SUBIECTE 2009

Testul 1 - 2009
1) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarea asertiune : imaginea
traditionala a corelatiei dintre politica externa si politica si politica
comerciala externa s-a inversat (carte pg 12)
-------------Garten sustine ca politica externa pierde teren in fata politicii comerciale, ba ,mai
mult, sustine el, ca intreaga politica externa este acum politica economica externa.
Acest lucru se datoreaza faptului ca tabloul geopolitic este in permanenta
schimbare. Evolutiile economice , ca si cele financiare, din Asia de Sud Est, Rusia,
America Latina, dificultatea determinarii rolului economic si comercial al Chinei in
viitor, transmit interesante mesaje decidentilor politici.
In toate tarile guvernele acorda o atentie mai mare problemelor economice,
negocierilor comerciale decat celor politice
2)_Printre fortele care influenteaza piata internationala a serviciilor regasim :
a ;b ;c ;d ;e ; (se va comenta in maximum o fraza). T1/3-2008 (carte pg 57)
---------Sectorul serviciilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor
comerciale si dezvoltarii economiei globale. In cadrul managementului tranzactiilor
comerciale internationale- se impun urmatoarele forte care influenteaza pietele de
servicii:
a) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile oferite;
b) Cresterea intensivitatii produselor in DPI(drepturi de proprietate intelectuala)
c) Sporirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate;
d) Diminuarea distantelor economice dintre state;
e) Accentuarea caracterului comercial al serviciilor
f) Cresterea si diversificarea cererii pentru servicii;
g) Maturizarea conceptului de serviciu global;
h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare;
3) Protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale a devenit o preocupare
a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, , T2/5-2008, Tfn9/-2009
sau
In legatura cu protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot
exprima urmatoarele idei: a; b; c; d; e.
--------------a) Ideile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a CI;
b) O parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de
volumul de inventii, inovatii, design si testari pe care le incorporeaza;
c) UE si-a propus prin Strategia Lisabona sa devina cea mai competitiva economie
bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila;
d) Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele
informatice, serviciile on-line) se vand si se cumpara in functie de creativitatea pe
care o incorporeaza;

e) Textilele sau noile masini si utilaje contin inventii si design in proportie

considerabila,
f) O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafacute;
g) Detinatorilor de DPI trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le
submineaza statutul;
h) Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variaza de la tara la tara;
i) Proprietatea intelectuala devine un atu esential al competitivitatii;
j) Diferentele dintre tari in ce priveste reglementarea si protejarea PI genereaza
numeroase stari tensionale la nivelul sistemului comercial international;
k) Pentru a gestiona aceasta noua provocare devine obligatorie armonizarea
reglementarilor nationale cu cele de la nivel international
4) Explicati pe scurt (in maxim 6 randuri) elementele definitorii ale avantajelor
comparative ale natiunilor. ( carte pg 71) (= teoria costurilor comparative
de productie sau a avantajului relativ)
===
A fost elaborata de David Ricardo si Robert Torrens in 1817 care incearcau sa rezolve
dilema de la teoria avantajului absolut dezvoltand propria teorie cea a Costurilor
comparative de productie care statueaza ca o tara va trebui sa produca si sa exporte
acele bunuri sau servicii la care este relativ mai productiva decat alte tari si sa
importe marfurile la care alte tari sunt relativ mai productive
TEORIA lor suna astfel: Avantajul relativ sau avantajul comparativ -este
castigul realizat de o natiune care produce si vinde la extern bunuri pe care le
realizeaza cu costuri mai mici relativ la alte bunuri nationale, iar in schimbul lor
procura alte marfuri a caror realizare la intern se dovedeste mai putin
avantajoasa.
Dilema acestei teorii a costurilor nu da raspunsul la o intrebare fundamentala-ce
factori determina?, care produs se califica pentru a avea avantaje comparative in cazul
fiecarei tari?
5) Printre principiile fundamentale ale GATT regasim : a,b,c,d,e, (se va
comenta fiecare printr-o fraza) Tfn/3-2009
A NU SE CONFUNDA CU !!!!!
Principiile care au guvernat negocierilor in cadrul rundelor GATT
---------a) Principiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a CNMF si a
CRN;
b) Interzicerea restrictiilor cantitative (la importul si exportul de marfuri) si a altor
bariere cu efect echivalent in relatiile dintre PC;
c) Folosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea sunt
admise;
d) Interzicerea sau limitarea folosirii subventiilor de export si a taxelor compensatorii;
e) Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei nationale
cu conditia sa nu contina taxe cu nivel prohibitiv;
f) Adoptarea deciziilor (intre tarile membre) prin consens, iar cand nu se intruneste
consensul si pentru probleme procedurale folosirea votului;
g) Solutionarea diferendelor intre PC pe calea consultarilor (prin consens
general) si sau multilaterale

6) Comentati pe scurt (maxim 6 randuri) urmatoarea asertiune :

negocierile sunt schimburi multivalente de concesii
T1/6-2008 , Tfn 8/2009 (carte pg 129)
sau
negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multivalente de
concesii.
-----------Procesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr-un schimb
reciproc de concesii. Pe parcursul negocierilor participantii formulau cereri de
concesii si faceau oferte de facilitati.Astazi, se recurge, de-a lungul negocierilor. la
setul de concesii multivalente. Principalul avantaj al acestui tip de negociere este
folosirea unei palete foarte largi de probleme sporindu-se astfel sansele ca negociatorii
sa gaseasca solutii adecvate la problemele sensibile si ele sa se finalizeze prin
incheierea de Acorduri.
7) Acordurile negociate la Runda Tokyo in domeniul cadrului juridic sunt :
a,b,c,d,e,
sau
La Runda Tokyo s-au negociat in domeniul cadrului juridic urmatoarele
acorduri: a;b;c;d;e; T5/5-2009, Tfn/6-2009
-----------Au fost adoptate 5 acorduri:
a) Tratament diferit si mai favorabil pt tarile in curs de dezvoltare
b) Masuri de salvgardare
c) Masuri comerciale legate de balanta de plati
d) Memorandumul privind reglementarea diferendelor
e) Memorandumul cu privire la restrictii si impuneri la export
8) Problemele cele mai importante cu privire la accesul la piete din Acordul
privind Agricultura negociat la Runda Uruguay au fost : a,b,c,d,e si au vizat
(fiecare intr-o fraza)
sau
Principalele probleme negociate la Runda Uruguay pe Agricultura privind
accesul la piata a,b,c, (si sa spui la fiecare ceva) Tfn5/2009
------a) Aceasta REGLEMENTARE a avut ca scop derularea cat mai ECHITABILA a
comertului cu produse agricole
b) Prin accesul la piata al produselor agricole s-a urmarit:
- eliminarea INTERDICTIILOR care franau importul anumitor produse
- ADAPTAREA ofertei la cerintele pietei
- accesul sa se faca numai in baza DREPTURILOR VAMALE
- el nu trebuie sa faca discriminari intre produsele importate
- produsele trebuie sa fie in mare masura CONSOLIDATE
- concesiile privind accesul la piete se refereau la: PRETURI MINIME la
import, restrictii cantitative
c) Angajamentele asumate adica:
- accesul la piete
- si a celor in materie de taxe vamale
au fost consemnate in LISTE NATIONALE DE CONSTRANGERE

9) In legatura cu Conferinta Ministeriala a OMC de la Singapore se pot

mentiona urmatoarele : a, b,c,d,
-----------Conferinta ministeriala de la Singapore 1996
a) Perioada imediat urmatoare rundei Uruguay a fost marcata de un optimism
ridicat privind cresterea economica si rolul OMC;
b) Pe fondul acestui entuziasm a aparut riscul inscrierii pe agenda CM a unei
palete de probleme mult prea complexe pentru a intruni consensul;
c) Pentru a evita esecul s-au detasat doar doua axe importante: raportul dintre
comert si mediu si raportul dintre comert si standardele de munca;
d) Pe agenda CM s-au aflat si probleme ca: acordul privind TI si produsele
farmaceutice; investitiile si PC; simplificarea procedurilor vamale; planul de actiune
pentru TCMPD;

Test nr 2 - 2009
1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea asertiune "razboiul si
comertul constituie modalitatile cele mai traditionale de comunicare
internationala". T1/1- 2008
------------Putem spune ca nimic nu este mai adevarat decat aceasta afirmatie, pentru ca si una si
celalta afecteaza in egala masura viata si activitatea omenirii. Daca razboiul
afecteaza in mod negativ omenirea, comertul international genereaza castiguri
pe care indivizii si colectivitatile nu le-ar putea obtine izolat, aducand asadar un efect
pozitiv. Azi, CI a depasit cadrul traditional al acestei notiuni, el ingloband o
multitudine si o extrema varietate de operatiuni care se refera numai indirect la marfa
2) Factorii care influenteaza comertul international cu servicii a,b,c,d,e,
(cap 1.4 pg 54 curs 3?)
---------Comertul cu servicii se defineste printr-o dinamica superioara celui cu bunuri.
Comertul international cu servicii este influentat atat de factori comuni ai comertului
cat dar si de factori specifici. Astfel el poate fi influentat de:
a) Redefinirea constanta a raportului de forte in plan economic si comercial;
b) Aparitia si maturizarea gruparilor economice regionale;
c) Diversificarea si sporirea eficacitatii masurilor de politica comerciala;
d) Fenomenele cu evolutie complexa asupra economiei internationale,
e) Progresul tehnico-stiintific,
f) Institutionalizarea comertului international,
g) Globalizarea sistemelor de productie,
h) Redefinirea rolului companiilor transnationale
3) Printre principiile fundamentale ale GATT regasim : a, b,c,d,
T1/5-2009 A NU SE CONFUNDA CU
Principiile care au guvernat negocierilor in cadrul rundelor GATT
----------------------

a) Principiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a CNMF si a

CRN;
b) Interzicerea restrictiilor cantitative la importul si exportul de marfuri si a altor
bariere cu efect echivalent in relatiile dintre PC;
c) Folosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea sunt
admise;
d) Interzicerea sau limitarea folosirii subventiilor de export si a taxelor compensatorii;
e) Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei nationale
cu conditia sa nu contina taxe cu nivel prohibitiv;
f) Adoptarea deciziilor (intre tarile membre) prin consens, iar cand nu se intruneste
consensul si pentru probleme procedurale folosirea votului;
g) Solutionarea diferendelor intre PC pe calea consultarilor (prin consens general)
si sau multilaterale
4) Printre obiectivele care trebuiau urmarite pe parcursul Rundei Uruguay
regasim : a ;b ;c ;d ; e T6/7-2008
------------a) Liberalizarea si extinderea comertului international in avantajul tuturor partilor
contractante prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor
comerciale tarifare si netarifare;
b) Intarirea si imbunatatirea SCI prin supunerea unei parti tot mai importante a
comertului international unor norme noi de conduita mai clare, mai eficace, cu
caracter obligatoriu si convenite pe cale multilaterala;
c) Sporirea capacitatii SCI de a se adapta la noile provocari din economia
internationala;
d) Sporirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici
sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara
si investitionala.
5) Problemele cele mai importante cu privire la accesul la piete din Acordul
privind Agricultura negociat la Runda Uruguay au fost : a,b,c,d,e si au vizat
(fiecare intr-o fraza)
sau
Principalele probleme negociate la Runda Uruguay pe Agricultura privind accesul
la piata a,b,c, (si sa spui la fiecare ceva) Tfn5/2009
------a) Aceasta REGLEMENTARE a avut ca scop derularea cat mai ECHITABILA a
comertului cu produse agricole
b) Prin accesul la piata al produselor agricole s-a urmarit:
- eliminarea INTERDICTIILOR care franau importul anumitor produse
- ADAPTAREA ofertei la cerintele pietei
- accesul sa se faca numai in baza DREPTURILOR VAMALE
- el nu trebuie sa faca discriminari intre produsele importate
- produsele trebuie sa fie in mare masura CONSOLIDATE
- concesiile privind accesul la piete se refereau la: PRETURI MINIME la
import, restrictii cantitative
c) Angajamentele asumate adica:
- accesul la piete
- si a celor in materie de taxe vamale
au fost consemnate in LISTE NATIONALE DE CONSTRANGERE

6) La Runda Tokyo s-au negociat in domeniul cadrului juridic urmatoarele

acorduri: a,b,c,d,e T1 /7-2009, T5/5-2009
sau
Acordurile negociate la Runda Tokyo in domeniul cadrului juridic sunt :
-----------------Au fost adoptate 5 acorduri:
a) Tratament diferit si mai favorabil pt tarile in curs de dezvoltare
b) Masuri de salvgardare
c) Masuri comerciale legate de balanta de plati
d) Memorandumul privind reglementarea diferendelor
e) Memorandumul cu privire la restrictii si impuneri la export
7) Explicati in 6 randuri cum influenteaza industriile integrate orizontal si
vertical comertul si fluxurile comerciale internationale T1/5-2008:
sau
..modul in care industriile integrate orizontal si vertical influenteaza
avantajele competitive ale natiunilor :
-------------Industriile din amonte, din aval si integrate orizontal
reprezinta unul din cele
4 seturi de determinanti ai avantajelor competitive de la diamantul lui Porter,
care sustine ca
a) avantajele competitive pe care o tara le detine intr-un sector ofera potentiale
avantaje si sectoarelor cu care acesta este integrat pe verticala si pe orizontala;
b) Calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de avantaje competitive
este cea a accesului rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai
avantajoase input-uri;
c) Cel mai important avantaj al integrarii la nivel national este procesul de inovare si
modernizare.
d) Proximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile
culturale, permit fluxuri de informatii mai adecvate si costuri de tranzactie mai mi
8) Comentati in 8 randuri asertiunea: negocierile sunt schimburi multivalente
de concesii T1/6-2008, T1/6-2009, (carte pg 130)
sau
negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multivalente de concesii.
--------Procesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr-un schimb
reciproc de concesii. Pe parcursul negocierilor participantii formulau cereri de
concesii si faceau oferte de facilitati.Astazi, se recurge, de-a lungul negocierilor. la
setul de concesii multivalente. Principalul avantaj al negocierii este abordarea unei
palete foarte largi de probleme si astfel se sporesc sansele ca negociatorii sa gaseasca
solutii adecvate la problemele sensibile.
9) In legatura cu protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot
exprima urmatoarele idei: a; b; c; d; e.
Sau
Protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale a devenit o preocupare

a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, T1/3-2009 , T2/5-2008

-------a) Ideile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a CI;
b) O parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de
volumul de inventii, inovatii, design si testari pe care le incorporeaza;
c) UE si-a propus prin Strategia Lisabona sa devina cea mai competitiva
economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila;
d) Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele
informatice, serviciile on-line) se vand si se cumpara in functie de creativitatea pe
care o incorporeaza;
e) Textilele sau noile masini si utilaje contin inventii si design in proportie
considerabila,
f) O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafacute;
g) Detinatorilor de DPI trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu
le submineaza statutul;
h) Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variaza de la tara la tara;
i) Proprietatea intelectuala devine un atu esential al competitivitatii;
j) Diferentele dintre tari in ce priveste reglementarea si protejarea PI genereaza
numeroase stari tensionale la nivelul sistemului comercial international;
k) Pentru a gestiona aceasta noua provocare devine obligatorie armonizarea
reglementarilor nationale si adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel
multilateral;

Testul 3 2009
1) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarea asertiune : o mare parte
din comertul international actual este o reflectare a dezvoltarii sistemelor
globale de productie T3/1/-2008 (carte pg 49), sau o alta versiune de la T5/22008
Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care globalizarea sistemelor de
productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international
---------Asi aminti ca: globalizarea productiei inseamna ca este practic imposibil sa
identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate
prin imbinarea unor componente care provin din diverse locuri/tari. Imaginea
traditionala a diviziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce
bunuri si periferia mai putin dezv, care ofera resursele de baza, s-a transformat azi
radical prin delocalizare si globalizare
In termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta dezintegrare verticala a
productiei sau comert intra-produs. Comertul intra-produse, implicand exportul si
importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca
1/3 din comertul mondial.
Aceste evolutii provocatoare si-au pus , cu siguranta, amprenta asupra evolutiei CI.
2) Natiunile fac comert intre ele pentru ca: a; b; c; d (se va comenta fiecare in
maximum o fraza). T3/2-2008 (carte pg 26)
------Natiunile fac comert intre ele dintr-o multitudine de ratiuni

a) In primul rand deoarece este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se

produca la nivel national tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne;
b) Factorii de productie, in special resursele naturale, forta de munca, sunt relativ
asimetric raspanditi pe glob;
c) Fac comert intre ele pentru ca au nevoie de rezultatele creatiei stiintifice si de
fortele concurentei externe, pe care tara respectiva nu o are
d) Comertul poate duce la crearea de locuri de munca
e) Comertul poate contribui la atenurarea decalajelor, a ridicarii standardului de viata
al oamenilor
f) Poate favoriza cresterea incasarilor valutare
g) Economiile de scara si de gama implica dimensiuni productive care nu se regasesc
in cadrul relativ ingust al unei economii nationale;
3) O conduita comerciala multilaterala cu privire la DPI (dreptul proprietatii
intelectuale) trebuie sa vizeze : a,b,c,d
----------a) Modul in care trebuie aplicate principiile de baza ale SCI in tranzactiile cu DPI;
b) Modul in care se poate acorda o protectie adecvata DPI;
c) Maniera in care tarile trebuie sa puna in aplicare, pe teritoriul lor DPI;
d) Modul in care trebuie solutionate diferendele comerciale cu privire la proprietatea
intelectuala;
4) Printre trasaturile neoliberalismului ca filozofie economica regasim : a,b,c,d,e
------a) Dereglementarea pietelor
b) Mobilitatea deplina a capitalurilor
c) Austeritatea bugetara
d) Privatizarea utilitatilor publice
e) Inlocuirea statului bunastare (welfare state)
f) Restrangerea puterii sindicatelor
g) Flexibilizarea pietei muncii (workfare state)
h) Privatizarea sistemelor de pensii
5) Modurile specifice de prezentare a serviciilor sunt ( sau moduri specifice
de prestare a serviciilor) : a,b,c,d, (se va comenta fiecare intr-o fraza) (cap 1.4,
curs 3)
---Tranzactiile cu servicii se traduc in 4 moduri specifice de ofertare si prestare de
servicii:
a)Transfer transfrontalier ( cros-border supply)servicii prestate de pe teritoriul
unui stat pe teritoriul altui stat- servicii de comunicatii, asigurari, servicii financiare.
Cele on-line
b) Deplasarea consumatorilor dintr-o tara pentru a consuma servicii intr-o alta
tara.(consumption abroad); serviciile turistice.
c) Prezenta comerciala.(commercial presence) infiintarea unei filiale sau sucursale
care presteaza servicii in alt stat, investitiile directe in straine (ISD) Investitii Straine
Directe

d) Deplasarea persoanelor din tara de origine catre alta tara pentru a presta
servicii.( movement of natural persons), servicii de avocatura, consultanta,
educationale, arhitectura, constructii.
6) Printre aspectele sistematice ale mecanismului OMC de solutionare a
diferendelor regasim : a,b,c,d,
sau
Printre aspectele sistemice ale procesului de solutionare a diferendelor in
cadrul OMC regasim : a,b,c,d,e T6/7-2009
----------Meanismul OMC de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici:
a) Sunt implicate direct doar guvernele; ( nu organizatii non-guvernamentale)
b) Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau
acordata;
c) Capacitatea de punere in aplicare a deciziilor OSD este asimetrica;
d) Costurile de administrare a procesului sunt ridicate;
e) Cele mai multe cazuri se solutioneaza pe calea consultarilor
7) In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului concluziile cu privire
la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa
sunt : a,b,c, T3/7-2009
sau
In conformitate cu fundamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot
formula urmatoarele concluzii: a; b; c.
sau
Din analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind
urmatoarele concluzii : a,b,c, (se va comenta fiecare intr-o fraza) T6/4-2009
-------In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului:
a) Productia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul 2 si se reduce
pana la eliminare in stadiul 3;
b) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in
stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul 3;
c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza
in stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul 3. devenind net exportatori
d) Deoarece concurenta se intensifica in stadiul 2, firmele inovatoare si concurentii
lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor bunurilor, delocandu-si
capacitatile de productie in tarile in curs de dezvoltare care devin ulterior
importanti exportatori
8) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarele afirmatii : numarul de
alternative poate fi mic, depinde de provocarile cu care se confrunta negociatorii
(carte pg 134)
-------Procesul de negociere este strans legat de importanta pe care negociatorii o acorda
pentru a ajunge la un acord si a incheia afacerea, dar mai ales a efectelor negative pe
care le-ar putea produce esuarea tratativelor. Cand ajungerea la un acord este
vitala(stringenta), negociatorii pot mima lipsa de interes pentru a obtine mai multe
concesii, dar este evident ca se va obtine un rezultat concret. Cu cat sunt mai mici
eforturile investite in tratativele multilaterale, cu atat este mai mica probabilitatea ca

procesul negociativ sa esueze. De aceea daca probabilitatea de a esua este mare, nu se

vor initia tratative.
9) Conferinta Ministeriala de la Doha s-a deosebit de cea de la Seatle
prin : a ;b ;c ;d ;e ; ; T 3/9-2009
------a) Problemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare privind
agricultura si serviciile;
b) Lista cu privire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a
existat un plan cu privire la modul de tratare a problemelor sensibile;
c) Ministrii au constientizat efectele negative pe care le-ar genera inca un esec al
negocierilor;
d) Climatul politic se schimbase; era o dorinta puternica de afirmare a intereselor
comune si de a se transmite un mesaj cu privire la stabilitatea SCI dupa prabusirea CI
si dupa evenimentele din SUA;
e) Se depusesera eforturi sporite anterior reuniunii pentru implicarea ONG-urilor in
formularea de p.d.v in procesul de pregatire;
f) Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor;

Testul nr. 4 -2009

1) Printre deosebirile de fond intre GATT si OMC se pot mentiona a) b) c) d)
Sau
Diferentele OMC- GATT
-------------------a) GATT a fost un acord provizoriu si adoptat pe baze ad-hoc,OMC este o organizatie
internationala interguvernamentala avand baze legale solide;
b) OMC are membrii, in timp ce participantii la GATT s-au numit parti contractante;
c) GATT s-a ocupat exclusiv de comertul cu bunuri in timp ce activitatile OMC
vizeaza si comertul cu servicii si cu DPI;
d) Mecanismul OMC de solutionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil
si actioneaza in mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o tara
membra.
e) In cadrul GATT s-au finalizat 10 acorduri (80 de pagini) comparativ cu 28 de
acorduri doar la Runda Uruguay (26.000 de pagini; 200 kg.);
f) Aspecte ale comertului care se bucurau in textul GATT de 1-2articole au devenit in
cadrul OMC acorduri in sine;
g) Termenul reforma nu se regaseste in textul GATT dar se regaseste de 10 ori doar
in Acordul cu privire la agricultura;
h) GATT este un acord al diplomatilor, articolele fiind concise iar termenii lor nu
sunt precisi;
2) Subventiile acordate in cadrul Acordului de Agricultura din cadrul Rundei
Uruguay: 5 subventii (carte pg 247)
sau
Printre categoriile de subventii tratate de Acordul privind Agricultura negociat
la Runda Uruguay se pot mentiona: a;b;c;d; T5/9-2009
-----------

In categoria de subventii tratate de Acordul privind Agricultura si care faceau

obiectul unor angajamente de reducere intra (sunt 5 categ):
a) Subventiile directe de export in functie de performantele obtinute la export;
b) Vanzarea la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub
nivelul celor pr acticate pe piata interna;
c) Programele guvernamentale care presupun prelevarea unor sume asupra intregii
productii care se folosesc apoi pentru subventionarea unei anumite parti din productie,
d) Masurile de reducere a costurilor prin subventii menite sa diminueze costurile de
comercializare;
e) Subventionarea transportului intern doar in cazul produselor exportate,
f) Subventionarea imput-urilor folosite la realizarea produselor alimentare.
3)_Printre functiile OMC regasim : a ;b ;c ;d ;e ; (se va comenta in
maximum o fraza). T1/7-2008 Carte pg 194
-------------a
) Crearea conditiilor pentru punerea adecvata in aplicare a prevederilor acordurilor
multilaterale; ( functie executiva)
b) Forum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri;( functie
legislativa)
c) Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre
membrii; (functie legislativa)
d) Gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale
tarilor membre; (functie legislativa)
e) Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un nivel sporit
de coerenta la nivelul procesului decizional global.
(functie legislativa)
f) Solutionarea diferendelor (disputelor) comerciale; (sistemul de reglementare a
diferendelor) ( functie judecatoreasca)
4) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) asertiunea: negociatorii pot cauta sa
ajunga la angajamente simbolice. la aranjamente simbolice) carte pg 135 T
4/4-2008
==
Pot exista situatii in care ajungerea la incheierea unui Acord sa fie dificila sau
chiar imposibila. Care ar fi atunci solutia pentru ca totusi, dincolo de textele legale
existente (Acorduri) , echilibrele dintre obligatiile membrilor GATT si OMC se poata
fi extinse si mentinute. Raspunsul ar fi angajamente simbolice .
Un acord simbolic poate avea o valoare dosebita pt participanti, el poate ajuta la
explicarea ratiunilor pt care este dificila ajungerea la un acord, poate duce la revenirea
si folosirea unor masuri protectioniste sau poate oferi o mai mare elasticitate
procesului. Un astfel de acord simbolic a fost incheiat la Runda Tokyo intitulat
Clauza de abilitare care instituia un tratament diferentiat si mai favorabil tarilor in
curs de desv.
5)Comentati pe scurt (max. 10 randuri) rezultatele Rundei Uruguay in domeniul
netarifar.T 4/8-2008
------------

REZULTATELE RUNDEI URUGUAY

I) In domeniul tarifar, principala realizare a fost reducerea taxelor vamale de
import, in medie, cu 40% (pentru produse industriale si agricole)
II) In domeniul netarifar
a) Rezultatele negocierilor comerciale multilaterale, cuprinzand: 52 instrumente
juridice, 30 de acorduri, au fost cuprinse in Actul final al rundei, semnat in 1994 la
Marrakesch, de catre 117 tari (din cele 124 de tari participante)
b) Principala realizare a Rundei Uruguay il reprezinta Acordul privind crearea
Organizatiei Mondiale a Comertului,
c) De asemenea, runda s-a soldat cu adoptarea Declaratiei Ministeriale , care a
avut 2 parti: prima pentru Comertul de marfuri: si a doua pt Comertul cu
serviciile
d) Au fost abordate pt prima data subventiile in domeniul agricol
e) S-a prevazut trecerea la liberalizarea comertului cu servicii.
f) O preocupare importanta a GATT o reprezinta sprijinirea prin intermediul SCI a
dez ec a TCD
g) S-au negociat teme referitoare la produsele industriale, agricole, textile, servicii
financiare, DPI,
6) Printre principiile inscrise in Acordul cu privire la comertul international cu
servicii se pot mentiona: a;b;c;d;e; T1/8-2008, T 4/8-2009
sau
Printre principiile inscrise in Acordul General pentru Comertul cu Servicii
(GATS)
--------------a) Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS;
b) CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si
doar pe baze temporale;
c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor
angajamente asumate;
d) Transparenta reglementarilor,
e) Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;
f) Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii,
g) Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;
h) Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri
viitoare.

Intrebari din amintirile fetei

6) cum influenteaza OMC relatiile dintre state, sau ce influenta are
sau alta intrebare
7) ceva legat de OMC si tarile in curs de dezvoltare (parca)
Integrarea tarilor in curs de dezvoltare si a tarilor in tranzitie
1) Multa vreme GATT a fost privit ca un club al tarilor dezvoltate;
2) Treptat tarile in curs de dezvoltare membre au crescut ca numar si si-au asumat
tot mai multe obligatii;
3) Este provocativ modul in care tarile membre vor gestiona tranzitia de la un club
elitist la un organism multilateral cu peste 146 de membrii;

4) Termenii participarii tarilor in curs de dezvoltare la SCI au oscilat intre

reciprocitate si dezangajare;
5) Pentru tarile in curs de dezvoltare s-au conturat doua tipuri de tratament
preferential:
a) Obtinerea unui tratament comercial diferentiat si mai favorabil pe pietele
tarilor dezvoltate pe calea preferintelor comerciale( adica tarile in curs de dezv
solicitau TD obtinerea unui acces mai bun decat cel derivat din clauza natiunii celei
mai favorizate pe pietele tarilor industrializate )
b)Cel de-al doilea tip de tratament preferential consta in solicitarea si
obtinerea unor exceptii si derogari de la normele multilaterale de conduita, dela
mecanismele GATT
Schimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de SCI;
Tratamentul diferential ramane o preocupare in cadrul OMC,
Prevederile specifice pentru tarile in curs de dezvoltare se pot grupa in cinci
directii:
1) Nivel mai redus al obligatiilor asumate;
2) Perioade mai flexibile de punere in aplicare a angajamentelor;
3) Angajamentul TD de a lua in considerare interesele specifice si nevoile de
dezvoltare ale TCD;
4) Tratament comercial mai favorabil pentru tarile cel mai putin dezvoltate;
5) Acordarea de asistenta tehnica si sprijin pentru pregatirea cadrelor in domenii de
interes special pentru aceste tari;

Testul nr 5-2009
1) Comentati pe scurt (max 8 randuri) afirmatia "transparenta este vitala pentru
credibilitatea sistemului comercial multilateral. .." T5/1 2009 (carte pg 121)
--------Prevederile cu privire la transparenta din Acordul de creare a OMC se refera atat
la actele organizatiei cat si la actiunile intreprinse de tarile membre. Deciziile
adoptate in cadrul OMC sunt publicate in seria Basic Instruments and Selected
Documents (BISD) a Secretariatului OMC
Transparenta este unul dintre principiiile de baza ale SCI fiind vitala atunci cand
avem de-a face cu tari/parteneri care ofera medii de afaceri percepute
instabile, cu riscuri ridicate de tara care duc la perceperea de unei inalte
prime de risc. Mecanismul de crestere a transparentei masurilor
adoptate poate duce la imbunatatirea raiting-ului unei tari.
2) Analizati succint (max 8 randuri) determinantii factoriali ai avantajelor
competitive ale natiunilor.. .(a lui Porter)
sau
Determinantii factoriali ai teoriei avantajelor competitive ale natiunilor au fost
grupati de Porter pe 4 axe
-------------I) Primul set il reprezinta factorii de productie care pot fi grupati in:
a) Resurse umane; b) Resurse naturale. c) Resurse de cunostinte.
d) Resursele de capital e) Infrastructura. f) Clima.
II) Al doilea set il reprezinta determinantii cererii

Se remarca trei axe prin care cererea influenteaza avantajele competitive ( sau
cererea opereaza pe trei axe
si anume:
a) compozitia cererii;
b) dimensiunea si deterninantii cresterii cererii ;
c) mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr-o tara se transmit in alte
tari.
III) Al treilea set il reprezinta Industriile din amonte, din aval si integrate
orizontal

a)Avantajele competitive pe care o tara le detine intr-un sector ofera potentiale

avantaje si sectoarelor cu care acesta este integrat pe verticala si pe orizontala;
b) Calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de avantaje competitive
este cea a accesului rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai
avantajoase input-uri;
IV) Al patrulea set Strategiile, structura si rivalitatile
intre firme
Dezideratele, viziunea, misiunea, strategiile si filozofia organizationala sunt
influentate de climatul in care opereaza;
3) Printre instrumentele de politica comerciala folosite in
comertul cu servicii regasim : a ;b ;c ;d ;e ; T5/3-2008
a) Restrictii cantitative (care limiteaza direct volumul sau valoarea tranzactiilor);
b) Masuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul
tarifelor);
c) Masuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectiva sau
obligatia de a crea firme pe acel teritoriu ec;
d) Obstacole tehnice (cerinte privind autorizarea, regl. specifice unor piete
sectoriale);
e) Masuri care decurg din functionarea pietelor publice ( achizitii
guvernamentale, stimulentele-b,f,fb,v,
4) Printre aspectele vizate de Acordul TRIPs regasim: a;b;c;d;e;
sau
Printre prevederile TRIPs regasim: a; b; c. T4/4-2008
---------------------Acordul TRIPs:
a) Creeaza premisele ca programele de computer sa fie protejate la fel ca operele
literare;
b) Stabileste modul in care pot fi protejate datele;
c) Extinde reglementarile internationale cu privire la copyright;
d) Produsele creatiei tehnologice si artistice sunt protejate contra copierii,
reproducerii si difuzarii pentru o perioada de 50 de ani;
e) Defineste care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi protejate ca marci de
fabrica, de comert sau de servicii;
f) Marcile pentru servicii vor fi protejate la fel ca si cele pentru bunuri;
g) Marcile care au cunoscut notorietate intr-o tara vor capata o protectie

5) La Runda Tokyo s-au negociat in domeniul cadrului juridic urmatoarele

acorduri: a;b;c;d;e; T1/7-2009, Tfn/6-2009
sau
Acordurile negociate la Runda Tokyo in domeniul cadrului juridic sunt :
----------Au fost adoptate 5 acorduri:
a) Tratament diferit si mai favorabil pt tarile in curs de dezvoltare
b) Masuri de salvgardare
c) Masuri comerciale legate de balanta de plati
d) Memorandumul privind reglementarea diferendelor
e) Memorandumul cu privire la restrictii si impuneri la export
6) Comentati pe scurt (max 6 randuri) urmatoarea asertiune: "pe parcursul
negocierilor echitatea este deseori mai importanta decat eficacitatea".
T5/5-2008 carte pg 130
-------------S-a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate
pentru echilibrul pe care il aduc si nu pt fundamentele explicative. Asa s-a intamplat
si cu acceptarea formulei elvetiene la Runda Tokyo ptr ca propunerea venea de la
o tar mai mica, neutra si ducea la echilibrarea avantajelor .Aceste solutii bazate pe
eficacitate (maximizarea rezultatelor pozitive la nivelul fiecarei tari) independent
de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s-au dovedit intotdeauna posibile
7) Printre principiile menite sa calauzeasca negocierile Rundei Uruguay se
pot mentiona : a ;b ;c ;d ; T5/7-2008 sau(principiile negocierilor Rundei
Uruguay) carte pg 189
--------a) Transparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiectivele
si angajamentele asumate de PC astfel incat sa se obtina avantaje sporite si reciproce
pentru toti participantii;
b) Lansarea, derularea si finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale
unui singur proces;
c) Tratament diferentiat si mai favorabil pentru TCD;
d) Tarile in curs de dezvoltare nu vor trebui sa ofere concesii incompatibile cu nivelul
lor de dezvoltare;
e) Luarea in considerare a posibilitatii ca TCD sa aduca contributii la procesul de
liberalizare pe masura imbunatatirii performantelor lor economice;
f) Tratament specific pentru tarile cel mai putin dezvoltate;
g) Principiul angajamentului unic, cf caruia rezultatele negocierilor vor putea fi
asumate doar in integralitatea lor.
h) Echilibrul concesiilor
8) Printre principiile inscrise in Acordul cu privire la comertul international
cu servicii se pot mentiona: a;b;c;d;e; T1/8-2008, T 4/8-2009
sau
Printre principiile inscrise in Acordul General pentru Comertul cu Servicii
(GATS)
--------a) Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS;

b) CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si

doar pe baze temporale;
c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor
angajamente asumate;
d) Transparenta reglementarilor,
e) Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;
f) Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii,
g) Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;
h) Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri
viitoare.
9.)Printre categoriile de subventii tratate de Acordul privind Agricultura
negociat la Runda Uruguay se pot mentiona: a;b;c;d; T4/2-2009
sau
Subventiile acordate in cadrul Acordului de Agricultura din cadrul Rundei
Uruguay: 5 subventii ( carte pg 247)
----------In categoria de subventii tratate de Acordul privind Agricultura si care faceau
obiectul unor angajamente de reducere intra (sunt 5 categ):
a) Subventiile directe de export in functie de performantele obtinute la export;
b) Vanzarea la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub
nivelul celor pr acticate pe piata interna;
c) Programele guvernamentale care presupun prelevarea unor sume asupra intregii
productii care se folosesc apoi pentru subventionarea unei anumite parti din productie,
d) Masurile de reducere a costurilor prin subventii menite sa diminueze costurile de
comercializare;
e) Subventionarea transportului intern doar in cazul produselor exportate,
f) Subventionarea imput-urilor folosite la realizarea produselor alimentare.

Testul 6 -2009 =
1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea afirmatie : "diversificarea ca
natura a politicii comerciale reduce importanta ideii de stat ca actor unitar ".
T6/1 2009 (carte pg 9)
-----------Aceasta diversificare se focalizeaza pe echilibrarea intereselor economice ale
numerosilor actori implicati fapt ce determina reducerea importantei ideii de stat ca
actor unitar care sa fie port-drapelul interesului national.
Politica comerciala are ca sarcina si distribuirea mai echilibrata a resurselor
intre diferitele grupuri de interes,
Politica comerciala strategica se refera la interventiile statului, prin diferite
instrumente (subventii, taxe vamale, restrictii cantitative directe) destinate a pune
firmele nationale in postura de castigatoare. Exista riscul aparitiei unei situatii de tipul
dilemei prizonierului, in care interventia simultana a statelor, duce la un rezultat mai
slab decat daca ambele state s-ar fi abtinut de la a interveni,
In concluzie, nu se poate spune ca , in noile conditii ale globalizarii, statul nu mai
are nici un rol in economie, rolul lui va ramane dar va trebui redefinit.
2)Castigurile derivate din participarea la comertul international sunt :
a ;b ;c ;d ;e ; (se va comenta fiecare intr-o fraza). T6/2-2008
ATENTIE !! a nu se confunda cu castigurile obtinute

-----------John Stuart Mill in lucrarea Principiile economiei politice , legat de comertiul

international, afirma ca de pe urma existentei comertului international se obtin
castiguri si anume:
a) Castiguri economice directe
b) Castiguri indirecte (derivate)
c) Castiguri intelectuale si morale
Comertul international poate fi un fenomen pozitiv sau negativ, ca urmare si
castigurile derivate pot fi pozitive sau negative., sa avantajeze pe cei bogati,
Astfel comertul poate duce :
a) la crearea de locuri de munca sau la disparitia acestora
b) poate atenua decalajele intre grupurile sociale din aceiasi tara sau poate exacerba
inegalitatile bazate pe clasa sociala, pe gen sau pe regiuni
c) el poate contribui la ridicarea standardului de viata al oamenilor sau poate
distruge echilibrele ecologice
d) poate favoriza cresterea incasarilor valutare necesare pentru importul de
tehnologie sau poate facilita fondurile pentru inarmare si crea premisele ptr coruptie
si birocratie
f) rezultatul fluxurilor comerciale nu sunt prestabilite ele fiind infuentate de relatiie
comerciale I si politicile nationale.
4) Din analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind
urmatoarele concluzii : a,b,c, (se va comenta fiecare intr-o fraza)
sau
In conformitate cu fundamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot
formula urmatoarele concluzii: a; b; c. T4/8-2008
sau
In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului concluziile cu privire
la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa
sunt : a,b,c, T3/7-2009
----------------In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului:
a) Productia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul 2 si se reduce
pana la eliminare in stadiul 3;
b) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in
stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul 3;
c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza in
stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul 3. devenind net exportatori
d) Deoarece concurenta se intensifica in stadiul 2, firmele inovatoare si concurentii
lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor bunurilor, delocandu-si
capacitatile de productie in tarile in curs de dezvoltare care devin ulterior importanti
exportatori
5) Printre criticile care se aduc sistemului comercial multilateral regasim :
a,b,c,d, (se va comenta fiecare intr-o fraza) T4/9-2008
Sau
Printre dezavantajele

-----------Perceptii critice la adresa sistemului comercial international SCI

a) OMC dicteaza politicile comerciale ale statelor;

b) OMC este pentru comertul liber cu orice pret;

c) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de dezvoltare;
d) Interesele comerciale au prioritate asupre celor ambientale;
e) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate;
f) Sistemul comertului international accentueaza saracia si conduce la pierderi de
locuri de munca;
g) tarile in curs de dezvoltare nu au nici-o forta in cadrul OMC;
h) OMC se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese;
i) Tarile mai slabe sunt fortate sa adere la OMC;
j) OMC este o organizatie nedemocratica

6) Printre principiile care au guvernat negocierile comerciale multilaterale se

pot mentiona : a,b,c,d
----------Principalele activitati in cadrul sistemului comercial international multilateral s-au
derulat in cadrul unor runde de negocieri. La baza acestor negocierii, din cadrul
rundelor GATT au stat o serie de principii cadru si anume:
a) Fiecare parte contractanta decide daca participa sau nu la negocieri, participarea
nefiind obligatorie;
b) Nici unei parti contractante nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale,
concesiile trebuind sa fie de egala valoare;
c) Concesiile acordate in cadrul multilateral nu pot fi retrase in mod unilateral; in
situatii determinate retragerea unilaterala se poate face cu oferirea de concesii
echivalente;
d) De rezultatele negocierilor beneficiaza automat, in virtutea clauzei natiunilor celei
mai favorizate, toate tarile parte contractanta
7) Printre aspectele sistemice ale procesului de solutionare a diferendelor in
cadrul OMC regasim : a,b,c,d,e
sau
Printre aspectele sistematice ale mecanismului OMC de solutionare a
diferendelor regasim : a,b,c,d,
T3/6-2009
----------------Meanismul OMC de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici:
a) Sunt implicate direct doar guvernele; ( nu organizatii non-guvernamentale)
b) Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau
acordata;
c) Capacitatea de punere in aplicare a deciziilor OSD este asimetrica;
d) Costurile de administrare a procesului sunt ridicate;
e) Cele mai multe cazuri se solutioneaza pe calea consultarilor
8) Tehnicile de negociere tarifara folosite pe parcursul rundelor GATT au fost :
a,b,c,d, (se comenteaza fiecare intr-o fraza) (carte pg 126-127)
------------------Pe parcursul negocierilor multilaterale , din cadrul celor 8 runde din cadrul GATT
accentul s-a pus pe componenta tarifara si a fost prioritar bilateral, folosindu-se
ca tehnici de negociere tarifara
a) Formula reducerii liniare a taxelor vamale

- negocierile se concentrau asupra unui procent de reducere a taxelor vamale identic

pt toate categoriile de produse, aplicabil de toti participantii. S-a folosit in runda a 6-a
a GATT, Runda Kennedy
b) Tehnica armonizarii disparitatilor tarifare;
-s-a folosit in Runda Tokyo si a constat in asa zisa formula elvetiana.
De asemenea, pentru reducerea dezechilibrelor intre concezii s-au folosit 2 tehnici
principale de negociere
- tehnici centrate pe regula ofertantului principal (regula furnizorului principal)
- tehnici bazate pe echilibrul concesiilor.
De-a lungul rundelor au mai fost folosite ca tehnici de negociere:
a) Formula de negociere tara cu tara, produs cu produs /bimultilateralismul
- negocierile sunt bilaterale, se bazeaza pe schimbul reciproc de concesii.Ea a fost
tehnica de baza in primele 5 runde si in cazul tratativelor privind aderarea de noi
membrii la GATT
b) Tehnica negocierilor zero pentru zero;
- a constat in preocuparea ptr inlaturarea obstacolelor comerciale pt un sector sau
grupa de produse.
9) Printre problemele semnalate, aflate pe agenda negocierilor comerciale
multilalterale se pot mentiona : a,b,c,d,e
sau
printre problemele sensibile (carte pg 41)
-----------Tot mai multe state imbratiseaza valentele liberului schimb si ale economiei de piata.,
solicitand intarirea sistemului comercial si aducerea pe agenda negocierilor a unor
probleme sensibile cum ar fi:
a) Politicile si practicile anticoncurentiale;
b) Problematica ambientala;
c) Respectarea drepturilor economice ale lucratorilor;
d) Aspectele comerciale ale DPI (dreptul de proprietate intelectuala)
e) Aspectele comerciale ale proceselor investitionale;
f) Comertul cu servicii;
g) Solutionarea noii generatii de diferende comerciale

2008
Test Nr. 1- 2008
1) Comentati pe scurt (max. 7 randuri) urmatoarea asertiune "razboiul si
comertul constituie modalitatile cele mai traditionale de comunicare
internationala". Testul./2009
--------Putem spune ca nimic nu este mai adevarat decat aceasta afirmatie,,
pentru ca si una si cealalta afecteaza in egala masura viata si activitatea omenirii.
Daca razboiul afecteaza in mod negativ omenirea, comertul international genereaza
castiguri pe care indivizii si colectivitatile nu le-ar putea obtine izolat, aducand asadar
un efect pozitiv. Azi, CI a depasit cadrul traditional al acestei notiuni, el ingloband o
multitudine si o extrema varietate de operatiuni care se refera numai indirect la marfa
2) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) modul in care redefinirea raportului de
forte pe plan international influenteaza comertul international.

-----CI continua sa creasca (mai dinamic sau mai lent) fiind influetat de o serie de
factori. Unul dintre ei este si redefinirea raportului de forte caracterizat prin.faptul
ca
- Se maturizeaza a treia revolutie industriala ,, vorbim azi de dragoni si
tigrii asiatici si de gazele americane si europene care face ca lumea sa devina
multipolara.
- ideile economice maturizate in tarile dezvoltate sunt tot mai mult asumate de tarile
in curs de dezvoltare si de cele in tranzitie,
- spiritul de competitie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de
dezvoltare;
- Europa si America trebuie sa-si asume provocarile lansate in alte zone si sa caute
solutii la acestea;
+ In urmatorii ani, productivitatea muncii va atinge un nivel care va redesena tabloul
polilor de putere in plan economic
In concluzie tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv al
statelor devenind unul al gruparilor integrationiste (UE, NAFTA, APEC) care
croiesc arhitectura raporturilor de forte la scara internationala
Studiile arata ca in locul unor tari aflate in clasamantul competitivitatii internationale
este preluat de altele, nemaifiind castigatori consacrati.
Modificarile produse in arhitectura raporturilor de forte in plan economic si comercial
influenteaza atat dinamica fluxurilor comerciale cat si structura lor pe marfuri dar mai
ales orientarea geografica a CI.
3)Printre fortele care influenteaza piata internationala a serviciilor regasim :
a ;b ;c ;d ;e ; (se va comenta in maximum o fraza). T1/2-2009, carte pg 57
------------Sectorul serviciilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor
comerciale si dezvoltarii economiei globale. In cadrul managementului tranzactiilor
comerciale internationale- se impun urmatoarele forte care influenteaza pietele de
servicii:
a) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile oferite;
b) Cresterea intensivitatii produselor in DPI(drepturi de proprietate intelectuala)
c) Sporirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate;
d) Diminuarea distantelor economice dintre state;
e) Accentuarea caracterului comercial al serviciilor
f) Cresterea si diversificarea cererii pentru servicii;
g) Maturizarea conceptului de serviciu global;
h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare;
4)Comentati pe scurt (max. 7 randuri) acceptiunea, tipologia si formele
transferuliui international de tehnologie.
--------Transferul international de tehnologie consta in transmiterea de catre detinatorul de
tehnologie catre beneficiar, contra cost, a cunostintelor cu privire la metoda, modul,
experienta de producere a unui produs, crearea unei fabrici, uzine etc., impreuna cu
tehnice aferenta. Obiectul transferului international de tehnologie se poate
concretiza in: brevete de inventie, desene si modele tehnice, formule secrete de
fabricatie cunoscute sub denumirea de know-how, enegineering, francising, hardware
si software etc Transferul de tehnologie implica astfel transmiterea drepturilor de

proprietate industriala, lucru realizabil numai pe baza de contracte . Ca forma,

luandu-se drept criteriu consimtamantul detinatorului de tehnologie:avem 2 mari
categorii transferul international de tehnologie efectuata fara consimtamantul
detinatorului si efectuata cu consimtamantul detinatorului
5) Explicati (max. 8 randuri) modul in care industriile integrate orizontal si
vertical influenteaza avantajele competitive ale natiunilor : Tf nr/7-2009
sau
cum influenteaza industriile integrate orizontal si vertical
comertul si fluxurile comerciale internationale
----------------Industriile din amonte, din aval si integrate orizontal
reprezinta unul din cele 4 seturi de determinanti ai avantajelor competitive de la
diamantul lui Porter, care sustine ca 1) avantajele competitive pe care o tara le detine
intr-un sector ofera potentiale avantaje si sectoarelor cu care acesta este integrat pe
verticala si pe orizontala;
2) Calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de avantaje competitive
este cea a accesului rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai
avantajoase input-uri;3) Cel mai important avantaj al integrarii la nivel national este
procesul de inovare si modernizare.
4) Proximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile
culturale, permit fluxuri de informatii mai adecvate si costuri de tranzactie mai mici;
6) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) urmatoarea asertiune : negocierile
comerciale multilaterale sunt schimburi multivalente de concesii. T1/6-2009,
Tfn8/2009
Sau
negocierile sunt schimburi multilaterale de concesii
---------Procesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr-un schimb
reciproc de concesii. Pe parcursul negocierilor participantii formulau cereri de
concesii si faceau oferte de facilitati.Astazi, se recurge, de-a lungul negocierilor. la
setul de concesii multivalente. Principalul avantaj al negocierii unei palete foarte largi
de problem consta in faptul ca sporesc sansele unui comportament cooperant. Cu cat
paleta problemelor luate in considerare este mai larga, cu atat este mai mare sansa ca
negociatorii sa gaseasca solutii adecvate la problemele sensibile.
7_Printre functiile OMC regasim : a ;b ;c ;d ;e ; (se va comenta in
maximum o fraza). T4/3-2009 Carte pg 194
-------------a
) Crearea conditiilor pentru punerea adecvata in aplicare a prevederilor acordurilor
multilaterale; ( functie executiva)
b) Forum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri;( functie
legislativa)
c) Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre
membrii; (functie legislativa)
d) Gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale
tarilor membre; (functie legislativa)

e) Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un nivel sporit

de coerenta la nivelul procesului decizional global.
(functie legislativa)
f) Solutionarea diferendelor (disputelor) comerciale; (sistemul de reglementare a
diferendelor) ( functie judecatoreasca)
8)Printre principiile inscrise in Acordul General pentru Comertul cu Servicii
(GATS) regasim : a ;b ;c ;d ;e.
-------a) Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS;
b) CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si
doar pe baze temporale;
c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor
angajamente asumate;
d) Transparenta reglementarilor,
e) Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;
f) Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii,
g) Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;
h) Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare.
9)In Declaratia de la Singapore s-a reiterat angajamentul cu privire la :
a ;b ;c ;d ;e ;
a) Crearea unui SCM mai corect, echitabil si mai deschis;
b) Liberalizarea progresiva si eliminarea TV si a BN in comertul cu bunuri;
c) Liberalizarea progresiva a comertului cu servicii;
d) Respingerea tuturor formelor de protectionism;
e) Eliminarea tratamentului discriminatoriu in relatiile comerciale internationale;
f) Integrarea TCD, a TCMPD si a economiilor in tranzitie in SCM;
g) Asigurarea nivelului maxim posibil de transparenta.

Test Nr. 2- 2008

1) Comentati pe scurt (max. 7 randuri) urmatoarea asertiune "una dintre
trasaturile mediului in schimbare al politicii comerciale este erodarea
granitelor care marcheaza limitele dintre politica externa si politica
economica externa". (carte pg 11)
---------Aceasta erodare, putem spune, a inceput in perioada postbelica, mai precis din
perioada Razboiului Rece, cand s-a permis amestecarea politicilor economice cu
politicile de securitate, Acest lucru a determinat atat limitarea sferei participantilor la
diplomatia comerciala internatonala dar in acelasi timp a determinat ca si fluxurile
economice sa fie influentate, (de multe ori nefavorabil), de influente geopolitice. O
manifestare a divizarii EST-Vest si a folosirii schimburilor comerciale ca pe un
instrument de politica externa a fost US Export Control Act din 1949.
2) Printre castigurile obtinute ca urmare a participarii la comertul international
regasim : a ;b ;c ;d ; (se va comenta in maximum o fraza) se poate enumera :
carte pg 27
ATENTIE!! A nu se confunda cu castigurile derivate
--------------

Comertul international poate fi un fenomen pozitiv sau negativ, ca urmare si

castigurile pot fi pozitive sau negative. Astfel comertul poate duce :
a) Locuri de munca mai bune si mai bine remunerate;
b) Piete cu dimensiuni mai mari,
c) Mai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala,
d) Reducerea saraciei si a subdezvoltarii;
e) Cresterea interesului pentru forme institutionalizate de raporturi comerciale
f) Descoperirea si utilizarea unor tehnici de comercializare noi si adecvate gi a unor
noi retele logistice,
h) Diseminarea tehnologiilor si imbunatatirea canalelor de comunicare;
k) Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.
3)Comentati succint (max. 6 randuri) modul in care aparitia si maturizarea
gruparilor economice regionale influenteaza comertul international.
Printre factorii care influenteaza CI se afla si aparitia Gruparilor economice
regionale care
a) S-au constituit initial ca derogari de la principiul clauzei natiunii celei mai
favorizate, la inceput sub forma de zone de liber schimb si uniuni vamale si apoi ca
piete comune si uniuni economice si monetare
b) Ulterior, ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si
distorsionat fluxurile comerciale traditionale;
c) Devin laboratoare unde se experimenteaza noi norme de conduita in plan
comercial;
d) Regionalizarea nu este incompatibila cu dezideratul de liberalizare comerciala;
e) Consacra noi actori comerciali cu o forta comerciala si de negociere sporita.
f) Tarilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele
existente sau sa creeze noi grupari;
g) Marile puteri comerciale care au respins regionalizarea si-au schimbat intre timp
vocatia;
h) Crearea unor grupari integrationiste-internalizeaza schimburile comerciale, creeaza
noi centuri protectioniste,redefineste scala avantajelor comparative, accentueaza
concurenta, uniformizeaza si simplifica reglementarile
4)In corelatie cu comertul cu bunuri, serviciile se pot clasifica in :a ;b ;c ;d ;
---------a) Servicii incorporate in bunuri(filme, carti, componente pentru sectorul
informatic);
b) Servicii complementare comertului cu bunuri(servicii de transport, depozitare,
distributie, asigurare, financiare, bancare, de promovare);
c) Servicii care se substituie comertului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile
de reparatii si intretinere);
d) Servicii care se comercializeaza independent de bunuri(asigurari de persoane si
alte asigurari non-marfa, servicii contabile si de audit, juridice,medicale, de
telecomunicatii,informatice, turistice)
5)In legatura cu protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot
exprima urmatoarele idei: a; b; c; d; e.
sau
Protejarea si consolidarea proprietatii intelectuale a devenit o

preocupare a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e,

T1/3-2009 Tfn9/2009
-------------a) Ideile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a CI;
b) O parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de
volumul de inventii, inovatii, design si testari pe care le incorporeaza;
c) UE si-a propus prin Strategia Lisabona sa devina cea mai competitiva
economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila;
d) Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele
informatice, serviciile on-line) se vand si se cumpara in functie de creativitatea pe
care o incorporeaza;
e) Textilele sau noile masini si utilaje contin inventii si design in proportie
considerabila,
f) O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafacute;
g) Detinatorilor de DPI trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le
submineaza statutul;
h) Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variaza de la tara la tara;
i) Proprietatea intelectuala devine un atu esential al competitivitatii;
j) Diferentele dintre tari in ce priveste reglementarea si protejarea PI genereaza
numeroase stari tensionale la nivelul sistemului comercial international;
k) Pentru a gestiona aceasta noua provocare devine obligatorie armonizarea
reglementarilor nationale si adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel
multilateral;
6)Rivalitatea intre firmele situate in aceeasi tara este benefica din urmatoarele
motive :a ;b ;c ;d ;(carte pag 100)
Rivalitatea intre firme la nivel national creeaza fundamante pentru competitivitatea la
nivel international si ea este benefica din mai multe motive ca:
a) Concurenti interni puternici creaza presiuni pentru o noua calitate a activitatilor
fiecarei companii;
b) Concurenta interna obliga firmele sa-si sporeasca exporturile pentru a se alinia la
noile provocari;
c) Reusitele in competitia interna inarmeaza managerii cu incredere in succesele
viitoare;
d) Concurenta interna obliga firmele sa inoveze in modurile care maximizeaza
avantajele competitive;
e) Rivalitatea creeaza avantaje pentru intreaga economie;
f) Rivalitatea contribuie la evitarea unor esecuri

7)Comentati pe scurt (max. 6 randuri) afirmatia : "in mod concret, reciprocitatea

pe parcursul negocierilor comerciale multilaterale poate ajuta procesul de
compensare a externalitatilor".(carte pg 119)
-------------

Reciprocitatile sunt impuse de unele tari prin intermediul unui tip de politica
comerciala, Insistand pe obtinerea reciprocitatilor si echivalenta concesiilor ,
tarile participante, la sistemul comercial international, se pot asigura ca
raportul lor de schimb nu este influentat nefavorabil. Ptr ca reciprocitatea sa
functioneze este necesar ca grupurile de interese favorabile deschiderii pietelor
sa nu dispuna de alte mijloace de obtinere a obiectivelor vizate
8)Organizatia Mondiala a Comertului urmareste in principal : a ;b ;c ;d ;e ; (se
va comenta fiecare in maximum o fraza).
-----------Obiectivele OMC sunt:
a) Ridicarea standardului de viata la scara internationala;(ridicarea nivelului de trai a
populatiei)
b) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecvat de
crestere a veniturilor reale si a cererii efective;
c) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor materiale si umane la
scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale
d) Protejarea si conservarea mediului
Obiectivele GATT au fost completate cu domeniul serviciilor si cu notiunea de
dezvoltare durabila, referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la
necesitatea protectiei si conservarii mediului inconjurator.
9)Printre avantajele sistemului comercial multilateral se pot mentiona :
a ;b ;c ;d ;e ; (se va comenta fiecare in maximum o fraza).
-----------a) Comertul stimuleaza cresterea economica, ceea ce inseamna, printre altele, si
crearea a noi locuri de munca mai bune si mai bine remunerate;
b)Disputele se solutioneaza in mod constructiv datorita posibilitatii de adresare la
organizatii specializate in solutionarea disputelor comerciale,
c) Regulile de conduita inlesnesc viata pentru toti, deoarece deciziile in cadrul OMC
se iau prin consens, dupa cum au fost negociate si toate acordurile multilaterale, iar
ulterior ratificate de parlamentele fiecarui stat membru
d) Un comert liber reduce cheltuielile de trai. Exista o multtme de studii cu privire la
impactul dintre protectionism si comertul liber. Protectionismul este scump: el
intotdeauna ridica preturile.
e) Sistemul mondial al comertului ofera un sortiment mult mai mare de produse.
Importul face posibila o mai mare alegere de bunuri si de servicii de diversa calitate.
f) Piete cu dimensiuni mai mari,
g) Mai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala,
h) Reducerea saraciei si a subdezvoltarii;
i) Guvernele pot rezista mai usor la presiunile lobby-rilor,
j) Comertul contribuie la sporirea veniturilor;

Test nr. 3 2008

1) Comentati pe scurt (max. 7 randuri) urmatoarea asertiune o mare parte din
comertul international actual este o reflectare a dezvoltarii sistemelor globale
de productie. T3/1-2009 (carte pg 49)
sau o alta varianta de la T5/2-2008
Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care globalizarea sistemelor de
productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international

---------------------Asi aminti ca: globalizarea productiei inseamna ca este practic imposibil sa

identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate
prin imbinarea unor componente care provin din diverse locuri/tari. In termeni
teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta dezintegrare verticala a productiei
sau comert intra-produs. Comertul intra-produse, implicand exportul si importul de
componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1/3 din
comertul mondial.
Imaginea traditionala a diviziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care
produce bunuri si periferia mai putin dezv, care ofera resursele de baza, s-a
transformat azi radical prin delocalizare si globalizare
2) Natiunile fac comert intre ele pentru ca: a; b; c; d (se va comenta fiecare in
maximum o fraza). T3/2-2009 (carte pg 26)
----------Natiunile fac comert intre ele dintr-o multitudine de ratiuni
a) In primul rand deoarece este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se
produca la nivel national tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne;
b) Factorii de productie, in special resursele naturale, forta de munca, sunt relativ
asimetric raspanditi pe glob;
c) Fac comert intre ele pentru ca au nevoie de rezultatele creatiei stiintifice si de
fortele concurentei externe, pe care tara respectiva nu o are
d) Comertul poate duce la crearea de locuri de munca
e) Comertul poate contribui la atenurarea decalajelor, a ridicarii standardului de viata
al oamenilor
f) Poate favoriza cresterea incasarilor valutare
g) Economiile de scara si de gama implica dimensiuni productive care nu se regasesc
in cadrul relativ ingust al unei economii nationale;
3) Printre determinantii internationalizarii comertului cu servicii
regasim:
a,b,c,d,
---------Determinantii tranzactiilor cu servicii ( considerate invizibil) sunt diferiti de cei ai
comertului cu bunuri deoarece, in mod traditional serviciile nu pot fi stocate
a) Cererea pentru servicii a devenit mai mare, mai informata, mai omogena si mai
receptiva fata de eforturile prestatorilor,
b) S-a intensificat utilizarea tehnologiei informatiilor;
c) Facilitarea accesului prestatorilor de servicii la telecomunicatii;
d) Asimilarea progresului tehnic;
e) Asocierea, in tot mai mare proportie, a serviciilor la bunurile exportate;
f) Includerea informatiilor, considerate resurse strategice, in gama valorilor
comercializabile;
g) Diversificarea optiunilor aflate la indemana companiilor

Test nr. 4 2008

1)Comentati asertiunea insanatosirea climatului comercial international

conclude la o alta dimensiune a corelatiei comert principii etice. (carte pg

17)
---Aceasta asertiune reprezinta de fapt un alt determinant ai noii diplomatii comerciale
internationale.Politicile interne si diplomatia comerciala internationala se completeaza
reciproc dar se si exclud datorita diferentelor existente intre perceptia protectiei
mediului sau interesele consumatorilor. Sanctiuni comerciale eficace vin dinspre
grupuri de consumatori si ONG care fac presiuni asupra companiilor sa respecte
cerintele etice si ambientale caz contrar amenintand cu boicotarea anumitor produse .
Astazi comertul trebuie sa se desfasoara respectand si principiile eticii ( exemplu nu
ar trebui sa fim de acord cu importul mobilei provenite din tari care exploateaza
irational padurile, sau sa cumparam produse care au fost realizate prin exploatarea
copiilor, adica etica sa nu nu permita sa facem un astfel de comert.)
Numai respectand criteriile etice comertul poate sa devina unul sanatos ci corect.
2) Comentati succint ( max 8 rand) modul in care institutionalizarea
comertului international influenteaza evolutia acestui flux economic
sau
institutionalizarea comertului international si-a pus amprenta asupra
evolutiei acestui flux economic. (carte pg 47)
------------Dupa al doilea razboi mondial s-a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in
plan financiar, bancar si comercial; In plan comercial s-a vizat institutionalizarea
comertului international..Iinstitutionalizarea UNCTAD ca organ de lucru al Adunarii
Generale a ONU, aparitia GATT, crearea OMC si instaurarea caracterului obligatoriu
al conduitei comertului autentic multilateral au contribuit la evolutia intregului flux
economic international, flux care se afla astazi intr-o noua etapa a dezvoltarii sale,
adica in etapa globalizarii.
3)Printre restrictiile specifice in calea comertului international cu servicii
regasim: a; b; c; d.
----------a) Limitarea numarului de prestatori de servicii intr-un anumit sector;
b) Interzicerea accesului prestatorilor straini;
c) Limitarea cifrei de afaceri, a obiectului de activitate si a numarului de angajati;
d) Impunerea structurii de proprietate si a formei juridice a prestatorului de servicii;
e) Plafonarea cotei de piata si a capitalului investit;
4)Printre prevederile TRIPs regasim: a; b; c. T5/4-2009
Sau
Printre aspectele vizate de Acordul TRIPs regasim: a;b;c;d;e;
---------Acordul TRIPs:
a) Creeaza premisele ca programele de computer sa fie protejate la fel ca operele
literare;
b) Stabileste modul in care pot fi protejate datele;
c) Extinde reglementarile internationale cu privire la copyright;
d) Produsele creatiei tehnologice si artistice sunt protejate contra copierii, reproducerii
si difuzarii pentru o perioada de 50 de ani;

e)Defineste care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi protejate ca marci de

fabrica, de comert sau de servicii;
f) Marcile pentru servicii vor fi protejate la fel ca si cele pentru bunuri;
g) Marcile care au cunoscut notorietate intr-o tara vor capata o protectie
5)In conformitate cu fundamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot
formula urmatoarele concluzii: a; b; c.
sau
Din analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind
urmatoarele concluzii : a,b,c, (se va comenta fiecare intr-o
fraza) T6/4-2009
sau
In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului concluziile cu privire
la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa
sunt : a,b,c, T3/7-2009
---------------In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului:
a) Productia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul 2 si se reduce
pana la eliminare in stadiul 3;
b) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in
stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul 3;
c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza
in stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul 3. devenind net exportatori
d) Deoarece concurenta se intensifica in stadiul 2, firmele inovatoare si concurentii
lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor bunurilor, delocandu-si
capacitatile de productie in tarile in curs de dezvoltare care devin ulterior importanti
exportatori
6) Principiul nediscriminarii este un pivot de baza al Sistemului comercial
multilateral din urmatoarele ratiuni: a; b; c; d (comentati in maximum o fraza).
(carte pg 116)
-----------Principiul nediscriminarii presupune acordarea reciproca si neconditionata a
clauzei natiunii celei mai favorizate si a principiului tratamentului national, fiind
considerat un pivot de baza din urmatoarele ratiuni:
a) De natura economica; (desi barierele comerciale sunt instrumente economice
ineficiente, daca nu se discrimineaza intre furnizorii externi, firmele importatoare si
consumatorii vor fi stimulati sa se aprovizioneze de la ofertantii cu costurile cele mai
mici.
b) Ofera sanse egale tarilor indiferent de marime;(ofera tarilor mici garantia ca marile
puteri nu vor institui bariere comerciale in defavoarea lor)
c) De eficienta;
e) Reducerea costurilor si duratei negocierilor.(prin extinderea rezultatelor
negocierilor intre 2 tari se evita tratative bilaterale, multilaterale indelungate si cu
costuri mari)

7) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) asertiunea: negociatorii pot cauta sa

ajunga la angajamente simbolice. la aranjamente simbolice) carte pg 135 T
4/4-2009
==

Pot exista situatii in care ajungerea la incheierea unui Acord sa fie dificila sau
chiar imposibila. Care ar fi atunci solutia pentru ca totusi, dincolo de textele legale
existente (Acorduri) , echilibrele dintre obligatiile membrilor GATT si OMC se poata
fi extinse si mentinute. Raspunsul ar fi angajamente simbolice .
Un acord simbolic poate avea o valoare dosebita pt participanti, el poate ajuta la
explicarea ratiunilor pt care este dificila ajungerea la un acord, poate duce la revenirea
si folosirea unor masuri protectioniste sau poate oferi o mai mare elasticitate
procesului. Un astfel de acord simbolic a fost incheiat la Runda Tokyo intitulat
Clauza de abilitare care instituia un tratament diferentiat si mai favorabil tarilor in
curs de desv.
8)Comentati pe scurt (max. 10 randuri) rezultatele Rundei Uruguay in domeniul
netarifar.T 4/6-2009
-----------REZULTATELE RUNDEI URUGUAY
I) In domeniul tarifar, principala realizare a fost reducerea taxelor vamale de
import, in medie, cu 40% (pentru produse industriale si agricole)
II) In domeniul netarifar
a) Rezultatele negocierilor comerciale multilaterale, cuprinzand: 52 instrumente
juridice, 30 de acorduri, au fost cuprinse in Actul final al rundei, semnat in 1994
la Marrakesch, de catre 117 tari (din cele 124 de tari participante)
b) Principala realizare a Rundei Uruguay il reprezinta Acordul privind crearea
Organizatiei Mondiale a Comertului,
c) De asemenea, runda s-a soldat cu adoptarea Declaratiei Ministeriale , care a
avut 2 parti: prima pentru Comertul de marfuri: si a doua pt Comertul cu
serviciile
d) Au fost abordate pt prima data subventiile in domeniul agricol
e) S-a prevazut trecerea la liberalizarea comertului cu servicii.
f) O preocupare importanta a GATT o reprezinta sprijinirea prin intermediul
SCI a dez ec a TCD
g) S-au negociat teme referitoare la produsele industriale, agricole, textile, servicii
financiare, DPI,
9) Printre dezavantajele sistemului comercial multilateral regasim : a,b,c,d, (se va
comenta fiecare intr-o fraza) T6/5-2009
Sau
Printre dezavantajele sistemului

-------------Perceptii critice la adresa sistemului comercial international SCI

a) OMC dicteaza politicile comerciale ale statelor;
b) OMC este pentru comertul liber cu orice pret;
c) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de dezvoltare;
d) Interesele comerciale au prioritate asupre celor ambientale;
e) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate;
f) Sistemul comertului international accentueaza saracia si conduce la pierderi de
locuri de munca;
g) tarile in curs de dezvoltare nu au nici-o forta in cadrul OMC;
h) OMC se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese;
i) Tarile mai slabe sunt fortate sa adere la OMC;
j) OMC este o organizatie nedemocratica

Test Nr. 5 -2008

1) Comentati pe scurt (max. 8 randuri) afirmatia : "transparenta este vitala
pentru credibilitatea sistemului comercial multilateral ". (carte pg 121)
T5/1 2009
-------------Prevederile cu privire la transparenta din Acordul de creare a OMC se refera atat la
actele organizatiei cat si la actiunile intreprinse de tarile membre. Deciziile adoptate in
cadrul OMC sunt publicate in seria Basic Instruments and Selected Documents
(BISD) a Secretariatului OMC
Transparenta este unul dintre principiiile de baza ale SCI fiind vitala atunci cand avem
de-a face cu tari/parteneri care ofera medii de afaceri percepute
instabile, cu riscuri ridicate de tara care duc la perceperea de unei inalte
prime de risc. Mecanismul de crestere a transparentei masurilor adoptate
poate duce la imbunatatirea raiting-ului unei tari.

2) Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care globalizarea sistemelor de

productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international.
Sau o alta varianta de la T3/1-2008 sau T3/1/2009
Comentati pe scurt (max. 7 randuri) urmatoarea asertiune o mare parte din
comertul international actual este o reflectare a dezvoltarii sistemelor globale
de productie. T3/1-2009
-----------------Asi aminti ca: globalizarea productiei inseamna ca este practic imposibil sa
identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate
prin imbinarea unor componente care provin din diverse locuri/tari. Imaginea
traditionala a diviziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce
bunuri si periferia mai putin dezv, care ofera resursele de baza, s-a transformat azi
radical prin delocalizare si globalizare
In termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta dezintegrare verticala a
productiei sau comert intra-produs. Comertul intra-produse, implicand exportul si
importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca
1/3 din comertul mondial.
Aceste evolutii provocatoare si-au pus , cu siguranta, amprenta asupra evolutiei CI.
3) Printre instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu
servicii regasim : a ;b ;c ;d ;e ; T503/2009
------------a) Restrictii cantitative (care limiteaza direct volumul sau valoarea tranzactiilor);
b) Masuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul
tarifelor);
c) Masuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectiva sau obligatia
de a crea firme pe acel teritoriu ec;
d) Obstacole tehnice (cerinte privind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale);
e) Masuri care decurg din functionarea pietelor publice ( achizitii guvernamentale,
stimulentele-b,f,fb,v,
4) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) teoria rivalitatii

strategice globale. (carte pg 70)

-------------Aceasta teorie a fost lansata ,in anii 80,de economistii Paul Krugman si Kevin
Lancaster. Ei au studiat impactul rivalitatii intre marile companii transnationale asupra
fluxurilor comerciale si au constatat ca firmele se preocupa sa-si dezvolte avantaje
competitive sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala; Ei au
concluzionat ca, comertul international se va generaliza dominand fluxurile
comerciale. Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele
atunci cand concureaza la scara internationala pentru a obtine avantaje competitive
durabile.Astfel de firme sunt Caterpillar si Komatsu,Unilever si Procter and Gamble,
Toyota si Ford.
Firmele care concureaza pe piata globala dispun de mijloace ptr a obtine avantaje
durabile. Ca:
a) detinerea de drepturi de proprietate intelectuala, (o marca de comert, o
denumire de origine, un brevet sau un konw-how)
b) investitiile in cercetare-dezvoltare, (prin ele firma capata statut de firstmover)
c) preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de
gama
d) valorificarea curbei de experienta
5) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) urmatoarea asertiune "pe
parcursul negocierilor echitatea este deseori mai importanta decat
eficacitatea". T5/6-2009, carte pg 130
------------S-a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate
pentru echilibrul pe care il aduc si nu pt fundamentele explicative. Asa s-a intamplat
si cu acceptarea formulei elvetiene la Runda Tokyo ptr ca propunerea venea de la o
tar mai mica, neutra si ducea la echilibrarea avantajelor .Aceste solutii bazate pe
eficacitate (maximizarea rezultatelor pozitive la nivelul fiecarei tari) independent
de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s-au dovedit intotdeauna posibile.
6)Printre principiile menite sa calauzeasca negocierile Rundei Uruguay
se pot mentiona : a ;b ;c ;d ; T5/7-2009 ( carte pg 189) sau
(principiile negocierilor Rundei Uruguay)
---------a) Transparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiectivele
si angajamentele asumate de PC astfel incat sa se obtina avantaje sporite si reciproce
pentru toti participantii;
b) Echilibrul concesiilor
c) Lansarea, derularea si finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale
unui singur proces;
d) Tratament diferentiat si mai favorabil pentru TCD;
e) Tarile in curs de dezvoltare nu vor trebui sa ofere concesii incompatibile cu nivelul
lor de dezvoltare;
f) Luarea in considerare a posibilitatii ca TCD sa aduca contributii la procesul de
liberalizare pe masura imbunatatirii performantelor lor economice;
g) Tratament specific pentru tarile cel mai putin dezvoltate;
h) Principiul angajamentului unic, cf caruia rezultatele negocierilor vor putea fi
asumate doar in integralitatea lor.

7) Comentati pe scurt (max. 8 randuri) reciprocitatea ca principiu

fundamental al sistemului comercial multilateral.
--------Reciprocitatea este un element fundamental al principiului sistemului comercial
multilateral
a) Reflectand dorinta de a limita inclinatia spre unilateralism;
b) Se prezinta sub multe forme( poate fi difuza si specifica);
c) Apare si in procesul de aderare de noi membri intrucat acestia dobandesc pe cale
multilaterala toate facilitatile negociate deja;
d) O cale de intelegere a rolului reciprocitatii este sa se porneasca de la premisa ca
sectoarele concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice ;
e) Pentru ca reciprocitatea sa functioneze este important ca grupurile de interese
favorabile liberalizarii sa nu aiba alte mijloace de a obtine acest deziderat;
8)Comentati pe scurt (max. 10 randuri) rezultatele Rundei Uruguay in
domeniul tarifar.
-----------In cadrul rundei Uruguay s-a prevazut :
- continuarea procesului de reducere liniara a taxelor vamale, astfel TD trebuiau
sa-si reduca taxele vamale in decurs de 5 ani cu un nivel mediu de 40%
- pe langa preferintele vamale acordate unilateral de TD, TCD la importul de
produse manufacturate, a fost convenit Protocolul celor 16 privind acordarea de
reduceri de taxe vamale in comertul cu anumite produse intre tarile participante,
precum si Sistemul Global de Preferinte Vamale (SGPV), in cadrul caruia 35 de
TCD si-au redus si pot sa-si reduca in continuare taxele vamale in comertul lor
reciproc.
9) In legatura cu intentia statelor membre OMC de a conveni standarde de baza
in planul politicilor sociale se pot formula urmatoarele idei : a ;b ;c ;d ;e ; (se va
comenta fiecare intr-o fraza).
--------------a) Comertul si standardele sociale- nu se afla, in principiu, pe agenda OMC, dar
intrucat a suscitat o mare atentie merita analizata in viitor.
b) ideea de standarde in plan social, elaborate de OMC a aparut atunci cand
companiile au reclamat ca in anumite tari nu sunt respectate drepturile lucratorilor
lucru ce determina pt unii exportatori avantaje competitive.
c) Pt ca OIM (Organizatia Internationala a Muncii, creata in 1919, nu dispune de
mecanisme care sa oblige tarile membre sa puna in aplicare o serie de norme
s-a considerat oportuna introducerea acestei probleme pe agenda OMC, consideranduse ca astfel se poate folosi mecanismul de solutionare a diferendelor
d) La insistentele SUA si Franta, standardele de munca au fost inscrise pe agenda
OMC in ultima parte a Rundey Uruguay
e) Ele cereau introducerea unie clauze sociale care sa impuna standarde minime pt
interzicerea muncii fortate, , prevenirea discriminarii la locul de munca, permiterea
libertatii de asociere, negocierea unor contracte colective de munca, adica a
drepturilor fundamentale ale lucratorilor nu spre problema salariilor(respectiv
sttabilirea unui plafon minim)

Test Nr. 6- 2008

1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea afirmatie : "diversificarea ca
natura a politicii comerciale reduce importanta ideii de stat ca actor unitar". T6/1
2009 (carte pg 9)
-----------Aceasta diversificare se focalizeaza pe echilibrarea intereselor economice ale
numerosilor actori implicati fapt ce determina reducerea importantei ideii de stat ca
actor unitar care sa fie port-drapelul interesului national.
Politica comerciala are ca sarcina si distribuirea mai echilibrata a resurselor intre
diferitele grupuri de interes, o activitate cat mai complexa legata si de interactiunea
dintre actorii publici si cei privati
Politica comerciala strategica se refera la interventiile statului, prin diferite
instrumente (subventii, taxe vamale, restrictii cantitative directe) destinate a pune
firmele nationale in postura de castigatoare. Exista riscul aparitiei unei situatii de tipul
dilemei prizonierului, in care interventia simultana a statelor, duce la un rezultat mai
slab decat daca ambele state s-ar fi abtinut de la a interveni,
In concluzie, nu se poate spune ca , in noile conditii ale globalizarii, statul nu mai are
nici un rol in economie, rolul lui va ramane dar va trebui redefinit.
2)Castigurile derivate din participarea la comertul international sunt :
a ;b ;c ;d ;e ; (se va comenta fiecare intr-o fraza). T6/2-2009
ATENTIE !! a nu se confunda cu castigurile obtinute
----------------John Stuart Mill in lucrarea Principiile economiei politice , legat de comertiul
international, afirma ca de pe urma existentei comertului international se obtin
castiguri si anume:
a) Castiguri economice directe
b) Castiguri indirecte (derivate)
c) Castiguri intelectuale si morale
Comertul international poate fi un fenomen pozitiv sau negativ, ca urmare si
castigurile derivate pot fi pozitive sau negative., sa avantajeze pe cei bogati, Astfel
comertul poate duce :
a) la crearea de locuri de munca sau la disparitia acestora
b) poate atenua decalajele intre grupurile sociale din aceiasi tara sau poate exacerba
inegalitatile bazate pe clasa sociala, pe gen sau pe regiuni
c) el poate contribui la ridicarea standardului de viata al oamenilor sau poate distruge
echilibrele ecologice
d) poate favoriza cresterea incasarilor valutare necesare pentru importul de
tehnologie sau poate facilita fondurile pentru inarmare si crea premisele ptr coruptie
si birocratie
f) rezultatul fluxurilor comerciale nu sunt prestabilite ele fiind infuentate de relatiie
comerciale I si politicile nationale.
3) Explicati pe scurt (max. 8 randuri) maniera in care societatile transnationale
influenteaza evolutia comertului inernational. .( Carte 1.3.8, pg 51)
---------CTN nu sunt actori noi pe piata (au aparut in sec XVIII), dominand pietele
internationale pe baze cvasi-monopoliste. Ceea ce s-a schimbat in prezent este rolul
sporit pe care acestea il au in cadrul sistemului comercial internationa, iar acest lucru

se vede prin cifrele net superioare ale productiei internationale realizate de ele fata de
indicatorii macroeconomici ai celorlalti.
Fenomenul globalizarii a facut posibil ca CTN (Companiile transnationale) sa
transpuna in practica noile tehnologii si astfel productia internationala
realizata de acesti actori economici sa creasca intr-un ritm superio fata de
ceilalti indicatori macroeconomici.
Integrarea economica globala este, in tot mai mare masura, produsul sistemelor
productive integrate ale corporatiilor. Vanzarile anuale in strainatate ale celor
mai mari 100 CTN depasesc 2100 de miliarde de USD cca ce reprezinta
peste 25% din comertul mondial.
4)Printre aspectele specifice ale negocierilor multilaterale privind comertul cu
servicii regasim : a ;b ;c ;d ;(cursul 3)
sau
Specificitati ale negocierilor in comertul cu servicii:
----------------a) S-a urmarit prea insistent echivalenta concesiilor la nivelul fiecarui sector;
b) Grupurile de interese care insista sa se mentina protejate pietele nationale sunt mai
puternice decat cele favorabile liberalizarii;
c) Sectorul serviciilor este inca puternic reglementat ceea ce face ca institutiile
guvernamentale sa se opuna liberalizarii;
d) Este necesara obtinerea parteneriatului cercurilor de afaceri in procesul de
liberalizare.
5) Explicati (in max. 8 randuri) modul in care determinantii factoriali
influenteaza comertul inernational.
-----------Determinantii competitivitatii globale, separat, dar mai ales impreuna, definesc
contextul in care firmele apar si mai ales cum concureaza intre ele. Acest climat are
nevoie de resurse si de cunostinte, necesare pt a alimenta atuurile concurentiale
specifice unui sector, are nevoie de informatii care sa indice oportunitatile ce trebuiesc
avute in vedere. Cu cat este mai complex si mai dinamic mediul economic intr-o tara
cu atat este mai probabil ca esueze daca nu internationalizeaza si nu valorifica adecvat
cerintele acestora. Toate cele 4 categorii de determinanti, descoperti de Porter, vor
avea o influenta majora asura CI.
6) Comentati pe scurt (max. 6 randuri) urmatoarea asertiune " negocierile
comerciale multilaterale sunt jocuri concurentiale desfasurate in mai multe
etape". (carte pg 130)
sau
negocierile internationale sunt jocuri cu mai multe etape
----------------Procesul negociativ presupune parcurgerea mai multor etape, incepand cu actiunea
unei tari care initiaza negocieri preliminare conducand la conturarea agendei de
negocieri, continuand cu negpcierea propriu-zisa, apoi cu post-negocierea si stadiul de
aplicare a rezultatelor. Procesul de negociere propriu-zis cuprinde mai multe sub
etape: prima fiind perioada de studiere a propunerilor, cand participantii isi exprima
preferintele, apoi o perioada de negocieri consistente, in care participantii solicita

concesii si se raspund la cererile de oferta ale celorlalti, redactandu-se apoi setul de

solutii fezabile, Stadiul final al tratativelor se incheie cu concluzii redactandu-se
forma finala a protocolului)
7) Printre obiectivele care trebuiau urmarite pe parcursul Rundei Uruguay
regasim : a ;b ;c ;d ; Tfnr/4/-2009
---------------a) Liberalizarea si extinderea comertului international in avantajul tuturor partilor
contractante prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor
comerciale tarifare si netarifare;
b) Intarirea si imbunatatirea SCI prin supunerea unei parti tot mai importante a
comertului international unor norme noi de conduita mai clare, mai eficace, cu
caracter obligatoriu si convenite pe cale multilaterala;
c) Sporirea capacitatii SCI de a se adapta la noile provocari din economia
internationala;
d) Sporirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici
sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara
si investitionala.
8) Conferinta Ministeriala de la Doha s-a deosebit de cea de la
Seatle prin : a ;b ;c ;d ;e ; ; T 3/9-2009
-------------------a) Problemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare privind
agricultura si serviciile;
b) Lista cu privire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a
existat un plan cu privire la modul de tratare a problemelor sensibile;
c) Ministrii au constientizat efectele negative pe care le-ar genera inca un esec al
negocierilor;
d) Climatul politic se schimbase; era o dorinta puternica de afirmare a intereselor
comune si de a se transmite un mesaj cu privire la stabilitatea SCI dupa prabusirea CI
si dupa evenimentele din SUA;
e) Se depusesera eforturi sporite anterior reuniunii pentru implicarea ONG-urilor
in formularea de p.d.v in procesul de pregatire;
f) Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor;
9)Comentati pe scurt (max. 10 randuri) rezultatele Rundei Uruguay
in domeniul masurilor antidumping, compensatorii si de salvgardare.
--------------I) Codul antidumping
Un pret se considera a fi pret de dumping daca este mai mic decat:
a) Costurile de productie + o marja rezonabila de profit
b) Pretul practicat de exportator pe propria piata
c) Pretul practicat de exportator pe o piata terta reprezentativa
d) S-a stabilit cu ocazia acestei runde ca orice investigatie antidumping trebuie sa
inceteze daca marja de dumping este minima (sub 2%) sau daca volumul importurilor
este neglijabila (sub 3% din totalul exporturilor straine pe acea piata, la produsul
respectiv)
Totodata s-a stabilit ca masurile antidumping pot fi impuse pt perioada de maxim 5
ani si pot fi prelungite cu inca maxim 5 ani.
II) Acordul privind salvgardarea

Prevede ca o tara poate restrcitiona importurile unor produse, daca un sector

economic intern este prejudiciat sau amenintat cu prejudiciul de catre importuri.
Acordul stabileste ca tarile nu-si pot proteja sectoarele interne prin intermediul
masurilor comerciale din "zona gri"
Orice masura de acest fel era supusa unei asa numite "sunset clause" (perioada
maxima initiala era de 4 ani, dar in situatii speciale putea fi prelungita pana la 8 ani).
Alte aspecte importante ale RU
III) Acordul privind subventiile si masurile compensatorii
reglementeaza 2 aspecte: normele de conduita si actiunile pe care le pot adopta
statele ca raspuns la aceste practici considerate anticoncurentiale
Acordul imparte subventiile in trei categorii:
a) Subventii interzise/prohibite (grupa rosie) - cele care au drept scop stimularea
directa a exporturilor sau ii determina pe cei care le primesc sa prefere produsele
autohtone in deterimentul celor din import
b) Subventiile actionabile (grupa galbena) - pot face obiectul impuneri unor taxe de
retorsiune, dar numai dupa demonstrarea prejudiciului cauzat. Acordul mentioneaza 3
categorii de prejudicii:
Subventiile acordate in tara exportatoare afecteaza un sector din tara importatoare
Subventiile acordate in tara exportatoare afecteaza firmele concurente dintr-o tara
atunci cand acestea actioneaza pe o piata terta
Subventiile acordate afecteaza exportatorii ce doresc sa patrunda pe piata respectiva
c) Subventii neactionabile (gr.verde) - curpind subventiile nespecifice sau
subventiile acordate pt cercetare, ecologizare sau pt sustinere "infant industries"
Singurul domeniu ce face e in tara exportatoare tie de la prevederile acestui acord este
cel al aeronavelor civile

Test
1) Avantajul comparativ in acceptiunea lui D. Ricardo reprezinta
David Ricardo si Robert Torrens si-au sintetizat TEORIA astfel: Avantajul relativ
sau avantajul comparativ -este castigul realizat de o natiune care produce si vinde la
extern bunuri pe care le realizeaza cu costuri mai mici relativ la alte bunuri nationale,
iar in schimbul lor procura alte marfuri a caror realizare la intern se dovedeste mai
putin avantajoasa.
Dilema teoriei costurilor comparative de productie(avantajului relativ nu da raspunsul
la o intrebare fundamentala-ce factori determina, care produs se califica pentru a avea
avantaje comparative in cazul fiecarei tari
2) Determinantii cererii influenteaza avantajele competitive ale firmelor si
natiunilor pe urmatoarele axe : a) b) c)
Sau
Determinantii factoriali influenteaza avantajele competitive ale firmelor si
natiunilor pe urmatoarele axe : a, b, c, d
Se remarca trei axe :
a) compozitia cererii;
b) dimensiunea si deterninantii cresterii cererii ;
c) mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr-o tara se transmit in alte
tari.

3) Comentati pe scurt teoria similaritatii intre tari..

Esenta teoriei similaritatii intre tari ale lui Linder, din 1961,:
- schimburile cu produse manufacturate se datoreaza existentei in toate tarile lumii a
unor panele de utilizatori avand aceleasi preferinte de consum; El constata ca cele mai
promitatoare piete se dovedesc cele din tarile unde preferintele consumatorilor sunt
similare cu cele ale utilizatorilor de pe propia piata;
Teoria similaritatii sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse
manufacturate se desfasoara intre tarile avand un PNB pe locuitor similar; Teoria
similaritatii se dovedeste utila in explicarea comertului cu produse diferentiate pentru
care marca si reputatia joaca un rol important in decizia de cumparare.
4) Printre principiile fundamentale ale Sistemului Comercial International
regasim a) b) c) d) e)
Principiile Sistemului Comercal International
1) Nediscriminarea;
2) Reciprocitatea;
3) Consolidarea angajamentelor;
4) Transparenta;
5) Salvgardarea.
5) Formulati singuri o intrebare in legatura cu solutionarea diferendelor din
cadrul OMC si raspundeti in maxim 6 randurila aceasta
Cum se solutioneaza diferendele intre partile componente PC ?
Raspuns: pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale
6) Tarile dezvoltate s-au angajat prin Prevederile Partii a IV-a a GATT sa a)
b) c)
In urma eforturilor unite ale tarilor in curs de dezvoltare , care au cerut un statut
special, in 1965, a fost adaugata la GATT Partea a IV-a intitulata Comert si
Dezvoltare. In aceasta parte a fost introdus Conceptul de Tratament special si
diferentiat pentru TCS.. Motivele pt care a fost elaborat acest capitol sunt detaliate in
Articolul XXXIV al Acordului si anume:
a) ridicarea nivelului de si dezvoltarea treptata a economiilor tuturor partilor
contractante , cu precadere a TCD
b) dorinta de a favoriza aceste state atat in ceea ce priveste exportul sau importul unor
produse vitale pentru tara lor
c) necesitatea de a micsora decalajul economic dintre tari prin instrumente specifice
de comert
7) Analizati pe scurt (max 6 rand) noii determinanti comerciali ( sau noii
determinanti ai diplomatiei comerciale)
Cea mai cunoscuta tipologie de determinanti comerciali este cea conturata in cadrul
GATS; Serviciile pot fi percepute ca activitati, ca performante si ca avantaje;
De regula, sunt considerati nestocabili si presupun proximitatea furnizorilor si
beneficiarilor. Ei au la baza factori comuni si specifici si se definesc printr-o dinamica
superioara celui cu bunuri. Natura tranzactiilor se modifica frecvent;
8) Formulati 3 concluzii cu privire la functionarea Sistemului Comertului
International

1) sistemul comercial international SCI este o interesanta colectie de reusite dar va

trebui supus unui incitant proces de redesenare ca urmare a provocarilor derivate din
procesul de globalizare;
2) OMC este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de
guvernare globala, care implica in perspectiva o revizuire si o mai clara definire a
functiilor diferitelor organizatii internationale;
3) Doar o combinatie sinergica intre reformele interne si modificarea fundamentelor
guvernarii globale poate garanta faptul ca OMC isi va valorifica integral potentialul
de care dispune.
9) Formulati singuri o intrebare in legatura cu transparenta ca principiu al
OMC in max 6 rand la aceasta)
Este transparenta un principiu de baza al sistemului comertului international ?
Raspuns Da

Cursul nr. 1
FUNDAMENTELE NOII DIPLOMATII COMERCIALE IN CONDITIILE
GLOBALIZARII
orice epoca este una de tranzitie. Noi stim despre viitor foar un singur
lucru cert, ca nu va mai arata ca prezentul
.1) Determinantii noii diplomatii comerciale internationale
(carte pg 7)
a) Razboiul si comertul- modalitatile traditionale de comunicare internationala
b) Efectele pozitive ale comertului prevaleaza in raport cu cele negative
c) Vor exista mereu schimburi comerciale internationale, schimburi care functioneza
pe baza avantajului competitiv
d) Optiunea pentru liber schimb sau pentru diferite niveluri de protectionism- variaza
pe grupuri de interese
e) Climatul economic in prezent este complex, comert corect (fair trade) inlocuieste
comert liber (free trade)
f) Argumentele traditionale se completeaza- cu actori noi (ONG, grupari
integrationiste, societate civila), domenii noi (comert cu servicii, drepturi de
proprietate intelectuale, investitii financiare, concurenta, mediu)
g) Erodarea granitelor care marcheaza limitele dintre politica externa si politica
comerciala externa- cine conduce: Economicul saul Politicul?
h) S-au acutizat conflictele intre marii actori comerciali, conflicte care au pus la
incercare diplomatia comerciala si multilaterala
.
Tabloul actual al comertului international
Se bazeaza, inca pe o perceptie clasica, centrata la nivelul statelor ca actori ai
procesului
1) In primul rand se bazeaza, inca pe o perceptie traditionala, conform careia politicul
si economicul locuiesc in lumi diferite;
2) Se reduce importanta statului ca actor unitar, port-drapel al interesului national;
3) Se erodeaza treptat granitele care marcheaza limitele dintre politica externa si
politica economica externa;

4) In plan comercial se acutizeaza conflictele intre marii actori comerciali care pun la
grea incercare diplomatia comerciala bi, pluri si multilaterala;
5) Se desprinde ca importanta geoeconomia in raport cu geopolitica.
6) Devine tot mai important rolul organismelor nonguvernamentale si al societatii
civile in definirea normelor multilaterale de conduita;
7) Este tot mai acuta necesitatea insanatosirii climatului comercial international pe
axa comert-principii etice;
8) O trasatura de baza a actualului climat comercial este corelatia intre actorii
principali si interesele pe care acestia le reprezinta;
Tipuri de actori participanti la tabloul comercial
1) Firmele multinationale;
2) Firmele globale;
3) Minimultinationalele;
4) Statele;
5) Gruparile economice integrationiste;
6) Organizatiile neguvernamentale;
7) Grupurile de interese apartinand societatii civile.
Trasaturi ale dinamicii comertului international
1) In perioada postbelica comertul international a inregistrat cel mai rapid ritm de
crestere comparativ cu orice alta perioada comparabila;
2) Comertul international a devansat ca dinamica ceilalti indicatori cu care se masoara
cresterea economica;
3) Ritmul de devansare este din ce in ce mai rapid;
4) Se accentueaza corelatia dintre cresterea economica si coeficientul de deschidere al
economiilor.
5) Ritmul de crestere a comertului intrasectorial este superior celui de crestere a
comertului total;
6) Se contureaza o corelatie pozitiva intre cresterea totala a exporturilor si cea a
exporturilor de produse semiprelucrate.
Elementele care contribuie la dinamica economiei globale :
1) Tendinta tot mai pronuntata de deschidere a economiei spre mediul extern;
2) Transformarile din domeniul logisticii internationale;
3) Dezvoltarea dinamica a tehnologiei informatiei;
4) Tranzitia de la economia transnationala la economia globala.(transformarea
rolului economic al statului; abandonarea conceptiei keynesiste sau fordiste si
insusirea celei neo-liberale)
Globalizarea obliga actorii economici sa:
1) Reactioneze rapid in procesul de negociere;
2) Aleaga oportunitatile optime;
3) Prefere noi tipuri de tehnici tranzactionale,
4) Aiba o viziune strategica;
5) Fie gestionari de mari portofolii;

6) Perceapa si sa-si asume regulile jocului.

Se schimba specificitatile actorilor comerciali SAU Firma multinationala versus
firma globala
1) Firma multinationala:
- se afla in cautarea factorilor de productie;
- cauta debuseele optime pentru produsele si serviciile sale;
- se straduieste sa minimizeze costurile ca principal atu al competitivitatii.
2) Firma globala:
- integreaza cele trei obiective;
- are o viziune globala asupra pietei si a concurentei;
- trebuie sa-si cunoasca foarte bine principalii rivali concurand sau asociindu-se cu
acestia;
- se comporta ca un jucator global;
- tehnologiile au un rol tot mai important in coordonarea filialelor;
- cultiva un lant de localizare, delocalizare, relocalizare;
- se inscrie in triunghiul global networking, global switching, global focusing.
Comertul international intre contestare si sustinere neconditionata
In prezent comertul international
1) Se asociaza cu
- imaginea unei mari companii;
- rivalitatea intre variati actori economicii;
- practicile comerciale neloiale;
- negocierile, de multe ori confidentiale in cadrul unor forumuri regionale sau
multilaterale.
2) Conecteaza oamenii obisnuiti din toate zonele lumii pe o axa productie-consum tot
mai complexa schimbandu-le viata nu totdeauna in bine.
3) Determina modul in care oamenii.
- se hranesc
- se imbraca - locuiesc si petrec timpul liber
- au acces la educatie
- le sunt respectate drepturile fundamentale
- participa la interdependentele globale
La modul cel mai comun Sistemul comercial international SCI este
Definit ca
definitii
1) O retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actori
invizibili pentru ei, dar ale caror vieti sunt afectate de reguli care le guverneaza
comportamentul economic;
2) Aceste reguli pot schimba fundamental vietile oamenilor si pot crea un mediu in
care sunt partajate beneficiile fluxurilor comerciale,
3) O mare parte din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a cresterii
economice se risipeste pentru ca este gestionat inadecvat.
Cresterea importantei regulilor comerciale

Importanta regulilor comerciale

1) Importanta normelor de conduita comerciala a crescut semnificativ atat la nivel
intern cat si international;
2) Volumul comertului international si al actorilor institutionali si privati participanti
a crescut;
3) Regulile multilaterale de conduita nu se aplica numai la 1/5 din productia
mondiala ci vizeaza atat bunurile cat si serviciile;
4) Normele de conduita comerciala convenite la nivel international influenteaza
semnificativ reglementarile interne
5) Reglementarile interne cu privire la brevetare, servicii financiare, subventii si
masurile de sprijin acordate diferitelor sectoare ale economiei capata dimensiune
comerciala si se reglementeaza in cadrul OMC;
6) Unele norme internationale de conduita ridica aspecte de natura etica;
7) Interesul publicat a crescut in importanta ca urmare a unor diferende comerciale
care ating aspecte sensibile cum ar fi: mediul, taxele corporative si sanatatea publica.
Modificarea determinantilor diplomatiei comerciale SAU
ELEMENTELE CARE CONTRIBUIE LA MODIFICAREA DETERMINANTILOR
DIPLOMATIEI COMERCIALE

1) Interdependentele tot mai pronuntate permit tarilor sa se specializeze in

sectoarele si activitatile in care sunt mai competitive;
2) Se produce o tot mai evidenta deschidere spre mediul economic extern care
genereaza avantaje dar si disconfort;
3) Concurenta, dinamica si structura pietelor de export, evolutia cererii sunt
influentate de avantajele tehnologice si de modificarea preferintelor consumatorilor;
4) Tarile cu economiile cele mai deschise au de castigat pe termen mediu si lung.
Fundamentele comertului international sunt influentate de:
1) Avantajele comparative si competitive ale statelor si companiilor;
2) Structura sectoarelor analizate;
3) Specificitatile strategiilor si de managementul firmelor;
4) Natura, previzibilitatea si eficacitatea politicilor guvernamentale;
5) Inertia istorica( traditii, obiceiuri, moduri de viata specifice).
Globalizarea reprezinta
1) Un mod natural de evolutie catre o lume fara frontiere
2) Un concept folosit in mod exagerat si ale carui influente maligne sunt
supradimensionate
3) Un subterfugiu pentru a justifica decalajele, cresterea somajului si reducerea
bunastarii
4) Un mit care se potriveste unei lumi fara iluzii si care ne rapeste sperantele
conducand la o patologie a asteptarilor supradimensionate
5) Un stadiu in evolutia economiei de piata
Putem analiza globalizarea ca:
1) O perioada istorica specifica
2) Ca o confluenta a fenomenelor economice

3) Ca triumf al valorilor americane

4) Ca spatiu de confruntare intre marii actori economici
5) Ca revolutie socio-tehnologica
6) Ca strategie urmata de tari dar si de marile corporatii
Globafobie sau antiglobalizare
1) Exista o notabila deosebire intre cele doua curente;
2) Luarile de pozitie impotriva globalizarii reprezinta provocari la adresa SCI si a
regulilor care il guverneaza si nu respingerea comertului in sine,
3) Globafobia este, mai degraba, o percepere pesimista a comertului international;
4) Sustinatorii acesteia considera ca globalizarea produce mai multa saracie,
polarizare sociala, exploatarea tarilor sarace de catre cei dezvoltati si de CTN, pagube
ambientale. Nu se poate demonstra ca fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste
efecte.
Globafilia
1) Sustinatorii acestui curent practica un optimism nesustenabil;
2) Are o puternica sustinere in cadrul FMI, BIRD, OMC si in tarile dezvoltate;
3) Se concentreaza pe cresterea exporturilor, liberalizarea importurilor si sporirea
coeficientului de integrare la nivelul economiei mondiale;
4) Se considera ca toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv iar barierele
comerciale sunt un rau nenecesar;
5) Principala provocare este transformarea comertului international in generator de
bunastare prin schimbarea institutiilor, a normelor de conduita si a comportamentului
actorilor economici.
Unele dileme Se pun urmatoarele intrebari:
1) Cum putem sa ne asiguram ca tarile mai putin dezvoltate si paturile mai sarace ale
populatiei beneficiaza efectiv de cresterea investitiilor private si se pot imprumuta mai
ieftin?
2) Cum poate spori aceesul la noile tehnologii si ne putem asigura ca vor fi folosite
corect?
3) Poate asistenta externa sa sprijine micii interprinzatori sa gaseasca cea mai buna
cale catre pietele externe?
4) Cum se poate dezvolta un nou parteneriat care sa treaca dincolo de cooperarea
interguvernamentala si sa sprijine cauza dezvoltarii?l
5) Cum ne putem asigura ca vocea tarilor mai mici este auzita si ascultata in cadrul
dezbaterilor cu privire la conduita comerciala internationala?
Alte dileme
1) De ce anumite natiuni devin terenul pentru concurenta de succes in anumite
sectoare?
2) De ce unele firme localizate in anumite tari sunt capabile sa-si creeze si sa mentina
avantaje competitive in raport cu alti concurenti din acelasi sector sau din sectoare
diferite?;
3) De ce unele tari sunt gazda celor mai importanti leaderi globali?
Cursul Nr. 2.

B) Aparitia si maturizarea gruparilor economice regionale

1) S-au constituit initial ca derogari de la principiul clauzei natiunii celei mai
favorizate, la inceput sub forma de zone de liber schimb si uniuni vamale si apoi ca
piete comune si uniuni economice si monetare
2) Ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si
distorsionat fluxurile comerciale traditionale;
3) Devin laboratoare unde se experimenteaza noi norme de conduita in plan
comercial;
4) Regionalizarea nu este incompatibila cu dezideratul de liberalizare comerciala;
5) Consacra noi actori comerciali cu o forta comerciala si de negociere sporita.
6) Tarilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele
existente sau sa creeze noi grupari;
7) Marile puteri comerciale care au respins regionalizarea si-au schimbat intre timp
vocatia;
8) Crearea unor grupari integrationiste
a) internalizeaza schimburile comerciale,
b) creeaza noi centuri protectioniste,
c) redefineste scala avantajelor comparative,
d) accentueaza concurenta,
e) uniformizeaza si simplifica reglementarile
C) Diversificarea si sporirea eficacitatii masurilor de politica comerciala
1) Comertul international este derulat in conditiile unei concurente afectata de
numeroase obstacole comerciale aflate in calea accesului liber la piete;
2) Gama acestor bariere s-a imbogatit iar eficacitatea lor a sporit continuu;
3) S-a conturat o lege a protectiei constante;
4) Genereaza insemnate pierderi de bunastare;
5) Puseurile de protectionism insotesc de regula momentele de conjunctura
nefavorabila;
6) Barierele submineaza bazele specializarii
D) Fenomenele cu evolutie complexa asupra economiei internationale
1) Se prezinta sub forma:
a) exploziei preturilor la unii factori de productie,
b) crizelor structurale,
c) volatilitatii cursurilor valutare (trecerea la currsurile valutare flotante),
d) constientizarii caracterului epuizabil al resurselor (fenomene aparute in jurul
anilor 1970)
2) In acest deceniu s-a inregistrat cea mai sustinuta dinamica valorica a comertului
international
3) Raportul de schimb s-a deteriorat in defavoarea tarilor in curs de dezvoltare;
4) In deceniile 8, 9 si 10 s-a conturat o corelatie interesanta intre fluxurile de marfuri
si cele de capital si tehnologie.
E) Progresul tehnico-stiintific
Evolutiile tehnologice au modificat determinantii comertului international pe toate
axele sale;
- informatia ocupa locul central, viteza de circulatie a informatiilor a crescut, - teritoriile s-au apropiat
- Tehnologii noi- Internet- au creat noi oportunitati de afaceri

- Transporturile combinate- contributie esentiala

- s-a diversificat gama produselor si serviciilor;
- s-a redus distanta economica dintre agentii economici;
- se creeaza noi oportunitati de afaceri,
- creste numarul de consumatori si solvabilitatea acestora;
- se modernizeaza retelele de distributie si se produce internationalizarea acestora
F) Institutionalizarea comertului international
1)A devenit necesara ca urmare a:
- aparitiei unor noi actori ai comertului;
- modificarii reactiei firmelor la noii stimuli ai pietei;
- accentuarii caracterului sinergic al instrumentelor de politica sectoriala,
- diversificarii factorilor care contribuie la schimbarile societale.
2) S-a realizat sub o forma provizorie GATT, ( Acordul General pentru tarife si
Comert) permanentizandu-se prin crearea O.M.C
Sistemul comercial international a fost guvernat de GATT timp de 50 de ani- au fost
obtinute succese importante in planul liberalizarii comertului
1964- institutionalizarea UNCTAD ca organ de lucru al Adunarii Generale a ONUcomertul si problemele conexe dezvoltarii au fost tratate independent
1995- crearea OMC- consacra permanenta, eficacitatea si caracterul obligatoriu al
conduitei comertului autentic multilateral
G) Globalizarea sistemelor de productie
Globalizarea- a lansat noi provocari in fata sistemului comercial international
1) Cu un secol in urma- globalizarea= transfer de bunuri sau fluxuri financiare intre
tari
2) In prezent- globalizarea este condusa de dezvoltarea sistemelor de productie care
devin transfrontaliere
3) Prin intermediul investitiilor straine directe si al aliantelor strategice, firmele isi pot
localiza activitatile creatoare de valoare in orice colt al lumii
4) O mare parte a comertului international din ultimele decenii este o reflectare a
dezvoltarii sistemelor globale de productie- grad inalt de specializare=
dezintegrare verticala a produsului sau dezintegrare verticala a productiei
comert intra-produs, decesul distantei
5) Transformarile tehnologice si liberalizarea comerciala au deplasat limitele
optiunilor productive;
6) La dinamizarea acestui proces au contribuit barierele comerciale dar si noile tehnici
de comunicare.
7) O parte tot mai mare din comertul international este produsul sistemelor globale de
productie;
H) Redefinirea rolului companiilor transnationale
1) Noile schimbari in tabloul comercial au facut posibila globalizarea iar CTN au
transpus-o in practica,
2) CTN nu sunt actori noi ai tabloului economic, ce s-a schimbat este doar rolul lor in
cadrul schimburilor comerciale;
3) Este dificila si comentabila comparatia intre marimea unei companii transnationale
cu cea a unei economii nationale;
4) Comertul international este tot mai mult o afacere intracorporatista.

Cursul Nr. 3
NOII DETERMINANTI AI COMERTULUI CU SERVICII
Acceptiuni, forte determinante, principii
Caracteristici ALE COMERTULUI INTERNATIONAL CU SERVICII
1) Are la baza factori comuni si specifici si se defineste printr-o dinamica superioara
celui cu bunuri;
2) Natura tranzactiilor se modifica frecvent;
3) Serviciile pot fi percepute ca activitati, ca performante si ca avantaje;
4) Cea mai cunoscuta tipologie este cea conturata in cadrul GATS;
5) De regula, sunt considerate nestocabile si presupun proximitatea furnizorilor si
beneficiarilor.
Definire
servicii
1) Serviciile sunt activitati oferite sub forma imateriala de catre un furnizor unui
beneficiar, fara ca acesta, in calitate de cumparator, sa obtina si dreptul de posesiune
(Kotler si Armstrong)
2) Activitati depuse de o persoana sau agent economic, la solicitarea unei persoane
sau firme, sau cu consimtamantul acestora, in scopul modificarii starii persoanei
beneficiare sau a bunului care ii apartine(T.P.Hill)
3) Activitati indreptate spre o persoana fizica sau juridica sau spre bunurile ce-i
apartin, rezultatul fiind chiar modificarea conditiei persoanei sau bunurilor supuse
respectivei activitati(T.P.Hill)
Tipologia serviciilor
Servicii comercializabile/necomercializabile
Servicii de productie/de consum
Servicii pure/complementare/de acces
Servicii materiale/imateriale
Servicii relationale/la distanta
Servicii standardizate/individualizate
Servicii periodice/ocazionale
Servicii continue/sezoniere
Servicii care nu pot fi prestate decat prin prezenta efectiva si simultana a
partilor/servicii care nu necesita prezenta simultana
Tipologia serviciilor (alta clasificare)
1)Servicii de afaceri;
2) Servicii de comunicare;
3)Servicii de constructii si de engineering;
4) Servicii de distributie;
5) Servicii educationale;
6) Servicii de sanatate
6)Servicii financiare, bancare si de asigurare 7) Servicii turistice;
8) Servicii culturale, sportive si de agrement; 9) Servicii de transport;
10) Alte tipuri de servicii
Prin natura lor serviciile internationale implica atat operatiuni comerciale cat si
plasamente investitionale
Factorii care determina aceasta interconditionalitate sunt:

1) Elasticitatea mai ridicata a cererii de servicii in raport cu veniturile;

2) Bunurile incorporeaza tot mai multe active din sectorul tertiar oferite de furnizori
specializati;
3) Conditiile mai favorabile de productie din tarile cu venituri mai ridicate.
Tipuri de asimetrii care trebuie corectate prin interventia autoritatilor publice
1) Majoritatea sectoarelor prestatoare de servicii se caracterizeaza prin concurenta
imperfecta;
2) Numeroase piete de servicii se confrunta cu problema informatiei imperfecte sau
asimetrice;
3) Pe anumite segmente ale pietei se acutizeaza problema externalitatilor
Conduita in comertul international cu servicii
1) Cea mai utilizata cale de protejare a sectoarelor nationale de servicii a fost reteaua
de reglementari nationale diferite, netransparente si aplicate relativ discriminatoriu;
2) Principiile de baza folosite in comertul cu servicii au fost: CNMF si CRN;
3) Treptat serviciile au patruns pe agenda unor reuniuni internationale iar expunerea la
concurenta externa s-a accentuat;
Principiile care guverneaza comertul cu servicii
1) Nediscriminarea in relatiile comerciale dintre participantii la acordurile bilaterale si
multilaterale;
2) Noua reciprocitate functionala si evolutiva;
3) Sporirea accesului prestatorilor de servicii la pietele externe;
4) Concurenta loiala;
5) Liberalizarea comerciala;
6) Transparenta reglementarilor la nivel national.
Noua filozofie internationala cu privire la aspectele specifice ale comertului
international cu servicii se bazeaza pe:
1) Reguli si concepte general aplicabile si unitare in raport cu toate actiunile care pot
afecta tranzactiile;
2) Reguli specifice in plan sectorial in raport cu particularitatile diferitelor categorii de
servicii;
3) Preocupari diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete de liberalizare
si dereglementare;
In functie de efectul distorsionant al reglementarilor asupra pietei:
1) Serviciile bancare, de asigurari, de transport aerian si de comunicatii sunt supuse
unui inalt grad de reglementare;
2) Serviciile de distributie si de transport rutier se definesc printr-un nivel moderat de
reglementare;
3) Celelalte tipuri de servicii se caracterizeaza printr-un nivel aparent redus de
reglemetare.
Cai de liberalizare
1) Armonizarea legislatiilor nationale(integrarea profunda);
2) Inlaturarea barierelor din calea fluxurilor de servicii(integrarea partiala).
Evaluarea accesului la pietele serviciilor este mai complexa pentru ca:
1) Schimburile internationale cu servicii au caracter mai complex. Consumul si
productia unui serviciu sunt doua activitati simultane.

2) Productia si consumul serviciilor fac obiectul unor influente semnificative ale

politicilor guvernamentale, care au fost elaborate fara a se tine seama de efectele lor
asupra comertului, intrucat serveau alte obiective de politica economica.
Noi axe de abordare ai comertului cu servicii
1) Astazi consumatorii pretind mai degraba solutii la problemele lor decat bunuri si
servicii in sine;
2) Se modifica semnificativ determinantii competitivitatii;
3) Ceea ce anterior se exprima sub forma de costuri mai reduse, calificare superioara a
fortei de munca si management mai performant se exprima in prezent printr-un
coeficient sporit de satisfactie a consumatorilor;
4) Eficienta de astazi inseamna: folosire adecvata, lant al valorii, protectia mediului;
5) In cadrul fluxurilor comerciale capata o pondere tot mai mare: cercetareadezvoltarea, designul, distributia, promovarea, garantarea calitatii, functionalitatea
bunurilor, serviciile postvanzare.
6) Succesul pe pietele externe depinde de capacitatea de a gestiona la nivel national si
international pachete de servicii specifice traseului logistic pe care il parcurg bunurile;
7) O trasatura de baza a comertului international cu servicii este binomul
standardizare-diversificare;
8) Cererea de servicii creste continuu pentru ca are o elasticitate mai mare in raport cu
veniturile
1.4) Specificitatile comertului international cu servicii (carte pg 54)
1.4.1 A) Importanta sectorului tertiar in economie (a serviciilor) (carte pg 54)
1) Factori care au contribuit la cresterea rolului serviciilor:
- Elasticitatea mai mare a cererii de servicii in raport cu veniturile (pe masura ce
veniturile cresc , s-a constatat ca se accentueaza inclinatia de a cheltui mai mult pt
servicii in raport cu bunurile)
- Bunurile incorporeaza tot mai multe servicii- produs extins oferite de furnizori
specializati (design, elemente de marketing)
- Serviciile sunt definite ca activitati, ca performante sau ca avantaje.
2) Cea mai consacrata abordare tipologica privind serviciile este cea derivata in urma
negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay finalizate ca
Acordul privind Comertul cu servicii GATS
Potrivit acestui acord regasim 12 sectoare mari ale serviciilor si 155 de
subsectoare
3) Determinantii tranzactiilor cu servicii ( considerate invizibil) sunt semnificativ
diferiti de cei ai comertului cu bunuri deoarece, in mod traditional serviciile nu pot fi
stocate
4) Tranzactiile cu servicii- componente ale contului curent al balantei comerciale se
inscriu in balanta de incasari si plati externe
1.4.2 B) O noua conduita in comertul international cu servicii (carte pg 59)
1) Cea mai uzuala cale pentru protejarea sectoarelor national de servicii= o reprezinta
reglementarile nationale- diferite de la o tara la alta, imprevizibile, aplicate
discriminatoriu ( aceste reglementari privesc investitiile in sectorul tertiar, crearea de
noi actori economici, nr minim sau maxim de lucratori, formule de proprietate,
regimul juridic al prestatorilor)
2) Clauza tratamentului national- se impune ca firmelor straine, care isi desfasoara
activitatea de comert in interiorul economic al unei tari sa I se acorde acelasi
tratament ca si nationalilor. Pe masura ce problematica serviciilor a aparut pe agenda

marilor reuniuni comerciale internationale, procesul de expunere la concurenta

externa a serviciilor a avansat. Se liberalizeaza serviciile de transport, telecomunicatii,
sanatate, bancare, educationale, postale
3) Ideea de baza in GATS (Acordul international privind comertul cu servicii),
negociat pe parcursul Rundei Uruguay, - este ca pietele liberalizate +
nediscriminare + accentuarea concurentei in comertul international cu servicii=
avantaj pentru toata lumea
4) La sfarsitul celei de-a opta runda de negocieri GATT (Runda Uruguay)- a fost
adoptat un cod de conduita GATS, privitor la acest sector de servicii
Acest cod de conduita GATS are determinanti specificim opereaza cu reguli
particulare si necesita o reglementare riguroasa la nivel international.
5) Noua filozofie internationala cu privire la specificitatile comertului cu serviciise bazeaza pe urmatoarele elemente:
a) Reguli si concepte generale aplicabile unitar in raport cu toate masurile care
pot afecta tranzactiile internationale cu servicii
b) Reguli specifice sectoriale in conformitate cu particularitatile diferitelor
categorii de servicii
c) Preocupari specifice diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete
de liberalizare si dereglementare
6) O abordare noua desprinsa din noua filozofie a GATS se centreaza pe armonizarea
legislatiilor nationale (integrarea profunda) in opozitie cu abordarea traditionala
centrata pe inlaturarea barierelor comerciale (integrarea incompleta)
1.4.3 C) Specificitatile nereglementarii tranzactiilor cu servicii (carte pg 63)
1) Schimbul reciproc de concesii in cadrul unei forum multilateral cum este OMC a
dus la sporirea competitivitatii prin procesul de liberalizare a comertului cu servicii
2) Procesul de negociere se va complica tot mai mult, in viitor,ca urmare a
complexitatii si diversitatii restrictiilor care se mentin in calea comertului cu servicii
3) Negociatorii s-au concentrat asupra regulilor specifice comertului cu servicii
4) Abordarea negocierilor in maniera sector cu sector
- Nu a dus la rezultate rapide
- Negocierile sunt conduse de preocuparile si interesele firmelor din sfera
serviciilor
- Au fost implicati mai degraba producatorii si distribuitorii si nu utilizatorii de
servicii care sunt in afara sectorului.
5) Numeroase categorii de servicii (financiare, telecomunicatii, transporturi)- rol
strategic in cadrul economiei globale- serviciile= sistemul nervos al unei economii
6) Tranzactiile comerciale internationale cu servicii sunt previzionate a dobandi o
noua dinamica pe masura`ce noua conduita comerciala multilaterala se va pune in
aplicare
7) Procesul negocierilor multilaterale in domeniul comertului cu servicii va fi si mai
dificil in viitor si diferit fata de comertul cu bunuri. Serviciile fac mai putin obiectul
exportului decat bunurile ceea ce face ca nr si forta de persuasiune a sectoarelor
concurate de importuri sa o depaseasca pe cea a celor orientate spe exportul de
servicii ceea ce atenueaza preocuparea pentru liberalizarea comertului cu servicii

Cursul Nr.4
TEORII CU PRIVIRE LA COMERTUL INTERNATIONAL
Explicatii cu privire la determinantii sai si tentative de anticipare a trendurilor
viitoare
A. Teorii clasice
1) Mercantilismul;
2) Teoria avantajelor absolute( A. Smith);
3) Teoria costurilor comparative de productie( D. Ricardo);
4) Teoria dotarii natiunilor cu factori de productie( Modelul Hecksher-Ohlin)
A.1) Mercantilismul
1) A fost filozofia economica a secolului al XVI-lea;
2) Exprima convingerea ca avutia unei natiuni se exprima prin cantitatea de metale
pretioase de care dispune o tara;
3) Principalul deziderat al autoritatilor al autoritatilor uneitari era sporirea rezervelor
de aur si argint;
4) Calea de atingere a acestui deziderat era cresterea excedentului balantei comerciale
prin impulsionarea exporturilor si restrictionarea importurilor;
5) Din punct de vedere politic Mercantilismul a fost agreat de cercurile
guvernamentale, de grupurile industriale si chiar de lucratori;
6) Numeroase grupuri de interese au inregistrat efecte negative sub forma de impozite
mai mari, preturi ridicate, mentinerea ineficientei in economie, intarzierea
restructurarii pe baze sanatoase.
7) Putem vorbi despre perenitatea filozofiei Mercantiliste, acest curent fiind la moda
si astazi in tari ca SUA, Japonia, UE ( Japonia dupa 40 de ani de negocieri a acceptat
sa importe orez in limita de cel mult 10
% din consumul intern
8) Comertul international era considerat un joc cu suma nula
A.2) Teoria avantajului absolut/ avantajelor absolute
1) A fost fondata de Adam Smith ( economist scotian, considerat parintele economiei
de piata) in lucrarea An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations
publicata in 1776;
2) Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului ( problema de baza a
mercantilismului fiind faptul ca se confunda acumularea de aur si argint cu sporul de
bunastare) demonstrand ca mercantilismul slabeste bazele dezvoltarii de succes
pentru ca impiedica actorii economici sa elaboreze si sa practice strategii pe termen
lung centrate pe concurenta libera ceea ce va duce la alocarea ineficienta a factorilor
de productie.
3) Smith a sustinut ideea comertului liber intre state , ca liberul schimb este singura
cale care sporeste bunastarea natiunilor;
4) Intrebarea pe care si-a pus-o Smith a fost- ce bunuri si servicii trebuie sa produca si
sa exporte eficient o tara?;

5) Pentru a raspunde la aceasta intrebare Smith a dezvoltat teoria avantajului absolut.

Raspunsul a fost: - o tara trebuie sa produca si sa exporte acele bunuri si servicii la
care detine un avantaj absolut-adica le produce cu costuri mai mici decat celelalte
tari;
Exemplu
( exista doar 2 tari Fr si J, si 2 produse si un singur factor de productie munca.
Productia pe ora munca
Franta
Japonia
vin
2
1
ceasuri
3
5
Concluzii la exemplu de la teoria avantajului absolut
1) Numarul de produse diferite realizate intr-o ora de munca este diferit in cele doua
tari;
2) Franta are un avantaj absolut la vin iar Japonia la ceasuri;
3) Presupunem ca se schimba 2 sticle de vin pe 4 ceasuri;
4) Daca se specializeaza ambele tari vor avea de castigat;
Deficienta teoriei avantajului absolut sau dezavantajul teoriei avantajului absolut
5) Dilema teoriei avantajului absolut : Nu raspunde la intrebarea ce se intampla cu
tarile care au avntaj absolut la toate produsele sau nu au avantaj absolut la nici-un
produs, rezultand cf teoriei lui Smith ca in astfel de cazuri nu este recomandabil un
schimb comerial.
A 4) Teoria dotarii natiunilor cu factori de productie
( Modelul Hecksher-Ohlin) Modelul HOS
1)Teoria avantajelor comparative nu da raspunsul la o intrebare fundamentala-ce
factori determina, care produs se califica pentru a avea avantaje comparative in
cazul fiecarei tari?;
2) Raspunsul l-au dat 2 economisti suedezi Eli Hecksher si Bertin Ohlin care au
elaborat teoria dotarii relative cu factori de productie, cunoscuta ca teoria
Hecksher-Ohlin), teorie completata de SAMUELSON
3) Analiza lor se bazeaza pe urmatoarele observatii:
- dotarea cu factori de productie ( tipuri de resurse , ex ca rezerve mari de petrol,
terenuri fertile) difera de la o tara la alta;
- bunurile sunt diferite in functie de tipurile de factori de productie utilizati pentru
realizarea lor;
4) Factorii de productie sunt abundenti (ieftini) si rari( scumpi);
5) In concluzie, cei doi economisti si-au sintetizat TEORIA dotarii natiunilor cu
factori de productie Modelul H-O-S/HOS (Heckscher-Ohlin-Samuelson)
astfel:
O tara va avea un avantaj comparativ la produsele pentru a caror realizare se
folosesc factori de productie abundenti,
PARADOXUL LUI LEONTIEFF
6) Teoria a fost testata empiric, in perioada postbelica, de Wassily Leontieff folosind
analiza input-output , o tehnica matematica menita sa permita evaluarea corelatiilor

intre sectoarele unei economii. Pornind de la ideea prevalenta atunci in SUA ca

aceasta tara este intensiv dotata in capital si deficitara in munca;
7) A prezumat ca SUA exporta prioritar produse intensive in capital si importa
produse intensive in forta de munca;
8) Concluzia la care a ajuns a fost ca SUA exporta prioritar produse intensive in
munca si importa produse intensive in capital- Aceasta concluzie este contrara celor
doua postulate ale teoriei Hecksher- Ohlin si a fost cunoscuta sub denumirea de
paradoxul lui Leontieff;
9
) Criticii sai au considerat ca:
- a folosit un numar redus de sectoare economice;
-a luat in considerare doar 2 factori de productie.
B) Teoriile moderne( bazate pe firma) ale comertului international;
1) Teoria similaritatii intre tari;
2) Teoria ciclului de viata al produsului;
3) Teoria rivalitatii strategice globale;
4) Teoria avantajelor competitive ale natiunilor.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial cercetarile in domeniul comertului international
s-au concentrat pe rolul companiilor in promovarea fluxurilor comerciale.
Ratiunile fundamentarii acestor noi modificari ale determinantilor comertului
(adica concentrarea pe firma)
1) Cresterea importantei companiilor multinationale;, ca actori ai economiei
internationale
2) Incapacitatea teoriilor clasice (care se concentreaza pe tara) de a explica
determinantii comertului intra-industrial;
3) Esecul analistilor de a verifica in practica prezumtiile teoriilor clasice;
4) Diversificarea gamei factorilor de productie.
Noile abordari conceptuale iau in considerare noi determinanti factoriali, cum ar
fi:
a) calitatea bunurilor si a serviciilor
b) tehnologia
c) marcile de fabrica, comert sau serviciu
d( denumirile de origine, fidelitatea consumatorilor fata de anumite produse.
B 1) Teoria similaritatii intre tari
1) A aparut ca urmare a nevoii de a se explica fundamentele comertului intrasectorial, adica a fluxurilor de bunuri realizate in cadrul acelorasi sectoare
industriale. (ex jap exporta Toyota in Germania si importa de la ei BMW), care in
ultimii ani a crescut la 40% din comertul international, fapt care nu putea fi explicat
folosind teoriile clasice
2) In 1961 economistul suedez Steffan Linder a incercat sa explice fenomenul/
proliferarea comertului intra-sectorial;
3) Esenta teoriei similaritatii intre tari ale lui Linder : - schimburile cu produse
manufacturate se datoreaza existentei in toate tarile lumii a unor panele de utilizatori
avand aceleasi preferinte de consum;
3) Linden sustine ca la inceput firmele produc bunuri destinate prevalent pietei
interne;
4) Pentru a valorifica efectele economiei de scara cauta noi oportunitati de export pe
pietele externe;

5) Si constata ca cele mai promitatoare piete se dovedesc cele din tarile unde
preferintele consumatorilor sunt similare cu cele ale utilizatorilor de pe propia piata;
6) Teoria similaritatii sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse
manufacturate se desfasoara intre tarile avand un PNB pe locuitor similar;
7) Teoria similaritatii se dovedeste utila in explicarea comertului cu produse
diferentiate pentru care marca si reputatia joaca un rol important in decizia de
cumparare.
B 2) Teoria ciclului de viata al produsului
1) Conceputa initial pentru domeniul marketingului, teoria a fost dezvoltata, in anii
1960 de Raymond Vernon pentru explicarea fundamentelor comertului si investitiilor
internationale;
2)Teoria ciclului de viata al produsului pune accentul pe creativitate, extinderea
pietelor, avantajele comparative si raspunsul strategic al concurentilor;
3)Conform teoriei, ciclul de viata al produsului cuprinde 3 etape: produs nou,
produs matur si produs standardizat;
a) In stadiul de produs inovativ/nou :
- o firma creeaza si lanseaza un produs nou;
- produsul este raspunsul la cererea interna dar nu se stie cum va fi perceput de piata
- de aceea, extragerea si prelucrarea mesajelor pietei este foarte importanta;
- produsele complexe trebuie lansate in tarile dezvoltate, cu piete mari si cu
consumatori exigenti;
- cea mai mare parte a productiei este destinata pietei interne,
exporturile sunt marginale si vizeaza testarea unor noi piete.
b) Stadiul de produs matur
- Cererea pentru produsele inovative creste substantial pentru ca utilizatorii le
valideaza valoarea si valoarea de intrebuintare;
- Firmele inovative isi sporesc capacitatile de productie;
- Apar concurentii interni si straini atrasi de profiturile din sectorul respectiv;
- Competitivitatea se poate mentine prin reducerea costurilor si se produce
delocalizarea productiei in alte tari.
c) Stadiul de produs standardizat
- Piata produselor se stabilizeaza , ele devenin bunuri comune;
- Se amplifica procesul de productie in strainatate in cautarea unor factori mai ieftini
si a unor regimuri fiscale mai permisive;
- Tara inovatoare incepe sa importe bunurile care initial erau exportate de la filialele
companiilor proprii sau de la concurentii acestora.;
B 3) Teoria rivalitatii strategice globale
1) Cele mai recente explicatii, cu privire la fundamentele comertului international,
apartin economistilor Paul Krugman si Kevin Lancaster din anii 80;
2) Firmele se preocupa sa-si dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care le pot
folosi pentru a domina piata globala;
3) Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci
cand concureaza la scara internationala; Astfel de firme sunt Caterpillar si
Komatsu,Unilever si Procter and Gamble, Toyota si Ford.
4) Firmele care concureaza pe piata globala dispun de mijloacele ptr a obtine
avantaje durabile. Mijloace pentru a obtine avantaje competitive durabile de
catre o firma sunt:
sau Surse specifice de avantaje competitive in comertul international

a) detinerea de drepturi de proprietate intelectuala, (o marca de comert, o

denumire de origine, un brevet sau un konw-how)
b) investitiile in cercetare-dezvoltare, (prin ele firma capata statut de firstmover)
c) preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de
gama . Economia de scara se obtine la acel volum de productie la care
costurile unitare sunt cele mai mici, iar economia de gama apare atunci cand
costurile medii ale unei firme incep sa scada daca numarul de produse diferite ,
realizate si vandute , creste.
d) valorificarea curbei de experienta
CURS 5
Teorii cu privire la comertul international
B 4) Teoria avantajelor competitive ale natiunilor
Avantajele competitive ale natiunilor
Fundamentele teoriei avantajelor competitive
1) Natura concurentei si a surselor de competitivitate difera de la o tara la alta si de la
un sector la altul;
2) Locul optim pentru activitatile unei companii depinde de :strategia adoptata,
gama de produse sau servicii, evolutiile tehnologice internalizate si drepturile de
proprietate intelectuala pe care le poseda;
3) Asa cum preciza si Schumpeter, natura concurentei in economie nu se centreaza pe
starea de echilibru ci pe o permanenta transformare;
4) Este un truism faptul ca economiile de scara, avansul tehnologic si diferentierea
produselor sunt baza schimburilor economice.

AVANTAJE COMPETITIVE VS. AVANTAJE COMPARATIVE

Avantaje competitive comparativ cu avantaje comparative
Avantaje competitive
1) Alegeri / optiuni
2) Tehnologia si calificarea de a utiliza eficient factorii
3) Intreprinderile decuplate de dotarea cu factori a unei tari
4) Unde si cum sunt utilizati factorii
5) Piete imperfecte
Avantaje comparative
1) Mostenire / inzestrare
2) Factorii abundenti
3)
Intreprinderile cuplate cu dotarea cu factori a unei tari
4) Cine utilizeaza factorii
5) Piete perfecte

CONTEXTUL INTERNATIONAL

PARADIGMA AVANTAJELOR COMPETITIVE

Firmele (vanzatorii) au preferinta pentru:

piete imperfecte
- dereglementare
Gospodariile (cumparatorii) au preferinta pentru:
piete perfecte
reglementare
Divergenta de interese:
- interesul firmelor (vanzator) si
- interesul gospodariilor (cumparator)
Guvernul (democratic) este chemat sa gaseasca un echilbru corect pentru
COMPETITIVITATEA NATIUNII
ORIGINILE GEOPOLITICE ALE PARADIGMEI AVANTAJELOR
COMPETITIVE
1) Competititia geopolitica intre SUA sau actorul geopolitic SUA Europa versus
Asia nou industrializata/ Japonia/ China
2) Diamantul avantajelor competitive recomandare pentru SUA, eventual UE (Vest)
pentru realizarea avantajului competitiv prin inovare si informatie (proprietate +
internalizare)
3) Adancirea pietelor imperfecte recomandare implicita (crearea unui mediu
favorabil pentru business) pentru restul lumii (internalizare + localizare)
4) Obiectivul: consolidarea rolului de hegemon al SUA cu Europa (de Vest ) pe post
de copilot (parteneriat de subordonare in materie de securitate Zbrezinsky)
5) Mesajul dublu al modelului avantajelor competitive:
Pentru cei care globalizeaza inovatie si avantaje competitive in special in servicii
(financiare si toata gama de utilitati publice)
Pentru cei globalizati deschiderea pietelor, crearea unui mediu prietenos pentru
afaceri (unde si cum si nu cine utilizeaza factorii conteaza)
Determinantii avantajelor competitive nationale
Diamantul lui Porter
1) Determinantii competitivitatii globale, separat, dar si sinergic definesc contextul in
care firmele apar si concureaza;
2) Acest climat are nevoie si ofera: resurse si cunostinte necesare; informatiile care
indica oportunitatile; directia in care trebuie alocati factorii; obiectivele ce trebuie
vizate de actionari,manageri si salariati; presiunile si amenintarile la care sunt supuse
firmele pentru a fi flexibile si inovative.
Folosind cuvintele lui Porter firmele dobandesc avantaje competitive

1) Acolo unde locatiile le permit sa obtina acumularile adecvate de active si

cunostinte specializate;
2) Unde primesc prompt si sugestiv informatii despre cerintele pietei;
3) Unde converg obiectivele vizate de actionari, manageri si salariati;
4) Unde climatul economic este dinamic si provocativ;
5) Unde diamantul national este cel mai favorabil.
6) Diamantul lui Porter este un sistem matricial compozit, combinatii diferite de
determinanti influentand diferentiat diferite sectoare. La cele patru
colturi ale sistemului , se adauga, in circumstante specifice, sansa si
actiunile autoritatilor publice.
A) Rivalitatea ridicata la nivelul pietei interne ajuta companiile sa devina mai
competitive deoarece:
1) le pregateste pentru competitia externa
2) le obliga sa inoveze continuu
3) le determina sa ofere noi produse, mai competitive
4) le determina sa reduca preturile si sa fie din ce in ce mai eficiente
B) Structura proprietatii si tipurile de management existente determina o anumita
strategie
Curs Nr.6
Tranzitia de la structura provizorie GATT la una permanenta OMC
Sau Cap 3 din carte Multilateralismul comercial valente si limite
3.1 Carte pg 103
3.1.Institutionalizarea sistemului comercial international
Contextul institutionalizarii sistemului comercial international
a) Al doilea razboi mondial a dus coeficientul de dizarmonie intre state la cel mai inalt
nivel;
b) S-a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan financiar, bancar si
comercial;
c) In plan comercial s-a vizat crearea unei O.I.C. Proces esuat datorita neratificarii
Cartei de la Havana de catre Congresul S.U.A;
d) Perceptia fondatorilor a fost ca institutiile internationale care faciliteaza cooperarea
dintre state sunt importante din ratiuni economice si politice.
3.1 Carte pg 104
Obiectivele prevazute in Preambulul GATT 1947 sau Obiectivele GATT au
fost:
1) Ridicarea standardului de viata la scara internationala;
2) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecvat de
crestere a veniturilor reale si a cererii efective;
3) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor la scara internationala si
cresterea productiei si a schimburilor internationale
Cand s-a infiintat OMC?
20) 1994 La 15 aprilie , la Marrakesh, se semneaza Actul final care consacrca
crearea OMC si incorporeaza rezultatele Rundei Uruguay
21) 1995 - la 1 ianuarie 1995 OMC incepe sa functioneze

22) 1996 are loc Prima Conferinta Ministeriala a OMC la Singapore. Se creaza
grupuri de lucru pt comert si investitii, ptr politici si concurenta
23) 1998 are loc a doua Conferinta Ministeriala a OMC
24) 2001 - Are loc la Doha Conferinta Mondiala a OMC, sunt primite in OMC
China si Taiwan
Rezultatele GATT: Activitatea GATT sau
Rezumatul celor 8 runde GATT, sau Etapele rundelor
Caracterizarea Rundelor de negocieri
I) In perioada 1947-1967 s-au desfasurat 6 runde de negocieri
.Au fost negociate
a) concesii tarifare sub forma eliberarii, reducerii taxelor vamale si
b) concesii netarifare, pe linia eliminarii restrictiilor cantitative, indirecte la
importuri, etc.
Aceste 6 runde sunt urmatoarele:
Runda de la Geneva, 1947
Runda de la Anecy, 1949
Runda din Anglia de la Torgnay, 1950-1951
Runda de la Genevaa, 1955-1956
Runda de la Dailon, 1960-1962
Runda Kennedy de la Geneva, 1964-1967
La aceste runde s-au obtinut:
importante reduceri de taxe vamale peste 6000 de pozitii tarifare
abordarea obstacolelor netarifare, cocretizate prin elaborarea unui cod antidumping
liberalizarea comertului cu produse agricole la cereale
Primele cinci runde de negocieri multilaterale s-au desfasurat dupa principiul
produs cu produs, fiind negociate reduceri de taxe vamale pt fiecare produs in parte.
Ca regula, concesiile reciproce trebuie sa asigure avantaje egale pt toti participantii.
De la aceasta regula fac exceptie tarile in curs de dezvoltare, carora tarile dezvoltate
nu le pretind concesii egale cu cele pe care le acorda.
Daca la runda a sasea de negocieri multilaterale din cadrul GATT - Runda
Kennedy - a fost adoptat principiul reducerii liniare a taxelor vamale, uniforma pt
toate produsele, cu acelasi procent de 35%,
la runda urmatoare de negocieri, Runda Tokyo, au fost aduse precizari importante
privind subventiile si taxele compensatorii.
II) 1973-1979 ~ Runda Tokyo, cea de-a saptea runda . Initiativa pt aceasta runda a
avut-o SUA< CEE, azi UE) , Japoniaa .Au participat cca. 100 de state,din care 20
membre GATT, s-au constituit in 7 grupe si 8 subgrupe de negocieri. A fost fost
adoptat tot ca negociere multilaterala principiul reducerii liniare a taxelor
vamale. Rezultatele obtinute au fost pozitive in impulsionarea comertului
international, franand tendinta protectionismului.
Scopul rundei Tokyo a fost: expansiunea si liberarlizarea comertului international si
imbunatatirea cadrului de promovare a avantajelor suplimentare pt tarile in curs de
dezv
a) Rezultatele in domeniul tarifar,
- semnarea unor concesii au dus la reducerea taxelor vamale la importul de produse
industriale si la produse agricole. Alte concesii semnate sunt cu referire la tari in curs
de dezvoltare, cum ar fi reducerea impozitelor.

b) Rezultatele in domeniul netarifar s-au concretizat in acorduri, coduri de

conduita care prevedeau un tratament special si diferit in favoarea tarilor in curs de
dezvoltare.
S-au incheiat 6 acorduri:
1) Acordul pt aplicarea art. 7 Metodologii ale evaluarii vamale:
2) Acordul cu privire la achizitiile guvernamentale se refera la concurenta crescanda
pe pietele publice
3) Acordul privind fraudarile in materie de licente la importuri. Scopul este
uniformizarea, simplificarea procedurilor de autorizare a importurilor
4) Acordul privind subventiile de export si taxele compensatorii
5) Codul antidumping varianta revizuita a negocierilor la runda Kenedy
6) Acordul privind obstacolele tehnice ale comertului ~ se incurajeaza dezvoltarea
sistemelor internationale de standardizare, de certificare, inclusiv a prescriptiilor
(ambalare, marcare, etichetare) cu conditia ca aceasta sa nu constituie obstacole in
dezvoltarea comertului international.
3.1.1 Carte pg 110
Functiile Sistemului comercial international SCI Sau Functiile Sistemului
comercial multilateral
Cooperarea multilaterala intre state capata stabilitate daca se bazeaza pe o arhitectura
principala si institutionala bine articulata. Deoarece lipseste o autoritate centrala,
analistii au dezvoltat conceptul de regim institutional definit ca un ansamblu de
principii, norme, reguli si proceduri. Principiile si procedurile au o natura
obligatorie, regimurile comerciale bazandu-se pe interese comune. Sistemul
comercial multilateral este un regim comercial, economic bazat pe interese
comune , pe un cod de conduita reciproc acceptabil.
Printre functiile SCM/SCI amintim
a) Forum de gestionare a derularii schimburilor comerciale internationale;
b) Obtinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala a comertului
international;
c) Creator de coduri de conduita plurilaterale si multilaterale in planul politicilor
comerciale;(ca:Codul cu privire la evaluarea vamala, Codul antidumping, Clauza de
abilitareetc)
d) Conturarea unui nou parteneriat international;
3.1.2 Carte pg 115
Principiile Sistemului Comercial International
1) Nediscriminarea;
2) Reciprocitatea;
3) Consolidarea angajamentelor;
4) Transparenta;
5) Salvgardarea.
1) Nediscriminarea
aplicarea lui presupune acordarea reciproca si neconditionata a clauzei natiunii celei
mai favorizate si a principiului tratamentului national. Clauza natiunii celei mai
favorizate este o prevedere inscrisa in acordurile comerciale, de plati, tratate de
comert, de navigatie prin care semnatarii se obliga sa isi acorde reciproc toate
avantajele pe care le acorda tertilor in relatiile comerciale. Clauza regimului national
este o prevedere inscrisa in acorduri, tratate de comert prin care statele se angajaza ca
tratamentul comercial, fiscal, juridic aplicat persoanelor fizice si juridice provenind

din tarile partenere care desfasoara acte si fapte de comert pe teritoriul tarii sale sa nu
fie acelasi cu al tarii gazda.
3) Consolidarea angajamentelor;/ Aplicarea angajamentelor asumate
Concesiile asumate de ambele parti nu pot fi denuntate unilateral. Aceste concesii sunt
cuprinse in liste nationale de concesii sau in coduri de conduita, Concesiile tarifare se
prezinta sub forma angajamentelor de eliminare a taxelor vamale, de reducere a
acestora sub forma angajamentelor de consolidare. Aceasta consolidare presupune
oblogatia de a nu mai majora taxele vamale la anumite produse prevazute in lista de
concesii.
5) Salvgardarea
- a fost o preocupare constanta a tarilor participante de asi crea mecanisme care sa le
permita sa deroge de la angajamentele asumate
Salvgardarea se bazeaza pe trei tipuri de prevederi
In textul GATT s-au conturat trei categorii de prevederi de salvgardare
a) Prevederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obtine obiective
noneconomice (protejarea sanatatii si securitatii, evitarea prejudicierii semnificative a
unor sectoare economice);
b) Prevederi menite sa asigure o concurenta loiala (adica masuri compensatorii si
masuri de retorsiune)
c) Prevederi care permit interventia din ratiuni economice;
In concluzie Sistemul comertului international SCI trebuie sa fie
a) Nediscriminatoriu;
b) Definit prin liberalism comercial;
c) Previzibil;
d) Generator de concurenta corecta;
e) Benefic in egala masura pentru toti actorii participanti.
3.2.2 Carte pg 129
Caracteristicile negocierilor
sau Tipologia aspectelor cheie ale negocierilor comerciale
c) Negocierile sunt procese care implica mai multi actori;
d) Negocierile necesita timp si au caracter repetitiv;
e) Guvernele participante nu sunt structuri monolitice;
f) Numarul de alternative poate fi mic si depinde de provocarile cu care se confrunta
negociatorii;
g) Negociatorii pot cauta sa ajunga la aranjamente simbolice;
Etapele negocierilor de aderare
1)Orice tara sau teritoriu vamal autonom inainteaza Directorului general al OMC o
cerere de aderare;
2) Uneori se solicita si se obtine statutul de observator;
3) Consiliul General desemneaza un grup de lucru, compus din reprezentantii tarilor
interesate care examineaza candidatura;
4) Guvernul tarii candidate inainteaza acestui grup de lucru un Memorandum detaliat
cu privire la regimul sau comercial;
5) In baza Memorandumului, membrii grupului de negociere discuta cu tara candidata
functionarea regimului comercial, stabileste compatibilitatea acestuia cu conduita
multilaterala;

6) De regula se poarta negocieri bilaterale cu unele tari interesate si se stabilesc

calendare cuprinzand obligatiile asumate de candidat in fiecare domeniu al
negocierilor;
7) Grupul de negociere elaboreaza un Raport privind schimbul de concesii si
progresele candidatului pe care il inainteaza Consiliului General impreuna cu un
proiect de Decizie si cu Protocolul de aderare;
8) Decizia de aderare se adopta cu majoritate de 2/3 din numarul total de membri ;
3.4 Carte pg 168
Principalele Provocari cu care se confrunta Sistemul Comertului International
a) Integrarea adecvata a tarilor in curs de dezvoltare si a celor de tranzitie
b) Schimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de sistem
c) Cresterea numarului de tari participante la SCI
3.4.1 Carte pg 168
Integrarea tarilor in curs de dezvoltare si a tarilor in tranzitie
1) Multa vreme GATT a fost privit ca un club al tarilor dezvoltate;
2) Treptat tarile in curs de dezvoltare membre au crescut ca numar si si-au asumat tot
mai multe obligatii;
3) Este provocativ modul in care tarile membre vor gestiona tranzitia de la un club
elitist la un organism multilateral cu peste 146 de membrii;
4) Termenii participarii tarilor in curs de dezvoltare la SCI au oscilat intre
reciprocitate si dezangajare;
5) Pentru tarile in curs de dezvoltare s-au conturat doua tipuri de tratament
preferential:
a) Obtinerea unui tratament comercial diferentiat si mai favorabil pe pietele
tarilor dezvoltate pe calea preferintelor comerciale( adica tarile in curs de dezv
solicitau TD obtinerea unui acces mai bun decat cel derivat din clauza natiunii celei
mai favorizate pe pietele tarilor industrializate )
b)Cel de-al doilea tip de tratament preferential consta in solicitarea si obtinerea
unor exceptii si derogari de la normele multilaterale de conduita, dela mecanismele
GATT
Carte pg 175
Schimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de SCI;
Tratamentul diferential ramane o preocupare in cadrul OMC,
Prevederile specifice pentru tarile in curs de dezvoltare se pot grupa in cinci
directii:
1) Nivel mai redus al obligatiilor asumate;
2) Perioade mai flexibile de punere in aplicare a angajamentelor;
3) Angajamentul TD de a lua in considerare interesele specifice si nevoile de
dezvoltare ale TCD;
4) Tratament comercial mai favorabil pentru tarile cel mai putin dezvoltate;
5) Acordarea de asistenta tehnica si sprijin pentru pregatirea cadrelor in domenii de
interes special pentru aceste tari;
3.4.2 Carte pg 183
Cresterea numarului de tari participante la SCI; sau Cresterea numarului de
membrii ai OMC
- in prezent nr de membrii ai OMC este de 147

- in ultimii ani au devenit membrii OMC: China, Albania, Croatia, Georgia, Iordania,
Lituania, Moldova, Oman, Rusia.
De la Carta de la Havana la Declaratia de la Punta del Este in Uruguay
(RUNDA URUGUAY)
- La fondarea GATT au fost 18 parti contractante si lumea se impartea pe axa E-V iar
in 1985 erau 90 de parti contractante iar lumea se impartea pe axa N-S;
- Comertul a devenit tot mai important in raport cu productia;
- Transformarile tehnologice au redesenat procesele productive ceea ce a condus la
modificarea dimensiunilor productive, intensivitatea in capital si modificarea
fundamentelor competitivitatii
- Schimbarea atitudinii autoritatilor publice nationale a creat efecte de antrenare
asupra comertului global pe care GATT nu era echipat sa le gestioneze;
- Efectele de bunastare care sunt specifice noii ere a globalizarii nu puteau fi
gestionate de GATT;
- Ca simbol al managementului interguvernamental asupra SCI, structura GATT nu
putea face fata fenomenului de interdependenta;
- Sistemul aur-devize care a fost heraldic pentru prima etapa a globalizarii s-a prabusit
la mijlocul anilor 70.
RUNDA URUGUAY
3.4.3 Carte pg 188
Runda Uruguay moment de reforma de fond a Sistemului Comercial
International
Contextul lansarii Rundey Uruguay s-a definit prin: ( Cum , de ce a aprut Runda
Uruguay)
a) Proliferarea protectionismului comercial indeosebi a celui netarifar;
b) Cresterea importantei comertului international cu servicii;
c) Accentuarea practicilor neloiale si a comertului cu marfuri contrafacute; d)
Accentuarea dimensiunii comerciale a proceselor investitionale;
e) Incapacitatea SCI de a raspunde adecvat noilor provocari de la nivelul economiei
internationale;
Runda Uruguay
- Initiativa a avut-o SUA, avea ca scop relansarea economica mondiala, acordarea de
avantaje tarilor in curs de dezv.
- Runda a fost prevazuta sa se deruleze in perioada 1986-1990. dar din cauza
divergentelor aceasta s-a prelungit pana la data de 15 dec 1993
- in acel moment s-a finalizat Actul Final al negocierilor adoptat de reprezentantii a
117 state participante
- semnarea oficiala s-a facut cu ocazia Reuniunii Ministeriale GATT, din aprilie
1994 la Marrakesh, A urmat ratificarea si intrarea in vigoare la 1 ianuarie 1995,
runda soldandu-se cu adoptarea :
Declaratiei Ministeriale , avand 2 parti:
a) Comertul de marfuri si
b) Comertul cu serviciile
In cadrul rundei Uruguay s-a prevazut :
- continuarea procesului de reducere liniara a taxelor vamale,
- au fost abordate pt prima data subventiile in domeniul agricol
- si s-a prevazut trecerea la liberalizarea comertului cu servicii.

O preocupare importanta a GATT o reprezinta sprijinirea prin intermediul SCI a

dez ec a TCD. Astfel, pe langa preferintele vamale acordate unilateral de TD TCD
la importul de produse manufacturate, in cadrul GATT a fost convenit Protocolul
celor 16 privind acordarea de reduceri de taxe vamale in comertul cu anumite produse
intre tarile participante, precum si Sistemul Global de Preferinte Vamale (SGPV),
in cadrul caruia 35 de TCD si-au redus si pot sa-si reduca in continuare taxele vamale
in comertul lor reciproc.
Principala realizare a Rundei Uruguay sau unul dintre cele mai semnificative
rezultate ale Rundei Uruguay il reprezinta Acordul privind crearea Organizatiei
Mondiale a Comertului,
In Declaratia de la Putna del Este, de la Runda Uruguay, se gasesc doua clauze
importante
1) Clauza stand-still ( angajamentul de mentinere)
Cf acestei clauze s-a prevazut
a) Pe parcursul Rundei nu se va adopta nici-o noua masura incompatibila cu conduita
comerciala multilaterala care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internationale;
b) In exercitarea drepturilor derivate din statutul de PC sa nu se adopte masuri
comerciale care depasesc cadrul necesar pentru a remedia distorsiunile invocate la
adoptarea masurii;
c) Sa nu se adopte masuri doar cu scopul de a face mai consistenta oferta pe parcursul
tratativelor
2) Clauza Roll-back (de retragere progresiva)
Prevedea:
a) Toate masurile cu efecte distorsionante incompatibile cu conduita comerciala
multilaterala vor fi eliminate sau facute compatibile inainte de incheierea oficiala a
tratativelor;
b) Angajamentul va fi pus in aplicare treptat, pe baze echitabile incluzandu-i pe toti
cei ale caror interese sunt afectate;
c) In schimbul retragerii masurilor neconforme nu se va pretinde nici-o concesie de la
ceilalti parteneri.
Carte pg 191
Domenii de negociere ale Rundei Uruguay
a) Taxe vamale
b) Masuri netarifare
c) Comertul cu produse tropicale
d) Comertul cu produse realizate prin folosirea resurselor naturale
e) Comertul cu textile si confectii
f) Comertul cu produse agricole
g) Salvgardarea
j) Revederea unor prevederi ale GATT
k) Subventii si taxe compensatorii
l) Reglementarea diferendelor
m) Aspectele comerciale ale DPI
n) Aspectele comerciale ale proceselor investitionale
o) Functionarea SCI
p) Comertul cu servicii
Noi provocari pentru agenda negocierilor
1) S-a produs o schimbare de paradigma, in sensul ca atentia s-a deplasat spre alte
tipuri de probleme:
- Reglemetarile interne

- Practicile de afaceri ale companiilor

- Dificultatile de natura structurala
- Politicile in domeniul concurentei
- Aspecte economice neconexe direct cu comertul
2) Reactia a fost discutarea comertului cu servicii, TRIPs, TRIMs; achizitiilor
guvernamentale.
3) Aceste masuri sunt mai putin transparente si isi au originea in: traditii, cultura,
relatiile dintre guvern si cercurile de afaceri, raporturile interinstitutionale
A) Rezultate ale RU, in domeniul netarifar
I) Acordul privind agricultura
a) Obiectivul pe termen lung al procesului de reforma stabilit cu aceasta ocazie
era realizarea unui sistem comercial pentru produse agricole, corect si bazat pe
principiile pietei
b) In cadrul acestui domeniu, a avut loc o asa numita operatiune de tarificare.
Tarificarea presupune transformarea tuturor barierelor netarifare in taxe vamale
echivalente, pentru cresterea transparentei in domeniu. Dupa finalizarea operatiuni de
tarificare, taxele vamale, la aceasta categorie de produse, urmau sa fie reduse, in
conformitate cu angajamentele asumate - 36% in cazul tarilor dezvoltate (in 6 ani) si
24% in cazul tarilor in dezvoltare (in 10 ani).
II) Clauza de tratament special ofera posibilitatea mentinerii de restrictii cantitative
in situatii determinate.
III) Clauza de salvgardare speciala permite tarilor membre aplicarea de suprataxe
vamale in situatii specifice - realizarea de importuri la preturi inferioare anumitor
niveluri de referinta sau in cazul unor cresteri bruste si semnificative ale importurilor
de produse agricole
IV) Clauza de pace prevede faptul ca nu puteau fi impuse masuri de retorsiune in
cazul in care tarile exportatoare foloseau masuri de sprijin din categoria verde
(agricultura ecologica ...)
VI) Codul antidumping
a) Un pret se considera a fi pret de dumping daca este mai mic decat:
- Costurile de productie + o marja rezonabila de profit
- Pretul practicat de exportator pe propria piata
- Pretul practicat de exportator pe o piata terta reprezentativa
b) S-a stabilit cu ocazia acestei runde ca orice investigatie antidumping trebuie sa
inceteze daca marja de dumping este minima (sub 2%) sau daca volumul importurilor
este neglijabila (sub 3% din totalul exporturilor straine pe acea piata, la produsul
respectiv)
c) Totodata s-a stabilit ca masurile antidumping pot fi impuse pt perioada de maxim 5
ani si pot fi prelungite cu inca maxim 5 ani.
VIII) ACORDUL TRIPS
a) Principalele aspecte urmarite sunt:
- Modul in care trebuie aplicate principiile SCI si ale acordurilor referitoare la
respectarea proprietatii intelectuale
- Modul in care poate fi acordata o pretectie eficienta acestei categorii de drepturi
- Modul in care trebuie sa fie pusa in aplicare legislatia privind DPI, de catre tarile
membre
- Stabileste perioadele tranzitorii si derogarile acceptate de la prevederile acordurilor
- Stabileste modul de solutionare a diferendelor aparute in acest domeniu

IX) Acordul privind textilele si confectiile

a) Din 1974 si pana la finele RU acest domeniu a fost guvernat de Acordul Miltifibre
b) Acordul prevedea liberalizarea acestui domeniu astfel (raportarea se face la nivelul
anului 1990):
X) Acordul privind subventiile si taxele compensatorii
1) Acordul imparte subventiile in trei categorii:
a) Subventii interzise/prohibite (gr. rosie) - cele care au drept scop stimularea
directa a exporturilor sau ii determina pe cei care le primesc sa prefere produsele
autohtone in deterimentul celor din import
b) Subventiile actionabile (gr. galbena) - pot face obiectul impuneri unor taxe de
retorsiune, dar numai dupa demonstrarea prejudiciului cauzat. Acordul mentioneaza 3
categorii de prejudicii:
- Subventiile acordate in tara exportatoare afecteaza un sector din tara importatoare
- Subventiile acordate in tara exportatoare afecteaza firmele concurente dintr-o tara
atunci cand acestea actioneaza pe o piata terta
- Subventiile acordate afecteaza exportatorii ce doresc sa patrunda pe piata respectiva
c) Subventii neactionabile (gr.verde) - curpind subventiile nespecifice sau
subventiile acordate pt cercetare, ecologizare sau pt sustinere "infant industries"
2) Singurul domeniu ce face e in tara exportatoare tie de la prevederile acestui acord
este cel al aeronavelor civile
XI) Acordul privind licentele
Caracteristici determinante ale acordului:
a) Procedurile de obtinere trebuie sa fie neutre si administrate just si echitabil
b) Modificarile aduse legislatiei in domeniu trebuie aduse la cunostinta partenerilor
comerciale cu o perioada rezonabila de timp inaintea aplicarii
c) Durata de valabilitate a licentelor trebuie sa fie rezonabila astfel incat sa permita
derularea importului
d) Formularele de obtinere a licentelor precum si procedurile aferente trebuie sa fie
supuse unor proceduri simple, iar solicitantii se vor adresa pe cat posibil, unui singur
organ administrativ
XII) Acordul privind evaluarea vamala
Stabileste 5 proceduri succesive de evaluare a marfurilor in vama:
a) Pretul din factura
b) Pretul unor bunuri identice, avand aceeasi origine si care au fost importate
aproximativ in aceeasi perioada de timp
c) Pretul unor bunuri similare ...
d) Pretul de revanzare pe piata tarii importatoare din care se deduc cheltuielile
acumulate in interiorul tarii importatoare
e) Pretul calculat pe baza costurilor de productie plus cheltuielile conexe
XIII) Acordul privind salvgardarea
a) Prevede ca o tara poate restrcitiona importurile unor produse, daca un sector
economic intern este prejudiciat sau amenintat cu prejudiciul de catre importuri.
b) Acordul stabileste ca tarile nu-si pot proteja sectoarele interne prin intermediul
masurilor comerciale din "zona gri"
c) Orice masura de acest fel era supusa unei asa numite "sunset clause" (perioada
maxima initiala era de 4 ani, dar in situatii speciale putea fi prelungita pana la 8 ani).
Alte aspecte importante ale RU
A) Domenii noi negociate la RU
Serviciile

Investitiile
Drepturile de proprietate intelectuala
B) Acorduri incheiate in premiera la RU
In domeniile negociete pt prima data
Ac privind inspectia marfurilor inainte de expeditie
Ac privind masurile sanitare si fitosanitare
Acorduri plurilaterale
Ac privind achizitiile guvernamentale
Ac privind produsele lactate
Ac privind carnea de vita
Ac privind aeronavele civile
Rezultatele Rundei Uruguay
Organizatia Mondiala a Comertului
3.5 Carte pg 192
omcintre deziderate si posibilitati Ce este OMC?
1)Este un forum de negociere;
2) Este un set de norme de conduita;
3 Este o arhitectura care faciliteaza solutionarea diferendelor comerciale intre tarile
membre;
4) este o organizatie internationala interguvernamentala avand baze legale solide;
Aparitia OMC geneza OMC,
Ideea crearii Organizatiei Multilaterala a Comertului (MTO) a fost avansata pt prima
data in 1990, de catre Canada sustinuta si de UE.
Se considera necesara crearea unui singur cadru institutional cu privire la CI pt a
elimina efectele negative ale fragmentarii existente atunci,
OMC a inceput sa functioneze la 1 ian. 1995, ea inglobeaza GATT-ul, in urma
aprobarii unui acord comercial intre state.
OMC este statul de drept in relatiile economice si comerciale internationale,
intrucat asigura regulile universale asupra tentativelor de dominare asupra comertului.
Obiectivele OMC = cu cele ale GATT:
1) Ridicarea standardului de viata la scara internationala;(ridicarea nivelului de trai a
populatiei)
2) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecvat de
crestere a veniturilor reale si a cererii efective;
3) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor materiale si umane la
scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale
4) Protejarea si conservarea mediului
Obiectivele GATT au fost completate cu domeniul serviciilor si cu notiunea de
dezvoltare durabila, referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la
necesitatea protectiei si conservarii mediului inconjurator.
Rolul OMC: - faciliteaza aplicarea practica a acordurilor si instrumentelor juridice
negociate la Uruguay
a)asigura cadrul organizatoric pt desfasurarea negocierilor internationale
b) in reglementarea diferendelor
c) colaboreaza cu FMI, BIRD, pt adoptarea unei politici comerciale la nivel mondial
OMC are personalitate juridica, buget si personal propriu.
Membrii fondatori sunt tarile membre GATT la data intrarii in vigoare a acordului pt
OMC.

3.5.1 Carte pg 194

Structura OMC vezi mai jos detaliat
1) Conferinta Ministeriala-organul suprem de decizie;, avand in subordine 3 structuri:
1.1) Consiliul General (ca organ executiv;)
1.2) Consiliul General ca OSD;
1.3) Consiliul General ca Organismul de examinare a politicilor comerciale;
In subordinea Consiliului General opereaza
a) Consiliul pentru Comertul cu Bunuri;
b) Consiliul pentru Comertul cu Servicii;
c) Consiliul pentu Aspectele Comerciale ale Drepturilor de proprietate Intelectuala
TRIPs
d) Comitete Specializate
e) Secretariatul .
Structura OMC detaliata
1) Conferinta Ministeriala organul suprem de decizie
- organul guvernamental plenar al OMC (corespunde Adunarii Generale a Partilor
Contractante ale GATT)
- toate statele membre sunt reprezentate prin ministrii comertului
- are ca scop sa consolideze liniile directoare ale politicilor comerciale
- se intruneste cel putin o data la doi ani
2) Consiliul General - organul suprem de executie
- intre sesiunile Conferintei Ministeriale preia functiile Conferintei Ministeriale
- este compus din oficiali ai tarilor membre, se intruneste lunar, iar la lucrarile sale
participa in medie circa 70% din membrii OMC prin reprezentantii lor de la geneva.
- se constituie si in Organ de Reglementare a Diferendelor si de Examinare a Politicii
Comerciale
Consiliul General are in subordine Consilii Specializate:
a) Consiliul pt Comertul cu Bunuri (ca: Licente, TRIMs, Salvgardare,
Agricultura, Accesul pe piete, Evaluare vamala, etc(
b) Consiliul pt Comertul cu Servicii
c) Consiliul pt Aspectele Comerciale ale Drepturilor de
Proprietate Industriala TRIPs(Comitetul pt servicii Financiare, Grupul
de lucru pt reglementari interne)
Importanta acestor Consilii: numai pe baza recomandarii lor Conferinta Ministerala,
Consiliul General pot adopta interpretari ale acordurilor comerciale multilaterale
d) Comitete specializate -si anume:
- Comitetul pemtru Comert si Dezvoltare (ptr problemele specifice ale TCD)
- Comitetul ptr Restrictii legate de balanta de plati
- Comitetul ptr Buget
- Comitetul pt Comert si Mediu
- Acorduri comerciale regionale
e) Secretariatul (condus de un Director General)
- staf de 575 persoane: unul din cele mai restranse secretariate de organizatii
internationale (FMI = 2800 ; Banca Mondiala = cca 11000)
- buget de 80 milioane USD: mai mic decat al multor ONG care il critica
- rol limitat: ofera membrilor sprijin tehnic si logistic, organizeaza reuniunile
comitetelor si grupurilor de luctu, pregateste documentatia de baza. Directorul general
nu are autoritatea de a initia proceduri privind solutionarea diferendelor.

- princpalii actori ai activitatii curente a OMC sunt oficialii delegatiilor tarilor

membre. OMC este o organizatie retea , in care centul este Secretariatul.
Proceduri decizionale sau Procesul decizional in cadrul OMC
Procesul decizional in cadrul noii organizatii reproduce fidel practicile GATTsi se
bazeaza pe dialog, consultare si consens
Procedura decizionala
Tipul de probleme vizate
1) Unanimitatea
-Amendarea unor principii de baza ale
sistemului
2) Majoritatea de
Interpretarea unor prevederi ale OMC si
acordarea unor derogari de la principiile
fundamentale
3) Majoritatea de 2/3
Amendarea prevederilor referitoare la alte
aspecte decat principiile generale;aderarea de
noi membrii.
4) Consensul
- Acolo unde nu se specifica alta procedura.
Metoda principala de luare a deciziilor in cadrul OMC (ca si, anterior, in cadrul
GATT) este consensul.
Consensul este definit drept situatia in care nici un membru prezent [cvorum =
jumatate plus unu] nu obiecteaza. El nu este, asadar, sinonim cu unanimitatea.
In majoritatea cazurilor (interpretari, amendamente, primirea de noi membri), nu se
trece la vot decat dupa ce s-a incercat (si, la capatul unei perioade rezonabile de
timp), nu s-a reusit sa se ajunga la consens.
In toate cazurile, spre deosebire de practica deciziilor prin consens,
daca se impune votarea, majoritatea se raporteaza la numarul total de membri ai
OMC (fiecare tara are dreptul la un vot) , si nu la numarul de membri prezenti.
Carte pg.202
Transparenta notificarea si supravegherea OMC
1) Transparenta OMC
Prevederile cu privire la transparenta dinAcordul de creare a OMC se refera atat la
actele organizatiei cat si la actiunile intreprinse de tarile membre. Deciziile adoptate in
cadrul OMC sunt publicate in seria Basic Instruments and Selected Documents
(BISD) a Secretariatului OMC
2) Supraveghere OMC are si o importanta activitate de supraveghere, nu numai
prin mecanismul de revizuire periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre.
Aderarea la OMC este mai complexa decat cea la GATT din urmatoarele motive:
1) Sfera de cuprindere a OMC, problematica abordata de OMC este semnificativ mai
cuprinzatoare decat cea a GATT;
2) S-a schimbat substantial atitudinea marilor puteri comerciale (in special a SUA)
fata de problemele economice;
3) Marii actori comerciali percep tot mai evident procesul de aderare ca un pas
esential in integrarea tarii candidate in economia mondiala si de asumare a valorilor
economiei de piata;

4) Procesul de aderare este un proces asimetric,deoarece negocierile sunt unilaterale;

tara candidata are o putere de negociere relativ mai redusa neputand solicita
avantaje suplimentare.
Negocieri de aderare
Desfasurarea de negocieri pt aderare este o particularitate a OMC care o
singularizeaza fata de alte organizatii internationale cu vocatie universala. Ratiunea
acestor negocieri consta in perceptia ca ar fi inechitabil ca o tara admisa in OMC sa
beneficieze de avantajele create de 50 de ani de schimburi negociate de concesii,
fara a se angaja sa se supuna la obligatii echivalente.
Negocierile sunt unilaterale, in sensul ca solicitari sunt adresate doar candidatului,
nu si vice versa (devreme ce acesta are acces automat, in virtutea CNF, la ansamblul
concesiilor acordate anterior de membrii existenti).
Negocierile devin tot mai indelungate (media duratei a depasit 5 ani), iar cererile
adresate candidatilor sunt tot mai exigente si presupun angajamente mai oneroase
decat cele asumate de membrii existenti. Cea mai dura pozitie este adoptata de S.U.A
Cazul special al Chinei - Negocierile au stabilit un record de durata (15 ani) si s-au
soldat cu destule rezultate atipice.
Termenii aderarii trebuie conveniti intre tara candidata si membrii OMC
In mod normal procesul de aderare parcurge mai multe etape , negocierea fiind
faza cea mai importanta Se incepe cu o cerere de aderare, scrisa de catre guvernul
tarii respective, adresata Directorului General al OMC. Guvernul tarii care cere
aderarea trebuie sa inainteze un Memorandum catre Grupul de lucru de negocieri
al OMC. Se incep negocierile unilaterale. La sf negocierilor acest Grup de
negociere intocmeste Raportul grupului de lucru pe care il inainteaza Consiliului
General impreuna cu un proiect de Decizie si un Protocol de Accesiune.
Aderarea unui nou membru trebuie aprobata cu o majoritate de 2/3 din membrii
OMC
Retragerea din GATT/OMC se putea face de catre orice tara in scris, intrarea in
vigoare a retragerii efectuandu-se in 6 luni de la inaintarea cererii.
3.5.3 Carte pg 210
Solutionarea diferendelor si punerea in aplicare a normelor de conduita
multilaterala
Solutionarea diferendelor
Referitor la solutionarea diferendelor si punerea in aplicare a normelor
de conduita multilaterala, care este monitorizat de Organismul de Solutionare a
Diferendelor (OSD) in realitate este de fapt Consiliul General al OMC, care in
cazul unor astfel de spete isi schimba doar numele.Organismul de Solutionare a
Diferendelor are autoritatea sa stabileasca panele de experti, sa adopte rapoartele
acestora, sa supravegheze punerea in aplicare a recomandarilor si sa autorizeze masuri
de retorsiune daca tara care a pierdut cazul nu pune in aplicare recomandarile
panelelor.
Etapele mecanismului OMC de solutionare a diferendelor
1) Consultari si mediere;
2) Cererea de constituire a unui panel de experti;
3) Activitatea propriu-zisa a panelului de experti;
4) Adoptarea deciziilor si apelul;

5) Implementarea
Unele Concluzii care se desprind in legatura cu OMC
1) OMC trebuie sa ia in considerare ONG-urile si societatea civila;
2) OMC trebuie sa devina o organizatie mai agila prin
- Accentuarea dezbaterilor privind standardele sociale
- Cresterea transparentei interne si externe
- Imbunatatirea procesului decizional
3) OMC trebuie sa se repozitioneze in cadrul procesului de guvernare globala.
Principalele acorduri administrate de OMC
Acordurile vizeaza cele mai cuprinzatoare aspecte ale comertului international si se
definesc prin trei elemente structurale de fond:
1) Debuteaza cu principiile de baza :GATT ( Acordul General pt Tarife si Comert),
GATS ( Acordul General pt Comertul cu Servicii), TRIPs (Acordul cu privire la
Aspectele Comeriale ale Drepturilor de Proprietate Intelectuala) si TRIMs;
2) La acestea se adauga acorduri complementare si numeroase anexe cuprinzand
cerinte aferente unor sectoare specifice sau aspecte specifice ale comertului
international;
3) In final exista calendare detaliate si bine structurate cuprinzand angajamentele
asumate de fiecare tara membra.
Acordurile cadru si anexele la acestea se refera la:
A) In domeniul comertului cu bunuri:
1) Agricultura
2) Reglementarile sanitare si fitosanitare
3) Textile si confectii
4) Normele tehnice aplicabile produselor
5) Aspectele comerciale ale masurilor investitionale
6) Masurile antidumping
7) Metodele de evaluare vamala
8) Inspectia inainte de expediere
9) Regulile de origine
10) Licentierea importurilor
11) Subventii si taxe compensatorii pentru export
12) Salvgardare
B) In domeniul comertului cu servicii:
1) Deplasarea persoanelor fizice
2) Serviciile de transport
3) Serviciile financiare
4) Transporturile maritime
5) Telecomunicatiile de baza.
A) In domeniul comertului cu bunuri , deci din prima categorie de acorduri
avem:
I) Acordul privind comertul cu produse agricole
1) S-a convenit ca prevederile sale sa fie puse in aplicare in decurs de 6 ani de catre
tarile dezvoltate si de 10 ani de catre TCD incepand cu 1995;

2) Obiectivul sau principal este reformarea comertului pentru a face politicile in

domeniu mai orientate spre piata si a spori predictibilitatea mediului comercial, on
egala masura pt exporturi cat si ptr importur;
3) Noile reglementari si angajamente vizeaza:
a) Accesul la piete ( eliminarea sau atenuarea diferitelor restrictii comerciale din
calea importurilor)
b) Sprijinul intern ( Renuntarea la subventii sau alte tipuri de programe care
garanteaza veniturile sau preturile la produsele agricole)
c) Subventionarea exporturilor.(Se preconizeaza reducerea valorii subventiilor
sau a volumului exporturilor subventionate
b) Sprijinul intern
In legatura cu sprijinul intern, exista 2 categorii de baza de masuri interne de sprijini
in favoarea producatorilor agricoli:
1) Masuri interne de sprijin care nu distorsioneaza fluxurile comerciale(zona verdegreen box); sunt exceptate de la angajamentele de reducere putand fi chiar
amplificate;
a) Programele guvernamentale prestatoare de servicii;
b) Platile directe catre producatori care nu sunt direct legate de deciziile productive;
c) Masuri destinate dezvoltarii,
d) Masurile adoptate in cadrul programelor de limitare a productiei (Blue Box);
e) Masurile agregate de sprijin;
2) Masuri interne de sprijin cu efecte distorsionante notabile (amber box cutia
de chihlimbar); (cumpararea produselor de la fermieri)
Acordul privind Comertul cu textile si confectii
1) A fost permanent un sector deosebit de protejat;
2) Din 1974 acest segment al comertului a fost guvernat de AMF, un aranjament de
comercializare ordonata a produselor, compus dintr-o retea de acorduri bilaterale si de
angajamente unilaterale bazate pe contingente;
3) La Runda Uruguay s-a convenit ca AMF sa nu mai fie renegociat, si pana in 2005
comertul cu textile sa fie reintegrat sub incidenta regulilor SCI;
B) In domeniul comertului cu servicii, deci din a doua categorie de acorduri
avem:
Acordul privind comertul cu servicii
1) Prin adoptarea GATS (Acord General pentru Comertul cu Servicii) se spera
promovarea cresterii economice la scara internationala;
2) Se face o distinctie intre barierele comerciale care distorsioneaza concurenta si
restrang accesul prestatorilor la piete si reglementarile necesare pentru a atinge
obiective legitime de politica economica si pentru asigurarea functionarii adecvate a
pietelor;
3) Un principiu de baza al Acordului este asumarea unor angajamente specifice de
catre fiecare tara semnatara intr-o maniera comensurabila;
4) Masurile vizate pot imbraca forma de: legi, regulamente, decizii administrative,
linii directoare, cutume, obiceiuri sau practici uzuale care afecteaza comertul
Continutul Acordului privind comertul cu servicii
1) Obligatii neconditionate se aplica tuturor sectoarelor prestatoare de servicii
independent de faptul ca o tara si-a asumat sau nu angajamente specifice; acestea se

refera la CNMF, la transparenta, la reglementari interne, la monopoluri, practici de

afaceri si la cresterea participarii TCD;
2) Obligatii conditionate- sunt norme de conduita generale care angajeaza tarile
semnatare doar in sectoarele la care si-au asumat angajamente specifice.
3) Derogari si exceptii- cand participa la aranjamente de integrare sau urmaresc
protejarea sanatatii si a ordinii publice
4) Posibilitatea unor reglementari ulterioare.
3.5.5 Carte pg 281
OMC si guvernarea globala
1) Desi organizatia se prezinta ca un real succes si pare a avea perspective favorabile,
este supusa la numeroase critici;
2) Este criticat faptul ca OMC pare a nu rezolva adecvat problemele pe care le ridica
noua economie globala si evolutiile sociale tot mai sensibile;
3) TCD apreciaza ca OMC le neglijeaza in continuare problemele specifice;
4) O parte tot mai mare a mediului de afaceri considera ca deciziile adoptate sunt
contradictorii si este nemultumita de rezultatele negocierilor;
Probleme sensibile pe agenda OMC
1) Gruparile economice regionale;
2) Comert si mediu;
3) Comert si investitii;
4) Politicile in domeniul concurentei;
5) Transparenta in domeniul pietelor publice;
6) Simplificarea practicilor si procedurilor comerciale;
7) Comertul electronic;
8) Comertul si standardele sociale- nu se afla, in principiu, pe agenda OMC, dar
intrucat a suscitat o mare atentie merita analizata.
De la Singapore la Geneva 1996-1998
1) In Declaratia de la Singapore se titra cresterea comertului global facilitata de
liberalizarea acestuia printr-un sistem de norme de conduita a creat locuri de munca
mai multe si mai bine platite in multe tari. Acumularile obtinute de OMC in acesti doi
ani sustin dorinta comuna de a lucra impreuna pentru a face posibil ca SCI sa ofere o
crestere economica sustenabila si o dezvoltare accentuata contribuind la un climat mai
stabil si mai sigur la nivelul relatiilor internationale. Credem ca schimbarile la nivelul
economiei internationale, inclusiv cresterea comertului cu servicii sia ISD si cresterea
integrarii economiilor ofera ocazia fara precedent pentru sporirea cresterii economice,
crearea de locuri de munca si dezvoltare.
In 1998 s-au aniversat 50 de ani de la lansarea GATT fiind in primul rand un
prilej de marketing politic;
1) S-au exprimat preocupari cu privire la:
- Impactul SCI asupra dezvoltarii, pauperitatii si managementului problemelor
ecologice;
- Relevanta SCI asupra comertului global, inalt informatizat in care granitele isi
pierd semnificatia;
- Echilibrul dintre concesii si castigurile derivate din acordurile rumdei Uruguay;
- Necesitatea promovarii brand-ului OMC
2) S-a convenit sa se organizeze o sesiune speciala a CG care sa inceapa in sept 1998
pentru a se pregati consensul cu privire la:

Problemele derivate din implementarea acordurilor de la Marrakesh;

Elaborarea agendei provizorii vizand negocierile si revizuirea mandatelor de la
Marrakesh (continuarea negocierilor in domeniul agriculturii si serviciilor, revizuirea
TRIPS si a mecanismelor de solutionare a diferendelor;
Elaborarea unui program de lucru privind aspectele identificate la Singapore;
Un program de urmarire a recomandarilor reuniunii la nivel inalt cu privire la
TCMPR
Vorbind in fata PE, M. Moore spunea:
- ce doresc de fapt t. in c.d. De la SCI?...
In primul rand, completa implementare a angajamentelor de liberalizare deja asumate.
Aceasta este o preocupare pentru toti membrii OMC, dar pentru o serie de t. in c.d in
particular aceasta este o problema care le influenteaza atitudinea in cursul negocierilor
viitoare. Aceste tari au anuntat ca se confrunta cu probleme deosebite in ce priveste
implementarea angajamentelor luate la R.Uruguay, si ca o serie de acorduri au
deficiente care au devenit manifeste doar pe parcursul punerii lor in aplicare. Pe de
alta parte, au acuzat ca o serie de avantaje scontate au esuat sa se materializeze pentru
ca TD nu respecta spiritul acordurilor, fac exces de masuri antidumping, sau refuza sa
respecte principiul TDMF. In concluzie aceste tari vad acest lucru ca pe o problema de
vointa politica si nu ca pe una de natura asistentei tehnice.
Conferinta Ministeriala de la Seatle 1999
1) Dupa criza asiatica din 1997-1998 s-a produs incetinirea cresterii economice si a
dinamicii CI, scaderea cererii globale si slabirea dolarului.
2) Reuniunea a fost un esec de anvergura care a transmis lectia ca nu se poate
negocia o agenda foarte larga cuprinzand multe aspecte sensibile care nu au fost
pregatite in prealabil.
3) S-a convenit la Seatle :
Sa se revizuiasca activitatile OMC si sa se evalueze implementarea acordurilor;
Sa se adopte un text si orice actiune necesara pentru viitoarea activitate a OMC;
Sa se aleaga moderatorii pentru noua CM
Sa se decida asupra datei si locatiei noii CM
Drumul catre Doha 1999-2001
1) A fost nevoie de doi ani pentru a recompune pachetul de probleme supuse
negocierilor;
2) OMC a trebuit sa-si recompuna echilibrele, sa mentina progresele in directiile
fixate la Marrakesh, Singapore si Geneva si sa demonstreze membrilor sai si societatii
civile ca SCI trebuie sa ramana o componenta esentiala a raspunsului la provocarile
globale si nu o parte a problemei;
3) Esecul de la Seatle nu afectat notabil activitatile OMC;CG, comitetele si grupurile
de lucru au gestionat corect activitatile, solutionarea diferendelor s-a imbunatatit,
asistenta tehnica a sporit si aderarea de noi membri a ramas o prioritate;
4) Totusi, increderea membrilor a fost scutcircuitata;
5) CG a adoptat un Program de lucru structurat pe mai multe parti:
Negocierile in doemniul agriculturii si serviciilor;
Implicarea DG si a presedintelui CG intr-un program de consultare cu cu guvernele
tarilor membre;
Ajungerea la un acord privind problemele implementarii acordurilor de catre T in c d
;
Transparenta si participarea;acordurile regionale; comert si pauperitate; asistenta
tehnica; mecanismul de implementare;

Conferinta Ministeriala de la Doha 2001

1) In 2001 productia si comertul mondial au inregistrat cele mai slabe performante din
ultimii 10 ani;
2) S-au creat 6 grupuri de lucru privind: agricultura; implementarea; relatia comertmediu; regulile OMC; aspectele de la Singapore;TRIPS si alte aspecte;
3) Grupurile de lucru s-au reunit la momente diferite pentru a putea permite
participarea tuturor membrilor;
Declaratia de la Doha a vizat:
1) Aspectele legate de implementare;
2) Agricultura;
3) Serviciile;
4) Accesul la piete pentru produsele non-agricole;
5) TRIPs;
6) Problemele Singapore;
7_Regulile OMC;
8) Aranjamentele regionale;
9) Solutionarea diferendelor;
10) Comert mediu;
11) Tratamentul diferentiat si mai favorabil;
Conferinta Ministeriala de la Cancun
1) Reuniunea a inceput cu desemnarea facilitatorilor care sa conduca consultarile in
cele 5 grupuri de lucru pentru princpalele aspecte agricultura, aspectele Singapore,
NAMA, problemele dezvoltarii, alte aspecte;
2) Grupurile au lucrat in paralel nu secvential ca la Doha;
3) Cea mai sensibila problema a ramas tot cea agricola;
4) Pentru ca SM nu au agreat proiectul de text inaintat de Stuart Harbinson, SUA si
UE au inaintat un proiect propriu in iulie 2003 pe care il doreau ca baza pentru
Declaratia Ministeriala;
5) Grupul celor 20 a respins textul;
6) Reuniunea a esuat in avansarea in ce priveste agenda rundei.
In activitatea OMC sunt de retinut urmatoarele probleme
1) Participarea in crestere a TCD la activitatile organizatiei si la definirea agendei
acesteia;
2) Atentia sporita pe care negociatorii trebuie sa o acorde barierelor comerciale
apartinand unei noi generatii;
3) Influenta in crestere pe care o exercita grupurile societatii civile asupra agendei
comerciale si a politicilor sectoriale din tarile membre.
Peste 10 ani de functionare a OMC
1) OMC s-a dotat cu o densa retea compusa din acorduri multilaterale si de
angajamente nationale si dispune de un mecanism conolidat de SD si de revizuire a
politicilor comerciale;
2) Primele semnale privind capacitatea OMC de a gestiona SCI sunt pozitive;
3) Intrebarea care se poate pune este- Mai este sigur viitorul sistemului comercial
multilateral?
4) Primii 10 ani indica-progrese notabile; evolutii pozitive dar si stagnari sau esecuri;

Alte Concluzii
1) sistemul comercial international SCI este o interesanta colectie de reusite dar va
trebui supus unui incitant proces de redesenare ca urmare a provocarilor derivate din
procesul de globalizare;
2) OMC este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de
guvernare globala, care implica in perspectiva o revizuire si o mai clara definire a
functiilor diferitelor organizatii internationale;
3) Doar o combinatie sinergica intre reformele interne si modificarea fundamentelor
guvernarii globale poate garanta faptul ca OMC isi va valorifica integral potentialul
de care dispune.

CURS COMERTUL CU DPI

Comertul cu dreptul proprietatii industriale DPI particularitati
Protectia dreptului proprietatii intelectuale este reglementata de
1) Conventia de la Paris cu privire la protectia proprietatii industriale;
2) Conventia de la Berna cu privire la protejarea lucrarilor literare si artistice;
3) TRIPs
Disfunctionalitati in administrarea TRIPs
1) Un mare numar de TCS.si in tranzitie nu detin sistemele juridice adecvate sarcinii
dificile de intarire a DPI si nici nu indeplinesc alte conditii necesare aplicarii
acordului;
2) TRIPs nu ia in considerare ca administratiile publice si institutiile care ofera si
garanteaza protectia PI ,in multe tari, nu dispun de fonduri suficiente ceea ce conduce
la:
Personal insuficient calificat;
Lipsa de performanta a sistemelor de informare;
Rezultate deformate
3) Reducerea valorii DPI prin masuri cum ar fi: licentele obligatorii; limitarea
posibilitatii de consolidare a DPI, exceptarea de la exercitarea drepturilor in favoarea
tertilor;
4) Problema noilor tehnologii (protectia nu poate precede noile tehnologii).
Efectele TRIPs asupra economiilor
1) Incurajarea ISD;
2) Stimularea transferului de tehnologie;
3) Crearea de structuri stimulative pentru investitori;
4) Atenuarea diferendelor comerciale: