibilit?tilordetratament,prescrieredetratamente,
materialesimedicatie,
interventiialeechipeibazatepeevaluareainitial?sire
evalu?rileulterioare.
Standard5.4.Planulinitialdengrijireesteelaboratntermende
2ziledelaadmiterean
cadrulprogramului,dec?trereprezentantiacelputin2discipline
dincadrulechipei.
Standard5.5.Planuldengrijirenechipainterdisciplinar?este
dezvoltatlaprimasedint?de
echip?dup?admitereapacientuluisiesterevizuitnfunctiede
necesit?tisaucelputinodat?
pelun?ncadrulsedinteiinterdisciplinare.
Standard5.6.Sedinteledeechip?interdisciplinar?sedesf?soar?
celputinodat?pes?pt?mn?.
NUTRITIA
Principiul6.Nutritiaesteadaptat?nevoilorpacientului,pentru
mentinereacalit?tiivietii.
Standard6.1Serviciiledengrijirepaliativ?elaboreaz?si
recomand?ghiduridenutritie
adaptatenecesit?tilorindividualesispecificuluicultural.
Standard6.2Pacientulsifamiliavorfieducaticuprivirela
nevoilenutritionalespecifice
stadiuluibolii.

Page 9
CONTINUITATEANNGRIJIRE
Principiul7.Pentruasigurareacontinuit?tiidengrijire,
serviciiledengrijirepaliativ?
trebuies?asigurecomunicareaadecvat?nrndulpersonalului,cu
familiasaucualteprograme,
oridecteoriintervineomodificaresemnificativ?nstarea
clinic?apacientului.
Standard7.1.Serviciiledengrijirepaliativ?aupoliticisi
proceduribinedefinitedetransfer
siexternareapacientilor.
Standard7.2.Cndngrijireapacientuluilaloculderesedint?nu
maiesteposibil?,procedurile
detransfertrebuies?asigurecoordonareatransferului,nfunctie
deniveluldengrijire

necesar.
Standard7.3Serviciilehospiceaupoliticisiproceduribine
definitepentrungrijireapost
mortem,nfunctiededorintelefamilieisipacientului.
COMBATEREASIPREVENIREAINFECTIILOR
Principiul8.nscopulidentific?riisidiminu?riiriscurilorde
infectieapersonalului,
pacientilorsifamiliilor,serviciiledengrijirepaliativ?
elaboreaz?/siimplementeaz?m?suri
decombatereainfectiilor.
Standard8.1.Personalulcunoastesiaplic?m?surileuniversalede
protectiempotriva
infectiilor.
Standard8.2.Serviciiledengrijirepaliativ?asigur?eliminarea
nconditiicorespunz?toarea
reziduurilorcupotentialinfectios.
MEDICATIA,MATERIALELESANITARE
SICONSUMABILE
Principiul9.Serviciilehospiceasigur?dispozitive,echipamente,
medicatiesiconsumabile
necesarengrijiriinfazeleterminalealebolii.
Standard9.1.Serviciiledengrijirepaliativ?asigur?medicatie,
materialesanitare,echipamente
medicalesiconsumabilepentrupacienti,nm?suradisponibilit?tii.
Standard9.2.Aprovizionarea,stocareasieliberareamedicamentelor
sefaceconformlegislatiei
siregulamentelornvigoare,ntromanier?sigur?,cubeneficii
maximesiriscuriminime.
Standard9.3.Medicatiaminim?debaz?nngrijireapaliativ?
cuprinde:aspirin?,paracetamol,
diclofenac,ibuprofen;codein?,tramadol;morfin?injectabil?si
oral?;naloxon;amitriptilin?;
carbamazepin?,clonazepam;prednisolon,dexametazon?injectabil?si
oral?;mexiletin;scobutil;
metoclopramidinjectabilsioral,haloperidolinjectabilsioral,
levomepronazin;bisacodil,
lactuloz?;diazepam,midazolam,haloperidol,levomepromazin,
lorazepam.

Page 10
Standard9.4.nfunctiededisponibilit?timedicatiamaipoate
cuprinde:diflunisal,naproxen,
indometacin;dihidrocodein?,detropropoxifen;sintalgon,
hidromorfon,fentanyl;imipramin?,
fluoxetin?,paroxetin?,acidvalproic,valproatdesodiu,fenitoin?;
prednison,betametazon?;
flecainid?,ciclizin?;senna,docusat;hidroxizin;baclofen.
Standard9.5.Materialelesanitaredebaz?necesarenngrijirea
paliativ?sunt:
*Materialepentrupansamente,prevenireasingrijireaescarelor;
*Materialepentruefectuareainjectiilorsipunctiilor;
*Canuletrahealepentrutraheostome;
*Catetereurinare;
*Materialepentruproceduridemic?chirurgie;
*Materialepentrurecoltareaproduselorbiologice;
*Pungidecolostomie,colectoareurinare,pungicolectoare;

*Dispozitiveautomate/mecanicesiconsumabilenecesarepentru
administrareacontinu?subcutanata
medicatieiantalgicesauantiemetice.
ORGANIZARESICONDUCERE
Principiul10.Serviciiledengrijirepaliativ?aunorganizareun
consiliudeadministratie
caredetineresponsabilitateageneral?pentrufunctionarea
organizatiei.
Standard10.1.Consiliuldeadministratieareurm?toarele
responsabilit?ti:managementfinanciar,
elaborareabugetului,strngeredefonduri,politica
organizational?,numirea
directorului/consiliuluidirectorresponsabildedesf?surarea
activit?tiicurenteaorganizatiei.
Standard10.2.Consiliuldirectorr?spundederecrutarea
personaluluiadecvatnecesardesf?sur?rii
programelor,dementinereaunuiraportcorespunz?torntrenum?rul
personaluluisicelal
bolnavilorasistati,nscopulevit?riifenomenuluide"burnout".
Standard10.2.1.Toateposturiledinorganigram?aufisedepostsi
specificareacalific?rii
necesare.
Standard10.2.2.ntregulpersonalbeneficiaz?deinstruireinitial?
corespunz?toaresieducatie
continu?.
Standard10.3.Responsabiliidedepartamenteelaboreaz?politicile
operationale,caresunt
aprobate/revizuiteanualdeConsiliuldeadministratie.
Standard10.4.Serviciiledengrijirepaliativ?sedesf?soar?n
conformitatecunormelesi
legislatianvigoarenRomnia.
MBUN?T?TIREACALIT?TII
Principiul11.Serviciiledengrijirepaliativ?auforme
sistematicedementineresimbun?t?tire
aperformantei.
Standard11.1.Programelehospiceasigur?unprocesdeevaluaresi
mbun?t?tireacalit?tii
ngrijirii.Procesulincludeformareaunuigrupdelucrucare
identific?,monitorizeaz?,evalueaz?
siimplementeaz?metodedembun?t?tireacalit?tii.
Standard11.2.mbun?t?tireacalit?tiiesteevaluat?folosind
instrumenteca:evaluarea

Page 11
satisfactieipacientului/familiei,apersonalului,evaluarea
controluluidurerii.
Standard11.3.Serviciilepaliativeauunsistempropriude
evident?,monitorizaresir?spunsla
plngeri,erorisauincidente.Suntaplicatereglement?rilen
vigoarereferitoarelaraportarea
incidentelor.
EVIDENTASERVICIILOR
Principiul12.Serviciilehospicep?streaz?evidentacomplet?,
corect?siconfidential?a
serviciilorasigurate,indiferentdeloculncareestengrijit
bolnavul.

Standard12.1.Serviciiledengrijirepaliativ?aupoliticisi
proceduriscrisereferitoarela
continutul,p?strarea,securitateasiaccesullaevidenteleclinice.
Standard12.2.Documentatiareferitoarelaserviciileacordate
pacientuluicuprindecelputin:
datebiografice,anamneza,evaluareainitial?(medical?,nursing,
social?,spiritual?),evidenta
derul?riingrijiriiacordatedetoatedisciplineledincadrul
echipeidelaadmiterean
programsipn?nperioadadedoliu,evidentamedicatiei,alte
serviciiimplicatenngrijire,
altedocumenteconformlegislatieinvigoare.
Standard12.3.Evidenteleclinicecuprindunrezumatalscoaterii
dinevident?pentrufiecare
pacientiesitdinevident?.
MEDIIDEACORDAREASERVICIILOR
Principiul13.Serviciiledengrijirepaliativ?suntacordaten
diferitemedii,nfunctiede
necesit?tilepacientilor.
Standard13.1Serviciiledengrijirepaliativ?sepotfurnizacasi
ngrijiriladomiciliu,
ngrijirinspital,nunitatecupaturisauncentredezi.
Standard13.2.Serviciileoferitetrebuies?sebazezeperesursele
disponibile(financiare,
umane,materiale).
Standard13.3.Suntpreferateserviciiledengrijirehospicela
domiciliu,darunit?tilecu
paturisuntrecomandatepentrucontrolulsimptomelorgravesau
pentrudegrevareafamiliei.
Standard13.3.1.Dac?nzon?exist?echipadengrijirepaliativ?
ladomiciliusiunitatehospice
cupaturi,suntnecesare:
*Acordulscrisasuprauneipoliticicomunentreserviciulde
ngrijireladomiciliusiunitatea
cupaturi;
*Coordonareangrijiriiacordatedeechipadengrijirela
domiciliusiceadinunitate;
*Compatibilitatentreevidenteleclinice;
*Evaluareapacientuluidec?tremediculsiasistentulserviciului
hospicedengrijirela
domiciliusimediculdinunitateacupaturinaintedeinternarean
unitateacupaturi
Standard13.3.2.Dac?nzon?exist?numaiechipadengrijire
paliativ?ladomiciliu,sunt
necesare:
*Domiciliulpacientuluis?fienrazadecuprindereaserviciului;
*Disponibilitateangrijitorilor(rude,voluntari,orfelinate,
c?mine);
*Politicisiprocedurideevaluarearisculuipentrupacienti,
familiisipersonal;
*Politicisiproceduripentruasigurareacontinuit?tiinngrijire
Standard13.3.3.Dac?nzon?exist?numaiunitatecupaturi
(unitatehospice,echip?mobil?de
spital,sectiedengrijirepaliativ?)suntnecesare:
*Evaluareapacientuluidec?tremediculhospice,naintede
internareanunitateacupaturi;

Page 12
*Acordulpacientuluisifamilieiasuprapoliticiideinternaresi
externare;
*Politicisiproceduripentruasigurarea:administr?rii
tratamentuluimedicamentos24deoredin
24,ngrijirepermanent?,asigurareanecesaruluinutritional,
asigurareaunuiambientnconditii
desigurant?(ambientasem?n?torceluicasnic),igien?si
securitate,accesulmembrilorfamiliei
etc.
PRINCIPIIETICE
Principiul14.Scopulngrijiriipaliativeestedeaasigurasprijin
pacientuluif?r?aiface
r?u.
Standard14.1.Serviciiledengrijirepaliativ?auproceduri
specificecarepermitpacientuluis?
siexprimedorintareferitorlaoprireatratamentelor,cumarfi
hidratareaartificial?,
alimentareasirespiratiaartificial?,resuscitarea,etc.
Standard14.1.1.Pacientiiprimescinformatiicorectenleg?tur?cu
stadiulbolii,prognosticul
sitratamenteledisponibile,despreeficientasiefecteleadverse
aletratamentelor.
Standard14.1.2.Pacientiiaudreptulladeciziencunostint?de
cauz?asupratipuluide
tratament,atratamenteloralternative,antreruperiisaua
refuz?riitratamentului,ngrijiresi
sprijinindiferentdealegerealor.
Standard14.1.3.Pacientiiaudreptullamedicatieadecvat?,n
scopulalin?riisuferinteisi
pentruasigurareauneibunecalit?tiavietii.
Standard14.2.ngrijireapaliativ?nuprelungestesinuscurteaz?
procesulmortii.
Standard14.2.2.ngrijireapaliativ?asigur?mbun?t?tirea
calit?tiivietiibolnavului,prin
controlulsimptomelorsialdurerii.
Standard14.3.Pacientiitrebuies?aib?acceslacelemai
convenabileformedemedicatiesi
modalit?tidetratamentctmaiputininvazive.
Standard14.4.Dac?pacientulestenincapacitatedealuadecizii
(inconstient)sidorintasanu
estecunoscut?,familiaaredreptuldedecizieasupratratamentului
siangrijirii.
Standard14.5.Echipamedical?areresponsabilitateadeaactiona
ntotdeaunaninteresulsispre
binelepacientului.
Standard14.6.Echipamedical?aredreptuldearefuzaadministrarea
sauparticipareala
tratamenteconsiderateafimpotrivaceleimaiadecvatedecizii
medicalesauaconvingerilor
personale.
RESURSEFINANCIARESIUMANE
Principiul15.ngrijireapacientilorterminaliimplic?importante
resursefinanciaresiumane,

pentruasigurareaaccesibilit?tii,continuit?tiisicalit?tii
ngrijiriimedicale.
Standard15.1.Pacientiiterminalinutrebuiediscriminatin
alocareafondurilorncadrul
sistemuluides?n?tate.
Standard15.2.ngrijireapaliativ?arenevoiederesursesuficiente
pentruaasiguramedicatia,
consumabilelesiechipamentelemedicale,personalulinstruitsi
calificat,nscopulsatisfacerii
nevoilordengrijire.

Page 13
EDUCATIESIINSTRUIRE
Principiul16.Educatiaesteparteintegrant?angrijiriipaliative
sivafiasigurat?laun
nivelcorespunz?torpentruprofesionisti,voluntari,pacienti,
familii,ngrijitorisipublic.
Standard16.1.Furnizoriideserviciidengrijirepaliativ?au
nevoiedeinstruirecares?
cuprind?tematicaspecific?,nfunctiedediscipline.
Standard16.2.Instruireanngrijirepaliativ?sefacepebaza
uneiprogrameavizate,care
cuprindesubiecteca:filosofiahospice,etic?,comunicare,
controluldureriisialaltor
simptome,pierderesidurere,sprijinpsihologic,socialsi
spiritual,rolurinechipa
interdisciplinara.
Standard16.3.Elementedebaz?deconsilieresuntintegraten
instruireasipracticatuturor
profesionistilorimplicatinngrijireapaliativ?.
Standard16.4.Furnizoriidengrijirepaliativ?particip?la
programedesupervizaresiinstruire
continu?.
Standard16.5.Serviciiledengrijirepaliativ?punladispozitia
pacientilor,familiilor,
ngrijitorilorsipubliculuimaterialeeducationalesiresurse
informative.
Standard16.6.Serviciiledengrijirepaliativ?suntncurajates?
promovezeeducatian
ngrijirepaliativ?sis?cooperezecufacult?tiledemedicin?sicu
altecolegiisiscoli
profesionaleimplicatenformareapersonalului,implicatenaceste
servicii.
SUPORTULACORDATPERSONALULUI
Principiul17.ngrijireabolnavilorterminalisiafamiliilor
acestoraconstituieomunc?
stresant?pentrupersonal(medical,voluntari,familie).
Standard17.1.Sevorluanconsiderarecomplexitateacazurilor,
num?ruldepacienti(nfunctie
detipulsiariadeacoperireaserviciilor)siprogramuldelucru
alpersonalului.
Standard17.2.ngrijirilepaliativeofer?sprijinadecvat
personaluluiimplicatnasistenta
pacientilorsifamiliilor.
Standard17.3.Personalulesteinstruitpentruaputearecunoastesi
facefat?situatiilor

dificile,limitelorpersonale,pentruutilizareastrategiilorde
adaptaresipentruaapelala
sprijin.
Standard17.4.Sprijinulpersonaluluisefaceprindiferitemetode,
sipoatefideordinfizic,
emotional,spiritualsisocial;formal/informal,intern/extern,
supervizare.Deex.grupuride
sprijin,consiliereindividual?sidegrup,supervizare.
Standard17.5.Echipadengrijirepaliativ?esteevaluat?periodic
pentrudepistarea
vulnerabilit?tii,prinsupervizaredec?tresuperioruldirect.
Standard17.6.Membriipersonaluluicaretrecprintroexperient?
personal?depierdere
beneficiaz?desprijin.
NGRIJIREAPALIATIV?NPEDIATRIE
Principiul18.ngrijireacopiilornserviciiledengrijire
paliativ?prezint?caracteristici
distinctesiunice.

Page 14
Standard18.1.Serviciiledengrijirepaliativ?pediatric?sunt
acordatecopiilorsi
adolescentilorac?rorboalaafostdiagnosticat?ncopil?rie,
respectiv:
*Bolipentrucaretratamentulcurativesteposibildarpoateesua
(cancer,insuficientedeorgan
etc.);
*Bolicuprognosticlimitat,lacaretratamentulintensivpoate
mbun?t?ticalitateavietii
(fibroz?chistic?,distrofieneuromuscular?progresiv?,etc.);
*Boliprogresiveundeesteposibilnumaitratamentulpaliativdela
nceput(mucopolizaharidoza);
*Bolicarecauzeaz?ofragilitatesisusceptibilitatecrescut?
pentrucomplicatii,deseori
nsotitededeficitneurologic(encefalopatiecongenital?infantil?,
defectedetubneural).
Standard18.2.Personalul(inclusivvoluntarii)beneficiaz?de
instruireadecvat?privind
specificuldezvolt?riicopilului.
Standard18.3.Pentruasigurareacalit?tiisicontinuit?tiin
ngrijire,estenecesar?buna
comunicarentrepersonal,p?rinti,spital,specialistulpediatru,
mediculdefamilie.
Standard18.4.Esteimportantsuportulpsihologicalfamiliilorsi
apartin?torilorpentruaface
fat?stresuluilegatdedecesulpacientului.
Standard18.5.Copiiisuntncurajatis?duc?oviat?ctmai
apropiat?deceanormal?,inclusiv
suporteducational,terapieprinjoc,reabilitaresiexercitii
fizice.
Standard18.6.ngrijirea"respite"esteoparteimportant?si
integrant?aserviciiloracordate
copiilor.
Standard18.7.nlimitaresurselordisponibile,familiaafectat?de
decesulcopiilorbeneficiaz?
desuportadecvatnperioad?dedoliu,atttimpctestenecesar.

Standard18.8.Raportulrecomandatpersonal/pacientestede1
asistentmedical/810pacienti,
datorit?timpuluimailungnecesarvizitelorsipentruacoperirea
unorariimailargin
ngrijirealadomiciliu.
1CancerPainReliefandPalliativeCare,TechnicalReportSeries
804,Geneva:WHO,1990
2CancerPainRelief:withaguidetoopioidavailability,WHO,
Geneva,1996
3CasselE,NewEnglandJournalofMedicine,30martie1989
4CancerPainRelief:withaguidetoopioidavailability,WHO,
Geneva,1996,p.3
5TransitioninEndofLifeCare,D.Clark,M.Wright,ReportforOSI,
2002,p.116
6Dr.RomantaLupsa,AdvancedCourseinPalliativeCare,
Puszczykowo,Poland,2000
7OxfordTextbookofPalliativeMedicine,D.Doyles.a.,Oxford
UniversityPress,1998,p.1236

Autor: Societatea Romn de Paliatologie i Tanatologie

ISBN: 2036
Editura: Universitara
Anul publicrii: 2006
Ediia: I
Pagini: 328
Dimensiuni: A5
Categoria: Medicina / Sanatate
Pre: 20,00 lei