Sunteți pe pagina 1din 180

Capitolul I

Cuprins

1. Oameni de valoare ai comunei Dumbrava. Ing.

constructor Ioan Bibu şi nepotul lui, Constantin Ionescu, cel care a scris cartea……………………………………………….

Capitolul II

2. Cele trei izvoare construite aproape total de Ionaşcu

Constantin şi cele existente sunt distruse total pe raza Comunei Dumbrava…………………………………………………….

Capitolul III

3. Fii ai satului Baltăţi: Cioponea care si-a schimbat numele

în Constantin Severeanu, academicienii Barbu şi Ştefan Ciuculescu, Ciovarnache Constantin medic şef pe Judeţul Mehedinţi plasa Bacles şi alţii……………………………………

Capitolul IV

4. În încheiere, Bibu Dumitru, care a absolvit şcoala de

jandarmi şi a satisfacut stagiul militar la Râureni Vâlcea, care a durat 9 ani, Ionaşcu Marin care a luptat în 1916, a fost

prizonier în Albania, Ionaşcu Ion care a luptat în al doilea Război Mondial făcând parte din Unitatea Artirelie 37 Drobeta Turnu Severin

5

7

7

Cu adâncă durere şi lacrimi în ochi l-am iubit şi preţuit pe Constantin Protopopescu când am auzit că în ziua de 26 iunie 2011 s-a stins din viaţă. Cu câteva zile înainte am discutat cu dumnealui, venise de la Râmnicu Vâlcea de la fiica dânsului, a fost la nuntă la fiica lui mijlocie, Constanţa, în Strehaia şi la mai multe alte petreceri. Cu trei zile înainte să se stingă mi-a zis că o să vină la Dumbrava să discutăm în legătură cu cartea şi totodata să facem ceva culegeri de la Primăria Comunei Dumbrava. Cu deosebită stimă si respect l-au iubit oamenii care l-au cunoscut, acum îl plâng locurile natale. Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Constantin Protopopescu s-a născut în Oraşul Strehaia la data de 21 Ianuarie 1926; copilăria şi adolescenţa şi-a petrecut-o în satul Secu, Comuna Voluiac, Judetul Mehedinţi, locul de baştina al părinţilor. Şcoala primară a făcut-o în satul natal Lacu şi în localitatea Valea Ursului. Studiile secundare le-a urmat în oraşul Braşov şi la Colegiul Naţional „Frati Buzeştidin Craiova. Constantin Protopopescu urmează cursurile Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti unde putea să rămână , dar iubind locurile natale s-a reîntors în oraşul Strehaia; din anul 1957 a predat la liceul care a fost înfiinţat în anul 1955 cu deosebiţi oameni de valoare până la pensionarea dumnealui. În anul 1967 prin munca sa cu Mitropolitul Olteniei a obţinut fonduri pentru renovarea Mănăstirii din Strehaia, a fost ales şi reales deputat eparhial reprezentând Biserica Ortodoxă Română în probele istorice, a scris monografia oraşului Strehaia cu toate obiectivele atât cât şi bisericile, spitalul, casa de cultură, unde a lucrat şi unchiul meu dupa mamă, Inginer Arhitect Bibu Ion. Să le fie ţărâna uşoara şi Dumnezeu să îi odihnească în linişte. Amin!

9

11

11

12

12

13

13

14

14

15

15

Ionaşcu Constantin

Am mers pe ideea unui scurt istoric. Am iubit construcţia materialelor fieroase. Unchiul meu, Bibu Ion Jan cât şi eu am fotografiat o filă din rezistenţa materialelor de construcţie unde este şi semnatura lui Bibu Ion pe care o am şi în biblioteca mea personală şi o mică paranteză despre construcţiile din trecut în amintirea ştiinţei inginereşti de-a lungul timpului, numita rezistenţa materialelor. Între anii 1854-1925 Ing. Anghel Saligny a construit podul peste Dunăre de la Cernavodă cu o lungime de peste 4 kilometri lungime, cu o deschidere centrala de 190 m, calea ferată Feteşti-Cernavodă şi multe alte căi ferate, poduri şi viaducte. Cu Ing. Ilie Radu au fost mari profesori la Şcoala Naţională de poduri şi şosele din Bucureşti şi alţii. În anul 1920 Şcoala Naţională de poduri s-a transformat în Şcoala Politehnică Bucureşti precum şi Şcoala Politehnică de la Timişoara cu un corp de ingineri de elita, al cărui student a fost şi Bibu Ion, absolvent al Şcolii de Construcţii. Ionaşcu Dumitru Opriţă era numele venit de la soţie. Aveau 25 de hectare de pământ din hotarul Bacles; palatul lui Mavrodin se zice că ar fi fost la hotarul Bacles cu Băltăţi de Jos şi de aceea îi spune Mavroaia deoarece se găsesc acolo în salcâmi unde a avut padure Băltaţeni proprietate cărămizi şi pietre, au venit geologi pe acolo s-au uitat, dar nu au făcut săpături, se văd şi locurile unde au fost cele două bordeie de pe timpul turcilor. Străbunicul lui tata spunea şi a lăsat din tată în fiu, faptul că lumea era mai credincioasă, credea în Dumnezeu, spunea cele întâmplate de la potopul lui Noe, lumea să se pocăiasca, să muncească, să nu fure, femeile

17

de atunci munceau foarte mult, iarna ţeseau în războaie pânza de cânepă, făceau cămăşi din stofă de lână groasă, făceau pantaloni şi paltoane, zăvelci brodate. Munceau şi la câmp cu sapa şi la secerat de grâu. Ionaşcu Dumitru făcea butoaie şi butii din lemn, iar cercurile erau tot din lemn de carpen petrecut unul peste altul crestat şi legat cu tei răsucit, avea vârtelniţa de îl prelucra pe tei un fel de aţă tare să nu se rupă. În Mavroaie erau mai mulţi pomi fructiferi, grâul se punea cu sapa, plug de lemn şi rariţa, grapa era confecţionată dintr-un lemn pus pe lung şi se puneau crengi pe el rezistente la rupere(corn) şi peste ele se punea un alt lemn care se lega bine cu tei răsucit care erau trase de animale, iar cei care aveau animale le trageau cu mâna. Grâu se treiera cu calul sau cu mai mulţi cai, se aşeza grâul secerat jos în mijloc un par şi se rotea calul prin rotire cu copitele spargea spicu grăului şi boabele rămâneau jos după care se înlăturau paiele se adunau boabele, se vânturau, se îndepărta pleava, se spăla, se măcina la râşniţa cu două pietre manual. Erau şi mori de vânt spunea bunica mea Maria Ionaşcu că a avut şi vecinul nostru Vătău Andrei când bătea vântu moara era pusă în mişcare cu ajutorul unor aripi uriaşe. Într-o noapte cineva răufacator a tăiat axul central şi nu a mai funcţionat moara. Erau şi mori pe apă pe cursul râurilor şi pârâurilor cu un debit şi volum de apa mare. Pâine pe vremea aceea nu se mânca decât la zile de sărbătoare, la Paşte şi Crăciun, se obişnuia să se facă mai mult colivă, aceasta în cele din urmă fiind dusă la biserica sfinţită ca mai apoi să fie împârţită la localnici. Mai tarziu au aparut batozere dar acestea mergeau cu vaporul care nu putea deplasa batoza dintr-o localitate în alta decât remorcată cu boi

18

iar vaporul ardea toate paiele pentru funcţionare alimentul de baza al animalelor. Cu 40 de ani în urmă au apărut combinele ruseşti mai performante, în zilele de azi este gloria c12, nu se mai seceră cu mâna, nu se mai leagă snopi, nu se mai fac stoguri să se treiere cu batoza. Pâinea este un aliment de bază nu se mai face mălai sau mamaligă, avem conditii mai bune de viaţă pentru om şi animale. Ionaşcu Dumitru Opriţă a fost moşiier, a avut pământ din hotarul Bacles până în hotaru Greci la Padurea lui Relu. Un om bogat din Greci în locurile sale avea apă în cinci puţuri acum eu le-am adus la viaţă, le-am curaţat şi le-am transformat în fântâni în numai patru locuri în cel de-al cincilea nu s-a mai găsit apa. În altă parte Ionescu spunea că dacă ai ţiperig în capul locului sau în mijlocul locului să sapi că acolo dai de apă este buna pentru grădină, de băut şi preînnoieşte aerul, apa şi padurea sau un pom în mijlocul câmpului pe arşiţă. De soare oamenii erau mai rari ca densitate aveau bordee pe sub dealuri la adapost mai spunea că cine nu munceşte nici de pomana să nu îi dai pentru că ăla nu ştie cum se fac bucatele şi cum se pregateşte mâncarea. Ionaşcu Nicolae a avut un copil care s-a căsătorit cu o fată din Băltăţi de Mijloc din Cionani poreclită pe nume de Ciovărnache neam cu judecătorul Ciovarnache de la Strehaia şi cu mama lui Sabin Vătău şi Mitru Dumitru din Băltăţi de Jos. Ionaşcu Dumitru era cam bolnav, el umbla călare pe un cal alb, îl durea un picior şi soţia s-a oprit şi a zis că primul băiăt sau fata a lui Nicolae să ia o nepoată sau un nepot din neamul ei să împartă pleatu care de 60 de stânjeni în două, aşa a şi facut, prima fata a lor Mariţa s-a căsătorit cu Boboc Andrei şi au avut 2 baieţi Ştefan şi Costică, ambii meseriaşi cismari, Constantin şi Fănică s-a căsătorit cu fiica lui Bibu Ion

19

din Băltăţi de Mijloc şi au avut un baiat şi o fată, Fănică a plecat pe front în Rusia iar la graniţă a fost împuşcat, trupul neînsufleţit i-a fost adus acasă iar acum işi doarme somnul de veci la Biserica din satul Higiu. Fata acestuia, Boboc Aurica s-a căsătorit la Iablanita Judeţul Mehedinţi cu Staicu Nicolae la rândul ei având şi ea copii şi nepoţi. Boboc Jean a lucrat în poliţie, are 2 fete şi 2 băieţi, unul din băieţi este căsătorit care este ofiţer la Poliţia de Frontieră Curtici, iar celălalt băiat este ofiţer la Poliţia Drobeta Turnu Severin, secţia cercetări penale. Boboc Constantin fiul a avut şi el un băiat Boboc Ticu şi o fată Boboc Miţa, ambii căsătoriţi. Fiul lui Boboc Ticu, Boboc Constantin este ofiţer pe şalupa Căpităniei Portului Drobeta Turnu Severin căsătorit având 2 copii unul din băieţi la Strehaia băiatul Boboc Cornica purta numele mamei sale, iar fata a decedat. Cele trei fete ale lui Ionaşcu Mariţa, Floarea şi Leana şi un băiat Ionaşcu Marin, Floarea căsătorită în sat dupa Mazilu Ştefan cu care a avut 3 copi Mazilu Ion, Mazilu Nicolae, agricultori şi Mazilu Constantin care a lucrat la CFR inspector. Mazilu Ion nu a avut copii. Mazilu Nicolae este căsătorit, are 3 fete şi 2 băieţi. Mazilu Mariana căsătorită la Timişoara inginer horticultor. Mazilu Marcela redactor la tipografie s-a căsătorit cu un asistent medical din care a rezultat un copil soţul acesteia murind mai apoi. Mazilu Tanta a lucrat ca şef de cadre la Băile Herculane şi în cadrul învăţământului în Strehaia are 2 fete căsătorite. Mazilu Constantin inginer constructor Drobeta Turnu Severin. Mazilu Iulică (Jean) a lucrat la constructii navale Orsova, fiind actualul director. Ionescu Elena fiica lui Nicolae se căsătoreste tot în sat cu Mitru Viron are un băiat şi două fete una dintre cele două fete moare la o vârstă

20

fragedă pe când cealaltă se căsătoreşte cu Cioponea Ion contabil fiind pe timpul CAP-ului are un baiat Mitru Constantin care a fost lăcătuş calificat cu şcoală, a lucrat în Bucureşti la Bazalt a fost pe atunci secretarul organizatiei de bază şi directorul întreprinderii. Apoi părinţii şi socrii l-au adus înapoi în sat să practice meserie să bată în nicovală să se audă în 7 sate. Acesta s-a căsătorit, a avut 2 băieţi unul dintre ei a decedat , iar celălalt este căsătorit la Motru care la rândul lui are şi el copii. Ionaşcu Marin băiatul cel mic se ocupa cu apicultura şi agricultura, tatăl său l-a dat la şcoala de grefieri Judecatoria 2 Bacles a lucrat o perioadă scurtă de timp, la vârsta de 14 ani se căsătoreşte cu fata Baci Mariţa care avea 25 de ani, pentru a putea fi cununaţi s-au luat ani de la ea şi s-au pus la el aceasta fiind o metodă veche care se practica în trecut în astfel de cazuri, tatăl Mariţei nu vroia să o căsătorească pe aceasta deoarece aceasta se ocupa de animalele din gospodărie avea o herghelie de vaci pe lângă care mai avea şi o iapă adusă de Antonie Geblescu din primul Război Mondial o chema Sifa când Mariţa îi zicea în genunchi Sifa, iapa îngenunchea şi Mariţa încăleca pe ea. Marin şi Mariţa au stat o perioadă la Bala în casa lui Cioforan ea a mai avut un frate pe care îl chema Niţă, era croitor şi dascăl la biserica pe acesta părinţi l-au căsătorit forţat cu o fată care avea plug cu boi si 2 pogoane de pământ. A început războiul, iar Niţă a plecat pe front unde a fost rănit şi a fost adus la spitalul Strehaia unde a fost vizitat de tatăl lui vitreg pe care nu l-a recunoscut de tată şi i-a spus că nu are nevoie de el, după care l-a vizitat mama lui Bila căreia i-a zis că nu o să mai vine acasă căci pleacă pe front spre apus. La scurt timp Bila a murit cu inima tristă deoarece nu mai ştia dacă Niţă al ei mai e în viaţă sau s-a prăpădit.

21

Ionaşcu Marin şi Mariţa au avut împreuna 2 băieţi şi o fată pe nume Constanţa care s-a căsătorit şi a fugit cu Buţă Constantin. În perioada celui de-al doilea Razboi Mondial când cei 2 fii erau la război unul dintre ei Ionaşcu Ion s-a întors acasă şi în acelaşi timp a plecat pe front cumnatul lui Buţă Constantin unde s-a întâlnit cu celălat fiu Ionaşcu Iancu şi Nistor Marin, cei 3 camarazi de război au fost luaţi prizonieri. După câţiva ani au fost eliberaţi şi s-au întors acasă unde care Buţă Constantin a avut un fiu pe nume Buţă Sabin. Ionaşcu Marin a participat la primul mondial participând la luptele de la Mărăşeşti şi Oituz sub comanda Generalului Averescu care a făcut şcoala militară cu Charles de Gaulle preşedintele Franţei din acel timp. Nemţii spuneau despre Generalul Averescu că are tactica de lupta fapt care s-a dovedit la Mărăseşti în timp ce soldaţii făceau baie în lacul Mărăşeşti au fost luaţi prin surprindere de trupele nemţesti, iar ostaşi români aşa cum se aflau îmbrăcaţi şi-au luat armele şi au plecat la lupta pe care au şi câştigat-o. O vorba din bătrâni spune că de când au fost înfrânti la Mărăşeşti nu mai fumau ţigările cu acelaşi nume nici în cel de- al doilea Război Mondial. Ionaşcu Marin a locuit o perioadă de timp la soacra sa Bila chiar dupa armata şi război, dar a plecat din cauza certurilor ce le avea cu Antonie tatăl vitreg al Mariţei şi al lui Niţă,cu care Bila s-a recăsătorit şi a făcut 2 copi, Antonie Constantin şi Antonie Gheorghe casa lor era din bârne încheiate din salcâm care era cam şubredă aproape în prag de dărâmare. Primul soţ al lui Bila a murit la 3 zile dupa naşterea lui Mariţa. Marin şi Mariţa au plecat şi şi-au făcut casa pe locul unde s-a născut Marin în Comuna Băltăţi de Jos. Ionaşcu Marin a fost primar în perioada

22

războiului cu ţărănişti, preşedintele băncii de credit a decedat la 30 Octombrie 1957. Fiul lui cel mare a stat până la vârsta de 14 ani în comuna a lucrat în agricultura Mazilu Ion şi Constanţa sora sa, când împlineşte 14 ani lasă oile cu Mazilu Ion şi pleaca la Bucureşti să înveţe meserie croitorie Marin a ştiut de el l-a dat lui Caplescu Niţă fiul lui urica. Văduva avea 2 băieţi şi o fată erau oameni săraci în sat nu aveau decât o capră şi 2 pogoane de pământ pe fată a pierdut-o mama sa şi a găsit-o la Smadoviţa la familia Trafalei de la aceştia i-a rămas numele Trafela care a lucrat în Bucureşti la ţesătorie. Caplescu Niţă a fost director o viaţă întreagă la tipografiile ce tipăreau cărţi bisericeşti. Caplescu Constantin tipograf căsătorit în Bucureşti cu copii şi casă. Pe Ionaşcu Constantin l-a dus la un evreu să înveţe croitoria la Serafim în primul an a avut grijă de vaci şi de copii evreului, al doilea an a fost bogat în velur cu lucrături şi a învăţat croitorie, până la urmă evreul a plecat în Palestina locul lui de baştina cu cele doua fete băiatul său rămânând în ţară, a fost director la protecţia munci pe ţară, era deştept şi capabil ajungea ministru dar nu avea voie că plecase taicăsu din ţară. Ionaşcu Constantin plecat ca lucrator croitor la alt evreu unde a cunoscut-o pe Mureşan Florica din Raionul Satu Mare Comuna Pribiceşti, Sat Linersig venită în Bucureşti la unchiul ei unde lucra la un doctor care era tot evreu pe nume Rofenstal cu care s-a şi căsătorit. Nu au venit în Băltăţi de Jos şi nici la părinţi ei nu s-au dus ci au dorit să rămână în Bucureşti unde a satisfacut şi stagiul militar, a participat la cel de-al doilea Război Mondial, a luptat în divizia Tudor Vladimirescu mai venea în tara iar în cele din urmă la graniţă a venit cu un colonel rus tânăr să le dea drumul în ţară dar a venit unul mai bătrân şi a spus nu în lagăr în Siberia ci să facă

23

ce a distrus. A fost în divizie cu Serafim Sălăjan care a fost şi ministrul Forţelor Armatei Române, generalul Tudoreanu, generalul Burca şi alţi militari cu studii superioare, Ionaşcu avea şi el funcţie a fost rugată să rămână în armată dar s-a ferit că îl trimite în garnizoanele unităţilor militare. Ionaşcu Constantin se angajează la un patron un evreu care avea atelier cu muncitori la croitorie 10-15 calfe, acesta avea o slăbiciune jocurile de noroc până în cele din urma a pierdut tot inclusiv casa pana la urmă a decedat în urma sa rămânând o fata de vârstă fragedă pe care a crescut-o Ionaşcu Constantin, o ducea la scoala a trecut-o ape numele lui să aiba origine sănătoasă numele ei evreesc era Ionaş Seelita a învăţat carte până la urmă a ajuns scriitoare, are multe cărţi scrise s-a căsătorit cu Munteanu care a lucrat în domeniul tipografilor şi redactorilor de cărţi şi ziare. Pe Ionaşcu Constantin îl ia Pascu Usirici şi îl duce la ziarul Scânteia ca redactor care avea sediul la Podul Izvor, a lucrat o perioada la ziarul Universul, pana la urmă ziarul s-a schimbat în Scânteia de aici îi spunea şi Casa Scânteii care s-a mutat la marginea Bucureştiului la Băneasa într-o construcţie mare care ocupa 4 hectare un combinat poligrafic, editura şi fabrica de hârtie. Ionaşcu ocupa diferite funcţii administrative lucrând cel mai mult ca personal funcţionar principal şi apoi şef de cadre la Scânteia, avea secţie de scrisori unde primea câte 3000 de scrisori în care erau motivate diferite cereri şi neajunsuri. Nu era oraş sau sat prin care să nu fi trecut Ionaşcu în special în perioada colectivizării pe ţară iar în cele din urmă se face la fiecare judeţ secţie de scrisori şi se raporteaza la nivel de judeţ problemele oamenilor. La vârsta de 62 de ani Ionaşcu iese la pensie rămâne la Bucureşti nemai venind în comuna natală Dumbrava cum îşi propusese încă din tinereţe, în cele din

24

urmă se stinge din viaţă la vârsta de 85 de ani şi este înmormântat la cimitirul veteranilor de război la Domneşti.

25

MONOGRAFIA COMUNEI DUMBRAVA (FOSTA BĂLTĂŢI)

28

28

COMUNA DUM BRAVA ( FOSTA BALTĂȚI ) – MEHEDINŢI

DATE ORIENTATIVE PENTRU O VIITOARE

LUCRARE

A ISTORIEI COMUNEI SI SATELOR COMPONENTE

La începutul decadei a şaptea ( 61 — 70 } a secolul ai XX~lea statul comunist (1945 ~ 1989) a hotarat schimbarea de numirii unor asezari ( localitati ) vechi , dandu-le denumiri noi fara o motivatie istorica, rupandu-le de trecutul istoric (al denumirii) de sute de ani.

In aceasta categorie au intrat si satele BALTATU DE JOS

BALTATII DE MIJLOC si BALTATII DE SUS , dandu-le denumirea

de DUMBRAVA DE JOS, DE MI1JLOC , DE SUS

Dupa reforma administrativa din anul 1968, când au fost

desfintate raioanele si regiunile s-a revenit la vechea forma de

organizare administrativa, de judeţe. O urmare a fost si reorganizarea

comunelor, din care unele au fost desfintate. In aceste condiţii a fost

desfiintata si comuna ALBULLSTI.

COMUNA DUMBRAVA cuprinde satele:

- DUMBRAVA DE JOS — reşedinţa comunei ALBULESTI,

- DUMBRAVA DE MIJLOC,DUMBRAVA DE SUS ,

GOLINEASA, HIGIU, ROCSORENI, VALEA MARCULUI ,

VARODIA.

In indicile după judeţe a comunelor orasene si rurale din

Muntenia, Bucureşti, 1861 apar mentionate:

29

-

ALBULESTI , din care făcea parte si satul Cosovatu cu. 286 de case si 281 familii, plasa DUMBRAVA.

-

BALTATII

DE

JOS

cu

cătunele;

HIGIU

-

LACENI,

4

BALTATII

DUMBRAVA.

DE

JOS,

cu

191

de

case

si 222 de familii, plasa

- BALTATII DE SUS, cu cătunele, BALTATII DE MIJLOC si

BALTATII DE SUS, cu 204 case si 218 familii, plasa DUMBRAVA.

- ROCSORENI, cu cătunul VALOLBEA si ROCSORENI, cu

117 case si 112 familii, plasa DUMBRAVA

- VALEA MARCULUI , cu 89 case si 130 familii, plasa DUMBRAVA.

SATELE IN ANUL 1947 -ALBULESTI, „ sat in plasa BICLES la 53 KM de jB -Turnu Severin , pe Valea Biclesului - Albulestilor pe marginea stâng a paraului ce poarta diferite; numiri ca: Bicles, Valea Mare, Albulesti sau Matca Piriei. Satul e format din 3 mahalale: PADINA (spre sud) , Dealul Mare ( spre vest ) si Marceni ( spre est ).Are 485 clădiri , cu 452 gospodarii si 1765 locuitori. Un document din 1647 vorbeşte despre nişte rumani Din Albulesti ,care la 1607 s-au vandut celor care aveau bani ,intr-atat era de rea starea ţăranilor de aici. 1. C. PAJURA , Dicţionar geografic, istoric si topografic al judeţului Mehedinţi , Turnu Severin, 1947. Satul poseda trei unitati cooperative, are un medic de plasa , 19 cazane pentru ţuica. Un loc se cheamă azi LAZU , o poiana ALDEA.

30

BALTATII DE JOS, Sat in plasa BICLES la 49 de KM de Turnu Severin. Are 145 clădiri, 133 gospodarii si 525 locuitori, iar cu satele Golineasa , Higiu si Usoaia cu care alcă¬tuieşte o singura comuna, 1188 locuitori. Numiri: Dealul Streaja, Dealul Miculesti, Pădurea Setulesti, Valea Mare , Valea Breznitei, Dealul Mare. Satul e amintit de FOTINO la

1819.

BAL TATII DE SUS , „Sat in plasa BICLES la 46 KM de Turnu Severin , are 103 clădiri, 89 gospodarii si 386 locuitori iar impreuna cu BALTATII DE MIJLOC ( 185 locuitori ), GIURA si VLĂDICA 941 locuitori. Satul e pomenit de FOTINO la 1819. GOLINEASA, „Sat cu 22 clădiri si gospodarii si cu 87 locuitori. Face parte din Comuna BALIATII DE JOS". HIGIU- DRAGHICESTI, Sat pendinte de comuna BALTATII DE JOS alcătuit din mahalalele HIGIU si DRAGHICESTI. m - HIGIU - URSOAIA , Sat pendinte de comuna BALTATII DE JOS, alcatuit din mahalalele HIGIU si URSOAIA. ROCSORENI , Sat la 41 KM de Turnu Severin in partea de sud a regiunii deluroase. Are 203 clădiri, 180 gos¬podarii si 725 locuitori. Formeaza o comuna rurala impreuna cu satul VARODIA( zis si PUTINEIU ) si VLĂDICĂ , avand in total 1139 locuitori. Dealuri: Piscul Sterpului, Bobului, Dosistra , Cocoru¬lui, Vai: Cocorului, Sudoamnelor, Bobului, Lupului , Scoarţei. Fantani: Cesmeaua Rece, Balti:Balta Mare; Paduri:Cercheza, Valea Nucului, Gororonisul, Branistea, Margean, Padurea Mare, Padurea Midus, Podisuri: Campul Sterpului, Campul Nucului, Campul lui Stamate; Mahalalele: Scoarta, Fata, Dosistea, Nitari, Popesti.

31

In sat s-a gasit un ciocan de piatra din epoca preistorica.Bogatii:

Cereale, vite, pomi fructiferi, stupi(85).Are: 2 scoli cu 5 invatatori, o gradinita de cpoii. Satul ROCSORENI A AVUT UN FIU, SAVA BARBATESCU,Invatator si revizor scolar al Judetului Mehedinti.A fost un invatator de elita, ca si revizor scolar.A fost un autor de manuale scolare.Ca invatator a intocmit de inceput in 1938 o scurta monografie a satului Rocsoreni, iar dupa aceea ca pensionar .Monografia satului Rocsoreni ramasa in manuscris.

A luat ca coautor pe invatatorul Gheorghe Brasoveanu fostul elev

al sau.Cu speranta ca va putea sa publice lucrarea, ceea ce nu a reusit.A umblat cu aceasta monografie pe la toate usile: raion, regiune, judet dar in

zadar.Personal (C.A. Protopopescu) am recomandato spre aprobarea raionului Strehaia cum rezulta din adresa si materialul pe care il posed, cat si corespondenta cu SAVA BARBATESCU.

In anul 1974 M.I. PASCU si D.BONDOC, au publicat lucrarea PE

URMELE STRAMOSILOR Editura Oplitica.In aceasta lucrare autorii s- au oprit si in satul Rocsoreni, unde au stat de vorba cu familia invatatorului Brasoveanu (probabil cu sotia) Din discutia avuta cu familia invatatorului Brasoveanu, din studiul, la fata locului, lucrarii MONOGRAFIA ROCSORENILOR (ms) autori lucrari PE URMELE STRAMOSILOR, au publicat 6 pagini, avand titlul NON OMNIS MORIAL (Nu oameni nu mor niciodata!). Autorii in paginile publicate au scos in evidenta numai munca si meritele invatatorului Ghe. Brasoveanu, lasand totul in urma marginalizat, pe Sava Barbatescu autorul principal al lucrarii. Trebuie

32

evocat, daca nu mai intai, cel putin in aceeasi masura, S.Barbatescu si Ghe.Brasoveanu.Daca ideea apartinu lui Brasoveanu, este total de condamnat.Daca apartine autorilor lucrarii, si acestia sunt de condamnat.Cadrele didactice ale scoli Rocsoreni sunt in masura sa aprecieze in mod cinstit munca, contributia, atat a lui S.Barbatesc u cat si a lui Ghe.Brasoveanu.Reproducem cele 5 randuri, mentionate pe pagina 102:Nu trebuie uitat ca tot Ghe.Brasoveanu este autorul unei vaste monografi a Rocsorenilor, inceputa in 1938 de un alt invatator, S.Barbatescu.Acesta i-a transmis, de altfel, dragostea pentru munca de cercetar.

Merita sa retinem ca lucrarea in manuscris a fost premiata in cadrul concursului FILE MONOGRAFICE, initiat de Studioul de Radio Craiova in 1968. Randurile reproduse mai sus despre autorii lucrarii MONOGRAFIA ROCSORENILIO, sunt un omagiu adus, in primul rand, lui S.Barbatescu cat si lui Ghe.Brasoveanu a carui contributie nu poate fi trecuta sub tacere, cum a fost marginalizata contributia lui S.Barbatescu. Școli erau ridicate de stat, nu de locuitori , ca intre anii 1838-

1864.

Istoria invatamantului, ca si istoria satelor, este inca necunoata, necercetata, nescrisa . O buna parte din intelectuali satelor si şcolilor , considera inceputul invatamantului primar, mai ales la sate, in anul la sate, in anul 1864* Intelectualii satelor de ieri (preoţii si invatatorii), ca si cei de azi. t nu au

33

la sate, in anul 1864.Intelectuali satelor de ieri (preotii si invatatori), ca si cei de azi, nu au ca preocupari cunoasterea istoriei satelor , cu scolile respective. Sa reţinem. Începutul invat amantului public (de stat ) la sate , a luat fiinţa in anul 1838. Au functionat pana in anul 1848, iar dupa revoluţie care a fost infranta , şcolile la sate si oraşe au fost Închise. Dascalii fiind acuzaţi de susţinere a revolutiei si participare, la evenimente. Unii din foştii invatatorl au fost arestati si judecaţi. Şcolile, inchise dupa infrangerea,,Revoluţiei de la 1848 au fost redeschise, in lumea satelor , in anul 1857, intr-un număr de sate mai puţin. In 1838 , şcolile au fost infiintate in toate satele care aveau cel puţin 50 de gospodarii ( familii ). In 1857, şcolile au fost redeschise in satele care aveau cel puţin lOO de famiIii (gospodarii ). SCOLILE INFIINTATE: LA 1838 -Satul ALBULESTI. Şcoala a inceput cursurile la 15. „XI.1838 cu 14 elevi , invatator Dumitru Paspas. -BALTA DE SUS. Şcoala a Început cursurile la 20.XI. 1838, cu 25 de elevi , invatator Constantin Baltateanu. Baltati de jos si de mijloc-nu au avut conditii de invatatori si de scoli nu si-au inceput cursurile in anul 1838.Probabil la incepulul anului 1839.-Valea lui Marcu, scoala a inceput cursurile la 17 XI 1838 cu 12 elevi, invatator Dumitru Bita-Rocsoreni.Scoala a inceput cursurile la 15 XI 1838 cu 6 elevi, invatator Radu Daescu. -In tabelul cu datele scolilor invintate in anu 1838 in plan Dumbrava apare satul Laceni.In jurul anului 1861 pe care la-m mentionat mai sus la Baltati de Jos are mentionat catunul Higiu-Laceni.In prezent toponimul Laceni mai este cunoscut si

34

mentionat in istorie asa ca in traditia si legendele locului din zona Baltati de Jos. Codul postal al localitatilor din Romania, Bucuresti, 1974, nici in Judetul Mehedinti si nici in Judetul Dolj nu este mentionata o asezare cu numele de Laceni. Higiu apare mentionat fara toponimul Laceni. Satul Laceni(ar putea fi higiu-Laceni)mentional la 1861 ,dupa 23 de ani, 1838-1861 este mentionat numai Laceni.Higiul nu apare la 1838 ca sat cu scoala la care am facut statistica si nomonalizarea cu scoli la 1838 am trecut numai Laceni fara Higiu(Higiul-Laceni).Noi admitem pentru Laceni satul Higiul-Laceni ,problema toponimului raminind de studiat istoria orala,traditie confirmata cu izvoare scrise. Higiul-Laceni.Scoala a inceput cursurile la 20.XI.1838,cu 15 elevi,invatator Dimitrie Biltulescu. SCOLILE REDESCHISE LA 1857 -ALBULULESTI, cu Invatatorul preotul ANGELU IONESCU -BALTATII DE SUS , cu invatatorul PREDA POPESCU Scolile mentionate in Anuarul Instrucţiunii Publice pe anul scolar

1863-1864

-Baltati de Jos, Invatatorul Florea Vtau -Albulesti, Invatatorul Ion Busa -ROCSORENI, invatatorul Constantin Ungureanu BALTATII DE SUS in anul 1902 arE invatator pe GH. E. SOCOLESCU( n.1880). In anul 1948 are loc reforma invatamantului si infintarea şcolilor generale la comune cu clasele V - VII (VIII). A se vedea Arhiva Şcolilor pe anii 1900 - 2002, la Arhivele Naţionale Mehedinţi si Arhivele Şcolilor respective.

35

PERSONALITATI ALE CULTURII născute( cu rădăcină -

obarsia ) in satele comunei DUMBRAVA .

GEORGE CALINESCU( 1899 - 1965 ), critic, istoric iiterar,

ziarist si scriitor ( ale carui cursuri le-am audiat cu pests 50 de ani in

urma ) a spus: „Cultura e al doilea si cel mai solid teritoriu al patriei , ce

constituie teritoriul spiritual al tarii.

La acest teritoriu spiritual al patriei si-au adus contributia si unii

carturari, personalitati de elita, ale satelor comunei DUMBRAVA,

mentionati in Enciclopedia Romana.

12 C. PAJURA, Istoria Scoale! Primare Meheăintene, Turnu

Severin, 1940.

Din prima căsătorie (soţia i-a murit) a avut un' baiat, tatal profesor universitar dr.docent ION CHITIMIA. Acesta (tatal profesorului) a fost crescut de părinţii mamei de la varsta de 3 ani. Bunicul s-a recăsătorit.

ION C CHITIMIA a făcut Şcoala Primara in Satul

ALBULESTI. Studiile secundare la Liceul „TRAIAN " din Turnu

Severin cele universitare la Facultatea de Litere si Filosofie din

Bucurresti secţia Filologie Moderna luând licenţa in anul 1934 cu

MENŢIUNE.

„MAGNA CUM LAUDE ". In anii 1934 - 1938 a făcut studii la

Universitatea din Varşovia ( Polonia).

In anii 1938 - 1939 a făcut Şcoala de Ofiţeri Artilerie Craiova .

In anii 1940 - 1944 - ofiţer pe front -in caz,terminând ca invalid de

război

A fost profesor universitar la Facultatea de Filologie a

Universităţii din Bucureşti si membru cercetător al Institutului de

36

Istorie Literara si de Folclor (actualmente Insttutui de Istorie si Terie Literara G, CALINESCU). A participat la toate congresele Internationale si interne ale slavistilor. 6. ALEXANDRU BOBOC: S-a născut in satul Baltati de Jos actual Dumbrava in anul 1930, februarie, 20. A făcut studii universitare de filzofie. Este profesor universitar dr. la Facultea de Filosofie - Psiihologie si membru al Academiei Romane, ales in anul 1991 . Comuna DUMBRAVA, cu satele ei , cu cei născuţi aici si prin descendenţii acestora , este asezarea cu doi membri ai ACADEMIEI ROMANE ( SERBAN CIOCULESCU SI ALEXANDRU BOBOC ) si cu profesorii in invatamantul superior si de cercetare CONSTANTA. Comuna DUMBRAVA, cu unele din satele ei, are onoarea de se mândri si cu militari și ofiţeri superiori, cu gradul de general si colonei. GENERAL-MAGISTRAT, CORNEL BADOIU fiul satului al ALBULESTi, in prezent MAGISTRAT la CURTEA SUPREMA DE JUSTIT1E Si in CONSILIUL SUPERIOR AL .MAGISTRATURII. GENERAL CONSTANTIN RADOI, elev al satului ALBULESTI si al LICEULUI MATEI BASARAB din STREHAIA. In prezent Comandantul unitati de jandarmi timisoara. LA UNITATEA DE JANDARMI DIN TIMISOARA a lucrat ca colonel ŞTEFAN VASILESCU , fiul al satului BALTATI DE JOS s in prezent pensionar. Merita sa reţinem, pentru sate.! ROCSORSNI pe INGINERUL NICOLAE MANESCU-constructorul HIDROCEMTHALEI „PORTILE

37

DE FIER NR.1 DROBETA TURNU SEVERIN . A fost si MINISTRUL AL ENERGIEI ELECTRICE .

38

39

39

40

40

41

41

Aceste file sunt desprinse din tezele de doctorat ale lui Ceovernache Constantin care a fost medic veterinar la Strehaia apoi la Drobeta Turnu Severin inspector sef la DSV(Directia Sanitar Veterinara) Mehedinti cumnat cu Iorgulesc preotul acelor timpuri. Ceovernache Constantin a avut 5 copi dintre care 4 baieti si o fata care a fost profesoara la Liceul Traian din Drobeta Turnu Severin care mai apoi a lucrat la Institutul Parhon din Bucuresti unde s-a stabilit si si-a format o familie. Ceovernache Puiu unul dintre fii lui Ceovernache Constantin fost judecator la Drobeta Turnu Severin a murit in accident de masina in drum spre Timisoara intr-o curba i sa deschis portiera masini si a cazut. Fiul cel mare Ceovernache Georgica a fost inspector in cadrul Regionalei CFR Deva, cel de-al treilea fiu Ceovernache Adrian l-a urmat in meserie pe tatal lui ca doctor veterinar prestand servicii pe aria comunelor: Dumbrava, Valea lui Marcu, Bacles, Breznita de Motru, Acesta s-a casatorit cu Ceovernache Mia de la Deleni sa-u stabilit in Drobeta Turnu Severin fata in fata cu spitalul din gradin aproape de Teatrul National. Ceovernache Mircea cel de-al cincilea copil este mentionat in revista de cultura a medicilor veterinari.

42

43

43

44

44

45

45

BUTA FLORIN SI IONASCU CONSTANTIN Mergand pe la Timisoara am facut aceasta poza la cooperativa

BUTA FLORIN SI IONASCU CONSTANTIN

Mergand pe la Timisoara am facut aceasta poza la cooperativa Dunarea unde lucra ca tehnician Buta Florin acesta a absolvit facultatea de sub ingineri unde a cunoscuto pe Eva cu care s-a casatorit au avut impreuna 2 copi un baiat si o fata, acestia nu s-au inteles si in cele din urma au divortat. Buta Florin fiind inginer in ramura de aparate de uz casnic, electronica cunoscut in cateva judete cum ar fi:Caras-Severin, Timis inclusiv Arad, a cunoscut o fata din Orsova cu care s-a recasatorit si cu care a mai avut inca 2 copii tot un baiat si o fata.

Arad, a cunoscut o fata din Orsova cu care s-a recasatorit si cu care a mai

46

Ionascu M.Ion fotografia a fost facuta in bilciul Baclesi(balciul al mare) care se organizeaza pe 1 Octombrie in aceasta fotografie este impreuna cu fata lui Vasile Chircu care se numea Catalina Chircu din satul Galineasa care mai tarziu se casatoreste cu Bibu Eugen din satul Baltati de Mijloc nepotul lui Mitrica Dumitru Bibu care este frate cu Ion Bibu din acest sat vara cu Veronica Ionascu

frate cu Ion Bibu din acest sat vara cu Veronica Ionascu Fiul lui Nita Bibu din

Fiul lui Nita Bibu din Baltati de Mijloc, Bibi Dumitru a absolvit scoala de jandarmi de la Viccea mai apoi se casatoreste cu fiica lui Danila Ciovarnache, Elena Ciovarnache.

a absolvit scoala de jandarmi de la Viccea mai apoi se casatoreste cu fiica lui Danila

47

Ionascu I.Constantin cu Muresan Ion muncitori la fabrica cu

la

caracter

militar

la

Mija

judetul

Prahova

detasat

la

Oradea

de

transmisiuni.

la Mija judetul Prahova detasat la Oradea de transmisiuni. Fica lui Danila Ciovarnache aceasta avea mult

Fica lui Danila Ciovarnache aceasta avea mult pamant si o carciuma pe acele timpuri pe la 1904.

avea mult pamant si o carciuma pe acele timpuri pe la 1904. Ionascu Marin fost sergent

Ionascu Marin fost sergent in Albania in primul razboi mondial, decorat de rege.A fost primar pe timpul celui de-al doilea razboi mondial a mai fost si presedintele Banci de credit pr raza comunei Baltati de Jos Judetul Mehedinti plasa Bicles.

48

Ionescu I. Veronica fiica lui Bibu Dumitru(Mitrica) casatorita cu Ionascu M.Ion din Comuna Dumbrava judetul

Ionescu I. Veronica fiica lui Bibu Dumitru(Mitrica) casatorita cu Ionascu M.Ion din Comuna Dumbrava judetul Mehedinti. Veronica era al doilea copil al familiei s-a nascut la 7 luni mica la nastere nu plangea spunea vara ei Ana sotia preotului Buga Gheorghe a crescut-o țața Constanta mama ei intr-o maneca de cojoc, dar cand a ajuns la 9 luni plangea si cerea tâtâ. Constanta le spunea la toti ca toti cei ce au copii sa aiba grija de ei, pana si Boboc Conela a venit la ea si a intrebat-o de soarta Veronicai ca avea si ea un baiat la fel care a crescut si a ajuns om de baza a lucrat la Capitania portului la Drobeta Turnu Severin ofiter pe salupa capitaniei. Veronica fiind mai plapanda si slaba semana cu tatal

ei

Mitrica s-au hotarat sa o dea sa invete si ea croitoria sa isi poata castiga

o

paine mai usorau dat-o la Strehaia la scoala impreuna cu verisoara ei

fata lui Sterie Ciovarnache fratele mamei lui Veronica, a stat la croitorie la fratele lui țața Constant. Ciovarnache Danila fratele lui Milos

Ciovarnache au invatat croitoria dar lucrau mult manual, un costum lucrat manual bagat la piua din nasar sau par de cal statea in picioare asa cum sta pe om nu era ca acum. Veronica s-a casatorit cu Ionascu tatal meu nu

a mai lucrat croitorie deoarece acesta avea mult pamant si trebuia muncit, era o rusine daca nu munceai pamantu toata lumea din sat radea de tine

iar cei ce aveau pamant erau considerati oameni bogati. Parul Veronicai avea parul blond si ondulat dar aceasta a albit devereme la 30 de ani eu o mostenesc

49

pe mama mea la par il am ondulat ca si ea, vanturi si ploi mi-au batut parul si

am suportat, Dumnezeu ma ajutat pe toate le-am indurat si la bine si la rau a

fost in ajutoru meu.

Ionascu Ion a facut acela 5 clase primare cu preotul satului Popescu

Dumitru fiind invatator la scoala si preot la biserica din satul Baltati de Jos pe

atunci actuala Dumbrava.

Tatal meu Ionascu a fost om cu credinta de Dumnezeu in timpul vieti

sale pana in ceasul morti nu i-a placut politica nici lui si nici mamei mele

Veronica au avut pamant,vite si pasari de tot felul in gospodarie lor mostenita

de la parinti lor Marin si Marin Ionascu lor nu le-a placut cearta nici barfa si

invidia chiar daca ai pamant si nu il muncesti esti un om fara credinta in

Dumnezeu. Inainte de anul 1944 multa lume nu avea pamant aveau copii multi

si erau nevoiti sa munceasca la boieri, iar acesta le dadea din productie 1 din 3

sau 5 din 2, cine muncea avea detoate pentru un trai bun.

Dupa revolutie uni sa-u facut boieri peste noapte cu pamant si sucventi

de la stat au trait bine si pe timpul C.A.P-ului, asta este noi suntem jos

Dumnezeu este sus si ne vede pe toti ceea ce facem.

Bine fii cuvantat, in sfinti tai,

Te adoram si te slavim si noi in cor cu ei,

Si voua, sfintilor smerire tuturor,

Fericiti de-acum, mereu, veti domni cu Dumnezeu,

Primeste si asculta rugaciunea noastra,

Binecuvanteaza, Dumnezeu al nostru dar ca esti stiitor a rele si bune pe pamant Dumnezeul Tuturor,

Vetuitoare de pe acest pamant si cer al doilea pastorit.

50

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL IOAN

BOTEZĂTORUL

Sfinte Ioan Botezatorule, tu ai fost chemat de Dumnezeu inca inainte de nastere sa-i pregatesti pe oameni pentru venirea Fiului sau, iar multimile atrase de faima sfinteniei tale si de puterea Spiritului Sfant, asemanator cu al profetului Ilie, primeau botezul pocaintei in semn de convertire la Dumnezeu. Tatal ceresc ti-a destainuit pe Fiul sau Om-Dumnezeu cand a voit sa fie botezat de tine si tu l-ai facut cunoscut ucenicilor tai zicand 'Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii.' Aceasta chemare atat de mare pe care insusi Mantuitorul nostru a recunoscut-o, cand a spus ca nu s-a nascut un om mai mare decat tine, nu te-a facut mandru, ci ti-a inspirat cea mai adanca smerenie, pe care ai exprimat-o cu aceste cuvinte: 'Nu sunt vrednic sa-i dezleg cureaua incaltamintei.' Si 'El trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez!' Tu ai voit sa-ti jertfesti viata pentru a apara sfintenia casatoriei, infruntandu-l pe regele Irod, care traia nelegitim cu sotia fratelui sau. Te rugam mijloceste-ne de la Dumnezeu o sincera convertire si o iubire puternica fata de El, ca sa-l urmam tot timpul vietii noastre, iar la sfarsit sa-l preamarim pentru toata vesnicia. Amin.

51

Primarii pe raza Comunei Dumbrava 1.Ionaşcu Marin-ţărănişti

2.Barbu Sandei 3.Coplescu Stefan 4.Colintoi Constantin 5.Remon Constantin 6.Popescu Ion 7.Mitulescu Alexandru 8.Cioc D.Dumitru 9.Boboc Haralambie 10.Boboc Constantin 11.Valcoi Alexandru 12.Radoi Cornel 13.Nicolicea Ion 14.Stochita Gheorghe 15.Nitulescu Vasile 16.Potruica Victor 17.Matei Sabin 18.Iacob Stefan 19.Udrea Gheorghe 20.Vatau Stefan 21.Coaca Mircea si Cioana Marian primarul actual. Ionascu Marin a fost dat la scoala de grefieri la Judecatoria II Bicles unde l-a cunoscut pe judecatoru Petrescu de la Tamna cu care a facut si armata a avut si cateva procese judecate de judecatorul Petrescu cu Vatau Rodica castigate de Ionascu Marin cand se intalnea spunea tatal meu Ion sa ii spuna Petrescu ”Marine tu nu mai vi pe la poarta mea, iar bunicul ii spunea nu am bani de cheltuit lucrurile se rezolva de la sine„. Ionescu Marin a fost presedintele banci de credit de pe atunci toata perioada cat a fost Cooperativa de Credit, Caplescu Ion contabil si Caplescu Dumitru casier pe Baltati de Jos si de Sus care a avut localul lor construit pe acea perioada la Dumbrava de Sus se mai gaseste locul si acum, carnetele de depunator erau mult mai mari ca cele din prezent dublu si ca file si ca dimensiuni.Bani la Cooperativa de Credit a avut si fiul lui Marin Ionascu pe nume Ionascu Constantin care locuia in Bucuresti in timpul acela.

52

ALIMENTAREA CU APĂ A COMUNEI

DUMBRAVA DE JOS

Dupa perioada de colectivizare pe la anul 1962 C.A.P Dumbrava se confrunta cu o problema, grea lipsa apei pentru animalele din gospodariile oamenilor sau folosit sa aduca o sonda de-a ”Scanteiei„ organul comitetului central prin domnul Inginer Nita Gheorghe fost presedinte C.A.P acesta fiind din Bucuresti unde a lucrat si in Ministerul Agriculturi. A adus o sonda a forat la 200 m adancime si a dat de apa s-au alocat bani sa faca alimentarea cu apa din satul Golineasa, s-a facut un bazin de captare cu 2 bazine de captare in dealul Higiu unde era sediul C.A.P, s-au bagat conducte, s-au instalat pompe de impingerea apei in cele 2 bazine avand apa suficienta pentru tot C.A.P-ul Dumbrava. In acea perioada s-a hotarat in consiliul oamenilor munci sa se extinda apa in comuna Dumbrava de Jos prin domnul Primar Potruica Victor,sa-u facut sapaturi, sa-u montat tevi de alimentare au fost montate 10 (cismnele) pompe de apa in satul Dumbrava de Jos, dupa o perioada scurta majoritatea oamenilor s-au racordat la apa potabila. In anul 1990 sa hotarat ca apa sa se aduca din Valea Mare fantana mare pe care sta scris„Cu voia lui Dumnezeu si buna vointa a mea si pentru pomenire am construit acest izvor pentru amintirea mea si a celor scrisi mai jos cu toate cheltuielile mele in anul 1938.Eu donatorul Gheorghe Cioc din orasul Bucuresti cu a mea buna voie tin a aminti in acest izvor si pe cumnata mea Sultana Ion Cioc cu sora sa Maria N.

53

Predescu si decedati lor Ion C. Cioc+Nae Predescu si Dumitru C, Cioc cat si tatalui meu Constantin Cioc cu sotia sa Uta C. Cioc si sora mea Maria Cioc .Spre amintir s-a cheltuit de mine suma de 70.000lei pentru constructia acestui izvor.Construit de mine Ion C. Pirvu maistru.”.Tot acest donator a mai construit si o fantana in partea de est in Creasta Higiului tot un asemenea izvor pentru pomenire pentru aducerea apei din Valea Mare a contribuit primarul comunei de pe atunci Vatau Stefan care

a contribuit cu bani plus munca pentru alimentarea comunei in intregime

a localitati si racordarea tuturor gospodariilor dupa cum sunt si la ora

actuala. In acest an s-a facut verificare controale de apa prin organizare de catre primarul Cioana Marian un bun gospodar care a facut multe pentru comuna. Prin anul 1976 ministerul agriculturi si a apelor a gasit de cuviinta sa realizeze constructia catorva baraje in rand in numar de patru folosite pentru irigatul culturilor in timp de seceta, cel de la Scornesti si Dumbrava de Sus au fost construite in ani 1976-1977 de catre Oficiu de inbunatatiri funciare Dr.Tr.Severin, construit in albia celor dealuri Dumbrava de Sus si Comuna Bicles apa a fost captata pe o lungime de 3 km obtinuta din precipitatiile cazute pe coastele satului Gura Rocseni pana la inclinatia de la satul Plopi. In albia raului s-a construit un rau cu

albia de circa 10 m, legatura intre cele doua sate era facuta printr-un drum asfaltat cu bani unu satean plecat in America. Acest dig este prevazut cu 2 guri de evacuare a apei in caz de inundarea soselei, barajul a fost facut din dale de ciment la partea dinspre drum acesta a fost dotat cu doua robinete unul in coasta Dumbravei de Sus si celalalt in apropierea soselei ce leaga comuna de satul Dumbrava

54

de Jos si soseaua Dumbravitei pana la releul de la Balota. Cele doua bazine au fost dalate cu placi de ciment dotate cu pompe pentru a iriga comuna Dumbrava de Jos pana la Rocseni. In anul 1978 s-a introdus in aceasta frumoasa lucrare zis baraj de catre C.A.P Bicles mai multe speci de pesti se pescuia din saptamana in saptamana, o saptamana pescuiau localnici din Dumbrava de Jos si o saptamana cei din Bicles. Instalatia a fost intretinuta pe toata perioada C.A.P-ului pana dupa revolutie , la ora actuala toata instalatia este deteriorata, lacul de acumulare inca mai rezista si la ora actuala si este in intrtinerea primariile comulelor Dumbrava si Bicles. In comuna Dumbrava de Jos avem un camin cultural construit in anul 1970 de catre Ing.Cioc Constantin fiu al satului Dumbrava de Jos stabilit in Craiova, constructia era compusa din, o camera pentru aparatele

de proiectie, biblioteca, sala de vizionare, sala pentru dansuri, o sala de sedinte, iar in partea de sud era amplasata o sala mai mare pentru a prezenta formatiile de muzica, spectacole prevazute cu mobilier avand ca director pe Mazilu Stefan operator Caplescu Spiru bibliotecara fiind Caplescu Aneta, o lunga perioada de timp caminul cultural a functionat ca sala de sedinte. Dupa revolutia din 1989 mai precis in anul 1990 caminul

a fost renovat de catre primarul Vatau Stefan si a fost schimbata

conducerea director devenind Bocanel Stefan, bibliotecar Gabi Ortopan.

In 2005 primarul Coaca Mircea a renovat acoperisul si a modernizat cu

aparatura de generatie noua pentru discoteci si baruri.

55

UN SCURT ISTORIC AL SATULUI BALTĂŢI DE JOS

Se afla situat pe veche mosie a boierului Barbu Stirbei si Printul George Valentin Bibescu care a avut-o ca sotie pe Mrtha care a facut studii superioare si apoi a plecat in Franta unde a devenit scriitoare. Martha avea flori din Anglia in locuinta sa, care se gasesc la gradina botanica din Bucuresti, s-a stint in Franta tara de adoptie pe mormant i-a fost scris „Martha Bibescu de origine romana scriitoare”. Au mai fost si alti boieri, boierul Mavrodin de unde i-a si ramas numele satului Mavroaia unde se zice ca a avut palatul lui Mavrodin , Popa Radu Camenita care a vandut mosia a avut pamant mult, moara, casa la Drobeta Turnu Severin pe Calofirescu Nr:119 si restaurantu Expres s-a casatorit a avut 2 fete una dintre ele s-a casatorit cu maistru Gigi Costescu constructor naval de pe acea vreme sectorul 3 Schela, iar cealalta fata s-a casatorit cu Nicolae C Moldovan a lucrat la sectorul 2 reparati locomotive, a facut armata, s-a calificat la locul de munca ocupand functia de inspector principal ajutorul domnului director. Preotul de la Padina care a vandut pamantul lui Totoneata care a vandut mosia si s-a retras in Bania Craiovei, mosia a fost vanduta lui Costica Constantin Popescu care acesta a avut in Baltati de Mijloc o ferma de vite de peste 1000 de capete, pamant 15 h, cand s-a facut nationalizarea pamantu a fost impartit la tarani vitele au fost duse la Bucuresti, hainele s-au vandut la magazine de stat cum era pe atunci. Sotia lui Constantin Popescu a fost deportata in Baragan de unde nu s-a mai intors inapoi, iar Constantin

56

Popescu isi doarme somnul de veci in cimitirul din satul Baltati de Mijloc. Costica Popescu a avut 2 baieti si 3 fete baiatul cel mare Eugen Popescu ofiter de cariera, una din fete s-a casatorit cu Trailescu cel mai mare negustor de pe acele timpuri si la ora actuala i se mai pastreaza numele magazinului lui Trailesti de pe Strada Mare. Ce-a dea doua fata Jeni a fost casatorita cu Taloiescu fost ofiter la Regiunea de Jandarmi Dr.Tr.Severin, iar ce-a dea treia fata s-a casatorit cu doctorul Burdulea. Fiul cel mic Ionel Popescu ramanand in sat a fost primar acolo s-a casatorit cu fosta sotie a lui Cheler un neamt din Bicles care avea moara, fabrica de ulei si gater de taiat lemne unde a si suferit un accident care i-a curmat viata, fosta sotie a acestuia era din Gropane Jud:Dolj unde avea 800 de pogoane de pamant, legea de pe atunci nu i-a lasat sa stea in casa parinteasca si au facut casa in dealul Baltatului pe linia principala. Nita Bibu a fost un om sarac iarna mergea la cumnatul lui cocea boabe de porumb pe plita sa aiba de manacat cumnatul lui i-a zis „mai Nita mi-ai mancat toti porumbi copti pe plita” acesta auzind aceste vorbe a pus porumbi cap la cap si cotor la cotor si a plecat la Bucuresti a lucrat cativa ani buni vindea parfumuri si gaz la cucoane ba le aducea si acasa apa s-a intors in sat cu ceva bani a mai cumparat ceva pamant si o turma de oi in jur de 100 de capete, 10 capre si o vaca care pe parcurs le-a inmultit ajungand cioban de frunte si tot odata om bogat in sat se casatoreste dar nu ia o fata din sat, ia o moldoveanca care da nastere la 3 copi 2 baieti si o fata le face case la cei 2 baieti casa de piatra cu 2 camere, ogeac si beci fiind la fel pentru cei doi baieti, mai cumpara si un al treilea loc de casa, pe copilul cel mare Jean Bibu il da la scoala in sat

57

apoi la scoala de comert la Dr.Tr.Severin dupa un timp vine in Plasa Bicles ca agent fiscal (perceptor)se casatoreeste si are 3 baieti si o fata. Fata lui Nita Bibu se casatoreste cu Cretescu Gheorghe din sat avea pravalie si pamant era socotit om bogat in sat din casatoria cu Cretescu rezulta o fata, fata lui Nita Bibu la scurt timp se imbolnaveste in timp ce ducea mancare la oameni la camp a fost prinsa de o ploaie puternica a racit dupa care a murit.Cretescu Gheorghe se recasatoreste cu o alta femeie sa poata creste fata din prima casatorie aceasta creste si mai apoi se casatoreste cu un baiat din Baltati de Sus invatator care vine pe averea fetei si mai tarziu face seminarul de preot la Craiova indeplineste functia de preot in Parohia Baltati de Mijloc, Bicles si Raureni. Biserica din Baltati de Sus a fost facuta din lemn a fost ceruta la stramutarea Insulei Adakale pe Insula Simian pentru a fi construita acolo ca monument istoric de cult. Preotul Buga Gheorghe s-a opus pentru mutarea biserici chiar a refuzat sa primeasc o suma frumoasa de bani. Biserica din Baltati de Jos este stramutata din Miosa cu tot cu cimitir da mai era si un satulet mic de oamneni pe mosia boierilor acest sat a fost mutat in partea de Sud a comunei care exista si azi si se numeste Galineasa locatari de aici erau slugi pe mosia lui Popescu Constantin pe perioada razboiului le-a fost inchis drumul cu gard de maracini. Primarul de pe atunci Matin Ionascu cu ordinul preturi Judecatoria 2 Plasa Bicles Judentul Mehedinti a dispus distrugerea gardului, dar nimeni nu a indraznit sa ajute la daramarea lui le era frica de boier cand a vazut astea primarul insasi la daramat cu prpopriile maine.

58

Biserica din Baltati de Jos a avut cimitiru la intrarea prin mijlocu comunei in partea de sud la drum exista un salcam mare de sute de ani acolo este inmormantat Danila Ciovarnache. Biserica a avut si pamant, suprafata mare la Vulturoaia preotu a facut casa mare in sat cu etaj avand 8 camere. Din casatoria lui Ana Cretescu cu Buga Gheorghe nu au rezultata copi, a crescut o fata facuta de fata mare, Gheorghe dupa ce a terminat scoala de seminar , a fost detasata intr-un sat unde la scurt timp s-a casatorit apoi a dat nastere unei fete cu sotia sa Ana, fata lor facut 7 clase in satu Baltati de Jos apoi liceul la Dr.Tr.Severin si o scoala tehnica de laboranta de constructi s-a casatorit cu Constandinis din Dr.Tr.Severin tehnician de constructii unde au lucrat amandoi la hidrocentrala Portile de Fier I si apoi la Portile de Fier II la si la alte mari lucrari de constructie din Romania, actual se afla la Rimnicu Vilcea sunt pensionari au o fiica care este doctorita si este plecata in S.U.A. Din cand in cand mai vin si pe la Dumbrava pe la casa parinteasca, pe la biserica si cimitir unde isi dorm somnul de veci parinti lor. Geta Buga a fost eleva lui Protopopescu Constantin din Strehaia alti elevi de-ai domnului profesor C.Protopopescu au mai fost si:

Nitulescu Maria, Nitulescu Marcela si multi alti din Dumbrava de Jos aproximativ 700. Din cele mai vechi timpuri se stia ca oameni traiau rau nu se manca carne de porc asa de mult ca si acum, se tineau posturile sarbatorileo mari cum ar fi: Postul Pastelui, Postul Craciunului, Adormirea Maici Domnului,postul il tineau si tineri era un prilej bun pentru sanatate. Pe atunci oameni care erau bolnavi de diabet se zicea ca sufera de o boala boiereasca.

59

Bunicul meu Ionascu Marin a avut si el diabet pe atunci cand gligemia era de 0,80g in corp era declarat bolnav de diabet in zilele noastre procentul s-a marit la 120g este o boala ereditara pe care a mostenito si unchiul meu fratele tatalui meu Ionascu Constantin din Bucuresti care a avut glicemia 160 si tatal meu a avut putin glicemia marita spre norocul meu eu nu la-m mostenit. In trecut erau oameni straini de carte Ionascu Maria bunica mea nu stia carte, mama lui Ciolofan la fel nici ea nu stia carte dar lucrau faceau broderi, covoare si alte tesaturi si cusaturi, lucru de artizanat cu sute de ani in urma. In legatura cu tipografiile nu se scriau carti dar se povestea la claci in familie de toata istoria satului si razboaielor de pe tot globu pamantesc cele dintai povesti de la potopul lui Noe in concluzie erau carti scrise si povestiri ce se transmiteau din tata in fiu Se povesteste ca un om bogat cum ar fi fost Printul Bibescu a avut mosie in toata tara dar in special in zona olteniei avea logofeti pe mosie ii boteza din Bibu in Bibanu sau schimba numele cum ar fi Cioponea la schimbat in Severeanu Constantin, Cocavelea din Baltati de Mijloc la schimbat in Craiovanu sau Mojicesti si care au fost oameni de valoare in sat Cioc in Cioculescu datorita perioadei comuniste pentru a avea origini sanatoase. Nita Bibu fiul lui Bibu Dumitru a crescut in casa parinteasca din Baltati de Jos, face armata si cativa ani mai tarziu merge la Raureni la Ramnicu Valcea si se inscrie la scoala de jandarmi pe care o termina in anul 1913 lucreaza o perioada scurta ca jandarm in orasul Ramnicu

60

Valcea apoi vine acasa si se casatoreste cu fiica negustorului Danila Ciovarnache fiind orfana de ambi parinti. Tatal acesteia Danila Ciovarnache a avut mult pamant, pravalie cu 15 camere, Sambata seara obisnuiau sa cante acolo lautari avea in pravalie tot felul de materiale lemnoase si alimente, el mai avea 2 frati unul dintre ei statea in acelasi sat si celalalt avea si el carciuma in Craiova. Danila Ciovarnache era cumnat cu Costel Matasescu de la Valea lui Marcu care de profesie era invatator, prima masina de pe raza comunei Plopi a fost a lui mai avea 2 unchi in Valea Marcu erau cei mai bogati oameni din zona aveau pamant si in Bicles, Radu care a fost judecator la Curtea Martiala Craiova si Patru Matasescu care nu a fost casatorit si prin urmare nu a avut nici copi. Danila Ciovarnache a avut 4 baieti si o fata, baiatul cel mare Georgica Civarnache casatorit la Smadovicioara de Sacu Judetul Dolj a avut o singura fata Claudia care a luat si ea pamant la Valea Marcu dupa revolutie ceilalti 2 frati Sterie si Marin Ciovarnache au fost gemeni mama lor a murit la 3 zile dupa nasterea lor ei fiind alaptati de o femeie din Higiu Antonia, ambi s-au casatorit au avut copi si nepoti acestia aveau obiceiuri neobisnuite erau un fel de circari mergeau pe cal in picioare, se urcau cu bicicleta pe casa si mergeau pe burlane. Danila Ciovarnache se casatoreste cu Lucretia Danciulescu din Giuria face 1 baiat cei doi nu au fost casatoriti legal la starea civila, Danila moare, iar Lucretia pleaca impreuna cu copilul sau pe care il chema Danciulescu Ion la parinti ei. Cei doi baieti ai lui Danila Sterie si

61

Marin raman in casa parinteasca avandul ca epitrop pe unchiul lor Civarnache Ion . Atunci Bibu Dumitru pleaca de la Jandarmeria Ramnicu Valcea si se casatoreste cu fiica lui Danila Ciovarnache Elena careia i se mai zicea si Constanta avea o mosie pamant foarte mult in Baltati cat si in Valea Marcu care si la ora actuala este impartit intra mostenitori sai: Buta, Vatau si Ionascu Constantin. Bibu Elena a dat nastere la 9 copi dar nu ia-u trait toti a dat si pe gean si de pomana copii acesta este un vechi obicei prin care copii nenascuti se protejeaza pana la urma au trait 4 fete si un baiat, fata cea mare s-a casatorit cu Vatau Vasile din Baltati si a dat nastere la 3 baieti si o fata.

Fata lui Bibu Veronica se casatoreste cu Ionascu Ion din Dumbrava avand un singur baiat, cea de-a treia fata se casatoreste cu Tiroi Haralambie din satul Golineasa avand un baiat si o fata. Maria Bibu se casatoreste cu Buta Stefan la Timisoara a locuit si in Dumbrava au avut impreuna 2 baieti Buta Petrica care a lucrat la Politia Timis ocupand mai multe functi printre care a fost si secretarul Comandantului inspector principal si cel de-al doilea tehnician la cooperativa Dunarea din Timisoara. Fiu lui Bibu Dumitru Bibu Ion zis Jan acesta a lucrat in agricultura alaturi de parinti si frati sai pana la absolvirea celor 4 clase avandul ca invatator pe Sabin Vatau un invatator foarte bun cei care au facut scoala cu el toti au devenit oameni de valoare in viata: Cioponea, Bulanescu Sabin si alti.

62

Bibu Jan a plecat la comert in Dr.Tr.Severin a stat in gazda la Cintaretu pe langa Piata Mircea dar nu i-a placut si a plecat la scoala de constructi la Timisoara pe care a terminat-o si a fost numit arhitect. Bibu Jan incepe cariera lui de meserias prima lui lucrare a fost la fabrica de spirt de la Baltane Comuna Greci Judetul Mehedinti cu un inginer batran dupa ce termina acolo ramane in Oltenia, face la Strehaia casa de cultura, uzina electrica, si cateva constructii mici in piata din Strhaia apoi lucreaza in Orasul Vinju Mare la sectia de drumuri si poduri amenajeaza acolo un depozit de vinuri cu domnul Stranghinaru seful de la Vin Alcool dupa ce termina pleaca si face mici modificari la J.F. Closani cu inginerul Tica Draghicescu .

63

Pleaca in cadrul santierului de amenajari piscicole Bucuresti lucrator de gradul 0 in tara la

Pleaca in cadrul santierului de amenajari piscicole Bucuresti lucrator de gradul 0 in tara la Bicaz, Paunesti, Piatra Neamt si altele fiind la Paunesti gaseste la Combinatul de industrializarea lemnului in Dr.Tr. Severin vrea sa plece de la Ministerul Constructiilor in colaborare cu Ministerul Industriei alimentare la Ministerul Forestier, nu i se aproba transferul din 08.01.1965 prin telegrama este obligat sa predea lucrarea la Paunesti ramane in cadrul aceluiasi minister unde este act doveditor telegrama. Este numit sef la Sanlienu de la Izvoare Judetul Mehedinti construieste o crama de vin cu 9 badane de iment, dupa aceia are cateva lucrari in Dr.Tr.Severin fabrica de paine Aurora ce de la iesire din oras si cea de langa hala mare din centrul orasului, pleaca la Craiova tot in cadrul

64

aceluias minister face o fabrica de paine se muta cu lucrarea la Bucuresti in legatura cu arhitectul Tudosie care este si directoe si diriginte de santier construiesc o sera de legume si zarzavaturi proiect care vine direct din Olanda pe o suprafata foarte mare la Popesti-Leordeni langa Bucuresti. In luna Octombrie mama sa fiind in Dumbrava primeste o telegrama prin care este anuntata ca fiul ei este grav bolnav la Bucuresti in spitalul Fundeni in spital aceasta nu a putut sa ajunca in aceea zi deoarece nu exista mijloc de transport de la Dumbrava la Strehaia a ajuns acolo abia Luni dar insa era pre tarziu fiul sau Jean era mort. Domnul Tudosie si Aasanchescu seful de cadre i-au spus mamei sale ca o ajuta cu tot ce este nevoie dar ea la randul ei sa nu zica de fiul sau Ing. Constructor Bibu Jan ca este mort, in amintirea si memoria celui disparut, santierul cu conducerea de la Popesti-Leordeni s-au deplasat cu 2 masini 1 camion mare unde se afla sicriul cu corpul defunctului si lucrurile pe care acesta le-a avut in apartamentul lui din Militari ce era construit pe Bulevardul Armata Poporului el a luat legatura cu constructoru si i-a propus acestuia sa il lase sa isi proiecteze singur apartamentul ceea ce a si facut avea 2 balcoane, 2 bucatari si multe alte imbunatatiri. A stat mort 9 zile de la Bucuresti a venit un microbuz cu toti oameni ce au lucrat cu acesta pe santier au mai venit si colegi lui de la organizare, casieri si multi alti. I s-a facut cavou cu materialele santierului, la inmormantare in memoria celui disparut s-a tinut o slujba la care au participat 3 preoti in special de preotul Buga Gheorghe care era si unchiul defunctului, colegi de saintier ai acestuia arhitectul Tudosie si Asanchescu spuneau ca Bibu nu este mort este si va fi printre noi in veci

65

si ca nu il vor uita in veci deoarece a fost om bun si capabil din toate punctele de vedere in anul morti sale avea doar 39 de ani nu a fost casatorit, mormantul sau este in Comuna Dumbrava de Mijloc.

66

Fiul lui Marin Ionascu M, Ion nascut in satul Baltati de Jos in anul 1914 locuieste cu parinti, munceste in agricultura, absolva 4 clase in Comuna Baltati cu preitul Popescu Dumitru venit de la Rece Judetul Mehedinti casatorit cu fiica lui Iancu Gaspar din satul Higiu gacand casa in Baltati de Jos fiind invatator la clasele 1-4 care s-a implicat si in politica acelor timpuri. Ionascu Ion zis si Nicu la vremea de catanie este incorporat la Dr.Tr.Severin UM 37 Artilerie avandul comandant de pluton pe fiul Generarului Averescu, nu a avut copi si a infiat de la fratele lui pe Gneblab care l-a vazut ca este bun la trimis la scoala militara, plutonul lui Gneblat era primul pe baterie dar el fiind baiat punea bani din solda sa si nu facea toata ziua instructie ca ceilalti soldati,la Jupalnic in poligonul de manej cu cai la antrnament un cal si-a rupt picioarele atunci el a dat dispozitie sa fie sacrificat cum s-a si intamplat iar carnea a fost impartita intre soldati si gatita Gneblat s-a oferit sa cumpere painea din bani lui povestea tatal meu Ion Nicu. Tatal meu a fost lasat la vatra dar la scurt timp a inceput razboiul a fost din nou concentrat ajungand din nou sub comanda lui Gneblat cu care a plecat pe front in Rusia, cu 2 cai sacu de merinde si armamentu din dotarea unui soldat echipat de lupta, au stat 2 saptamani in unitatile de la Arad a mai fost si la manastirea Ranca care era anplasata sub un deal, tata spunea ca pe acolo erau visini din care manca. La Paunisi sau dat lupte despre care sa vorbit la Radio Craiova crainica fiind doamna Crenguta Diaconu aceasta la mentionat si pe tatl meu care a participat la acele lupte.

67

In una din zile in jurul orelor 12 Generalul Antonescu se odihnea la umbra unui nuc, a dat ordin„Ostasi treceti Prutul” un moment ce desparte doua tragedi pierderea Basarabiei si a Bucovinei de Nord. In timpul unui mars fortat un cal din plutonu lui Ionascu cade si isi prinde un picior sub el un ostas ramas in urma la ajutat sa ridice calul observand ca si-a fracturat piciorul l-au abandonat intr-un lan fiindui mila sa il impuste asa cum le cerea regulamentul. Cu tunurile se trage numai la comanda lui Gneblat recunoscut de generali de corpuri de armata cunoscut prin vocea unchiului sau Maresalul Averescu la un an de zile de activitate este ranit se intoarece in Romania si este inlocuit de un alt capitan Mason si acesta era bun era apreciat de soldati si de forurile superioare ale armatei dat totusi nu era asa bun ca si Gneblat. Frontul avanseaza pana la Marea Rosie Stramptoarea Kerci aproape de Munti Urali. Venind iarna acestia raman fara mancare pentru cai si le dau sa manance lemne trec cu greu de iarna dar nici primavara nu le merge foarte bine toti cai mor, trec sub comanda nemtilor care ii ajuta si ii trimit in tara cu vasul de razboi Ardeal acesta avand 3 etaje unul cu munitie, unul cu carbune si cel de-al treilea cu soldati, vasul a fost in pericol de explozie avand plantate sub el mine navale dar cu ajutorul soldatilor genisti au fost dezamorsate, ajuns in portul Constanta timp de 2 saptamani s-a descarcat carbunele dupa care si-a luat drumul inapoi catre front dar la scurt timp a fost scufundat. In anul 1947 Ionascu Ion(17 Iulie 1914-3 Octombrie 1995) este eliberat se intoarce acasa si se casatoreste cu fat lui Bibu Dumitru Veronica fac un copil la data de 29.08.1948 lucreaza in agricultura avea

68

o suprafata de pamant pare si padure. In anul 1962 cand incepe colectivizarea pe tara

o suprafata de pamant pare si padure. In anul 1962 cand incepe colectivizarea pe tara fiind cam bolnav lucreaza in C.A.P atat el cat si sotia sa Veronica nascuta la data de 28 August 1929 (decedata la data de 27 Aprilie 1998) este pensionat cu pensie de veteran de razboi si C.A.P. „O lacrima pe mormant din partea mea Costel Dumnezeu sa ii odihneasca in pace si mila lui”

Aceasta fotografie este facuta in al doilea razboi mondial unde este si Ionascu M.Ion cu echipa sa plutonul de executie misiuni militare, topografie si echipa de telefonisti ce sigura legatura cu organele superioare ale armatei, agentu de legatura de la Unitatea 37 Artilerie Tr. Severin. In satul Higiu se afla mormintele parintilor mei Ionascu Ion si Veronica. Despre biserica din sat va pot spune ca a fost din lemn unde a

69

slujit ca preot Popa Cioc, oameni din sat ii spuneau Popa Milica, cimitirul se afla la noed de sat in Coasta Genesei. Cimitirul a fost stramutat in sat pe ambele parti stanga si dreapta unde se afla biserica nou construita in anul 1980. Popa Mitica a avut un baiat caruia lumea ii zice Nicu popi care a avut si casa in satul Higiu care a fost cumparata mai tarziu de catre Nitulescu Alexandru unul dintre baieti sai a murit la Bucuresti.Nicu Popi a avut necazuri pe timpuri a lucrat ca inginer la Dr.Tr. Severin a avut 2 copi academicieni care au preferat sa isi schimbe numele din Cioc in Cioculescu datorita perioadei interbelice in anul 1948 perioada de dupa razboi. In satul Higiu mai sunt oameni de valoare cum ar fi Chima Stefan care a fost o perioada seful ocolului silvic Strehaia dupa care a plecat ca si director la J.R.T.R Craiova in partea de nord-vest in diagonala spre comuna Breznita de Motru se afla satul Ursoaia unde cei mai bogati oameni ai satului au fost: Doctor Ciovarnache Constantin si Nitulescu Ion care era casatorit cu o fata din Cerneti de langa Dr.Tr. Severin din neamul Ghifnestilor si Slatinestilor care aveau pamant si casa mare cu etaj pe acele timpuri au avut impreuna un baiat si 3 fete.

Biserica din satul Higiu a fost construita cu bani donati de sateni dar unul dintre ei a donat o suma mai mare decat ceilalti acesta fiind Coplescu Valentin care impreuna cu Coplescu Constantin au si participat la construirea acesteia, la fundatie la acoperis mai putin la pictura pentru ca nu le era cunoscuta aceasta arta.

70

† Pisane †

CU VEREA TATALUI, CU AJUTORUL FIULUI SI CU SAURISIREA SFANTULUI DUH. ZIDITU-SA DIN TEMELI ACEASTA SFANTA BISERICA CU HRAMUL SFINTILOR APOSTOLI PETRU SI PAVEL DIN PAROHIA DUMBRAVA DE JOS JUDETUL MEHEDINTI, INTRE ANI 1978-1982 CU SPRIJINUL DAT DE CONSILIU PAROHIAL SI DE CATRE CREDINCIOSI, SA SFINTEASCA ACASTA BISERICA IN ZIUA CATRE DELEGATU AL I.P.S NESTOR ARHIEPISCOL AL CRAIOVEI SI MITROPOLIT AL OLTENIEI TIND APOTOEREU AL PROTOERIEI STREHAIA P.C. PREOT IOAN N TOBA TOATE LUCRARILE ACESTEI SFINTE BISERICI AU FOST CONDUSE DE P.C. PREOT PAROH RODION V. IST VATAU BINECUVANTAREA DOMNULUI PESTE TOTI CEI CARE AU CONTRIBUIT LA ZIDIRE SI INFRUMUSETAREA ACESTUI SFANT LACAS DE INCHINACIUNE AMIN. 20 AUGUST 1982 PICTOR ZUGRAV GOGON ION , SAIU VALEA PERILOR COMUNA CATUNELE JUDET GORJ

71

In amintierea sau pentru pomenirea oaminilor si a lui bunul Dumnezeu am donat biserici din satul Higiu un policandru in valoare de 15 milioane pe care este inscriptionat pe o placa de arama urmatoarele cuvinte: „Donat acest policandru de familia Ionascu Ion, Veronica , Constantin din comuna Dumbrava judetul Mehedinti la data de 02 Martie 2012 ”.Am mai donat un policandru si la biserica Maioreasa din Dr.Tr. Severin in valoare de 10 milioane prin prezenta Domnului Aurel Gheorgescu Preot Paroh.Parohia Adormirea Maicii Domnului.

Ionascu I Constantin fiu al lui Ionascu M Ion nascut la data de 28.08.1948 in comuna Baltati de Jos Plasa Bicles judetu Mehedinti copeilaria sia petrecuto in satul natal in anul 1956 merge la scoala din Baltati avindul ca invatator pe Emanoil Vatau din Baltati de Jos pe parcursul claselor 1-4 avindui colegi pe urmatorii Nitulescu Stefan (din satul Tata care locuieste la Timisoara are doua facultati la baza profesor si facultatea de Drept ambele apsolvite la Timisoara), Deaconu Marin,Rosculescu Stefan,Gaspar Florica,Gaspar Elena,Boboc Vironica,Badaluta Varvara,Vatau Vasile,Buta Doru,Buta Cuta,MaziluMaria,Chincu Gheorgitadin satul Golineasa,in anul 1959 fiind un numar mare de elevii in comuna se infinteaza gimnaziu unde vine invatator de la Albulesti acolo erau mai multi profesori la gimnaziu si clasele primare si au fost transferati la noi in comuna. Se mareste si numarul de elevi veniti in clasa a 5-a veniti din satele Usuroaia,Drumbrava de Mijloc si Dumbrava de Sus asa ca prin urmare neau mai venit colegi noi: Iordache Marin,Nitulescu Nicolaie,Nitulescu Elenasi Vladut Ion din satul Higiu iar din Dumbrava de Mijloc Polecu

72

Milica,Badaluta Vica si Bulanescu Ion, iar din satul Dumbrava de Sus au venit :Radoi Angela,Stoichita Florentina,Sandulescu Elena si Udrescu Ioana in anul 1962 cind sa facut colectivizarea pe tara am terminat 7 clase.Ca profesor in clasele primare 5-7 am avut pe:Domnul Vatau Stefan,Vatau Emanoil,Florescu Constantin,Florescu Ana,Iordache Petre, Ioedache Aurelia, Vatau Minodora,Manea Ghiorghe cre a stat doar primul an in cel deal doilea an a plecat muncitor si dupa aceia sa dus profesor la Strehaia de matematica si la Greci,Simcilescu Tinca profesoara de romina care si dumneaei a plecat la Turnul Mahurele casatorinduse cu Vatau Petrica inginer mecanic.Am mers la Bucuresti am vrut sa dau examel la o scoala din Militari unde se tineau examene din toata tara.Se dadeau examene pentru contabilitate,tehnicieni,medici veterinari unde erau 800 de persoane pe 40 de locuri, si multe alte specialitati.Am mai stat in bucuresti citva ani dar nu am lucrat nicaeri pentru ca inca nu inplimise 18 ani si nici nu a putut unchiul meu sami faca buletin de Bucuresti fiind ca depasisem virsta de 11 ani, iar Bucurestiul era oras inchis.Eu mergeam la casa Politehnici Romino- Sovietica A.R.L.S din strada Batistei aici erau diferite filme documentare ,conferinte,sipozioane stincifice etc.Am cunoscut diferiti oameni cu munci de raspundere,unchiul meu se intilnea cu corespondenti ai ziarului Scinteia unde dumnealui lucrain functia de sef de cadre, corespondenti ai Regiunii Oltenia erau urmatorii Radu Apostol,Deleanu Constantin cel care a avut redactia ziarului la Targoviste din Razvat atunci cand eu am lucrat la Mecanica Mifa am trecut pe la dumnealui pe la redactie am avut ocazia sa il cunosc pe Generalul Tudoveanu fostul sef al Academiei

73

Militare avea varsta de 84 de ani era un om slab si inalt drept ca o lumanare dumnealui a fost general in al doilea razboi mondial. Am plecat din bucuresti am venit la Craiova sa dau examen la Electro-putere dar fiind cam racit imi pocnea o ureche asa ca am picat viza medicala nu am fost declarat respins. In Turnu Severin se construia combinatul de industrializare a lemnului corespondentu de la Radu Apostol si Deleanu Constantin corespondenti „Scantei” au vorbit cu directori Botofei Ion care l-a scurt timp a luat director Iulica Sandor am lucrat cu un topometrist pe nume Pica Dumitrescu din Bistrita Judetul Mehedinti am luat cote de nivelment in zona gari de sud punctul de nivelment Marea Neagra pina la partea de nord din bulevard centrala termica care are o inaltime de 86 de m in perioada aceea se construia Combinatu de Aluminiu de la Slatina in comuna Proroci era cea mai buna balastiera, am mers si acolo la domnul inginer Birnescu sef de santier am batut puntea temeliei, am venit cu profile si nivelment pina la virf la Piatra Olt unde se inseria garniturile de tren in circuit ferosiel pe distanta de 10 km puteam sa ramanem in santier sa fac scoala de tamplarie, dar am trecut la actuala fabrica C.J.L. unde totusi am facut scoala de tamplarie-mecanica dar nu am stat prea mult deoarece unchiul meu fratele mamei mele Bibu Ion Jean m-a luat la el pe santier, am mers la Uzinile Mecanici Dr.Tr. Severin care pe atunci erau unificate cele 3 sectoare:uzina din port, fabrica de reparati vagoane si santierul naval din Schela avandul ca director inginerul Mititelu Constantin care a suferit un accident la cap s-a pensionat si a placat la Oltenita orasul natal.

74

Am fost calificat ca si lacatus mecanic constructi navale la metalurgica pe calea Targu-Jiu langa podul Gruiei, terminand scoala am lucrat o perioada dupa am fost transferati la sectorul 3 uzina de vagoane 20 meseriasi din care eu am plecat militar in 1969 am fost incorporat la Oradea la Unitatea Militara de Transmisiuni, perioada de instructie a durat 3 luni dupa care am depus juramantul militar, am mai stat cateva luni dupa care am fost detasat la I.M.M. cu caracter militar unde am lucrat ca lacatus dar am mai lucrat si la Cugir Plopeni, si la fabrica de tancuri nou infintata de la Moreni, ma-m eliberat in anul 1971, apoi ma-m angajat la uzina de vagoane Dr.Tr. Severin se despartisera cele 3 sectoare colegi mei care au fost detasati se reintorsesera la sectorul 2 Schela, eu am ramas in continuare la uzina de vagoane am mai facut 2 cursuri de calificare de sudor si macaragiu poduri rulante am lucrat si la litrat vagoane adica stabilirea volumului total fie prin cantarire fie prin calcule masuratori calota specifica, fie prin cantarirea cu apa cu 2 etaloane de masura a 2000l unul se incarca celalalt se descarca si un etalon de 500l facanduse prima incarcare cu un sesifon cu roti care in descarcare la beneficiar cu o rigla gradata se introducea in vagon si se masura cati litri de benzina sunt. Statia a fost inventata de Modora care a terminat studiile in Uniunea Sovietica o asemenea statie mai era la piatra olt avandui ca sefi metrologi pe Bulucea Vasile, Brantorila Sterfan si Clement Haralabie. In anul 1982 parinti mei sa-u imbolnavit si a trebuit sa plec in satul meu natal Dumbrava ca agent postal cu diferite grade ale agentiei postale pichet postal pana in anul 2004 cand ma-m pensionat pe caz de boala. Acum am 64 de ani nu am fost casatorit niciodata ma ocup cu curatarea

75

fantanilsor si a diferitelor izvoare parasite le aduc la viata lor de odinioara cu bani propri din munca cinstita. Nume de Ionascu mai sunt in tara care au functi de raspundere chiar in Craiova si in Piatra Olt.

Eu le urez de bine tuturor! „Noi oameni ne iubim ca neam lasat de Dumnezeu pe Pamant!”

76

Opis

Nr

   

Crt.

DENUMIREA ACTULUI

Nr. pagini

1

ADRESA PREFECTURA

1

2

ACT DE IDENTITATE

2

3

ACT NASTERE

3

4

ACT DECES

4

5

CERERE

5

6

TITLU DE PROPIETATE

6

7

COPIE R.A

7

8

ANEXA NR 1

8,9,10,11

9

ANEXA NR 2

12

si 13

10

PLAN PARCELAR TARLAUA 32

14

11

MASURATORI TARLAUA 32

15

12

PLAN PALCERAL TARLAUA 32

16,17

13

MASURATORI TARLAUA 93

18,19,20,21,22

14

PLAN PARCELAR TARLAUA 94

23

si 24

15

MASURATORI TARLAUA NR: 94

25

16

PLAN PARCELAR YARLAUA 30

26

17

MASURATORI TARLAUA 30

27,28

18

PLAN PARCELAR TARLAUA 22

29,30

19

MASURATORI TARLAUA 22

31,32,33,34,35,36,37

77

Primaria comunei dumbrava

Judetul mehedinti

Nr.1724 din 20.08.2010

C Ă T R E,

INSTITUTIA-PREFECTULUI MEHEDINTI

Alaturat v-a inaintam intreaga documentatie pentru cartografierea titlului de proprietate:

IONASCU M. ION SUPRAFATA DE 66.303 MP.

78

79

79

80

80

81

81

82

82

83

83

84

84

85

85

86

86

87

87

88

88

89

89

90

90

91

91

92

92

93

93

94

94

95

95

96

96

97

97

98

98

99

99

100

100

101

101

102

102

103

103

104

104

105

105

106

106

107

107

108

108

109

109

110

110

111

111

112

112

113

113

Cântecele lui Ionașcu

1.Frunza verde 3 migdale cat e Dumbrava de mare Trei feluri de drumuri are si o apa curgatoare Ce trece pe Valea Mare drumul de pe culmea Plopi Piria este judetean, celde pe Higiu drum comunal iar cel dupa Valea Mare este drum de pamant se aude apa de la baraj murmurand trce Ionascu Costel cintand cu geanta de factor in spinare umbland pe itinerare cand la deal si cand la vale impartind efecte postale la toata lumea din sat fie bogat fie sarac cu toata lumea am discutat dar mai mult cu omul bun si drag si lui Dumnezeu ii esti pe plac.

2.Frunza verde flori marunte vine Ionascu din munte cu palaria pe frunte el coboara jos la Greci urca dealul la Cerchez o ia pe Cerchez la vale pana la paru rotat unde se facea hora altadata sa faca hora ca in sat coborand pe straja in jos la schiubeiu lui Oprita sa beau apa cu canuta unde a baut apa cu canuta maicuta mea Veronica si cu Ion statea la umbra de pom si munceau a lor ogor. Pusai pusca la spinare o luai pe matca la vale curatind ale izvoare am facut am renovat bani la biserici am dat clopote si policandre am cumparat Ionascu a fost bogat si gospodar in sat si iar verde mar rotat trece Ionascu prin sat frumos si bine imbracat de natura mangaiat ca si lui ia fost drag apele padurile si toate vietatile.

115

3.Foaie verde foi tei foi in padure la Radoi canta cuci prin zavoi, dar nu mai canta cu drag si padurea li sa dat la un om necunoscut cetateni vor 22 din Dumbrava si am mai avut padure pan la Bicles pamant arabil de-al sus la poalele paduri este un nuc mare rotat canta pasarile cu drag una canta una asculta una penele descurca si pe Costel il privesc la fantana cum munceste ca sa bea si ele apa rece, iarna la acoperis cu drag se adapostesc lui Ionascu ii multumesc ca un om ele vorbesc si pe el il pomenesc. Dumnezeu in cer pasarile pe pamant ca a fost un om placut si natura a iubit.

116

TABEL NOMINAL

CU MEMBRI COOPERATORI CARE AU ADUS IN EXTRAVILAN SI INTRAVILAN IN COOPERATIVA AGRICOLA DE PRODUCTIE SI CU PERSOANELE CARORA LI S-A PRELUAT DE COOPERATIVA TEREN IN ORICE MOD.

NR

NUMELE SI

SUPRAFATA AGRICOLA

 

DIN CARE

 

CRL

PRENUMELE

 

T

ADUSA SAU PRELUATA IN CAP HA TOTAL DIN CARE

ARABIL

 

VII

LIVEZ

PAJISTI

TOTAL

DIN

 

SUPRAFATA

   

I

TEREN

CARE

TOTALA

 

NEAGRICO

CURTI

 

L

HA

 

EXTRA

INTRA

E

I

E

I

E

I

E

I

VILAN

VILA

N

1

DRAGOI

1,72

   

1,72

             

0,06

   

1,78

ELENA

 

2

DRAGOI D

3,96

   

3,76

 

0,10

     

0,10

 

0,05

 

4

IOANA

,

0

1

3

DRAGOI I

1,67

   

1,62

 

0,05

         

0,10

   

1,77

TUDOR

 

4

POPESCU ST

3,22

   

2,87

 

0,10

     

0,25

 

0,10

   

3,32

DUMITRU

 

5

DRAGOI M

5,66

   

5,25

 

0,10

     

0,31

 

0,10

   

5,76

STEFAN

 

6

NITULESCU

5,78

   

5.20

 

0,08

     

0,50

 

0,10

   

5,88

M DUMITRU

 

7

NITULESCU V

7,81

   

6,91

 

0,12

     

0,78

 

0,10

   

7,91

DUMITRU

 

8

NITULESCU C

5,99

   

5,11

 

0,05

     

0,83

 

0,18

   

6,5

ALEX

 

9

BIBU J

2,14

   

2,0

         

0,1

 

0,18

   

2,3

ALEXANDRINA

0

4

 

10

NITULESCU N

4,79

   

4,6

         

0,1

 

0,10

   

4,8

ELENA

9

0

 

115

11

MARINESCU

3,55

3,25

 

0,30

0,10

3,6

NICOLAE

12

BALTATEAN

7,29

6,55

0,05

0,69

0,25

7,5

U

N TUDOR

13

BALTATEAN

2,90

2,50

 

0,40

0.10

3

U

J

GHEORGHE

14

CAPLESCU C

4,37

4,26

0,05

 

0,10

4,41

TUDOR

15

GASPAR I

2,65

2,62

0,03

 

0,10

4,41

ELENA

16

RESCULESCU

3,89

3,75

0,05

0,09

0,10

3,99

C

DUMITRU

17

IACOB C

6,29

6,02

0,27

 

0,13

6,42

ALEXANDRU

18

IACOB

1,16

1,37

0,08

0,16

0,18

1,79

LAZAR

19

GASPAR N

3,05

3,00

0,05

 

0,05

3,10

DUMITRU

20

GASPAR I

5,79

4,85

0,19

0,75

0,10

5,80

DUMITRU

21

GASPAR

3,30

3,00

0,05

0,25

0,10

3,40

ELENA

22

GASPAR A

2,80

2,80

   

0,05

2,85

ILIE

23

BACANEL C

2,21

1,85

0,06

0,30

0,05

2,25

MARIA

24

DRAGOI E

2,45

2,25

0,06

0,13

0,10

2,54

CONSTANTIN

25

GASPAR N

4,85

4,13

0,10

1,62

0,10

4,95

ION

116

26

ROSCULESCU

1,60

1,50

0,05

0,05

0,05

1,65

C

ION I

 

27

ROSCULESCU

2,62

2,62

   

0,10

1,22

CC

 

CONSTANTIN

28

ROSCULESCU

4,80

4,20

0,10

0,50

0,10

4,90

C

 

CONSTANTIN

29

VASILESCU

2,00

1,95

0,05

 

0,10

2,10

HORDONIE

 

30

VASILESCU A

5,91

5,53

 

0,38

0,15

6,06

MARIN

 

31

ROSCULESCU

3,88

3,20

0,05

0,63

0,10

3,98

N

DUMITRU

 

32

CUTESCU

3,75

2,55

 

1,20

0,10

3,85

GHEORGHE

 

33

MITRU N ION

0,90

0,75

0,05

0,10

0,10

100

34

COPLESCU C

13,68

10,8

0,18

2,63

0,15

13,83

ION

6

 

35

MIREA

2,80

2,50

0,10

O,20

0,10

2,90

HARALAMBI

 

E

36

MAZILU H

4,60

4,15

0,10

0,35

0,10

4,70

NICOLAE

 

37

MAZILU H

2,65

2,00

0,05

0,60

0,05

2,70

ION

 

38

VATAU GH

1,45

1,45

   

0,10

1,55

ARISTITA

 

39

VATAU I GH

1,18

1,15

0,03

 

0,10

1,28

ION

 

40

BADALUTA

3,20

3,16

0,04

 

0,10

3,30

EMANOIL

 

117

41 COPLESCU H 4,72 4,52 0,05 0,15 0,10 4,82 IANCU 42 MIHAI D 1,96 0,12
41
COPLESCU H
4,72
4,52
0,05
0,15
0,10
4,82
IANCU
42
MIHAI D
1,96
0,12
ELENA
1,81
0,03
0,05
2,01
43
IORGA I STEFAN
3,91
3,31
0.10
0.50
0,10
44
MARIN B ION
3,62
3,25
0,12
0,25
0,10
45
FLORESCU C ION
6,80
6,05
0,25
0,50
0,10
46
DRAGOI I ION
3,47
3,42
0,05
0,10
47
DIACONU VICTOR
3,00
2,86
0,05
0,09
0,10
GASPAR
48
0,85
0,75
0,10
0,10
CONSTANTIN
CAPLESCU C
49
2,57
2,40
0,10
0,07
0,10
ALEXANDRU
FLORESCU D
50
3.34
2,99
0,08
0,27
0,10
NICOLAE
CALUGARU P.I
51
0,55
0,40
0,05
0,10
0,05
ELISABETA
FLORESCU D
52
6,34
5,74
0,10
0,50
0,10
CONSTANTIN
53
VASILEANU ELENA
2,10
2,5
0,05
0,10
54
POPESCU N ION
1,53
1,50
0,03
0,10
AMZOIU I.R
55
2,79
2,63
0,06
0,10
0,05
CONSTANTIN
POPESCU A
56
3,32
3,27
0,05
0,10
CONSTANTIN
MIRULESCU
57
2,81
2,82
0,10
NICOLAE
CIOVIRNACHE
58
3,61
3,38
0,08
0,15
0,10
VICTOR
59
IACOB JIANA
6,59
5,12
0,10
1,37
0,05
CIOVIRNACHE
60
3,60
3,30
0,05
0,25
0,05
MARIN
ROSCULESCU D
61
3,87
3,81
0,06
0,10
STEFAN

118

62

BONTEA J ION

2,86

2,69

O,O5

0,12

0,05

63

BONTEA H ION

4,74

3,79

0,08

0,87

0,10

64

STIULESCU I ION

2,30

1,75

0,05

0,50

0,10

 

COPLESCU C

         

65

CONSTANTIN

2,24

2,02

0,12

0,20

0,08

 

COPLESCU I

         

66

DUMITRU

4,49

3,77

0,13

0,50

0,10

67

PAULET STEFAN

2,45

2,40

 

0,05

0,10

 

CIOVIRNACHE

         

68

MARIN

3,75

3,90

0,10

0,75

0,10

 

COPILESCU H

         

69

VALENTIN

2,51

2,26

0,25

0,09

70

CIOC C DUMITRU

0,60

0,50

0,10

 

0,06

71

CIOC N DUMITRU

5,27

4,09

0,06

1,12

0,58

72

CIOC C ION

4,01

3,73

0,12

0,15

0,10

73

CIOC C CONSTANTIN

3,92

3,38

0,05

0,40

0,10

74

CIOC VASILE

2,41

2,35

0,06

 

0,10

75

IACOB CONSTANTA

0,65

0,55

0,10

 

0,10

76

CIOC R DUMITRU

1,22

0,82

0,10

0,30

0,10

77

CIOC M IOANA

0,37

0,25

0,12

 

0,06

78

CIOC COSTIN

4,26

3,48

0,10

0,68

0,10

79

CIOC DUMITRU

2,82

2,78

0,04

 

0,10

80

CIOC C MIHAI

3,12

2,50

0,08

0,54

0,10

 

VATAU H

         

81

ALEXANDRU

2,98

2,90

0,08

0,16

82

VATAU H DUMITRU

0,75

0,75

   

0,05

83

POPESCU D MARIA

4,06

0,50

0,06

0,50

0,06

84

BOBOC O IOANA

4,70

3,45

 

4,25

0,10

 

BOBOC GH

         

85

HARALAMBIE

2,87

2,57

0,05

0,25

0,04

86

CIOC R NICOLAE

5,27

4,09

0,06

1.12

0,58

 

BEBEC H

         

87

CONSTANTIN

2,73

2,45

0,05

0,23

0,04

88

MITRU G ELENA

2,35

2,25

0,05

0,05

0,10

 

MITRU G

         

89

CONSTANTIN

2,55

2,00

0,05

0,50

0,10

90

BADALUTA I STEFAN

4,02

3,85

0,12

0,05

0,10

91

VATAU H VARVARA

3,29

3,09

0,05

0,15

0,10

92

NISTOR V MARIN

2,75

2,70

0,05

 

0,10

119

93

BUTA VARVARA

4,35

3,28

0,10

0,97

0,10

94

ZUTA M ION

4,76

4,12

0,05

0,59

0,10

 

NITULESCU I

         

95

GHEORGHE

2,17

2,00

0,07

0,10

0,10

 

CIOCIONOIU I

         

96

ALEXANDRU

1,59

1,37

0,10

0,12

0,10

 

TIRAI C

         

97

CONSTANTIN

1,63

1,53

0,10

0,10

98

BOBOC ST ELENA

2,64

2,34

0,05

0,25

0,08

99

IONESCU ION

6,13

5,68

0,20

0,25

0,10

 

SANDULESCU P

         

100

CONSTANTIN

4,09

3,84

0,06

0,19

0,10

101

MAZILU D FLOREA

2,93

2,87

0,06

 

0,10

 

MAZILU C

         

102

GHEORGHE

1,47

1,42

0,05

0,10

103

MAZILU C ION

3,23

2,93

0,05

0,25

0,10

104

STANA M DUMITRU

1,10

0,75

0,10

0,25

0,10

120

TABEL NOMINAL

CU MEMBRI COOPERATORI CARE AU ADUS PAMANT IN C.A.P. SUPRAFETE MAI MARI DE 0,5 HA DE PERSOANA INDREPTATITA(SOT,SOTIE) SI CARE SOLICITA INSCRIS STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

     

SUPRAFA

TA

SUPRAFAT

SUPRAFATA

 

DIN CARE

   

NR

A

AGRICOLA

       

TOTAL

NR

CR

NUMELE SI

PRENUMEL

         

CR

T.

AGRICOL

AGRICOLA

IN

IN PROP.

 

ARABI

VII

LIVEZ

PAJ.

TEREN

NEAGRIC

T.

E

A

CEDATA

   

L

I

DIN

PROPRIETA

TOTA

DIN

OL HA

   

TE HA

               

C.A.P HA

L

CAR

E

E

I

E

I

E

I

E

I

1

1

DRAGOI

1,72

1,72

1,72

   

1,7

             

0,06

ELENA

2

2

2

DRAGOI D

3,96

3,96

3,96

   

3,7

 

0,1

     

0,1

 

0,05

IOANA

6

0

0

3

3

DRAGOI I

1,67

1,67

1,67

   

1,6

 

0,0

         

0,10

TUDOR

2

5

4

4

POPESCU H

3,22

3,22

3,22

   

2,8

 

0,1

     

0,2

 

0,10

DUMITRU

7

0

5

5

5

DRAGOI N

3,66

3,66

3,66

   

5,2

 

0,1

     

0,3

 

0,10

STEFAN

5

0

1

6

6

NITULESCU

5,78

5,78

5,78

   

5,2

 

0,0

     

0,5

 

0,10

M DUMITRU

0

8

0

7

10

NITULESCU

4,79

4,79

4,79

   

4,6

         

0,1

 

0,10

H ELENA

9

0

8

13

BALTATEA

2,90

2,90

2,90

   

2,5

         

0,4

 

0,10

NU I

0

8

 

121

   

GHEORGHE

             

9

14

POPESCU I

4,41

4,41

4,41

3,8

0,0

0,5

0,10

NICOLAE

3

8

0

10

16

MARIN B

3,62

3,62

3,62

3,2

0,1

0,2

0,10

ION

5

2

5

11

18

DRAGOI T

3,47

3,47

3,47

3,4

0,0

 

0,10

ION

2

5

   

POP.CONST.

3,32

3,32

3,32

3,2

0,0

 

0,10

12

28

7

5

13

30

CIOVIRNAC

3,61

3,61

3,61

3,3

0,0

0,1

0,10

HE VICTOR

8

8

5

14

33

ROSCULESC

3,87

3,87

3,87

3,8

0,0

 

0,10

UD STEFAN

1

6

   

ROSCULESC