CAP 1 Tranzactiile de comert exterior

Subiect de EXAMEN
Mecanismul de export, etape, caracteristici
Mecanismul operatiunii de E-I trebuie integrat in sistemul ciclului
de productie-desfacere, ciclu care are 2 dimensiuni :
a) ciclul comercial numit logistica internationala (care se ocupa
de deplasarea fizica a marfii) si
b) ciclul financiar numt finantarea internationala (se ocupa cu
deplasarea fondurilor banesti)
La randul ei logistica internationala are doua componente :
a.1) una materiala (sistemul logistic)
a.2) una informationala (documentele comerciale)
I) Ciclul comercial se subdivide in trei mari etape :
1) aprovizionarea inseamna procurarea, de catre producator,
de materii prime, din import, pt fabricarea produsului ptr
export ( separat poate fi o operatiune de import)
2) productia dupa realizarea produsului producatorul poate
derula tranzactia de comert exterior prin export direct,
sau indirect sau prin intermediari.
3) Comercializarea Exportatorul livreaza marfa , exportul
reprezinta in acest caz finalizarea ciclului productiedesfacere.
In czul operatiunilor de E-I livrarea internationala a marfii
presupune:
pregatirea marfii in vederea exportului si facturarea
expeditia si transportul international
asigurarea marfurilor
vamuirea
In acest proces pe langa V si C sunt implicate:

-2/cap 1 si : expeditionarii, armatori, case de expeditie, organe vamale, etc

La derularea tranzactiei internationale concura mai multe tipuri
de firme prestatoare de servicii :
expeditionarul
carausul
asiguratorul
II) Ciclul financiar se imparte in trei etape:
1) finantarea importului ( se procura fonduri pt import si plata
facturilor furnizorilor)
2) finantarea activitatii de productie
3) finantarea exportului
Tranzactiile comerciale internationale se deosebesc de
comertul interior si sub aspectul platii pretului.. Astfel moneda
de plata este o moneda de circulatie internationala : euro,
dolarul. Aici se folosesc modalitati de plat care da siguranta
tranzactiei ( accreditivul documentar). In ultimul rand
incidenta riscului asupra platii este mai ridicata decat in cazul
comertului interior.
1.3. Circuitul documentar
O particularitate a mecanismului tranzactional al operatiunilor
de E-I o constituie rolul principal al documentelor prin
intermediul carora se realizeaza :
transferul drepturilor asupra marfii
si plata contravalorii acesteia
a) Astfel, in faza de logistica se realizeaza vanzarea
si deplasarea fizica a marfii de la V la C printr-o serie de
operatiuni, fiecare operatiune ducand la eliberarea unui anumit
document comercial :
- factura = atesta vanzarea marfii
- lista de colisaj numita packing list = atesta continutul
incarcaturii, cuprinde nr de colete in ordinea marcarii
lor

-3/cap 1 - documentul de transport = atesta faptul ca mf a fost

incarcata pe un mijloc de transport
b) in faza financiara, cand se realizeaza plata marfii
avem urmatoarele documente :
- acreditivul documentar
- cambia, etc
Rolul documentelor este acela de a face legatura dintre cele
doua faze logistica si financiara ale operatiunii de exportimport, livrarea marfii este atestata prin documente, plata
marfii se face contra documente.

CAP 2 - LOGISTICA INTERNATIONALA

2.1. Pregatirea mf pt livrare (Ambalarea, marcarea ,

depozitarea)

2.2. Documentele de livrare

2.3. Expeditia international. Rolul expeditionarului

Definitie: Logistica internationala
- este o activitate suport pt buna derulare a tranzactiilor
comerciale internationale
- ea include atat activitati de tr si asigurare a mf pe parcurs
international dar si operatiuni de plata, de garantare, de
finantare.
Derularea operatiunilor
CIF New York, , modalitate de plata :acreditiv documentar
Eportator

1 CVI

12

contract de vanzare internationala Importator

11
2
3b

CDA, cerere de
deschidere a
acreditivului
documentar

9
3a
Banca exportatoare
4

Banca importatoare
10

Societate de
Asigurari
6
Firma de
expeditii
internationale
5
Transportator/
Caraus
7

7a

Biroul vamal
de export
7b

Biroul vamal
de import
7c

Locul de
destinatie

- 2/curs 2 ( 4) obligatia incheierii politei de asigurare, a primei de asigurare

- asigurarea transporturilor
- exportatorul contacteaza o casa de expeditii
internationale in vederea incheierii contractului de
transport.
(5) expeditionarul (adica expeditorul international) cerctereaza
piata, alege armatorul care ofera cele mai bune conditii si incheie
contractul de transport
(6) incheierea politei de asigurari in conditiile de asigurare
precizata in contract
(7) remiterea mf carausului in vederea realizarii transportului
(7a, 7b, 7c), - deplasarea fizica a marfurilor
(8) depunerea documentelor de banca
(9) verificarea documentelor si efectuarea platii
(10) banca exportatoare trimite documentele bancii importatoare,
aceasta le verifica si acrediteaza contul bancii firmei creditoare
(11) debitarea contului firmei importatoare si remiterea
documentelor
(12) importatorul ridica marfurile la destinatie in baza setului de
documente.
Caracteristici ale operatiunilor de export-import
* caracter international: participantii provin din tari diferite
* numarul mare de participanti (expeditor international/in carte
este numit expeditionar, transportator, banci comerciale,
societati asiguratoare)
* valoarea tranzactiilor este mare
* baza juridica, contractul de vanzare internationala- incidenta
unor sisteme de drept
* importanta documentelor(plata se face contra documentelor
(documente de expeditie, de transport, de livrare)
* alti participanti: Departamentul de Comert Exterior.

- 3/curs 2 Activitati incluse in sfera logisticii internationale

* conditionarea marfurilor
* marcarea marfurilor
* paletizarea marfurilor
* depozitarea marfurilor
* alegerea modului de transport
* asigurarea marfurilor in traficul international
* realizarea formalitatilor dupa vamuire
* obtinerea documentelor (de transport si de asigurare)
SUBIECT DE EXAMEN SOLUTIA LOGISTICA

2.1 SOLUTIA LOGISTICA

Se refera, in principal la optiunile , pe care fie E sau I, trebuie sa
aleaga pt realizarea unei expeditii de mf cu costuri si riscuri
minime .
Solutia logistica priveste 2 componente de baza:
2.1.1) optiuni privind transportul ( mod de transport, tehnica
de realizare
2.1.2.)consecintele solutiei de transport (costuri, riscuri,
responsabilitati)

2.1.1) optiuni privind transportul

a) - modalitatile de transport
- la alegerea modalitatii de tr se tine cont in primul rand de locul
de destinatie al mf ; daca el este continental ( se va alege fie tr
pe calea ferata sau rutiera), daca destinatia finala este
intercontinentala, se alege transportul martim sau aerian, sau cel
multimodal (adica combinarea mai multor moduri de transport,
utilizarea containerului)

- 4/curs 2 -

b) - tehnica de realizare a transp.

PENTRU EXAMEN TEHNICA DE REALIZARE A
TRANSPORTURILOR

In ce priveste tehnica de realizare a tr se poate opta pentru

una dintre urmatoarele trei solutii:
tr pe cont propriu realizat cu mijloace apartinand E.
expeditie directa sau exclusiva = contractul este
incheiat DIRECT intre cel care incarca marfa (E sau I) si
firma de transport/caraus
transportul efectuat printr-un expeditionar
** grupajul = este o tehnica de tr prin care
colectorul se interpune intre incarcator si firma de tr , colectand
colete mai mici pana la obtinerea unei cantitati mai mari , formand
unitati de tr complet (vagoane, containere) pe care apoi le
transporta la destinatie
** navlosirea = inchirierea,/angajarea, a unui mijloc
de tr, ce se deplaseaza pe apa, pentru o calatorie sau pe o
perioada determinata

2.1.2) consecintele solutiei de transport adoptate,

asupra partenerilor contractuali si anume:
Costurile operatiunilor de logistica
- reprezinta 5-20% din costul total al operatiunii de export , ele
se pot diminua apeland la un expert, la un expeditionar
international

- 5/curs 2 SUBIECT DE EXAMEN COSTUL TOTAL AL

TRANSPORTULUI
- In costul total al operatiunilor de logistica se includ:
costul ambalajului,
costul transportului ( pretransport, transport,
posttransport),
costul manipularii,
costul depozitarii,
costul primei de asigurare,
cheltuieli cu vamuirea marfurilor
SUBIECT DE EXAMEN
Durata operatiunilor de logistica (tranzit-time) sau
durata transportului
- adica cat dureaza ca o marfa sa ajunga de la E la I
- acesta include:
durata pretransportului
durata transportului propriu-zis
durata postransportului:
durata de asteptare (la incarcare, transbordare,
descarcare, etc
durata realizarii operatiunilor de incarcare,
manipulare
durata formalitatilor vamale
Securitatea livrarilor
- ea trebuie privita sub doua aspecte:
respectarea termenelor de livrare
la siguranta marfurilor in timpul transporturilor

- 6/curs 2 -

SUBIECT DE EXAMEN: PREGATIREA LIVRARII

MARFURILOR
2.2 Pregatirea marfurilor pt livrare (Ambalarea,
paletizarea, marcarea , depozitarea)
2.2.1) AMBALAREA

Se face o distincie ntre ambalarea care are n principal o

functie de vanzare sau comercial, numit i condiionare (fr.
conditionnement) i ambalarea care are n principal o functie
logistica- ambalare propriu-zis.

Conditionarea are rolul de a prezenta o imagine atrgtoare

a produsului pentru clienii poteniali.

Ambalarea are n vedere asigurarea protectiei mf n timpul

tr, realizarea n bune condiii a op de manipulare, deplasare i
depozitare a mf
Functiile ambalajului- pt ca mf sa fie transportate

Asigura protectia mf impotriva socurilor, conservarea lor pe

parcursul transportului;

Asigura inviolabilitatea produsului si protecia impotriva

furtului;

Faciliteaza op pe care le implic transportul, respectiv

incrcarea/ descarcarea mf, transbordarea si alte manipulari,
precum i op de verificare a partizii de marf;

Prin aspectul promotional faciliteaz desfacerea produselor

Ajutor in distributia produselor
Pt ca ambalajul sa-si indeplineasca aceste functii, el trebuie sa
raspunda unor cerinte:
sa aiba masa si volum propriu reduse

sa
sa
sa
sa
sa
sa
sa

- 7/curs 2 nu fie toxic nici pt produs nici pt mediul extern

fie compatibil cu produsul caruia ii este destinat
nu prezinte gust si miros propriu
posede o ridicata rezistenta mecanica
fie etans fata de gaze, praf, grasimi
prezinte sau nu permeabilitate fata de radiatiile luminoase
aiba forma, culoare, grafica adecvata

FF IMPORTANT
Cf INCOTERMS, ambalajul este in sarcina si raspunderea
vanzatorului, acesta trebuind sa procure ambalajul u z u a l
pt marfa respectiva, dar el trebuie sa asigure un ambalaj
suficient pt un tr executat in conditii normale pt ca utilizarea
unui ambalaj defectuos are consecinte negative pt exportator pt
ca daca mf ajunge la destinatie deteriorata datorita unui ambalaj
defectuos cumparatorul poate sa refuze marfa, sa ceara
rambursarea platii, sa ceara inlocuirea marfii.
Criterii in alegerea ambalajului
Ambalajul se alege in functie de:

riscurile la care este expusa mf, i riscuri care tin de natura

mf, de mediu etc. (climat, starea infrastructurilor de tr, soluia
aleas pentru tr);

costul ambalajului, nu se poate avea un ambalaj mai scump

decat produsul in sine;

greutatea ambalajului: ambalajul greu i voluminos marete

costul tr. i manipularii; dar ambalajul uor i de volum redus are o
capacitate de protecie mai sczut;
aspecte comerciale: influenteaza negativ asupra relatiilor cu
clientul in caz de avarie, furt sau pierdere
aspecte de ordin juridic si financiar: in caz de avarie
raspunderea revine exportatorului

- 8/curs 2 -

Tipuri de ambalaje
unele marfuri nu sunt ambalate ca: cereale, etc
cu marfuri transportate in saci
cu marfuri transportate in baloti
cu marfuri transportate in cutii (carton, lemn)

2.2.2) Marcarea
reprezint o obligaie a E i privete atat mf cat i ambalajele

avem doua tipuri de marcare:

- marcaje pentru a individualiza o expediie
- marcaje cerut de reglementrile rii
importatoare.

Marcarea trebuie sa fie lizibila,de nesters, in litere i cifre,

cuprinzand: data, cantitatea, locul de expeditie, unde este facut
( made in), destinatarul i locul de destinaie.
in plus, pt marfurile periculoase, explozibile, inflamabile,
toxice, radioactive, corozive apar cerinte speciale privind
marcarea, exista 300 de astfel de produse repartizate in 9 clase
de marfa IMO
2.2.3) Paletizarea

permite reunirea ntr-o singur unitate de ncrcare (Load

Unit) a mai multor mrfuri ambalate depuse pe palet. Paleta este
compus din una sau dou platouri suprapuse, de regul, din lemn,
care permit prinderea cu furcile unui elevator n procesul
manipulrii.
paletele au dimensiuni standarrdizate , cele mai frecvente sunt
de 800 x 1200 cm sau 1000 x 1200 cm

- 9/curs 2 -

2.2.4) Depozitarea

respectiv depunerea mf in antrepozite, docuri, silozuri etc. ;

aceast operatiune poate avea loc fie la expeditia mf fie la
destinatie, putand fi depozitele proprii ale E sau inchiriate.

Pt mf depuse in antrepozit, se elibereaza deponentului o

recipis warant, document compus din dou pri: recipisa de
depozit (prin care antrepozitul recunoate c a primit mrfurile)
i warantul (buletinul de gaj).
SUBIECT DE EXAMEN DOCUMENTE DE LIVRARE

2.3.

Documentele de livrare

- in legatura cu documentele de livrarea se pun doua probleme

- cine le emite ( emitentul)
- la ce servesc ( deci care este utilitatea lor)
a) Factura comerciala (commercial invoice sau factura externa,
reprezinta doc cel mai imp in op de comert exterior
- este intocmita, obligatoriu, de E, in 8 copii originale, prin care
se arata conditiile in care are loc V, si ea cuprinde conditiile de
baza stipulate prin contract: partenerii, bunurile pretul,
cantitatea de mf, valoarea ei, astfel ca din continutul ei sa rezulte
in mod clar drepturile si obligatiile partilor
-functiile facturii comerciale:
- arata ca mf a fost vanduta, (locul si momentul vanzarii)
- mijloceste transferul de proprietate de la V la C
- serveste pt asigurare
- serveste la incasarea c/v marfii
- pe baza lui I ridica mf
- serveste la efectuarea formalitatilor vamale de import

- 10/curs 2 b) factura proforma ( pro-forma) este un doc. emis de E

inainte de vanzarea sau livrarea mf, cerut expres, in avans de
I, prin care I-rul afla date despre, pret, cantitatea mf ce
urmeaza a fi comercializata. Ea are functia unei oferte
comerciale, si are scopul de a-I servi I-ului la realizarea unor
formalitati prealabile importului: obtinerea licentei de import,
deschiderea acreditivului.
c) factura consulara este completata de E pe formulare
speciale care se procura de la consulatul tarii I, este redactata
in limba tarii I, si este legalizata de consulat, este scumpa.
Factura consulara este un doc solicitat de organele vamale din
unele tari importatoare pt a servi la stabilirea taxelor vamale
la mf de import, atestand ca mf sunt originare din tara de
export si ca preturile de tranzactie sunt reale.
d) factura vamala este un document cerut la import, in
anumite tari, pt a determina structura preturilor si preturile nete
(dupa deducerea taxelor) pe piata tarii de origine. Ea serveste ca
element de referinta pt calculul taxelor vamale,
e)Licenta de export si de import (licenta de export import)
- este o autorizatie elibereaza de catre autoritatea competenta
minister/departament din statul E-rului, si serveste la exportul
mf in afara teritoriului vamal cu exceptia cond EXW cand aceasta
este in sarcina exportatorului
- in UE serveste importurilor de mf provenite din terte tari
- in Romania se solicita licenta de E ptr metale,pietre pretioase,
titei, produse petroliere, metale neferoase, produse lemnoase,
f) Certificatul de origine
Se obtine de la Camera de Comert din tara E
serveste I la stabilirea taxelor vamale de import
Pe baza lor se pot obtine taxe vamale mai reduse
Sunt mai multe tipuri, : un tip ar fi cel din UE tip A
iar alt tip ar fi certificatul de circulatie

- 11/curs 2 g)Certificatul de calitate ( de conformitate)

- producatorul emite doc, dar trebuie sa fie atestat de o
institutie certificata
h)Certificatul de sanatate (health certificate)
este solicitat in cazul exporturilor de produse agro-alimentare
atesta ca marfa este in conformitate cu cerintele legale din
tara exportatoruluii
i)Certificatul fito-sanitar
utilizat pt productiile agricole
atesta faptul ca marfa poseda calitatile de a putea fi
exploatate lemn-bacterii, plante-ceai
j)Certificatul de inspectie
k) Certificatul de valoare
l) Lista de colisaj (sau packing list) inventar
Documentul este emis de E, serveste la vamuirea mf pt un
control fizic mai rapid
documentul centralizeaza continutul partizilor de marfa
(loturi), ambalare si marcare in nomenclator lista cu marfa
m) Documentul de transport: conosamnet, scrisoare de
trasura, (CIM, CMR, fracht aerian)
-este dovada cantitatii de mf livrata si preluata pe un mijloc de
transport
- B/L (bill of loading), elberat de capitanul vasului, arata ca marfa
a fost preluata la incarcarea pe nava
-CMR ptr transportul rutier
- CIM fracht sau scrisoarea de trasura pentru calea ferata

- 12/ curs 2 -

2.4. Expeditia internationala. Rolul expeditorului

Expeditorul international- expeditionarul , asa este numit
in manual (engl. forwarder, fr. transitaire, germ. spediteur) este
un intermediar, fie o persoana fizica sau juridica, care pe baza
unui contract de mandat/de expeditie, incheiat cu firma
exportatoare sau importatore, se obliga, in schimbul unei
remuneratii, sa preia mf incredintate de acesta si sa efectueze
ansamblul operatiunilor necesare pt ca mf sa ajunga la destinatie.
El asigura transportul, pregateste livrarea, se poate ocupa de
ambalare, manipulare, asigurare, vmuire, precum i s procure
documentele de livrare.

Ca regula generala, in comertul internaional transportatorul

nu este expeditionar, iar expeditionarul nu este transportator

Spre deosebire de expeditionar, transportatorul

realizeaza deplasarea efectiva a mf in spatiu, cel mai frecvent la
ordinul i pe cheltuiala E sau I, cf conditiei de livrare din
contactul de V-C

- Firmele care realizeaza activitati de expeditie sunt denumite

CASE DE EXPEDITIE.
SUBIECT DE EXAMEN TIPURI DE EXPEDITIONARI
2.4.1)Tipuri de expeditori in practica internationala
Exista 2 tipuri mari de expeditionari internationali:
a) comisionarul vamal se ocupa de vamuirea
marfurilor, alcatuieste dosarul de vamuire
b) colectorul: gaseste clienti, obtine tarife bune ,in
special la transport, are ca scop realizarea unor
unitati complete de transport

- 13/curs 2 -

a) Comisionarul in vama ( Customs brokers, fr. commissionaire en

douane) este un mandatar care se substituie integral
exportatorilor i importatorilor pentru formalitile vamale
legate de intrarea i ieirea mrfurilor din ar.

Comisionarul in vama este autorizat de Administratia Vamilor

dup criteriul zonei geografice, cu cateva conditii: sa dispuna
de un birou implantat in circumscriptia unde este autorizat, de
cel putin un declarant in vama calificat, de capacitate
financiara pt realizarea activitatii (ex. depunerea de cautiuni)
si sa faca dovada unei activitati reale.
b) In categoria a doua, colectori pot intra mai multe categorii de
expeditionari si anume:

Expeditionarul de grupaj are drept sarcina adunarea de

colete individuale, de la diversi clienti si constituirea, apoi, de
camioane complete, de vagoane complete, de containere complete .
Expeditionarul/Organizatorul de transporturi multimodale .
organizeaza deplasarea mf de la locul de predare la cel
de destinatie prin intermediul mai multor moduri de transport.
Expeditionarul portuar sau aeroportuar actioneaz la
punctul de contact intre dou mijloace de tr, acolo unde mf
este supusa unei transbordari . El supravegheaza in numele E
sau I buna desfasurare a trecerii mf de pe un mijloc de tr pe
altul in porturi sau aeroporturi.
Expeditionarul sau agentul de expeditie aeriana
intermediaza inchirierea spatiului de tr pt companiile aeriene,
pe baza procurii acestora pentru intocmirea si semnarea
scrisorilor de transport aerian. Agentul trebuie sa obtina in
prealabil acordul asociatiilor mondiale care reglementeaza
operatiunile de transport aerian (IATA, ATAF).
- 14/curs 2 -

Expeditionarul rutier este un comisionar care pune in contact

transportatorii rutieri cu mf care trebuie transportate,
contra unui comision de afretare.
Navlositorul agentii de transport maritim si fluvial
desfasoara o serie de activitati legate de navlosirea
mijloacelor de tr. Ei pot fi si agenti de linie sau agenti
generali, curtieri maritimi, curtieri de navlosire fluviala,
responsabili cu manipularea mf etc.
2.4.2. Functiile expeditionarului sau serviciile oferite
de ei clientilor
Expeditionarul presteaza in favoarea clientilor sai o serie de
servicii, care pot fi grupate in mai multe categorii:
a) Serviciile legate direct de transport

- expeditionarul alege modalitatea de transport

(maritim, fluvial, aerian, rutier) si prezinta companiei, rutele cele
mai eficiente pentru tr mf i organizeaza transportul mf pana la
destinaie;
se poate apela, astfel, la mai multe modalitati de transport:
- multimodal = adica la combinarea mai multor
modalitati de transport
- transport door to door adica din poarta in
poarta, adica transportul containerizat

- pregatirea calculelor pentru tarifele privind chelt. de

tr. si cele accesorii legate de derularea operaiunii de E/I;

realizarea traficului de grupaj;

incheieie contractului de transport cu carausul;

procura documentelor de transport;

supravegherea deplasarea mf pe parcurs i avizarea prompt

a clienilor interesai;
- 15/curs 2 -

se ocupa cu plata chelt de tr.

b) Serviciile logistice conexe

- depozitarea i distribuirea mf din depozite: sau

sortarea, preambalarea, etichetarea, marcarea celor aflate in
depozit;

- ntocmirea documentelor i perfectarea

formalitilor privind asigurarea mf pe parcursul transportului;

- ntocmirea documentelor i formalitilor necesare

operaiunilor vamale i de tranzit.
c) Servicii de consultanta pentru exportatori

acordarea de consultaii economice, tehnice, juridice, la

ncheierea contractelor comerciale;

acordarea de consultaii i asisten privind pregtirea mf

pt livrare i prezentarea acestora la transport;

organizarea expedierilor i tr mf la targuri, expozitii, sau la

licitaii, putnd asigura manipularea i aezarea exponatelor;

efectuarea de studii privind dezv n perspectiv a tr,

utilizarea unor mijloace i tehnologii mai eficiente etc.
d) O alta prestatie a expeditionarului se refera la emiterea unor
documente proprii, documente de expeditie, respectiv documente
eliberate de FIATA care sunt documente standard.

SUBIECT DE EXAMEN documente de expeditie

Documentele de expeditie

Eexportatorul , prin compartimentele sale specializate, , va

intocmi:
1) DTV dispozitia de transport si vamuire pentru
export, care serveste la organizarea tr mf pana la frontiera
vamala a tarii exportatoare si la efectuarea formalitatilor vamale
de export. Acest document este transmis firmei de expeditie
internationala / casei de expeditie.

- 16/ curs 2 2) cerere de tonaj- Este utilizata numai in cazul tr

maritim, in conditiile de livrare CFR si CIF, este completata de E
dupa care este transmisa navlositorului/ casei de expeditii pt a
inchiria sau retine spatiu maritim necesar. Ea cuprinde date
privind denumirea mf, cantitate, ambalaj, porturile de
incarcare/descarcare, E, I, conditia de livrare, etc. Se depune la
expeditionar intr-un timp suficient pt ca acesta sa poata
prospecta piata navlurilor si sa aleaga cea mai avantajoasa ruta de
tr.
3) avizul de navlosire Navlositorul/expeditionarul,
dupa ce a ales cea mai avantajoasa ruta de tr, remite E avizul de
navlosire, care contine dat referitoare la :
- armator, numele navei, anul constructiei, pavilionul , navlul
si modalitatea de plata.
Daca avizul de navlosire nu corespunde conditiilor solicitate de
firma E, aceasta are dreptul sa faca protest in termen de 48 de
ore, pe care il trimite expeditionarului.
4) nota comanda conosament in vederea intocmirii B/L-ului,
cf contractului, se completeaza si se transmite expeditionarului/
navlositorului acest formular. Clauzele din B/L trebuie sa fie
identice cu cele din contract si din acreditivul documentar.
In baza acestui formular navlositorul organizeaza incarcarea mf
pe nava si obtine semnatura capitanului vasului pe B/L , predand
acestuia un set de documente care se inmaneaza, la destinatie,
primitorului marfii.
5) Cererea de asigurare, (sau avizul de asigurare) in cazul
livrarii CIF, E remite expeditionarului cererea de asigurare a mf
care serveste la incheierea contractului de asigurare a mf cu o
firma specializata in asigurari internationale. In aceasta cerere
de asigurare se includ date privind numele asiguratorului, valoarea
marfii si riscurile care se asigura.

CAP. 3 TRANSPORTUL INTERNATIONAL

La realizarea operatiunilor de transport participa 4 grupe:
a) Incarcatorul/exportatorul de marfa (shipper in fr
chargeur)
b) Expeditorul (freight forwarder fr transitaire)joaca rolul
de intermediar in operatiunile de transport, oferind
clientului sau (exportatorul/importatorul) consultanta in
domeniul logisticii si putand presta o serie de servicii legate
de transport, inclusiv vamuirea marfurilor
c) Carausul sau transportatorul ( carrier fr transportateur)cel care au ca obiect de activitate transportul de marfuri
d) Destinatarul ( consignee)
La acestia se mai adauga:
a) Navlositorul care este o firma care indeplineste functiile
expeditorului pt transporturile maritime si fluviale
b) Comisionarul vamal cel care se ocupa de intocmirea
declaratiei vamale pt ca marfurile sa poata fi vamuite
Transportul international modalitati de transport:
- transport maritim
- transport fluvial
- transport aerian
- transport feroviar
- transport rutier

- 2/curs 3 -

3,1. TRANSPORTURILE MARITIME

Avantajele acestui tip de transport:
n) cea mai ieftina modalitate de transport
o) capacitate mare de tr, cel mai potrivit mijloc de tr pt mf
voluminoase si grele
p) acces pe tot globul, acopera rute numeroase
q) dispune de o legislatie foarte bine conturata
r) detine ponderea cea mai mare in cadrul transporturilor
Dezavantaje:
s) durata mare de transport
t) costul mai ridicat al asigurarii, al ambalajului
u) unele zone portuare (porturi) f aglomerate, transbordari

SUBIECT DE EXAMEN CADRUL LEGAL - CONVENTIILE

IN TRANSPORTUL MARITIM
I) Cadrul legal in transportului maritim
Conventii internationale in transportul maritim
Regulile de la Haga : Conventia internationala pt unificarea
anumitor reguli privind B/L-ul, Bruxelles,25 august, 1924
(cunoscut si drept Conventia de la Bruxelles). Semnata de
cca 80 de tari, se aplic mf transp pe mare, pe baza unui
conosament (B/L) emis intr-una din tarile contractante.
Conventia a fost criticata pt ca stabileste nivele prea
reduse ale raspunderii pt armatori si pt ca permite o
multitudine de exceptii si exonerari de raspundere.
Regulile Haga-Visby : Protocol pt amendarea Conventiei
internationale pt unificarea anumitor norme legale privind
conosamentul ( Bruxelles, 1924 ), facuta la Bruxelles, 1968.

- 3/curs 3
A fost ratificat de 32 de tari semnatare ale Conventiei de la
Bruxelles. Principala caracteristica este ca a ridicat nivelul
raspunderii pentru armatori.
Regulile de la Hamburg : redactate sub egida ONU privind
tr bunurilor pe mare, Hamburg, 1979, a avut drept scop sa
remedieze unele din neajunsurile conventiilor precedente.
Totusi, Convenia de la Hamburg nu a avut un mare ecou n
practic i dei a intrat n vigoare n 1992, multe ri
importante n comerul internaional nu au semnat-o.
Aceste reguli, din aceste Conventii, stabilesc:
A) reglementari privind conditiile de transport, pretul,
B) raspunderile partilor contractante( exportator, expeditor,
transportator, importator)
C) continutul contractului de transport ( care este documentul
de transport)
Potrivit Conveniei de la Hamburg, prile principale
implicate n transporturile maritime au denumirea i inelesul de
mai jos.

Caraus ( carrier) nseamn orice persoan prin intermediul

creia sau n numele creia este ncheiat un contract de transport
al mrfurilor pe mare cu un expeditor.

Incarcator ( shipper ) nseamn orice persoan prin

intermediul creia ori n numele creia sau pe seama creia se
ncheie un contract de tr de mf pe mare cu un cru, .

Destinatar ( consignee) nseamn persoana ndreptit s

ridice mf livrate.

- 4/curs 3 SUBIECT DE EXAMEN

II) Formele de realizare a transportului maritim
Transporturile maritime se realizeaza in doua forme:
a) cu nave de linie (lines) , adica acele nave care au curse
regulate, pt un itinerar si cu un program prestabilit,cu
tarife stabilite (tr cu aceste nave se aseamana cu un tr de
grupaj deoarece se inchiriaza doar o parte din capacitatea
navei)
b) cu nave tramp, adica curse neregulate, nave vagabond, cel
care inchiriaza nava stabilind si ruta de tr, (nu exista un
traseu prestabilit) acestea sunt, de obicei, folosite pt tr de
mf in cantitati mari, pt mf de masa ca: petrol, carbune,
minereuri si mai ales cereale.. Itinerarul este stabilit in
cadrul fiecarui contract.
SUBIECT DE EXAMEN Tehnici de realizare a transportului
maritim
III) Se refera la modul de contractare in
transmportul maritim
Contractarea in tr maritim se face diferit, dupa cum este vorba
de tr cu nave de linie sau de tr cu nave tramp (cele care
efectueaza curse neregulate).
Astfel,
- in cazul navelor de linie, se incheie, intre incarcatorul mf
si caraus, un contract de tr maritim, redactat in scris, numit
c o n o s a m e n t (B/L)
- in cazul navelor tramp (vagaboande) intre cel care
angajaza navlul pe vas (navlositorul) si proprietarul navei

(armator) se incheie un contract de navlosire, numit charter

party, iar in baza lui se elibereaza un conosament (B/L).
- 5/curs 3 Asadar, contractul de transport maritim este diferit de
contractul de navlosire
prin aceea ca primul, contractul de transport maritim
se refera la deplasarea unor mf pe mare , cu nave de
linie, B/L-ul fiind practic singurul document care
contine conditiile esentiale ale contractului de tr
maritim ,
in timp ce contractul de navlosire (charter party) se
refera la nava ca atare., nave neregulate, aici B/L-ul
este insotit intotdeauna de un contract de navlosire,
charter party, B/L-ul nemaifiind prima dovada a
conditiilor contractului de transport.
SUBIECT DE EXAMEN
VI) Contractul de navlosire (Charter Party)

Parti implicate:
- armatorul ( compania de shipping
- navlositorul ( exportatorl sau importatorul)

prin el se urmareste inchirierea unei nave sau a unui spatiu

pe nava in vederea efectuarii tr international de mf

Contractul de navlosire (engl.Charter Party), se incheie

intre armator (shipowner) sau cel care opereaz vasul (ship
operator) si navlositor (charterer) sau incarcator (shipper)
pentru inchirierea de spatiu pe nava, in vederea efectuarii unui
transport international de mf.

Charter Party este contractul utilizat in tr tramp; iar

operatorul vasului poate emite si un B/L pt contractul de
navlosire.
Navlosire = operatiunea de prospectare a pietei navlurilor, de
contractare a armatorilor potentiali si de negociere a

ofertelor de tonaj ale acestora in scopul incheierii contractului

de navlosire
- 6/curs 3 Navlosirea se poate face:
direct de pietele interesate (armator si navlositor)
indirect, prin reprezentanti (brokeri navlositori)
SUBIECT DE EXAMEN TIPURI DE CONTRACTE DE
NAVLOSIRE
Principalele forme ale contractului de navlosire sunt:

Contractul pe calatorie (engl.Voyage Charter Party) este

conventia incheiata intre armator si navlositor, prin care
armatorul se obliga sa transporte navlositorului, cu o nava
echipata si armata de el, o cantitate determinata de mf, de la
portul de incarcare si pana la portul de descarcare, in schimbul
unui pret convenit numit navlu.

Contractul pe timp (engl. Time Charter) este un contract de

tr maritim care are ca obiect inchirierea navei si a serviciilor
echipajului pe o perioada determinata de timp (de regula, pe
termen mediu si lung, de la un an la 5 ani) . in schimbul unei sume
determinate numita chirie (hire).
Armatorul pune la dispozitia navlositorului atat nava cat si
echipajul .

Contractul pe nava goala (engl. Bareboat Charter sau

Charter by Demise) este un tip special al contractului de
navlosire. Prin intermediul acestuia, navlositorul obtine din partea
armatorului, pe o perioada determinata de timp, posesia i
controlul complet al navei inchiriate, in schimbul platii unei
anumite sume de bani, numita chirie. In perioada de valabilitate a
contractului navlositorul devine "armator-chirias" asumandu-si

intreaga responsabilitate pt navigatia in bune conditii a navei,

exploatarea si conducerea acesteia.
- 7/curs 3 Pretul tr ( numit navlu) se formeaza pe piata mondiala a
navlurilor. Navlu difera de la contractele pe calatorie la cele pe
timp. Primele sunt preturi pe termen scurt, celelalte pe termen
lung. Navlul de baza se calculeaza in functie de
natura/specificitatea mf si de conditiile speciale de tr (tr de
marfuri congelate, cereale, etc)
CE CONTINE UN CONTRACT DE NAVLOSIRE
Clauzele unui contract de navlosire sau rubricile dintr-un
contract de navlosire charter party
partile contractante
datele privind nava :denumire, , an de fabricatie, pavilion,
tonaj)
pozitia navei : element necesar pt calculul sosirii navei in portul
de incarcare/descarcare pt incarcarea sau preluarea
marfurilor
porturile de incarcare-descarcare
clauzele de incarcare-descarcare(cu precizarea cine va suporta
aceste cheltuieli armatorul sau navlositorul)
cheiul si dana unde va trage nava si se vor efectua operatiunile
de incarcare/descarcare
normele de incarcare/descarcare (timp, cantitati)
staliile (laytime), contrastaliile (demeurage) si primele de
incarcare
taxe de pilotaj, taxe portuare, taxe de canal, etc
nivelul navlului (freight)

- 8/curs 3 Principalele obligatii ale partilor participante la contractul de

navlosire sunt:
a) ale armatorului
sa prezinte nava in stare buna de navigabilitate
sa prezinte nava angajata, cea precizata in contract
sa realizeze activitatile pregatitoare op de incarcare a navei
( sa pregateasca capacitatea navei in functie de tipul de nava)
in vederea realizarii tr si anume:
- fardarea navei (pregatirea corespunzatoare a
magaziilor)
- rujarea navei - (eliminarea spatiilor aparute
intre cereale ( grane astfel incat sa se utilizeze
capacitatea de transport si sa se elimine
dezechilibrul in timpul navigatiei)
- arimare/stivuire aranjarea corespunzatoare a
marfurilor pe vas, sa se evite dezechilibrele
- staliile: perioada de stalii, perioada alocata
operatiunilor de incarcare/descarcare a
marfurilor si de pe vas; depasirea perioadei de
stalii se platesc contrastaliile-penalitatile
platite pt depasirea perioadei de stalii.
sa preia marfurile la transport
sa elibereze conosamentul incarcatorului
sa transporte marfurile in conditii de securitate
b) ale incarcatorului -navlositorului
sa aduca marfa in port la data anuntata de catre armator
sa realizeze incarcarea in perioada de stalii
c) obligatiile destinatarului marfii.

sa se prezinte in portul de destinatie la data la care a fost

avizat
sa asigure operatiunile de descarcare in perioada de stalii
sa verifice cantitatea si calitatea marfurilor
- 9/curs 3

preluarea marfurilor si achitarea sumelor ce cad in sarcina lui

SUBIECT DE EXAMEN
CONOSAMENTUL DOCUMENT DE TRANSPORT,
DEFINITIE, CINE IL EMITE, IN CATE EXEMPLARE
ORIGINALE, MENTIUNI CU PRIVIRE LA MARFA
II) Nava de linie - Conosamentul

Definitie - Conosamentul (engl. Bill of Lading, B/L) pentru

transportul cu nave de linie (curse regulate intre anumite porturi,
putand transporta mf variate) este un document scris prin care o
persoana (armatorul, carrier) sau un imputernicit al acestuia (de
regula, comandantul vasului, ships master), certifica sub
semnatura preluarea mf de la E (shipper) in vederea tr si a
predrii acesteia catre destinatar (consignee), la locul si in
conditiile stabilite prin contractul de tr si precizeaza starea
aparenta a marfii in momentul incarcarii la bord.
Conosamentul este deci, documentul care atesta efectuarea tr
international pe cale maritima, o dovada a incheierii
contractului de tr
* Conosamnetul este diferit de contractul de transport
* Conosamentul este un document de transport negociabil

Condiiile contractului de tr apar total sau partial n B/L.

Astfel ca, in cazul tr cu nave de linie, B/L este singurul document
care contine conditiile esentiale ale contractului de tr maritim; in
cazul tr partizilor mari de mf, cu nave de curse neregulate

(tramp), B/L este insotit intotdeauna de un charter party si numai

constituie prima dovad a conditiilor contractului de transport.

- 10/curs 3 Funciile conosamentului

In primul rand, el arata faptul ca a fost incheiat

contractul de transport. B/L-ul nu este in sine un contract de tr;
contractul de tr se incheie inainte de eliberarea B/L-ului , insa
constituie o dovada deplina a termenilor si conditiilor contractului
de transport, in el regasindu-se clauzele ctr de tr
In al doilea rand, el este o adeverinta semnata de armator
(sau in numele acestuia, de un imputernicit al sau- capitanul
vasului ) i eliberata E pt a face dovada c mf pe care acesta
le descrie au fost incrcate pe un anumit vas, intr-un anumit
timp, cu o anumita destinatie, sau au fost incredintate
armatorului in vederea transportului.
In al treilea rand, este un titlu de proprietate asupra mf
care permite I sa preia mf la destinatie sau sa gireze B/L-ul
unui tert, . impreuna si cu riscurile privitoare la bunul respectiv
. B/L-ul poate fi prezentat ca gaj (garantie pt plata).
Continutul conosamentului
El cuprinde o serie de mentiuni obligatorii si unele facultative.
Dintre cele obligatorii enumeram :
numele exportatorului
numele navei de transport
descrierea completa a incarcaturii, inclusiv ambalajul,
continutul , volumul si greutatea bruta/neta
marcajul si codurile de identificare a bunurilor
portul de expeditie
portul de destinatie
detali privind navlul, inclusiv modul de plata

conditiile contractlui de transport

data la care marfa a fost primita spre expediere
numele si adresa destinatarului
numarul de conosament dat la primirea marfii pe vas
- 11/curs 3 semnatura capitanului vasului prin care acesta atesta ca marfa
preluata de el este in stare buna si poate face obiectul
transportului respectiv.

De regula, conosamentul se elibereaza in 3 exemplare originale,

care sunt negociabile, unul pt destinatar, unul ptr caraus, si unul
ptr incarcator/exportator.El are si 3 copii, dar copiile nu sunt
negociabile.
In vederea efectuarii platii E ,de catre banca, B/L-ul are un
rol esential deoarece acesta atesta faptul ca mf a fost predata
de E la data si in locul convenit si in conditiile convenite in
contract.
El este semnat de armator, capitanul vasului sau de agentii
acestora. Banca nu accepta nici o modificare de B/L-ul dupa
emiterea acestuia, decat contra semnatura si parafa
corespunzatoare.
SUBIECT DE EXAMEN
- TIPURI DE CONOSAMENT,
- CONOSAMENT LA ORDIN VESRUS
CONOSAMENT NOMINATIV
Tipuri de conosamente
1) Dup modul de transmitere al dreptului de proprietate, se
disting:
Conosamentul nominativ (straight bill of lading) cel mai

putin utilizat se emite in favoarea unei anumite persoane nominate

expres in acest document, ca fiind singura indreptatita sa solicite
armatorului sa-i predea marfurile inscrise in el, iar comandantul
navei urmand sa-i livreze mf, in portul de destinatie. Acest tip de
B/L are avantajul ca in caz de
- 12/curs 3 pierdere, ratacire, sau sustragere a originalului persoana
care il detine nu-l poate folosi pt a intra in posesia marfii
Conosament la purttor (bearer bill of lading) - consta
in faptul ca il B/L nu este mentionat numele proprietarului
conferind dreptul oricarui posesor al acestuia de a dispune
de marfa. Ca urmare, detinatatorul B/L-ului este si
proprietarul mf inscrise in B/L. .Comandantul elibereaza
marfa celui care prezinta B/L original, in portul de
descarcare.
Conosamentul la ordin (order bill of lading) Este cel mai
utilizat tip de conosament. Comandantul elibereaza marfa la
destinatie destinatarului mentionat sau la ordinul acestuia
persoanei desemnate prin a n d o s a r e a B/L-ului unei alte
persoane. Prin aceasta andosare persoana respectiva devine
proprietarul de drept al marfii. Modul de transmitere al
B/L-ului la ordin este asemanator cu cel al transmiterii
cambiei.
2) Dupa modul de incarcare , modul de primire a marfii:
Conosament cu mentiunea Primit spre imbarcare (received
for schipment) se intampla destul de des sa fie folosit acest
tip de conosament, datorita aglomerarii din porturi, marfa este
predata carausului inainte de a fi efectiv incarcata pe vas, deci
inca de la depozitarea ei de pe chei, capitanul preluand-o de
pe chei. Carausul elibereaza un B/L de acest gen, pt marfa care
nu este incarcata pe vas, dar care este preluata pe
raspunderea sa.

Conosament cu mentiunea Incarcat la bord (shipped bill of

lading) inseamna ca marfa a fost incarcata la bordul vasului,
capitanul preluand mf cand aceasta se afla deja incarcata pe
vas, este cea mai utilizata forma datorita faptului ca prezinta
siguranta pentru I, ca marfa inscrisa in B/L a fost incarcata si
va fi expediata la destinatie

- 13/curs 3 3)Dupa mentiuni

Conosament Curat (clean B/L)- presupune ca mf au fost
predate, la incarcare, in stare aparent buna. Aceasta mentiune
este extrem de importanta in cazul platilor prin acreditiv
deoarece ea permite E incasarea banilor de la I cf contractului
incheiat cu acesta.
Conosament
Cu rezerve sau Cu mentiuni (unclean
B/L)
Capitanul are anumite mentiuni in ceea ce priveste calitatea si
starea aparenta a bunurilor si atunci le mentioneaza in B/L.
4) Dupa modul de plata
Conosament cu mentiunea navlu Platit la incarcare se
utilizeaza in cazul in care E este obligat , cf conditiilor
INCOTERMS, sa plateasca navlul ( grupele C si D- CFR, CIP,
DES, DEQ)
Conosament cu mentiunea navlu Platit la descarcare /
destinatie se foloseste la vanzarile FOB, FAS
unde E nu este obligat sa plateasca navlul, acesta fiind platit la
destinatie de catre I.
5) Dupa modul in care conosamentul acopera diferite tipuri de
transport:
conosament maritim ( ocean B/L)
conosament direct sau combinat, utilizat atunci cand se
folosesc mai multi transportatori, acoperind durata
transportului

conosament multimodal acopera intregul traseu atat pe mare

cat si pe uscat, acopera diverse tipuri de transport, se
elibereaza un singur document care acopera tot transportul

- 14/curs 3 Deosebirea dintre charter party i conosament

Charter party este un contract de transport (navlosire) i se

deosebeste de conosament care este totodat o dovad a primirii
marfurilor (receipt) si intr-o anumita masura un titlu de
proprietate.

Charter party nu poate fi andosat i negociat aa cum

este cazul cu conosamentul , B/L poate fi andosat si negociat.
CUM SE FORMEAZA NAVLUL IN TRANSPORTUL DE LINIE
SI IN TRANSPORTUL TRAMP
3.1.4.

Pretul transportului si modul de calculul al navlului

a) In cazul navelor tramp pretul tr (navlul) este datorat

armatorului de catre navlositor pentru serviciul prestat:
(adica deplasarea mf la destinatie, prin inchirierea navei.)

Navlul se formeaza pe piata mondiala a navlurilor, in conditii

de concurenta, prin confruntarea cererii de tonaj cu oferta. Piata
caracteristica pentru inchirierea de tonaj maritim este Londra.
Deci navlul in cazul navelor tramp se ia de pe piata, de la bursa.
b) In cazul navelor de linie navlul este exprimat ca o valoare
pe unitatea de plata , ex: 120 Eur /U.P.

Unitatea de plata se stabileste prin comparatie intre

GREUTATEA BRUTTA a marfii , exprimata in TONE, ( nu in
KG) (deci greutatea neta plus greutatea ambalajului) si

VOLUMUL MARFII exprimat in metrii cubi (m3) , alegandu-se

varianta in avantajul navei, adica se va retine ca baza de
tarifare cea mai mare din cele doua cifre reprezentand masa in
tone si volumul in metri cubi

- 15/curs 3 Ex intre o marfa de volum 12,8 mc si un tonaj de 2,265 to, calculul

navlului se va face cu cifra 12,8
In cazul navelor de linie pretul transportului maritim
(tarifele de linie) se determina tinand seama de trei elemente:
navlul de baza, ajustarile de pret, conditiile de linie
6) Navlul de baza este pretul propriu-zis al tr , care se
stabileste in functie de doua elemente:
natura marfii, dup clasa tarifara de care aceasta
apartine, pt un traseu determinat, aceast clasa
determinand navlul pe unitate de plata, aplicabil la
expeditie;
masa sau volumul marfii care determina unitatea de
plata.

Navlul de baza afisat de compania maritim include i

conditiile de linie (liner terms), adica modul in care compania
maritima preia mf in portul de expeditie si conditiile de predare
in portul de destinatie. Ele se refera un anumit nr de op de
manipulare in port , acestea fiind in sarcina nave i , in timp ce op
necuprinse in liner- terms, sunt in sarcina marfii , fiind
facturate E separat.

7) Ajustarile de pret
O serie de factori conjuncturali pot impune ajustarea pretului, ca
de exemplu:
ajustarea in functie de pretul combustibilului

sau BAF (Bunker Adjustement Factor), care permite integrarea

variatiilor pretului combustibililor in perioada dintre doua editii
ale tarifului; BAF este un procent de majorare sau reducere
aplicat la navlul de baz, care se inscrie pe B/L;

- 16/curs 3 ajustarea in functie de cursul valutar, sau

CAF (Currency Adjustement Factor), care permite integrarea
variatiilor cursului de schimb al valutei navlului; CAF este un
procent de majorare / reducere aplicat la navlul ajustat BAF;
(adica CAF se calculeaza la navlu de baza + plus BAF)
majorarea datorita aglomeratiei portuare:
suprataxa navlul de baza este majorat pt anumite destinatii unde
este previzibila o imobilizare anormala a navei n port., este o
valoare per unitatea de plata

ex 5 USD/U.P.
DECI CONCLUZIE:
IN TRANSPORTUL DE LINIE PRETUL NAVLULUI =
= NAVLUL DE BAZA + AJUSTARI
IN TRANSPORTUL NEREGULAT, CU NAVE TRAMP, PRETUL
NAVLULUI SE IA DE PE PIATA, DE LA BURSA.

- 17/curs 3 SUBIECT DE EXAMEN CUM SI CAND SE PLATESTE

NAVLUL

Plata navlului- cum si cand se plateste navlul?

Formula navlu platibil la destinaie (numita si freight collect

inseamn ca navlul trebuie sa fie platit de catre destinatarul
marfii (consignee). Ea se foloseste la vanzarile FOB, FAS (si in
mod similar la EXW i FCA) unde vanztorul nu este obligat sa
plateasca transportul principal si, deci, acesta este platit la
destinatie de catre cumparator

Formula freight prepaid sau freight paid este folosita la

transporturi privind livrari in conditiile de livrare CFR, CIF, DDP,
DES i DEQ (si in mod similar la DAF, CIP, DDU) unde E este
obligat sa plateasc tr principal. Ca dovad ca E (shipper) si-a
indeplinit obligatia contractuala pe B/L apare mentiunea navlu
platit freight prepaid
Despagubirea la care are dreptul cel care deine marfa

Convenia de la Bruxelles: limitele de rspundere au fost

stabilite la: 835 DST /colet i 2,5 DST/kg ( pentru membrii
FMI).

Protocoalele de la Visby ( 1968, 1979): limite de rspundere

666,675 DST/ colet sau 2 DST/kg (cea mai mare sum) .

Determinare navlului
Exemplul 1)
Expeditia are urmtoarele caracteristici:

Greutatea 850 kg

Volumul 2,5 m3

Navlu de baz : 120 USD / U.P.

BAF 2 % coeficienti: coef BAF (tine cont de evolutia

pretului la combustibil)

CAF 5% coef CAF = tine cont de evolutia valutei in care este

exprimat navlul de baza)
- 18/curs 3

Regula de echivalen in transportul

maritim
* rutier
* aerian
*

: 1 t = 1 m3
: 1 t = 3 m3
: 1 t = 6 m3

U.P = max { G, V} = max {0,850 t , 2 m3 }

U.P. = 2
Navlul de baz = 2 x 120 = 240 USD
Majorare BAF = 2 % x 240 = 4,8 USD
Majorare CAF = 5% x (240 + 4,8) = 12,24 USD
Navlul total = 240 + 4,8 + 12,24 = 257,04 USD

Exemplul 2)
NB = 120 $/U.P. (nablul de baza)
BAF = 2% ( din NB)
CAF = 3% ( din NB + BAF)
Greutatea brutta = 2000 kg ( atentie trebuie transformata in t)
V = 3 mc
Aflati navlul total
v) aflam U.P., prin compararea cifrelor de la volum 3 mc si de la
greutatea brutta in tone adica 2, deci U.P. = 3
w) NB = 120 $ x 3 = 360 $

x) BAF = 360 $ x 2% = 7,2 $

y) CAF = (360 $ + 7,2 $) x 3% = 11,016 $
z) Navlul total = 360 $ + 7,2$ + 11,016 $ = 378,216 $

- 19/curs 3 Exemplul 3)
Greutatea neta a marfii este de 1890 kg
Greutatea ambalajului 15 kg fiecare colet
Nr total de colete: 25 lazi cu bunuri
Dimensiunea unei lazi: 0,8 x 0,8 x 0,8 cm
Navlul de baza NB = 120 Eur/U.P.
BAF = 10 E/U.P.
CAF = 12%
Suprataxa =5 E/U.P.
Asigurarea marfii = 1400 E
Aflati costul total al navlului.
aa)
se porneste de la compararea volumului mf in mc si al
greutatii marfii in tone pentru aflarea U.P. adica a unitatii
de plata
bb)
calculam volumul 0,8 x 0,8 x 0,8 cm = 12,8 mc
cc)
aflam greutatea bruta a marfii
dd)
GB = 1890 + (25 lazi x 15 kg/lada) = 2265 kg= le
transformam in tone pt a le putea compara cu V=
ee)
2,265 t
ff)
deci U.P. = 12,8 mc
gg)
aflam NB, navlul de baza = 120 E x 12,8 mc = 1536 E
hh)
aflam BAF-ul = 10 E x 12,8 = 128 E
ii) aflam CAF-ul = (1536 E + 128 E) x 12% = 199,68 E

jj) aflam suprataxa portuara = 5 E x 12,8 = 64 E

kk)
deci navlul total va fi = 1536 + 128 + 199,68 + 64 =
1927,68 E

- 20/curs 3 TIPURI DE TRANSPORT MARITIM

In functie de natura marfurilor si al tehnicilor de transport se
pot distinge:
transportul marfurilor in vrac marfa este incarcata pe nave
tip cargo cu ajutorul macaralelor, si apoi este a r i m a t a si
stivuita pe vas (ex cereale, minereuri)
transport containerizat reducerea la minim a riscului de
depreciere in timpul incarcarii, se elimina transbordarile de pe
un mijloc de transport pe altul, deci rducerea costurilor si a
timpilor
transport de tip ro-ro ( roll on roll off) se pot incarca direct
camioane pe nava, evitandu-se transbordarile
transport cu nave mixte- care sunt echipate atat pt ro-ro, cat
si pt marfurile in vrac
transport cu nave specializate transporta un singur tip de
marfa
In transportul maritim se folosesc, uzual, urmatorii termeni:
stalii = perioada alocata activitatilor de incarcare a marfurilor
pe/de pe vas
contrastaliile = penalitati pe care incarcatorul le plateste pt
depasirea perioadei de stalii ( ex. marfa nu a ajuns la timp sa se
incarce pe vas)

rujarea navei = eliminarea golurilor aparute in procesul de

incarcare a cerealelor pe vas pt evitarea dezechilibrelor si
utilizarea intregii capacitati de transport
fardarea navei = asigurarea comp a magaziilor in functie de
tipul marfurilor transportate
armatorul = carausul
navlositorul = cel care inchiriaza spatiul navei

- 21/curs 3 -

3.3. Transportul terestru cuprinde :

transportul rutier, feroviar, precum i pe cel pe cale fluvial

3.2.1. Transportul rutier

Avantaje
- permite realizarea op de tr din poarta in poarta
- permite efectuarea de tr complementare altor mijloace de tr
principal ( adica tr intern de la locul incarcatrii pana la portul de
expeditie sau invers )
-este indicat pt tr coletelor mici, a grupajului de mf si este
eficient pt distante relativ scurte, maxim 1000 km
- este util mai ales acolo unde nu exista infrastructura pt tr
feroviar
- tr rutier reprezinta cca 50-80% din volumul tr terestru
Dezavantaje
- in unele zone poate fi afectat din cauza conditiilor climaterice
- in unele zone se pune problema securitatii incarcaturii
SUBIECT DE EXAMEN CADRUL LEGAL - CONVENTIILE
IN TRANSPORTUL RUTIER
I) Cadrul legal

Transportul international rutier este reglementat de

1) Conventia de la Geneva din 1956 (intrata in vigoare in
1961), numita si conventia CMR scrisoarea de transport tip
CMR (Convention relative au contrat de transport international
des marchandises par route). Ea este aplicata in toate tarile
europene, cu exceptia Irlandei si ea cuprinde dispozitii privind
formarea contractului si prevede mentiunile pe care trebuie sa le
cuprinda scrisoarea de trasura
- 22/curs 3 2) Conventia TIR, semnata la Geneva in 1959 si
revizuita in 1975, instituie transportul in de tranzit prin mai
multe tari fara verificare vamala in In conditiile TIR, remorca
mijlocului de tr este sigilata la vama din tara de plecare, aceasta
eliberand un carnet TIR, ce permite tranzitul fara vamuire, dupa
verificarea sigiliilor si a carnetului TIR. Aceasta conventie a fost
de mai multe ori revizuita, ultima data in 2002, pana in prezent a
fost semnata de 55 de state.
Importanta ei -Daca se foloseste carnetul TIR:
- avantaje de ordin vamal tranzit fara a fi supus controlului
vamal
- nu trebuie s depuna acea garantie vamala in valuta
SUBIECT DE EXAMEN- CONTRACTUL DE TRANSPORT
RUTIER
II)
Contractul de transport auto international

este acel contract prin care un caraus auto profesionist se

obliga sa tr, unei persoane (E sau I) o cantitate determinata de
mf de la locul de expediere pana la locul de destinatie in schimbul
unei sume de bani (taxa de transport).

CMR, la care participa si Romania, stabileste ogligativitatea

elaborarii , in forma scrisa, a contractului e tr prin documentul
numit scrisoare de transport tip CMR (consignment note sau
lettre de voiture).
Contractul de tr tip CMR se cosidera incheiat atunci cand
mf a fost incarcata in autocamion, iar conducatorul auto a semnat
scrisoarea de trsura de preluare a marfii.
In transportul rutier, raspunderea carausului este angajata in
momentul preluarii mf, moment consemnat prin semnatura pe
documentul de tr CMR.
- 23/curs 3

CMR-ul nu se pronunta in legatura cu incarcarea, stivuirea si

descarcarea marfii. Cf dreptului privat international
incarcarea este guvernata de lex loci contractus sau lex
executions, iar descarcarea de legea tarii de destinatie.

Conventia CMR limiteaza raspunderea transportatorului la o

indemnizatie/despagubire de 8,33 DST pe kg greutate bruta.
(inclusiv ambalajul) de marfa lipsa sau avariata.

Caracteristicile scrisorii de trasura CMR / functiile scrisorii

de trasura CMR sunt urmatoarele:
1) constituie o dovada a incheierii contractului de
tr si a instructiunilor date carausului;
2) este intocmita , de catre E, in trei exemplare, originale :
un exemplar original pt E,dovedind incheierea contractului de
tr, predarea mf in custodia carausului si conditiile transportului
un alt exemplar original insoteste marfa si este predat I odata
cu mf
un alt exemplar original, este retinut de caraus.
Scrisoarea de trasura CMR este semnata de E si de catre caraus,
3) Scrisoarea de trasura CMR atesta luarea, de catre
caraus, a mf in stare aparenta buna, in caz ca nu poarta mentiuni

contrare.
4) Exportatorul este responsabil de mentiunile facute pe
scrisoare si definesc raspunderea carausului in caz de litigiu.
5) nu este negociabila;
6) nu este obligatorie i deci, nu este solicitata la
destinatie.

- 24/curs 3 SUBIECT DE EXAMEN CONTINUTUL SCRISORII DE

TRASURA PENTRU TRANSPORTUL RUTIER
III) O scrisoare de trasura tip CMR trebuie sa contina
urmatoarele elemente:
1. numele si adresa expeditorului
2. locul si data intocmirii scrisorii de trasura
3. numele si adresa transportatorului
4. locul si data primirii marfii pentru transport
5. locul prevazut pentru eliberarea marfii
6. numele si adresa destinatarului
7. denumirea marfii, felul ambalajului, denumirea general
cunoscuta pentru marfurile periculoase
8. numarul coletelor, marcajele
9. greutatea bruta sau cantitatea astfel exprimata a marfii
10.
instructiuni necesare pentru formalitatile de vama
11. cheltuieli aferente transportului
12.
mentiunea c tr este supus regulilor stabilite prin CMR
si nici unei alte reglementari contrare.
13.
termenul de efectuare
14.
valoarea declarata a marfii

15.
instructiunile expeditorului cu privire la conservare i
manipulare
16.
documentele privitoare la raspunderea
transportatorului cu privire la ratacirea mf
17.
mentiunea expresa de interzicere a transbordrii
marfii.

- 25/curs 3 In cadrul Uniunii Europene foaia de parcurs tip UE, inlocuieste

scrisoarea de transport CIM, cand transportul este supus
tarifarii obligatorii , Foaia de transport este un document
intocmit, de data asta de transportator, in 5 exemplare si foaia
este semnata de exportator si caraus.
Executarea contractului se face prin parcurgerea a trei faze:
preluarea marfii de catre caraus
transportul propriu-zis
livrarea
TIR
Regimul TIR se practica pt toate transporturile rutiere fara
transbordari, cu traversarea uneia sau mai multor frontiere
Aplicarea regimului TIR presupune indeplinirea a patru conditii
1) Vehiculele sau containerele destinate tr sub acest regim
trebuie s fie astfel construite incat s se dea posibilitatea
accesului in interiorul compartimentelor de mf , dupa ce aceste
compartimente au fost sigilate de ctre organele vamale;
2) Vehiculele TIR trebuie s fie n prealabil certificate de o
comisie special; certificatul respectiv este valabil pentru doi ani;

3) Transportul trebuie s se realizeze pe baza unui document

numit carnet TIR , valabil pentru ansamblul cltoriei i eliberat
de o asociaie acreditat a cruilor;
4) Vehiculele trebuie s fie sigilate, cu excepia cazurilor cnd
transport mrfuri foarte grele sau voluminoase.
CARNETUL TIR
Regimul TIR se bazeaza pe utilizarea unui carnet, numit carnetul
TIR, pe care se trece, la biroul vamal de expeditie, declaratia de
tranzit. Carnetul TIR cuprinde 2 parti,
foile cu nr impar, care sunt utilizate la preluarea mf
foile cu nr par, utilizate la descarcare
- 26/curs 3 Fiecare foaie cuprinde date privind descrierea mf (felul mf,
greutate, nr. colete), loc de incarcare/descarcare, destinatie, nr
factura. Carnetul este vizat la fiecare birou vamal de tranzit,
unde se opreste, de catre organele vamale, cate o fila din acest
carnet care sa ateste tranzitul prin acel punct vamal Operatiunea
se termina la biroul vamal de destinatie, care da un atestat final.
Penultimul volet ramane la ultimul punct de vamuire, iar ultima fila
din carnet (completata) ramane la sofer si se va preda companiei
de transport careia ii apartine.
Operatiunea se termina la biroul vamal de destinatie, care da un
atestat final.

SUBIECT DE EXAMEN CUM SE DETERMINA PRETUL IN

TRANSPORTUL RUTIER
IV) Pretul in transportul rutier international
Formarea preturilor

- formarea preturilor nu este reglementata de conventiile privind

traficul rutier international, ele se stabilesc direct intre

exportator si caraus

Pretul transportului are la baza elementele de cost : costul

lubrifiantilor; costurile de intretinere a autovehiculului; costul
anvelopelor; costul amortizrii; salariul conductorului auto i
cheltuielile de deplasare ale acestuia; cota-parte a cheltuielilor
generale ale ntreprinderii; alte cheltuieli.

Ca si in tr aerian, in stabilirea pretului se are in vedere i

taxarea volumetrica: atunci cand marfa depaseste un anumit
volum, carausul calculeaza greutatea teoretica (volumetrica),

- 27/curs 3 -

prin impartirea greutatii reale, in tone, la cifra 3 (fata de

cifra 6, in transporturile aeriene). Atata timp cat marfa nu are
un volum mai mare decat de 3 ori greutatea sa, se aplica tariful;
dincolo de acest nivel, se aplica tariful volumetric: astfel, de
exemplu, o incrcatura de 1 ton si 6 m.c. va fi platita ca 2 tone.
Exemplu
Greutatea neta a marfii este de 1890 kg
Greutatea ambalajului: 15 kg fiecare colet
Nr total de colete: 25 lazi cu bunuri
Dimensiunea unei lazi: 0,8 x 0,8 x 0,8 cm
Aflati costul total al transportului rutier al acestor colete.
Se stie ca in transportul rutier 1 tona = 3 mc
Se stie ca

m < 999 kg
1 t < 2,99 t
3 t < 3,99 t

99 E/100 kg
90 E/100 kg
64 E/100 kg

4 t < 4,99 t

58,2 E/100 kg

ll) calculam volumul 0,8 x 0,8 x 0,8 cm = 12,8 mc

mm)
aflam greutatea bruta a marfii
nn)
GB = 1890 + (25 lazi x 15 kg/lada) = 2265 kg
12,8 m3
mt = ------------ = 4,267 t
= 4267 kg
3
4267 kg
transport rutier = ------------- x 58,2 E = 2483,39
100 kg
- 28/curs 3 -

3.2.2. Transportul feroviar international

Avantaje :
- securitate mai mare, durata redusa de tr, bine adaptat
pt tr pe distante lungi, circula cu regularitate, este optim pt mf
grele
Dezavantaje :
- tin de limitele infrastructurii retelei feroviare, acolo unde ele
nu sunt nu se poate folosi acest tip de transport

SUBIECT DE EXAMEN CADRUL LEGAL - CONVENTIILE

I) Cadrul legal al transportului feroviar
Transporturile feroviare internaionale sunt reglementate
de urmatoarele conventii:
1) Conventia de la Berna, din 1890, revizuita
periodic; ea se mai numete Conventia CIM (Convention
internationaledes marchandises).
2) Ea a fost inlocuita cu Conventia COTIF (Convention

relative aux transports internationaux feroviaires) rezultata in

urma ultimei revizuirii CIM din 1980 si intrata in vigoare in 1985
(care include, de atunci, CIM).
Noul COTIF a intrat in vigoare in iulie 2006 ( in urma
Protocolului incheiat la Vilnius in 1999)
3) La acestea trebuie adaugata Convenia SMGS ,
folosita in trecut intre tarile din lagrul socialist.astazi ea se
foloseste in tarile fostei Uniuni Sovietice, inclusiv in Rep Moldova.

- 29/curs 3 COTIF SI SMGS contin reglementari cu privire la:

obligatia cailor ferate de a transporta
contractul de transport feroviar
tr in vag complete, coletarie in regim de mare si mica viteza
probleme privind ambalarea si marcarea marfii
cuprinde mai ales, termene de executare a contractului de tr
raspunderi
reclamatii
SUBIECT DE EXAMEN- CONTRACTUL DE TRANSPORT
FEROVIAR
II) CONTRACTUL DE TRANSPORT in traficul feroviar
Transportul mf in trafic feroviar se efectueaza pe baza unui
contract numit scrisoarea de trasura internationala tip
CIM sau SMGS
Totusi, lipsa ei ca document, inexactitatea si pierderea
scrisorii de trasura nu afecteaza existenta si nici valabilitatea
contractului de tr care ramane supus Regulilor uniforme.

se incheie intre predator si statia de predare a CF din tara de

expeditie, care actioneaza ca reprezentant unic a tuturor
cailor ferate participante la tr in cauza.
contractul se considera incheiat in momentul in care CF a
preluat mf la tr, si a aplicat stampilei pe scrisoarea de trasura
internationala tip CIM.
Scrisoarea de trasura se intocmete pe fiecare vagon in parte
sau pe fiecare expeditie de coletarie (max 5000kg volum mai
mic decat al unui vag) in situaia n care este vorba de o
marfa omogena i de un singur predator i un singur
destinatar se poate elibera o singur scrisoare de trasura.

- 30/curs 3 Se tipareste in doua sau trei limbi una trebuie s fie aleasa
din limbile de lucru ale organizaiei.
Caracteristicile scrisorii de trasura internaionala CIM sunt:

constituie o dovada a contractului de tr si a instructiunilor

date carausului;

expeditorul este responsabil de meniunile pe care le face

pe fraht.

nu este negociabila;

SUBIECT DE EXAMEN CONTINUTUL SCRISORII DE

TRASURA CIM
III) O scrisoare de trasura tip CIM trebuie sa contina:
1. numele si adresa predatorului;
2. denumirea statiei de predare;
3. denumirea marfii;
4. numele si adresa destinatarului;
5. greutatea marfii;
6. nr coletelor,descrierea ambalajului pt expediiile de
coletarie;

7. nr vagonului, tara de inmatriculare pentru cele particulare;

8. enumerarea documentelor cerute de organele vamale si de
alte autoritati anexate sau tinute la dispozitia CF
Setul Scrisoarii de trasura COTIF/CIM cuprinde:
1. originalul care insoteste tr pe tot parcursul si se elibereaza
destinatarului odata cu marfa.
2. foaia de expeditie este oprita in statia de destinatie si
este folosita la decontarea cheltuielilor de tr intre caile
ferate participante este eliberata intr-un nr egal cu nr CF
participante la transport.
- 31/curs 3 3. avizul si adeverina de primire care insotesc mf pan la
destinatar pentru confirmarea primirii marfii.
4. duplicatul ramane la predator face dovada expedierii mf
serveste la incasarea c/v mf.
5. matca scrisorii de trasura ramane in statia de frontiera.
6. certificatul scrisorii de trasura insoteste tr pana la
frontiera.
7. copia scrisorii de trasura care ramane la statia de
expediere.
SUBIECT DE EXAMEN CUM SE DETERMINA PRETUL IN
TRANSPORTUL FEROVIAR
IV)
Costul pretul transportului feroviar
Cf Conventiei CIM, taxele de transport pe calea ferata cat si
taxele accesorii ( adica manevre in statii, manipulari,taxe
stationare vag pline cu mf, etc) se calculeaza cf tarifelor in
vigoare, publicate in fiecare stat, valabile in momentul
incheierii contractului de tr. Prin insumarea fiecarui tarif, de

pe teritoriul pe unde trece tr se obtine costul total al tr ,

adica un tarif international, de la statia de predare la cea de
destinatie
Principiile constructiei tarifare in transporturile feroviare:

Pretul de transport creste in functie de distanta. (pretul

creste cu cat distanta este mai mare)

Pretul de transport scade cu cat se incarca mai multa marfa

in vagon. (pretul variaza in functie de incarctura vag)

Pretul de transport difera in functie de valoarea marfii

transportate : ( pretul de tr va fi cu atat mai mare, cu cat
valoarea mrfii transportate este mai mare.
- 32/curs 3 -

Tariful variaza in functie de tipul de vagon folosit, atat

d.p.d.v. nr de osii (2 sau 4 osii) si al dotarilor tehnice, cat i al
proprietarului acestuia.

Tariful variaza in functie de modul si felul expeditiei.

Plata taxelor de transport

* CIM stabileste ca taxele de tr si cele accesorii se platesc fie
de E, fie de I,, cf mentiunilor inscrise in scrisoarea de trasura.
In cazul in care E plateste taxele el va face in scrisoarea de
trasura, una din urmatoarele mentiuni:
1. Franco taxe de transport dac ia in sarcina sa numai
taxele de transport.
2. Franco taxe de transport, inclusiv... dac ia in sarcina
sa i alte taxe(taxele vamale).
3. Franco taxe de transport pana la X. Franco taxe de
transport, inclusiv.... pn la X.
4. Franco orice taxa taxe de transport, taxe accesorii,
taxe vamale.

5. Franco pentru.... ia n sarcina sa o sum determinat

exprimat n moneda rii de predare, dac dispoziiile
tarifare nu prevd altfel.
decontarea cu predatorul se face in cel mult 30 de zile
de la expirarea termenului de executare al contractului.
Ff important :
in tr feroviare, caile ferate implicate intr-un anumit tr raspund
in mod colectiv pt totalitatea parcursului.
In principiu, calea ferata este propriul ei asigurator
Conventia prevede o indemnizatie, pt pierderea totala sau
partiala, limitata la 17 DST pe kilogram de masa bruta de
marfa lipsa.
- 33/curs 3 -

3.2.3. Transportul aerian

Avantaje
1) rapiditatea: orice destinatie este accesibila ntr-un
interval de timp care poate fi de ordinul orelor, dar nu depete
1-2 zile; ca atare, pentru unele mrfuri , cum sunt produsele
perisabile, este calea prioritar sau unic
2) securitate , att prin faptul c durata mai redus a
tr limiteaz riscurile ( furt, avarii) , ct i prin msurile de
siguran i control specifice mbarcrii pe nava aerian
3) este nevoie de mai putine cheltuieli cu ambalajul,
iar costurile cu asigurarea sunt mai reduse
4) transportul aerian este regulat i fiabil, iar zonele
geografice deservite sunt foarte numeroase.
Dezavantaje

nivelul ridicat al costului de tr, care trebuie s se refere

nu numai la tariful afiat , ci i la costul combustibilului , primele

de securitate, costul manipulrii si depozitrii, taxele de aeroport

.

capacitatea de transport mai limitat

faptul c anumite produse nu pot fi transportate .

Costul ridicat face acest mod de transport adecvat pentru
livrrile urgente sau pentru mrfurile de valoare ridicat.
SUBIECT DE EXAMEN CONVENTIILE CE REGLEMENTEAZA
TRANSPORTUL AERIAN
I) Cadrul legal al transportului auto sau cadrul juridic
Reglementarea transportului aerian este realizat prin:
Conventia de la Varsovia din 1929 i Protocolul de la Haga,
din 1955; acestea stabilesc conditiile de exploatare a
companiilor aeriene si definesc responsabilitatile carausului
- 34/curs 3 aerian pentru cauzele suferite de calatori, bagaje si marfuri in
timpul transportului.
Conventia de la Varsovia a pus bazele contractului de
transport aerian, materializat prin scrisoarea de trasura
aeriana.
Acordurile IATA (International Air Transport Association),
semnate de majoritatea marilor companii de tr, au ca menire la fel ca n cazul conferinelor maritime - asigurarea
respectrii normelor de operare a navelor aeriene i adaptarea
acestor norme n funcie de evoluia condiiilor de operare.
- Circa 80-90% din tr aeriene sunt efectuate de membri
IATA. Exist, totodat, companii independente (outsiders)
care, acioneaz n zone neacoperite de marile companii i
uneori ofer faciliti clienilor lor.
SUBIECT DE EXAMEN- CONTRACTUL DE TRANSPORT
AERIAN

II) Contractul de transport aerian

Transportul mf in trafic aerian se efectueaza pe baza unui
contract numit scrisoarea de transport aerian (Airway Bill
AWB) sau frahtul aerian ( Lufftfracht)
Scrisoarea de transport AWB reprezinta DOVADA:
a) Incheierii contractului de transport,
b) a primirii mf la tr de catre compania de tr
aerian pt a fi transportata
c) acceptarii conditiilor transportatorului de catre
partile contractante
d) este un titlu care da dreptul detinatorului ei de
a dispune de mf (art. 12 din Conventia de la
Varsovia); dar AWB-ul , spre deosebire de B/L-ul
maritim, nu se negociaza. Ca atare, mf nu poate fi
- 35/curs 3 ridicata decat de destinatarul al carui nume este
inscris pe AWB.
e) o factura cuprinzand pretul tr, precum i
costurile suplimentare (conexe i accesorii);
Contractul de transport aerian se incheie intre incarcator si
caraus. Compania aeriana preia mf de la un anumit punct
geografic cu obligatia de a o pune la dispozitie in alt loc.
SUBIECT DE EXAMEN CONTINUTUL DOCUMENTULUI DE
TRANSPORT AERIAN AWB -rubricile AWB
In AWV trebuie sa se mentioneze unele date , din care in
mod obligatoriu,
a) punctul de plecare si punctul de destinatie;
b) mentiunea ca tr este supus prevederilor Conventiei de la
Varsovia

c) greutatea,
volumul,
nr,dimensiunea
coletelor;
felul
ambalajului; marcajul; starea mf predata la transport;
d) numele si adresa destinatarului si daca este cazul numele si
adresa agentului destinatarului care va prelua marfa pe
aeroportul de destinatie;
e) numele i adresa expeditonarului;
f) mentiuni in legatura cu modul de plat al taxelor de
transport si a taxelor accesorii;
g) documentele anexate la scrisoarea de transport aerian
necesare
indeplinirii
formalitilor
vamale,
fiscale,
fitosanitare sau de alta natura;
Setul scrisoarii de transport aerian (AWB), se intocmete,
de catre predator/exportator, in 3 exemplare originale si mai
multe copii.
- 36/curs 3 AWB-ul se remite companiei de transport aerian odata cu
mf;
primul exemplar original poarta mentiunea Pentru
transportator (for issuing carrier) si este semnat de expeditor
si ramane la transportator;
al doilea exemplar original poart meniunea Pentru destinatar
(for consignee) este semnat de expeditionar si de transportator ,
insoteste mf pana la destinatie si se preda destinatarului.
al treilea exemplar poarta mentiunea Pentru exportator (for
shipper) este semnat de transportator dup ce acesta a primit
marfa si ramane la exportator/incarcator pentru a fi negociat.
SUBIECT DE EXAMEN CUM SE DETERMINA PRETUL IN
TRANSPORTUL AERIAN
III) Pretul in transportul aerian international
Tarifele care se aplica transporturilor aeriene, nu se stabilesc,

in general, in mod liber, ci ele sunt tarife generale, fixe, fiind

stabilite de Conferintele de Trafic ale IATA, publicate,
exprimate deobicei in moneda locala, Ele definesc un pre pe
kilogram indiferent de natura mrfii, pentru o relaie
geografic dat. Se stabilete un tarif minimal pentru
expediiile mici.
La transportul marfurilor in trafic aerian, nivelul tarifului
aerian se calculeaza in functie de mai multe criterii si
anume:
1) in functie de greutatea efectiva (bruta) a mf sau
echivalentul in unitati de volum (greutatea teoretica),
respectiv cea mai mare cifra din cele dou marimi.
Tariful este cotat pe kilogram (greutate bruta sau
echivalent volum)
2) in functie de distanta si relatiile de transport
- 37/curs 3
Marimea frahtului / pretului se determin in functie de
doua elemente:
1) numarul de kilograme taxabile, care depinde de
raportul greutate/volum (regula de echivalenta:
1 tona= 6 metri cubi);
2) caracterul degresiv al tarifului.
1) Pt a se afla nr de kg taxabile se determina Unitatea de
marfa de plata ( U.P) care este cifra cea mai mare dintre
greutatea teoretica a marfii si greutatea reala (tarif in
avantajul avionului).
Greutatea teoretica a marfii este cea care rezulta din
impartirea volumului marfii la cifra 6.
De exemplu,

Greutatea bruta, reala, a marfii este de 220 kg, volumul fiind de

doi metri cubi
Greutatea teoretica in tone se afla prin raportul dintre
v o l u m u l marfii , in mc , si cifra 6 ( la transportul rutier era
cifra 3) , adica
2 mc
Gr teoretica ( in tone) = ---------- = 0,33 tone
6
Greutatea reala ( in tone) = 220 kg ; 1000 kg = 0,22 tone
Se compara greutatea teoretica adica 0,33 t cu greutatea reala
adica 0,22 t , si se retine ptr taxare greutatea cea mai mare, deci
la noi greutatea teoretica

- 38/curs 3 -

ATENTIE!!
- Marfurile cu volum mare dar greutate mica vor fi taxate tinand
cont de greutatea teoretica (raportul dintre volum si cifra 6)
- Marfurile cu greutate mare si volum redus vor fi taxate in
functie de greutatea reala
2) caracterul degresiv al tarifului.
Pe de alta parte, la stabilirea tarifului companiile aeriene aplica
regula plata pentru, care inseamna calculul tarifului pe baza
masei minime din transa imediat superioara, la pretul pe
kilogram corespunztor. Aceasta duce la plata unei greutati
superioare celei reale, dar la un tarif mai redus. Practic,
calculul frachtului se face pe baza nivelului de tarif imediat
superior pretului pe kilogram corespunzator, daca acest pret
este in avantajul incarcatorului.

De exemplu

Greutate in kg
pret in euro pe kg
Pana la 50kg
80
50 100 kg
65
100 200 kg
50
200 500 kg
40
peste 500 kg
25
Pretul transp aerian ptr greutatea taxabila retinuta este de
330kg (0,33 to, cea mai mare) se calculeaza deci astfel
330kg x 40 eur/kg = 13.200 euro
Regula plata pt arata ca pretul transportului pleaca deci de la
tariful din transa superioara de greutate si deci vom avea
500 kg x 25 = 12.500 euro. Cf principiului avantajul
incarcatorului se va alege suma cea mai mica deci 12.500 euro
care reprezinta tariful ptr transportul aero al marfii noastre.
- 39/curs 3 IV) Reclamatiile in transportul aerian
- ele nu se fac mai tarziu de 7 zile pentru bagaje si 14 zile pentru
marfa
V) Participantii la operatiunea de transport aero sunt:
- exportatorul (shipper)
- expeditionarul international (freight forwarder)-au
rolul de a organiza transporturile aeriene
- carausul/transportatorul (carrier) adica compania
aeriana, nu-si asuma decat transportul
- companiile de handling = se ocupa de manipularea si
depozitarea marfurilor in zonele aeroportuare, putand
oferi si servicii legate de securitatea incarcaturii.

- companiile integratorii sunt firmele care se ocupa

de infrastructura
- destinatarul
Afretarea sau navlosirea - adic nchirierea de spaiu pe nava
aerian se practic pentru destinaii care sunt mai puin
acoperite de transportul aerian de linie. n baza contractului de
afretare , compania aerian se angajeaz s pun la dispoziia
unui ter , integral sau parial, spaiul de transport de marf al
navei, pentru una sau mai multe destinaii, contra plii unui
pre convenit. Terul co-contractant poate fi o persoan fizic
sau juridic, un client, un agent de grupaj sau chiar o alt
companie aerian.

CAP 4. VAMUIREA MARFURILOR

Marfa care face obiectul contractelor de vanzare
internationala si care in consecinta tranziteaza mai multe teritorii
vamale este supusa operatiunii de vamuire.
Un teritoriu vamal reprezinta o arie geografica in care este
valabila aceiasi politica vamala (taxe vamale, bariere comerciale,
tarifare si netarifare).
In operatiunea de vamuire, marfa primeste un statut vamal
care se refera la originea marfii, valoarea in vama si incadrarea
in tariful vamal.
Pe aceasta baza se realizeaza procedura vamala care
cuprinde formalitatile necesare vamuirii marfurilor:

 pregatirea marfii pt livrare (prezentarea mf la

serviciul vamal competent, pt ca marfa sa fie
supusa verificarii)
stabilirea regimului vamal al marfii (in baza caruia
se stabilesc taxele ce urmeaza a fi platite si
controalele ce vor fi efctuate)
intocmirea unui declaratii detaliate a marfii
efectuarea controlului, daca e cazul si plata
efectiva a taxelor
in asa fel incat marfa sa fie declarata libera de vama.

Indica:

I) REGIMUL VAMAL

xx) Daca ( si in ce conditii) marfa va fi supusa controlului

vamal;
xx) Daca si unde vor fi platite taxele vamale

- 2/curs 4 TIPURILE DE REGIM VAMAL sunt doua tipuri de regim vamal

1) Regimurile vamale comune sau definitive
- se aplica in mod automat, ca regula in operatiunea de vamuire,
si privesc toate marfurile de import si export
1.1 Regimul vamal la export
1.2. Regimul vamal la import
2) Regimurile vamale suspensive sau temporare
- se acorda numai la solicitarea expresa, in scris, din partea
titularului operatiunii comerciale. pt o perioada determinata de
timp , si care au ca doua avantaje principale:

 un prim avantaj este de ordin financiar constant in

exonerarea de la plata taxelor vamale atata timp
cat marfurile se afla in tranzit.
Alt avaantaj este de ordin economic si comercial
prin numeroasele variante ale regimurilor
suspensive care permit firmei o adaptare in timp
real la constrangerile ce apar la nivelul productiei,
logisticii , comercializarii.
In lit de specialitate regimurile suspensive se clasifica in doua
mari categorii:
2.1 Regimurile vamale de tranzit ( ce permit transportul
marfurilor fara transbordari, fara vamuirea acestora la
frontiera) ele cuprinzand:
a) regimul de tranzit comunitar cu trei variante
( intern, extern, simplificat)
b) regimul de tranzit comun
c) regimul de tranzit international rutier (TIR)

- 3/curs 4 2.2. Regimurile economice- sau de admitere temporara (ele sunt

insotite de o serie de conditii, marfurile nu se dau in consum
pe teritoriul tarii importatoare.), permit valorificarea unor
oportunitati de afaceri si cuprind:
a) regimurile vamale economice legate de
stocarea temporara a marfurilor
b) regimul de depozit la import
c) regimul de depozit la export
d) regimurile vamale economice legate de
utilizarea temporara a marfurilor: regimul de

admitere temporara, regimul de export

temporar, regimul ATA
e) regimurile economice de transformare sub
control vamal

1) Regimurile vamale comune sau definitive

1.1. Regimul vamal de export
Regimul vamal de export este cel mai simplu regim vamal
solicitat de ctre o firm exportatoare n momentul n care
aceast export definitiv mrfuri n afara teritoriului vamal.
Declaraia vamal la export, completat de ctre declarantul
vamal exportatorul sau un comisionar vamal presupune
stabilirea de ctre acesta a valorii n vam la export. La export,
valoarea n vam are de obicei importan statistic.
Valoarea in vama la export
Pretul facturat importatorului servete ca baz pentru
determinarea valorii in vama; reducerile acordate importatorului
nu sunt incluse n calculul valorii n vam la export.
n funcie de condiia de livrare (Incoterms 2000), cheltuielile
de transport trebuie adugate sau deduse pentru a avea o
valoare franco frontiera rii firmei exportatore;
- 4/curs 4 -

Onorariile si comisioanele platite agentilor, comisionarilor vamali

si expeditorilor sunt luate in calculul valorii declarate daca
acestea sunt incluse in pretul facturat al bunurilor exportate .
1.2. Regimul vamal la import
In cazul importurilor, regimul vamal la import,urmareste
protejarea pietei interne din punct de vedere ec (sprijinirea
producatorilor nationali in competitia cu concurentii externi) si
socio-cultural (protejarea sanatatii publice, a normelor culturale
si morale din societatea respectiva).

 In acest sens, se utilizeaza o gama diversificata de instrumente

de politica comerciala, care pot fi grupate in dou categorii:
tarifare (adica bazate pe tariful vamal) i netarifare
( interdictii de import, licente, contingente)..
Marfurile de import parcurg mai multe etape inainte de
a fi declarate libere de vama si anume:
incadrarea in contingente de import pt tara
exportatore si prezentarea in acest sens a licentei
de import si a documentului de origine a marfii
declararea valorii vamale, incadrarea tarifara,
calculul taxelor vamale si plata acestora
plata altor taxe la care sunt supuse marfurile care
intra in circuitul comercial ( ex TVA-ul)
controlul vamal, efectiv, al marfii de catre
autoritatile vamale
Mf care cad sub incidenta regimului vamal definitiv vor fi
supuse procedurii vamale, urmand sa primeasc liber de vama
si sa fie trecute in regimul de mf aflate in circuitul comercial
intern din tara importatoare.

- 5/curs 4 UE
n cazul sistemului vamal din Uniunea European se ntlnesc
dou situaii n ceea ce privete regimul vamal la importul de
mrfuri: punerea mrfurilor n liber practic i punerea n
consum
a) Punerea marfurilor in libera practica
se realizeaz ca urmare a plii taxelor vamale, conform
tarifului vamal comun (TDC Tarfi Douanier Commun). Acest
regim vamal permite libera circulaie a mrfurilor n interiorul

Uniunii Europene, dar nu permite libera dispoziie pe teritoriul

naional al unei ri membre. .
Regimul vamal de punere n liber practic presupune aplicarea
msurilor tarifare comunitare (perceperea taxelor vamale) i a
celor de politic comercial (de exemplu, contingente, acorduri
de autolimitare).
b) Punerea marfurilor in consum
nseamn c marfa importat nu poate fi oferit spre consum
sau comercializat dect dup plata diverselor taxe interne
caracteristice fiecrui stat membru, taxe indirecte i taxe
parafiscale.
Taxele interne i taxele indirecte sunt percepute de ctre
autoritatea vamal de exemplu, n cazul produselor petroliere
i a buturilor alcoolice sau de ctre alte administraii taxe
aplicate producerii i consumului de buturi alcoolice
(contribuii indirecte) ; taxe de garanie n cazul metalelor
preioase.
Taxele parafiscale au un nivel relativ sczut, fiind, n
general, taxe ad valorem percepute n beneficiul unor organisme
profesionale.
- 6/curs 4 -

2) Regimurile vamale suspensive sau temporare

2.1. Regimul de tranzit
const n tr mf strine nevmuite de la un birou vamal la altul,
fr ca acestea, in acest timp, s fie supuse plii taxelor
vamale i a msurilor de politic comercial, cu obligativitatea
ca astfel de transporturi s se efectueze sub supraveghere
vamal.
Operaiunea de tranzit implica depunerea unei declaraii sumare
implic i constituirea unei garanii financiare (cauiune);

autoritile vamale pot exercita, totodat, controale materiale

(sigilarea mijloacelor de transport, controlul mrfurilor ).
Regimul vamal de tranzit se considera incheiat
atunci cand marfurile si documentele insotitoare
sunt depuse la biroul vamal de destinatie cu
obligatia ca sa prezinte, in termenul de timp
acordat, marfurile in stare intacta, marcate si cu
sigiliu intact.
* Aceste regimuri vamale de tranzit se justifica in cazul in care
dorim accelerarea tranzitului international
2.1.1 Tranzitul comunitar
Tranzitul comunitar se refer la circulaia mf ntre dou ri
membre ale UE; exist dou situaii diferite, dup cum e vorba
de mf avnd originea extracomunitar i care se afl n tranzit
ntre dou ri UE (trafic comunitar extern), sau de mf
comunitare care circul ntre dou ri UE (trafic comunitar
intern).

- 7/curs 4 2.1.2. Regimul TIR (Transit International par Route)

Regimul TIR permite circulaia mrfurilor de origine comunitar
sau non-comunitar pe teritoriul rilor semnatare ale
Conveniei de la Geneva (Convenia TIR), cu condiia ca
transportul s se fac fr transbordri, iar cel puin o parte a
itinerarului s se realizeze pe cale rutier.
TIR Beneficii strategice
Durate si costuri reduse pentru tranzitul international al
marfurilor transportate integral sau partial pe cale rutiera, se
elimina timpul de asteptare la frontiere

Incurajarea comertului regional si international

Beneficii economice pentru tarile implicate
Multilateral = tara semnatara a Coventiei TIR => acces in 56
de tari membre TIR
Marfurile se deplaseaza peste frontierele internationale cu un
minim de interferenta, insotite de canete TIR . In Romania un
carnet TIR = 88 euro cu 4 voleti, 99 euro ptr 6 voleti si 100
euro pt 14 voleti.
In UE pt orice operatiune TIR suma garantata a drepturilor de
import este de 60.000 euro/carnet TIR.
Daca marfurile circula in UE dar pe cale feroviara conventia se
numeste COTIF.

2.2) Regimurile economice

Regimul de depozit vamal
Regimul de admitere temporar
Regimurile de prelucrare (n lohn)
Regimul vamal de transformarea sub control vamal

- 8/curs 4 2.2.1) Regimul de depozit vamal

Depozitul vamal se poate utiliza atunci cnd exist un decalaj n
timp ntre circulaia mrfurilor i comercializarea acestora;
acest regim se aplic att la import, ct i la export.
. Antrepozitul vamal este un spatiu special amenajat, agreat de
autoritatea vamal, aflat sub controlul acesteia, n care
mrfurile pot fi depozitate n anumite condiii. n antrepozitul
vamal, se pot depozita mrfurile nainte ca ele s fie supuse
obligaiei de plat a datoriei vamale sau a unor msuri de

politic comercial la import sau pn la reexpedierea lor n

strintate la export.
La export, marfa aflat n depozit vamal este considerat din
punct de vedere juridic ca fiind n afara teritoriului vamal
(adic exportat), chiar dac, din punct de vedere fizic, aceasta
n-a prsit ara de export.
Avantajul acestei formule este faptul c marfa beneficiaz de
toate efectele fiscale ale regimului de export (de exemplu,
recuperarea TVA).
Depozitul vamal la export est utilizat, de regul, de ctre
exportatorii care practic distribuia direct, cei care
constituie stocuri pentru vnzarea n strintate, pentru
livrrile ealonate la export etc.
La import, depozitul vamal este un regim suspensiv: vama
suspend aplicarea formalitilor de vmuire pentru o perioad
determinat, la terminarea creia marfa, ieind din depozit, va
primi un alt statut.
Zone libere = arii geografice exonerate de la piata
taxei vamale; ele se utilizeaza pt dezvoltarea
economica a anumitor areale considerate deficitare
- 9/curs 4 -

2.2.2) Regimul de admitere temporara

Admiterea temporar este un regim suspensiv, care se aplic
mrfurilor importate (admitere temporar propriu-zis), celor
de export (regimul de retur), precum i celor aflate n circuit
internaional (regimul ATA). n plus, exist dou cazuri speciale
de admitere temporar la import: mostrele i ambalajele.

a) Admiterea temporara la import se aplic mrfurilor

importate pentru o durat limitat n vederea utilizrii pentru
activiti comerciale determinate (participare la trguri i

expoziii, ncercri, demonstraii etc.), apoi avnd loc un

reexport. Ele beneficiaz de suspendarea total sau parial a
taxelor care ar fi impuse n cadrul unui regim definitiv.
Condiia de baz pentru utilizarea acestui regim este ca
mrfurile s nu sufere nici un fel de prelucrare sau
transformare i s fie reexportate n aceeai stare , n cadrul
unui anumit termen (de exemplu, maximum doi ani, n UE).

b) Regimul de retur se aplic mrfurilor care au fost

exportate temporar i sunt reimportate; la import acestea sunt
scutite de taxele vamale i celelalte taxe specifice regimului
comun. Procedura este mai simpl n acest caz, vama trebuind
totui s verifice dac mrfurile reimportate n-au fcut
obiectul unei prelucrri n strintate.
n UE regimul de retur se aplic mrfurilor care au fost
exportate temporar i sunt reimportate, fiind reintroduse n
spaiul comunitar ntr-un anumit termen, fr a suferi vreo
modificare, cu excepia uzurii lor normale. Expprtul temporar se
refera la produsele trimise la expozitiile si targurile
internationale sau trimise in afara UE pt diverse probe si
incercari. La import , ele sunt scutite de plata taxelor vamale si
a altor taxe vamale fiscale. La intoarcerea marfurilor,
- 10/curs 4
autoritatea vamala a UE, verifica daca aceasta nu au facut
obiectul unei prelucrari in strainatate.
c) Regimul ATA - admission temporaire (fr.) ; temporary
admission (engl.) este rezultatul conveniei vamale din 6
decembrie 1961- la care au aderat si tarile UE. El presupune
acceptarea importurile temporare, cu scutire de taxe, precum i
exporturile temporare, libere de taxe la reimport.

 Acest regim vamal permite mrfurilor utilizate temporar n

strintate, cu ocazia trgurilor i a expoziiilor, a misiunilor de
prospectare, s fie reimportate fr plata taxelor vamale
Produsele la care se aplic acest regim vamal sunt mostrele,
materialele pentru demonstraii (materialele profesionale sau
cu caracter tiinific, filmele artistice pentru prezentare la
festivaluri etc).
* Carnetul ATA este un document vamal international ce permite
exportul temporar de marfuri dintr-o tara aderenta la Conventia
de la Bruxelles din 1961 si folosirea acestor marfuri intr-o alta
tara aderenta, fara plata taxelor vamale, ele fiind utilizate in
operatiunile de prospectare.
d) Ambalajele urmeaz, n principiu, regimul mrfii
coninute i sunt impuse cu aceeai tax.
Pentru ambalajele destinate unor utilizri repetate, care
circul n mod regulat n trafic internaional, se practic ns,
conform unei convenii vamale din 1960, admiterea temporar.
Acest regim se aplic ambalajelor importate cu marfa i
care urmeaz s fie reexportate , precum i acelora importate
fr marf, dar destinate unui reexport. Reexportul trebuie s
aib loc ntr-o perioad determinat (n UE, ase luni pentru
ambalajele pline i trei luni pentru ambalajele goale).
- 11/curs 4 2.2.3.) Regimurile de prelucrare (in lohn)
Regimurile de prelucrare rspund unei necesiti economice:
facilitarea operaiunilor de prelucrare pe teritoriul naional a
unor produse provenind din import (aa-numita perfecionare
activ sau lohn-ul activ) sau, simetric, delocalizarea n
strintate, prin subcontractare, a prelucrrii unor produse
naionale (perfecionarea pasiv sau lohn-ul pasiv).

Ff important
In cazul operatiunilor de prelucrare in lohn, comercializarea
produselor finite pe piata externa este realizata de catre
ordonator (cel care da comanda) sub marca sa.
In ceea ce priveste lohn-ul activ , importatorul prelucreaza
materialele puse la dispozitie de catre exportator.
In productia de lohn, executantul/exportatorul exporta

manopera, vinde manopera.

Iin UE, se cunosc doua tipuri de regim vamal: regimul cu
suspendare si regimul de rambursare
e) Regimul cu suspendare pleac de la ideea c materiile
prime, materialele etc. importate pentru a fi
ncorporate ntr-un produs finit nu fac dect s
tranziteze teritoriul naional, nefiind eligibile pentru
aplicarea regimului vamal comun; ele beneficiaz, n
consecin, de suspendarea plii taxelor legate de
vmuire.
f) Regimul de rambursare presupune faptul c operatorul
importator face plata taxelor vamale conform
regimului comun, dar, dup prelucrare, poate solicita i
va primi rambursarea plii n proporia pe care o au
materiile importate n valoarea produsului finit
exportat.
- 12/curs 4 In ceea ce priveste regimul de perfectionare pasiva Lohnul pasiv
priveate pe agentii economici care exporta materiale si vederea
prelucrarii lor in straintate, urmand sa reimporte produsul
finit. La import, aceste produse nu sunt impuse la valoarea lor
integrala, intrucat aceasta include si valoarea materiilor prime

exportate anterior, ci numai la diferenta de valoare

corespunztoare prelucrarii in strainatate (taxare diferentiala).
Practic, taxarea diferentiala consta in deducerea din taxele
calculate pentru produsele finite a marimii taxelor care s-ar fi
achitat asupra materiilor exportate pentru prelucrare, dac
acestea din urm ar fi fost importate din tara unde se
realizeaz operatiunile de prelucrare.
2.2.4) Regimul vamal de transformare sub control vamal
Transformarea sub control vamal permite prelucrarea sau
utilizarea mf de origine terta pe teritoriul vamal al unui stat
fara plata taxelor vamale de import si far aplicarea masurilor
de politica comerciala, pt a fi supuse unor operatiuni care le
transforma felul sau starea initial. Produsele rezultate, numite
produse transformate, se introduc in circuitul economic, cu
plata taxelor vamale de import.

- 13/curs 4 II) STATUTUL VAMAL AL MARFII

Statutul vamal al marfii este dat, de trei elemente:
A )VALOAREA IN VAMA
B) POZITIA TARIFARA
C) ORIGINEA MARFURILOR

Aceste elemente formeaza si continutul decleratiei vamale,

documentul de baza in functie de care se realizeaza
formalitatile vamale.
A)VALOAREA IN VAMA
In Romania se determina prin aplicarea articolului III al GATT.

LA EXPORT

Valoarea vamala , la export, se determina la punctul de iesire a

marfii de pe teritoriul national, incluzand, daca este cazul,
cheltuieli de transport pana la frontiera.
VVE = VI + CT
VVE= valoarea in vama la export
VI = valoarea marfurilor , la intern, care parasesc teritoriul vamal
CT =cheltuieli de transport pe parcurs intern.
Marimea valorii vamale se calculeaza, in functie de modalitatea de
transport, (respectiv la frontiera unde iese din tara) astfel:
cale maritim: FOB port de expediie;
cale aerian: franco aeroport de plecare;
cale terestr: franco frontiera rii exportatoare.

LA IMPORT :

Valoarea in vama se determina la locul de intrare in tara de

import. Ea are la baza pretul de import ,format din pretul
extern in valuta, cf facturii externe
La pretul de import (de mai sus) se mai adauga:
Cheltuieli pe parcurs extern pentru mf importate;
- 14/curs 4 Cheltuieli de incrcare, descarcare si de manipulare
conexe transportului mrfurilor importate, achitate
pe parcurs extern.
Costul asigurarii, precum si orice alte cheltuieli pe
parcurs extern.

In acest fel, pretul extern devine un pret franco frontiera

romana (sau CIF).
- in schimb nu fac parte din valoarea in
- vama cheltuielile de transport dupa import, adica cele de pe
teritoriul vamal al tarii importatoare.
- Pt determinarea valorii vamale sumele facturate in valuta se
transforma in moneda nationala la cursul valutar din ziua
respectiva.
Alte metode:
Valoarea de tranzacie a mrfurilor identice
Valoarea de tranzacie a mrfurilor similare
Metoda deductiv
Valoarea calculat
B) POZITIA TARIFARA
Este locul atribuit fiecrei mrfii n tariful vamal, n funcie
de caracteristicile acesteia sub forma unui nomenclator
aceasta pozitie condiioneaz

mrimea cotei de impunere vamal(procentul taxei

vamale,

aplicarea msurilor de politic netarifar (contingente,

licene etc.), a normelor, regulilor sanitare i fito-sanitare
- exista 15.500 de pozitii cuprinse in Nomenclatorul de vamuire al
produselor.
- 15/curs 4 C) ORIGINEA MARFURILOR
- este un element important ea permitand tratarea diferentiata a
marfurilor care patrund pe teritoriul vamal al unui stat
Importanta originii marfurilor consta in:
Determinarea nivelului taxelor vamale aplicabile la import;

 in elaborarea statisticilor privind evoluia comerului

exterior pe zone geografice;
aplicarea reglementrilor specifice i punerea n practic a
masurilor de politica comerciala (preferinte vamale)
Originea unui produs nu este altceva decat nationalitatea lui
economica.
Mentiunea privind originea marfurilor trebuie sa figureze pe orice
declaratie vamala.
Mod de determinare a tarii de origine in U.E :
1) mf obtinute integral intr-o tar sunt originare din acea
tara ( sunt produse primare, cu grad scazut de
prelucrare ca minerale, vegetale, animale)
2) in cazul produselor la realizarea carora concura
producatori din mai multe tari, se adopt principiul
transformarii (prelucrrii) substantiale. Transformarea
trebuie sa se concretizeze intr-o schimbare de pozitie
tarifara. Cumulativ sau alternativ se poate cere ca
transformarea sa reprezinte un anumit procent din
valoarea produsului (40-60%)
3) in cadrul unor acorduri ale UE cu anumite ri sau
grupuri de tari, se adopt criteriul cumulului de origine
in loc sa se ia in considerare tara unde are loc
ultima transformare substantiala, se tine seama
de transformarile realizate in tarile partenere
la acord, in diferite etape de fabricare.
- 16/curs 4 Dovada originii marfurilor
Se face prin documente diferite, in functie de acordurile
comerciale incheiate in UE, cu diverse tari
Documentele ce atesta originea marfurilor sunt:

1) Certificatul de origine, model A n cadrul sistemului

generalizat de preferine;
2) Certificatul EUR 1 n cazul acordurilor comerciale
ncheiate cu AELS;
3) Certificatul EUR 1 sau EUR 2 pentru toate regimurile
prefereniale;
4) Certificatul ATR 1 pentru produsele provenind din
Turcia
5) Documentul T2L produsele de origine comunitar
4.3) PROCEDURA DE VAMUIRE
Procedura vamal reprezint ansamblul formalitatilor necesare
pt vamuirea mf, aceasta putandu-se face pentru export sau
pentru import (regim vamal definitiv).
Procedura de vamuire cuprinde 2 etape:
Indrumarea marfurilor in vama i prezentarea documentelor;
vamuirea propriu-zisa, respectiv verificarea /controlul si plata
taxelor vamale.
4.3.1) Indrumarea marfurilor in vama si prezentarea
documentelor
1) La import: la sosirea marfurilor in tara de destinatie,
transportatorul va trebui sa remita agentului vamal o
list complet a mf, numita declaratie sumara.
- 17/curs 4 2) La export: dupa indeplinirea formalitatilor vamale, mf
destinate exportului trebuie imediat incrcate la bordul
navei sau aeronavei (transport maritim i arian) sau

trebuie transportate ctre destinaia final (transport

terestru).
Prezentarea marfurilor in vama reprezinta inregistrarea
declaratiei sumare la biroul vamal.

PROCEDURA VAMALA
INTOCMIREA DOSARUL DE VAMUIRE:
PROCEDURA VAMALA
Pe langa declaratia vamala, cel care solicita vamuirea la EXPORT
trebuie sa depuna la organele vamale si o serie de documente:

Documentele de baz anexate la declaratia vamala(care stau

la baza ei si care formeaza impreuna dosarul vamal) )sunt :
factura comerciala, care reprezinta punctul de plecare al
calcularii valorii in vama a mf;
- licenta de de export import
lista de colisaj, sau paking list , serveste la controlul fizic al
mf de catre autoritatile vamale (compararea nr de colete
declarate cu cele prezentate in vama);
documentele de transport (B/L, AWB, CIM, CMR, Carnet
TIR) sau de tranzit, dac e cazul,
certificatul de origine, care servete la aplicarea, dac e
cazul, a unor tarife prefereniale, dar i la aplicarea unor
masuri de politica comerciala;
certificatele sanitare, fito-sanitare, veterinare etc. n
conformitate cu natura mf si reglementarile din tara de
import.
- 18/curs 4 - o serie de documente ale agentului economic ( certificat de
inmatriculare, cod fiscal, etc)
- In cazul unei op de import, la Declaratia vamala se adauga si
Declaratia privind valoarea in vama.

 Termenul de vamuire, in principiu, mf de export trebuiesc

declarate imediat ce au ajuns la vama, in timp ce la import, ele

trebuie declarate in cateva zile (1-3 zile lucrtoare).

Comisionarul in vama
- este un mandatar, specializat, care intocmeste declaratia vamala
si care se ocupa de activitatea de vamuire.
- el are rolul de a:
** indeplini, in numele si pe contul E/ I declararea in
detaliu a mf prin depunerea la autoritile vamale a declaratiei
scrise pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea si alte
operatiuni de vamuire,
** prezentarea mf declarate la controlul vamal
** achitarea la vama a drepturilor cuvenite.
Pentru a-si putea exercita activitatea, comisionarul vamal
trebuie sa obtina o autorizatie din partea autoritatii vamale

DECLARATIA VAMALA
- documentul scris, intocmit de detinatorul mf sau un
reprezentant al acestuia, prin care se prezinta elementele
necesare vamuirii mf la E sau la I.
Funcii prin acest document
- declarantul solicita un regim vamal pt mf prezentata (export,
import, reexport etc.);
- declarantul se angajeaza sa-si indeplineasc obligatiile ce-i
revin cft regimului vamal (de ex, sa plateasc taxele vamale
aferente mf);
- 19/curs 4 -

- furnizeaza informatiile necesare pt stabilirea obligatiilor

fiscale, asigurarea urmririi curente a op de comert exterior,
precum i pentru scopuri statistice.

Declaratia vamala de export sau de import se intocmeste pe

formulare tip si cuprinde o descriere detaliata a operatiunii ca:
- Parteneri; -Marfa; - Valoare factura; -Conditia de livrare;
- Termenul de livrare; - Conditii de plata etc.
Intocmirea i depunerea ei se poate face de catre agentul
economic (E sau I) sau de o persoan juridic specializata comisionarul in vama.
In tarile UE, incepand de la 1 ianuarie 1988, s-a introdus
un singur document pentru import/export/tranzit numit
DOCUMENT ADMINISTRATIV UNIC (DAU)
avand urmatoarele caracteristici :
este un formular comunitar armonizat, utilizat n comerul
exterior al UE;
este un document multiregim, n sensul c se aplic pentru
toate regimurile vamale crora le poate fi supus marfa;
cuprinde pe acelasi formular declaratia pentru export, import i
tranzit.
Documentele anexate lui sunt:
- factura comerciala (emisa de vanzator)
- lista de colisaj (emisa de transportator)
- scrisoarea CMR (emisa de transportator)
- scrisoarea de origine (emisa de Bursa de Comert)
- alte documente: certificate fito-sanitare, de fumigare a marfii,
in functie de natura marfii
4.3.2. Vamuirea propriu-zisa a marfurilor
In vama , dosarul astfel alcatuit, poate fi prezentat de catre :
exportator
- 20/curs 4
importator

sau de un comisionar in vama

Procesul vamuirii propriu-zise, operatiune efectuata de vama,

se desfasoara in mai multe etape. Aceste etape incep imediat
dupa depunerea declaratiei vamale si a celorlalte documente,
serviciul vamal procedeaza la validarea declaratiei vamale.
vamale
In acest sens, au loc urmatoarele activitati:
controlul documentelor,
documentelor adica confruntarea datelor
din declaratie cu cele din documentele anexate
(mijlocul de transport, valoarea in vama, incadrarea
tarifara etc.);
controlul fizic al marfurilor,
marfurilor verificandu-se natura
mf, cantitatea prezentata fata de cea declarata;
verificarea calculului drepturilor si impozitelor.
Dupa control si verificari are loc achitarea drepturilor si
taxelor vamale, iar serviciul vamal aplica semnatura si stampila pe
declaratia vamala, act ce confirma validarea acesteia.
Din acel moment titularul poate sa dispuna de mf ce au facut
obiectul declaratiei vamale, respectiv, mf sunt libere de vama.

a) Verificarea declaratiei vamale se face de serviciul vamal

unde acest document a fost depus.
Se verifica daca declaratia a fost depusa in termenul legal;
daca documentele solicitate impreuna cu declaratia au fost
depuse in integralitatea lor.
b) Inregistrarea declaratiei vamale
inregistrarea declaratiei vamale se face dupa ce se constata ca
dosarul de vamuire este corect intocmit.

- 20/curs 4 -

 Declaratia inregistrata creeaz raporturi juridice intre

declarant si vama;
din momentul inregistrarii declaratiei vamale curge termenul
pentru plata taxelor fata de vama.
c) controlul efectuat de biroul vamal
controlul ce se efectueaza de biroul vamal poate fi control:
CALITATIV asupra documentelor
FIZIC asupra marfii

Controlul documentar:
Corectitudinea completarii declaratiei vamale in detaliu
Existenta documentulelor anexate la declaratia vamala in
detaliu potrivit regimului vamal solicitat
Concordanta dintre informatiile inscrise in declaratia
vamala in detaliu si cele din documentele anexate
(referitoare la marfa, greutate, colete, marci, pozitie
tarifara, originea marfii, valoarea in vama)
Verificarea formala a documentelor anexate
Controlul vamal fizic al marfurilor
* dupa verificarea documentelor inspectorul vamal poate sa
solicite verificarea partiala sau totala a marfii. Daca se
constata o cantitate mai mare decat cea declarata se taxeza si
acesta cantitate de marfa si se da amenda.
d) evaluarea si plata datoriei vamale
Datoria vamala reprezinta totalul sumelor percepute de catre
autoritatea vamala, la importul mf, si in mod excepional la
exportul mf.
In UE, datoria vamala se calculeaza in urmatoarele cazuri:
punerea mrfurilor in liber practica, pe teritoriul Uniunii
Europene; plasarea mf in regim vamal de admitere temporara,
cu exonerarea partiala de la plata taxelor vamale.
- 21/curs 4 -

 PLATA TAXELOR (lichidarea vamala)

In principiu, se face imediat

Exceptii: creditul vamal si creditul de ridicare a mf

e) ridicarea marfii
RIDICAREA MARFII = liber de vama
Procedura de vamuire presupune depunerea declaratiei vamale
detaliate care in unele cazuri este dificil de depus. De aceea a
fost creata si o procedura simplificata de vamuire.
Procedurile simplificate de vamuire
Operatorii pot dispune de marf fr s ndeplineasc n
totalitate formalitile vamale. Astfel, acetia au posibilitatea de
a furniza informaii autoritii vamale, nainte de sosirea mrfii la
biroul vamal, ceea ce permite previzionarea controalelor ce
urmeaz a fi efectuate.
Procedurile simplificate pot fi aplicate separat sau simultan, cu
aprobarea prealabil a autoritii vamale.

Procedurile simplificate de vamuire pot fi:

a) procedura de declarare simplificat (PDS)
b) procedura de declarare incomplet (PDI)
c) procedura de vmuire la domiciliu (PVD)
Procedurile simplificate de vmuire pot fi utilizate pentru
plasarea mrfurilor sub oricare dintre regimurile vamale cu
excepia tranzitului.

a) Procedura de declarare simplificat (PDS)

Procedura de declarare simplificat (PDS) permite plasarea
mrfurilor sub un regim vamal solicitat pe baza depunerii unei
- 22/curs 4 -

declaratii simplificate, cu conditia depunerii ulterioare a unei

declaratii suplimentare cu caracter recapitulativ.
Autorizatia pt utilizarea procedurii de declarare
simplificata poate fi acordata agentilor economici, persoane
juridice romane, care indeplinesc cumulativ urmtoarele conditii:
nu inregistreaza debite fata de autoritatea vamala;
au organizate evidente astfel incat acestea sa permita
verificarea de catre biroul vamal a operatiunilor;
Declaratia simplificata poate avea una din
urmatoarele forme:
a) declaratie incompleta
b) document administrativ unic
c) document comercial

Etapele procedurii de declarare simplificata

constituirea unui depozit bnesc anticipat n contul biroului
vamal, care s asigure plata drepturilor vamale datorate;
prezentarea i declararea mrfurilor la biroul vamal;

plata drepturilor vamale;

depunerea declaraiei suplimentare recapitulative i

regularizarea plii drepturilor vamale.
Dup parcurgerea etapelor de vmuire, potrivit legii, se
acord liber de vam provizoriu. In acest caz titularul are
dreptul de a dispune de mrfuri nainte de depunerea
declaraiei suplimentare recapitulative i regularizarea
plii drepturilor vamale.

- 23/curs 4 -

b)Procedura de declarare incomplet (PDI)

Procedura de declarare incomplet (PDI) permite autoritii
vamale s accepte o declaraie vamal n care nu sunt nscrise
toate datele i informaiile sau la care nu sunt anexate toate
documentele prevzute de reglementrile n vigoare pentru
acordarea regimului vamal solicitat; titularul declaraiei
incomplete este obligat s depun ulterior o declaraie complet.
Intr-un termen care nu poate depi 30 de zile de la acceptarea
declaraiei incomplete titularul este obligat s depun la biroul
vamal o declaraie complet, care va purta acelai numr i dat,
mpreun cu documentele care au lipsit in momentul depunerii
declaratiei incomplete.
c) Procedura de vamuire la domiciliu (PVD)
permite plasarea mrfurilor sub regimul vamal solicitat la
locurile de ncrcare sau de descrcare a mrfurilor, dup caz,
desemnate de titularul operaiunii comerciale, sau n alte locuri
aprobate de autoritatea vamal.
Procedura de vmuire la domiciliu nu poate fi utilizat n cazul
antrepozitelor vamale de tip B i F.
Aceast procedur presupune efectuarea operaiunilor
de vmuire la sediul operatorului. Operatorii care doresc s
utilizeze procedura de vmuire la domiciliu trebuie s prezinte
garanii financiare importante sau s deruleze operaiuni
comerciale al cror volum sau frecven o justific.
Procedura de vmuire la domiciliu se realizeaz pe
baza unei autorizaii eliberate de biroul vamal n a crui raz
de competen teritorial solicitantul i are sediul sau punctul
de lucru.

- 24/curs 4 -

Procedura de vamuire la domiciliu presupune urmatoarele etape :

* constituirea unui depozit bnesc anticipat in contul biroului
vamal, care s asigure plata drepturilor vamale datorate;
* constituirea garaniei necesare acoperirii drepturilor de
import, in cazul in care, pana la stabilirea regimului vamal, bunurile
intra in depozit necesar cu caracter temporar. Indeplinirea
acestei conditii este obligatorie numai in cazul n care garania nu
este acoperit prin depozitul banesc ramas neutilizat;
obtinerea declaratiilor vamale preautentificate;
evidena declaraiilor vamale preautentificate;

*
*
*
*
*

dirijarea mrfurilor la sediul titularului sau, dup caz,

ctre alte locuri stabilite sau aprobate de autoritatea
vamal;
avizarea biroului vamal privind sosirea mrfurilor;
descrcarea i receptionarea mrfurilor;
nregistrarea mrfurilor receptionate n evidenele titularului;
completarea declaraiilor vamale preautentificate;
depunerea declaraiilor vamale la biroul vamal, regularizarea
diferenelor, precum i justificarea utilizrii declaraiilor
vamale preautentificate.

CAP.5 PLATILE INTERNATIONALE

Plata = este obligatia debitorului , intr-un contract de vanzare

-cumparare international , si se concretizeaza in transferul unei
sume de bani de la cumparator la vanzator.
Solutia de plata este stabilita de parti in contract unde se
prevad instrumentele si modalitatile de plata, precum si termenele
in care trebuie facuta plata.
TEHNICI DE PLATA TERMENE DE PLATA
Orice modalitate de plata va fi folosita, nu se poate realiza decat
prin intermediul unei serii de tehnici de plata
Tehnicile de plata sunt modalitatile prin care banii (lichizi sau in
cont) sunt transferati de ;a debitorul platii la creditorul acesteia.
In practica exista mai multe posibilitati de transfer si anume:
1) Plata in avans (engl. cash in advance) este tehnica de plata in
care importatorul trebuie s efectueze plata ctre exportator
nainte ca acesta s livreze marfa (pre-payment).Este cea mai
sigur tehnic de plat pt exportator , dar cea mai riscant pt
importator, acesta din urm trebuind s se bazeze pe faptul c
furnizorul i va livra bunurile la timp i conform condiiilor
cantitative i calitative din contract. Se realizeaza cand nu exista
o relatie de afaceri de lunga durata intre exportator si
importator
* O modalitate nrudit este plata unui avans (down payment) ,
cnd importatorul pltete o parte din pret, recomandat ar fi
maxim 50%, fie la semnarea contractului sau imediat dup
aceasta data.
2) Plata la predarea marfii sau la livrarea marfii (engl. Cash
On Delivery - COD) se utilizeaz pentru tranzacii de valoare
mica, fiind o metoda usor de utilizat. Exportatorul il
mandateaza/il instructeaz pe cru sa predea marfa doar
contra platii marfii fie in numerar sau prin fila cec.
- 2/curs 5 -

3) Plata contra factura (engl. open account, payment on shipment

of goods) : tehnica utilizata pt operatiunile de valoare mica
deoarece prezinta un risc mare de neplata. Marfa odata facturata
intra in posesia importatorului /cumparatorului, Exportatorul
factureaza si livreaza marfa, urmand ca apoi sa trimita factura
importatorului, care va plti marfa la data stabilit prin
contract .
Metode utilizate pentru plata:
Platile in marfa (barter, compensatii, buy back, cumparari in
avans,- f f important in cazul operatiunilor de barter stabilirea
raportului de schimb intre marfurile fungibile care fac obiectul
fluxurilor reciproce se determina plecand de la cotatiile
produselor respective la bursa)
Plati in numerar
Instrumente de plata
Modalitati de plata
I) Principalele instrumente de plata sunt:
2) Cecul
3) Biletul la ordin
4) Cambia
5) Cardul electonic
Instrumentele de plata ,numite si mijloacele de plata , sunt
inscrisuri(materiale sau electronice) care inlocuiesc circulatia
banilor lichizi si mijlocesc plata in moneda scripturala.
Pe langa functia aceasta principala de instrument de plata ,
unele dintre acestea indeplinesc si functia de mijloc de
c r e d i t a r e pe termen scurt , este vorba de EFECTELE DE
COMERT (cambia, biletul la ordin, cardul de credit)

- 3/curs 5 1) Biletul la ordin (engl. promissory note) este un inscris prin

care o persoana (emitentul) se obliga sa plateasc altei persoane
(beneficiarul), sau la ordinul acestuia, o anumita suma de bani la
scadenta.
Pe acest document sunt mentionate :
- clauza la ordin
- promisiunea de plata
- scadenta
- locul platii
- numele beneficiarului
- data si locul emiterii
- semnatura emitentului
La biletul la ordin
La cambie
- ai de platit ceva
- ai de primit bani
-ma oblig pe mine sa platesc - il oblig pe altul sa-mi plateasca
La biletul la ordin
Tragator
Tras
= debitor
= debitor
= importator
= importator

Beneficiar
= creditor
= exportator

La cambie
Tragator
Tras
Beneficiar
= creditorul
= debitorul
= cel care primeste bani
(are de primit bani) (are de dat bani)
= exportator
= importator
= exportatorul
sau firma la care
exporatorul are datorii
La biletul de ordin avem o functie cumulata adica
tragatorul = trasul
La cambie avem o functie cumulata adica
beneficiarul = tragatorul

- 4/curs 5 4) Cambia, numita si trata, (engl. bill of exchange sau draft, fr.
lettre de change) este un ordin scris i neconditionat, dat de o
persoana (tragator, drawer) unei alte persoane (tras, drawee) de
a plati o suma de bani, la vedere sau la o anumita scadenta, unui
beneficiar. Beneficiarul (payee) poate fi creditorul insui
(tragatorul), adica tragatorul poate fi una si aceiasi persoana cu
beneficiarul.
Tragatorul emite cambia deoarece este creantier fata de un
debitor (trans)
Functiile cambiei
Cambia este un
Mijloc de plata

Cambia poate servi pentru plata datoriei pe care tragatorul

o are la beneficiar, inlocuind circulatia banilor in numerar: in
loc ca trasul sa plateasca tragatorului si acesta sa achite
datoria sa fata de beneficiar, tragatorul da ordin trasului sa
plateasc direct beneficiarului.
Mijloc de creditare (pt platile la termen)

Intre momentul nasterii obligatiei de plata a debitorului

(importatorul) si momentul incasrii contravalorii creantei sale
de catre creditor (exportatorul) se scurge un anumit interval
de timp, deci se creeaza o relatie de creditare.
Mijloc de garantare

Prin cambie / trata creditorul este garantat impotriva riscului

de neplata., deoarece, trasul este obligat s accepte cambia la
prezentare (in caz contrar se recurge la protestul de
neacceptare), iar din momentul acceptrii trasul devine
debitorul principal al obligaiei de plata. In al doilea rnd,
cambia poate fi avalizat (engl.endorsed, fr.avalise), un ter
(avalistul) asumndu-i obligaia de a plti n locul debitorului,

- 5/curs 5

dac acesta nu efectueaz plata. n sfrit, n cazul neonorrii

cambiei se poate recurge la protestul de neplat
Mijloc de obtinere de fonduri banesti

Deintorul unei cambii (beneficiarul) are mai multe

posibiliti: s o pstreze pn la scaden i s o ncaseze; s o
foloseasc n calitate de mijloc de plat, andosnd-o n favoarea
unui creditor al su; n sfrit, s o foloseasc pentru a obine
imediat fonduri bneti, prin procedeul scontrii

Principalele modalitati de plata sunt:

a) Plata prin virament
b) Ordinul de plata
c) Plata prin incasso documentar
d) Plata prin acreditiv documentar
b) Plata prin incasso documentar

F f importanta definitia

Incasso-ul documentar (engl. documentary collection, fr.

remise documentaire) este o tehnic de plata prin care
exportatorul transmite bancii sale mandatul de a incasa c/v
marfii de la importator.i de a o vira, apoi, n contul su

Regulile privind aceasta tehnica de plata au fost intocmite

de Camera de Comert Internationala de la Paris si se numesc
Publicatia 322.

n acest sens, el va depune la banc documentele care

atest executarea obligaiei sale de livrare (de aici, caracterul
documentar).
Banca prezentatoare are unicul scop de a transmite documentele ,
pe care le-a primit de la emitentul ordinului, fara a fi obligata
sa le controleze. Ea nu isi asuma nicio responsabilitate legata

de exactitatea documentelor sau starea marfii. Cumparatorul

va fi
- 6/curs 5 anuntat de banca prezentatoare in momentul in care i-au parvenit
documentele.
Participanti: Exportatorul/tragatorul
Banca exportatorului
Banca importatorului
Importatorul/tras-ul
Incasso documentar are doua forme:
* Incasso-ul documente contra plata (engl. documents
against-payment), banca elibereaz documentele de livrare
importatorului numai dupa ce acesta plateste.
* Incasso-ul documente contra acceptare (engl.
documents-against-acceptance), banca prezentatoare va elibera
documentele importatorului numai dupa ce acesta accepta o
cambie, document care prevede o anumita scadenta.
In acest caz, exportatorul acorda importatorului un credit pe
termen scurt, fiind supus riscului specific operatiunilor de
creditare.
Avantajele incasso-ului
Dezavantajele incassoului
documentar
documentar
- utilizare rapida
- nu exista nici o garantie de
- plata mai rapida decat contra
plata (nu sunt acoperite
facturii
riscurile de plata, politic, de
- principii clare aplicate la
transfer
scara internationala (Publicatia
- incertitudine in ceea ce pri
522 a CIC
veste respectarea termenului
- remiterea documentelor si,
de plata
in anumite cazuri , a marfii catre -risc de pierdere daca importa
cumparator, dupa un acord
torul refuza sa accepte
prealabil, contra platii sumei
documentele sau sa plateasca

datorate sau acceptarii unui

efectul de comert la efect de
comert
scadenta
- 7/curs 5 ACREDITIVUL DOCUMENTAR

A) Definitie
Acreditivul documentar( Letter of Credit sau L/C sau
Documentary Credit) reprezinta angajamentul ferm asumat de
catre o banca ( de regula banca I) la ordinul si in contul clientului
sau (cumparatorul) de a plati o anumita suma de bani E, contra
documentelor care atesta livrarea mf.
B) Partile
- In derularea unui acreditiv, cf Publicatiilor 500 si 600, sunt
implicate cel putin 4 parti si anume:
1) importatorul (ordonatorul) importeur sau
bayer
este cel care solicita bancii sale dechiderea unu acrditiv
documentar in favoarea beneficiarului
2) exportatorul (beneficiarul)
este partea pt care a fost deschis un acreditiv de catre banca
emitenta si care prezinta setul de documente la banca in vederea
incasarii c/v mf livrate.
3) banca emitenta banca importatorului este cea care la solicitarea I isi asuma angajamentul de plata. De
regula , banca este situata in tara ordonatorului.
4) banca exportatorului (banca
notificatoare/confirmatoare), cea care il deserveste pe
beneficiarul acreditivului. Ea il avizeaza pe E ca s-a deschis in
favoarea sa un acreditiv documentar si il informeaza despre
conditiile cuprinse in el.Acreditivul este reglementat de
publicatiile 500 si 600 ale camerei de Comert si Industrie de la
Paris.

- 8/curs 5 C) Caracteristicile acreditivului

d) adaptibilitatea , adica in functie de tranzactie se pot
folosi mai multe tipuri de acreditiv ( ca export direct,
indirect, vanzare cu plata imediat sau pe credit, etc)
e) caracterul documentar , adica E nu poate pretinde
plata decat pe baza documentelor care atesta
indeplinirea conditiilor impuse de acreditiv. In
Publicatia 500 se arata ca in derularea acreditivului
partile interesate trebuie sa ia in considerare
documentele si nu mf.
f) independenta acreditivului fata de contractul de
vanzare internationala ce sta la baza acestuia.
g) relatiile de creditare
h) caracterul de siguranta este sigur pt ambele parti
D) Elementele specifice ale acreditivului
1) Domicilierea acerditivului documentar
- indica locul unde urmeaza sa aiba loc plata acreditivului ( la
banca E, la banca I, la o banca terta)
2) Valoarea acreditivului
- poate fi: - o suma fixa
- un plafon valoric
- o suma cu apoximatie
3) Valabilitatea acreditivului
- reprezinta termenul limita pana la care E trebuie sa prezinte
docum. la ghiseele bancii unde este domiciliat acreditivul.
(daca nu este specificat termenul va fi de 21 de zile de la data
emiterii documentului de transport).
Natura angajamentului bancar
- acreditiv revocabil

- acreditiv irevocabil
- 9/curs 5 -

4) Modul de plata
plata la vedere adica E incaseaza imediat c/v mf la
prezentarea doc. care trebuie sa fie cf cu conditiile din
acreditiv
plata prin acceptare , se foloseste un instrument de credit,
banca platitoare acceptand cambia prezentata de E odata cu
documentele
plata diferata permite amanarea platii la un anumit termen
de la prezentarea documentelor
plata prin negociere E prezinta bancii documentele insotite
de cambii cu scadenta la vedere sau la termen trase asupra I
sau banci emitente sau alte persoane indicate in acreditiv.
5) Costul acreditivului

E) Tipuri de acreditive documentare

a) D.p.d.v. al domicilierii
in tara exportatorului (la banca notificatoare)
in tara importatorului ( la banca emitenta)
intr-o tara terta ( la o terta banca)
b) D.p.d.v. al fermitatii angajamentului bancar
revocabile (neacceptate de Publicatia 600)- poate
fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice
moment si fara avizarea prealabila a beneficiarului..
Este mai putin utilizata si incepand cu 01.07.2007,
odata cu introducerea Publicatiei 600, acest tip nu
se va mai utiliza, fiind eliminat din textul
publicatiei.

 Irevocabile reprezinta angajamentul ferm al

bancii emitente fata de beneficiar de a efectua
sau de a face sa se efectueze plata, cu conditia ca

- 10/curs 5 vanzatorul sa prezinte documentele de livrare, in

conformitate cu instructiunile date de importator.
c) D.p.d.v. al confirmarii acreditivelor irevocabile
Acreditivul irevocabil si confirmat- este forma cea
mai sigura , deoarece el comporta un dublu
angajament bancar, cel al bancii emitente si cel al
bancii confirmatoare ( in general, banca
notificatoare)
Acreditivul irevocabil neconfirmat
d) D.p.d.v. al momentului platit
cu plata la vedere
cu plata la termen
de acceptare
de negociere
e) D.p.d.v. al clauzelor pe care le contine
acreditivul transferabil este acela in baza caruia
beneficiarul poate cere bancii platitoare sa permita
utilizarea acreditivului in totalitate sau partial de
catre unul sau mai multi terti (beneficiari
secundari) Publicatia 500 precizeaza ca un acreditiv
este transferabil numai daca acest lucru este
stipulat in mod expres de banca emitenta. Acest
btip se foloseste in cazul exportului prin
intermediari.
acreditivul cu clauza rosie (red clause) clauza este
scrisa cu cerneala rosie prin care se autorizeaza

banca platitoare sa efectueze un avans de fonduri

catre beneficiar inainte de expedierea marfurilor
acreditivul cu clauza verde ( gren clause)
beneficiarul trebuie sa prezinte un document ce
atesta existenta si depozitarea marfurilor
- 11/curs 5 impreuna cu chitanta pt plata si declaratia ca va
returna suma in cazul in care documentele nu vor fi
prezentate in perioada de valabilitate a acreditivului.
acreditiv reinnoibil ( revolving) este deschis pt o
anumita valoare (transa) urmand ca banca sa-l
reintregeasa automat pt o noua transa, si in asa fel
sa se ajunga la valoarea globala a acreditivului,( se
foloseste la livrari partiale de marfa)
subsidiar sau spate in spate (back to back)
este deschis de unul dintre parteneri , in calitate
de importator , pe baza unui alt acreditiv, deschis
in favoarea sa in calitate de exportator. Acest tip
de acreditiv poate fi folosit in operatiunile de
intermediere pe piata locala sau in operatiunile de
reexport.
F f important,
- deci in operatiunile de reexport se pot
utiliza acreditive subsidiare
F) Pentru un exportator cel mai avantajos este acreditivul
documentar
irevocabil ( in acest mod el este sigur ca
acreditivul nu va fi retras sau modificat de
ordonator)
confirmat ( adica el beneficiaza de garantia unei
banci terte ca plata va fi efectuata)

 domiciliat in tara E ( in asa fel plata se face fara

intarziere, economisandu-se timpul necesar pt
transmiterea documentelor intre bancile dintre
cele doua tari
- 12/curs 5 cu plata la vedere (E va incasa c/v marfii de indata
ce se depun documentele la banca platitoare
G) Documentele ce pot fi solicitate exportatorului in cazul
utilizarii acreditivului documentar sunt:
documente comerciale de identificare cantitativa,
calitativa si valorica a marfurilor livrate (factura
comerciala externa si factura proforma)
documente de transport conosamentul maritim
(fie cel la ordin sau cel nominativ sau la purtator)
duplicatul scrisorii de trasura internationala CIM
ptr transportul feroviar, duplicatul scrisorii de
trasura internationala CMR ptr traficul rutier,
AWB ptr transportul aerian
documente de asigurare (in cazul in care conditia
din contract prevede obligatia E de a asigura mf pe
parcurs international ) si acestea sunt: polita sau
certificatul de asigurare sau certificate de
asigurare provizorie, tipul politei de asigurare,
conditiile de asigurare, valoarea asigurata 110%
documente care atesta calitatea, cantitatea si
originea marfurilor proces-verbal de receptie
calitativa si cantitativa a mf, buletinul de analiza,
certificatul fito-sanitar, certificatul sanitarveterinar, certificatul de garantie, certificatul de
origine.

F f important
Deci, in cazul unei livrari pe cale maritima, principalele
documente necesare pt utilizarea unui acreditiv sunt:
Factura externa, conosamnetul, polita de asigurare
- 13/curs 5 H) Mecanismului acreditivului- schema derularii unui acreditiv
Se incheie, mai intai, contractul de V-C interant
prima faza importatorul da ordin, bancii sale, sa se
deschida acreditivul documentar, el fiind
initiatorul platii pe baza facturii proforme, a
contractului de V-C
Faza a doua beneficiarul acreditivului
(exportatorul) este avizat de deschiderea
acreditivului
Faza a treia notificarea E( despre valoare, tipul
acreditivului, documentele solicitate, perioada de
valabilitate)
Faza a patra confirmarea acreditivului si
livrarea marfurilor
Faza a cincea E depune, in perioada de
valabilitate, la banca sa, setul de documente cerut:
factura comerciala, documente de tr, polita de
asigurare.
Faza a sasea transmiterea documentelor bancii
importatorului
Faza a saptea verificarea documentelor de catre
banca importatorului si efectuarea platii., ridicarea
marfurilor de catre importator
Faza a opta creditarea contului exportatorului.
Axa timpului intr-un acreditiv
* contract de vanzare-cumparare
deschidere acreditiv

confirmare acreditiv
livrare marfa
prezentarea documentelor
incasarea banilor
data de valabilitate
- 14/curs 5 -

I) Avantajele acreditivului documentar

un risc redus de neplata a marfurilor livrate
implicarea bancilor in verificarea documentelor de
livrare, riscul pierderii documentelor este minim
derularea platilor este supusa unor reguli
recunoscute pe plan international- Publicatia 500
J) Dezavantajele acreditivului
grad complex al tehnicilor, Publicatia 500 are 49 de
articole, cuprinse in 7 capitole, avand 40 de pagini
costul relativ ridicat, mai ales pt tranzactii sub
10.000 USD datorita cpmisioanelor bancilor
durata de operare mare
acreditivul documentar este mai putin agreeat
deoarece el indica o anumita neincredere in
capacitatea de plata a importatorului.

CAP.6 FINANTAREA TRANZACTIILOR INTERNATIONALE

Finantarea reprezinta totalitatea mecanismelor, tehnicilor si a
instrumentelor prin care sunt procurate mijloacele banesti
necesare pentru realizarea unei afaceri. Cand in acest proces este
implicat elementul de extraneitate/strainatate, vorbim de
finantare internationala.
In general, finantarea afacerilor unei firme se poate realiza din
doua mari categorii de surse:
- cele proprii, (interne)
- si cele atrase, respectiv imprumuturile contractate pt afacere
in acest caz, finantarea este intemeiata pe o relatie de
creditare.
Finantarea tranzactiilor internationale implica utilizarea a doua
sau mai multe monede nationale. Un factor critic in decizia de
finantare internationala este cursul de schimb, respectiv nivelul si
variatiile pretului monedei nationale in alte monede. De aici,
rezulta necesitatea luarii in considerare a riscului valutar si,
implicit, a utilizarii diferitelor clauze si metode de acoperire a
cursului.
Tehnicile de finantare internationala sunt adaptate diferitelor
forme de realizare a tranzactiilor internationale. In acest sens
putem vorbi de finantarea exportului, a importului, a proiectelor
de cooperare internationala, a investitiilor internationale, a
filialelor in strainatate.
Clasificarea finantarii tranzactiilor internationale
a) Din punct de vedere al duratei finantarii,
exista finantare pe termen scurt( 12-18 luni),
pe termen mediu( 5-7 ani) si

 pe termen lung( peste 7 ani).

In cazul operatiunilor de export si import se folosesc tehnicile de
finantare pe termen scurt-mediu, in timp ce pentru investitiile
internationale si actiunile de cooperare industriala sunt
recomandate finantarile pe termen mediu-lung.
- 2/curs 6 b) D.p.d.v. al fazelor operatiunii de export-import
finantare in perioada de prelivrare sau prefinantare
finantare in perioada de postlivrare sau
postfinantare
6.1.Finantare pe termen scurt
Finantarea pe termen scurt are drept scop asigurarea unor
mijloace de plata pentru producatorul la export sau exportatorul
care a vandut mf in strainatate, pe credit, urmand sa recupereze
de la I c/v exportului intr-o perioada de pana la un an/un an si
jumatate.
Tehnicile de finantare pe termen scurt, pot fi impartite la
randul lor, in:
a) tehnici consacrate de creditare
tehnici de prefinantare a exportului
tehnici de postfinantare a exportului
b) tehnici speciale de creditare
scontarea
factoringul
6.1.3 Scontarea
1) Creditul de scont constituie una dintre cele mai utilizate
tehnici in finantarea pe termen scurt a exporturilor. De regula,
vanzarea pe credit este insotita de emiterea unui titlu de creditcambie, bilet la ordin- prin care I este obligat sa plateasca, la
scadenta, c/v mf. Scontarea reprezinta o forma de mobilizare a

creditelor pe termen scurt si consta in vanzarea unui titlu de

credit unei banci inainte de scadenta.
Scopul scontarii este ca beneficiarul unei cambii sau al unui bilet
la ordin sa transforme creanta pe care o are asupra unui tert
intr-o suma lichida, fara sa mai astepte scadenta.
- 3/curs 6 Creditul de scont este utilizat de E, care vinde pe credit pe
termen scurt si se finanteaza prin scontare.Acest credit
are o valoare calculata plecand de la valoarea cambiei din care se
scade taxa scontului; adunandu-se si un comision pt acoperirea
riscurilor bancii in astfel de operatiuni.
In acest mod, o vanzare pe credit este transformata intr-o
vanzare cu plata la livrare. E includ in pretul de ofertare o marja
suplimentara care sa le acopere costul scontarii. La scadenta
banca incaseaza c/v cambiei de la I. Relatia de scontare poate sa
apara si intre I si banca E. Prin scontarea cambiei direct de I,
acesta asigura E plata mf integral pana la livrare, el ramanand
debitor fata de banca E pana la scadenta cambiei si, bineinteles,
suporta costul scontarii.
De regula, creditul de scont acordat in favoarea I presupune,
initial, acceptarea de principiu a operatiunii de catre banca E.
Bancile comerciale se refinanteaza prin rescontarea cambiilor,
respectiv transmiterea acestora catre banca centrala care, in
schimbul unei taxe de rescont( taxa oficiala a scontului), plateste
cambiile respective.
2) Creditul de accept constituie o alta modalitate frecvent
utilizata in finantarea exporturilor pe termen scurt,
asemanatoare in principiu cu tehnica creditelor de scont. Acest
tip de credit poate fi acordat in favoarea Ei sau a Ii.
Creditul de accept in favoarea E. In cazul in care

partenerul de contract, din diferite considerente, nu accepta

utilizarea titlurilor de credit, E are posibilitatea sa traga o
cambie asupra bancii sale( denumita si cambie bleu, dupa culoarea
ce le distinge de celelalte cambii). Banca comerciala accepta
cambia( accept bancar) pentru o scadenta ce nu depaseste, de
regula, 180 de zile. In functie de legislatia din diferite tari,
creditul de accept poate fi obtinut, in principiu, in doua moduri:
- 4/curs 6 - fie ca insasi banca acceptanta resconteaza titlul la banca
centrala sau la institutia de finantare a E, si pe aceasta baza,
acorda E creditul;
- fie ca E, pe baza acceptului bancar primit, sconteaza cambia la o
alta banca. In acest caz, banca E, desi nu finanteaza operatiunea,
inlesneste, prin semnatura data pe cambie ca E, folosindu-se de
standing-ul ei, sa realizeze finantarea la o alta banca.
Acordarea acceptului de catre banci se face pe baza verificarii
documentelor comerciale si financiare care atesta ca E, intr-un
interval de timp dat( maxim 180 de zile ), urmeaza sa incaseze c/v
exporturilor. In cazul in care plata mf are loc mai devreme, banca
blocheaza sumele intr-un cont de acoperire pana la scadenta
cambiei.Costul creditului de accept include taxa scontului si un
comision de acceptare.
Creditul de accept acordat I apare in situatia in care banca
acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in conventia de
credit, accepta cambii trase asupra sa in favoarea I si destinate
sa achite E care este clientul ei. In acest caz, E este platit la
vadere, iar I ramane debitor fata de banca, suportand costul
creditului de accept.
6.1.4.Factoringul
Factoringul (engl. factoring) este operatiunea desfasurata pe
baza contractului incheiat intre factor si aderent
(exportatorul),prin care primul, in schimbul unui comision, preia in

proprietatea sa creantele aderentului prin plata facturilor

acestuia (ce poarta semnatura cumparatorului) reprezentand
dovada efectuarii tranzactiei care are ca obiect bunuri sau
servicii livrate pe credit.
Institutia specializata de factoring asigura, in principal, preluarea
in proprietate a creantelor aderentului prin plata contravalorii
facturilor;
- 5/curs 6 In functie de momentul in care se face aceasta plata, se distinge:
- factoringul clasic (engl. old line factoring), cand factorul
plateste facturile in momentul preluarii acestora ; practic,
factorul acorda un credit aderentului pana in momentul scadentei
creditului furnizor acordat de exportator importatorului, fapt
pentru care retine o dobanda (taxa de scont);
- factoringul la scadenta (eng. maturity factoring ), cand factorul
plateste creantele adererntului in momentul exigibilitatii
acestora, retinandu-si comisionul pentru intermedierea
operatiunilor de decontare.
De o mare importanta in finantarea exporturilor sunt serviciile de
evaluare a riscurilor de insolvabilitate si a riscului valutar.
Asigurarea impotriva riscului de insolvabilitate se realizeaza,
implicit, prin subrogarea factorului in pozitia aderentului, astfel
incat importatorul se vs elibera valabil prin efectuarea platii
catre factor. Pentru riscul valutar se adauga, de regula, o marja la
costul operatiunii.
Costul acestor servicii este de 0,5-3% din valoarea facturii
pentru administrarea registrului contabil si sprijin in gestiune, iar
plata in avans a facturilor va presupune o dobanda care va fi cu
1,5-3% deasupra celei bancare.
Utilizarea factorului prezinta o serie de avantaje: da posibilitatea
utilizarii cambiei sau a acreditivului pentru efectuarea platii;
inlatura neintelegerile ce pot interveni din cauza utilizarii unei

limbi straine si pe cele generate de necunoasterea legilor si a

uzantelor tarii importatorului.
Factoringul clasic asigura aderentului disponibilitatile financiare
in avans fata de scadenta creditelor acordate I, dandu-i
posibilitatea de a da curs unor noi comenzi, si il pune la adapost de
riscul insolvabilitatii debitorilor sai. In plus, ofera posibilitatea
- 6/curs 6 acordarii unor facilitati de plata, deci este pentru E un mijloc de
promovare a exporturilor.

6.2 Finantarea pe termen mediu

6.2.1.Forfetarea
ff importanta definitia
Forfetarea exportului( engl. forfaiting ) pe credit consta in
transmiterea creantelor provenite din operatiunile de comert
exterior efectuate pe credit unei institutii financiare specializate
care le plateste imediat, urmand sa se recupereze contravaloarea
acestora, la scadenta, de la debitor (importatorul) . Spre
deosebire de scontare, aceasta tehnica nu da institutiei drept de
regres asupra vanzatorului creantei in cazul defectiunii de plata a
debitorului.
Specific forfetarii este si faptul ca se aplica nu numai creantelor
pe termen scurt, de pana la un an, ci si celor provenite din
exporturile pe credit cu scadenta mijlocie, de la 1 an la 7 ani.
Utilizarea acestei tehnici permite realizarea unor operatiuni de
finantare pe termen mediu, stimuland exportul de instalatii,
masini, utilaje si alte produse de valoare ridicata.
Costul forfetarii este mai ridicat decat cel al scontarii si
consta intr-o rata fixa de dobanda, la care se adauga comisionul
institutiei de finantare, stabilit diferentiat in functie de

bonitatea debitorului, de masura in care cambia( creanta ) este

sau nu avalizata, de riscul estimat al operatiunii, de modalitatea
de plata.
Forfetarea, ca si scontarea, permite recuperarea sumelor inainte
de scadenta sau transformarea unei vanzari pe credit intr-o
vanzare pentru E.
- 7/curs 6 Pt a initia o operatiune de forfetare, E trebuie sa cunoasca
elementele specifice fiecarei case de forfetare, cum sunt
titlurile de creanta acceptate ca documente pentru
forfetare( cambii, bilete la ordin, acreditive, alte
documente comerciale );
instrumente de garantare solicitate de institutia
de forfetare( avalizarea titlurilor de credit,
scrisoarea de garantie bancara, acreditive
irevocabile netransferabile );
alte documente suplimentare( declaratia
exportatorului privind cesiunea, sau dupa caz,
transferul drepturilor de incasare a creantelor ).
Desi cele mai utilizate documente pentru forfetare sunt cambia si
biletul la ordin, in ultimii ani s-a impus tot mai mult si acreditivul,
in special acreditivul cu plata diferita in operatiunile de forfetare
pe termen scurt 180-360 de zile. Casele de forfetare accepta
astfel de acreditive in urmatoarele conditii: sa nu poarte clauza
transferabil; sa nu existe o cambie trasa asupra bancii emitente;
banca emitenta sa fie de prim rang; acreditivul sa poarte
mentiunea ca este supus Publicatiei nr.500.
6.2.2 Leasingul
Leasingul s-a afirmat in ultimile decenii indeosebi in S.U.A. si
tarile Europei Occidentale ca metoda de finantare pe termen

mediu si lung si prin aceasta ca factor de promovare a vanzarilor,

in particular a exporturilor.
In esenta, leasingul este o forma de inchiriere realizata de
societati financiare specializate (societati de leasing) a unor
bunuri de echipament catre firme (beneficiari) care nu dispun de
fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc sa recurga la credite
bancare pentru cumpararea acestora de la producatori.
- 8/curs 6 -

Leasingul presupune, in principiu, doua contracte:

unul de vanzare-cumparare, incheiat intre
producator, ca vanzator, si societatea de leasing,
care crediteaza operatiunea de leasing in calitate
de cumparator si
un contract de locatie incheiat intre societatea de
leasing si un tert beneficiar.
Operatiunea este initiata de firma care doreste inchirierea
produsului si care se adreseaza in acest sens societatii de leasing
cu o cerere de oferta. Societatea de leasing, in urma acceptarii
cererii, procedeaza la stabilirea contractului cu producatorul
bunului solicitat, in vederea achizitionarii acestuia; in acest proces
este implicat direct si viitorul beneficiar. Urmeaza incheierea
contractului de leasing si cumpararea bunului de catre societatea
de leasing in vederea punerii lui la dispozitia beneficiarului.
Pentru utilizarea bunului, beneficiarul va plati societatii de leasing
costul, sub forma de rate esalonate pe perioada de valabilitate a
contractului. De regula, la sfarsitul perioadei de inchiriere,
beneficiarul are o tripla optiune: sa prelungeasca contractul; sa-l
abandoneze; sa cumpere bunul la valoarea reziduala.
In tranzactiile internationale se cunosc mai multe forme ale
leasing-ului: clasificare

a) d.p.d.v. al pozitiei furnizorului in contractul de leasing, se

disting urmatoarele forme:
- leasing direct, realizat prin incheierea contractului intre
producatorul exportator si utilizatorul bunului care face obiectul
operatiunii, finantarea fiind facuta de catre furnizor;
- leasing indirect, ce presupune existenta societatilor
specializate de leasing, care preiau functia de creditare, pe cea
- 9/curs 6 de prestare de servicii, precum si asumarea riscurilor ce decurg
din aceste operatiuni.
b) In functie de continutul ratei de leasing raportata la pretul de
export, in practica s-au individualizat operatiunile de leasing
financiar (engl. financial leasing) si cele de leasing functional (engl.
operating leasing).
Leasingul financiar presupune ca in perioada de inchiriere
de baza (prima inchiriere) sa se realizeze intregul pret de vinzare
al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare, precum si un
beneficiu. Corespunzator unor practici utilizate pe plan
international, contractul de leasing financiar se incheie pentru
perioada de baza, care, de regula, este mai scurta decat durata
de folosinta a obiectului de inchiriat si nu poate fi reziliat de nici
una din parti.
Leasingul functional operational presupune ca, in perioada
de baza, sa se realizeze doar o parte din pretul de vanzare al
obiectului contractului. In acest tip de leasing, accentul cade pe
serviciile furnizate de societatea de leasing, neexistand, de
regula, o relatie directa intre pretul la care a fost achizitionat
echipamentul de catre societatea de leasing si chiria perceputa.
Societatea de leasing isi asuma, de obicei, riscurile uzurii morale
si raspunde de furnizarea pieselor de schimb, de efectuarea
reparatiilor, de asigurarea echipamentelor si de plata diverselor
taxe si impozite.

c) In functie de continutul ratelor de leasing, se pot distinge:

- leasing brut, care cuprinde in ratele sale, pe langa
pretul de vanzare al marfii (in totalitate sau in partial), si
cheltuielile de intretinere, service si reparatii.
- leasing net, in care ratele contin numai pretul de
vanzare al obiectului de inchiriat.
- 10/curs 6 d) Exista unele forme speciale de leasing, caracterizate prin
particularitati ale tehnicii de realizare. In aceasta categorie intra
operatiunile: lease-back, time-sharing, leasing experimental,
operatiuni hire, renting.
Prin lease-back se intelege operatiunea prin care proprietarul,
aflat in urgenta nevoie de fonduri banesti, isi vinde produsul unei
societati de leasing si apoi il inchiriaza printr-un contract obisnui
Time-shering s-a adoptat in practica din considerente de
rentabilitate economica, cum ar fi, de exemplu, costul ridicat al
unor utilaje (echipamente electronice de calcul, avioane moderne
de transport) si uzura morala extrem de rapida a acestora.
Leasingul experimental se foloseste in scopul promovarii
vanzarilor.
Operatiunile hire si renting sunt operatiuni de leasing pe termen
scurt si foarte scurt si cuprind inchirierile, cu ziua sau cu ora, in
special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de onstructii:
macarale, escavatoare, et Dezvoltarea pe plan international a
leasingului a fost impulsionata de avantajele pe care acesta le
ofera partilor implicate in operatiune.
Astfel, pentru furnizor, leasingul este o metoda de promovare a
vanzarilor, de largire a cercului de clienti si a ariei de defacere.
Vanzatorul are, practic, la dispozitie o modalitate de
transformare a unei livrari cash intr-una pe credit in mod direct

sau prin serviciile societatii de leasing. Asa se explica faptul ca

leasingul se practica in mod deosebit in domeniul exporturilor de
bunuri de echipament, in general de bunuri durabile si de valoare
ridicata.
Este de remarcat faptul ca leasingul indirect permite si
transferul obligatiilor si al riscurilor legate de export de la
exportator la noul proprietar, societatea de leasing.
- 11/curs 6 Pentru finantarea operatiunii asigurata de societatea de leasing
leasingul este o alternativa la finantarea prin credit bancar, care
prezinta un grad ridicat de siguranta: garantia oferita de dreptul
de proprietate al societatii respective asupra bunului dat in
folosinta beneficiarului.

6.1.2 Tehnici de postfinantare a exportului

Avansul in valuta este , in egala masura, o tehnica de finantare pe
termen scurt si o metoda de protectie impotriva riscului valutar.
In esenta, este vorba de acordarea de catre o banca a unui
imprumut in valuta firmei exportatoare in baza creantei acesteia
fata de clientul sau din strainatate, creanta nevalorificata in
moneda nationala.
In Franta, unde este larg practicata, operatiunea de finantare se
desfasoara in trei faze. Mai intai, exportatorul imprumuta de la
banca sa o suma in valuta corespunzand creantei pe care o are
asupra partenerului.Termenul imprumutului corespunde cu
scadenta creantei. Suma este acordata de banca pe baza
prezentarii de catre exportator a documentelor justificative
privind expeditia si vamuirea marfii.
Apoi, odata finantarea aprobata, banca poate credita contul
valutar al exportatorului sau poate vinde la vedere valuta,

oferind clientului sau suma in moneda nationala, ceea ce ii permite

acestuia sa-si asigure necesarul de lichiditati. Rambursarea
imprumutului se face la un pret care cuprinde doua elemente:rata
dobanzii pe piata de refinantare( piata eurovalutelor ) si marja
bancii creditoare.

CAP 7 Riscurile in afacerile internationale

In literatura economica riscul este definit ca fiind
cunoasterea probabilitatii de aparitie a avenimentelor
nefavorabile.
In asigurari riscul reprezinta un eveniment incert, posibil, si
viitor, la care sunt expuse bunurile, patrimoniul, viata, sanatatea
sau integritatea fizica a unei persoane.
Riscurile legate de afacerile internationale pot fi clasificate ,
in raport cu natura lor in cateva grupe:
a) riscuri politice
- tin de deciziile guvernelor din tara E si a I ( fiind vorba de
masuri protectioniste, bariere in calea afacerilor). Tot in
aceasta categ de riscuri politice intra si :
riscuri legate de evenimente locale (greve, revolte)
sisteme de drept diferite
riscuri naturale (catastrofele)
b) riscuri economice
-se referla la dezechilibrele care apar la nivel
macroeconomic(cresteri anormale de pret, mari deficite
comerciale) si care creaza dificultati ia incheierea si derularea
tranzactiilor internationale
c) riscuri contractuale

- se refera la executarea obligatiilor partilor cf contractului

incheiat (nelivrarea la termen a mf)
d) riscuri comerciale
- fac parte din riscurile economice si se refera strict la
executarea contractelor comerciale internationale. Ele sunt
riscuri conjucturale, determinate de miscarea pe piata a :
preturilor produselor finite, a cursului de schimb valutar si a tatei
dobanzii.
- 2/curs 7 e) riscuri financiare
- re refera la fluxuri monetare internationale, sunt riscuri
conjucturale determinate de miscarea cursului de schimb, a
riscului neplatii, a riscului de credit,
f) riscuri tehnologice
- tin de dezv bazei materiale din tara partenera cu impact asupra
costurilor si rezultatelor activitatilor economice. Ele se mai
numesc si riscuri de productie.
Daca ne referim la riscurile legate de operatiunile de exportimport, avem urmatoarele tipuri de risc, clasificate in functie
de fazele de derulare a tranzactiei
faza de prospectare -avem riscul activitatii
de prospectare, unde firmele investesc fara a
avea siguranta recuperarii acestor sume mari
faza intre momentul acordului de vointa si
momentul executarii obligatiei de livrare avem
riscul de pret este un risc tipic conjuctural si
se refera in special la produsele primare
utilizate in procesul de productie: materii
prime, combustibil.

 faza dintre momentul primirii comenzii si

livrarea marfurilor pot apare: risc economic,
legat de cresterea costurilor cu productie,
adica cresteri de costuri cu materiile prime,
apoi un risc politic, un risc comercial, risc de
neexecutare a contractului de vanzare,
faza dupa livrarea marfurilor firma E poate fi
supusa riscului de neplata
de asmenea mai exista si riscul valutar apare datorita modificarii
cursului de schimb al valutei de pe piata in raport cu monedele
- 3/curs 7 partenerilor.acest risc se situeaza in faza dintre momentul
incheierii contractului si cel al platii si este cu atat mai important
cu cat perioada dintre cele doua momente este mai mare. Acest
risc afecteaza in egala masura pe E cat si pe I
Tehnici de combatere a riscului
1) tehnici preventive
2) tehnici de asigurare
3) garantii bancare
4) tehnici de acoperire ( hedging)
7.,2.) Asigurarea riscurilor in tranzactiile internationale
Daca riscurile contractuale pot fi acoperite prin clauze adecvate
sau garantii , ricurile legate de logistica(manipulare, depozitare)
cat si riscurile cauzate de unele pericole pe parcursul tr (greve,
intemperii ale naturii sunt acoperite prin asigurarea marfii.
Pe de alta parte riscul de neplata, riscul de credit, poate fi
acoperit si el printr-o polita de asigurare.
In traficul international marfa circula pe riscul E sau I, cf
regulilor Incoterms. Asigurarea mf are ca scop obtinerea de

despagubiri, in cazul pagubelor produse de risc, din partea unui

tert (asiguratorul)
7.2.1) Caracteristici generale
A) Notiuni importante in practica asigurarii
AVARIA TOTALA sau pierderea totala (total loss)
presupune pierderea sau
distrugerea totala a marfii si este de 2 feluri:
reala mf distruse iremediabil sau disparute complet si definitiv;
prezumtiva mf abandonate, deoarece pierderea lor totala este
inevitabila.
- 4/curs 7
AVARIA PARTICULARA sau PARTIALA sau pierderea partiala
(particular loss) priveste toate modalitatile de transport. Este
vorba de deteriorari sau pierderi de marfa, care se datoreaz
unor evenimente majore, care survin in timpul transportului
(naufragiu, accident rutier, deraiere etc.), fie unor situatii care
privesc exclusiv marfa respectiva (cadere, pierdere etc.).
Valoarea pagubei este sub valoarea comerciala sau de asigurare a
bunului asigurat.
AVARIA COMUNA sau GENERALA (general average
loss) este o notiune specifica transportului maritim si

fluvial si desemneaza pierderea rezultata in urma unei decizii

constiente a capitanului de a sacrifica o parte din marfa pt a salva
nava dintr-o situatie dificila (ex. inundarea vasului, naufragiu) sau
de a face cheltuieli exceptionale pentru a salva incrctura.
Cheltuielile i sacrificiile astfel angajate sunt repartizate ntre
armator i proprietarul ncrcturii.

B) Principiile asigurarii
Un principiu de baza este compensarea, ceea ce inseamna
ca dupa primirea despagubirii, asiguratul trebuie sa se afle
intr-o situatie patrimoniala echivalenta cu cea avuta inainte
de producerea pagubei.
Valoarea asigurata va trebui sa acopere in egala masura
pierderea suferita (damnum emergens), cat i castigul
nerealizat (lucrum cessans).
In practica, valoarea asigurata reprezinta valoarea marfii la
destinatie, majorata cu 10 20%.
Dup plata despagubirii, asiguratorul se subroga in toate
drepturile proprietarului incarcaturii si se poate intoarce cu
actiune impotriva carausului sau a unor terti pentru recuperarea
unor sume n msura n care rspunderea pagubei este n sarcina
transportatorului..

- 5/curs 7 Principiul maximei bune-credinte (Utmost Good Faith)

Consta in datoria asiguratului de a-l informa pe asigurator, fara ca
acesta sa intrebe in legatura cu toate circumstanaele materiale
privind risc
Principiul subrogarii permite partajarea responsabilitatii si
a platii intre toti cei care au concurat la realizarea transportului
(incarcator, expeditor, caraus, asigurator).
In ceea ce priveste raspunderea carausului, principiul general
acceptat este ca transportatorul este tinut raspunztor de
pierderea coletelor, de avarii si intarzieri.

7.2.2) Asigurarea marfurilor in traficul international

Asigurarea se bazeaza pe o relatie contractuala intre posesorul
bunului, in calitate de ASIGURAT, si o companie de asigurari, in
calitate de ASIGURTOR, prin care asiguratul transfera anumite
riscuri asiguratorului, platindu-i acestuia o suma de bani denumita
PRIMA DE ASIGURARE, urmand ca, in cazul producerii daunelor,
asigurtorul sa il despagubeasca pe asigurat cf conditiilor
stabilite in contract
.
A)
Conditiile de asigurare traditionale
Conditia A.R. ( AR All Risks) Toate Riscurile
Acoper toate riscurile de pierdere sau deteriorare a bunurilor
asigurate, respectiv avaria comuna, ca i toate avariile
particulare, inclusiv disparitia totala sau parial a mrfii prin
furt, ca i pierderea total (nelivrarea) sau parial (lips la
livrare). Pierderile, deteriorrile sau cheltuielile cauzate de viciile
marfii.
Conditia W.A ( WA With particular average) Cu
raspundere pentru avaria particulara
- Acopera daunele rezultate din pierderea totala sau pierderea
ori deteriorarea partial a bunurilor asigurate cauzate nemijlocit
- 6/curs 7 de riscurile marii, specificate in polita de asigurare, ca de ex.
incendii, furtuna, explozie, vartej, esuare, rasturnare, coliziune,
naufragiu.
Riscul marii desemneaza ansamblul evenimentelor care pot
surveni pe parcursul transportului (accidente, calamitati etc.).

 Conditia F.P.A. ( FPA Free from particular average)

Fara raspundere pentru avaria particulara
- Acopera daunele rezultate din avaria comuna, neacoperind
pierderea partiala sau deteriorarile. Daca este indicat FPA, cu
exceptia, atunci cazurile de avarie particulara sunt acoperite.
Toate conditiile de mai sus exclud riscurile de razboi sau greva,
care trebuie s fie acoperite separat.
B) Conditiile de asigurare A, B i C
(conditii noi de asigurare)
- In prezent mf transportate pe mare, pot fi asigurate in una
dintre urmatoarele trei conditii speciale: A, B, C. Principalele
deosebiri fata de conditiile de asigurare folosite in trecu ,
constau in delimitarea mai clara i mai precisa a sferelor lor de
acoperire.
- Conditia de asigurare A este cea mai cuprinzatoare. Prin ea
se acopera toate riscurile de pierdere si avarie a bunurilor
asigurate, cu exceptia unor unor riscuri. Aceste exceptii ,
excluderi sunt comune tututor celor trei conditii (A,B,C) si sunt
formate din trei grupe de riscuri distincte:
Excluderi comune tuturor celor 3 clauze
a. Pierderea , avaria si cheltuiala rezultand din sau provocate
de:
comportarea necorespunzatoare voita a asiguratului;
scurgerea ordinara, pierderea uzuala in greutate sau
volum ori uzura normala a bunului asigurat;
- 7/curs 7 ambalarea si pregatirea insuficienta sau
necorespunzatoare a bunului asigurat;

viciul propriu sau natura voiajului sau a calatoriei;

intarzierea;
pierderea voiajului sau a calatoriei;
insolvabilitatea sau neandeplinirea obligatiilor
financiare catre obligatiilor financiare catre
proprietarii, administratorii, navlositorii sau
operatorii navei;
folosirea de obiecte radioactive;
b. Riscuri de razboi (conflicte militare);
c. Riscuri de greve (conflicte sociale).

- Conditia de asigurare B prin aceasta asigurare sunt

acoperite pierderea si avaria in caz de incendiu, esuarea,
scufundarea sau rasturnarea navei, cutremur de pamant,
eruptie vulcanica, traznet, etc
- Conditia de asigurare C are o sfera de acoperire mai ingusta
decat conditia B,
- Desi se deosebesc ca sfera de cuprindere au si conditii comune
Condiiile comune continute de cele 3 conditii sunt:
cheltuielile si contributiile la avaria comuna si/sau
cheltuieli de salvare, platite de asigurat, stabilite potrivit
prevederilor contractului de navlosire si/sau legii aplicabile, daca
acestea au fost facute pt sau in legatura cu inlaturarea unei
pierderi cauzate de orice evenimente;
suma ce reprezinta proportia raspunderii stabilite
conform clauzei culpa comuna in caz de coliziune, daca aceasta
clauza este prevazuta in contractul de navlosire.

- 8/curs 7 Contractul de asigurare

Contractul de asigurare (polita de asigurare) este documentul
care atesta acordul de vointa dintre asigurat, care se obliga sa
plateasca o anumita suma de bani prima de asigurare,
asigurare si
asigurator, care, in schimbul primei, se obliga sa-l despagubeasca
pe asigurat pentru daunele pe care le-ar suferi datorita
producerii riscurilor asigurate.
Polita de asigurare poate fi nominativa sau la ordin (caz in care
este transmisibila catre terti prin andosare).
Politele de asigurare pot fi:
- maritime sau fluviale, terestre i aeriene;
- casco (pentru mijlocul de transport);
- cargo (pentru marfa);
- de navlu (pentru pretul transportului maritim) etc.
Polita de asigurare a marfurilor
(polia cargo) poate fi:
polita pe calatorie, prin care se asigura un tr determinat
de mf si trebuie sa fie subscrisa la fiecare expeditie;
polita cu alimentare, prin care se stabileste un plafon
valoric, in limita caruia se pot face mai multe transporturi pana la
epuizarea sumei prevazute in polita; la fiecare expediere se
intocmeste un aviz de alimentare prin care expeditorul il
informeaza pe asigurator in legatura cu expedierea respectiva;
polita de evaluare, cand evaluarea mf transportate se face
ulterior, dup avariere, pe baza facturilor;
polita de abonament sau flotanta, cea mai frecvent

utilizata, prin care se asigura mf intr-un anumit interval de timp,

de obicei, un an (cu reannoire prin acordul partilor), indiferent de
modul de transport, destinatie sau natura mf. Polita acopera la
prima unica (in general) stabilita prin contract totalitatea
expeditiilor efectuate in anul de referinta. Nu este necesar un
- 9/curs 7 aviz de alimentare pentru fiecare expediie. Plata primelor se
face prin regularizare, pe baza declaraiei privind livrrile,
trimestrial, semestrial sau, mai frecvent, anual.
Cererea de asigurare
- In vederea incheierii contractului de asigurare a mf in traficul
international, e E remite expeditorului cererea de asigurare.
- Cererea de asigurare cuprinde:
numele celui care dispune emiterea politei de asigurare;
nr contractului, acreditivului, facturii externe;
conditia de livrare, ruta asigurata;
modalitatile si mijloacele de transport, pavilionul si numele navei;
numarul de conosament;
date referitoare la marfa;
valoarea navlului;
conditia de asigurare;
valoarea asigurata
Polita de asigurare
- In baza cererii de asigurare, expeditorul incheie cu casa de
asigurari si il avizeaza pe exportator printr-un aviz de asigurare.
- Polia de asigurare cuprinde urmatoarele elemente:

 numele i semnatura asiguratorului;

numele asiguratului;
andosarea asiguratului, in cazul in care polita este
transmisibila prin gir;
enumerarea si descrierea riscurilor acoperite;
valoarea asigurata;
locul unde se va plati despgubirea in cazul
producerii riscului.
- 10/curs 7 Obligaiile asiguratului
- plata primei, care se face la locul subscrierii asigurarii;
- furnizarea de informatii, care sa permita asiguratorului sa
aprecieze riscul legat de expediere (valoarea marfii si natura
acesteia, nava, ruta etc.);
- plata unor taxe sau comisioane (pentru comisionarii de
avarie).
- Obligatia esentiala a asiguratorului este de a despagubi pe
asigurat pentru pierderile suferite in cazul producerii
riscurilor acoperite prin polita de asigurare.
- In anumite situatii (de ex. transportul de lichide in butoaie sau
sticle, anumite mf ambalate in saci, bunuri perisabile)
asiguratorul isi rezerva dreptul de a nu lua n considerare
pierderile sub un anumit procent din valoarea mf; aceast cota
se numeste franciza
Despagubirea asiguratului
- asiguratul trebuie sa ia masuri pt a valorifica dreptul de
recurs impotriva carausului si pt a conserva bunurile si a evita
agravarea pagubei; poate sa solicite si expertizarea mf de catre
un comisionar de avarie;

- asiguratul va itocmi dosarul de despgubire, care poate

include: polia de asigurare, documentul de transport, factura
comercial, procesul verbal de constatare a avariei sau raportul
de expertiz, care atest faptul c marfa n-a fost predat la
destinatar;
- asigurtorul analizeaz condiiile n care s-a produs paguba,
verific piesele dosarului i pltete despgubire n funcie
de clauzele contractului de asigurare i de documentele
probatoare furnizate de ctre asigurat. n cazul n care se
reine rspunderea cruului sau expeditorului, acioneaz n
regres
-11/curs 7 - asupra acestora pentru a recupera o parte din indemnizaia
vizat (cea reprezentnd responsabilitatea dovedit a terilor).

7.2.3, Asigurarea creditelor internationale

Scopul asigurarilor de credite este de a proteja impotriva
pierderilor financiare rezultate din neplata cumparatorilor ce au
achizitionat bunuri pe credit. In cazul creditului de export,
specificul asigurarii consta in faptul ca I, partenerul comercial al
asiguratului, isi desfasoara activitatea intr-o tara terta, ceea ce
implica luarea in calcul a unor riscuri specifice, ca riscul de tara.
Riscurile asigurabile sunt de 2 feluri:
riscuri comerciale
riscul politic
Aceste riscuri nu sunt acoperite integral de asigurare, furnizorul
preluand astfel o parte din risc, numita franciza, Institutia care
asigura creditul primeste o prima de asigurare din partea celui
care a cerut asigurarea.

Nivelul primei de asigurare variaza in functie de valoarea ,

perioada asigurarii. Tipul cumparatorului (privat sau public) , risc
de tara, modalitate de plata, etc.
Prima de asigurare se plateste in momentul incheierii politei de
asifurare, integral sau in rate periodice.
Asigurarea poate fi incheiata pe diverse perioade de timp din
derularea contractului de vanzare internationala
in perioada de prelivrare se acopera insolvabilitatea
importatorului sau aparitia unor pierderi din cauze
politice intre momentul acceptarii ofertei si
livrarea marfurilor
in perioada postlivrare se acopera intervalul dintre
livrarea mf si efectuarea platii
- 12 curs 7 in perioada de depozitare a mf in depozite din alte
tari asiguratul este despagubit in cazul cand mf
sunt confiscate, pierdute sau deteriorate, inainte
de eliberarea lor din depozit
in perioada de tranzitare, se acopera riscul de
confiscare sau pierdere a mf din motive politice.