umezire. Carles euprinie tn continware principiile de fundare ta stirite limita ‘Avind in vedere faptul od terenurile alodtuite din loessuri sive pdminturi Ioessoide prezintd in multe cazuri taluze in zone deja construite sa tn curs de constructie, s-1 considera necerar sé fie presontate metodele de verificare a stabilitafii gi capacitati portante a terenurilor in pant. Tinind sama de comportaree neliniard sub incdredri a teronurilor aledtuite din loessuri sau piminturi loessoide, @ fost expusil in continuare ‘inetoila transformarilor echivalente pentra ealculul distribusie’ efortirilor gi deformafiilor in mediul de pamint neliniar deformabil, preluatd dupa teoria profesorului A. A. Mustafaen, adaptatd gi dezvoltatd de autori pentru tere- nurile din Romania. Considerind ed tasarile newniforme represinta principala proprietate mecanied a acestor tipuri de terenuri de fundare, ax fost tratagi in mod deos: Bit atit factorii care genereazi mecanismiul acestui fenomen, eriteriile de clasi ‘fioare a intensitafii sale cit gi dexfagurarea aa gi implicatiile asupra construc: fillor. Acest fenomen a fost evidentiat prin rezultatele cereetdrilor in siti, orga- ‘nizate pe poligonne eiperimentale. Tn finalut lucrarii sint abordate problemote legate de comportarea sub aofiunea seismic a terenurilor de fundare de consistent slaba si continut ridlicat de apa, probleme ciirora li se acorda in prezent tot mai multi atentio pe plan mondial. Pe ansamblu, cartea cautaé sit pund la indemina ingineritor gi tehnivi- enilor, intr-o lucrare unitard, elemente de mecanice loossurilor si parintu- rilor loessoide sensibile {a wmeziren in stare naturald sau imbundtatite, precim gi caleulul avestor terenuri prin metode moderne gi eficiente, buzate ‘pe lucritrile experimentale efectuate in zonele cu terenuri de acest tip din jude- fele Lagi, Galagi, Braila, Tulcea, Constante $a ‘Autorii, colaborind efectio la realizarea Lucraritor experimentale din zona Galafi, care sint deserive in lucrare, mulfumese pentru tndrumdrite de {naltdé competenta primite din partea Comisie’ gucernamentale de specialigti pentru judeful Galati si in special din partea prof. ing. I. Stancutescu, prof. dr. ing. L. Silion $i a regretatului coleg dr. ing. Gh. Dima. De asemenea, adue mulpumiri prof. dr. ing. Abbas Ali Mustafaec, ale edrui tuerdri aw permis autorilor abordarea mai multor probleme expuse tn aceasta lucrare. Audorii dorese si mulfumensed fn mod deosebit tovariyului academician Stefan Bilan pentru sfaturile utile primite pe parcursul elaborarii acestet ‘oarfi, precum $i celor oe au efectuat verificarea lucrdrii sau au pus la dispozi- fia awtorilor materialul documentar necesar. Beidengiem in aceeagi masurit colaboraren strtnsit obtinuté din partea Colectioutui de studit geotehnice din cadrul Institutului de proiectare al sudefului Galati, condus de tovardiga ing. Margareta Bilan wl ale terenurilor Autorit CAPTTOLUL 1. CAPITOLUL 2. CUPRINS Deformayiie loessurtlor sk piminturlor Toessoide 1.1, Generalitati, elasificare, genera 12. ia umiditati tn cazut umerieii unidimensionale a. epozitelor tocssoide 41.3, Mecaniea procesolul de deformare a depozitelor loessotde |. Presiuaca cxitica necesard apariliel tasirit suplimentare ‘Umiditatea critica necesara aparifieitasieil suplimentare Conditia de aparitie a tasarii suplimentare Calculul perioadel de aparitic si stablizare @ tase suplimentare Calewtat tasdeit suplimentare 18.1, Garacteristicte generale ale deformieii depozitelor oes soide umezite 5 18.2. Caleulul tasieit suplimentare produse de sarcina geologic 1.8.3. Caleulut tasari totale sub getiunea sareinlt yeotogiee sia in cicieii exterioare 2.1, Teoria eehilibrulul Hmita Conditia start mits 2.2. Caracteristcile de rezisten\a ® si ¢ ale paminturilor sensible ta 2.8, Coneille de rezistenta ta forfeeare 2.1, Teoria Mohr — Coulomb 2.2, Teoria Mises 23.2, Teoria Saint-Venant 2.24. Reprezentarca conditilor stati limita In spatiul 61, yy 8 2.3.5. Inflyenfa stiri de eforturi asupra stil Timita de cette bru . 2.0, Influcafa presinnil apel din pori ssupra rezistentei ta for= feeare 2A, Metode de determinare a parametrlor de rexbtents ®, © yi 24.1. Principit yenerate de fncereare la Fupere prin compresiune 24.2. Delen reristemtd @ ste prin rmetode analitice 24.3 Determinarea parametrlor de revistenta @ sl e pe bara probelor de pémint tubulare area paramelrilor d 24.4. Detorminarea in silt a rexistenfek Ie fortecare 24.5, Metodiel de ineereare @ pamintulul la forfeeare 24.6, Determinatea eoetieientulul de presline laterala a an 8 10 a 26) a7 28 52 85 60 6 65reristenla ®, © 9), = 4a umezite 2A.8, Retistonfa de duratd a pimintutilor sensbile salarate ea apa CAPITOLUL 3. Rezistenta s1 eapaeitatea portant a deporitelor loessulde sensible a 3.1, Condijia gencrala de eebilibey limita. 5 ‘i S11. Generalitati 3.2. Rezistenta deporitelor loessoidesensibile la umezire 5.2. Capacitaten portanta a piminturlor sensible la umezite 2.1, Posiilitati de apreciere a presianil eritice . . « 22. Taflucnla dependents: neliniare intre efortuti si deformatit supra eapacitatit portante a pmintartor loessoide 3.8, Fazele de deformare a piinturllor sensibile 1a umezire BA, Modalul de deforaiat S41. Generalitat ; 342. Dementul de valabiltate at caleululut deformatilior tere- fnuhui de fundare in ipoteza mediului liniar deformabit 4.8. Determinarea modulalul de deformatie In paminturi eu lege niliniard de deformare BAA, Determinarea earacteristicilor de deformabilitate api ‘mintutilor sensible Ia umerite eu placa de probit 34.5, Determinarea modulului de deformatie neliniara in condifite stant limita 34.6, Metode apronimative de determinate a modululul de detor- matic, luind in considerare eurgerea lent in. timp «pi mitt : SALT. Variatia modululat de deformatie in funetie de nuimarul de cleluri de inedreare 3.5. Determinarea variajiel rlative a volumului €, si a coefieentulut de dilatare relativd ¥ a piminturitor sensibile 1a umezive 3.5.4, Varialia relativé a volumutui 3.5.2. Variatia coetieientalui de dilatate relativa 9 fc fundare alestuit dia deporte leessoide dup stile 4.1. Starea limita de cehilibra sub sarcina geologied Principiul echivatentet Caleatul incar- 4.2, Interpretarea grated a principlulut echivalentel crit echivatente 4.3, Principit de cateut ale terenulai de fundare ls stare Timitt a AA. Copacitatea portant a unui teren In pa 44.1. Generalitati 4.2, Pxpresile forfet portante si ale coeliientilor_adimensionali 443. Comparacca cocficientilor Nyg, Nags Neg stabiiti de diferiti 80 80 80 2 86 86 o 9 300 100 wot 108 12 124 126 127 127 19 138 138 2 7 150 152 cAPITOLUL aa a5. 44.6. Sonia Ce vee Stabilitatea taluzclor Fundati asezate pe ramblee nesimetrice si pe taluze 4.5, Influenja tasinit suptimentare asupra structuri de rezistenta 4.6, Particuloritatile de caleul ale terenulai de fundare aleatuit ain piminturi sensible la umesire ‘i Moto wttizate ta caleutaldistributiet eforta de pimine neliniar detormabit . . : nafilorin medal Ba, Generalitati 5.2. Metoda transformatilor echivaente 5.3, Distributia cforturitor in paminturile loessoide sub plicile de proba 5.4, Tastee efective si de ealenl ale unor construetiirealizate sn Romania. 2 + + 5 5.5, Rezolvati pe baza consideratilactiunil simultane a tensorului ste He i deviatorului de eforturi asupen stati de deformare CAPITOLUL 6. Cercetiel Ia sear naturalé efectuate in Rominia pe poliyoane experimen cAPITOLUL O41, Necesitate si obieet 6.2, Corcotark la seard natural 6.3. Analiza rezuMtatelor fm Roménia ‘Terenl de fundare sub aetiunes selsmelor 7, Fenomene geologice legate de seisme 72. Caractersticie dinamice ale terenuut de fundare 7.3. Reristenta dinamied a paminturilor coezive 7A, Stabilitaten taluzslor in timpul cutremurelor : 7.5. Presiunea critied si capaeitatea portanté a paminturitor in timpul ceutremurelor [ 7.6. Reispunsul dinamie al masivelor de pimint 1a socul seismic. 136 159 162 370 175 x5 a7 186 188 190 197 197 198 202 207 207 au 212 24 15 26 231 253DEFORMATILE LOESSURILOR SL PAMINTURILOR LOESSOIDE LA, Generalitat sifieare, yenezi Seminarul orgunizat de Comixia economici pentru Europa a O.N.U. la Bucuresti, in perioada 14 — 18 octombrie 1974, a reliefat preoeuparea pe plan mondial & constructorilor de a gisi solufii eficiente de fandare pe terenuri dificil. Din grupa piminturilor dificile fac pa umezire, denumite preseurtat P.S.U fn numeroase Tucriiri, Phninturile sensibile Ia umezire sint aeele piiminturi care sab acti- unea incArcizilor tansmise de fundatii sau numai sub greatatea proprie, se taxeazt suplimentar, in mod preferential pe directie vertical, atunel cind umiditaten lor ereste peste anumite limite. In cazul umezirii lorintense, tasares suplimentani, la, unele pitninturi sensibile la umezire, creste relativ bruse, cipitind earacter de prébusire (colaps). Ca piminturi sensibile la umezire sint citate milurile alavionare din California, —8.U.A., sedimentele aluviale ineluzind milwi, nisipuri fine si straturi argiloase din Ecuador, prafurile nisipoase din Nigoria. i alte varieti{i de sedimente formate din luturi si nisipuri ete. in gama Iargi 2 pminturilor sensibile Ia umezire subindesate, formatiunile loessoide, denumite yi dqpezite loessoide, ocup un loe impor. tant. Formatiunile sau depozitele loessoide formeazit 0 subgrupi earacte- ristied de piiminturi, din care fac parte loessurile si pliminturile loessoide. Loessurile sint piminturi prifoase de culoare galben deschist, uneori cenusie sau bruni, lipsite de stratificatii evidente. Ele cuprind in mas. lor ‘analicule verticale vizibile en ochiul liber si dispum de o porozitate ridi- 1% (40... 60%) cu precidere macroporozitate, de permeabilitate foarte ridieati la aer yi relativ ridieat Ia api. Lovssurilé se prezintt sub forma unor masive omogene uncori en intercalatii de grosime variabili de soluri fosile (brune), avind taluzuri care se mentin verticale in conditii natmale de umiditate, datorit& coeziunii ‘ate. Ele sint constituite din praf (0,01 ... 0,1 mm) ea fractiune predo- minanth (P>60%), din nisip (¥) eu fractiuni de carbonat de caleiu § Gin argilt (4 < 30%). Locssurile ge inmoaie tub actiunea apei si se sfirimit transformindu-se int-o pulbae find, cspra la pipdit, cid materiakl se afl in stare uscatt Pamintwrile loessoide diferi: de Joessuri prin confinutul mai mare de nisip sou de argili, cuprinzind 0 gama intreagi: de piminturi situate intre te puininturile sensibile ly ror prezenti a fost semnalatd % Bally, 1. J., Antonescu, I, Loessurile in construfit, Edit, tehnied, Bucuresti, 1971, linisipuri si angile, In Iueraren [19] este preentstit clasifiearea formatiu nilor Ioessoide in functie de geanulozitates acestora Tn mod preliminar, sensibilitates Ia umezire poate fi apreciati: prin calcul in functie de indicele porilor e(2,) al prohei cu umiditates natural si de indicele porilor ¢2,) al unei probe de pimint, der ew umiditatea toy, corespunzitoate limite’ de curgere. Se consider sensibile ki umezite pamin” turile la eare gradul de saturatie S, < 0,8, iar valorile indicelui 2 = [ea;) — = ew) V+ e(wp)] Sint mai mici decit cele din tabelul LL. Indicele porilor corespunzitor Timitel de curgere se determin eu reiatia + ¢(t0,) Tubetel Valorie indicelui I pentru caracterizarea sensibilitit la umezite a deporitetor loessode Indicele de Plastiltate NOLS 1p hy > Shak — gtupa B do sensibilitate ka umezire din care fac parte acele P.S.U. Ia cate op < Oy < She Aici semniticatia Simbolurilor este urmiitoarea : aj, este efortul de preconsolidare (presiunes maximi trecutd) ; a — presiunea geologick etectiva ; % la umiditates natural; geologic’ Ia umiditatea de saturatic : 954 — presiunea geologicd la piimintul submersat. Gm — presiunes geologi 6, — presiune Cu privire la geneza loessurilor si piminturilor loessoide au fost ‘mise multe teorii. Dintre ipotezele cele mai kang acceptate privind genez Joessurilor, mentioniim : - ipoteza eoliand a lui F. v. Richthofen, emisi in 1872, eare con: sideri ci loessul s-a format prin depunerea prafului transportat de vint, in zone eu vegetatie formata din ierburi dese sinu prea inalte, intr-un climat ae. steps arid ; ipoteza deluviala care consider’ c& loessul_a fost depus in vibi Jargi prin procesul de spalare si transport a materialelor dezagregate de pe suprafetele versantilor, In realitate depozitele loessoide s-an format intr-o varietate de con- aifii, find actionate de numerogi factori. (fizici, chimici ete.) Aria largi de rispindite a formatiunilor’ loessoide atit in lume cit si in Rominin, importanta sensihilititii lor la umezire, precum yi efectele hefavorabile pe care acestea le pot aves asupra constructiilor, in conditifle tasirii lor neuniforme, impun o examinare foarte atenti a problemelor de ‘coreetare, proiectare si executie a fundatiilor si constructiilor realizate pe astfel de'piminturi, .2. Funet tii in eazul umezirii unidimens a depozitelor loessoide » loessurile au in general o umiditate redusi. Astfel, i noastre, umiditater lor natural este de 6 ... 8% la cele “a, dz 10... 12% la cele din Bariigan si de 12...,14% la cele din Moldova.’ Datoriti’ structurii lor nestabile, & porozititit lor mirite si & permeabilititit suficient de ridieate, aveste piminturi, sub actiunea ‘unei umiditati creseute, treedin starea lor de subindesare in starea de inde- sare normali, Prin sensibilitate Ia umozire se intelege capacitatea acestor plminturi de a-si reduee bruse volumul de goluri pentru o presiune dati, cind sint supuse nmozirii. La o umozire intens, eind wniditaten pimintulw depiseste o anumits limith, se produce o tesare brusci a acestuin, care are ‘un caracter de pribusire. ‘Tasarea brusci, cu caracter de pribusire, — denumith tasare supli- mentari — se produce sub_aetiunea tetioare concomitent n acfiunea grouti{ii proprii. Tn naturt accast® pribusire poate fi determi- 13