Temele pricipale ale operei: Povara buntii noastre
Pmntul mitic al Basarabiei Locul n care se desfoara aciunea, Cmpia Sorocii, pe care se afl treizeci de sate, este descris n mod duios ca un spaiu fermector datnd din vremuri imemorabile i populat de oameni cu un suflet blnd, mpovrat de propria sa buntate: Cmpia Sorocii O fi fost cndva pe aici, cu mii i mii de ani n urm, o mare limpede i blnd. O fi secat ncetul cu ncetul, s-o fi cltorit prin alte pri, dar s-a tot dus, lsnd cmpiei motenire chipul larg ct o suflare de cer, cu valuri abia-abia nsemnate... Vremea i-o fi mcinat, cutremure mari de pmnt le-or fi crpat temeliile, dar s-au dus munii, i numai psrile cmpiei rtcesc zile ntregi undeva sus, printre nouri, cutnd piscurile mndre de altdat. Cmpia Sorocii Drama neamului moldovenesc din Basarabia Prezentnd istoria neamului moldovenesc de pe teritoriul Basarabiei (un teritoriu aflat la intersecia intereselor geopolitice ale marilor puteri) pe perioada unei vie i de om, romanul afirm ideea continuitii neamului aflat sub influena a doi factori principali: un factor extern (ocuparea vremelnic a teritoriului de ctre puterile strine) i unul intern (dezbinarea aceluiai neam determinat de interese i ambiii mrunte precum invidia sau setea de mbogire). Asocierea a doi termeni cu sens opus precum povar i buntate exprim drama trist a neamului moldovenesc provenit din necontientizarea i sacrificarea ideii de unitate i solidaritate etno-naional. Stingerea n singurtate a blndului Onache Crbu, prsit i uitat de toi cei care l-au cunoscut, simbolizeaz lipsa de unitate i de recunotin a localnicilor fa de un strmo care pstrase i ncercase s transmit generaiilor viitoare ideea de demnitate naional i de moralitate cretin, tradiiile populare etnice i ospitalitatea neamului, concretizat la nivel naional prin dezbinarea propriului neam. Criticarea sistemului sovietic Scriitorul prezint nstrinarea existent ntre conducerea colhozului i rani, precum i sterilitatea edinelor ndelungate ale conducerii organizaiei de partid (naraduril celea rau un fel de teatru fr nceput i fr sfrit. Pe scen se juca o pies banal, coninutul creia presupunea supuenie total i absolut, scria Ion Dru).