Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2
Curs 2
2
Legile fundamentale ale chimie
Perioada moderna a dezvoltarii chimiei se bazeaza pe revigorarea
ipotezei atomiste si pe accentuarea continutului cantitativ al lucrarilor de
laborator.
S-a observat ca orice schimbare chimica a materiei este insotita de
o forma de energie pe care o numim energie chimica. Unele procese
chimice au loc cu formare de energie chimica, altele cu consum.
Masurarea substantelor participante la diverse procese chimice si a
energiilor incluse in procesele respective au permis descoperirea unor legi
care stau la baza combinatiilor chimice.
Legea conservarii masei - in reactiile chimice suma maselor
substantelor intrate in reactie este egala cu suma maselor rezultate din
reactie. Aceasta explicatie este data de structura atomica a materiei. Cele
mai importante contributii la elaborarea acestei legi le-a avut Lomonosov
(1748) si Lavoisir (1775).
In decursul reactiilor chimice numarul atomilor se conserva, atomii care
compun reactantii se regasesc in substantele rezultate din reactie, in
aceasi cantitate. Suma tuturor atomilor inainte si dupa reactie ramane
constanta. Fiecare atom avand propria sa masa, rezulta ca masa totala a
substantelor care intra in reactie este egala cu masa totala a substantelor
care rezulta in urma reactiei.
Exemplu:
CH4 + Cl2
16 g
71 g
87 g
CH3Cl + HCl
50,5 g
36,5 g
87 g
E = constant
Legea proportiilor definite (constante)- Masele atomilor care
intra in constitutia unui compus se afla intotdeauna in acelasi raport
masic, indiferent de modul de obtinere a acestuia.
De exemplu, indiferent de modul in care se obtine amoniacul,
raportul maselor atomilor componenti este intotdeauna de:
3g hidrogen:14g de azot = 1:4,66(6)
N2 + 3H2
NH4Cl + NaOH
2NH3
NH3 + NaCl + H2O
Exemplu:
1 vol N2 reactioneaza cu 1 vol O2 rezulta 2 volume NO
1 vol N2 reactioneaza cu 3 bol H2 si rezulta 2 volume NH3
1 vol Cl2 reactioneaza cu 1 vol H2 si rezulta 2 volume HCl
Din relatiile de mai sus se observa ca numarul de volume de gaz rezultat
poate fi egal sau nu cu numarul de volume de gaz de reactant. Numarul
de volume de gaz rezultat este intotdeauna egal sau mai mic fata de
numarul de volume de gaz intrat in reactie.
Legea lui Avogadro- Volume egale de gaze diferite aflate la
aceasi presiune si la aceasi temperatura contin acelasi numar de
molecule.
In masa moleculara a oricarui gaz in aceleasi conditii de temperatura si
presiune exista acelasi numar de molecule. Daca volume egale de gaze
diferite aflate in aceleasi conditii de temperatura si presiune contin acelasi
numar de molecule inseamna ca diferitele gaze ce contin acelasi numar de
molecule ocupa volume egale.
Volumul ocupar de o molecula gram de orice gaz, in conditii standard
(0oC si 1 atm) este de 22,4141 l si poarta numele de volum molar.
Exemplu:
3
Echivalentul chimic.
Echivalentul unui element este dat de raportul dintre masa sa
atomica relativa si valenta din compusul dat.
E=
M
v(valenta)
M
,
nr protonilor disociati
Exemplu:
E HCl =
E H 2SO 4
E H 3 PO 4
36,45
, echivalentul este egal cu masa molara
1
98
=
= 49 , echivalentul reprezinta jumatate din masa molara
2
98
=
= 32,66 , echivalentul reprezinta o treime din masa
2
molara
M
nr. gruparilor hidroxil disociate
Exemplu:
E Ba (OH ) 2 =
171,32
= 85,66 , echivalentul reprezinta jumatate din masa
2
molara
E NaOH =
E Al (OH ) 3
40
= 40 , echivalentul este ega cu masa molara
1
77,98
=
= 25,99 , echivalentul reprezinta o treime din masa
3
molara
Echivalentul chimic al sarurilor este dat de formula:
E saruri =
M
M
=
nr.cationilor valenta nr.anionilor valenta
Exemplu:
E Al 2 ( SO4 ) 3 =
ENa 2 CO3 =
341,96 341,96
=
= 56,99
23
3 2
105.98 105.98
=
= 52,99
2 x1
1x 2
m
numarul de electroni schimbati
Exemplu:
FeSO4
Fe2 (SO4 ) 3
151,84
E=
= 151,84
1
MnCl 4
MnCl 2
Fe 2+ Fe 3+
se
schimba
Mn 4+ Mn 2+ se schimba 2 electroni E =
un
electron
196,74
= 98,37
2