Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp.

Marketing

PROIECT
MERCEOLOGIE NEALIMENTAR

CONFECII DIN ESTURI

STUDIU DE CAZ: EUROTRICOT

STUDENI:
Sp. Marketing
Anul II
Grupa 1

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

CUPRINS
1.SCURT ISTORIC AL FIRMEI EUROTRICOT.........................................................3
2.DENUMIRE....................................................................................................................3
3.SEDIUL...........................................................................................................................4
4.ACTIONARI...................................................................................................................4
5.SALARIATI....................................................................................................................4
6.PERSONALUL TESA....................................................................................................5
7.DOMENIUL DE ACTIVITATE....................................................................................5
8.PRODUSE.......................................................................................................................5
9. PARCUL DE MASINI SI PROCESUL TEHNOLOGIC...........................................6
10. CLIENTII.....................................................................................................................7
11. CONCURENTA...........................................................................................................8
12. PERSPECTIVE...........................................................................................................9
PROCESUL TEORETIC AL REALIZARII TESATURILOR..........................................10
Confecii din esturi i tricoturi................................................................................11
PRODUSELE

FIRMEI

EUROTRICOT.................................................................26

1.Clasificarea produselor firmei................................................................................26

2.Proces tehnologic....................................................................................................27
3.Caracteristici de calitate..........................................................................................29
4.Defecte....................................................................................................................30
5.Metode de verificare a calitatii...............................................................................30
6.Premise ale obtinerii calitatii..................................................................................31
Propuneri :........................................................................................................................32

1.SCURT ISTORIC AL FIRMEI EUROTRICOT

Asociatii fondatori ai firmei au o experienta de 20 de ani in domeniul tricotajelor.In
urma schimbarilor de regim politic din Europa de Est si a apropierii acestor piete de piata
Uniunii Europene, acestia au luat in considerare extinderea activitatii in una din tarile esteuropene. Factorii avuti in vedere in procesul de luare a deciziei au fost:costul si
calificarea fortei de munca,distanta fata de tara de origine,stabilitatea mediului politic si
de afaceri,facilitatile fiscale oferite investitorilor straini ,infrastructura,diferentele
culturale. In urma analizei tuturor acestor factori,decizia luata a fost in favoarea
Romaniei,iar ca oras s-a ales capitala Bucuresti. Astfel in anul 2000 au fost demarate
formalitatile pentru deschiderea unei firme in Bucuresti. Intrucat in aceasta faza nu se
punea problema cumpararii unui spatiu propriu de productie, costul inchirierii unei hale a
facut ca sa fie luate in calcul posibilitatea deschiderii unui punct de lucru in alt oras decat
Bucurestiul. S-a gasit solutia spatiului de la uzina Carpatex Brasov, solutie care prezenta
multiple avantaje:un cost mai redus, utilitati existente deja, spatiul functionand anterior
cu aceeasi destinatie si o mai mare apropiere de partenerul extern.
In luna mai 2001 a fost semnat contractul de inchiriere cu uzina Carpatex, in lunile
iunie-iulie a fost amenajat spatial si importate utilajele si a inceput activitatea de recrutare
de personal. In luna august 2001 a inceput activitatea de productie cu un personal de 69
de salariati direct productivi, 3 personal TESA si 1 tehnician italian care oferea
consultanta in domeniul organizarii activitatii si controlului de calitate.
2.DENUMIRE
Numele firmei este EuroTricot, alegerea acestuia dorind sa sugereze apartenenta la
spatiul economic european, atat prin originea asociatilor cat si prin orientarea spre export
a firmei, pe de o parte, iar a doua parte a numelui sugereaza domeniul de activitate.

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

3.SEDIUL
Atat sediul social cat si sediul operativ se afla in Brasov, str. Nicolae Titulescu nr.2
intr-un spatiul inchiriat in incinta uzinei Carpatex s.a.; cunoscuta uzina brasoveana a
mostenit activele fostei intreprinderi de stat dar nu a reusit sa-si mentina activitatea, in
ciuda avantajelor oferite de piata romaneasca, in acest mod ajungand sa-si inchirieze
spatiile de productie.
4.ACTIONARI
Primii actionari ai firmei au fost doi cetateni italieni, Furegin Cinzia si Mason Carlo,
cu domiciliul in Padova.
Acestia au cautat pe piata italiana potentiali finantatori pe care sa-i implice in
proiectul lor ce consta in a initia o activitate de tricotaje si confectii de tricotaje in
Romania.
Avand ca principale argumente experienta actionarilor in domeniul tricotajelor,
avantajele oferite de piata romaneasca si existenta unui contract de lohn incheiat cu firma
Benetton, acestia au reusit sa atraga doua firme italiene in acest proiect si astfel capitalul
societatii se mareste prin atragerea noilor actionari:
FINEST SPA, o firma financiara din Porderone, avand ca obiectiv sprijinirea
firmelor italiene care decid sa opereze pe piete est europene.
CIEFFE SRL , firma cu sediul in Padova si care opereaza in domeniul tricotajelor,
cu o participare de 80% din capitalul social.
5.SALARIATI
Numarul total al salariatilor firmei este 251, astfel:

Direct productivi 224

Cu functii de conducere 9

TESA 18

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

6.PERSONALUL TESA
Personalul TESA este alcatuit din echipa de mecanici ce cuprinde 5 persoane;
echipa de paznici cu 5 persoane; asistentul directorului general; cate o persoana pentru
compartimentele de : contabilitate,salarizare, import-export si doua persoane la urmarirea
productiei.
7.DOMENIUL DE ACTIVITATE
Conform clasificarii CAEN, domeniul principal de activitate il constituie
fabricarea de metraje prin tricotare, cod CAEN 1760. Ca activitati complementare firma
presteaza si operatiuni de confectii tricotaje precum si finisaje ale confectiilor, ca :
aplicarea de accesorii, calcare, ambalare.
8.PRODUSE
Produsul principal al firmei a fost la inceput serviciul de lohn.Orientarea spre
acest produs era determinat de stadiul de inceput al firmei, de experienta si de nivelul
resurselor.Conducerea firmei urmareste dezvoltarea si in aceasta directie, urmarindu-se ca
in viitor firma sa realizeze propriile produse.
Materia prima este importata din Italia, Germania, Franta sau din tara.Produsul
finit este exportat clientilor externi, urmand ca apoi sa se indrepte catre consumatori.
Produsele se adreseaza familiilor in general, persoanelor dinamice, sportive dar si
oamenilor de afaceri si sunt disponibile intro gama diversa de sortimente si culori special
concepute si realizate pentru a satisface cerintele tuturor clientilor indiferent de varsta.
Firma produce o gama de articole de ultima moda, marca Benetton si nu numai.
Marca si-a capatat pe parcursul timpului un binecunoscut renume bazat pe calitate si pe
preturi acceptabile. De mare importanta este ambalarea, etichetarea, si prezentarea directa

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

clientilor ; mentinandu-se in acest caz conditiile calitative de standarde internationale si
cu ambalaje ecologice.
Portofoliul de produse, in continua schimbare si reactualizare este creat in
departamentele de cercetare-dezvoltare din Italia si sunt testate pe piete de dimensiuni
mai mici pentru o buna observare a reactiei consumatorilor finali inainte de a deveni
comenzi viitoare pentru micile firme din estul Europei cu care United Colors of Benetton
lucreaza in sistem lohn.In crearea acestor articole echipa de creatie urmareste o linie
clasica pentru a acoperi toate cerintele pietei si introducerea de elemente moderne pentru
generatiile tinere.
9. PARCUL DE MASINI SI PROCESUL TEHNOLOGIC
In luna august 2001 Firma si-a inceput activitatea de productie cu doua sectii:
tricotaje si confectii iar in ianuarie 2003 a deschis o a treia sectie calcatorie, destinata
finisarii.In 2005 s-a deschis o sectie de spalare, vopsire si tratare a acestor produse.
In momentul de fata firma detine masini moderne, automatizate si beneficiaza de
consultanta straina in folosirea lor:
Sectia de tricotaje are in dotare:

48 masini SHIMA SES FF22, finete12

12 masini SHIMA SES FF22, finete5

6 masini SHIMA SES FF22, finete 3

2 masini PROTTI

2 bobinatoare automatizate , toate importate din Italia.

Masinile sunt foarte usor programate cu articolele care se doresc a fi fabricate cu

ajutorul disketelor (suport floppy).
Firul receptionat este prima faza parafinat cu ajutorul celor doua masini de bobinat
iar apoi tricotat panouri.Aceste panouri sunt atent controlate si trimise in urmatoare
sectie confectii, unde sunt imbinate cu ajutorul urmatoarelor masini : feston (3);
keturi (58) de finete 16, 12, 10, 7, 3; OV (6); traveta (4); masini de cusut rectilinii si
se recontroleaza la manechini (3).

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Partea de confectionat este urmata de la caz la caz, in functie de tipul articolului si
al compozitiei firului utilizat fie de spalare, vopsire, tratare cu balsam si alte solutii
speciale, fie calcate in cea de-a treia sectie.
Finisarea produselor are loc in calcatorie unde parcul de masini include: masini
Brother FGF, Brother 11 pentru atasarea etichetelor de marca, a marimii si a
compozitiei, etichete de pret (ce difera in functie de tara de destinatie), nasturi si alte
accesorii particulare.Produsele (pulovere, fuste, pantaloni, caciuli etc) sunt supuse
unui control final pentru a indeparta orice imperfectiune urmand a fi calcate la patru
prese KASS FG 43. In urma acestei operatii fiecare produs trebuie sa respecte in
functie de marime fisa tehnica a articolului ceruta de client; marja accepatata fiind de
0,5 cm. Sunt indepartate petele de ulei, scamele, firele straine si apoi sunt ambalate
atent in containere speciale .Clientul face un control selectiv al comenzilor iar daca
0,5% din comanda prezinta probleme intreaga comanda este respinsa urmand a fi fie
imputata fie transportata inapoi la firma si remediata.
10. CLIENTII
Firma are semnat un contract lohn cu marele concern United Colors of Benetton,
una dintre marile firme producatoare si distribuitoare de articole vestimentare cu sediul in
Treviso, Italia inca din 1964.
Principalele resurse productive si tehnice isi au bazele in departamentele de
creatie din Italia iar fabricile de productie sunt distribuite in principalele tari est-europene
( Romania, Ungaria, Bulgaria) dar si pe alte continente : Japonia, Rusia, Tunisia, Egipt,
Coreea, Venezuela ,SUA. Firma dispune de puternice surse financiare, de bune surse
logistice si de resurse de marketing, avand departamente specializate pe aceste domenii
inca din primul an de existenta.
Compania isi desfasoara mai intens activitatea pe teritoriul UE dar si pe teritoriul
tarilor asociate la UE, in zonele urbane relativ mari, cu o retea larga de magazine.
Politica de pret aplicata pe piata de catre Benetton difera de la un produs la altul.
Astfel pentru produsele similare oferite de catre firmele concurente se aplica strategia

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

pretului minim fata de acestia.Pentru produsele particulare se recurge la o politica
agresiva de pret pana la aparitia pe piata de noi variante de articole.
Concernul Benetton are o pozitie buna in momentul actual pe piata distributiei de
articole vestimentare iar obiectivul principal este atingerea pozitiei de lider pe piata.Firma
isi propune mentinerea imaginii pozitive create in decursul a zeci de ani de activitate
bazata pe o calitate de nivel superior si o gama cat mai variata si modernizata an de
an.Firma isi propune sa acopere segmentul de piata a marilor sai concurenti dar si
eventualele segmente din piata inca nefructificate din zona UE.
Mai exista colaborari cu firme din Spania ( Laura G), Germania ( Miss Sixty,
Comma), Italia ( Sisley, Cieffe, Zara, Rinascente, Upim)
In procesul de productie au existat colaborari cu numeroase firme din domeniu
din diferite orase ale tarii : Intercomex Bucuresti, Augsburg Piatra Neamt, Gildatex Petrosani, Manufacture de Motru Motru, Manufactura de Nord Craiova, Fouremme
Industries Sibiu, Tricoelite Bucuresti, Tricotex Titu, Merocsilvo Pitesti, Auronini
Buzau, Maglificio 2002 Pitesti.
11. CONCURENTA
Stiut fiind faptul ca tara noastra se afla intr-o regiune europeana foarte cautata
pentru forta de munca foarte ieftina si ca acest domeniual textilelor necesita forta de
munca extinsa firma are foarte multi concurenti in tara dar mai ales peste hotare.
United Colors of Benetton la fel ca alte mari concerne in domeniu au inchis 20 de
filiale din Italia indreptandu-si atentia spre tari est-euroene cum ar fi Romania, Bulgaria,
Polonia, Slovacia unde gasesc forta de munca ieftina si chiar specializata in unele cazuri
United Colors of Benetton are in Romania nu mai putin de 29 de firme cu care lucreaza
in sistem lohn:
-

spalatorii : Martelli Europe Buzau, Grandsert Timisoara

tricotaje, confectii si finisare : Eurotricot Brasov; Gnoato, Maglia, GMC din Sibiu;
Kandisky Oradea;Tre-Ro, Tricotex, Paola din Bucuresti; Linia 41 Bihor; Maglia
Cluj; Anton Industries Arad; Alpinigi Pitesti; Maglificio 2002 Ramnicu Sarat.

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Riscul de a pierde principalul cliet United Colors of Benetton ( 90% din productie ) este
din acest motiv foarte ridicat .Astfel Eurotricot are ca obiectiv principal mentinerea la
cele mai inalte standarde calitative a produselor executate, respectarea termenelor de
livrare impuse de client si o continua modernizare a parcului de masini.Alte sute de firme
din Romania pot reprezenta un concurent al firmei din Brasov si un viitor colaborator al
principalului nostrum client United Colors of Benetton.
La nivel international, United Colors of Benetton actioneaz intr-un mediu
concurential motiv pentru care trebuie sa se foloseasca de inovatie si creativitatea in
realizarea fiecarui articol si de fermitate in politica de management.Principalii concurenti
ai marelui concern sunt : Miss Sixty -Italia,Comma- Germania, Columbus ModeSpania, Cieffe Italia, Sicem -Franta, Wragler-Lee-Mustang, VH Group.
12. PERSPECTIVE
Un prim proiect al conducerii este schimbarea spatiului actual prin constructia
unui sediu propriu, o continua modernizare a parcului de masini, si realizarea exportului
cu mijloace proprii de transport.
Pe viitor firma isi propune mentinerea la cele mai inalte standarde calitative in
vederea cresterii profitului si a realizarii unei imagini pozitive.Se doreste realizarea de
produse proprii prin lansarea de articole create in interiorul firmei, infiintarea unui
department de marketing si o rupere de sistemul lohn, prin actionare pe piata ca unic
producator si distribuitor a propriilor produse.

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

PROCESUL TEORETIC AL REALIZARII TESATURILOR

10

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Confecii din esturi i tricoturi

Producia de confecii din esturi i tricoturi s-a dezvoltat, pe plan mondial si la
noi n ar, ntr-un ritm mult mai mare dect celelalte categorii de produse textile,
deoarece au gradul cel mai ridicat de prelucrare i exist o cerere susinut pe piaa
intern i extern.
Cerinele de calitate ale confeciilor
Principalele cerine de calitate ale oricror confecii textile se pot mpri n trei
mari grupe:

estetice i de prezentare;

durabilitate;

fiziologice i de confort.

1. Caracteristicile estetice i de prezentare

ale confeciilor sunt hotrtoare n

decizia de cumprare; ele se modific rapid n timp i terbuie s fie adaptate sezonului i
grupelor de vrst, sex i destinaiei de utilizare.
Adaptarea confeciilor la linia modei reprezint o condiie hotrtoare pentru
satisfacerea preferinelor foarte diverse ale cumprtorilor. De aceea, la realizarea
confeciilor n serie mare trebuie s se aleag din mad ceea ce corespunde nevoilor,
obiceiurilor i exigenelor actuale din punct de vedere estetic, al confortului i
purtabilitii.
Exist tendina de realizare a confeciilor de la serii relativ mari, specifice
produselor de calitate medie, spre confecii n serii mici, la produsele de lux. Aceasta
corespunde exigenelor care sunt difereniate dup preferine, dar i dup venituri.
2. Caracteristicile fiziologice i de confort. Rolul mbrcmintei din punct de vedere
fiziologic i al confortului este de a pstra cldura corpului, de a permite trecerea
transpiraiei i a aerului n scopul crerii condiiilor optime de desfurare a activitilor
fizice i intelectuale, n funcie de condiiile mediului ambiant.

11

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Exist o strns corelaie ntre factorii care determin fiziologia mbrcmintei:
corpul uman, climatul nconjurtor, activitatea desfurat i mbrcminte.
Pentru meninerea constant a temperaturii corpului, n orice condiii climaterice i
de activitate desfurat, mbrcmintea trebuie s ndeplineasc trei caracteristici
eseniale:
-

capacitatea de izolare (It)

capacitatea de transport a umiditii corpului (Tu)

capacitatea de aerisire permanent a corpului (Ac).

Realizarea unor confecii optime din punct de vedere fiziologic presupune un

echilibru perfect ntre cele trei caracteristici.
Obinerea confeciilor
Materialele folosite pentru obinerea confeciilor sunt:
- materii prime de baz: esturi, tricoturi ( care tind s fie utilizate din ce n ce mai
mult, datorit avantajelor calitative i economice pe care le prezint), precum i imitaiile
de blnuri;
- materiale auxiliare: cptueli, ntrituri, garnituri, furnituri, accesorii. Cptuelile
au un rol funcional deosebit n asigurarea gradului de confort al confeciilor. Sunt
realizate din esturi obinute din fibre chimice, celulozice (care au o bun
higroscopicitate) sau uneori sintetice, care le confer o rezisten superioar la frecare.
ntriturile se obin din esturi apretate din bumbac, cnep sau fibre sintetice sau din
materiale neesute. Cele mai utilizate sunt vatirul, canafasul, rosarul pentru ntrirea
diferitelor pri ale confeciilor care trebuie s aib o anumit form stabil n timp.
Alegerea materialelor se face n funcie de destinaie, culoare, structur, mod, sex
i vrst.
Principalele operaii de obinere a confeciilor
Principalele operaii de obinere a confeciilor de serie sunt:
-

crearea i omologarea modelelor;

elaborarea abloanelor;

formarea panului;

12

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

-

croirea;

confecionarea;

finisarea.

Crearea modelelor se face n funcie de cerinele pieei, pe linia modei, de

posibilitile de reproducere n serie, de proprietile materialelor.
abloanele sunt copii ale tiparelor, elaborate pe baza msurtorilor antropometrice.
Formarea panului const n aezarea foilor de esturi sau tricoturi pe o mas
special, n straturi succesive, n vederea croirii simultane a detaliilor pentru mai multe
produse.
ablonarea const n ncadrarea contururilor abloanelor pe pan insemnarea
acestora n vederea realizrii operaiei urmtoare.
Croirea sau tanarea const n decuparea simultan a pieselor (detaliilor) din
materiale textile, operaie care trebuie s asigure exactitatea dimensiunilor i formelor
acestor subansamble.
Confecionarea se realieaz cu ajutorul mainilor clasice de cusut universal sau
speciale sau cu mainile noi care permit asamblarea prin lipire (termocolare) sau sudur
(electric) a pieselor realizate din fibre sintetice.
Finisarea const n aplicarea garniturilor, furniturilor, clcarea etc. Cuprinde un
ansamblu de operaii finale, n scopul mbuntirii proprietilor estetice sau modificrii
unor proprieti ale esturilor. Operaiile de finisare se aplic difereniat, n funcie de
natura i felul firelor din care sunt obinute, destinaia i structura esturilor. Operaiile
de finisare cuprind: operaii de finisare fundamentale (albirea,mercerizarea, vopsirea i
imprimarea), finisarea final (apretura) i operaii
mecanice moderne.
Albirea. Are drept scop distrugerea pigmenilor naturali din fibre i a resurselor
de impuriti prin folosirea unor substane oxidante sau reductoare. naintea efecturii
albirii au loc operaii preliminare albirii i anume: prlirea, descleierea, fierberea i
splarea. Albirea propriu-zis se face prin folosirea, n general, de compui ai clorului
(hipocloritul de sodiu, de calciu, cloritul de sodiu) sau peroxizi (apa, oxigenat, peroxidul
de sodiu etc.). Agentul activ de albire este oxigenul n stare atomic, ce acioneaz asupra

13

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

pigmenilor din fibre. Albirea esturilor este influenat de concentraia soluiei,
temperatur,pH, raportul de flot, durata de albire, prezena bioxidului de carbon,
calitatea
operaiilor preliminare, a catalizatorilor i a luminii etc. Prin albirea obinuit se
realizeaz distrugerea i eliminarea pigmenilor naturali numai n proporie de 85-86%,
un tratament mai intensificat ar degrada fibrele. De aceea, albul obinut prin albire se
corecteaz prin azurare i prin albire optic.
Azurarea const n tratarea materialului textil cu un colorant albastru care, cu
galbenul produsului textil, devine cenuiu deschis, nedecelabil de ochi, conferind un alb
plcut.
Albirea optic const n tratarea cu substane fluorescente care rein radiaiile
ultraviolete (cu lungimi de und de 300-400 nm) i le transform n radiaii vizibile,
albastre, cu lungimea de und de 400-530 nm. Aceste radiaii albastre se adiioneaz cu
cele galbene i produc impresia de lumin alb. Defecte de albire: pete de clor, pete de
rugin, pete galbene datorit albirii incomplete,
albire excesiv (scade rezistena) .a.
Dintre cele mai moderne procedee de albire aplicate n practic este procedeul de albirevopsire cu folosirea coloranilor direci i de cad. Prezint urmtoarele efecte
economice: reducerea timpului de tratare la jumtate, economie de abur, energie,
substane chimice i auxiliare, creterea produciei i
productivitii muncii, iar apele reziduale sunt n cantitate mai mic i mai puin
impurificate.
Mercerizarea. Este operaia de tratare la rece, sub tensiune mecanic, timp de 2-3
minute cu o soluie de hidroxid de sodiu 26%. Prin mercerizare, celuloza devine
alcaliceluloz nestabil, care, prin splare cu ap (operaie ce urmeaz dup mercenizare),
se transform n hidrat de celuloz sau celuloz regenerat. n urma mercenizrii se
confer esturii un luciu mtsos stabil i o mai
mare afinitate pentru colorani. Prin mercenizare mai rezult o serie de consecine
secundare i anume: creterea rezistenei la traciune cu 10-20%, reducerea alungirii la
rupere i a durabilitii, creterea higroscopicitii i a absorbiei fa de lichide.

14

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Tehnologiile noi de mercenizare se refer la mercenizarea fierbinte, mercenizarea cu
vacuum, mercenizare uscat, mercenizare cu amoniac lichid i altele.
Vopsirea. Se bazeaz pe procesul de sorbie a coloranilor de ctre fibr. Aceste
proces al vopsirii arat c ntre colorant i fibre exist fore de atracie i se stabilesc
legturi intermoleculare de hidrogen, fore Van des Waals. Vopsirea se realizeaz cu
diverse clase de colorani: direci, de cad, de
sulf, bazici .a., dup procedee corespunztoare, pe baza parametrilor: temperature
iniial i final, concentraia de colorant, timpul de albire, adaus de substane auxiliare
etc. Un aport deosebit la mbuntirea calitii esturilor vopsite l au agenii auxiliari
noi care confer proprieti superioare de rezisten i nltur efectele ecologice i
toxicologice nefavorabile. Aceti ageni auxiliari sunt: de egalizare, acceleratori de
vopsire, ageni de antimigrare, ageni de udare, ageni de
mbuntire a rezistenelor etc.
Imprimarea. Este o vopsire local, prin care sunt transpuse pe suprafaa esturii
desene n diferite culori, realizat cu ajutorul pastei de imprimat. Pasta de imprimat este
constituit dintr-o soluie de colorani cu adaos de past de agglutinant (substane de
ngroare ca: amidon, dextrin, clei, albumin .a.). Imprimarea textil poate fi realizat
prin trei procedee:
- imprimarea direct se realizeaz cu cilindrii gravai sau cu abloane i este cea
mai utilizat;
- imprimarea prin rezervare const n acoperirea local a esturii cu o past de
protecie ce conine substane care mpiedic ptrunderea i fixarea coloranilor cu care
estura este vopsit ulterior. Ca past de protecie se folosete ceara topit.
- Imprimarea prin corodare const n aplicarea n contul desenelor a unei paste
care distruge culoarea existent. Se utilizeaz Rongalitul (substan reductoare i
decolorant).
Finisarea final cuprinde totalitatea operaiilor de finisare final prin care se
redau materialului calitile pierdute n operaiile anterioare (albire, vopsire, imprimare)
sau se confer noi nsuiri. De aceea, unele operaii de finisare final sunt tratamente noi,
moderne.

15

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Apretarea. n condiiile actuale, constituie un tratament modern n scopul
mbuntirii proprietilor estetice, confortului, mririi durabilitii, a ntreinerii uoare
etc. Aplicarea apreturilor chimice se realizeaz, n general, prin simpla adiie a produselor
n dispersie, emulsie sau suspensie. n vederea obinerii unor
Efecte permanente, apreturile au evoluat spre modificarea fibrelor sau spre
utilizarea prepolimerilor reticulari care formeaz o pelicul macromolecular n jurul
acestor fibre. Dintre polimerii utilizai: poliacrilai, poliolefine, polisiloxani i poliuretani.

Mrimea confeciilor
Confeciile se realizeaz dup mrimi, iar acestea se stabilesc periodic pe baza
msurtorilor antropometrice n funcie de grosimea i nlimea grupurilor de oameni
mprii pe sex i vrst. Lungimea confeciilor se stabilete n funcie de talie, produs i
mod. ntruct corpurile cu acceai grosime a bustului prezint circumferine variate la
nivelul centurii, oldurilor, umerilor, se iau i acestea n calcul.
n ara noastr se produc confecii pentru toate categoriile de conformaii, grupate i
notate cu A, B, C i D.
GRUPA
A

CONFIGURAIA
ZVELT

PROPORIONAL (NORMAL)

CORPOLENT-PROPORIONAL

CORPOLENT-NEPROPORIONAL

Confeciile pentru aduli se produc n trei talii pentru brbai i n dou talii pentru
femei, n grosimile 42-60 (din doi n doi), iar pentru adolesceni n grosimile 41-47 (din
doi n doi). Confeciile pentru copii se mpart n patru grupe de vrst.
Confeciile din tricoturi, numite i tricotaje, se produc numai dup grosimi. Pentru
aduli, ntre 42-56, iar pentru ntre 26-40.

16

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Defectele confeciilor
Principalele defecte ale confeciilor provin de la materiile prime, auxiliare i de la
procesul tehnologic de obinere.
Defectele datorate procesului de obinere provin de la croire, prin deformarea pieselor, a
dimensiunilor, de le confecionare, devierea custurilor, montarea greit a unor piese,
nesimetria aezrii pieselor, diferene ale dimensiunilor fa de model etc.
Defectele de aspect ale esturilor au o importan deosebit, deoarece ele
afecteaz cerinele estetice.n funcie de natura i dimensiunile defectelor i avnd n
vedere condiiile tehnologice de obinere a esturilor i de prelucrarea lor n confecii,
defectele de aspect se grupeaz n trei clase:
- clasa A, defecte tolerabile care nu prejudiciaz confecia finit;
- clasa B, defecte care, n anumite limite de dimensiuni i numr, implic
sczminte;
- clasa C, defecte inadmisibile.
n clasa A se cuprind defecte: nopeuri, flameuri, crcei, fibre strine, striaii uoare,
aspect nelinitit al culorii, fire ngroate, biezare, urme de ace etc.
n clasa B se cuprind defecte ca: fir gros vizibil, fir lips, pat, dungi sau blende de la
vopsire, abateri de la dimensiunea laturii caroului, ngustare a limii, fire uleiate .a. n
funcie de mrimea lor, aceste defecte se clasific:
- de tipul 1, care au dimensiuni reduse i nu afecteaz aspectul comercial
al esturii, sunt tolerabile i nu se marcheaz;
- de tipul 2, defecte care, fie prin dimensiune, sau fie prin frecvena mai mare de un
defect la 3 cm, nu sunt tolerabile, ele necesitnd un sczmnt.
n clasa C intr defecte care, prezente pe estur, afecteaz calitatea confeciei i conduc
la cuponare. n clasa C se cuprind: fir tensionat, striaii n urzeal, zone lucioase, zone
mpslite, zebrare, desime neuniform, flor lips, diferen de nuan a lizierei etc.
Prezentarea principalelor defecte ale esturilor i cauzele apariiei lor sunt prezentate n
urmatorul tabel.

17

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Nr.crt.
0.

1.

Denumirea defectului

Caracterizare si cauzele aparitiei

Fire ngroate,

Influeneaz mult calitatea esturilor de

flameuri

mtase. Provin din filaturi.

Nopeuri

Se prezint ca mici aglomerri de fibre

scurte i se datoreaz coninutului mare
de bumbac mort i impuriti, precum i a
curirii incomplete la cardare

2.

Blende de fire

Benzi de culoare, nuan sau calitate

diferit n estur.

3.

Cuiburi

Ruperea firelor de urzeal i agarea lor

de cele vecine.

4.

Defecte de culoare n

Nerespectarea ordinii de aezare a firelor

urzeal

de urzeal din raportul de culoare al

desenului n operaiile de urzire.

5.

Fire lips n urzeal

Ruperea firului n timpul eserii i

sau n bttur

rennodarea lui. Afecteaz mult rezistena

esturii.

6.

Margini defecte

Se prezint ca urmare a nvdirii

necorespunztoare a marginii esturii.

7.

Liziera defecta

Este specific esturilor obinute pe

maina de esut STB i const n
neasigurarea dimensiunii lizierii de 17
mm, ca urmare a capetelor firelor tiate
ce apar deasupra esturii.

18

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

8.

Pete nelavabile din finisaj

Pete de rugin, de vopsea i de

manipulare.

9.

Pete de calandru

Datorit impuritilor prinse pe valuri.

10.

Dungi de albire

estura intr cutat n instalaia de albit,

este prea tensionat i se contract n
timpul uscrii.

11.

Dungi de la vopsire

Aspect determinat de nerespectarea

procesului de vopsire (afinitate i vitez
mare de epuizare a coloranilor de cad,
cutarea esturilor vopsite la uscare pe
cilindru, esturi cu fire de torsiuni
diferite).

12.

Vopsire neuniforma

Aspect neuniform al culorii, determinat

de folosirea apei dure, tensionri diferite,
acidulare necorespunztoare, stoarcerii i
uscrii neuniforme, precum i a
termofixrii neuniforme.

13.

Imprimare neuniforma

Aspect neuniform al imprimrii, cauzat

de diferena de presiune la capetele
cilindrului de imprimat, urme de scame i
fire n sistemul de imprimare, montarea
greit a culorilor, valuri de imprimare
lefuii necorespunztor i de lipsa de
atenie la strecurarea pastei de imprimare.

14.

Margini oxidate

Defect datorat nerespectrii parametrilor

de lucru ca:

19

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

temperatur, raport de flot i
concentraii.
15.

Biezarea

Neperpendicularitatea firelor de bttur

cu cele de urzeal, determinat de
prinderea incorect n rama de egalizat,
coaserea greit a capetelor esturii i
nerespectarea proceselor tehnologice de
finisare.

16.

Raport de imprimare deplasat

Pasta de imprimare nu umple complet

locul rezervat i se remarc suprapunere
de culori, aceasta din cauza dereglrii
raportului ntre valurile de imprimat.

17.

Margini neimprimate

Margini slab imprimate ca urmare a

nerespectrii procesului tehnologic de
imprimare

18.

Sangerari de colorat

Cedarea colorantului, ca urmare a

folosirii unor colorani care nu rezist la
tratamente ulterioare.

19.

Lipsa fluor

Poriuni unde nu se observ fluorul, ca

urmare a nelegrii firului n canal.

20.

Scamosare neuniforma

Stratul pufos este neuniform, ca urmare a

tensionrii
neuniforme a esturii la scmoare.

21.

Flotari de fire

Firele de urzeal leag peste un numr

mare de fire de bttur ca urmare a

20

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

funcionrii incorecte a ielor.
22.

Fie uleiate

Fire impure datorit nsemnrii cu cret

uleioas sau a murdririi n timpul
prelucrrii i depozitrii. Influeneaz
mult calitatea esturilor albite i a celor
de mtase i tip mtase.

Clasificarea i caracterizarea sortimentului de confecii textile

Confeciile textile fac parte din grupa mrfurilor de prim necesitate datorit rolului
i funciilor pe care le au de reglare a temperaturii corpului omenesc, de exercitare a unei
influene asupre activitii fizice i intelectuale, precum i asupra psihologiei individuale
i colective.
Confeciile textile au un grad de prelucrare ridicat, de aceea i ritmul de cretere al
produciei i desfacerilor este mai mare dect la alte categorii de produse textile.
Confeciile textile fac parte din categoria mrfurilor semidurabile, la care uzura
moral, cauzat de aciunea factorului mod, este mult mai puternic dect a factorilor
de naturfizico-mecanic sau chimic.
Dup natura materiilor prime, confeciile pot fi:
-din esturi, care la rndul lor se mpart n cele patru grupe: de bumbac i
tip bumbac, de ln i tip ln, de mtase i tip mtase, de in i tip in;
-din tricoturi de bumbac i tip bumbac, de ln i tip ln, de mtase i tip
mtase;
-din blnuri i imitaii de blnuri;
-din materiale neesute, caerate.
Dup frecvena cererii i utilizrii sunt confecii:
-de strict sezonalitate: primvar-toamn, toamn-iarn;
-pentru toate anotimpurile, cu desfacere n tot timpul anului.
Dup destinaia i mprejurrile n care au fost purtate, confeciile textile sunt
pentru:
-sport;
21

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

-vacan i timp liber;
-agrement;
-ocazie;
-de lucru pentru diferite activiti;
-pentru interior i uz casnic.
Dup vrst i sex, confeciile textile sunt pentru:
-nou-nscui;
-precolari;
-adolescente i adolesceni;
-aduli (femei i brbai).
n cadrul fiecrei grupe de confecii se deosebesc subgrupele de produse n funcie
de poziia i rolul lor: -sortimente principale i complementare;
-articole de mbrcminte interioar i articole de mbrcminte
exterioar.
Confeciile pentru copii se realizeaz din esturi sau tricoturi din fibre cu
higroscopicitate bun (bumbac, celofibr) mai ales pentru lenjeria de corp, iar pentru
mbrcmintea exterioar i din celelalte categorii de fibre naturale i chimice.
Confeciile pentru precolari i colari trebuie s fie uoare, comode, s permit
lejeritatea n micri, s in seam de modificrile mai rapide ce pot avea loc n
conformaia corpului.
Confeciile pentru adolescente i femei se caracterizeaz printr-o mare diversitate de
forme, modele, poziii coloristice, desene imprimate sau contextur, datorit exigenei
mai mari i a preferinelor diversificate a acestei categorii de populaie.
Confeciile pentru adolesceni i brbai se realizeaz din toate categoriile de fibre
naturale i chimice, cu excepia mtsii.
Ambalarea, marcarea, depozitarea i transportul confeciilor textile
Ambalarea confeciilor textile se face n funcie de destinaie, mrime, clas de calitate i
preul de vnzare cu amnuntul.

22

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Ambalarea articolelor mai mari se poate realiza n ambalaje colective, de transport,
n cutii de carton sau lzi, n care se aeaz cte 5 buci sau multiplul lui 5, n vederea
facilitrii operaiilor de transport i a recepiei cantitative i calitative (extragera probelor)
a loturilor de confecii.
Ambalajul individual este, de regul, i cel de prezentare al confeciilor n
magazine; de aceea, se realizeaz din materiale plastice (pungi din polietilen
transparent, sau cutii de carton cu ferestre din polietilen, mai ales pentru confeciile
scumpe (blnuri, paltoane, pardesie etc).
Marcarea se face prin nscrierea pe eticheta fixat pe ambalajul de transport, pe cel
de prezentare sau chiar pe produs, a unor specificaii pentru cumprtor: marca de
fabric, denumirea fabricii, mrimea confeciei, simbolul esturii sau tricotului,
compoziia fibroas, simbolul ntreinerii ( acesta este prins de confecie ntr-un loc mai
puin vizibil, din materialul textil) i preul. Marcarea mai cuprinde i specificaia pentru
evidena contabil i identificare: codul (numrul) articolului i codul de bare, numrul
sau codul controlului de calitate (CTC), numrul standardului, data fabricaiei.
Depozitarea confeciilor se face n ncperi ferite de razele solare, aerisite, a cror
parametrii atmosferici (temperatur i umiditae relativ a aerului) se dirijeaz n funcie
de natura fibrelor componente.
Aezarea confeciilor ambalate colectiv se face pe rafturi, palete, grtare, la distana
de 15 cm de podea sau de sursele de cldur, iar cele ambalate individual, pe umerae, pe
supori speciali menajai etc.
Transportul se face cu mijloace acoperite, pentru a le proteja de aciunea factorilor
atmosferici.

Verificarea calitii confeciilor textile

23

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

n aprecierea calitii esturilor se utilizeaz un sistem de indicatori, iar nivelul valorilor
lor, pentru fiecare tip de estur, este prevzut n norme interne sau standarde de stat.
Controlul calitii se realizeaz prin determinarea efectiv a acestor indicatori de calitate,
pe baza unor probe prelevate din loturi, n condiii date.
Sistemul de indicatori cuprinde: indicatori estetici i de prezentare, indicatori fizicomecanici, indicatori igieno-sanitari i de confort i parametrii ecologici.
Principalii indicatori estetici i de prezentare sunt:
Aspectul este dat de culoare, desen, contextur, fineea firelor, defecte, luciu.
Defectele pot influena negativ calitatea i, din aceast cauz, este limitat gradul de
admisibilitate, n funcie de tipul esturii.
Draparea (mularea). Este proprietatea de a forma cute dorite i dungi.
Caracterul acestor cute i stabilitatea lor n timp depind de proprietile fibrelor, de
legtur, proprietile mecanice, gradul de torsionare al firelor etc. esturile fine
formeaz cute mici.
Gradul de alb. Este specific esturilor albite i nevopsite. El trebuie s aib
valori ntre 85-86%. Se determin (cu leucometru) prin metoda bazat pe msurarea
factorului de reflexie sau prin metoda bazat pe msura componentelor tricomatice X, Y,
Z ale culorii materialului textil.
Caracterizarea merceologic a esturilor textile
Rezistena vopsirilor i imprimrilor. Reprezint stabilitatea vopsirii la aciunea
diferiilor ageni fizici i chimici ca: lumina zilei, ap, ap de mare, frecare n stare
uscat, frecare n stare umed, transpiraie, splare etc.
Rezistena vopsirii se apreciaz prin:
- modificarea (schimbarea) culorii, nuanei culorii i strlucirii ei;
- cedarea colorantului pe material albit i nevopsit.
Aprecierea rezistenei vopsirii la lumina zilei se realizeaz cu scara de albastru cu opt
trepte de apreciere, de la unu la opt, cifra opt reprezentnd rezistena vopsirii celei mai

24

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

bune. Pentru toate celelalte ncercri rezistena vopsirii se apreciaz cu scara de gri, cu
cinci trepte de apreciere (unu-cinci), cifra cinci corespunznd vopsirii celei mai
rezistente.
Modificarea dimensional la splat. Const n modificarea dimensiunilor, n
procente, a unor epruvete, n condiiile splrii standard, n funcie de destinaia esturii
i compoziia fibroas. Se apreciaz separat pe direcia urzelii i separat pe direcia
btturii, iar valoarea modificrii dimensionale este nsoit de semnul minus cnd
dimensiunile se micoreaz i cu semnul de plus dac dimensiunile se mresc.
Modificarea dimensional la umiditate i uscare const n modificarea
dimensiunilor, n procente, dup urmtoarele ncercri:
- meninerea timp de cinci zile la temperatura de 80oC i o umiditate
relativ de 50%;
- scufundarea n ap, un timp determinat;
- meninerea alternant timp de dou ore la temperatura de 60oC i apoi
dou ore n ap la temperatura de 20oC, dup care urmeaz uscarea la 60oC.
Principalii indicatori fizico-mecanici
Sunt indicatorii care ne ajut la aprecierea rezistenei i durabilitii materialului, precum
i stabilirea consumului de material pentru confecionare .
Indicatori igienico sanitari i de confort
Sunt indicatori ce au o pondere nsemnat pentru anumite grupe de esturi, ca de
exemplu pentru lenjerie, stofe de mobil, pturi, prosoape etc.
Capacitatea de absorbie i cedare a umiditii. Exprim capacitatea de
a absorbi umiditatea de pe corp i a o ceda mediului. Viteza schimbului depinde de
natura fibrei (repriza), legtur, finisaj i condiiile mediului exterior. Se apreciaz
prin capilaritate (nlimea la care se ridic apa n capilarele esturii, n mm, n timp de
30 min) i prin durata de absorbie a picturilor de ap (secunde).

25

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Metodologia verificrii calitii loturilor de confecii este, n general, aceeai ca la
esturi, cu deosebirea c aici apar unele determinri specifice.
Dup extragerea eantionului calculat n funcie de mrimea lotului i nivelul de
control (I, II sau III), se fac verificrile urmtoare:
-

marcarea cu toate specificaiile necesare;

modul de ambalare;

aspectul, culoarea, modelul prin compararea cu mostra etalon;

dimensiunile principale (lungimea, limea) sau cele prevzute n

datele normative;

identificarea defectelor de la materia prim i auxiliar, precum i

cele de la confecionare.

Cnd rezultatele verificrilor organoleptice nu sunt concludente se trimit probe

pentru analize de laborator ale caracteristicilor tehnice (proporiile fibrelor din amestec,
rezistena la rupere, alungire etc.).

PRODUSELE

FIRMEI

EUROTRICOT

1.Clasificarea produselor firmei

a)dupa sezon

Toamna-iarna perioada de productie este : martie-august

Primavara-vara -perioada de productie este : septembrieianuarie

b)dupa varsta utilizatorilor produselor:

Pentru copii

Pentru adolescenti

Pentru adulti

c)dupa sexul utilizatorilor produselor

Pentru barbati

26

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Pentru femei

2.Proces tehnologic
1.Se receptioneaza firul (pe culori/ cote sau partite/ compozitie/ numar metric sau
finete)
Firul se procura de catre clienti de la filature din strainatate (Italia, Franta, Spania) sau in
tara (Rifil Piatra Neamt, Filatura Buzau, Fileca Ramnicu Valcea etc). Sunt insa clienti
care doresc sa achizitioneze firma firele si celelate materii prime de care au nevoie.
De cand intra firul in magazine se divide pe comenzi/ articole/ combinatii. Fiecare cutie
are scrisa pe o foaie datele de mai sus si continutul culoare- partita compozitia firului
numarul metric denumirea firului si a filaturii, data la care a intrat in magazie si
bineinteles clientul.
Astfel se evita problemele si exista un control eficinent a tuturor tipurilor de fire care
intra in firma.
1.Se face un prototip (campion) cu documentatia clientului.Clientul trimite firmei
un desen care ilustreaza cum ar dori sa arate produsul iar firma, prin departamentul de
programare creaza efectiv modelul.Masinile de tricotare (Shima Sieki 122FF japoneze)
sunt computerizate si functioneaza pe baza de diskete.
2.Se trimite acest prim campion clientului, care pe baza lui face modificarile
dorite. Cu modificarile primite pe prima mostra se fac programele pentru tot setul de
marimi care se doreste : XXS,XS,S,M,L,XL,XXL.
Cate o bucata din fiecare marime e livrata clientului.Daca sunt acceptate de client se
poate pleca in productie.Clientul va livra pe model (articol) unul sau mai multe ordine
(comenzi).
O comanda poate fi de la 80 bucati pana la 20000 bucati sau chiar mai multe. Daca sunt
mai multe culori/ modele in general se livreaza clientului panouri din fiecare culoare
pentru aprobare.Nu se pleaca in productie fara aceste aprobari deoarece firele pot
prezenta o serie de defecte, neimplinind unele calitati:

Vopsire calitativa si uniforma

27

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Torsionare buna si fara noduri

Finete constanta

Bai asemanatoare

Acestea sunt aspectele care trebuiesc urmarite .

1. Pentru a putea pleca in tricotaje/ tricotare de panouri fata, spate, maneci,
guler, buzunare sau alte accesorii se predau muncitorilor diskete si documentatia privind
culorile si asezarea lor pe masini.
Exista personal instruit sa faca CTC : pentru pastrarea unor masuri constante pe toate
masinile.Pe 12 masini este o persoana, iar pe 33 masini este o persoana care face CTC.
Persoana de pe masini verifica daca bucatile care ies sunt bune, fara defecte si le leaga in
pachete de 30 de bucati.Bucatile care au mici defecte ce se pot repansa sunt notate si puse
separat. Pachetele sunt adunate in carucioare si reverificate .
2. Intrate in confectii acestea se imbina (cos) si sunt controlate individual
piesa cu piesa.
3. Daca sunt articole care trebuiesc vopsite sau spalate chimic, bluzele se
impacheteaza in containere metalice si livrate la fabrici din Romania care se ocupa de
aceste operatii.
Orice bluza proaspat vopsita se spala cu solutie de fixare a culorii.Daca pe un articol sunt
imbinate mai multa culori, in apa se foloseste solutie antiinfiltranta; aceasta are rolul de a
evita amestecarea unei culori intr-o alta. Daca e cazul sunt brodate sau imprimate .
4. Daca bluzele necesita spalare normala cu balsam sau in apa, firma
dispune de masini RENZACCI.
Intotdeauna bluzele de lana, bumbac sunt spalate cu balsam industrial pentru a oferi
volum si un tuseu frumos.
5. Urmatoarea etapa consta, daca e cazul, in aplicarea accesoriilor : nasturi,
fermoare, fundite, blanite, etichete de compozitie si de spalat, etichete de marca, etichete
sau cartoane de pret.
6. In calcatorie bluzele sunt recontrolate la manechini luminosi pentru
eventuale defecte.Toate defectele se remediaza :

Petele de ulei, pix se curata cu solutii speciale

Gaurele si ochiurile scapate se repanseaza

28

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Cusaturile slabe sunt intarite

Pentru fiecokare faza de lucru muncitorii au de facut niste norme, spre exemplu : la un
articol clasic la baza gatului de dama:

Montare guler 25 bucati/ora

Montat maneca 20 bucati/ora

Cusatura laterala ov 60 bucati/ora

Cusut eticheta marca 180 bucati/ora

Controlat la manechin bluze 100 bucati/ora

Calcat la presa 55 bucati/ora

Impachetari + ambalari in pungi 75 bucati/ora

7.Calcare produselor se face cu tipare de fier, prese automate, in prima faza,

iar apoi se retuseaza cu calcarea manuala.
Pentru fiecare articol se stabileste calitatea firului materiei prime, temperatura de
spalare si de calcare.
La o presa lucreaza un muncitor care are tiparul de metal pregatit si masurile.
Articolul e introdus in tipar, asezat pentru a atinge masurile dorite.I se da abur si apoi
imediat aer rece. Daca nu s-ar efectua racirea, bluzele asezate una peste alta s-ar turti de
la caldura si si-ar vor pierde volumul si aspectul.
3.Caracteristici de calitate
Calitatea unui produs se verifica in functie de cativa indicatori de calitate cum ar
fi:
Aspectul, rezistenta vopsirii si a imprimeurilor, modificarea dimensionala la
spalat, capacitatea de absorbtie si cedare a umiditatii, rezistenta la uzura prin frecare,
capacitatea de izolare termica..etc.

4.Defecte

29

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

baraturile sunt dungi care apar pe tricot ca urmare a nereglarii corecte a
masinilor de tricotat (acele masini tricoteaza neuniform creaza efect de valuri
neuniforme). Un articol de calitate nu trebuie sa prezinte niciodata un astfel de defect.
cusaturile prea stranse sau prea slabe creaza un articol neaspectuos, incretit
sau prea larg; de asemeni cusatura poate ceda in momentul utilizarii produsului.
ochiuri scapate sau gaurele rezultate in urma agatarii se trimit la repansat
repansari vizibile
elasticitate scazuta
pete de ulei sau pix
imbinari de cusaturi necorespunzatoare
scame sau fire straine
5.Metode de verificare a calitatii

Masurarea cu centrimetrul pe baza fiselor tehnice

Masurarea elasticitatii bluzei se numara 100 ochiuri si se masoara

distanta : tragand/lejer
Exemplu: la 100 ochiuri 10cm (lejer)
- 21cm (prin tragere)

Control in confectie pe linia de productie - responsabili in picioare care

controleaza prin sondaj articole:

-cusaturile sa nu fie prea stranse sa cedeze sau prea slabe si sa ramana larg( Foarte
important - masurarea gulerului : daca nu este in dimensiunile dorite, fie nu intra bluza
pe cap fie pocneste):

CTC in tricotaje pe masini si la imbinare

Controlul in confectie se face la manechine luminoase (niste aparate pe

care se imbraca bluza. Datorita luminarii puternice ies in evidenta toate defectele:
- gauri
- ochiuri pierdute (scapate)
- baraturi

30

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

- fire straine
- scame
- cusaturi groase
- repansari vizibile, neaspectuoase
Acelasi tip de control se efectueaza si in calcatorie. Aici articolele sunt impartite pe culori
si pe defecte. Dupa ce se remediaza defectele, produsele se intorc la CTC.
Numai dupa ce sunt bune ele se vor calca la prese.

La impachetarea lor in pungi fiecare persoana care se ocupa de aceasta

operatiune urmareste sa nu existe defecte scapate, indeparteaza orice scama

sau fir strain.
Astfel verificare produselor se face pe tot parcursul procesului tehnologic dar si la final.
Daca clientul la receptia marfii controleaza prin sondaj 100 bucati si gaseste 0,5%
defecte, poate returna marfa pentru ai fi reparata.
Sunt clienti care fac acest control in interiorul fabricii. Se controleaza din fiecare culoare/
marime.Daca se gasesc probleme se da la recontrol marimea care prezinta defecte
calitative si se amana exportul/ livrarea.
6.Premise ale obtinerii calitatii
Pentru a obtine un produs de calitate, sunt necesare:

Masini performante de tricotare, confectionare, spalare, calcare

Ingrijire constanta a masinilor (mecanici; ulei; schimb regulat de piese,

ace;suflare conteaza mult si calitatea pieselor de schimb -in general sunt
achizitioante din Germania si Italia (Grosz Beckert, Schmetz)

Mecanici pregatiti profesional

Un CTC pregatit

Materie prima de calitate superioara achizitionata de la filature renumite

pe plan international

Un control repetat (in tricotaje,confectii si final in calcatorie)

31

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

Propuneri :
Firma Eurotricot se va putea extinde si in aria altor concerne mari
precum United color of Benetton daca va continua sa asigure o calitate la
fel de buna a produselor si serviciilor sale.
Din punct de vedere tehnologic aceasta companie foloseste masini
si utilaje de ultima generatie importata din vestul europei, masini care
cresc cu mult productivitatea muncii. De asemeni si materiile prime sunt
alese dupa calitatea lor, si raportul calitate/pret.
Ceea ce poate afecta cu mult calitatea produselor furnizate de eurotricot
este pregatirea personalului de aceea noi credem ca daca firma ar investi in
pregatirea foarte atenta a personalului si in asigurarea bunastarii acestuia,
productivitatea muncii va creste considerabil.

BIBLIOGRAFIE:
1. Prof. Univ. Dr. Ion Stanciu, Prof. Univ. Dr. Elena Prianu, Lector. Univ. Ion
Schileru, Merceologie. Calitatea i sortimentul mrfurilor nealimentare, Ed.
Oscar Print, Bucureti, 1998.
2.

Asist. Anca Madar, Prep. Olga Neculescu, ndrumar pentru desfurarea

lucrrilor de laborator la merceologia mrfurilor nealimentare, Ed.
Universitatea Transilvania Braov, Braov, 1995.

32