Cuprins

Capitolul I
1. Oameni de valoare ai comunei Dumbrava. Ing.
constructor Ioan Bibu i nepotul lui, Constantin Ionescu, cel
care a scris cartea.

Capitolul II
2. Cele trei izvoare construite aproape total de Ionacu
Constantin i cele existente sunt distruse total pe raza Comunei
Dumbrava.

Capitolul III
3. Fii ai satului Balti: Cioponea care si-a schimbat numele
n Constantin Severeanu, academicienii Barbu i tefan
Ciuculescu, Ciovarnache Constantin medic ef pe Judeul
Mehedini plasa Bacles i alii...

Capitolul IV
4. n ncheiere, Bibu Dumitru, care a absolvit coala de
jandarmi i a satisfacut stagiul militar la Rureni Vlcea, care
a durat 9 ani, Ionacu Marin care a luptat n 1916, a fost
prizonier n Albania, Ionacu Ion care a luptat n al doilea
Rzboi Mondial fcnd parte din Unitatea Artirelie 37 Drobeta
Turnu Severin..

Cu adnc durere i lacrimi n ochi l-am iubit i preuit pe

Constantin Protopopescu cnd am auzit c n ziua de 26 iunie 2011 s-a
stins din via. Cu cteva zile nainte am discutat cu dumnealui, venise
de la Rmnicu Vlcea de la fiica dnsului, a fost la nunt la fiica lui
mijlocie, Constana, n Strehaia i la mai multe alte petreceri. Cu trei
zile nainte s se sting mi-a zis c o s vin la Dumbrava s discutm
n legtur cu cartea i totodata s facem ceva culegeri de la Primria
Comunei Dumbrava. Cu deosebit stim si respect l-au iubit oamenii
care l-au cunoscut, acum l plng locurile natale.
Dumnezeu s l odihneasc n pace!

Constantin Protopopescu s-a nscut n Oraul Strehaia la

data de 21 Ianuarie 1926; copilria i adolescena i-a petrecut-o n
satul Secu, Comuna Voluiac, Judetul Mehedini, locul de batina al
prinilor. coala primar a fcut-o n satul natal Lacu i n localitatea
Valea Ursului. Studiile secundare le-a urmat n oraul Braov i la
Colegiul Naional Frati Buzeti din Craiova. Constantin
Protopopescu urmeaz cursurile Facultii de Istorie din cadrul
Universitii Bucureti unde putea s rmn , dar iubind locurile
natale s-a rentors n oraul Strehaia; din anul 1957 a predat la liceul
care a fost nfiinat n anul 1955 cu deosebii oameni de valoare pn la
pensionarea dumnealui. n anul 1967 prin munca sa cu Mitropolitul
Olteniei a obinut fonduri pentru renovarea Mnstirii din Strehaia, a
fost ales i reales deputat eparhial reprezentnd Biserica Ortodox
Romn n probele istorice, a scris monografia oraului Strehaia cu
toate obiectivele att ct i bisericile, spitalul, casa de cultur, unde a
lucrat i unchiul meu dupa mam, Inginer Arhitect Bibu Ion.
S le fie rna uoara i Dumnezeu s i odihneasc n
linite.
Amin!
9

11

12

13

14

15

Ionacu Constantin
Am mers pe ideea unui scurt istoric. Am iubit construcia
materialelor fieroase. Unchiul meu, Bibu Ion Jan ct i eu am fotografiat
o fil din rezistena materialelor de construcie unde este i semnatura lui
Bibu Ion pe care o am i n biblioteca mea personal i o mic parantez
despre construciile din trecut n amintirea tiinei inginereti de-a lungul
timpului, numita rezistena materialelor. ntre anii 1854-1925 Ing. Anghel
Saligny a construit podul peste Dunre de la Cernavod cu o lungime de
peste 4 kilometri lungime, cu o deschidere centrala de 190 m, calea ferat
Feteti-Cernavod i multe alte ci ferate, poduri i viaducte. Cu Ing. Ilie
Radu au fost mari profesori la coala Naional de poduri i osele din
Bucureti i alii. n anul 1920 coala Naional de poduri s-a transformat
n coala

Politehnic Bucureti precum i coala Politehnic de la

Timioara cu un corp de ingineri de elita, al crui student a fost i Bibu

Ion, absolvent al colii de Construcii.
Ionacu Dumitru Opri era numele venit de la soie. Aveau 25 de
hectare de pmnt din hotarul Bacles; palatul lui Mavrodin se zice c ar fi
fost la hotarul Bacles cu Blti de Jos i de aceea i spune Mavroaia
deoarece se gsesc acolo n salcmi unde a avut padure Bltaeni
proprietate crmizi i pietre, au venit geologi pe acolo s-au uitat, dar nu
au fcut spturi, se vd i locurile unde au fost cele dou bordeie de pe
timpul turcilor.
Strbunicul lui tata spunea i a lsat din tat n fiu, faptul c lumea
era mai credincioas, credea n Dumnezeu, spunea cele ntmplate de la
potopul lui Noe, lumea s se pociasca, s munceasc, s nu fure, femeile
17

de atunci munceau foarte mult, iarna eseau n rzboaie pnza de cnep,

fceau cmi din stof de ln groas, fceau pantaloni i paltoane,
zvelci brodate. Munceau i la cmp cu sapa i la secerat de gru.
Ionacu Dumitru fcea butoaie i butii din lemn, iar cercurile erau
tot din lemn de carpen petrecut unul peste altul crestat i legat cu tei
rsucit, avea vrtelnia de l prelucra pe tei un fel de a tare s nu se rup.
n Mavroaie erau mai muli pomi fructiferi, grul se punea cu sapa, plug
de lemn i raria, grapa era confecionat dintr-un lemn pus pe lung i se
puneau crengi pe el rezistente la rupere(corn) i peste ele se punea un alt
lemn care se lega bine cu tei rsucit care erau trase de animale, iar cei
care aveau animale le trageau cu mna. Gru se treiera cu calul sau cu
mai muli cai, se aeza grul secerat jos n mijloc un par i se rotea calul
prin rotire cu copitele spargea spicu grului i boabele rmneau jos dup
care se nlturau paiele se adunau boabele, se vnturau, se ndeprta
pleava, se spla, se mcina la rnia cu dou pietre manual. Erau i mori
de vnt spunea bunica mea Maria Ionacu c a avut i vecinul nostru
Vtu Andrei cnd btea vntu moara era pus n micare cu ajutorul
unor aripi uriae.
ntr-o noapte cineva rufacator a tiat axul central i nu a mai
funcionat moara. Erau i mori pe ap pe cursul rurilor i prurilor cu
un debit i volum de apa mare. Pine pe vremea aceea nu se mnca dect
la zile de srbtoare, la Pate i Crciun, se obinuia s se fac mai mult
coliv, aceasta n cele din urm fiind dus la biserica sfinit ca mai apoi
s fie mprit la localnici.
Mai tarziu au aparut batozere dar acestea mergeau cu vaporul care
nu putea deplasa batoza dintr-o localitate n alta dect remorcat cu boi
18

iar vaporul ardea toate paiele pentru funcionare alimentul de baza al

animalelor. Cu 40 de ani n urm au aprut combinele ruseti mai
performante, n zilele de azi este gloria c12, nu se mai secer cu mna, nu
se mai leag snopi, nu se mai fac stoguri s se treiere cu batoza. Pinea
este un aliment de baz nu se mai face mlai sau mamalig, avem conditii
mai bune de via pentru om i animale.
Ionacu Dumitru Opri a fost moiier, a avut pmnt din hotarul
Bacles pn n hotaru Greci la Padurea lui Relu. Un om bogat din Greci
n locurile sale avea ap n cinci puuri acum eu le-am adus la via, le-am
curaat i le-am transformat n fntni n numai patru locuri n cel de-al
cincilea nu s-a mai gsit apa. n alt parte Ionescu spunea c dac ai
iperig n capul locului sau n mijlocul locului s sapi c acolo dai de ap
este buna pentru grdin, de but i prennoiete aerul, apa i padurea sau
un pom n mijlocul cmpului pe ari. De soare oamenii erau mai rari ca
densitate aveau bordee pe sub dealuri la adapost mai spunea c cine nu
muncete nici de pomana s nu i dai pentru c la nu tie cum se fac
bucatele i cum se pregatete mncarea. Ionacu Nicolae a avut un copil
care s-a cstorit cu o fat din Blti de Mijloc din Cionani poreclit pe
nume de Ciovrnache neam cu judectorul Ciovarnache de la Strehaia i
cu mama lui Sabin Vtu i Mitru Dumitru din Blti de Jos.
Ionacu Dumitru era cam bolnav, el umbla clare pe un cal alb, l
durea un picior i soia s-a oprit i a zis c primul bit sau fata a lui
Nicolae s ia o nepoat sau un nepot din neamul ei s mpart pleatu care
de 60 de stnjeni n dou, aa a i facut, prima fata a lor Maria s-a
cstorit cu Boboc Andrei i au avut 2 baiei tefan i Costic, ambii
meseriai cismari, Constantin i Fnic s-a cstorit cu fiica lui Bibu Ion
19

din Blti de Mijloc i au avut un baiat i o fat, Fnic a plecat pe front

n Rusia iar la grani a fost mpucat, trupul nensufleit i-a fost adus
acas iar acum ii doarme somnul de veci la Biserica din satul Higiu. Fata
acestuia, Boboc Aurica s-a cstorit la Iablanita Judeul Mehedini cu
Staicu Nicolae la rndul ei avnd i ea copii i nepoi.
Boboc Jean a lucrat n poliie, are 2 fete i 2 biei, unul din biei
este cstorit care este ofier la Poliia de Frontier Curtici, iar cellalt
biat este ofier la Poliia Drobeta Turnu Severin, secia cercetri penale.
Boboc Constantin fiul a avut i el un biat Boboc Ticu i o fat Boboc
Mia, ambii cstorii. Fiul lui Boboc Ticu, Boboc Constantin este ofier
pe alupa Cpitniei Portului Drobeta Turnu Severin cstorit avnd 2
copii unul din biei la Strehaia biatul Boboc Cornica purta numele
mamei sale, iar fata a decedat. Cele trei fete ale lui Ionacu Maria,
Floarea i Leana i un biat Ionacu Marin, Floarea cstorit n sat dupa
Mazilu tefan cu care a avut 3 copi Mazilu Ion, Mazilu Nicolae,
agricultori i Mazilu Constantin care a lucrat la CFR inspector.
Mazilu Ion nu a avut copii. Mazilu Nicolae este cstorit, are 3
fete i 2 biei. Mazilu Mariana cstorit la Timioara inginer
horticultor. Mazilu Marcela redactor la tipografie s-a cstorit cu un
asistent medical din care a rezultat un copil soul acesteia murind mai
apoi. Mazilu Tanta a lucrat ca ef de cadre la Bile Herculane i n cadrul
nvmntului n Strehaia are 2 fete cstorite. Mazilu Constantin inginer
constructor Drobeta Turnu Severin. Mazilu Iulic (Jean) a lucrat la
constructii navale Orsova, fiind actualul director.
Ionescu Elena fiica lui Nicolae se cstoreste tot n sat cu Mitru
Viron are un biat i dou fete una dintre cele dou fete moare la o vrst
20

fraged pe cnd cealalt se cstorete cu Cioponea Ion contabil fiind pe

timpul CAP-ului are un baiat Mitru Constantin care a fost lctu calificat
cu coal, a lucrat n Bucureti la Bazalt a fost pe atunci secretarul
organizatiei de baz i directorul ntreprinderii. Apoi prinii i socrii l-au
adus napoi n sat s practice meserie s bat n nicoval s se aud n 7
sate. Acesta s-a cstorit, a avut 2 biei unul dintre ei a decedat , iar
cellalt este cstorit la Motru care la rndul lui are i el copii.
Ionacu Marin biatul cel mic se ocupa cu apicultura i agricultura,
tatl su l-a dat la coala de grefieri Judecatoria 2 Bacles a lucrat o
perioad scurt de timp, la vrsta de 14 ani se cstorete cu fata Baci
Maria care avea 25 de ani, pentru a putea fi cununai s-au luat ani de la
ea i s-au pus la el aceasta fiind o metod veche care se practica n trecut
n astfel de cazuri, tatl Mariei nu vroia s o cstoreasc pe aceasta
deoarece aceasta se ocupa de animalele din gospodrie avea o herghelie
de vaci pe lng care mai avea i o iap adus de Antonie Geblescu din
primul Rzboi Mondial o chema Sifa cnd Maria i zicea n genunchi
Sifa, iapa ngenunchea i Maria ncleca pe ea. Marin i Maria au stat o
perioad la Bala n casa lui Cioforan ea a mai avut un frate pe care l
chema Ni, era croitor i dascl la biserica pe acesta prini l-au cstorit
forat cu o fat care avea plug cu boi si 2 pogoane de pmnt. A nceput
rzboiul, iar Ni a plecat pe front unde a fost rnit i a fost adus la
spitalul Strehaia unde a fost vizitat de tatl lui vitreg pe care nu l-a
recunoscut de tat i i-a spus c nu are nevoie de el, dup care l-a vizitat
mama lui Bila creia i-a zis c nu o s mai vine acas cci pleac pe front
spre apus. La scurt timp Bila a murit cu inima trist deoarece nu mai tia
dac Ni al ei mai e n via sau s-a prpdit.
21

Ionacu Marin i Maria au avut mpreuna 2 biei i o fat pe

nume Constana care s-a cstorit i a fugit cu Bu Constantin. n
perioada celui de-al doilea Razboi Mondial cnd cei 2 fii erau la rzboi
unul dintre ei Ionacu Ion s-a ntors acas i n acelai timp a plecat pe
front cumnatul lui Bu Constantin unde s-a ntlnit cu cellat fiu Ionacu
Iancu i Nistor Marin, cei 3 camarazi de rzboi au fost luai prizonieri.
Dup civa ani au fost eliberai i s-au ntors acas unde care Bu
Constantin a avut un fiu pe nume Bu Sabin.
Ionacu Marin a participat la primul mondial participnd la luptele
de la Mreti i Oituz sub comanda Generalului Averescu care a fcut
coala militar cu Charles de Gaulle preedintele Franei din acel timp.
Nemii spuneau despre Generalul Averescu c are tactica de lupta
fapt care s-a dovedit la Mrseti n timp ce soldaii fceau baie n lacul
Mreti au fost luai prin surprindere de trupele nemesti, iar ostai
romni aa cum se aflau mbrcai i-au luat armele i au plecat la lupta
pe care au i ctigat-o. O vorba din btrni spune c de cnd au fost
nfrnti la Mreti nu mai fumau igrile cu acelai nume nici n cel deal doilea Rzboi Mondial.
Ionacu Marin a locuit o perioad de timp la soacra sa Bila chiar
dupa armata i rzboi, dar a plecat din cauza certurilor ce le avea cu
Antonie tatl vitreg al Mariei i al lui Ni,cu care Bila s-a recstorit i a
fcut 2 copi, Antonie Constantin i Antonie Gheorghe casa lor era din
brne ncheiate din salcm care era cam ubred aproape n prag de
drmare. Primul so al lui Bila a murit la 3 zile dupa naterea lui Maria.
Marin i Maria au plecat i i-au fcut casa pe locul unde s-a nscut
Marin n Comuna Blti de Jos. Ionacu Marin a fost primar n perioada
22

rzboiului cu rniti, preedintele bncii de credit a decedat la 30

Octombrie 1957. Fiul lui cel mare a stat pn la vrsta de 14 ani n
comuna a lucrat n agricultura Mazilu Ion i Constana sora sa, cnd
mplinete 14 ani las oile cu Mazilu Ion i pleaca la Bucureti s nvee
meserie croitorie Marin a tiut de el l-a dat lui Caplescu Ni fiul lui
Uurica. Vduva avea 2 biei i o fat erau oameni sraci n sat nu aveau
dect o capr i 2 pogoane de pmnt pe fat a pierdut-o mama sa i a
gsit-o la Smadovia la familia Trafalei de la acetia i-a rmas numele
Trafela care a lucrat n Bucureti la estorie. Caplescu Ni a fost
director o via ntreag la tipografiile ce tipreau cri bisericeti.
Caplescu Constantin tipograf cstorit n Bucureti cu copii i cas. Pe
Ionacu Constantin l-a dus la un evreu s nvee croitoria la Serafim n
primul an a avut grij de vaci i de copii evreului, al doilea an a fost bogat
n velur cu lucrturi i a nvat croitorie, pn la urm evreul a plecat n
Palestina locul lui de batina cu cele doua fete biatul su rmnnd n
ar, a fost director la protecia munci pe ar, era detept i capabil
ajungea ministru dar nu avea voie c plecase taicsu din ar. Ionacu
Constantin plecat ca lucrator croitor la alt evreu unde a cunoscut-o pe
Murean Florica din Raionul Satu Mare Comuna Pribiceti, Sat Linersig
venit n Bucureti la unchiul ei unde lucra la un doctor care era tot evreu
pe nume Rofenstal cu care s-a i cstorit. Nu au venit n Blti de Jos i
nici la prini ei nu s-au dus ci au dorit s rmn n Bucureti unde a
satisfacut i stagiul militar, a participat la cel de-al doilea Rzboi
Mondial, a luptat n divizia Tudor Vladimirescu mai venea n tara iar n
cele din urm la grani a venit cu un colonel rus tnr s le dea drumul n
ar dar a venit unul mai btrn i a spus nu n lagr n Siberia ci s fac
23

ce a distrus. A fost n divizie cu Serafim Sljan care a fost i ministrul

Forelor Armatei Romne, generalul Tudoreanu, generalul Burca i ali
militari cu studii superioare, Ionacu avea i el funcie a fost rugat s
rmn n armat dar s-a ferit c l trimite n garnizoanele unitilor
militare. Ionacu Constantin se angajeaz la un patron un evreu care avea
atelier cu muncitori la croitorie 10-15 calfe, acesta avea o slbiciune
jocurile de noroc pn n cele din urma a pierdut tot inclusiv casa pana la
urm a decedat n urma sa rmnnd o fata de vrst fraged pe care a
crescut-o Ionacu Constantin, o ducea la scoala a trecut-o ape numele lui
s aiba origine sntoas numele ei evreesc era Iona Seelita a nvat
carte pn la urm a ajuns scriitoare, are multe cri scrise s-a cstorit cu
Munteanu care a lucrat n domeniul tipografilor i redactorilor de cri i
ziare. Pe Ionacu Constantin l ia Pascu Usirici i l duce la ziarul
Scnteia ca redactor care avea sediul la Podul Izvor, a lucrat o perioada
la ziarul Universul, pana la urm ziarul s-a schimbat n Scnteia de aici i
spunea i Casa Scnteii care s-a mutat la marginea Bucuretiului la
Bneasa ntr-o construcie mare care ocupa 4 hectare un combinat
poligrafic, editura i fabrica de hrtie. Ionacu ocupa diferite funcii
administrative lucrnd cel mai mult ca personal funcionar principal i
apoi ef de cadre la Scnteia, avea secie de scrisori unde primea cte
3000 de scrisori n care erau motivate diferite cereri i neajunsuri. Nu era
ora sau sat prin care s nu fi trecut Ionacu n special n perioada
colectivizrii pe ar iar n cele din urm se face la fiecare jude secie de
scrisori i se raporteaza la nivel de jude problemele oamenilor. La vrsta
de 62 de ani Ionacu iese la pensie rmne la Bucureti nemai venind n
comuna natal Dumbrava cum i propusese nc din tineree, n cele din
24

urm se stinge din via la vrsta de 85 de ani i este nmormntat la

cimitirul veteranilor de rzboi la Domneti.

25

MONOGRAFIA COMUNEI
DUMBRAVA
(FOSTA BLTI)

28

COMUNA DUM BRAVA ( FOSTA

BALTI ) MEHEDINI
DATE ORIENTATIVE PENTRU O VIITOARE
LUCRARE
A ISTORIEI COMUNEI SI SATELOR COMPONENTE

La nceputul decadei a aptea ( 61 70 } a secolul ai

XX~lea statul comunist (1945 ~ 1989) a hotarat schimbarea de numirii
unor asezari ( localitati ) vechi , dandu-le denumiri noi fara o motivatie
istorica, rupandu-le de trecutul istoric (al denumirii) de sute de ani.
In aceasta categorie au intrat si satele BALTATU DE JOS
BALTATII DE MIJLOC si BALTATII DE SUS , dandu-le denumirea
de DUMBRAVA DE JOS, DE MI1JLOC, DE SUS
Dupa reforma administrativa din anul 1968, cnd au fost
desfintate raioanele si regiunile s-a revenit la vechea forma de
organizare administrativa, de judee. O urmare a fost si reorganizarea
comunelor, din care unele au fost desfintate. In aceste condiii a fost
desfiintata si comuna ALBULLSTI.
COMUNA DUMBRAVA cuprinde satele:
-

DUMBRAVA DE JOS reedina comunei ALBULESTI,

DUMBRAVA

DE

MIJLOC,DUMBRAVA

DE

SUS

GOLINEASA, HIGIU, ROCSORENI, VALEA MARCULUI ,

VARODIA.
In indicile dup judee a comunelor orasene si rurale din
Muntenia, Bucureti, 1861 apar mentionate:
29

ALBULESTI , din care fcea parte si satul Cosovatu cu. 286

de case si 281 familii, plasa DUMBRAVA.

- BALTATII DE JOS cu ctunele; HIGIU - LACENI, 4

BALTATII DE JOS, cu 191 de case si 222 de familii, plasa
DUMBRAVA.
- BALTATII DE SUS, cu ctunele, BALTATII DE MIJLOC si
BALTATII DE SUS, cu 204 case si 218 familii, plasa DUMBRAVA.
- ROCSORENI, cu ctunul VALOLBEA si ROCSORENI, cu
117 case si 112 familii, plasa DUMBRAVA
-

VALEA MARCULUI , cu 89 case si 130 familii, plasa

DUMBRAVA.

SATELE IN ANUL 1947

-ALBULESTI, sat in plasa BICLES la 53 KM de jB
-Turnu Severin , pe Valea Biclesului - Albulestilor pe marginea
stng a paraului ce poarta diferite; numiri ca: Bicles, Valea Mare,
Albulesti sau Matca Piriei. Satul e format din 3 mahalale: PADINA
(spre sud) , Dealul Mare ( spre vest ) si Marceni ( spre est ).Are 485
cldiri , cu 452 gospodarii si 1765 locuitori.
Un document din 1647 vorbete despre nite rumani
Din Albulesti ,care la 1607 s-au vandut celor care aveau bani
,intr-atat era de rea starea ranilor de aici.
1. C. PAJURA , Dicionar geografic, istoric si topografic al
judeului Mehedini , Turnu Severin, 1947.
Satul poseda trei unitati cooperative, are un medic de plasa , 19
cazane pentru uica. Un loc se cheam azi LAZU , o poiana ALDEA.
30

BALTATII DE JOS, Sat in plasa BICLES la 49 de KM de Turnu

Severin. Are 145 cldiri, 133 gospodarii si 525 locuitori, iar cu satele
Golineasa , Higiu si Usoaia cu care alctuiete o singura comuna, 1188
locuitori. Numiri: Dealul Streaja, Dealul Miculesti, Pdurea Setulesti,
Valea Mare , Valea Breznitei, Dealul Mare. Satul e amintit de FOTINO la
1819.
BAL TATII DE SUS , Sat in plasa BICLES la 46 KM de Turnu
Severin , are 103 cldiri, 89 gospodarii si 386 locuitori iar impreuna cu
BALTATII DE MIJLOC ( 185 locuitori ), GIURA si VLDICA 941
locuitori. Satul e pomenit de FOTINO la 1819.
GOLINEASA, Sat cu 22 cldiri si gospodarii si cu 87 locuitori.
Face parte din Comuna BALIATII DE JOS".
HIGIU- DRAGHICESTI, Sat pendinte de comuna BALTATII DE
JOS alctuit din mahalalele HIGIU si DRAGHICESTI. m - HIGIU URSOAIA , Sat pendinte de comuna BALTATII DE JOS, alcatuit din
mahalalele HIGIU si URSOAIA.
ROCSORENI , Sat la 41 KM de Turnu Severin in partea de sud a
regiunii deluroase. Are 203 cldiri, 180 gospodarii si 725 locuitori.
Formeaza o comuna rurala impreuna cu satul VARODIA( zis si
PUTINEIU ) si VLDIC , avand in total 1139 locuitori. Dealuri: Piscul
Sterpului, Bobului, Dosistra , Cocorului, Vai: Cocorului, Sudoamnelor,
Bobului, Lupului , Scoarei.
Fantani: Cesmeaua Rece, Balti:Balta Mare; Paduri:Cercheza,
Valea Nucului,

Gororonisul, Branistea, Margean, Padurea Mare,

Padurea Midus, Podisuri: Campul Sterpului, Campul Nucului, Campul lui

Stamate; Mahalalele: Scoarta, Fata, Dosistea, Nitari, Popesti.
31

In sat s-a gasit un ciocan de piatra din epoca preistorica.Bogatii:

Cereale, vite, pomi fructiferi, stupi(85).Are: 2 scoli cu 5 invatatori, o
gradinita de cpoii.
Satul

ROCSORENI

AVUT

UN

FIU,

SAVA

BARBATESCU,Invatator si revizor scolar al Judetului Mehedinti.A fost

un invatator de elita, ca si revizor scolar.A fost un autor de manuale
scolare.Ca invatator a intocmit de inceput in 1938 o scurta monografie a
satului Rocsoreni, iar dupa aceea ca pensionar .Monografia satului
Rocsoreni ramasa in manuscris.
A luat ca coautor pe invatatorul Gheorghe Brasoveanu fostul elev
al sau.Cu speranta ca va putea sa publice lucrarea, ceea ce nu a reusit.A
umblat cu aceasta monografie pe la toate usile: raion, regiune, judet dar in
zadar.Personal (C.A. Protopopescu) am recomandato spre aprobarea
raionului Strehaia cum rezulta din adresa si materialul pe care il posed,
cat si corespondenta cu SAVA BARBATESCU.
In anul 1974 M.I. PASCU si D.BONDOC, au publicat lucrarea PE
URMELE STRAMOSILOR Editura Oplitica.In aceasta lucrare autorii sau oprit si in satul Rocsoreni, unde au stat de vorba cu familia
invatatorului Brasoveanu (probabil cu sotia)
Din discutia avuta cu familia invatatorului Brasoveanu, din studiul,
la fata locului, lucrarii MONOGRAFIA ROCSORENILOR (ms) autori
lucrari PE URMELE STRAMOSILOR, au publicat 6 pagini, avand titlul
NON OMNIS MORIAL (Nu oameni nu mor niciodata!).
Autorii in paginile publicate au scos in evidenta numai munca si
meritele

invatatorului

Ghe.

Brasoveanu,

lasand

totul

in

urma

marginalizat, pe Sava Barbatescu autorul principal al lucrarii. Trebuie

32

evocat, daca nu mai intai, cel putin in aceeasi masura, S.Barbatescu si

Ghe.Brasoveanu.Daca ideea apartinu lui Brasoveanu, este total de
condamnat.Daca

apartine

autorilor

lucrarii,

si

acestia

sunt

de

condamnat.Cadrele didactice ale scoli Rocsoreni sunt in masura sa

aprecieze in mod cinstit munca, contributia, atat a lui S.Barbatesc u cat si
a lui Ghe.Brasoveanu.Reproducem cele 5 randuri, mentionate pe pagina
102:Nu trebuie uitat ca tot Ghe.Brasoveanu este autorul unei vaste
monografi a Rocsorenilor, inceputa in 1938 de un alt invatator,
S.Barbatescu.Acesta i-a transmis, de altfel, dragostea pentru munca de
cercetar.
Merita sa retinem ca lucrarea in manuscris a fost premiata in
cadrul concursului FILE MONOGRAFICE, initiat de Studioul de Radio
Craiova in 1968.
Randurile

reproduse

mai

sus

despre

autorii

lucrarii

MONOGRAFIA ROCSORENILIO, sunt un omagiu adus, in primul rand,

lui S.Barbatescu cat si lui Ghe.Brasoveanu a carui contributie nu poate fi
trecuta sub tacere, cum a fost marginalizata contributia lui S.Barbatescu.
coli erau ridicate de stat, nu de locuitori , ca intre anii 18381864.
Istoria invatamantului, ca si istoria satelor, este inca necunoata,
necercetata, nescrisa . O buna parte din intelectuali satelor si colilor ,
considera inceputul invatamantului primar, mai ales la sate, in anul la
sate, in anul 1864* Intelectualii satelor de ieri (preoii si invatatorii), ca si
cei de azi. t nu au

33

la sate, in anul 1864.Intelectuali satelor de ieri (preotii si

invatatori), ca si cei de azi, nu au ca preocupari cunoasterea istoriei
satelor , cu scolile respective.
Sa reinem. nceputul invat amantului public (de stat ) la

sate

a luat fiina in anul 1838. Au functionat pana in anul 1848, iar

dupa revoluie care a fost infranta , colile la sate si orae au fost nchise.
Dascalii fiind acuzai de susinere a revolutiei si participare, la
evenimente. Unii din fotii invatatorl au fost arestati si judecai.
colile, inchise dupa infrangerea,,Revoluiei de la 1848 au fost
redeschise, in lumea satelor , in anul 1857, intr-un numr de sate mai
puin. In 1838 , colile au fost infiintate in toate satele care aveau cel
puin 50 de gospodarii ( familii ). In 1857, colile au fost redeschise in
satele care aveau cel puin lOO de famiIii (gospodarii ).
SCOLILE INFIINTATE: LA 1838
-Satul ALBULESTI. coala

a inceput cursurile la

15.

XI.1838 cu 14 elevi , invatator Dumitru Paspas.

-BALTA DE SUS. coala a nceput cursurile la 20.XI. 1838, cu 25
de elevi , invatator Constantin Baltateanu.
Baltati de jos si de mijloc-nu au avut conditii de invatatori si de
scoli nu si-au inceput cursurile in anul 1838.Probabil la incepulul anului
1839.-Valea lui Marcu, scoala a inceput cursurile la 17 XI 1838 cu 12
elevi, invatator Dumitru Bita-Rocsoreni.Scoala a inceput cursurile la 15
XI 1838 cu 6 elevi, invatator Radu Daescu. -In tabelul cu datele scolilor
invintate in anu 1838 in plan Dumbrava apare satul Laceni.In jurul anului
1861 pe care la-m mentionat mai sus la Baltati de Jos are mentionat
catunul Higiu-Laceni.In prezent toponimul Laceni mai este cunoscut si
34

mentionat

in istorie asa ca in traditia si legendele locului din zona

Baltati de Jos. Codul postal al localitatilor din Romania, Bucuresti, 1974,

nici in Judetul Mehedinti si nici in Judetul Dolj nu este mentionata o
asezare cu numele de Laceni. Higiu apare mentionat fara toponimul
Laceni.
Satul Laceni(ar putea fi higiu-Laceni)mentional la 1861 ,dupa 23
de ani, 1838-1861 este mentionat numai Laceni.Higiul nu apare la 1838
ca sat cu scoala la care am facut statistica si nomonalizarea cu scoli la
1838 am trecut numai Laceni fara Higiu(Higiul-Laceni).Noi admitem
pentru Laceni satul Higiul-Laceni ,problema toponimului raminind de
studiat istoria orala,traditie confirmata cu izvoare scrise.
Higiul-Laceni.Scoala a inceput cursurile la 20.XI.1838,cu 15
elevi,invatator Dimitrie Biltulescu.
SCOLILE REDESCHISE LA 1857
-ALBULULESTI, cu Invatatorul preotul ANGELU IONESCU
-BALTATII DE SUS , cu invatatorul PREDA POPESCU
Scolile mentionate in Anuarul Instruciunii Publice pe anul scolar
1863-1864
-Baltati de Jos, Invatatorul Florea Vtau
-Albulesti, Invatatorul Ion Busa
-ROCSORENI, invatatorul Constantin Ungureanu BALTATII
DE SUS in anul 1902 arE invatator pe GH. E. SOCOLESCU( n.1880).
In anul 1948 are loc reforma invatamantului

si

infintarea

colilor generale la comune cu clasele V - VII (VIII). A se vedea Arhiva

colilor pe anii 1900 - 2002, la Arhivele Naionale
Mehedini si Arhivele colilor respective.
35

PERSONALITATI ALE CULTURII nscute( cu rdcin obarsia ) in satele comunei DUMBRAVA .

GEORGE CALINESCU( 1899 - 1965 ), critic, istoric iiterar,
ziarist si scriitor ( ale carui cursuri le-am audiat cu pests 50 de ani in
urma ) a spus: Cultura e al doilea si cel mai solid teritoriu al patriei , ce
constituie teritoriul spiritual al tarii.
La acest teritoriu spiritual al patriei si-au adus contributia si unii
carturari, personalitati de elita, ale satelor comunei DUMBRAVA,
mentionati in Enciclopedia Romana.
12 C. PAJURA, Istoria Scoale! Primare Meheintene, Turnu
Severin, 1940.
Din prima cstorie (soia i-a murit) a avut un' baiat, tatal
profesor universitar dr.docent ION CHITIMIA. Acesta (tatal
profesorului) a fost crescut de prinii mamei de la varsta de 3 ani.
Bunicul s-a recstorit.
ION C CHITIMIA a fcut coala

Primara in Satul

ALBULESTI. Studiile secundare la Liceul TRAIAN " din Turnu

Severin cele universitare la Facultatea de Litere si Filosofie din
Bucurresti secia Filologie Moderna lund licena in anul 1934 cu
MENIUNE.
MAGNA CUM LAUDE ". In anii 1934 - 1938 a fcut studii la
Universitatea din Varovia ( Polonia).
In anii 1938 - 1939 a fcut coala de Ofieri Artilerie Craiova .
In anii 1940 - 1944 - ofier pe front -in caz,terminnd ca invalid de
rzboi
A fost profesor universitar la Facultatea de Filologie a
Universitii din Bucureti si membru cercettor al Institutului de
36

Istorie Literara si de Folclor (actualmente Insttutui de Istorie si Terie

Literara

G,

CALINESCU).

participat

la

toate

congresele

Internationale si interne ale slavistilor.

6. ALEXANDRU BOBOC: S-a nscut in satul Baltati de Jos
actual Dumbrava in anul 1930, februarie, 20. A fcut studii universitare
de filzofie. Este profesor universitar dr. la Facultea de Filosofie Psiihologie si membru al Academiei Romane, ales in anul 1991 .
Comuna DUMBRAVA, cu satele ei , cu cei nscui aici si prin
descendenii acestora , este asezarea cu doi membri ai ACADEMIEI
ROMANE ( SERBAN CIOCULESCU SI ALEXANDRU BOBOC ) si
cu profesorii in invatamantul superior si de cercetare CONSTANTA.
Comuna DUMBRAVA, cu unele din satele ei, are onoarea de se
mndri si cu militari i ofieri superiori, cu gradul d e general si
colonei.
GENERAL-MAGISTRAT, CORNEL BADOIU fiul satului al
ALBULESTi, in prezent MAGISTRAT la CURTEA SUPREMA DE
JUSTIT1E Si in CONSILIUL SUPERIOR AL .MAGISTRATURII.
GENERAL

CONSTANTIN

RADOI,

elev

al

satului

ALBULESTI si al LICEULUI MATEI BASARAB din STREHAIA. In

prezent Comandantul unitati de jandarmi timisoara.
LA UNITATEA DE JANDARMI DIN TIMISOARA a lucrat ca
colonel TEFAN VASILESCU , fiul al satului BALTATI DE JOS s in
prezent pensionar.
Merita sa reinem, pentru sate.! ROCSORSNI pe INGINERUL
NICOLAE MANESCU-constructorul HIDROCEMTHALEI PORTILE

37

DE FIER NR.1 DROBETA TURNU SEVERIN . A fost si MINISTRUL

AL ENERGIEI ELECTRICE .

38

39

40

41

Aceste file sunt desprinse din tezele de doctorat ale lui

Ceovernache Constantin care a fost medic veterinar la Strehaia apoi la
Drobeta Turnu Severin inspector sef la DSV(Directia Sanitar
Veterinara) Mehedinti cumnat cu Iorgulesc preotul acelor timpuri.
Ceovernache Constantin a avut 5 copi dintre care 4 baieti si o fata care a
fost profesoara la Liceul Traian din Drobeta Turnu Severin care mai
apoi a lucrat la Institutul Parhon din Bucuresti unde s-a stabilit si si-a
format o familie. Ceovernache Puiu unul dintre fii lui Ceovernache
Constantin fost judecator la Drobeta Turnu Severin a murit in accident
de masina in drum spre Timisoara intr-o curba i sa deschis portiera
masini si a cazut. Fiul cel mare Ceovernache Georgica a fost inspector
in cadrul Regionalei CFR Deva, cel de-al treilea fiu Ceovernache Adrian
l-a urmat in meserie pe tatal lui ca doctor veterinar prestand servicii pe
aria comunelor: Dumbrava, Valea lui Marcu, Bacles, Breznita de Motru,
Acesta s-a casatorit cu Ceovernache Mia de la Deleni sa-u stabilit in
Drobeta Turnu Severin fata in fata cu spitalul din gradin aproape de
Teatrul National.
Ceovernache Mircea cel de-al cincilea copil este mentionat in
revista de cultura a medicilor veterinari.

42

43

44

45

BUTA FLORIN SI IONASCU CONSTANTIN

Mergand pe la Timisoara am facut aceasta poza la cooperativa

Dunarea unde lucra ca tehnician Buta Florin acesta a absolvit facultatea
de sub ingineri unde a cunoscuto pe Eva cu care s-a casatorit au avut
impreuna 2 copi un baiat si o fata, acestia nu s-au inteles si in cele din
urma au divortat.
Buta Florin fiind inginer in ramura de aparate de uz casnic,
electronica cunoscut in cateva judete cum ar fi:Caras-Severin, Timis
inclusiv Arad, a cunoscut o fata din Orsova cu care s-a recasatorit si cu
care a mai avut inca 2 copii tot un baiat si o fata.

46

Ionascu M.Ion fotografia a fost facuta in bilciul Baclesi(balciul al

mare) care se organizeaza pe 1 Octombrie in aceasta fotografie este
impreuna cu fata lui Vasile Chircu care se numea Catalina Chircu din
satul Galineasa care mai tarziu se casatoreste cu Bibu Eugen din satul
Baltati de Mijloc nepotul lui Mitrica Dumitru Bibu care este frate cu Ion
Bibu din acest sat vara cu Veronica Ionascu

Fiul lui Nita Bibu din Baltati de Mijloc, Bibi Dumitru a absolvit
scoala de jandarmi de la Viccea mai apoi se casatoreste cu fiica lui Danila
Ciovarnache, Elena Ciovarnache.

47

Ionascu I.Constantin cu Muresan Ion muncitori la fabrica cu

caracter militar la Mija judetul Prahova detasat la Oradea de la
transmisiuni.

Fica lui Danila Ciovarnache aceasta avea mult pamant si o

carciuma pe acele timpuri pe la 1904.

Ionascu Marin fost sergent in Albania in primul razboi mondial,

decorat de rege.A fost primar pe timpul celui de-al doilea razboi mondial
a mai fost si presedintele Banci de credit pr raza comunei Baltati de Jos
Judetul Mehedinti plasa Bicles.

48

Ionescu I. Veronica fiica lui Bibu Dumitru(Mitrica) casatorita cu

Ionascu M.Ion din Comuna Dumbrava judetul Mehedinti.
Veronica era al doilea copil al familiei s-a nascut la 7 luni mica la
nastere nu plangea spunea vara ei Ana sotia preotului Buga Gheorghe a
crescut-o aa Constanta mama ei intr-o maneca de cojoc, dar cand a ajuns
la 9 luni plangea si cerea tt. Constanta le spunea la toti ca toti cei ce au
copii sa aiba grija de ei, pana si Boboc Conela a venit la ea si a intrebat-o
de soarta Veronicai ca avea si ea un baiat la fel care a crescut si a ajuns
om de baza a lucrat la Capitania portului la Drobeta Turnu Severin ofiter
pe salupa capitaniei. Veronica fiind mai plapanda si slaba semana cu tatal
ei Mitrica s-au hotarat sa o dea sa invete si ea croitoria sa isi poata castiga
o paine mai usorau dat-o la Strehaia la scoala impreuna cu verisoara ei
fata lui Sterie Ciovarnache fratele mamei lui Veronica, a stat la croitorie
la fratele lui aa Constant. Ciovarnache Danila fratele lui Milos
Ciovarnache au invatat croitoria dar lucrau mult manual, un costum lucrat
manual bagat la piua din nasar sau par de cal statea in picioare asa cum
sta pe om nu era ca acum. Veronica s-a casatorit cu Ionascu tatal meu nu
a mai lucrat croitorie deoarece acesta avea mult pamant si trebuia muncit,
era o rusine daca nu munceai pamantu toata lumea din sat radea de tine
iar cei ce aveau pamant erau considerati oameni bogati. Parul Veronicai avea
parul blond si ondulat dar aceasta a albit devereme la 30 de ani eu o mostenesc
49

pe mama mea la par il am ondulat ca si ea, vanturi si ploi mi-au batut parul si
am suportat, Dumnezeu ma ajutat pe toate le-am indurat si la bine si la rau a
fost in ajutoru meu.
Ionascu Ion a facut acela 5 clase primare cu preotul satului Popescu
Dumitru fiind invatator la scoala si preot la biserica din satul Baltati de Jos pe
atunci actuala Dumbrava.
Tatal meu Ionascu a fost om cu credinta de Dumnezeu in timpul vieti
sale pana in ceasul morti nu i-a placut politica nici lui si nici mamei mele
Veronica au avut pamant,vite si pasari de tot felul in gospodarie lor mostenita
de la parinti lor Marin si Marin Ionascu lor nu le-a placut cearta nici barfa si
invidia chiar daca ai pamant si nu il muncesti esti un om fara credinta in
Dumnezeu. Inainte de anul 1944 multa lume nu avea pamant aveau copii multi
si erau nevoiti sa munceasca la boieri, iar acesta le dadea din productie 1 din 3
sau 5 din 2, cine muncea avea detoate pentru un trai bun.
Dupa revolutie uni sa-u facut boieri peste noapte cu pamant si sucventi
de la stat au trait bine si pe timpul C.A.P-ului, asta este noi suntem jos
Dumnezeu este sus si ne vede pe toti ceea ce facem.

Bine fii cuvantat, in sfinti tai,

Te adoram si te slavim si noi in cor cu ei,
Si voua, sfintilor smerire tuturor,
Fericiti de-acum, mereu, veti domni cu Dumnezeu,
Primeste si asculta rugaciunea noastra,
Binecuvanteaza, Dumnezeu al nostru dar ca esti stiitor a rele si bune pe pamant
Dumnezeul Tuturor,
Vetuitoare de pe acest pamant si cer al doilea pastorit.

50

RUGCIUNE CTRE SFNTUL

IOAN
BOTEZTORUL
Sfinte Ioan Botezatorule, tu ai fost chemat de Dumnezeu inca
inainte de nastere sa-i pregatesti pe oameni pentru venirea Fiului sau, iar
multimile atrase de faima sfinteniei tale si de puterea Spiritului Sfant,
asemanator cu al profetului Ilie, primeau botezul pocaintei in semn de
convertire la Dumnezeu.
Tatal ceresc ti-a destainuit pe Fiul sau Om-Dumnezeu cand a voit
sa fie botezat de tine si tu l-ai facut cunoscut ucenicilor tai zicand 'Iata
Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii.'
Aceasta chemare atat de mare pe care insusi Mantuitorul nostru a
recunoscut-o, cand a spus ca nu s-a nascut un om mai mare decat tine, nu
te-a facut mandru, ci ti-a inspirat cea mai adanca smerenie, pe care ai
exprimat-o cu aceste cuvinte: 'Nu sunt vrednic sa-i dezleg cureaua
incaltamintei.' Si 'El trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez!'
Tu ai voit sa-ti jertfesti viata pentru a apara sfintenia casatoriei,
infruntandu-l pe regele Irod, care traia nelegitim cu sotia fratelui sau.
Te rugam mijloceste-ne de la Dumnezeu o sincera convertire si o
iubire puternica fata de El, ca sa-l urmam tot timpul vietii noastre, iar la
sfarsit sa-l preamarim pentru toata vesnicia. Amin.

51

Primarii pe raza Comunei

Dumbrava
1.Ionacu Marin-rniti
2.Barbu Sandei 3.Coplescu Stefan 4.Colintoi Constantin 5.Remon
Constantin 6.Popescu Ion 7.Mitulescu Alexandru 8.Cioc D.Dumitru
9.Boboc Haralambie 10.Boboc Constantin 11.Valcoi Alexandru 12.Radoi
Cornel 13.Nicolicea Ion 14.Stochita Gheorghe 15.Nitulescu Vasile
16.Potruica Victor 17.Matei Sabin 18.Iacob Stefan 19.Udrea Gheorghe
20.Vatau Stefan 21.Coaca Mircea si Cioana Marian primarul actual.
Ionascu Marin a fost dat la scoala de grefieri la Judecatoria II
Bicles unde l-a cunoscut pe judecatoru Petrescu de la Tamna cu care a
facut si armata a avut si cateva procese judecate de judecatorul Petrescu
cu Vatau Rodica castigate de Ionascu Marin cand se intalnea spunea tatal
meu Ion sa ii spuna Petrescu Marine tu nu mai vi pe la poarta mea, iar
bunicul ii spunea nu am bani de cheltuit lucrurile se rezolva de la sine.
Ionescu Marin a fost presedintele banci de credit de pe atunci toata
perioada cat a fost Cooperativa de Credit, Caplescu Ion contabil si
Caplescu Dumitru casier pe Baltati de Jos si de Sus care a avut localul lor
construit pe acea perioada la Dumbrava de Sus se mai gaseste locul si
acum, carnetele de depunator erau mult mai mari ca cele din prezent
dublu si ca file si ca dimensiuni.Bani la Cooperativa de Credit a avut si
fiul lui Marin Ionascu pe nume Ionascu Constantin care locuia in
Bucuresti in timpul acela.
52

ALIMENTAREA CU AP A
COMUNEI
DUMBRAVA DE JOS
Dupa perioada de colectivizare pe la anul 1962 C.A.P Dumbrava
se confrunta cu o problema, grea lipsa apei pentru animalele din
gospodariile oamenilor sau folosit sa aduca o sonda de-a Scanteiei
organul comitetului central prin domnul Inginer Nita Gheorghe fost
presedinte C.A.P acesta fiind din Bucuresti unde a lucrat si in Ministerul
Agriculturi. A adus o sonda a forat la 200 m adancime si a dat de apa s-au
alocat bani sa faca alimentarea cu apa din satul Golineasa, s-a facut un
bazin de captare cu 2 bazine de captare in dealul Higiu unde era sediul
C.A.P, s-au bagat conducte, s-au instalat pompe de impingerea apei in
cele 2 bazine avand apa suficienta pentru tot C.A.P-ul Dumbrava.
In acea perioada s-a hotarat in consiliul oamenilor munci sa se
extinda apa in comuna Dumbrava de Jos prin domnul Primar Potruica
Victor,sa-u facut sapaturi, sa-u montat tevi de alimentare au fost montate
10 (cismnele) pompe de apa in satul Dumbrava de Jos, dupa o perioada
scurta majoritatea oamenilor s-au racordat la apa potabila.
In anul 1990 sa hotarat ca apa sa se aduca din Valea Mare fantana
mare pe care sta scrisCu voia lui Dumnezeu si buna vointa a mea si
pentru pomenire am construit acest izvor pentru amintirea mea si a celor
scrisi mai jos cu toate cheltuielile mele in anul 1938.Eu donatorul
Gheorghe Cioc din orasul Bucuresti cu a mea buna voie tin a aminti in
acest izvor si pe cumnata mea Sultana Ion Cioc cu sora sa Maria N.
53

Predescu si decedati lor Ion C. Cioc+Nae Predescu si Dumitru C, Cioc

cat si tatalui meu Constantin Cioc cu sotia sa Uta C. Cioc si sora mea
Maria Cioc .Spre amintir s-a cheltuit de mine suma de 70.000lei pentru
constructia acestui izvor.Construit de mine Ion C. Pirvu maistru..Tot
acest donator a mai construit si o fantana in partea de est in Creasta
Higiului tot un asemenea izvor pentru pomenire pentru aducerea apei din
Valea Mare a contribuit primarul comunei de pe atunci Vatau Stefan care
a contribuit cu bani plus munca pentru alimentarea comunei in intregime
a localitati si racordarea tuturor gospodariilor dupa cum sunt si la ora
actuala. In acest an s-a facut verificare controale de apa prin organizare
de catre primarul Cioana Marian un bun gospodar care a facut multe
pentru comuna.
Prin anul 1976 ministerul agriculturi si a apelor a gasit de cuviinta
sa realizeze constructia catorva baraje in rand in numar de patru folosite
pentru irigatul culturilor in timp de seceta, cel de la Scornesti si
Dumbrava de Sus au fost construite in ani 1976-1977 de catre Oficiu de
inbunatatiri funciare Dr.Tr.Severin, construit in albia celor dealuri
Dumbrava de Sus si Comuna Bicles apa a fost captata pe o lungime de 3
km obtinuta din precipitatiile cazute pe coastele satului Gura Rocseni
pana la inclinatia de la satul Plopi. In albia raului s-a construit un rau cu
albia de circa 10 m, legatura intre cele doua sate era facuta printr-un drum
asfaltat cu bani unu satean plecat in America.
Acest dig este prevazut cu 2 guri de evacuare a apei in caz de
inundarea soselei, barajul a fost facut din dale de ciment la partea dinspre
drum acesta a fost dotat cu doua robinete unul in coasta Dumbravei de
Sus si celalalt in apropierea soselei ce leaga comuna de satul Dumbrava
54

de Jos si soseaua Dumbravitei pana la releul de la Balota. Cele doua

bazine au fost dalate cu placi de ciment dotate cu pompe pentru a iriga
comuna Dumbrava de Jos pana la Rocseni. In anul 1978 s-a introdus in
aceasta frumoasa lucrare zis baraj de catre C.A.P Bicles mai multe speci
de pesti se pescuia din saptamana in saptamana, o saptamana pescuiau
localnici din Dumbrava de Jos si o saptamana cei din Bicles. Instalatia a
fost intretinuta pe toata perioada C.A.P-ului pana dupa revolutie , la ora
actuala toata instalatia este deteriorata, lacul de acumulare inca mai
rezista si la ora actuala si este in intrtinerea primariile comulelor
Dumbrava si Bicles.
In comuna Dumbrava de Jos avem un camin cultural construit in
anul 1970 de catre Ing.Cioc Constantin fiu al satului Dumbrava de Jos
stabilit in Craiova, constructia era compusa din, o camera pentru aparatele
de proiectie, biblioteca, sala de vizionare, sala pentru dansuri, o sala de
sedinte, iar in partea de sud era amplasata o sala mai mare pentru a
prezenta formatiile de muzica, spectacole prevazute cu mobilier avand ca
director pe Mazilu Stefan operator Caplescu Spiru bibliotecara fiind
Caplescu Aneta, o lunga perioada de timp caminul cultural a functionat ca
sala de sedinte. Dupa revolutia din 1989 mai precis in anul 1990 caminul
a fost renovat de catre primarul Vatau Stefan si a fost schimbata
conducerea director devenind Bocanel Stefan, bibliotecar Gabi Ortopan.
In 2005 primarul Coaca Mircea a renovat acoperisul si a modernizat cu
aparatura de generatie noua pentru discoteci si baruri.

55

UN SCURT ISTORIC AL SATULUI

BALTI DE JOS
Se afla situat pe veche mosie a boierului Barbu Stirbei si Printul
George Valentin Bibescu care a avut-o ca sotie pe Mrtha care a facut
studii superioare si apoi a plecat in Franta unde a devenit scriitoare.
Martha avea flori din Anglia in locuinta sa, care se gasesc la gradina
botanica din Bucuresti, s-a stint in Franta tara de adoptie pe mormant i-a
fost scris Martha Bibescu de origine romana scriitoare. Au mai fost si
alti boieri, boierul Mavrodin de unde i-a si ramas numele satului
Mavroaia unde se zice ca a avut palatul lui Mavrodin , Popa Radu
Camenita care a vandut mosia a avut pamant mult, moara, casa la Drobeta
Turnu Severin pe Calofirescu Nr:119 si restaurantu Expres s-a casatorit a
avut 2 fete una dintre ele s-a casatorit cu maistru Gigi Costescu
constructor naval de pe acea vreme sectorul 3 Schela, iar cealalta fata s-a
casatorit cu Nicolae C

Moldovan a lucrat la sectorul 2 reparati

locomotive, a facut armata, s-a calificat la locul de munca ocupand

functia de inspector principal ajutorul domnului director. Preotul de la
Padina care a vandut pamantul lui Totoneata care a vandut mosia si s-a
retras in Bania Craiovei, mosia a fost vanduta lui Costica Constantin
Popescu care acesta a avut in Baltati de Mijloc o ferma de vite de peste
1000 de capete, pamant 15 h, cand s-a facut nationalizarea pamantu a fost
impartit la tarani vitele au fost duse la Bucuresti, hainele s-au vandut la
magazine de stat cum era pe atunci. Sotia lui Constantin Popescu a fost
deportata in Baragan de unde nu s-a mai intors inapoi, iar Constantin
56

Popescu isi doarme somnul de veci in cimitirul din satul Baltati de

Mijloc. Costica Popescu a avut 2 baieti si 3 fete baiatul cel mare Eugen
Popescu ofiter de cariera, una din fete s-a casatorit cu Trailescu cel mai
mare negustor de pe acele timpuri si la ora actuala i se mai pastreaza
numele magazinului lui Trailesti de pe Strada Mare.
Ce-a dea doua fata Jeni a fost casatorita cu Taloiescu fost ofiter la
Regiunea de Jandarmi Dr.Tr.Severin, iar ce-a dea treia fata s-a casatorit
cu doctorul Burdulea. Fiul cel mic Ionel Popescu ramanand in sat a fost
primar acolo s-a casatorit cu fosta sotie a lui Cheler un neamt din Bicles
care avea moara, fabrica de ulei si gater de taiat lemne unde a si suferit un
accident care i-a curmat viata, fosta sotie a acestuia era din Gropane
Jud:Dolj unde avea 800 de pogoane de pamant, legea de pe atunci nu i-a
lasat sa stea in casa parinteasca si au facut casa in dealul Baltatului pe
linia principala.
Nita Bibu a fost un om sarac iarna mergea la cumnatul lui cocea
boabe de porumb pe plita sa aiba de manacat cumnatul lui i-a zis mai
Nita mi-ai mancat toti porumbi copti pe plita acesta auzind aceste vorbe
a pus porumbi cap la cap si cotor la cotor si a plecat la Bucuresti a lucrat
cativa ani buni vindea parfumuri si gaz la cucoane ba le aducea si acasa
apa s-a intors in sat cu ceva bani a mai cumparat ceva pamant si o turma
de oi in jur de 100 de capete, 10 capre si o vaca care pe parcurs le-a
inmultit ajungand cioban de frunte si tot odata om bogat in sat se
casatoreste dar nu ia o fata din sat, ia o moldoveanca care da nastere la 3
copi 2 baieti si o fata le face case la cei 2 baieti casa de piatra cu 2
camere, ogeac si beci fiind la fel pentru cei doi baieti, mai cumpara si un
al treilea loc de casa, pe copilul cel mare Jean Bibu il da la scoala in sat
57

apoi la scoala de comert la Dr.Tr.Severin dupa un timp vine in Plasa

Bicles ca agent fiscal (perceptor)se casatoreeste si are 3 baieti si o fata.
Fata lui Nita Bibu se casatoreste cu Cretescu Gheorghe din sat
avea pravalie si pamant era socotit om bogat in sat din casatoria cu
Cretescu rezulta o fata, fata lui Nita Bibu la scurt timp se imbolnaveste in
timp ce ducea mancare la oameni la camp a fost prinsa de o ploaie
puternica a racit dupa care a murit.Cretescu Gheorghe se recasatoreste cu
o alta femeie sa poata creste fata din prima casatorie aceasta creste si mai
apoi se casatoreste cu un baiat din Baltati de Sus invatator care vine pe
averea fetei si mai tarziu face seminarul de preot la Craiova indeplineste
functia de preot in Parohia Baltati de Mijloc, Bicles si Raureni.
Biserica din Baltati de Sus a fost facuta din lemn a fost ceruta la
stramutarea Insulei Adakale pe Insula Simian pentru a fi construita acolo
ca monument istoric de cult.
Preotul Buga Gheorghe s-a opus pentru mutarea biserici chiar a
refuzat sa primeasc o suma frumoasa de bani. Biserica din Baltati de Jos
este stramutata din Miosa cu tot cu cimitir da mai era si un satulet mic de
oamneni pe mosia boierilor acest sat a fost mutat in partea de Sud a
comunei care exista si azi si se numeste Galineasa locatari de aici erau
slugi pe mosia lui Popescu Constantin pe perioada razboiului le-a fost
inchis drumul cu gard de maracini. Primarul de pe atunci Matin Ionascu
cu ordinul preturi Judecatoria 2 Plasa Bicles Judentul Mehedinti a dispus
distrugerea gardului, dar nimeni nu a indraznit sa ajute la daramarea lui le
era frica de boier cand a vazut astea primarul insasi la daramat cu
prpopriile maine.

58

Biserica din Baltati de Jos a avut cimitiru la intrarea prin mijlocu

comunei in partea de sud la drum exista un salcam mare de sute de ani
acolo este inmormantat Danila Ciovarnache. Biserica a avut si pamant,
suprafata mare la Vulturoaia preotu a facut casa mare in sat cu etaj avand
8 camere. Din casatoria lui Ana Cretescu cu Buga Gheorghe nu au
rezultata copi, a crescut o fata facuta de fata mare, Gheorghe dupa ce a
terminat scoala de seminar , a fost detasata intr-un sat unde la scurt timp
s-a casatorit apoi a dat nastere unei fete cu sotia sa Ana, fata lor facut 7
clase in satu Baltati de Jos apoi liceul la Dr.Tr.Severin si o scoala tehnica
de laboranta de constructi s-a casatorit cu Constandinis din Dr.Tr.Severin
tehnician de constructii unde au lucrat amandoi la hidrocentrala Portile de
Fier I si apoi la Portile de Fier II la si la alte mari lucrari de constructie
din Romania, actual se afla la Rimnicu Vilcea sunt pensionari au o fiica
care este doctorita si este plecata in S.U.A. Din cand in cand mai vin si pe
la Dumbrava pe la casa parinteasca, pe la biserica si cimitir unde isi dorm
somnul de veci parinti lor.
Geta Buga a fost eleva lui Protopopescu Constantin din Strehaia
alti elevi de-ai domnului profesor C.Protopopescu au mai fost si:
Nitulescu Maria, Nitulescu Marcela si multi alti din Dumbrava de Jos
aproximativ 700.
Din cele mai vechi timpuri se stia ca oameni traiau rau nu se
manca carne de porc asa de mult ca si acum, se tineau posturile
sarbatorileo mari cum ar fi: Postul Pastelui, Postul Craciunului,
Adormirea Maici Domnului,postul il tineau si tineri era un prilej bun
pentru sanatate. Pe atunci oameni care erau bolnavi de diabet se zicea ca
sufera de o boala boiereasca.
59

Bunicul meu Ionascu Marin a avut si el diabet pe atunci cand

gligemia era de 0,80g in corp era declarat bolnav de diabet in zilele
noastre procentul s-a marit la 120g este o boala ereditara pe care a
mostenito si unchiul meu fratele tatalui meu Ionascu Constantin din
Bucuresti care a avut glicemia 160 si tatal meu a avut putin glicemia
marita spre norocul meu eu nu la-m mostenit.
In trecut erau oameni straini de carte Ionascu Maria bunica mea nu
stia carte, mama lui Ciolofan la fel nici ea nu stia carte dar lucrau faceau
broderi, covoare si alte tesaturi si cusaturi, lucru de artizanat cu sute de
ani in urma.
In legatura cu tipografiile nu se scriau carti dar se povestea la claci
in familie de toata istoria satului si razboaielor de pe tot globu pamantesc
cele dintai povesti de la potopul lui Noe in concluzie erau carti scrise si
povestiri ce se transmiteau din tata in fiu
Se povesteste ca un om bogat cum ar fi fost Printul Bibescu a avut
mosie in toata tara dar in special in zona olteniei avea logofeti pe mosie ii
boteza din Bibu in Bibanu sau schimba numele cum ar fi Cioponea la
schimbat in Severeanu Constantin, Cocavelea din Baltati de Mijloc la
schimbat in Craiovanu sau Mojicesti si care au fost oameni de valoare in
sat Cioc in Cioculescu datorita perioadei comuniste pentru a avea origini
sanatoase.
Nita Bibu fiul lui Bibu Dumitru a crescut in casa parinteasca din
Baltati de Jos, face armata si cativa ani mai tarziu merge la Raureni la
Ramnicu Valcea si se inscrie la scoala de jandarmi pe care o termina in
anul 1913 lucreaza o perioada scurta ca jandarm in orasul Ramnicu

60

Valcea apoi vine acasa si se casatoreste cu fiica negustorului Danila

Ciovarnache fiind orfana de ambi parinti.
Tatal acesteia Danila Ciovarnache a avut mult pamant, pravalie cu
15 camere, Sambata seara obisnuiau sa cante acolo lautari avea in
pravalie tot felul de materiale lemnoase si alimente, el mai avea 2 frati
unul dintre ei statea in acelasi sat si celalalt avea si el carciuma in
Craiova.
Danila Ciovarnache era cumnat cu Costel Matasescu de la Valea
lui Marcu care de profesie era invatator, prima masina de pe raza
comunei Plopi a fost a lui mai avea 2 unchi in Valea Marcu erau cei mai
bogati oameni din zona aveau pamant si in Bicles, Radu care a fost
judecator la Curtea Martiala Craiova si Patru Matasescu care nu a fost
casatorit si prin urmare nu a avut nici copi.
Danila Ciovarnache a avut 4 baieti si o fata, baiatul cel mare
Georgica Civarnache casatorit la Smadovicioara de Sacu Judetul Dolj a
avut o singura fata Claudia care a luat si ea pamant la Valea Marcu dupa
revolutie ceilalti 2 frati Sterie si Marin Ciovarnache au fost gemeni mama
lor a murit la 3 zile dupa nasterea lor ei fiind alaptati de o femeie din
Higiu Antonia, ambi s-au casatorit au avut copi si nepoti acestia aveau
obiceiuri neobisnuite erau un fel de circari mergeau pe cal in picioare, se
urcau cu bicicleta pe casa si mergeau pe burlane.
Danila Ciovarnache se casatoreste cu Lucretia Danciulescu din
Giuria face 1 baiat cei doi nu au fost casatoriti legal la starea civila,
Danila moare, iar Lucretia pleaca impreuna cu copilul sau pe care il
chema Danciulescu Ion la parinti ei. Cei doi baieti ai lui Danila Sterie si

61

Marin raman in casa parinteasca avandul ca epitrop pe unchiul lor

Civarnache Ion .
Atunci Bibu Dumitru pleaca de la Jandarmeria Ramnicu Valcea si
se casatoreste cu fiica lui Danila Ciovarnache Elena careia i se mai zicea
si Constanta avea o mosie pamant foarte mult in Baltati cat si in Valea
Marcu care si la ora actuala este impartit intra mostenitori sai: Buta,
Vatau si Ionascu Constantin.
Bibu Elena a dat nastere la 9 copi dar nu ia-u trait toti a dat si pe
gean si de pomana copii acesta este un vechi obicei prin care copii
nenascuti se protejeaza pana la urma au trait 4 fete si un baiat, fata cea
mare s-a casatorit cu Vatau Vasile din Baltati si a dat nastere la 3 baieti si
o fata.
Fata lui Bibu Veronica se casatoreste cu Ionascu Ion din
Dumbrava avand un singur baiat, cea de-a treia fata se casatoreste cu
Tiroi Haralambie din satul Golineasa avand un baiat si o fata.
Maria Bibu se casatoreste cu Buta Stefan la Timisoara a locuit si in
Dumbrava au avut impreuna 2 baieti Buta Petrica care a lucrat la Politia
Timis ocupand mai multe functi printre care a fost si secretarul
Comandantului inspector principal si cel de-al doilea tehnician la
cooperativa Dunarea din Timisoara.
Fiu lui Bibu Dumitru Bibu Ion zis Jan acesta a lucrat in agricultura
alaturi de parinti si frati sai pana la absolvirea celor 4 clase avandul ca
invatator pe Sabin Vatau un invatator foarte bun cei care au facut scoala
cu el toti au devenit oameni de valoare in viata: Cioponea, Bulanescu
Sabin si alti.

62

Bibu Jan a plecat la comert in Dr.Tr.Severin a stat in gazda la

Cintaretu pe langa Piata Mircea dar nu i-a placut si a plecat la scoala de
constructi la Timisoara pe care a terminat-o si a fost numit arhitect.
Bibu Jan incepe cariera lui de meserias prima lui lucrare a fost la
fabrica de spirt de la Baltane Comuna Greci Judetul Mehedinti cu un
inginer batran dupa ce termina acolo ramane in Oltenia, face la Strehaia
casa de cultura, uzina electrica, si cateva constructii mici in piata din
Strhaia apoi lucreaza in Orasul Vinju Mare la sectia de drumuri si poduri
amenajeaza acolo un depozit de vinuri cu domnul Stranghinaru seful de la
Vin Alcool dupa ce termina pleaca si face mici modificari la J.F. Closani
cu inginerul Tica Draghicescu .

63

Pleaca in cadrul santierului de amenajari piscicole Bucuresti

lucrator de gradul 0 in tara la Bicaz, Paunesti, Piatra Neamt si altele fiind
la Paunesti gaseste la Combinatul de industrializarea lemnului in Dr.Tr.
Severin vrea sa plece de la Ministerul Constructiilor in colaborare cu
Ministerul Industriei alimentare la Ministerul Forestier, nu i se aproba
transferul din 08.01.1965 prin telegrama este obligat sa predea lucrarea la
Paunesti ramane in cadrul aceluiasi minister unde este act doveditor
telegrama.
Este numit sef la Sanlienu de la Izvoare Judetul Mehedinti
construieste o crama de vin cu 9 badane de iment, dupa aceia are cateva
lucrari in Dr.Tr.Severin fabrica de paine Aurora ce de la iesire din oras si
cea de langa hala mare din centrul orasului, pleaca la Craiova tot in cadrul
64

aceluias minister face o fabrica de paine se muta cu lucrarea la Bucuresti

in legatura cu arhitectul Tudosie care este si directoe si diriginte de
santier construiesc o sera de legume si zarzavaturi proiect care vine direct
din Olanda pe o suprafata foarte mare la Popesti-Leordeni langa
Bucuresti.
In luna Octombrie mama sa fiind in Dumbrava primeste o
telegrama prin care este anuntata ca fiul ei este grav bolnav la Bucuresti
in spitalul Fundeni in spital aceasta nu a putut sa ajunca in aceea zi
deoarece nu exista mijloc de transport de la Dumbrava la Strehaia a ajuns
acolo abia Luni dar insa era pre tarziu fiul sau Jean era mort. Domnul
Tudosie si Aasanchescu seful de cadre i-au spus mamei sale ca o ajuta cu
tot ce este nevoie dar ea la randul ei sa nu zica de fiul sau Ing.
Constructor Bibu Jan ca este mort, in amintirea si memoria celui disparut,
santierul cu conducerea de la Popesti-Leordeni s-au deplasat cu 2 masini
1 camion mare unde se afla sicriul cu corpul defunctului si lucrurile pe
care acesta le-a avut in apartamentul lui din Militari ce era construit pe
Bulevardul Armata Poporului el a luat legatura cu constructoru si i-a
propus acestuia sa il lase sa isi proiecteze singur apartamentul ceea ce a si
facut avea 2 balcoane, 2 bucatari si multe alte imbunatatiri.
A stat mort 9 zile de la Bucuresti a venit un microbuz cu toti
oameni ce au lucrat cu acesta pe santier au mai venit si colegi lui de la
organizare, casieri si multi alti. I s-a facut cavou cu materialele
santierului, la inmormantare in memoria celui disparut s-a tinut o slujba
la care au participat 3 preoti in special de preotul Buga Gheorghe care era
si unchiul defunctului, colegi de saintier ai acestuia arhitectul Tudosie si
Asanchescu spuneau ca Bibu nu este mort este si va fi printre noi in veci
65

si ca nu il vor uita in veci deoarece a fost om bun si capabil din toate

punctele de vedere in anul morti sale avea doar 39 de ani nu a fost
casatorit, mormantul sau este in Comuna Dumbrava de Mijloc.

66

Fiul lui Marin Ionascu M, Ion nascut in satul Baltati de Jos in

anul 1914 locuieste cu parinti, munceste in agricultura, absolva 4 clase
in Comuna Baltati cu preitul Popescu Dumitru venit de la Rece Judetul
Mehedinti casatorit cu fiica lui Iancu Gaspar din satul Higiu gacand casa
in Baltati de Jos fiind invatator la clasele 1-4 care s-a implicat si in
politica acelor timpuri.
Ionascu Ion zis si Nicu la vremea de catanie este incorporat la
Dr.Tr.Severin UM 37 Artilerie avandul comandant de pluton pe fiul
Generarului Averescu, nu a avut copi si a infiat de la fratele lui pe
Gneblab care l-a vazut ca este bun la trimis la scoala militara, plutonul
lui Gneblat era primul pe baterie dar el fiind baiat punea bani din solda
sa si nu facea toata ziua instructie ca ceilalti soldati,la Jupalnic in
poligonul de manej cu cai la antrnament un cal si-a rupt picioarele
atunci el a dat dispozitie sa fie sacrificat cum s-a si intamplat iar carnea
a fost impartita intre soldati si gatita Gneblat s-a oferit sa cumpere
painea din bani lui povestea tatal meu Ion Nicu.
Tatal meu a fost lasat la vatra dar la scurt timp a inceput razboiul
a fost din nou concentrat ajungand din nou sub comanda lui Gneblat cu
care a plecat pe front in Rusia, cu 2 cai sacu de merinde si armamentu
din dotarea unui soldat echipat de lupta, au stat 2 saptamani in unitatile
de la Arad a mai fost si la manastirea Ranca care era anplasata sub un
deal, tata spunea ca pe acolo erau visini din care manca. La Paunisi sau
dat lupte despre care sa vorbit la Radio Craiova crainica fiind doamna
Crenguta Diaconu aceasta la mentionat si pe tatl meu care a participat la
acele lupte.

67

In una din zile in jurul orelor 12 Generalul Antonescu se odihnea

la umbra unui nuc, a dat ordinOstasi treceti Prutul un moment ce
desparte doua tragedi pierderea Basarabiei si a Bucovinei de Nord.
In timpul unui mars fortat un cal din plutonu lui Ionascu cade si
isi prinde un picior sub el un ostas ramas in urma la ajutat sa ridice calul
observand ca si-a fracturat piciorul l-au abandonat intr-un lan fiindui
mila sa il impuste asa cum le cerea regulamentul.
Cu tunurile se trage numai la comanda lui Gneblat recunoscut de
generali de corpuri de armata cunoscut prin vocea unchiului sau
Maresalul Averescu la un an de zile de activitate este ranit se intoarece
in Romania si este inlocuit de un alt capitan Mason si acesta era bun era
apreciat de soldati si de forurile superioare ale armatei dat totusi nu era
asa bun ca si Gneblat. Frontul avanseaza pana la Marea Rosie
Stramptoarea Kerci aproape de Munti Urali.
Venind iarna acestia raman fara mancare pentru cai si le dau sa
manance lemne trec cu greu de iarna dar nici primavara nu le merge
foarte bine toti cai mor, trec sub comanda nemtilor care ii ajuta si ii
trimit in tara cu vasul de razboi Ardeal acesta avand 3 etaje unul cu
munitie, unul cu carbune si cel de-al treilea cu soldati, vasul a fost in
pericol de explozie avand plantate sub el mine navale dar cu ajutorul
soldatilor genisti au fost dezamorsate, ajuns in portul Constanta timp de
2 saptamani s-a descarcat carbunele dupa care si-a luat drumul inapoi
catre front dar la scurt timp a fost scufundat.
In anul 1947 Ionascu Ion(17 Iulie 1914-3 Octombrie 1995) este
eliberat se intoarce acasa si se casatoreste cu fat lui Bibu Dumitru
Veronica fac un copil la data de 29.08.1948 lucreaza in agricultura avea
68

o suprafata de pamant pare si padure. In anul 1962 cand incepe

colectivizarea pe tara fiind cam bolnav lucreaza in C.A.P atat el cat si
sotia sa Veronica nascuta la data de 28 August 1929 (decedata la data de
27 Aprilie 1998) este pensionat cu pensie de veteran de razboi si C.A.P.
O lacrima pe mormant din partea mea Costel Dumnezeu sa ii
odihneasca in pace si mila lui

Aceasta fotografie este facuta in al doilea razboi mondial unde

este si Ionascu M.Ion cu echipa sa plutonul de executie misiuni militare,
topografie si echipa de telefonisti ce sigura legatura cu organele
superioare ale armatei, agentu de legatura de la Unitatea 37 Artilerie Tr.
Severin.
In satul Higiu se afla mormintele parintilor mei Ionascu Ion si
Veronica. Despre biserica din sat va pot spune ca a fost din lemn unde a
69

slujit ca preot Popa Cioc, oameni din sat ii spuneau Popa Milica,
cimitirul se afla la noed de sat in Coasta Genesei.
Cimitirul a fost stramutat in sat pe ambele parti stanga si dreapta
unde se afla biserica nou construita in anul 1980. Popa Mitica a avut un
baiat caruia lumea ii zice Nicu popi care a avut si casa in satul Higiu
care a fost cumparata mai tarziu de catre Nitulescu Alexandru unul
dintre baieti sai a murit la Bucuresti.Nicu Popi a avut necazuri pe
timpuri a lucrat ca inginer la Dr.Tr. Severin a avut 2 copi academicieni
care au preferat sa isi schimbe numele din Cioc in Cioculescu datorita
perioadei interbelice in anul 1948 perioada de dupa razboi.
In satul Higiu mai sunt oameni de valoare cum ar fi Chima Stefan
care a fost o perioada seful ocolului silvic Strehaia dupa care a plecat ca
si director la J.R.T.R Craiova in partea de nord-vest in diagonala spre
comuna Breznita de Motru se afla satul Ursoaia unde cei mai bogati
oameni ai satului au fost: Doctor Ciovarnache Constantin si Nitulescu
Ion care era casatorit cu o fata din Cerneti de langa Dr.Tr. Severin din
neamul Ghifnestilor si Slatinestilor care aveau pamant si casa mare cu
etaj pe acele timpuri au avut impreuna un baiat si 3 fete.

Biserica din satul Higiu a fost construita cu bani donati de sateni

dar unul dintre ei a donat o suma mai mare decat ceilalti acesta fiind
Coplescu Valentin care impreuna cu Coplescu Constantin au si
participat la construirea acesteia, la fundatie la acoperis mai putin la
pictura pentru ca nu le era cunoscuta aceasta arta.

70

 Pisane

CU VEREA TATALUI, CU AJUTORUL FIULUI

SI CU SAURISIREA SFANTULUI DUH.
ZIDITU-SA DIN TEMELI ACEASTA
SFANTA BISERICA CU HRAMUL SFINTILOR APOSTOLI
PETRU SI PAVEL DIN PAROHIA
DUMBRAVA DE JOS JUDETUL
MEHEDINTI, INTRE ANI 1978-1982 CU
SPRIJINUL DAT DE CONSILIU PAROHIAL
SI DE CATRE CREDINCIOSI, SA SFINTEASCA ACASTA
BISERICA IN ZIUA CATRE
DELEGATU AL I.P.S NESTOR ARHIEPISCOL AL
CRAIOVEI SI MITROPOLIT AL OLTENIEI TIND
APOTOEREU AL PROTOERIEI STREHAIA P.C.
PREOT IOAN N TOBA
TOATE LUCRARILE ACESTEI SFINTE BISERICI AU
FOST CONDUSE DE P.C. PREOT PAROH
RODION V. IST VATAU
BINECUVANTAREA DOMNULUI PESTE TOTI
CEI CARE AU CONTRIBUIT LA ZIDIRE SI
INFRUMUSETAREA ACESTUI SFANT LACAS DE
INCHINACIUNE AMIN.
20 AUGUST 1982 PICTOR ZUGRAV GOGON ION ,
SAIU VALEA PERILOR COMUNA
CATUNELE JUDET GORJ
71

In amintierea sau pentru pomenirea oaminilor si a lui bunul

Dumnezeu am donat biserici din satul Higiu un policandru in valoare de
15 milioane pe care este inscriptionat pe o placa de arama urmatoarele
cuvinte: Donat acest policandru de familia Ionascu Ion, Veronica ,
Constantin din comuna Dumbrava judetul Mehedinti la data de 02 Martie
2012 .Am mai donat un policandru si la biserica Maioreasa din Dr.Tr.
Severin in valoare de 10 milioane prin prezenta Domnului Aurel
Gheorgescu Preot Paroh.Parohia Adormirea Maicii Domnului.

Ionascu I Constantin fiu al lui Ionascu M Ion nascut la data de

28.08.1948 in comuna Baltati de Jos Plasa Bicles judetu Mehedinti
copeilaria sia petrecuto in satul natal in anul 1956 merge la scoala din
Baltati avindul ca invatator pe Emanoil Vatau din Baltati de Jos pe
parcursul claselor 1-4 avindui colegi pe urmatorii Nitulescu Stefan (din
satul Tata care locuieste la Timisoara are doua facultati la baza profesor si
facultatea

de

Drept

Marin,Rosculescu
Vironica,Badaluta

ambele

apsolvite

Stefan,Gaspar

la

Timisoara),

Florica,Gaspar

Varvara,Vatau

Vasile,Buta

Deaconu

Elena,Boboc
Doru,Buta

Cuta,MaziluMaria,Chincu Gheorgitadin satul Golineasa,in anul 1959

fiind un numar mare de elevii in comuna se infinteaza gimnaziu unde
vine invatator de la Albulesti acolo erau mai multi profesori la gimnaziu
si clasele primare si au fost transferati la noi in comuna.
Se mareste si numarul de elevi veniti in clasa a 5-a veniti din satele
Usuroaia,Drumbrava de Mijloc si Dumbrava de Sus asa ca prin urmare
neau mai venit colegi noi: Iordache Marin,Nitulescu Nicolaie,Nitulescu
Elenasi Vladut Ion din satul Higiu iar din Dumbrava de Mijloc Polecu
72

Milica,Badaluta Vica si Bulanescu Ion, iar din satul Dumbrava de Sus au

venit :Radoi Angela,Stoichita Florentina,Sandulescu Elena si Udrescu
Ioana in anul 1962 cind sa facut colectivizarea pe tara am terminat 7
clase.Ca profesor in clasele primare 5-7 am avut pe:Domnul Vatau
Stefan,Vatau Emanoil,Florescu Constantin,Florescu Ana,Iordache Petre,
Ioedache Aurelia, Vatau Minodora,Manea Ghiorghe cre a stat doar
primul an in cel deal doilea an a plecat muncitor si dupa aceia sa dus
profesor la Strehaia de matematica si la Greci,Simcilescu Tinca
profesoara de romina care si dumneaei a plecat la Turnul Mahurele
casatorinduse cu Vatau Petrica inginer mecanic.Am mers la Bucuresti am
vrut sa dau examel la o scoala din Militari unde se tineau examene din
toata tara.Se dadeau examene pentru contabilitate,tehnicieni,medici
veterinari unde erau 800 de persoane pe 40 de locuri, si multe alte
specialitati.Am mai stat in bucuresti citva ani dar nu am lucrat nicaeri
pentru ca inca nu inplimise 18 ani si nici nu a putut unchiul meu sami
faca buletin de Bucuresti fiind ca depasisem virsta de 11 ani, iar
Bucurestiul era oras inchis.Eu mergeam la casa Politehnici RominoSovietica A.R.L.S din strada Batistei aici erau diferite filme documentare
,conferinte,sipozioane stincifice etc.Am cunoscut diferiti oameni cu
munci de raspundere,unchiul meu se intilnea cu corespondenti ai ziarului
Scinteia unde dumnealui lucrain functia de sef de cadre, corespondenti ai
Regiunii Oltenia erau urmatorii Radu Apostol,Deleanu Constantin cel
care a avut redactia ziarului la Targoviste din Razvat atunci cand eu am
lucrat la Mecanica Mifa am trecut pe la dumnealui pe la redactie am avut
ocazia sa il cunosc pe Generalul Tudoveanu fostul sef al Academiei

73

Militare avea varsta de 84 de ani era un om slab si inalt drept ca o

lumanare dumnealui a fost general in al doilea razboi mondial.
Am plecat din bucuresti am venit la Craiova sa dau examen la
Electro-putere dar fiind cam racit imi pocnea o ureche asa ca am picat
viza medicala nu am fost declarat respins.
In Turnu Severin se construia combinatul de industrializare a
lemnului corespondentu de la Radu Apostol si Deleanu Constantin
corespondenti Scantei au vorbit cu directori Botofei Ion care l-a scurt
timp a luat director Iulica Sandor am lucrat cu un topometrist pe nume
Pica Dumitrescu din Bistrita Judetul Mehedinti am luat cote de nivelment
in zona gari de sud punctul de nivelment Marea Neagra pina la partea de
nord din bulevard centrala termica care are o inaltime de 86 de m in
perioada aceea se construia Combinatu de Aluminiu de la Slatina in
comuna Proroci era cea mai buna balastiera, am mers si acolo la domnul
inginer Birnescu sef de santier am batut puntea temeliei, am venit cu
profile si nivelment pina la virf la Piatra Olt unde se inseria garniturile de
tren in circuit ferosiel pe distanta de 10 km puteam sa ramanem in santier
sa fac scoala de tamplarie, dar am trecut la actuala fabrica C.J.L. unde
totusi am facut scoala de tamplarie-mecanica dar nu am stat prea mult
deoarece unchiul meu fratele mamei mele Bibu Ion Jean m-a luat la el pe
santier, am mers la Uzinile Mecanici Dr.Tr. Severin care pe atunci erau
unificate cele 3 sectoare:uzina din port, fabrica de reparati vagoane si
santierul naval din Schela avandul ca director inginerul Mititelu
Constantin care a suferit un accident la cap s-a pensionat si a placat la
Oltenita orasul natal.

74

Am fost calificat ca si lacatus mecanic constructi navale la

metalurgica pe calea Targu-Jiu langa podul Gruiei, terminand scoala am
lucrat o perioada dupa am fost transferati la sectorul 3 uzina de vagoane
20 meseriasi din care eu am plecat militar in 1969 am fost incorporat la
Oradea la Unitatea Militara de Transmisiuni, perioada de instructie a
durat 3 luni dupa care am depus juramantul militar, am mai stat cateva
luni dupa care am fost detasat la I.M.M. cu caracter militar unde am
lucrat ca lacatus dar am mai lucrat si la Cugir Plopeni, si la fabrica de
tancuri nou infintata de la Moreni, ma-m eliberat in anul 1971, apoi ma-m
angajat la uzina de vagoane Dr.Tr. Severin se despartisera cele 3 sectoare
colegi mei care au fost detasati se reintorsesera la sectorul 2 Schela, eu
am ramas in continuare la uzina de vagoane am mai facut 2 cursuri de
calificare de sudor si macaragiu poduri rulante am lucrat si la litrat
vagoane adica stabilirea volumului total fie prin cantarire fie prin calcule
masuratori calota specifica, fie prin cantarirea cu apa cu 2 etaloane de
masura a 2000l unul se incarca celalalt se descarca si un etalon de 500l
facanduse prima incarcare cu un sesifon cu roti care in descarcare la
beneficiar cu o rigla gradata se introducea in vagon si se masura cati litri
de benzina sunt.
Statia a fost inventata de Modora care a terminat studiile in
Uniunea Sovietica o asemenea statie mai era la piatra olt avandui ca sefi
metrologi pe Bulucea Vasile, Brantorila Sterfan si Clement Haralabie.
In anul 1982 parinti mei sa-u imbolnavit si a trebuit sa plec in satul
meu natal Dumbrava ca agent postal cu diferite grade ale agentiei postale
pichet postal pana in anul 2004 cand ma-m pensionat pe caz de boala.
Acum am 64 de ani nu am fost casatorit niciodata ma ocup cu curatarea
75

fantanilsor si a diferitelor izvoare parasite le aduc la viata lor de odinioara

cu bani propri din munca cinstita.
Nume de Ionascu mai sunt in tara care au functi de raspundere
chiar in Craiova si in Piatra Olt.

Eu le urez de bine tuturor!

Noi oameni ne iubim ca neam lasat de Dumnezeu pe
Pamant!

76

Opis
Nr
Crt.

DENUMIREA ACTULUI

Nr. pagini

ADRESA PREFECTURA

ACT DE IDENTITATE

ACT NASTERE

ACT DECES

CERERE

TITLU DE PROPIETATE

COPIE R.A

ANEXA NR 1

8,9,10,11

ANEXA NR 2

12 si 13

10

PLAN PARCELAR TARLAUA 32

14

11

MASURATORI TARLAUA 32

15

12

PLAN PALCERAL TARLAUA 32

16,17

13

MASURATORI TARLAUA 93

18,19,20,21,22

14

PLAN PARCELAR TARLAUA 94

23 si 24

15

MASURATORI TARLAUA NR: 94

25

16

PLAN PARCELAR YARLAUA 30

26

17

MASURATORI TARLAUA 30

27,28

18

PLAN PARCELAR TARLAUA 22

29,30

19

MASURATORI TARLAUA 22

31,32,33,34,35,36,37

77

Primaria comunei dumbrava

Judetul mehedinti
Nr.1724 din 20.08.2010

C T R E,

INSTITUTIA-PREFECTULUI MEHEDINTI
Alaturat v-a inaintam intreaga documentatie pentru cartografierea
titlului de proprietate:
IONASCU M. ION SUPRAFATA DE 66.303 MP.

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

114

Cntecele lui Ionacu

1.Frunza verde 3 migdale cat e Dumbrava de mare
Trei feluri de drumuri are si o apa curgatoare
Ce trece pe Valea Mare drumul de pe culmea Plopi
Piria este judetean, celde pe Higiu drum comunal
iar cel dupa Valea Mare este drum de pamant se
aude apa de la baraj murmurand trce Ionascu
Costel cintand cu geanta de factor in spinare
umbland pe itinerare cand la deal si cand la
vale impartind efecte postale la toata lumea din sat fie
bogat fie sarac cu toata lumea am discutat dar mai
mult cu omul bun si drag si lui Dumnezeu ii esti pe plac.

2.Frunza verde flori marunte vine Ionascu din munte

cu palaria pe frunte el coboara jos la Greci urca
dealul la Cerchez o ia pe Cerchez la vale pana la paru rotat unde se
facea hora altadata sa faca hora ca in sat coborand pe straja in jos la
schiubeiu lui Oprita sa beau apa cu canuta unde a baut apa cu
canuta maicuta mea Veronica si cu Ion statea la umbra de pom si
munceau a lor ogor.
Pusai pusca la spinare o luai pe matca la vale curatind ale izvoare
am facut am renovat bani la biserici am dat clopote si policandre
am cumparat Ionascu a fost bogat si gospodar in sat si iar verde
mar rotat trece Ionascu prin sat frumos si bine imbracat de natura
mangaiat ca si lui ia fost drag apele padurile si toate vietatile.

115

3.Foaie verde foi tei foi in padure la Radoi canta cuci prin zavoi,
dar nu mai canta cu drag si padurea li sa dat la un om necunoscut
cetateni vor 22 din Dumbrava si am mai avut padure pan la Bicles
pamant arabil de-al sus la poalele paduri este un nuc mare rotat
canta pasarile cu drag una canta una asculta una penele descurca si
pe Costel il privesc la fantana cum munceste ca sa bea si ele apa
rece, iarna la acoperis cu drag se adapostesc lui Ionascu ii
multumesc ca un om ele vorbesc si pe el il pomenesc.
Dumnezeu in cer pasarile pe pamant ca a fost un om placut si
natura a iubit.

116

TABEL NOMINAL
CU MEMBRI COOPERATORI CARE AU ADUS IN EXTRAVILAN SI INTRAVILAN IN COOPERATIVA AGRICOLA DE PRODUCTIE SI
CU PERSOANELE CARORA LI S-A PRELUAT DE COOPERATIVA TEREN IN ORICE MOD.
NR
CRL
T

NUMELE SI
PRENUMELE

SUPRAFATA
AGRICOLA
ADUSA
SAU PRELUATA
IN CAP HA
TOTAL DIN
CARE
EXTRA
VILAN

1
2

3
4
5
6
7
8
9
10

DIN CARE
ARABIL

INTRA
VILA
N

VII

DRAGOI
ELENA
DRAGOI D
IOANA

1,72

1,72

3,96

3,76

0,10

DRAGOI I
TUDOR
POPESCU ST
DUMITRU
DRAGOI M
STEFAN
NITULESCU
M DUMITRU
NITULESCU V
DUMITRU
NITULESCU C
ALEX
BIBU J
ALEXANDRINA
NITULESCU N
ELENA

1,67

1,62

0,05

3,22

2,87

0,10

5,66

5,25

5,78

LIVEZ
I

PAJISTI

TOTAL
TEREN
NEAGRICO
L
HA

DIN
CARE
CURTI

SUPRAFATA
TOTALA

0,06
0,10

0,05

1,78
4
,
0
1

0,10

1,77

0,25

0,10

3,32

0,10

0,31

0,10

5,76

5.20

0,08

0,50

0,10

5,88

7,81

6,91

0,12

0,78

0,10

7,91

5,99

5,11

0,05

0,83

0,18

6,5

2,14

2,0
0
4,6
9

0,1
4
0,1
0

0,18

2,3

0,10

4,8

4,79

115

11

MARINESCU
NICOLAE
BALTATEAN
U N TUDOR

3,55

3,25

0,30

0,10

3,6

7,29

6,55

0,69

0,25

7,5

BALTATEAN
UJ
GHEORGHE
CAPLESCU C
TUDOR

2,90

2,50

0,40

0.10

4,37

4,26

0,05

0,10

4,41

15

GASPAR I
ELENA

2,65

2,62

0,03

0,10

4,41

16

RESCULESCU
C DUMITRU

3,89

3,75

0,05

0,10

3,99

17

IACOB C
ALEXANDRU

6,29

6,02

0,27

0,13

6,42

18

IACOB
LAZAR
GASPAR N
DUMITRU

1,16

1,37

0,08

0,18

1,79

3,05

3,00

0,05

0,05

3,10

20

GASPAR I
DUMITRU

5,79

4,85

0,19

0,75

0,10

5,80

21

GASPAR
ELENA

3,30

3,00

0,05

0,25

0,10

3,40

22

GASPAR A
ILIE

2,80

2,80

0,05

2,85

23

BACANEL C
MARIA

2,21

1,85

0,06

0,30

0,05

2,25

24

DRAGOI E
CONSTANTIN
GASPAR N
ION

2,45

2,25

0,06

0,13

0,10

2,54

4,85

4,13

0,10

1,62

0,10

4,95

12
13

14

19

25

0,05

0,09

0,16

116

26

ROSCULESCU
C ION I

1,60

1,50

27

ROSCULESCU
CC
CONSTANTIN
ROSCULESCU
C
CONSTANTIN

2,62

2,62

4,80

4,20

0,10

29

VASILESCU
HORDONIE

2,00

1,95

0,05

30

VASILESCU A
MARIN

5,91

5,53

31

ROSCULESCU
N DUMITRU

3,88

3,20

32

CUTESCU
GHEORGHE

3,75

2,55

33

MITRU N ION

0,90

0,75

34

COPLESCU C
ION
MIREA
HARALAMBI
E
MAZILU H
NICOLAE
MAZILU H
ION
VATAU GH
ARISTITA
VATAU I GH
ION
BADALUTA
EMANOIL

13,68
2,80

10,8
6
2,50

4,60

28

35

36
37
38
39
40

0,05

0,05

0,50

0,05

1,65

0,10

1,22

0,10

4,90

0,10

2,10

0,38

0,15

6,06

0,63

0,10

3,98

1,20

0,10

3,85

0,05

0,10

0,10

100

0,18

2,63

0,15

13,83

0,10

O,20

0,10

2,90

4,15

0,10

0,35

0,10

4,70

2,65

2,00

0,05

0,60

0,05

2,70

1,45

1,45

0,10

1,55

1,18

1,15

0,03

0,10

1,28

3,20

3,16

0,04

0,10

3,30

0,05

117

41

42

43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61

COPLESCU H
IANCU

4,72

MIHAI D
ELENA

1,96

IORGA I STEFAN
MARIN B ION
FLORESCU C ION
DRAGOI I ION
DIACONU VICTOR
GASPAR
CONSTANTIN
CAPLESCU C
ALEXANDRU
FLORESCU D
NICOLAE
CALUGARU P.I
ELISABETA
FLORESCU D
CONSTANTIN
VASILEANU ELENA
POPESCU N ION
AMZOIU I.R
CONSTANTIN
POPESCU A
CONSTANTIN
MIRULESCU
NICOLAE
CIOVIRNACHE
VICTOR
IACOB JIANA
CIOVIRNACHE
MARIN
ROSCULESCU D
STEFAN

4,52

0,05

1,81

0,03

0,15

0,10

4,82

0,05

2,01

0,12

3,91
3,62
6,80
3,47
3,00

3,31
3,25
6,05
3,42
2,86

0.10
0,12
0,25
0,05
0,05

0,85

0,75

0,10

2,57

2,40

0,10

0,07

0,10

3.34

2,99

0,08

0,27

0,10

0,55

0,40

0,05

0,10

0,05

6,34

5,74

0,10

0,50

0,10

2,10
1,53

2,5
1,50

0,05
0,03

2,79

2,63

0,06

3,32

3,27

0,05

2,81

2,82

3,61

3,38

0,08

0,15

0,10

6,59

5,12

0,10

1,37

0,05

3,60

3,30

0,05

0,25

0,05

3,87

3,81

0,06

118

0.50
0,25
0,50
0,09

0,10
0,10
0,10
0,10
0,10
0,10

0,10
0,10
0,10

0,05
0,10
0,10

0,10

62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92

BONTEA J ION
BONTEA H ION
STIULESCU I ION
COPLESCU C
CONSTANTIN
COPLESCU I
DUMITRU
PAULET STEFAN
CIOVIRNACHE
MARIN
COPILESCU H
VALENTIN
CIOC C DUMITRU
CIOC N DUMITRU
CIOC C ION
CIOC C CONSTANTIN
CIOC VASILE
IACOB CONSTANTA
CIOC R DUMITRU
CIOC M IOANA
CIOC COSTIN
CIOC DUMITRU
CIOC C MIHAI
VATAU H
ALEXANDRU
VATAU H DUMITRU
POPESCU D MARIA
BOBOC O IOANA
BOBOC GH
HARALAMBIE
CIOC R NICOLAE
BEBEC H
CONSTANTIN
MITRU G ELENA
MITRU G
CONSTANTIN
BADALUTA I STEFAN
VATAU H VARVARA
NISTOR V MARIN

2,86
4,74
2,30

2,69
3,79
1,75

O,O5
0,08
0,05

0,12
0,87
0,50

0,05
0,10
0,10

2,24

2,02

0,12

0,20

0,08

4,49

3,77

0,13

0,50

0,10

2,45

2,40

0,05

0,10

3,75

3,90

0,75

0,10

2,51

2,26

0,25

0,09

0,60
5,27
4,01
3,92
2,41
0,65
1,22
0,37
4,26
2,82
3,12

0,50
4,09
3,73
3,38
2,35
0,55
0,82
0,25
3,48
2,78
2,50

0,10
0,06
0,12
0,05
0,06
0,10
0,10
0,12
0,10
0,04
0,08

2,98

2,90

0,08

0,75
4,06
4,70

0,75
0,50
3,45

0,06

0,50
4,25

0,05
0,06
0,10

2,87

2,57

0,05

0,25

0,04

5,27

4,09

0,06

1.12

0,58

2,73

2,45

0,05

0,23

0,04

2,35

2,25

0,05

0,05

0,10

2,55

2,00

0,05

0,50

0,10

4,02
3,29
2,75

3,85
3,09
2,70

0,12
0,05
0,05

0,05
0,15

0,10
0,10
0,10

119

0,10

1,12
0,15
0,40

0,30
0,68
0,54

0,06
0,58
0,10
0,10
0,10
0,10
0,10
0,06
0,10
0,10
0,10
0,16

93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104

BUTA VARVARA
ZUTA M ION
NITULESCU I
GHEORGHE
CIOCIONOIU I
ALEXANDRU
TIRAI C
CONSTANTIN
BOBOC ST ELENA
IONESCU ION
SANDULESCU P
CONSTANTIN
MAZILU D FLOREA
MAZILU C
GHEORGHE
MAZILU C ION
STANA M DUMITRU

4,35
4,76

3,28
4,12

0,10
0,05

0,97
0,59

0,10
0,10

2,17

2,00

0,07

0,10

0,10

1,59

1,37

0,10

0,12

0,10

1,63

1,53

0,10

2,64
6,13

2,34
5,68

0,05
0,20

0,25
0,25

0,08
0,10

4,09

3,84

0,06

0,19

0,10

2,93

2,87

0,06

1,47

1,42

0,05

3,23
1,10

2,93
0,75

0,05
0,10

120

0,10

0,10
0,10
0,25
0,25

0,10
0,10

TABEL NOMINAL
CU MEMBRI COOPERATORI CARE AU ADUS PAMANT IN C.A.P. SUPRAFETE MAI MARI DE 0,5 HA DE PERSOANA
INDREPTATITA(SOT,SOTIE) SI CARE SOLICITA INSCRIS STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

NR
CR
T.

NR
CR
T.
DIN

10

13

SUPRAFA
TA
NUMELE SI
PRENUMEL
E

DRAGOI
ELENA
DRAGOI D
IOANA
DRAGOI I
TUDOR
POPESCU H
DUMITRU
DRAGOI N
STEFAN
NITULESCU
M DUMITRU
NITULESCU
H ELENA
BALTATEA
NU I

AGRICOL
A
CEDATA
C.A.P HA

SUPRAFAT
A
AGRICOLA
IN
PROPRIETA
TE HA

SUPRAFATA
AGRICOLA
IN PROP.
TOTA
L

1,72

1,72

1,72

3,96

3,96

3,96

1,67

1,67

1,67

3,22

3,22

3,22

3,66

3,66

3,66

5,78

5,78

5,78

4,79

4,79

4,79

2,90

2,90

2,90
121

DIN
CAR
E

DIN CARE
ARABI
L
E
1,7
2
3,7
6
1,6
2
2,8
7
5,2
5
5,2
0
4,6
9
2,5
0

VII
E

LIVEZ
I

PAJ.

TOTAL
TEREN
NEAGRIC
OL HA
I
0,06

0,1
0
0,0
5
0,1
0
0,1
0
0,0
8

0,1
0

0,05
0,10

0,2
5
0,3
1
0,5
0
0,1
0
0,4
8

0,10
0,10
0,10
0,10
0,10

14

10

16

11

18

12

28

13

30

14

33

15

36

16

37

17

39

18

42

19

44

GHEORGHE
POPESCU I
NICOLAE
MARIN B
ION
DRAGOI T
ION
POP.CONST.

CIOVIRNAC
HE VICTOR
ROSCULESC
UD STEFAN
ROSCULESC
UC
DUMITRU
IACOB
ALEXANDR
U
GASPAR
DUMITRU
GASPAR A
ILIE
DRAGOI G
CONSTANTI

3,8
3
3,2
5
3,4
2
3,2
7

0,0
8
0,1
2
0,0
5
0,0
5

0,5
0
0,2
5

3,3
8
3,8
1

0,0
8
0,0
6

0,1
5

3,87

3,7
5

0,0
5

0,0
9

6,29

6,29

6,0
2

0,2
7

3,05

3,05

3,05

0,0
5

2,80

2,80

2,80

2,44

2,44

2,44

3,0
0
2,8
0
2,2
5

4,41

4,41

4,41

3,62

3,62

3,62

3,47

3,47

3,47

3,32

3,32

3,32

3,61

3,61

3,61

3,87

3,87

3,87

3,87

3,97

6,29

122

0,10
0,10
0,10
0,10

0,10
0,10
0,10

0,13
0,0
9

0,05
0,05

0,0
6

0,1
3

0,10

20

47

21

49

22

50

23

56

24

57

25

59

26

62

27

66

28

72

29

78

N
ROSCULESC
UC
CONSTANTI
N
VASILESCU
HARALAMB
IE
VASILESCU
A MARIN
CIOC N
DUMITRU
CIOC C ION
CIOC
VASILE
CIOC
MIOARA
VATAU H
ALEXANDR
U
BOBOC H
CONSTANTI
N
MAZILU ION

2,62

2,62

2,62

2,6
2

2,00

2,00

2,00

1,9
5

5,91

5,91

5,91

5,27

5,27

5,27

4,00

4,00

4,00

2,41

2,41

2,41

0,37

0,37

0,37

2,98

2,98

2,73
2,65

0,10

0,0
5

0,10

5,5
3
4,0
5
3,7
3
2,3
5
0,2
5

0,0
6
0,1
2
0,0
6
0,1
2

2,98

2,9
0

0,0
8

2,73

2,73

2,4
5

0,0
5

0,2
3

0,04

2,65

2,65

2,0
0

0,0
5

0,0
6

0,05

123

3,3
8
1,1
2
0,1
5

0,15
0,58
0,10
0,10
0,06
0,16

30

80

31

81

32

82

33

83

34

90

35

95

36

96

37

98

38

100

39

101

40
41

104
105

42

106

43

108

44

110

45

111

VATAU I.GHE
ION
BADALUTA
EMANOIL
COPLESCU H
IANCU
MIHAI D
ELENA
PAULET
STEFAN
MITRU G
CONSTANTIN
BADALUTA I
STEFAN
NISTOR V
MARIN
ZIMTA M ION
NITULESCU I
GHEORGHE
BOBOC ELENA
IONESCU ION
SANDULESCU
P
CONSTANTIN
MAZILU C
GHEORGHE
STANA M
DUMITRU
VATAU GHE

1,18

1,18

1,18

1,15

0,03

3,20

3,20

3,20

3,16

0,04

4,72

4,72

4,72

4,52

0,05

0,15

0,10

1,96

1,96

1,96

1,81

0,03

0,12

0,05

2,45

2,45

2,45

2,40

0,05

2,55

2,55

2,55

2,00

0,05

0,05

0,10

4,02

4,02

4,02

3,85

0,12

0,05

0,10

2,75

2,75

2,75

2,70

0,05

4,76

4,76

4,76

4,12

0,05

0,59

0,10

2,17

2,17

2,17

2,00

0,07

0,10

0,10

2,64
6,13

2,64
6,13

2,64
6,13

2,34
5.68

0,05
0,20

0,25
0,25

0,08
0,10

4,09

4,09

4,09

3,84

0,06

0,19

0,10

1,47

1,47

1,47

1,42

0,05

1,10

1,10

1,10

0,75

0,10

0,25

0,10

4,86

4,86

4,86

4,56

0,20

0,10

0,10

124

0,03

0,10
0,10

0,10

0,10

0,10

46

113

GHEORGHE
VATAU M
VASILE

2,00

2,00

2,00

125

2,OO

0,13

Acest tablou este facut la reuniunea scoli de jandarmi la banchet.

In tablou este si Bibu Dumitru care a absolvit scoala cu intreaga
promotie in tablou se mai afla si fotografia nepotului domnului Vatau
Dumitru zis Mitica absolvent al academiei Stefan Gheorghiu din
Bucuresti si Facultatea de Contabilitate-Finante la Cluj in prezent este
pensionar,tot in acest tablou se mai afla si sergentu major Semen Nicolae

126

Aceasta fotografie este facuta din spatele casei mele pana la

hotarul Bicles cuprinde toata partea de Sud a comunei cu padurea din
Poiana Cujmei pana in valea rea Gozop, pana la Fantana Faget se vede si
acoperisul ciuperci si izvorul de la Radoi la mijlocul celor doua distante
Gozop si Fantana de la Fget, acest acoperis aminteste de bordeiul cu izvor
din anul 1700 de pe domeniul Stanesti unde se afla arbori de sute de ani
pe pamantul lui Bocanele Stefan.

127

Aceasta fotografie reprezinta placa de marmura de la Fantana cu

Ciuperca pe care sunt amintiti cei ce au contribuit la constructia acestui
obiectiv fie cu munca sau cu bani.

128

Acest izvor construit de mine Ionascu Constantin si de cei

mentionati mai sus reaminteste din trecut cele 2 bordeie unul chiar pe
acest loc, iar celalalt la o distanta de 44 m unde se si vede locul lasat mai
jos.
Aceste bordeie le foloseau calotorilor ca loc de odihna, oameni se
adaposteau in aceste borde cand veneau de la Dunare si mergeau la targ la
Strehaia pe jos, aceste adaposturi erau dotate cu paturi pentru odihna si
provizi de macare si bautura.
Pe timpul Imperiului Otoman aceste bordee erau folosite ca refugii
pentru sateni cand turci navaleau in sat pentru as lua tributul.

129

Aceasta imagine reprezinta izvorul dintre cele 2 sate Dumbrava de

Sus si satul Higiu aflat in dosistea Higiului facut de Mazilu Nicolita in
memoria sotului ei care a murit in primul Razboi Mondial pe propietatea
dumnealor renovata in anul 1970 de catre Nistor Marin la care au
contrinuit si oameni din sat fiecare cu cat a avut, pe laca din fata fantani
este trecut numele celor ce au contribuit dupa cum urmeaza: Nistor
Constantina, Nistor Marin, Calin Daniel Nistor, Nistor Cuta, Nistor
Milica, Ionascu M.Ion, Ionascu Veronica, Ionascu Constantin, Florescu
Constantin, Florescu Ana, Sandulescu Constantin, Mzilu Ion, Mazilu
Mitroi, Mazilu Gheorghe, Cioponea Ion, Cioponea Lenuta si multi alti.

130

Aceasta imagine reprezinta locul in care a fost o fantana construita

in chei de lemn se mai observa si acum locul plin cu apa. La acest loc i se
spunea in trecut La Zahana se spune ca acolo ar fi fost un abator in care
se sacrificau animale pe timpul Imperiului Otoman acest pamant era pe
mosia Matasestilor care locuiau la Valea lui Marcu.

131

Fantana din spatele Primariei Comunei Dumbrava de Jos este

construita sub dealu din Desistea Higiului, tot de Cioc Gheorghe din
orasul Bucuresti in anul 2938 scrie pe placa de marmura care este prinsa
pe fata fantani, de aici se alimenteaza cu apa toata Primaria Comunei
Dumbrava cat si scoala.
Cand eram la scoala ceream apa de la Vasilescu Anica care avea
casa in spatele scoli dansa ne dadea apa si noi ii multumeam spunandu-i
sa aiba apa de baut si pe lumea cealalta. Langa fantana a mai fost si un
helesteu pentru peste facut pe timpul colectivizari facut de catre Florescu
Constantin si conducerea Primariei Comunei.

132

Acest izvor amplasat pe firu vai matca Steji intre cele doua dealuri
pe fata si respectiv spatele lor, invelita cu padurea de-a lungul matci de la
Rocsoreni pana la Breznita de Motru si de la Nord din padurea Milanu
pana in dosastea Breznicioaiei mai sunt si poiene si locuri bune penteu
agricultura, schiubeiul era in propietatea lui Tuica. Ii spunea schiubeiul
lui Tuica sa luam apa cu ulciorul sau troaca ca tine apa mai rece, acum
mu mai exista apa deloc acolo.

133

Acest izvor construit de familia Cioc C. Gheorghe din Bucuresti sa cheltuit suma de 70000 pentru constructia acestuia.
Pe fata acestuia sta scris pe placa de marmura un mesaj foarte
frumos si aminteste numele celor care au contribuit la facerea lui, acum
apa nu mai curge la el pe cele 3 tutururi si merg in decantoru de captare a
apei pentru alimentare cu apa a comunei Dumbrava. Decantoru a fost
construit in vremea cand era primar Domnul Vatau Stefan toata lume a
contribuit la constructia acestui bazin care se afla langa fantana veche.

134

Acest peisaj de la Fantana Mare de ciment de la Popescu acum

este apa in ea dar fantana zace in apa ce provine din Piraul Breznicioara
Camp.
Aici aveau: Bibu Dumitru, Buta Constantin si Badaluta Constantin
gradina de zarzava, bordei cu putinele cu fructe pentru fermentarea
prunelor, cireselor, perelor pentru prepararea rachiului.
Aici a mai fost si tabara C.A.P. si ferma de vite a Comunei
Dumbrava de Jos Judetul Mehedinti.
135

Acest izvor este renovar si adus la viata de catre mine Ionascu

Constantin se afla pe propietatea strebunicului meu Dumitru Oprita care a
avut pamant din hotaru Bicles pana la hotaru Greci izvorul a fost de lemn
a mai fost renovat in trecut de catre Ionascu Marin si Ionascu Ion, pe
timpuri cimentul se pastra in butoaie de lemn nu ca acum in saci de
carton.
Datorita perioadei colectivizari oameni de-a lungul timpului nu sau mai ingrijit de el asa ca eu am decis sa il renovez, s-a rupt un mal de la
zmeura a prins schiubeiu, eu singur am sapat la 2m adancime si am gasit
schiubeiu am spart capacul, am pus alt tub de ciment in prelungire, am
indepartat cele 10 tone de pamant, am venit cu teava la 12m unde am
amplasat o stavica de ciment.
136

In satul Dumbrava de Mijloc este acest izvor construit de frati

Bibu Dumitru si Ion se afla situat in partea de jos a satului, este facut la
adancimea de 40m, pe jumatate este plin cu apa, poti sa iei cat de multa
apa vrei izvorul are un debit mare si isi revine imediat la loc.
Pe timpuri cand graul se secera cu mana si se lega in snopi se
aducea fie in fata Baltatului fie in dealul Baltatului oameni isi faceau
stoguri de snopi 500 sau eventual 3000 si aduceau vase la fantana le
umpleau si le duceau la stog sau aduceau din Misa de la fantana Bugi
denumire care venea de la familia Buga din satul Dumbrava de Sus se
aducea masina de traierat batoza cu vapotu trasa de 10-15 perechi de boi.

137

La fantana de lemn ii zicea fantana lui Barbu a lu Andrei

construita de cand a fost adus satul Golineasa din Miosa aproape de
Bicles pe pamantul lui Zamta Constantin, avea panant in apropiere si
Ionascu Marin si pomi in partea de sus a Golinesei hotaru fata a Golinesei
cu hotaru din dosastea Brenicioaiei la conacul lui Almajeanu Stefan zis
Belea sa il mangaiau oameni in sat avea arma de vanatoare pe care a
mostenit-o si fiul sau Almajeanu Constantin.

138

Acest izvor construit in dosistea Golinesei sub coasta dealului, dea lungul satului era plantatie de salcami, panza de apa freatica este la
suprafata si exista riscul alunecarilor de teren, scubeiu era in pripietatea
cetateanului Vatau Ion si alti cetateni care aveau gradini de zarzavaturi si
plaiuri de vie ca Vatau Rodica, Vatau Ticu care aveau livezi de pomi
fructiferi pruni, meri,Ionascu Marin si Zamta Dumitru.
Acum izvorul a secat dar se poate curata si refolosi.

139

Izvorul din Valea Mare renovat tot de mine Ionascu Constantin in

anul 2002 pe acesta se afla o cruce pe care scrie numele meu.
Am muncit singur nu am fost ajutat de nimeni jghiaburile le-am
taiat singur, faceam cimentul ziua iar noaptea la lumina luni il turnam in
cofrag sa nu se intareasca, am mai lucrat si inainte la izvor atunci am fost
ajutat de catre Minteanu Constantin doamna care se vede in fotografie
Munteanu Elena este sotia lui care da de pomana la fantana vin si
lobenita.
Izvorul a fost slobozit in anul 2002 de catre preotul Marinescu
Jean oameni din sat au venit cu mancare si colaci acestia au fost Buta
Stefan, Buta Maria, Ciovarnache Aristita, Vatau Ion, Cioc Vasile, Bontea
Maria si multi alti oameni din satu Dumbrava.
140

Aceasta imagine reprezinta izvorul fantana de la Dumbrava de Sus

de langa baraj la iesire din sat, drumul asfaltat ce leaga cele 2 comune
Dumbrava de jos si Comuna Bicles drumul serpuieste pe langa baraj
coborand din soseaua Plopi Dumbravri pana in satul Guna urca panta si
apoi face legatura cu soseaua ce terce pein Bicles ajungand in Dolj pana
la Botosesti-Paia unindu-se cu soseaua ce vine de la Vinju Mare si duce
spre Craiova.

141

Aceasta imagine reprezinta fantana de la iesire din sat spre apus

inspre Dumbrava de Sus aproape de casa lui Popescu Constantin in
propietatea lui Nita Bibu renovata de primarul Comunei Cioana Marian
de unde in timpurile trecute tot satu se alimenta cu apa, acum oameni siau mai facut fiecare fantana in curte nu mai vin ca alta data sa ia apa de
aici dar totusi oameni cand trec pe langa fantana isi mai aduc aminte de
vremurile trecute.

142

Fantana tip ciutura de la Dumbrava de Sus la intrare in sat spre

rasarit satu amplasat sub coasta care se intinde pana la baraj spre apusul
satului unde se gaseste biserica nou construita de preotu Marinescu Ion si
o alta fantana in apropierea barajului fantana de la Zeican care de ei a fost
sapata si construita.

143

Aceasta fantana este construita pe pamantul botasestilor pe placa

de marmura ce este pe ea scrie: Acest izvor construit cu voia lui
Dumnezeu de Vasile Istodor, Vatau Taiche si Vatau Elena cu mama lor in
anul 1904 8 Septembrie.

Renovata in 1997

144

Intre cele doua dealuri Poiana Cuzmei si Rutu dosiste hotar Bicles
este situat locul din imagine aici pe timpuri a locuit o familie li se zicea
Bircu si Birica acum de mai zareste izvorul de apa dar pe perioada veri
seaca deoarece nu este sapat la o adancime mare.
Inainte oameni locuiau pe sub dealuri in apropierea izvoarelor dar
in zilele noastre locuiesc la sate si orase si au sosele.

145

De la apus spre rasarit se vede troita incheiata tip Biserica de la

poarta lui Nistor Marin facuta de fiul dumnealui Nistor Calin care canta la
Biserica si face slujba, in poza se zareste coltul casei lui Nistor Marin,
puntea de trecere la magazin la Vatau Ion si Caminul Cultural din
Dumbrava care este undeva la mijlocul comunei.
Vatau Ion a avut un magazin acum recent, dar in trecut acesta a
avut magazin 1001 Articole.
146

Aceasta troita a fost construita pe perioada cand Coaca Mircea a

fost primar a fost facuta in anul 2006 de catre consiliul local al Comunei
Dumbrava.
In anul 1939 locuitori Comunei Bicles au ridicat o troita la Padurea
lui Morgean pe terenul lui Manea Gheorghe care avea moara din
apropierea satelor Rocsoreni la Vest si Est, satul Varodia la Sud, barajul
este un loc unde se aduna apa din precipitati si izvoare la Sud padurea cu
fanete cu aceiasi denumire.
147

Am facut aceasta poza mai de aproape pentrea ceea ce scrie pe aceasta

troita.

148

In aceasta fotografie este Troita de la cele 3 rascruci de drum din

Comuna Dumbrava Judetul Mehedinti in care sunt trecuti toti eroi care au
cazut in lupta in primul si al doilea razboi mondial aceasta a fost
construita in anul 2011.
Este amplasata in apropierea propietati lui Ciovarnache Danila a
avut casa mare cu 12 camere si beci. Duminica seara acesta cina in
pravalie langa avea depozitul cu tot felul de materiale in magazin se
gaseau 1001 articole.

149

In aceasta fotografie se vede mormantul lui Bibu Ion zis Jan

decedat in 3 Octombrie 1969 la varsta de 38 ani, mormantul parintilor
dumnealui Bibu N Dumitru si Elena precum si a nepotului dumnealor
Ciovarnache Ionel iar de la apus spre rasarit se zareste casa lui nepotu
doamnei Ciovarnache Maria zis si Bebe si in continuare se poate vedea
casa lui Bibu Constantin factoru comunei alaturi a fost casa parinteasca a
lui Mita Bibu bunicul, tatal Bibu Dumitru si Jean Ion Bibu fiul
150

Mormantul lui Ionascu N Marin din satul Tata unde la rasarit

inspre satul Albulesti se afla propietatea boierului Zorilesc acesta avea
sub coasta case, patule si magazi pentru cereale. In deal la podul cucoanei
Aristita avea casa. Cucoana Aristita avea 9 caini cu care se plimba pe
mosie unul dintre caini statea cu ea in trasura iar in fata statea vizitiu care
conducea caini.

151

Mormantul lui Ionascu M ION si Ionascu I Veronica din curtea

biserici din satul Higiu unde au dat si dumnealor bani la constructia ei si
la oameni care erau in parohia biserici cum ar fi: Bocanel Marin,
Caplescu Valentin, Dumitrascu Constantin, Mazilu Stefan si alti care erau
credinciosi si veneau la biserica.

152

Mormantul lui Maria Ionascu se afla in cimitirul satului Tata in

apropierea biserici alaturi de propietatea nasilor lor Nitulescu Constantin
si Nitulescu Didina iar la sud peste podul apei plaiul de vie ce se intinde
de la Est la Vest pe 3 Km pana in satu Dumbrava de Sus la Nucu lu
Florea circa 200 de parcele de vi acum mai sunt doar 3 parcele, de aici se
mai vede si Izvorul de la Smadovita la Fantana Trofelei unde se zice ca o
familie si-a pierdut fetia ca mai apoi sa o gaseasca la acea fantana fetitei
ramanandui numele de Trofela.

153

154

Aceasta locuinta este propietatea mea Ionascu I Constantin din

Comuna Dumbrava Judetul Mehedinti, casa cu toate binalele, o bolta cu
vie facuta cu stalpi de beton deasupra este amplasata o cruce alaturi o alta
bolta de vie de teava pe care este prins un tablou de aluminiu turnat la
Drobeta Turnu Severin de catre mecanicul Mircea intruchipand aria cand
a fost dusamplu de catre parinti Ei Iosif si Magdalena.

155

In aceasta inagine se pot vedea obiectele mele de muzica

acordeionul, vioara, fluierul, naiul si cucul alaturi de care se arma de
vanatoare prinsa pe poarte de fier de la intrarea din spate in casa sunt
lucrurile pe care le iubesc ma-m atasat foarte mult de ele, sunt lucruri
cumparate din bani munciti de mine, nimeni nu m-a ajutat cu bani.

156

Gospodaria mec aminul cu robinetul din curte, polizorul, moara de

macinat, tractorul, masina mica si alte binale din curtea mea Ionescu
Constantin cumparate de mine cu bani munciti fara sa iau de la altcineva
sau din alte venituri, munca propie de la 14 ani!
Fotografia aceasta a fost facuta de la apus spre rasarit din spatele
casei mele Ionascu Constantin unde se ved cele 2 decantoare cu apa
impinsa de la bazinul central de la Fantana Mare captata si apoi prin
cadere merge in tot satul Dumbrava de Jos la fiecare locuinta a satului.
Fiecare om are camin si manometru montat ca in orasele mari.

157

Acest peisaj este din gradina mea Ionascu Constantin cu izvor de

apa din punctul Dealu Mare, flori, zarzavaturi, vie, pomi si multe altele.

158

Padurea din dosistea Breznicioarei propietatea tatalui meu Ionascu

Ion spre deal este drumul Golinesei ce ocoleste si intra in sat pe la
Popescu Ion boieru satului, se vede si locul unde odinioara a fost Fantana
Mare la Popescu dar acum este ruinata, spre drumul ce duce la Greci ce
trece prin Padurea Miloru si cea de la Cerchez.

159

Aceasta fotografie reprezinta padurea de sute de ani strabunicul

meu Dumitru Oprita tinea la padure nu a taiat din ea a preferat sa dea
comanda la casa la Hobaba unde erau mesteri dulgheri se dadea comanda
pentru casa impreuna cu planul cu numarul de camere pe care il vroiau, se
taiau copaci se spinteca lemnul se faceau chei la capata aceasta casa se
numea casa in chei, dupa aceea se ducea cu carele cu boi din sat fara sa
plateasca se ajutau intre ei, cand se facea o casa tot satul ajuta ce ce putea,
casa se aducea in sat veneau mesteri si o montau la cel care o comanda.

160

Biserica din Dumbrava de Mijloc stramutata din Miosa de pe

mosia lui Totarneata care a vandut pamantul lui Popescu Constantin de
asemenea si cimitirul a fost mutat in partea de Sud afara din sat la rasarit
se mai gaseste si acum un reper un salca mare scorburos unde a fost
inmormantat Ciovarnache Danila ce a avut carciuma si o suprafata mare
de pamant atat in Comuna Dumbrava cat si la Valea lui Marcu care a fost
neam cu Mocu si Veriga cei mai mari boieri ai acelor timpuri, acum
cimitirul se afla in sat peste drum de biserica.

161

Aceasta fotografie reprezinta o casa veche de 300 de ani facuta din

birne in chei acoperita cu sita de stejar si brad in timp a fost renovata si
acoperisul i s-a facut din tabla, aceasta casa a apartinut lui Antonie Jean
zis si Ciofolan aici s-a nascut bunica mea Ionascu Maria cat si mama ei
adica strabunica mea Antonie Bala impreuna cu fratele ei Nita care a
murit in primul razboi mondial.
Tatal meu Ion unchiul Constantin zis Nita si Constanta sora,
Antonie Gheorghe si Constantin s-au nascut in aceasta casa, parinti mei
au plecat de acolo si-au facut propria casa.

162

Acesta este locul de la Dumbrava de Sus unde a locuit armurierul

Gogea care a lucrat la arsenalul armatei din Bucuresti pe timpuri
confectiona tot felul de unelte din fier de artizanat.

163

Acesta locatie a fost banca de credit pe timpul cand Ionascu era

presedintele cooperativei de credit in ultimi ani a fost magazin satesc
unde a vandut cel mai mult timp gestionare fiind Dora si Victorita din
Dumbrava de Sus.

164

Aceasta imagine reprezinta fosta scoala din Dumbrava de Sus cu

clasele 1-4 care a functionata in urma cu 30 de ani cu intrarea din soseaua
Plopi-Bototosesti-Paia spre satul Bicles. Aioci se faceau inainte vreme
baluri la care participau tineri din sat si din satele invecinate Bicles, Plopi,
Rocsoreni, Breznita de Motru, etc.

165

Aceasta imagine reprezinta Primaria Comunei Dumbrava de Jos

care are in subordinea sa cele 11 sate din jurul angajati primariei au
participat la renovarea acesteia in frunte cu Domnul Primar Enache
Vasile si vice-primarul Vasilescu care se ocupa ca totu sa fie frumos in
sat.

166

Aceasta fotografie reprezinta scoala cu clasele 1-8 a comunei

Dumbrava construita pe pamantul lui Cioc si boierul Coplescu Dumitru
care a fost contabil la cooperativa de credit de pe atunci si a lucrat ca
administrator pe mosia lui Cantacuzino in tara unde a avut aceasta
proprietate de la tatal sau in satu Baltati de Jos pe atunci.

167

Acesta este noul sediu al Politiei din Comuna Dumbrava de Jos care
inca nu este finisat onorand cu serviciile sale cele 11 sate subordonate
comunei.

168

Am facut aceasta poza in timp ce veneam din Steja de la lucru de la

fantani, in drumul meu la-m intalnit pe Stefan din Golineasa cu cele 2
vaci la pascut in podu Beznicari, ia-m zis Vecine iti fac o poza cu
vacile? Fa-mi Costica! din simpatie pentru el ia-m facut o poza pentru
ca si parinti mei au avut pamant, vite si boi cu car, niciodata din
gospodaria lor nu au lipsit animalele. O vorba batraneasca zice Vitele te
scot din saracie!
Eu pe tot parcursul vieti mele am avut aminale in gospodarie, tractor
chiar daca am fost singur la parinti au murit dar eu am iubit traditia si
locul unde ma-m nascut tot ce a fost bun ii place la omul harnic.

169

Aceasta fotografie reprezinta barajul de la Dumbrava de Sus

amplasat intre cele 2 dealuri Dumbrava de Sus si Comuna Bicles
construit in ani 1976-1977 acest fen de constructie nu a fost construit prea
mult in tara. A fost conceput pentru a iriga a fost dotat cu pompa de
impingerea apei spre Dealul Higiu, decantoare de captarea apei pe deal si
au fost plantate tevi pentru a fi facuta udarea pamanturilor cultivate. Apa
era adusa de la fantanile din apropiere, din precipitati cat si din forarea pe
fundul lacului de acumulare care era populat cu peste de diferite speci si
acum mai exista peste acolo.

170

Acesta este bazinul de decantor care este pe propietatea lui Coplescu

Stefan vine din fantana lui Cioc Gheorghe are si sghiab unde se adapa
animalele alaturi de acesta este si o troita de pomenire si mai este si o
teava ce alimenteaza cu apa aceasta vale aici se face gradinarit in trecut
oameni cultivau varza, praz, morcovi cei mai vestiti oameni erau: Mirea
Haralambie, Coplescu Ion, preotul satului Popescu Dumitru, Mazilu
Stefan, Cretescu Vasile si multi alti.
171

Din acest bazin mare se impingea apa cu pompa in sat la cel de-al
doilea decantor din sat si dupa aceia prin conducte se alimenta comuna.

Aceasta fotografie reprezinta padurea de la hotaru Bicles care acum

nu mai este propietatea oamenilor din Dumbrava de Jos, a fost data de
catre primarie unui nepot de-al lui Tutu Lazar de pe teritoriul comunei
Bicles din Jouna aceasta a fost propietatea urmatorilor: Nistor Marin,
Ionascu Constantin, Boboc Ion, Vatau Ion, Mitru Iulica si alti.

172

Aceasta este partea de Nord a Comunei Dumbrava numita Steaja

hotaru Greci padurea Miloru, la acest frasin din imagine se mai zareste
locul unde a fost fantana lui Vatau Ficu care muncea cu cei 2 fi ai sai
Stefan si Marin Vatau si toti ei din Baltati de Jos care au avut pamant din
hotaru Bicles pana in hotaru Greci erau mostenitori asa se considerau
oameni cu pamant din hotar in hotar.

173

In aceasta fotografie este casa lui Semen Titu si Olga ambi au fost
invatatori atat in Dumbrava de Sus cat si in satul Usuroaia, cei doi au 2
fete ambele sunt doctorite in Bucuresti. Oga este de la Vagiulesti fata de
preot, casa din fata este construita cu usi duble mai recent, iar cea din
spate este casa de barne in chei datand de sute de ani sar putea sa fie de
cand s-a popularizat satul la Dumbrava de Sus.

174

Aceasta este o casa construita recent de catre familia Ciulica Titi si

sotia sa Viorica care este din sat se trage din Florescu Jan mama sa fiind
sora cu acesta care au locuit in satul Tata.
Mama Vioricai a plecat din sat in Bucuresti dupa anul 1989 s-a
intors in comuna la propietatea dumneaei unde a cumparat un magazin si
si-a facut casa cu gospodarie.

175

Aceasta constructie a fost sediul C.A.P.7 Noiembrie din satul

Dumbrava de Jos unde erau birourile, mai tarziu sa-u unit cu celalalte
C.A.P.-uri din satele componente Comunei Rocsoreni, satul Albulesti si
Valea lui Marcu formand un singur C.A.P. Unirea ultimul presedinte al
C.A.P. a fost din satul Albulesti membru al filialei de vanatoare din
Orasul Strehaia pe perioada dumnealui sa-u facut fantani cu jgheaburi in
satul Golineasa pentru adapatul animalelor.

176

Aceasta fotografie reprezinta dispensarul veterinar construit in

Comuna Dumbrava este construit recent pe 2 nivele acum este si doctor
veterinar Roman si tehnician Bebe Matei care deservesc toata comuna ca
medic pentru oameni ce au nevoie de ei pentru animalele din gospodaria
lor.

Antonie Gheorghe a fost la Timisoara dupa colectivizare a lucrat

acolo are 2 fete, iar peste drum de propietatea dumnealui a mai facut o
casa care este in apropiere de Caminul cultural.

177

Aceasta este casa preotului Proroc Buga Gheorghe care a fost preot
si invatator atat la parohia Dumbrava de Joa cat si la Dumbrava de sus cat
si la parohia Bicles care avea biserica formata si vpiau sa o ia pe aceasta
la Bicles ca fusese stramutata din Miosa aproape de Bicles, la comuna

Bicles s-a facut biserica noua de un calugar decare are si casa in curtea
biserici si mai are si proprietate in sat.

178

Aceasta este biserica din apropierea barajului de la iesire din sat spre
apus unde este si cimitiru afara din sat pe locul unde a fost biserica de
lemn in chei de sute de ani buni.
Aceasta biserica a fost pusa spre stramutare pe actuala insula Simian
moment ce a intrat in istorie, dar preotul Buga Gheorghe s-a opus cu
desavarsire spunand ca acest lacas de cult are o suprafata mare de pamant
la Vulturoaia in apropierea biserici pe care il munceau oameni inainte de
colectivizare.

Aceasta este biserica sin satul Higiu construita intre ani 19781982 pe locul vechi biserici de lemn, cimitiru la biserica veche era in
dosistea Golinesei acum se afla in preajma biserici, atat in curte cat si
179

peste drum de aceasta se mai vad cei 2 stejari cat si crucile eroilor ce au
cazut atat in primul razboi mondial cat si in cel de-al doilea unul dintre
acestia a fost Boboc Stefan care a cazut in cel de-al doilea razboi mondial
si a fost adus aici de catre sotia sa Boboc Elena.

Biserica din satul Fata unde era si cimitir a fost deservita de catre
preotul paroh Popescu Dumitru care a fost si invatator chiar si tata afacut
carte cu dumnealui, pe atunci nu se faceau cele 4 operati adunare,
scadere, inmultire si impartire.
Preotul era venit de la Recea a facut casa langa primarie si scoala
care erau vecine cu propietatea lui Iancu Gaspar, acesta a avut o fata care
s-a casatorit cu parintele Popescu Dumitru si au avut un baiat care a fost
capitan la intendenta in armata romana a trecut in rezerva in perioada
interbelica rapus de boala a murit la spitalul din Orasul Strehaia.
Primaria si scoala au fost construite cand a fost primar Nitulescu
Alexandru si presedinte la cooperativa de credit Ionascu Marin ambele
sa-u construit din bani lor.

180

In aceasta biserica se afla policandrul donat de mine Ionascu

Constantin in imagine sunt cei 3 preoti la slujba unul dintre ei este preotul
paroh al biserici Florea, preotu Marinescu Ion si cel de la Corlatel cu
oameni la slujba cantaretul Deaconu Helu si Mazilu Stefan care a avut un
rol important la biserica a lucrat Nistor Calin, Nistor Marin, Nistor Elena
si Ciovarnache Nelu impreuna cu elevi de la scoala impartindule daruri
cu invatarura buna la religie.

181

 Aceste toate amintiri, culegeri din trecut, i aparin nepotului lui

Ionacu Marin i copilului fetei lui Mitric Bibu Ionacu, Ion Viorica
Constantin, din comuna Dumbrava de Jos.

182