Apa

Interdisciplinaritate: stiinte+tehnologii+limba si comunicare

Tipul de proiect:
proiect interdisciplinar fizica ,chimie, biologie, informatica,
realizat cu 4 elevi participanti la e-vacanta 2012 si clasa a IV a A
Participanti: prof. Alina Ruxandariu
Adelina
prof. Liliana Aborsei
prof. Anca Smochina
prof. Bogdan Coman
prof. Daniela Ciobotaru

elevii e Vacanta:

Rotaru

Ciofu Denisa
Ursache Nicoleta
Zaharia Giovana
si clasa a VII a A

Scop: Familiarizarea elevilor cu noiuni de fizica, chimie,

biologie ,engleza, referitoarela proprietatile fizico-chimice
biologice ale moleculei de apa si prezentarea acestora sub
form de slideuri Power Point
Obiective:
- armonizarea si perfectionarea muncii in echipa , a
strategiilor didactice euristice, activ-participative;
verificarea insusirii competentelor de proiectare;
lingvistice,
dezvoltara abilitatilor practice de folosire a ustensilelor
de laborator, a mijloacelor audio-vizuale
- perfectionarea modalitatilor de prezentare;(Power
Point, videoproiector)
realizarea unui material cat mai complet si sugestiv
pentru prezentara structurii chimice, prop.fizicochimice(limba romana+limba engleza),aplicatiile practice,
importanta biologica a apei

Continutul proiectului:
Proiectul va integra elemente de investigatie documentara, elemente
de tehnoredactare computerizata aspectele practice ale proiectarii
unor lucrari de laborator chimie, fizica, biologie.
capitolul I :Ce ne invata biologia si antomia omului despre apa?
Fotosinteza,
Prezenta apei in diferite organe ale corpului uman;
Apa-mediul biotic pt plante, animale, oameni.;
Ecologizarea apelor.
capitolul II: Ce ne invata fizica despre apa?
Apa si anomalia ei, dilatarea apei.,conductivitatea
termica,
Punctul de inghet, punctul de fierbere, starile de
agregare.
Densitatea, de ce plutesc si se scufunda corpurile,
Reflexia, refractia, dispersia luminii in apa si picaturi de
roua,curcubeul,
capitolul III: Chimia apei
Structura moleculei de apa, compozitia procentuala,
masica si volumetrica
Apa- cel mai raspandit solvent...(obtinerea sucurilor)
Proprietatile chimice ale apei (obtinerea sifonului,
stingerea varului)
Aciditatea/bazicitatea/Ph-ul apei

forme de organizare:
- pe parcursul derularii proiectului, se va lucra in grupuri de cate 4 elevi;
- sedinte de lucru ale grupului si sedinte de lucru cu grupurile si profesorul indrumator;
- forma finala va fi discutata intr-o sedinta comuna la care vor participa toti elevii si
profesorul indrumator.
sarcini de lucru:
- grupati-va in grupuri de cate 2 elevi;
- alegeti sa realizati unul din capitolele
- in urma discutiilor purtate in grup, distibuiti-va sarcinile individuale si realizati un program
de lucru atat pentru sarcinile individuale, cat si pentru sedintele de lucru ale grupului;
- folositi sursele de informare indicate si cautati noi surse de informare;
- extrageti informatiile necesare rezolvarii sarcinilor ce va revin;
- realizati o mapa in care sa va stangeti toate informatiile gasite, grafice, imagini,
scheme legate de problemele puse, cu indicarea surselor de informare folosite pentru fiecare
informatie, schita de proiect,
programul de lucru;
- in sedintele de lucru ale grupului, prezentati-va ideile personale si stabiliti continutul
capitolului si al anexelor folosite in prezentare;
- solicitati ghidul suplimentar al profesorului pentru rezolvarea unor situatii deosebite.
metode si tehnici de lucru:
- investigatia; mozaicul (Jigsaw)
-invatarea prin descoperire
- munca in echipa;
- redactarea computerizata in Word si PowerPoint;
- realizarea si prelucrarea computerizata a imaginilor;
- realizarea de materiale pentru prezentare.
calendarul activitatilor:
- etapele proiectului:

Distribuirea sarcinilor
Stabilirea programului de lucru al grupului
Documentarea
Realizarea mapei personale cu informatiile gasite
Schitarea modului de rezolvarea al sarcinii de lucru
Realizarea propunerilor de redactare
Intalniri de lucru intre profesor si grupurile de lucru
Analiza propunerilor de realizare a proiectului
Adoptarea unor masuri de imbunatatire si a unor modalitati de
redactare
Completarea documentarii
Redactarea computerizata
Realizarea schitelor pentru materialele de prezentare
Sedinta de lucru intre profesor si grupurile de lucru
Predarea materialelor redactate profesorului pentru verificarea
continutului
Verificarea materialelor de catre profesor
Preluarea materialelor de la profesor
Realizarea tuturor sarcinilor de lucru individuale si in echipa
Sedinta de lucru pentru stabilirea formei finale
Redactarea finala a proiectului
Realizarea anexelor
Predarea proiectului

Evaluarea
S-au folosite metode de evaluare (initiala, formativa, sumativa ),
centrate pe elev. Acestea au fost:observatia sistematica-fise de
progres ,- chestionare de autoevaluare, jurnal de reflexie al
elevului, diagrama:K-W-L, portofoliul, eseul.Aceste tehnici de
evaluare ajuta atat elevii cat si profesorul sa:
Isi fixeze obiectivele
Monitorizeze progresul elevilor
Sa ofere feed-backul
Sa evalueze gandirea, procesele, performantele si produsele
Sa reflecteze asupra invataturilor de-a lungul stagiului de
invatare.

Formular pentru autoevaluare

Mi-am ajutat echipa prin:

Organizarea propriei nvri

Am identificat scopurile

Mi-am definit sarcinilor

Am fost cel care a determinat momentul de nceput al proiectului n echip

Am sugerat noi direcii i idei

Am fost primul voluntar cnd trebuia ndeplinit o sarcin

Cutarea informaiilor

Am pus ntrebri

Am cutat fapte

Am solicitat clarificri din partea profesorului i colegilor

Identificarea resurselor

Am gsit i partajat resurse

Am oferit fapte i opinii celorlali membri ai echipei

ncurajarea membrilor echipei

Am rspuns entuziast celorlali

Am invitat orice coleg s participe

I-am determinat pe ceilali s se simt bine

Faciliteaz

discuiile

am ajutat la stabilirea prioritilor i la crearea direct

am ajutat la distribuirea sarcinilor

am ajutat la identificarea schimbrilor necesare i am ncurajat producerea acestor schimbri

ntreab

am stimulat discuiile pentru a fi prezentate diferite puncte de vedere

am eliminat ideile nevaloroase

rezolvarea problemelor :

am propus munca difereniat

am cutat soluii alternative

am ajutat echipa s ia decizii corecte

Materialul
prezentat
APA
SURSA VIETII
Realizat de prof. Anca Smochina
Grupul Scolar,,Ionel Teodoreanu,, Victoria

APA
SURSA
VIEII
APASURSAVIEII

FORMELE APEI IN NATUR

n natur, apa se gsete n stare

lichid, solid i gazoas. Trecera apei
dintr-o stare n alta face s apar:
norii, ceaa, ploaia, grindina, roua,
bruma, zpada, poleiul.
Norii se formeaz ca urmare a
evaporrii apei din sol si de la
suprafaa apelor, si a ridicrii
vaporilor n straturile superioare ale
aerului. Acolo, vaporii, dnd de straturi
reci de aer, se condenseaz, formnd
picturi fine de ap.
Ceata se formeaz n zilele reci,
cnd vaporii de ap se condenseaz
foarte aproape de pmnt. n zilele cu
cea, circulatia oamenilor si a
vehiculelor este ngreunat.
Ploaia se formeaz cnd norii trec
prin straturile reci de aer, iar vaporii se
condenseaz si cad pe pmnt sub
forma de picturi. Ploile sunt necesare
vieii plantelor. Ele cur aerul de
praf si l rcoresc.

Grindina apare vara, cnd picturile

de ploaie trec prin straturile foarte reci
de aer i se transform n boabe de
ghea. Grindina este duntoare
culturilor agricole.
Roua. n nopile senine de var,
vaporii de aer, n atingere cu corpurile
reci de pe pmnt, se condenseaz i
formeaz stropi mici de ap. O dat cu
nclzirea aerului, stropii de ap se
evapor.
Bruma. n noptile senine i reci, de
toamn sau de primvar, corpurile de
pe pmnt se rcesc foarte mult.
Vaporii de ap care vin n atingere cu
aceste corpuri se condenseaz, iar
picturile de ap nghea, formnd
un strat fin alb-strlucitor. Bruma este
duntoare culturilor. Oamenii iau
msuri de protejare a culturilor, fcnd
focuri mocnite n grdini sau n livezi.
Fumul cald mpiedic formarea brumei.
Zpada se formeaz n timpul iernii,
cnd temperatura aerului scade sub
zero grade. Picturile de ap nghea
i se transform n fulgi de zpad.
Fulgii de zpad cad pe pmnd,
acoperindu-l. Sub zpad, culturile
sunt ferite de gerul iernii.

 Lapovita se formeaz iarna, n zilele mai

calde, cnd cad picturi de ap amestecate cu
fulgi de zpad.
Poleiul este o pojghit de gheat care se
formeaz iarna deasupra solului, ca urmare a
unei ploi mrunte. Pe strzi, poleiul
ngreuneaz mul circulatia, favoriznd
accidentele. Plantele au de suferit din cauza
poleiului.

CIRCUITUL APEI IN NATUR

n natur, apa se gsete din
abunden, n toate
strile de agregare:

-n stare lichid (form n

care acoper 2/3 din
suprafaa pmntului;
sub form de mri,
oceane, ruri, fluvii, ape
subterane);

-n stare solid (formeaz

calote glaciare);

-n stare gazoas
(atmosfera conine o
cantitate considerabil de
ap, sub form de vapori
de ap, invizibili).

CIRCUITUL BIOLOGIC
n cadrul acestui mare circuit natural
se disting circuite secundare, dintre
care, importan deosebit prezint
circuitul biologic. Acesta const n
ptrunderea apei n organismele vii i
redarea ei n circuitul natural prin
respiraie, transpiraie i moartea
organismelor.

REGIMUL DE AP AL PLANTELOR

Care este regimul de ap al

plantelor? Cum absorb plantele apa?
Datorit transpiraiei la nivelul
frunzelor, celulele acestora se afl ntro stare de nesaturaie mrind fora
de suciune (francez: succion =
sugere). Aceasta se transmite prin
tulpin si rdcin pn la perii
absorbanti. Acestia absorb fara efort
apa din sol impreuna cu sarurile
minerale..Acest tip de absorbie
asigur cea mai mare cantitate de ap
absorbit de o plant terestr
superioar.
Pentru ca sunt inconjurate de apa
plantele acvatice nu au perisori
absorbanti .
Ofilirea se manifest atunci cnd
apare un dezechilibru n
aprovizionarea cu ap a unei plante.
Datorit unei accentuate lipse de
umiditate, n cazul unor secete, apare
ofilire de durat.
Deoarece transpiratia este un fenomen
care se intensifica la caldura , in
zonele de desert multe plante si-au
redus frunzele pina la tepi (cactusii)iar
in tulpina isi fac rezerve de apa.

APA SI VIEUITOARELE
Apa este un component indispensabil vieii. Un
om consum n medie 3 l ap/zi, iar corpul su
are un coninut de 60-70 ap. Un pom evapor
aproximativ 200 l ap/zi.
esutul adipos i oasele conin 33 ap, muchii
77, plmnii i rinichii 80, substana cenuie
85, iar lichidele biologice: plasma 90, saliva
99,5.

Un om adult, cntrind 70 kg conine ap ntrun procent de 65-70 din greutatea sa, adic
pn la 50 kg ap.

Fiinele vii nu pot supravieui n absena apei,

tolerana la deshidratare depinznd de specia
respectiv.

Apa este nu numai un constituent

al organismelor vii dar joac i un
rol extrem de important :
-de regulator termic(prin
transpiratie se evita
supraincalzirea ) ,
-de irigator al esuturilor vii : seva
bruta , seva elaborata si sangele
transporta toate substantele prin
corpul vietuitoarelor
-de eliminare a produsilor toxici
prin sudoare si urin.
Un adult normal trebuie s
absoarb aproximativ 2,5-3 l
ap/zi, preluai fie sub form de
buturi sau ap coninut n
alimente.
Dac ne raportm la regnul
vegetal, apa este coninut n
:salate, castravei, andive,
pepene (95) sau n roii i
morcovi (90). Merele conin 85
ap, cartofii 80.

Dac apa joac un rol att

de important pentru via,
n mod firesc se pune
ntrebarea: care este
rezistena organismelor
n condiiile lipsei apei?
Cmilele traversnd
deertul i pot produce
aproximativ 40 l ap prin
oxidarea grsimilor ce se
gsesc n cocoa. La fel
animalele din stepe si
desert isi fac rezerve de
grasime pentru a le arde la
nevoie.
Se cunosc insecte ce iau
apa de la vegetale uscate
dar higroscopice (absorb
umiditatea din aer).

Aceste reptile sunt foarte bine

adaptate la mediul secetos in care
traiesc. Ele isi sapa bazine in care
sa se adune apa de ploaie si
atunci cand aceasta este iminenta
asteapta rabdatoare sa se umple.
In rest, testoasa isi ia necesarul
de apa din umezeala ierbii si
florilor salbatice pe care le
mananca primavara. Interesant
este ca aceasta reptila poate trai
chiar si un an fara sa bea apa.
Carnivorele care au nevoie
imediat de ap, pentru a-si
elibera reziduurile azotoase se
hrnesc cu erbivore ale cror
esuturi conin mult ap.
Omul s-a adaptat la condiiile
mediului nconjurtor- populatia
nomad a deserturilor consum o
cantitate mai mic de ap dect
populatia sedentar.

Apa are proprietti uimitoare si cu

multiple implicatii, dar cea mai
putin cunoscut pare a fi
capacitatea ei de a forma o
pelicul superficial
rezistent. De existenta ei este
legat viata multor
insecte(Gonitorii , larve de tntari,
gndaci de ap)

Alta proprietate o reprezinta marirea volumului atunci cind

se transforma in gheata .Drept urmare devine mai usoara si se
ridica la suprafata.
In timpul iernii apele ingheata la suprafata , asigurind o
temperatura constanta (4 grade )in profunzime , loc unde se
refugiaza animalele.
In zonele polare , se formeaza banchize de gheata , pe care
isi duc viata nestingheriti ursii polari , focile si pinguinii .

POLUAREA APEI

Apa din natur trebuie s

fie curat, adic s nu contin
substante toxice, duntoare
vietii. Apa pe care omul o
foloseste pentru but trebuie
s fie o ap potabil. Apa din
jurul fabricilor, fermelor de
animale, oraselor mari este
poluat. Ca apa s devin
potabil, omul o trateaz,
folosind filtre speciale.
Cu cat apa este mai murdara
cu atit cresc cheltuielile de
curatire a acesteia.

Instalatie de tratare a apei

Rezervor de colectare a apei.

Contine argil, alge, bacterii.
Saturator. fierul dizolvat este oxidat,
formnd un precipitat.
Bazin de amestec. Se adaug sulfat
de aluminiu pentru a precipita argila si
clor pentru a distruge bacteriile.
Bazin de sedimentare. Particulele
de argil se depun.
Filtrare. Apa este filtrat prin
straturi de nisip fin.
Bazin de clorurare. Se adaug din
nou clor pentru distrugerea bacteriilor.
Clorul este un agent oxidant puternic
si reactioneaz cu bacteriile.
Bazin de stocare.
Toalete 33%; Chiuvete si baie 48%;
Curenie 10%; Gtit si but 1%.

Incalzirea globala duce la :

- topirea banchizelor de gheata ,
prin urmare sunt amenintati cu
disparitia animalele polare.
- iarna ploua iar apa cazuta se
transforma in polei(pericol de
accidente)
Deversarea gunoaielor determina
fenomenul de inflorire a apelor
si disparitia organismelor acvatice
din lipsa de oxigen
Deversarile de petrol impiedica
patrunderea luminii si a
oxigenului in apa

I TOTUI

Apa este substanta cea mai des

intalnita pe Pamant si care ne
insoteste in fiecare clipa a vietii.
Cunoastem noi oare secretele
acestui element extraordinar? De
unde a venit? Cine a adus apa pe
planeta noastra si de ce? Probabil
ca doar apa insasi poate raspunde
la aceste intrebari.
Stiati ca exista tot atat de multa
apa pe Pamant astazi pe cat era
la inceputuri, cand lumea si-a
dobandit forma si senzatiile pe
care le cunoastem asa de bine?
Apa a fost analizata din multiple
unghiuri de oameni de stiinta,
cercetatori, fete bisericesti, care o
considera toti ca fiind mai mult
decat o substanta fizica ea este
un concept legat in mod special
de ideea de viata.

Apa percepe sentimentele

noastre

n 1984, medicul japonezului Masaru

Emoto a avut ideea de a vedea dac
structura cristalului de ghea depinde
de tipul apei (distilat, de izvor, de lac,
de ru, curat, potabil, poluat)
deschiznd, practic, o nou ramur de
studiu. Cea mai surprinztoare
constatare a lui Emoto este
capacitatea apei de a memora i
reflecta informaia din exterior.
Japonezul a fotografiat moleculele de
ap ngheate dup ce le-a mrit de
500 de ori. n urma experimentelor
sale, el a ajuns la concluzia c apa ar fi
un element viu, capabil s
interacioneze cu ambientul i cu
entitile vii. Apa percepe
sentimentele noastre, emoiile,
cuvintele, rugciunile, ascult muzica
i reacioneaz divers la aceti stimuli,
ca i cnd ar putea s-i aprecieze
valoric

Numele lui Hitler sperie moleculele

de ap

n experimentele sale, Masaru Emoto a pus

ap distilat n eprubete, dup care, n
apropierea lor, diferite persoane au rostit
cuvinte frumoase i blnde precum mam,
iubire, nger, muumire. Dup ce a
ngheat apa din eantioane, a fotografiat
cristalele de ap care luaser forme
superbe, armonioase, geometrice. Acelai tip
de ap a fost, dup aceea, supus unui
bombardament cu vorbe dure sau
negative de genul: rzboi, moarte,
snge, demon Hitler.
Acelai experiment a fost fcut folosind de
data aceasta muzica. Atunci cnd apa a
ascultat Mozart, Vivaldi, Schubert,
Beethoven, s-au obinut cristale de o
frumusee deosebit. Cnd apa a fost
asurzit cu muzic hard rock i heavy metal,
cu texte dure i violente, cristalele obinute
preau s fi explodat, erau rupte i strivite.
,,Va veni o vreme in care vom cumpara
de la farmacie muzica vindecatoare,
afirma Masaru Emoto.

Apa pura tratata cu vorbe bune ,

muzica placuta

Apa contaminata , tratata cu

vorbe dure si muzicametal , hard rock

,,EDUCAREA APEI,,

Ideea de purificare(educare ) a apei a aparut cu secole in

urma in scopul imbunatatirii vietii.
Medicina traditionala chineza s-a bazat timp de secole pe
vibratia si rezonanta continutului de apa al corpului.
Care este explicatia rugaciunii dinaintea mesei prezenta in
iudaism, crestinism si islamism? Se pare ca aceasta creeaza
o structura armonica in apa, care se afla absolut in toate
alimentele.
Concluzia este sa avem o buna dispozitie la masa si sa nu
mancam impreuna cu oameni agresivi deoarece acestia au
un efect distructiv asupra sanatatii noastre.
O persoana cu ganduri negative isi polueaza propria apa,
din care este alcatuit corpul sau.

Aghiazma - un ,,elixir,, de
busuioc

n mai toate religiile antice, apa era

simbolul purificrii. n Egipt, China,
India, Grecia antic se prescria
folosirea terapeutic a apei. Chiar i n
Vechiul i Noul Testament abund
textele despre puterea curativ a apei,
Iisus mplinind diverse minuni cu
ajutorul ei. Agheasma este elixirul
magic cel mai larg folosit n lume. n
practica tradiional, agheasma este
un remediu de prim ordin pentru
alungarea duhurilor rele, n exorcizri
i orice cretin care se respect are n
cas o sticlu cu lichidul sfinit. Cea
mai preuit agheasm este cea adus
din locurile unde slujesc preoii cu har,
mai ales de la mnstiri i sihstrii.
Puterea cea mai mare o are agheasma
purificat n zilele de Boboteaz i de
Izvorul Tmduirii (prima vineri, dup
Sfintele Pati). Agheasma este de fapt
o esen floral a bucheelelor de
busuioc lsate s se macereze n ea,
dar care este ridicat la rangul de
lichid miraculos n urma slujbelor
i rugciunilor din locurile sfinte

Apa leac cunoscut din cele mai vechi

timpuri

n medicina popular se cunoate c apa poate mprumuta puterile

binefctoare ale rsritului de soare, ale Lunii, ale plantelor, ale aurului
ori ale cuvntului rostit sau scris.
n Munii Apuseni, apa capta puterea vindectoare a aurului, dac era
preparat astfel: se scobea o rdcin de morcov, se turna n ea ap de
fntn peste un ban sau un inel de aur, se lsa cteva ore, apoi se bea,
acesta fiind un remediu n afeciunile hepatice.
Roua de pe flori, impregnat de razele solare, era folosit contra bolilor de
piele i a deochiului.
Cele mai puternice elixiruri de dragoste se extrag din ap de la o fntn n
care s-a oglindit Luna.
Un mare vindector folosea n leacurile sale ap inut ntr-un vas de lut
ars, pe fundul cruia era scris numele lui Dumnezeu n toate limbile
Pmntului.
Impregnarea apei cu puterea descntecelor rostite cu voce tare este de
asemenea cunoscut de milenii.
Celebrele remedii ale doctorului Bach se bazeaz pe ap de izvor n care
este inut, timp de cteva ore, o anumit cantitate de ierburi i flori.

Importanta apei in procesul de calire al

organismului
Procedurile de clire cu ap produc modificri
serioase n activitatea inimii, a vaselor sanguine,
a aparatului respirator i a metabolismului. Ele
trebuie s fie de scurt durat, repetate la
intervale de timp scurte i alternate cele calde cu
cele reci. Calitatea apei s fie ct mai aproape de
cea a apei potabile. Cele mai bune metode sunt :
Dusuri reci alternate cu dusuri calde
Hidromasajul
Scaldatul , de preferat in mare
Consumul a unui pahar de apa imediat dupa
trezire

IN INCHEIERE.
tim cu toii c organismul uman este n proporie de 70%
ap. S ne imaginm cum reacioneaz cele 70 de procente de
ap din organismul unui om care este supus tot timpul unor
stimuli negativi. Nu trebuie s ne mai mire c omul se
mbolnvete. E uor de neles de ce toate religiile mari ale lumii
pun accent pe cultivarea emoiilor i gndurilor pozitive i au creat
forme de meditaie prin rugciune. i de ce medicii ne sftuiesc s
bem n fiecare zi cel puin 2 - 2,5 litri de ap. Dac dorim s avem
o via frumoas trebuie s avem grij s bem mult ap
proaspt n fiecare zi i, de asemenea, s fim ateni la modul n
care gndim i acionm pentru a nu influena negativ apa din
interiorul nostru.
Sa eliminam poluarea informationala care otraveste apa.
Putem purifica apa prin cuvinte ca IUBIRE si RECUNOSTINA,
prin rugaciuni si sfintire.
Depinde numai de noi ce vom alege!