Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1.Introducere3-4p
2.Proprietati ale Y2O3 ..4p
3.Aplicatii ale Y2O3.5-7p
4.Rute de sinteza.Metode de caracterizare..7p
5.Metoda sol-gel pentru sinteza Y2O3.8-11p
6.Caz particular YSZ...12-14p
7.Aplicatii ale YSZ..15p
8.Concluzii..16p
9.Bibliografie..17p
1.Introducere
Oxidul de ytriu, de asemenea, cunoscut sub numele de ytria, Y2O3. Este o, substan
solid de culoare alb. Oxidul de ytriu este folosit ca un material de pornire comun att pentru
tiina materialelor, precum i compui anorganici.Masa molara este de 225.81 g/mol.
Insolubil n ap i alcaline, solubil n acid i alcool. Expus n aer este uor de a absorbi
dioxidul de carbon i deteriorarea apei. Utilizat n fabricarea de manoane pentru lmpi cu
incandescen, culori fosforescente TV, aditivi magnetice, dar, de asemenea si pentru industria
nuclear. Pseudonime sunt oxid de ytriu, oxid de ytriu (III), i alte materiale int. Ytriul a
fost descoperit n mineralul gadolinit, iar Carl Gustav Mosander a artat, mai trziu, faptul c
n minereul de yttriu se gsesc mai multe elemente.
n anul 1787 Carl Axel Arrehenius a gsit ntr-o carier n apropierea Ytterby, Suedia,
un nou mineral, pe care l-a numit ytterbite, i a fcut o analiz sumar a acestuia. Mai mult,
chimistul finlandez Johan Gadolin izolat n 1794 plecnd de la acest mineral a descoperit un
oxid nou impur, pe care l-a numit ytterbia. Friedrich Whler a purificat par ial ytriu de metal
n 1828, n timp ce Carl Gustaf Mosander a separat oxizii de ytriu, erbiu i terbiu n 1843
dintr-un amestec de oxid de ytriu.
Ytriul e gsit n majoritatea mineralelor pmnturilor rare,precum i n unele minereuri
de uraniu, dar nu e gsit niciodat n natur ca element liber. Aproximativ 31 ppm (pri pe
milion) din scoara terestr e ytriu, fcndu-l al 28-lea cel mai abundent element, de 400 de
ori mai comun de ct argintul. n sol, ytriul e gsit n cocentraii ntre 10 i 150 ppm
(greutatea medie uscat e de 23 ppm), iar n apa de mare, de 9 ppt (pri pe trilion).
Ytriul nu are niciun rol biologic, dei e gsit n majoritatea, dac nu n toate
organismele, de obicei concentrndu-se n ficatul, rinichii, splina, plmnii i oasele
oamenilor. n mod normal, se gsesc 0,5 miligrame n ntregul corp uman; laptele de mam
uman conine 4 ppm. Ytriul poate fi gsit n plantele comestibile n concentraii de la 20 ppm
la 100 ppm, varza avnd cea mai mare cantitate.Seminele plantelor lemnoase au cea mai
mare concentraie, cu pn la 700 ppm.
Oxidul de ytiu este considerat in prezent un compus important datorita faptului ca
prezinta o structura cubica la fel ca cea a oxidului de ceriu si de aceea este considerat un
candidat pentru aplicatiile biologice. Ytriu i compuii si au o mare varietate de utilizri.
Oxidul de ytriu (Y2O3) reprezint cea mai mare utilizare a elementului. Oxidul, precum i
vandatul de ytriu (YVO4), este utilizat cu europium pentru a face fosfor pentru a crea
culoarea roie n tuburile de televiziune. n 1987, s-a descoperit c oxidul de ytriu, bariu i
cupru e un supraconductor la temperaturi nalte.Era al doilea material cunoscut ce avea
aceast proprietate, fiind primul care s fie supraconductor la o temperatur mai mare dect
cea de fierbere a azotului . Ytriul este de asemenea folosit n producerea de electrozi,
electrolii, filtre electronice, lasere, supraconductori, diverse aparate medicale i n urmrirea
diverselor materiale pentru a le spori proprietile. Ytriul nu are niciun rol biologic, expunerea
la compuii acestuia putnd ns cauza cancer pulmonar la oameni .Cantiti mici de ytriu
(0.1-0.2 procente) pot fi folosit pentru a reduce dimensiunea granulei la crom, molibden,
3
Structura:
3.Aplicatii Y2O3
Consumatori
Ytria (Y2O3) poate servi ca reea gazd pentru doparea cu cationi de Eu3+ pentru a
obine vandat de ytriu dopat YVO4:Eu3+ sau fosfori de oxid de sulfur de ytriu
Y2O2S:Eu3+ care dau culoarea roie n tuburile colorate ale televizoarelor color, dei culoarea
roie n sine e de fapt emis de europiu n timp ce ytriul colecteaz energie din tunul
electronic i o d fosforului. Compuii ytriului pot servi ca reele gazd pentru doparea cu
diveri cationi lantanizi. n afar de Eu3+ i Tb3+ e folosit ca agent de dopaj, ducnd la
luminescena verde. Ytria e de asemenea folosit ca un aditiv de sinterizare n producia
nitrurii poroase de siliciu i ca un material nceptor comun pentru tiina materialelor i
pentru producerea altor compui ai ytriului.
Compuii ytriului sunt folosii ca i catalizatori pentru polimerizarea etenei. Fiind un
metal, e folosit la electrozii unor bujii de nalt performan. Ytriul e de asemenea folosit n
fabricarea manoanelor incandescente pentru felinarele cu propan ca nlocuitori pentru toriu,
care e radioactiv.
Utilizrile n dezvoltare includ oxidul de zirconiu stabilizat cu ytriu, n particular ca
electrolit solid i ca un senzor cu oxigen n sistemele de eapament ale automobilelor.
Stiinta materialelor
Oxidul de ytriu este utilizat si pentru a face granatii de ytriu-fier ,care sunt filtre
puternice si foarte eficiente de microunde.Y2O3 este utilizat ca material precursor pentru a
face supraconductoare de temperaturi nalte YBa2Cu3O7 pentru a indica raportul
constituenilor de metal.
Chimie anorganica
Oxidul de ytriu este un important punct de plecare pentru compuii anorganici. Pentru
chimie organometalic acesta este transformat n YCl 3 printr-o reacie cu acidul clorhidric
concentrat i clorur de amoniu.
Lasere
n particular ,laserele care au ca dopant iterbiu permit aplicarea eficienta att n regim
continuu ct si n regim alternativ.La valori mari ale concentraiei de excitare i racire lent
are loc stingerea de emisie la frecvena laserului si emisia n band larg. yttria, fluorura de
litiu-ytriu (LiYF4) i vanadatul de ytriu (YVO 4) sunt folosite n combinaie cu agenii de
dopaj, cum ar fi neodimul, erbiul i yterbiul n laserele semi-infraroii. Laserele YAG (granat
de ytriu aluminiu) au abilitatea de a opera la putere mare, fiind folosite la forarea,sudarea i
tierea metalului.Ca ceramica optica transmite bine in domeniul infrarosu (1-8 microni)
lungime de unda . Transmisia ridicata in infrarosu impreuna cu buna rezistenta le eroziune si
rezistenta la temperature il fac ideal pentru stratul de protectie din senzoru infrarosu.
4.Rute de sinteza
-Tratament hidrotermal
-Depunere chimica de vapori
-Piroliza spray
-Reactie in faza lichida
-Polyol
-Gel-freezing dry method
-Metoda de precipitare omogena
-Metoda sol-gel
-Metoda de combustie
Metode de caracterizare:
-Microscopia electronic prin transmisie (TEM)
-Difractia de raze x
-Edax energie dispersive spectometry
-Fourier transform infrared spectroscopy (FTIR)
-Microscop electronic cu baleiaj (SEM)
-adsorptie-desorptie de azot
-Analiza termica
-Spectroscopie UV-Vis
-(FESEM) field emission scanning electron microscopy
Analiza SEM
Analiza TEM
acest proces a fost de 5ml/min. Apoi, precipitatul obtinut a fost lasat timp de 3 ore la agitare
magnetica continua. Apoi acesta a fost filtrat si spalat de 4 ori cu apa deionizata, pentru a se
elimina ramasitele de azotat de ammoniac NH4NO3. Dupa aceasta, a fost lasat la uscat la
temperature de 60 de grade, timp de 24h. Produsul obtinut a fost sfaramat intr-un mojar cu
pistil si apoi supus unui proces de calcinare la diferite temperaturi pentru a se obtine pudra de
Yttria.
Pentru sinterizare, pudrele au fost presate la uscat (~20MPa) in mici cilindri cu
diametrul de 13 mm si grosimea de 3 mm apoi compactate isostatic la o presiune de 200MPa.
Granulele au fost sinterizate timp de 4 ore la temperature de 1700grade C, in vid(presiune de
1.3*10-3 Pa) intr-un cuptor cu element de incalzire pe baza de molibden. Identificarea fazelor
s-a facut prin difractie cu raze X(XRD). Pentru observarea morfologiei pudrei Y2O3 si a
precipitatului s-a folosit un microscop electronic(TEM). Densitatea relative a substantei
sinterizate s-a calculat prin metoda Arhimedica, folosind apa ca mediu de imersare.
Specimenele sinterizate au fost gravate? La 1500 grade C timp de 2 ore. Microstructura
suprafetei lor lustruite s-a observat folosind microscopia electronica. Pentru masurarea
transmitantei s-au taiat in felii cu grosime de 1.5mm, ambele suprafete fiind lustruite. Calculul
transmitantei ceramicelor yttria transparente s-a facut intr-un domeniu de lungimi de unda de
la 200 la 1200nm, folosindu-se un spectrofotometru.
Rezultate:
Relatia dintre pH si apa de ammoniac sau solutia Y(NO 3)3 (adaugata ca reactant) este
vizibila in figura 1. Daca Solutia de Y(NO3)3 este adaugata peste apa de ammoniac
(concentratia apei de ammoniac este mai mare decat a solutiei de Y(NO 3)3 , ionii de Y3+
reactioneaza imediat cu hidroxidul, producandu-se precipitatul precursor si scadere treptata a
pH-ului solutiei. PH-ul initial al solutiei este 5; platoul, care incepe la pH 6.7 indica faptul ca
s-a format precipitatul si ca s-a consumat hidroxidul. Cand pH-ul creste peste 8, inseamna ca
procesul de precipitare s-a finalizat. Totodata, cresterea brusca a pH-ului este rezultatul
adaugarii in exces de apa de amoniac. Morfologia precursorului este influentata de
modalitatea si conditiile de precipitare , ca de exemplu valoare de atins a pH-ului. Observat cu
microscopul electronic, precipitatul are o structura asemenea unei piramide de carti(fig 2a), la
valori joase al ph-ului. La valori mari ale pH-ului, aceasta structura nu se pastreaza, tinzand sa
se darame(fig 2b).
Fig.2.TEM morfologia precursorilor produsi prin metoda de initiere normala: (a) pH=7.92 si
(b) pH=10.0
10
Fig.3. TEM morfologia precursorilor produci prin metoda de initiere reversibila: (a) pH=7.92
si (b) pH=10.0
11
Fig.4
12
monoclinic:
o este stabil termodinamic pn la temperatura de peste 950oC;
o este derivat din structura fluorinei.
tetragonal (de temperatur nalt):
o se formeaz din forma monoclinic la o temperatur cuprins n
intervalul 1100 - 1200oC, transformarea polimorf avnd loc cu o
variaie de volum de 5%;
o deriv din structura fluorinei.
cubic:
o apare la 228550C;
Structura cristalin a formelor polimorfe ale zirconei: monoclinic (a), tetragonal (b) i
cubic (c) .
O
Z
r
Z
r
13
14
7.Aplicaii
-Este utilizat pentru coroanele dentare datorita duritatii si a inertiei chimice.
-Utilizare in turbine cu gaz dar si in motoare cu reactie.
-Textile,nanofibre si nanofire
-Este folosit ca bijuterii datorita proprietatilor optice in forma de monocristal si a duritatii
-O alta aplicatie este utilizarea ca material pentru lamele de cutit nemetalice produse de
companiile BOKER si KYOCERA.
-O aplicatie foarte importanta este producerea celulelor de combustibil cu oxid solid (SOFC).
YSZ este folosit ca electrolit solid ce permite
conductia oxigenului in timp ce se blocheaza
conductia electronilor.Pentru a realiza suficienta
conductie de ion ,SOFC cu electrolit YSZ trebuie sa
fie prelucrata la temperature ridicate (800-1000 grade
Celsius).Chiar daca este avantajos faptul ca YSZ
pastreaza puterea mecanica la aceste temperaturi
,temperatura ridicata necesara este de multe ori un
dezavantaj al SOFC.Densitatea mare de YSZ este
deasemenea necesara pentru a separa fizic
combustibilul gazos din oxygen sau
sistemul
electrochimic ar produce o putere neelectrica.
15
8.Concluzii
-materialul nu sufer transformri polimorfe la temperaturi cuprinse ntre 20 i 2500oC.
- Ytriul nu are niciun rol biologic, expunerea la compuii acestuia putnd ns cauza cancer
pulmonar la oameni;
-ytriul nu este gasit niciodata singur in natura;
-oxidul de ytriu este folosit ca stabilizator pentru alte metale imbunatatind proprietatile
mecanice cat si cele chimice;
-oxidul de ytriu prezinta multe rute de sinteza si de caracterizare;
-Y2O3 prezinta numeroase aplicatii ,cea mai importanta fiind aceea de obtinere a luminii rosii
in televizoarele cu tub;
- deoarece are un punct de topire ridicat este utilizat in ceramic si sticla i d acestor materiale
o rezisten la oc crescut i expansiune termal sczut.(deci are proprietati relative bune)
9. Bibliografie
16
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_descoperirii_elementelor_chimice
2. http://ro.swewe.net/word_show.htm/?74374_1&Oxid_de_ytriu
3. http://www.chemistryexplained.com/Va-Z/Yttrium.html
4. http://www.livescience.com/34564-yttrium.html
5. http://www.azonano.com/article.aspx?ArticleID=3345
6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ytriu
7. http://www.us-nano.com/inc/sdetail/748
8. http://www.us-nano.com/inc/sdetail/344
9. http://en.wikipedia.org/wiki/Yttrium%28III%29_oxide
10. http://lib.fibopt.ru/Articles/PAPER/GPI/OptM-2006-239.pdf
11. http://en.wikipedia.org/wiki/Yttria-stabilized_zirconia
12. Cursuri Ceramici pentru Implanturi
13. http://www.azonano.com/article.aspx?ArticleID=3374
14. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1293255806001038
17