INVATAREA

SISTEMATICA
,
Deseori, intre cl~tigatorul probei de zeee mii de metri
doar ciitiva metri.

~i

restul eoneurentilor e

diferenta de

Aeesta este rezultatul unui antrenament mai sustinut,

al unui mod de viata
mai sanatos si al unei ..'
,
"
pregatiri mai laborioase. Aee~ti faetori hotarase rezultatul final ~i ii difcrentiaza pc cl~tigatori de
restul eoncurcn~ilor.
Dumncavoastra a\i hotanit sa partieipati ~i sa absolvi(i eursul dc limba cngleza pentru ineepatori,
pentrll a fi mai bine pregatit pentru restul vietii. Exersa\i in ficcarc zi un sfert de ora! Nu este
mult, dar cstc foarte important sa faeeti aeest lueru eonsecvent ~i sistematico Nu va pierdeti
elanul Inlllpta ell grijilc cotidiene ~i nu va abateti de la Invii\arca zilnica. In eunind yeti eonstata
ca cforturile dlll11nCavoastru dau rczultate. Veti fi mai l11ai lI~or 111!clc~i dc persoanele straine,
yeti plltca vedca fill11e, yeti putea eiti in limba engleza. Cllnoa~terea acestei limbi de eireulatie
international a va poate influenta ~i aetivitatea profesionalil, precllm ~i alte domenii ale vietii
dumneavoastra, indiferent daea este yorba de petreeerea limplIllii liber, de viata soeiala sau de
eariera.
A~adar,

aveti numai de ea~tigat.

Va ureaza mult sueees,

Profesorul dumneavoastra

Copyright by

EUROCOR - Institutul European de Cursuri prin Coresponden1ii S. R. L.

1998

INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI

1.

va rugam, incepe~i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a~i par-curs
intregul material, ati repetat cuvintele ~i ati rezolvat tara grqeli ultimele exercitii
de verificare. Inainte de a incepe rezolvarca acesteia va recomandam sa studiati cu
atentie ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind reguli1e pe care reeapitularea Ie
accentueaza prin punetare.

2.

Atunei cand Invatam olimba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata eu aceea~i
perseverenta cu care am Invatat sa mcrgem. In acest seop v-au fost propuse 0 serie
de exereitii. Va sugeram sa revedeti din cand "in dnd materialul deja parcurs. In
scurt timp, eursantul se va convinge di accsl lucru nu cste lipsit de sens. Tema
implica intotdeauna ~i repetarea materiei din Icqiile anterioare. Obi~nuiti-va cu
acest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, va
improspateaza ~i consolideaza cuno~tintele. Pentru a putea obtine rezultate in
invatarea limbilor straine cu ajutorull11etodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
deosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea lil11bilor straine,
vor ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.
Deci, fiti gata de lucru!

3.

Propunerea noaslr~l cste sa Incepeti rezolvarea temei folosind ciorna. Va fi l11ai

sa va corccta\i ~i sfl propuncti mai multe posibile raspunsuri, iar la sfar~it sa
alcgeti varianta care vi sc parc a fi cea l11ai buna.

u~or

4.

Transcrieti tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
temelor folositi forn1Ularele tiparite in acest scop.

5.

Nu uitati sa va scrieti numele, prenumele, adresa, codul profesorului ~i numarul

de cursant sub care ati fost inregistrat. Acesta din urma se gase~te in scrisoarea care
confinna participarea dvs. la curs.

6.

Va rugam scrieti citet!

7.

Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic yeti primi
tema corectata.

8.

Este foartc important Sil nola\i pc plic numarul de cursant sub care ati fost
inrcgislrat!

9.

In cazul In t:al"l: WlllaIH!a\i matcrialc noi de curs, sau aveti alte cereri legate de
rcla(iilc t:u puhliclIl, st:ric(i-Ic scparal pe 0 foaie de bartie ~i trimiteti-le pe adresa
noastra ImprcLilla t:1I lcma. In wI\lIl din stflllgajos al scrisorii, scrieti "Relatii cu
publicul".

1O.

Dumneavoastra suntcti cel care stabile~te termenul de trnmtere a temei.

Independent de acesta, lUCl-area dUl11neavostra va fi intotdeauna controlata ~i
retrimisa de catre profesor.

Veti vedea, eforturile dumneavoastra vor fi rasplatite. Va dorim mult succes!

LECTIA
3
,

PARTEA INTAI

Ineepem eu invatarea catorva euvinte noi:

town

>[taun]

table

> [teibl]

- masa

clock

>[klok]

- eeas, orologiu

on

> [on]

- pe

day

> [dei]

- Zl

girl

>[ga:rl]

- fata

time

> [taim]

- timp, vreme

afternoon

> [a:ftarnu :n]

- dupa-amiaza

mother

>[maDZa']

- mama

usually

> [iu:juaJi]

- de obieei,
in mod obi~nuit

ora~

Iar aeum sa exersam intr-o alta ordine euvintele noi impreuna eu

artieolul. Rcpetati:
the day

> r IY~l dci]

-ZlUa

usually

;;. IlIljllali I

- de obieci,
III mod obi~nuit

a table

> I a (tilll]

- omasa

the afternoon

> [O/i a:fht'nu:n]

- dupa-amiaza

the mother

> [DZa maDZa r]

- mama

the time

> [DZa taim]

- timpul, vremea

a town

> [a taun]

- un

on

> [on]

- pe

a clock

> [a klok]

- un eeas, un orologiu

a girl

>[aga:'l]

- 0

ora~

fata

In acest exercitiu yeti intalni cuvintele noi in expresii. Cititi textul ~i fiti atenti Ia pronuntie:
~i

the boy and the girl

> [DZa bOI End DZa ga: rI]

- baiatul

the clock on the table

> [DZa klok on D'a teibl]

- ceasul de pc masa

fata

- dupa-amiaza

in the afternoon
Mother usually looks
at the clock.

> [maDZa r iu:juaiJ luks

Et DZa klok]

It is a good day.

> [it iz

- Mama se uita de obicei

la ceas.

a gud dell

- Aceasta este

zi buna.

Nu sc folose~te articolul lnaintea cuvantului town atunci cand reiese clar din context la care
ora..~ se refera vorbitorul. ill cursul lectiei vom Intalni mai multe exemple In acest sens.
I ar acum unneaza propozitii in care yom intalni cuvintele noi. Inainte insa, inca un lucru important:

At i /nvii(at ca particllla to precede verbul fa modul injinitiv, lnsii ea este folosita

indica directia, tradllcClIldu-se prin la, spre, catre.

I have no time to visit

Barbara.

> [al hEy

He goes to school
the afternoon.

> l h l:

1D

n~lll

taim ttl vizit

ba"bla]
ga 11 / (II S k II: I

(YI ;l.lta'lIl1

[~J.

pentru a

vizitez pe

- Dupa-amiaza el merge la ~coala.

In

111

She likes to go to town.

>

The girl usually waits

for the train.

> [Dla ga:rlllJ:Jllall ''l'lls

fo: r DZa trelll]

It's a good day to work.

> [its

The boy has two tab les

in the room.

> [Dla boi hEz tu: te/blz

in DZa nnn]

Mother is in the room.

> [malY,Y

l;lIks

- Nu am timp sa
Barbara.

~i

III L;\II to 1.\11/1

a gud del tll

17. III

ua:'k]

D'a ru:m]

----------------

--_..

- Ei ii place sa mearga in

ora~.

- Fata a~teapta de obicei

trenul.
- Aceasta este
munca.

zi buna pentru

- Baiatul are doua mese

in camera.
- Mama este in camera.

-------------

Dupa cum ati observat, inaintea cuvantului "mother" nu este

necesara folosirea articolului.

"\

-'

Cunoa~te!i deja

Aceasta este

cuvintele noi? Citi!i cu voce tare propozi!iile in limba engleza

~i

completa!i-Ie:

- It's a good> day [dei] to go for a walk.

zi buna pentru plimbare.

Nu am timp pentru cumparaturi.

- I have no > time [talm] for shopping.

Mama este in cladire.

- > Mother [maDzii"] is in the building.

A~tept

des cate

zi in

- I often wait> in town [in taun] for a day.

ora~.

Dupa-amiaza mergem la biserica.

- We go to church> in the afternoon

[DZi a:ftarnu:n].

in camera sunt doua ceasuri.

- There are two> clocks [kloks] in the room.

in propozitiile anterioare ati putut observa cd putem combina cuvantul for cu diferite cuvinte ~i
astjet fntelesul lui diferd de la caz la caz.
a~tepta

to wait for

-a

pe cineva, ceva

for a day

- pentru

to go for a walk

- a merge la plimbare

to look for

- a cauta

zi,

zi, timp de

zi

Yom invata din nou cilteva cuvinte noi. Fiti atenti 1a pronuntie!
p~opk
IIIC(;

>1

pi 1 11

111.1/',1

popor, na\iune, oameni

people

>[ pi:pl]

placlIl, f"llIllIOS, dragu\, sil1lpalic

nice

>11I<l/S]

big

>[bigJ

first

>[fa:rst]

some

>[sam]

country

>[kantri]

voltlll1il1os, Ill<lsiv

big

>Illlt'l

first

>[ta:'st]

- prim, intai

some

>[sam]

- ceva, cateva,

country

>[kantri]

- tara, stat

111(\1l',

ni~te,

ciltiva, unii

in urmatoarele propozitii yeti vedea felul in care folosim aceste cuvinte. Cititi propozitiile ~i
verificati pronuntia.

She's a nice girl.

>[ ~i:z a nals ga:rl]

- Ea este

fata draguta.

First he sees a white building. >[ta:rst hi: si:z a Uait bildin(g)] - intili el vede
There's a big factory there.

>[DZearz a big tEktari DZea r]

I know some good shops.

>[ ai nau sam gud

Shc's there.

>[~i:z

DZei:'F]

~ops]

- Acolo este

cladire alba.

fabrica mare.

- Cunosc ciHeva magazine bune.

- Ea este acolo.

It's nice to see Mary.

> [its nais

It's a big car.

> [its a big ka: r]

- Aceasta este

Some people have houses

and some have apartments.

>[sam pi:pl hEv hauziz

End sam hEv apa:rtmants]

- Unii oameni au case,

iar unii au apartamente.

It's a nice country.

> [its a nais kantri]

- Aceasta este

tu

si: meari]

- Este placut sa 0 vad/

vedem pe Mary.
0 ma~ina

mare.

tara frumoasa.

In limba engleza diteodata nu se folose~te articolul inaintea

substantivului, daca substantivul este la plural, de exemplu: "Some
people have houses and some have apartments."
Daca cuvantul "some" se afla inaintea substantivului, atunci nu
folosim articolul.

Citi~i

urmiltoarele expresii

~i

I have somc clocks.

propozitii

~i

incercati sa Ie traduceti:

>[al hEv sam kloks]

> Am cateva ceasuri.

We usually go first.

> De obicci mergem primii.

He sees a big station.

> El vedc

statie mare.

Some girls like to walk.

>1 sam

He drives a big car every day.

>[ hi: (!I-alv/

,1 hIL', ka:' eVil dCI]

Bucharest is nice.

>[ bukarest

II:

a big country

>[a big kantri]

>0 lara mare

the first building

>[DZa fa:rst bildin(g)]

>prima clad ire

ga:'!/ lalk III "o'k]

n,lls]

> Unor fcte Ie place sa se plimbe.

>El conduce zilnic 0 ma~ina mare.
> Bucure~tiul este frumos.

Sa exersam cuvintele noi. Traduceti-Ie in limba engleza:

cateva ceasuri mari

> I S;II11 hi!', k lob I

- some big clocks

o tara frumoasa

>1"

kalllill

- a nice country

doua mese mari

>[lu. hlg 1('/111/1

- two big tabks

prima zi frumoasa

>[DZa

cateva fete

>[sam ga:'lz]

- some girls

ora~e

>[falV taunz]

- five towns

cinci

11"1',

f~l:'st 11,11:,

d"11

- the first nice day

Vorbese des eu mama.

> [ai ofn spi:k tu maDZiF]

- I often speak to mother.

Este timpul sa pleeam.

> [its taim tu gau]

- It's time to go.

Ea merge cateva
dupa-amieze la birou.

> [~i: gauz tu DZi ofis sam

a:fUFnu:nz]

- She goes to the office

some afternoons.

Nfaria este des aeolo.

>[meari iz ofn D'eiF]

- Mary is often there.

Sa verifieam daea

~titi

deja euvintele noi. Tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:

> We are first.

Noi suntem primii.

Dupa-amiaza mergem des in

ora~.

> We often go to town in the afternoon.

El este un baiat dragut.

> He's a nice boy.

In birou este

> There's a big table in the office.

masa mare.

Cateva eamere au einei ferestre.

> Some rooms have five windows.

Nu am timp sa merg la plimbare.

> I have no tlme to go for a walk.

Mama intra in magazin in fiecare zi.

> Mother enters the shop every day.

Aeesta este un

ora~

aproape de

Bucure~ti.

> It's a town ncar Bucharcst.

Ceasul este fmmos.

> The clock is nice,

Aceasta estc a tara mare.

> It's a big country.

Unii Oal11Cnl I11crg Sl'ara la plimbare.

> So 11](' pcople go for a walk

111

the evenings.

In leetia anterioara am diseutat deja despre vcrbul "to be" - "a fi". In aceasta leqie vom prezenta
formele interogative ~i negative ale acestui verb.

in cazul formiirii interogativului verbului to be se schimbii ordinea cuvintelor din cadrul

propozitiei, adicii substantivul sau pronumele personal oJi verbul loJi schimbii locul lntre ele.
Acest pro'cedeu se numeoJte inversiune.
Ajirmativ:

In terogativ:

I am a girl.

- Eu sunt (0) fata.

Am I a girl?

- Eu sunt (0) fata?

He is a boy.

- El este (un) Miat.

Is he a boy?

- Este el (un) Miat?

They are in the

room.

- Ei sunt in camera.

Are they in the

room?

- Ei sunt in camera?

The girl is nice.

- Fata este draguta.

Is the girl nice?

- Este draguta fata?

Transformati urmatoarele propozitii afirmative in propozitii interogative:

She is a mother.

>Is she a mother?

- Ea este mama?

We are in town.

>Are we in town?

- Suntem in

ora~?

0 ma~ina

It's a big car.

> Is it a big car'?

- Aceasta este

You are a good boy.

> Are you a good hoy')

They are big buildings.

> Are they big buildings?

- Sunt cladiri mari?

I am in the house.

> Am I in the house?

- Sunt in casa?

He is in the office.

> Js he in the officc'?

- EI este in birou?

The car is nice.

> Is the car nicc')

- Este frumoasa

E~ti

mare?

(un) Miat bun?

ma~ina?

Cfllld rrispunsulla int'rebare este ajirmativ, acesta este fonnulat cu ajutorul cuvantului yes [ies]
- da, urmat de pronumele personal9i de catre verb. Substantivulfolosit in intrebare vafi inlocuit
de catre pronumele personal.
Iar acum unneaza diteva exemple in care raspunsul este pozitiv:
E~ti

Yes, I am.

- Da.

- Este un Miat dragut?

Yes, he is.

- Da.

Are the people in the hotel?

- Oamenii sunt in hotel?

Yes, they are.

- Da.

Are they in the office?

- Ei sunt in birou?

Yes, they are.

- Da.

Are the cars white?

Yes, they are.

- Da.

Is the boy in the room?

- Baiatul este in camera?

Yes, he is.

- Da.

Is the girl nice?

- Este draguta fata?

Yes, she is.

- Da.

Is the house big?

- Este mare casa?

Yes, it is.

- Da.

Are you in the house?

Is he a nice boy?

in casa?

Ma~inile

sunt albe?

It illiocuie,~tesubstantivele ajlate la persoana a treia singulQl; daca ne referim la obiecte, animale

sau abstrac{iuni. In celelalte cazuri folosim pronumele he sau she; they inlocuie9te substantivul
la plural.
Raspundeti la

url11~\toarcle

intrebari:

Is it a church?

> Yes,

It

is.

--.. 'I

,1111

Are they in the street?

Am I in the office?

t'"

Are we near Bucharest?

Is she a good girl?
Is the boy in the building?

>

Is the bicycle white?

> Ycs, it is.

Are the people in the restaurant?

> Yes, they are.

Yl"" he

is.

Cand raspunsul este negativ, folosim cuvantul no [nau] urmat de pronumele personal, apoi de
verb, urmat de cuviintul not [not}

Sa vedem cateva exemple:

e~ti

No, I am not.

- Nu.

- EI este in casa?

No, he is not.

- Nu.

- Sunt primii?

No, they are not.

- Nu.

Are you a girl?

- Tu

Is he in the house?
Are they first?

fata?

Raspundeti negativ la unnatoarele propozitii dupa modelul descris anterior:

Are you a boy?

> No, I am not.

Is he in the car?

> No, he is not.

Are we near Bucharest?

> No, we are not.

Is it a big car?

> No, it is not.

Is the factory big?

> No, it is not.

Is mother in the shop?

> No, she is not.

Is the boy in the car?

> No, he is not.

Are the people nice?

> No, they are not.

"is not" se prescurteaza "isn't" [iznt], iar "are not" se prescurtcaza

"aren't" [a:fnt]. "am not" de obicei se prescurteaza numai in cazul
construqici "I am not" care poate fi inlocuit cu fonna prescurtata
"I'1lI not".
la! aClllll S[l rCpC!11ll cxcrci\iul anll'l"JOr l(lloslI1<1 In rlspllllS f'ormclc prcscurtatc ale vcrbului:
Are you a boy?

> No, "Ill Ilot

Is he in the car?

> No, he Isn't.

Are we near Bucharest?

> No, we aren't.

Is it a big car?

> No, it isn't.

Is the factory big?

> No, it isn't.

Is mother in the shop?

> No, she isn't.

Is the boy in the car?

> No, he isn't.

Are the people nice?

> No, they aren't.

Acum unneaza cateva cuvinte cu ajutorul carora putem forma intrebari:

who

>[hll:]

- cine, pe cine

who

>[ Ill!:]

what

>[Uot]

- ce

what

>[ "ot]

where

>[ UCaf]

- unde, pe unde, incotro

where

>[ Ueaf]

when

>[U en ]

- cand

when

>[ Uen]

In fntrebari, cuvintele interogative who, what, where, when stau fnaintea verbelol~

rar acum sa Ie vedem

~i

in propozitii interogative:

Who is it?

>[ 1m: iz it]

- Cine este?

What is it?

>[Uotizit]

- Ce este?

Where is the boy?

- Unde este Miatul?

When are you in the

building?

>[Uen a: f iu: in
bildin(g)]

1)/;1

Sa exersam cuvintele noi. Completati propozitiile

- Cand

Cli

e~ti

in cHidire?

pronumele interogativ corespunzator:

Unde este biserica?

- > Where ["car] is the church?

Cine este?

->Who[hu:] is it?

Ce este pe masa?

- > What ["ot] is on the table?

Folositi cuvintele noi la traduccrca urmatoarelor propozitii:

Cine este [ata?

> Who is the girl'l

Ce este in cladire?

>What is in the building?

Unde este
Cand

e~ti

ma~ina?

> Where is the car?

in birou?

> When arc you in the office?

Acum urmeaza cateva verbe noi. Repetati-le cu VOce tare:

to ask

>I III

.I.sk I

to live

>{ III

IIV

to want
to think

- a intreba, a cere (cuiva, ceva)

to ask

>{tu a:sk]

- a trai, a locui

to live

>(tu liv]

>{ tu uontj

- a vrca, a dori

to want

>[lu " on l)

>etu Tsin(g)k]

- a gandi, a sc gilndi la

to think

>1 til T'lII(l')kj

La transcrierea foneticii a ultimului verb v-afi illlii/nil cu

notarea grupului th, asemamitor semnului [ IY I.

/1/1

semll

!lOU,

l' 1"]. Este folosit la

Desigur nu ali uitat semnul [DZ] . Semnul [TsJ este Ioarte asemiiniitor, cu deosebirea cii nu este
sonor. Se roste~te ca t, cu limba fntre din (i. In timp ce ne retragem limba dintre dinfi, pronun!iim
un s. In acest caz corzile vocale nu vibreaza.
to think

.8

Sa repetam verbele noi. Traduceti unnatoarele expresii in limba engleza ~i fiti atenti la pronuntie:
el este

>he is

>[hi: iz]

eu vreau

> I want

>[aIUont]

ei gandesc

>they think

>[DZel TSin(g)k]

noi traim/locuim

>we live

>[Ui: liv]

tu intrebi

>you ask

>[iu: a:sk]

ei intreaba

> they ask

>[DZei a:sk]

tu e~ti

> you are

>[iu: a: r ]

ellocuie~te

> he bves

>[hi: livz]

noi vrem

>we want

>[Ui: Uont]

voi ganditi

>you think

> [iu: TSin(g)k]

Sa vedem daca ati

reu~it

Ne place sa locuim la

sa vi Ie

insu~iti.

Cititi

Bucure~ti.

~i

completati unnatoarele propozitii:

- We like to> live [liv] in Bucharest.

Cred ca vrea sa fie primul.

- 1>think [TSin(g)k] he wants to be first.

o intreb des pe Maria.

- I often >ask [a:sk] Mary.

Ea vrca sri locuiasca la

Bucure~ti.

- She >wants [Uonts] to live in Bucharest.

- We >are ['lor] always there.

Suntcm intotdeauna aeola.

Vrcau sa al11

0 l11a~ina.

Eu cred ca aceasta nu este

0 ~coala

buna.

- I >w.l11i

I"oldl to have a car.

- 1 >tiJlIlk

I I' 111("lk I it is a bad school.

In propozitiile atributive, cuvintele relativ-interogative who,

where, when pot fi omise.

Folositi cuvintele noi in traducerea urmatoarelor propozitii:

Cred ca ii place sa locuiasca

la ora~.

> I think she likes to live

III town.

> [al TSin(g)k ~i: laiks tu liv

in taun]

Ea vrea sa vada strada

comerciala.

> She wants to see the

shopping street.

>[~i:

Apoi ea vrea sa mearga

la biserica.

> Then she wants to visit

the church.

> [Dzen ~i: Uonts tu vizit

Dza t~iLrt~]

Traim intr-o tara mare.

> We live

>[Ui: liv in

III

a big country.

Uonts tu si: DZa

~opin(g) stri:t]

a big kantri]

LECTIA
3 - PARTEA A DODA
,
In propozi~iile urmatoare ve~i intaIni un cuvant nccunoscut. Pentru inceput, sa exersam pronuntia lui:
through

Citi~i

propozitiile

through

~i re~ineti

traducerea noului cuvant:

1 seldom look through the window.

- Privesc rar prin geam (pe fereastra).

through and through

- de la un capat la celalalt (de-a lungul

de-a latul)

It's a through train to London.

- Accsta este un tren direct spre Londra.

It's a street for through traffic.

- Este

~i

strada pentru circulatie continua.

lata inca un cuvant nou:

behind

>[bihaind]

>[bihaind]

behind

She's behind the building.

- Ea este in spatele cladirii.

He usually walks behind John.

- De obicei merge in urma lui John.

The office is behind the school.

- Oficiul este in spatele

~colii.

"He usually walks behind John."

Sa exersam cuvintele noi eu ajutoruf cfttorva cxcmplc. Rcpctati propozitiile

~i

fiti atcnti la

pronun~ie:

- Ea cstc in spatclc magazinului.

She is behind the shop.

I know the town through

and through.

>[ainall IYal.lllll
End TSru:]

1'111

- ClInosc ora~ul de la un capat

la celalalt.

She sees a red car through

the window.

>[~i:

You often go to the church

behind the station.

>[iu: ofn gau tu DZa t~a:rt~

Qihamd DZa stei:;;n]

- Tu mergi des la biserica

din spatele sta~iei.

He goes by bicycle through

the town every day.

>[hi: gauz bal baisikl TSru:

DZa taun evri dei]

- E1 merge cu bicicleta prin

ora~ in fiecare zi.

si:z a red ka I "ILl:

DZa Uindau]
1

- Ea vede 0 ma~ina
pe fereastra.

ro~ie

In prima parte a lectiei am clarificat regulile de formare a intrebarilor ~l raspunsunlor cu ajutorul

verbului to be. lnversiunea nu poate fi folosita in toate cazurile de formulare a intrebarilor.

La timpul prezent, daca verbul de conjugat nu este to be, intrebarea

se fonnuleaza cu ajutorul verbului auxiliar to do.

in propozifiile aflrmative intalnite pana aeum, verbul era folosit la timpul prezent simplu (the Simple Present Tense [DZa simpl prezant tens]). in propozi{iile interogative, toate verbele
cu exceptia lui to be, sunt illsofite de auxiliarul verbul to do [tu du]. in aeest caz verbul to do
[tu du] sta inaintea subiectului dupa care urmeaza verbul de conjugat.
Sa urmarim exemplele:
Verb + pronume personal +

verb

auxiliar

sau substantiv

Do

they

like

the town?

- Lor Ie place

Do

you

want

a car?

- Vrei 0

Do

the girls

live

in Bucharest?

- Fetele locuiesc la

ora~ul?

ma~ina?
Bucure~ti?

Comparati propozitiile afinnative cu propozitiile corespunzatoare interogative ~i repetati:

I like the town.

>[ai laik DZii taun]

- Imi place ora~u!.

Do I like the town?

>[du ai lalk DZa taun]

- Imi place ora~ul?

You go to the shop every day.

>1 Ill.

Do you go to [he shop

every day?

'1

gdll tll

dll

III

('I'll

1',111

1)1a sop

eVIl

dC!] - Mergi la magazin in fiecare zi.

III I Va sup

dul

- Mergl la magazin
in licearc zi'!

We always wait for

the train.

>l"" O:I" CU

Do we always wait
for the train?

>[ du "i: o:l"eiz "eit

fo:[ OZa trein]

You often go for a walk.

>[iu: ofn gau fo:[ a "o:k]

- Mergi des la plimbare.

Do you often go for a walk?

>[ du iu: ofn gau fo:[

liCit 1'0:'

A~teptam

intotdeauna

trenu!.

DZa trein]

A~teptam

intotdeauna

trenul?

a "o:k]

- Mergi des la plimbare?

Transformati unnatoarele propozitii in propozitii interogative:

They often go to church.

>Do they often go to church?

We seldom see the boy.

>00 we seldom see the boy?

I visit Mary every day.

>00 I visit Mary every day?

You always work in the big building.

>00 you always work in the big building?

We usually walk to work.

>00 we usually walk to work')

The boys like the town.

>00 the boys like the town'?

11

Daca in intrebare figureaza pronumele he, she, it sau un substantiv,

verbul auxiliar va fi does [daz), iar verbul aflat in propozitie nu
prime~te terminatia ,,-s".

~i

acum, prin intennediul exemplelor urmatoare yeti vedea cum folosim verbul auxiliar "does":

She often goes to Bucharest. >[~i: ofn gallZ tu bubrest]

>[ daz ~i: ofn gall
Does she often go
tu bukarestJ
to Bucharest?
He se ldom visits Mary.
Does he seldom visit Mary?

- Ea merge des la Bucurqti?

>[hi: seldam vi71ts mean]

>[ daz hi: scldiill1 vint mcari] - El

viziteaza rar pe Maria?

Peter goes to school every day. >[pi:tar gauz tu sku:1 evri dei]
>[daz pi:ta r gall tLi sku:l
Does Peter go to school
- Petre merge la
every day?
evri dei)
in fiecare zi?

~coala

Ca ,~i in cazul verbului "to be ", in intrebiiri fo!oslIn ~i cuvinte interogative (" where ", "when ",
etc.) care stau inaintea verbe!or auxiliare !a inceputu! propozifiei, de exemplu:

Where do you usually go

in the morning?

>["ea r du iu: iu:juali gau

in DZa mo:rnin(g)]

- Unde mergi de obicei

dimineata?

When do you usually open

the shop?

>["en du LU: iu:juali aupn

D7 a ~op]

- Ciind deschizi de obicei

magazinul?

What cars does she like?

>["ot ka:rz daz

When does he visit the girl?

>["en daz hi: vizll [Ya ga:'I]

- El cand viziteaza fata?

Where do they walk

every day?

>["ca' du lYcl "o.k

eVil dC11

- Unde se plimba (ei)

in fiecare zi?

What school do you like')

>1"01 sku.1 <Ill

- Ce

~i:

Ill:

lalk]

- Ce fel de

lalk]

ma~ini

~coala iti

ii plac (ei)?

place?

Completati unnatoarc!e propozitii:

John walks to work

every day.

- Where ><Iocs .lohn walk

every day?

- Unde se Jplimba Ion

in ficcare zi?

They often visit the woman.

- When >do they

woman?

- Ei cand viziteaza fendeia?

VISII

the

We seldom see the buildings. - What >do we seldolll see?

He opens the shop
in the morning.

- When >does he open

the shop?

12

- Ce vedem rar?
- Ciind deschide (el)
magazinul?

!ntrebarea se formuleaza altfel cu ajutorul cuvfmtului who.

Constructia interogativului fonnulata cu ajutorul cuvantului "who"

("cine?") este asemanatoare cu cea a propozitiei afirmative, numai
ca pronumele personal sau substantivul este inlocuit de cuvantul
"who". In acest caz, verbul va fi conjugat la persoana a treia
singular, deci va primi intotdeauna tenninatia ,,-s".

$i acum sa vedem ciiteva exemple in acest sens:

Propozi!ie afirmativii:

Propozi!ie interogativii folosind "who":

John opens the door

every day.

Who opens the door

every day?

>[hu: aupnz DZa do: r

evri del]

- Cine deschide
in fiecare zi?

They seldom see

the station.

Who seldom sees

the station?

>[hu: seldam si:z

DZa stel~n]

- Cine vede rar

statia?

You like cars.

Who likes cars?

>[I1U: laiks ka:rz]

- Cui ii plac

u~a

ma~inile?

Formula~i

intrebari cu ajutorul cuvantului "who":

Cine vorbqte rar

Cll

> Who seldom speaks to Mary')

Maria?

Cui Ii place casa?

Cine vrea sa

mcarg~l

la plimbarc?

Cine il viziteaza pe Richard III ficcarc zi?

>Wlw

lIkes Ihe !lousc'!

> WI1()

W;lliis

>WlJo

VISits 1~lchaJ(1

!() ~'()

I()I ;1

w;Jik'!

every day'!

"
Dacii riispundem afirmativ la 0 fntrebare care fncepe cu do/does, atunci dupa cuvantul yes
punem pronumele personal corespunziitor, apoi verbul auxiliar. in eazul raspunsurilor seurte
do se pronun!a cu "u" lung.

Do you like the girl?

Yes, I do.

- Da.

Does she live in Bucharest?

Yes, she does.

- Da.

Do we go to school
in the morning?

Yes, we do.

- Da.

Does he visit the woman

every day?

Yes, he does.

- Da.

Does the boy like cars?

Yes, he does.

- Da.

Does mother go to work

every day?

Yes, she does.

- Da.

Dacii riispunsulla fntrebare este negativ, pronumele personal se aflii dupii cuvfmtul "no ", urmat
de verbul auxiliar ~i cuvantul "not ", de exemplu:

Do you like the girl?

No, I do not.

Nu.

Does she live in Bucharest?

No, she does not.

Nu.

Do we go to school
in the morning?

No, we do not.

Nu.

Does he visit the woman

every day?

No, he does not.

Nu.

Does the woman like

Bucharest?

No, she does not.

Nu.

Fonna prescurtata a lui "do not" este "don't" [daunt], iar a lui
"does not" este "doesn't [daznt].

Acum sa folosim formele prescurtate. Dati raspunsuri negative la urmatoarele intrebari:

Do you like the girl?

>No, I don't.

Does she live in Bucharest?

>No, she doesn't

Do we go to school in the morning?

>No, we don't.

Does he visit the woman every day?

>No, he doesn't.

In continuare vom exersa formarea interogativului la timpul Simple Present.

Traduceti in limba engleza:
Unde mcrgi adesea?

> Where do you often go')

Ei

> Do they visit the woman every day?

viziteaza pe fcmeie In fiecare zi?

Cand mergi de obieei sa te plimbi?

> When do you usually go for a walk?

Cui Ii place sa se uite la eirculatie?

> Who likes to look at the traffic?

Deschizi des fereastra?

> Do you often open the window?

Unde este Petre?

> Where is Peter'.'

~i

> I )(WS lill' I' Iii ;lIso

fata vrea sa mearga cu trenul?

Cine 11

a~teapta

W;lllt

to go

hy train?

intotdeauna pe biilat?

Ei vad autobuzul pc fereastra?

> I )\) II\cy scc lhe bus through the window?

Cine este In cladire?

>Who

Cuno~ti

> 1)0 you know the hotel in Station Street?

hotelul din strada Garii?

IS

in thc building?

Vrei sa mergi aeolo dupa-amiaza?

> Do you want to go there in the afternoon?

Unde vrei sa mergi eu autobuzul?

> Where do you want to go by bus?

Cand vrea ea sa mearga la

Bueure~ti?

>When does she want to go to Bucharest?

> Is it an office?

Aeesta este un birou?

14

Sa continuiim cu fnviitarea exprimarii posesiei, deci cu adjectivele posesive:

my

> [mail

meu, mea, mei, mele

your

> [ LO: f ]

tau, ta, Uii, tale

his

> [hiz]

her

> [ha: f ]

its

> [its]

our

> [ aua f ]

nostru, noastra,

no~tri,

noastre

your

> [ io: f ]

vashTI, voastra,
dumncavoastra

vo~tri,

voastre,

their

> IIYl'I' I

lor

allui/sau, a lui/sa, ai lui/sai, ale lui/sale

al ei/sa, a ei/sa, ai ei/sai, ale ei/sale

lui, sale, ei (pentru obiecte, notiuni abstracte,

animale)

Polosim accs(e ./iJrme ale adjectivului posesiv atat pentru singular, cat
exemplu:

~i

my shop

- magazinele mele

- magazinul meu

my shops

pentru plural, de

Cititi urmatoarele propozitii care cuprind adjective posesive. Fiti atenti la pronuntia corecta:
It is my house.

>[it iz mai halls]

- Aceasta este casa mea.

Our car is red.

>[aua f ka: f iz red]

Your clock is nice.

>[io: f klok

- Ceasul tau este frumos.

It is a nice house.

>[it iz

Its windows are big.

>[its Uindauz a: f big]

His shops are big.

>[hiz

~l

17 IlaIS]

nais haus]

~ops

a: f big]

Ma~ina

noastra este

- Aceasta este

ro~ie.

casa frumoasa.

- Geamurile sale sunt mario

- Magazinele lui sunt mario

stei~n

Their school is in Station

Street.

> [DZel' sku:1 iz in

stri:t]

Your country is big.

>[io:' kantri iz big]

- Tara voastra este mare.

It is her bicycle.

>[it iz ha:' baisikl]

- Aceasta este bicicleta ei.

~coala

lor este pe strada

Garii.

In limba engleza, daca se folose~te adjectivul posesiv, articolul

este omis.

Completati propozitiile de mai jos cu pronumele posesiv corespunzator.

Unde este

~coala

- Where is > her school?

ei?

Ea merge des in casa lui?

- Does she often go to > his house?

Tatal nostru merge la magazin in fiecare zi.

- > Our fathergoes to the shop every day.

o vizitam rar pe mama lor.

- We seldom visit> their mother.

Unde este bicicleta ta?

- Where is > your bicycle?

Acum urmeaza cuvinte noi:

green

>[gri:n]

- verde

>[gri:n]

green

blue

>[blu:]

- albastru

>[blu:]

blue

short

>[~o:rt]

- scurt, mic, scund

>[~o:'t]

short

long

>[lon(g)]

- lung, indelungat, mare

>[Ion(g)]

long

Cititi propozitiile cu voce tare, articulat:

I have a blue car.

>1 ,If ilLv

It's a green house.

>llls:t

I often go for a short

walk.

>1,11

(l

bill: ka:']

1',11'11

(1111 !'dll

- Am

il,IlIS]
lu

I d:;;U

0 ma~ina

albastra.

- Accasta este 0 casa verde.

'I

"u.k I

It's a long table.

- Adesea merg sa fac

scurta.

plimbare

- Aceasta este omasa mare/lunga.

We always wait for the bus

for a long time.

>[ lI i: o-I"ci/ '\'11 Ill' 1)/,1 h,IS

fo:' a IOIl(~') 1.111111

- Intotdeauna a~teptam mult

timp autobuzul.

Retineti urmatoarea expresie:

for a long time

- timp indelungat, pe/pentru timp indelungatl

multa vreme
In limba engleza adjectivele (ca de exemplu: "big", "nice", "long",
"short") nu se conjuga, forma de la plural fiind aeeea~i cu cea de
singular.
16

Traduce1i in limba engleza urmatoarele propozi1ii:

Nu imi place albastrul

~i

> I don't like green and blue.

verdele.

In ora~ sunt ~i strazi scurte.

> There are also short streets in the town.

Este

> There is a blue r00111

camera albastra in casa.

Aceasta este

the house.

> It's a long street.

strada lunga.

Il1

In acest ultim exercitiu al leqiei vom recapitula cuvintele noi ~i gramatica. Treceti la rezolvarea
temei doar daca efectuati acest exercitiu tara gre~eIi ~i credeti ca ati reu~it sa va insu~iti materialuI.
Traduceti in limba engleza:
Tara voastra este mare?

> Is your country big?

Nu avem timp sa vizitam fetele.

> We have no time to visit the girls.

Unde locuiqti?

> Where do you live?

Merg des la

Bucure~ti

In spatele statiei este

pentru

> I often go to Bucharest for a day.

zi.

~coala.

> There is a school behind the station.

Unii oameni merg seara la plimbare?

> Do some people go for a walk in the evening?

Cine intra de obicei primul in cladire?

> Who usually enters the building first?

Pe masa este un ccas frumos.

> There is a nice clock on the table.

Mama noastra crede ca suntem in casa.

>Our mother thinks we are in the house.

Imi place S~l vorbesc cu mama lui.

> I like to speak to his mother.

Sunt eateva orologii mari in

Cand a

a~tepti

>There are some big clocks in the town.

ora~.

> When do you wait for your mother?

pc mama ta?

Ce este?

>What is it?

ered ca este un hotel dragut.

> I think it's a nice hotel.

Mama ei se uita des pe fereastra.

> Her mother often looks through the window.

Mamele lor sunt in

>Their mothers are in town.

ora~.

In ora~ este un trafic permanent.

> There is through tranlc

III

tile town.

Urmeaza un exercitiu de pronuntie. Literele at1ate in aceea~i colmma scrise ingro~at desemneaza
accla~i sunet:
[all

[ei]

[a: ]

[au]

[11 J

nice

day

car

know

school

time

table

are

window

you

five

wait

afternoon go

blue

like

railway

ask

through

white

they

side
behind

two

RECAPITULAREA LECTIEI
3
,
A.

Reguli gramaticale
3.1.

Nu se foloseste articolul inaintea cuvantului "town" daca ~tim precis despre care ora~
este Yorba, de exemplu:
We often go to town.

3.2.

- Mergem des in

Ati observat mai devreme ca particula "to" precede verbulla modul infinitiv, insa
ea se mai folose~te ~i pentro a indica directia, (traducfmdu-se prin "la", "spre",
"catre") sau pentro introducerea unor prepozitii.
I usually go there to visit the boy.

3.3.

3.5.

- De obicei rna due acolo sa vizitez baiatul.

Nu folosim articol inaintea cuvantului "mother" daca ~tim precis despre cille este yorba:
Mother is in the room.

3.4.

ora~.

- Mama este in camera.

Cuvantul "for" poate fi folosit atat cu verbe, cat ~i cu substantive:

a~tepta

to wait for

-a

for a day

- pentro

to go for a walk

- a merge la plimbare

to look for

- a cauta

for a long time

- timp indelungat, multa vreme

(pe cineva)
zi

Intrebari ~i raspunsuri cu verbul "to be" la timpul prezentul simplu (Simple Present):
3.5.1. Fonnulam intrebarea cu ajutorol verbului "to be" inversancl ordinea propozitiei
afinnative, deci substantivul sau pronumelc personal schimba locul cu verbul.
Acest procedeu se nume~te inversiune:
She is a girl.

- Is she" girl"

The boys arc nice.

- Arc Ihl.' boys nice?

3.5.2. Daca dam un raspuns afirmativ, allinci propozitia incepe cu "yes", unnat
de pronumele personal ~i verb. Slibslan(ivul care figureaza in intrebare va fi
inlocuit cu pronumele personal corcspllnzator:
Is she a girl?

- Yes, she is.

Is the boy in the office?

- Ycs, he is.

3.5.3. In cazul negatiei cuvantul "no" este urmat de pronumele personal, verb ~i
cuvfmtul "not":
Is she in the office?

- No, she is not.

3.5.4. "is not" sepoate prescurtaca"isn't", iar "are not" ca "aren't". Forma "am not" nu se
prescurteaza. Doar fonna "I'm not" poate fi folosita in locullui "I am not".
3.5.5. In intrebari care cer un raspuns descriptiv, pronumele interogative stau la
inceputul propozitiei:
1Q

What is it?
3.6.

- Ce este aceasta?

Intrebari ~i raspunsuri la timpul Simple Present:

3.6.1. Formulam intrebarea eu ajutorul verbelor auxiliare "do" sau "does" care
sunt unnate de un pronume personal sau substantiv ~i apoi de verb. Verbul
nu se conjuga. "does" se folose~te in cazul persoanei a treia singular, in rest
folosim "do":
Do you like the girl?

- Does he visit Mary every day?

3.6.2. Cuvintele interogative "what", "where", "when" stau inaintea verbelor auxiliare
"do/does":
When does she go to work?
3.6.3. Construetia intrebalilor care ineep eu "who" este identiea eu eea a propozitiilor
afinnative, cu deosebirea ca in locul pronumelui personal sau al substantivului
sta cuvantul "who". Vcrbul se afla intotdeauna la persoana a treia singular, deci
prime~te tenninatia "s":
Who looks through the window?
3.6.4. Daca dam un raspuns afinnativ la 0 intrebare care incepe eu "do/does" atunci
raspunsul incepe ell "yes" fiind unnat de pronumele personal ~i de verbul auxiliar:
Yes, I do.
:1. (1.5

Yes, he does.

R:lspunsu I llcgativ incepc cu "no", apoi unneaza pronumele personal ~i verbul

auxiliar ~i sc lumina ell "not":
No, I do not.

No, he does not.

3.6.6. "do not" se prescurteaza "don't", iar "does not" se prescurteaza "doesn't":
No, we don't.
3.7.

No, she doesn't.

Adjectivele posesive:
my
- meu, mea, mei, mele
your - tau, ta, tai, tale

his
her
its

our - nostru, noastra, no~tri, noastre

your - vostru, voastra, vo~tri, voastre,
dUl11itale, dumneavoastra
thclr - lor

- allui/sau, a lui/sa, ai lui/sai, ale lui/sale

- ei, sau, sa, sai, sale
-lui, sale, ei (pentm obiectc, notiuni abstracte, animale)

3.7.1. Adjectivele posesive

It is my chair.
They are my chairs.

19

nu-~i

sehimba fonna la plural:

- (Acesta) este scaunul meu.
- (Acestea) sunt scaunele mele.

3.7.2. In eazul folosirii pronumelor posesive nu punem artieolinaintea substantivului:

He often visits his mother.
3.8.

B.

- EI

viziteaza des pe mama sa.

In limba engleza adjeetivele, ea de exemplu: "big", "niee", "Iong", "short" nu se

aeorda in gen ~i numar eu substantivul detenninat.
It's a nice boy.

- Este un baiat dragut.

The boys are nice.

- Baietii sunt draguti.,

Pronuntia
3.9.

Pronuntia grupului de sunete [TS], eorespunzatoare lui "th", este asemanatoare

eu pronuntia eomplexului de sunete [D Z ], eu deosebirea ea primul nu este sonor.
[TS] se rostc~te ea "t" eu limba intre dinti. In timp ee ne retragem limba dintre dinti,
pronuntam un "s". In aeest eaz eorzile voeale nu vibreaza:
think
through

3.10. In raspunsurile seurte "do" se pronunta eu "u" lung [du:]

20

TEMA PENTRU ACASA 3

Rezolvati exercitiile
A.

B.

C.

~i

trimiteti-le spre corectare.

Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:

1.

I think he wants to be first at work.

2.

There is a big building behind the station.

3.

Where does his mother work?

4.

The girl wants to visit Bucharest.

5.

Who often sees your mother?

6.

Are the clocks on the table in the room?

Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:

ora~

1.

Cred ca ea vrea sa locuiasca intr-un

fmmos.

2.

Unde vor sa mearga baietii seara?

3.

a roaga pe mama sa sa mearga la plimbare.

4.

A~tepti

5.

Cand merge ea de obicei la biserica?

6.

Cui ii place sa viziteze hoteluri Ie?

des trenul?

Urmatoarele propozi(ii sunt

gre~ite.

Serieti-le corect:

I.

I orten goes to the school behind the station.

2.

Where do he wants to live?

3.

I usually go to school in afternoon.

4.

We also are in her big house.

5.

He often want to go by bus.

21

LECTIA
4
,

PARTEA INTAI

Vom invata acum alte cuvinte noio Cititi-le ~i straduiti-va sa Ie pronuntati

cat mai corect.
hour

>[aua r]

- ceas, (ora)

minute

>[minit]

- minut

father

>[fa:Dza r]

- tata

chair

>[ t~carJ

- scaun

today

>[tadei]

- azi, (astazi)

six o'clock

> [siks aklok]

- ora

the second

>[DZa sekand]

- al doilea

square

>[ skUea']

- piata

statue

>[ stEtiu:]

- statuie

~ase

Repetati aceste cuvinte in alta ordine:

father

>[fa:DzarJ

- tata

square

>[ skUea']

- piata

hour

>[ aua']

- ceas, (ora)

six o'clock

>[ siks aklok]

- ora

statue

>[stElill:l

- statuic

chair

>lls\o:\' I

- seaun

the sccond

11 )/"

sd.;llld

~asc

- al doilea

today

--II;lIk/l

- azi, (astazi)

minute

>lllIillill

- minut

>[all aua']

- 0

Important!
an hour

ora

Aici nu "a", ci "an" [an] sUi inaintea lui "hour", deoarece pronun!ia
cuvantului incepe cu 0 vocala: [aua'] .

Cititi urmatoarele propozitii

~i

fiti atenti la traducerea lor:

It's six 0' clock

in the morning.

>[ its siks aklok

in D Z:'! mo:rnin(g)]

- Este ora ~ase

dimineata.

There's a statue
in the square.

>[DZea'z a stEtiu:
Z
III D :'! skUea r ]

- In piata este

There are some chairs

in the room.

>[DZea' a:' sam

in DI[( ru:m]

1 wait for the bus five

minutes every day.

>[ al "cit fo:' DZa bas faiv

minits evri dei]

- In fiecare zi a~tept autobuzul

cinci minute.

The second car is red.

>[ Dl[( sekand ka: r iz red]

- A doua

We seldom go to town
for one hour.

>[U 1: seldam gau tu taun

fo:' "an aua']

- Raeori mergem In
pentru 0 ora.

t~ea'z

statuie.

- In camera sunt diteva scaune.

ma~ina este ro~ie.

ora~

Traduceti cuvintele noi in limba engleza:

>today

aZl

>square
scaun

>chair

ora

>six o'clock

~ase

al doilca

>thc sccone!

minut

>milllllc

tata
statuic

>statlJC

ora

>hour

Inainlca cuvantului ,,father" nu folosim articolul, ca si in cazul

eu vfllllU lui "mother".

Iar acum vom forma propozitii folosind cuvintele noi. Traduceti propozitiile In limba engleza
verificati rczolvarea:
Al doilea autobuz merge in piata?

> Does the second bus go to the square?

EI are un scaun albastru.

> He has a blue chair.

Intotdeauna 0 a~tept pe Maria

cinci minute.

ora ~i

> I always wait for Mary one hour and

five minutes.

Este ora ~ase seara.

>It's six o'clock in the evening.

Statuia este in piata?

> Is the statue in the square?

~i

Am invatat deja aproape toate numeralele de la unu la zece. Acum Ie vom completa cu numeralele
care lipsesc.
one

> [U an ]

-unu

SIX

> [siks]

~ase

two

> [tu']

- doi

seven

> [sevn]

~apte

three

>[TSli:]

- trei

eight

> [elt]

- opt

four

>[fO:f]

- patru

nme

> [nam]

-naua

five

>[falv]

- cinci

ten

> [ten]

- zece

Pentru a vi Ie

insu~i,

cititi cu voce tare urmataarele randuri de cifre:

1-2-3

one-twa-three

4-5-6

four-five-six

> [fa: f falv siks]

7-8-9-10

seven-eight-nine-ten

> [sevn elt nam ten]

Traduceti unnataarele cifre in limba engleza. Fiti atenti la pronuntie!

2-4-6-8

> twa-faur-six -eight

1-3-5-7

> ane-three-five-seven

1-2-9-10

> one-two-nine-ten

3-1-6-9

> three-one-six-nine

10-8-3-6

> ten-clght-thrcc-six

CunosC(]nd acum ciJrele, vam lnviifa cuvintele necesare pentrll exprilllare(/ orei. lata cliteva:
half

>Iklll

past

:-- II ).1

half an hour

>1 Ii.l I

half past one

>llwl"p<l:-.t ",1111

.J

- jumatate

I
.III

- trccut (de);

~i

- jumatate de ora

all,l'l

- unu

~i

jumatate

Observa{i ca In limba engleza exprimarea lui unu ~i jumatate: (half past one) ar lnsemna, printr-o
traducere cuvant cu cuvant, "cu jumatate de ora trecut de ora unu ".
Expresia o'clock apare In propozifie cand ne referim la orejixe.ln alte situafii nufolosim aeest
euvant. Atunei eand menfionam ora $i minutulnu este obligatoriu safolosim $i cuvantul minute.
Dadi vrem sa spunem ea la 0 anumita ora se lntampla ceva, folosim prepozitia at lllaintea orei
respective:
la

~apte

la zece

- at seven
- at ten

0' clock

0' clock

in vorbirea eurenta adeseori se lIeglijeaza euvantul a' clock.

$i acum sa vedem toate acestea in propozitii:

- Este ora

It's ten past six.

I usually go to school at seven
in the morning.
She thinks it's nine

0' clock.

0' clock

~ase ~i

zece minute.

- De obicei merg Ia
~apte dimineata.

~coala

Ia ora

- Ea crede ca este ora noua.

My train is at half past two.

- Trenul meu este la doua

It's nine.

- Este ora noua.

~i

jumatate.

Nu uitali cii ill lilli/ill el/,l!,/e::;u /Jro/JOzitiile de tipul Este ora zece incep cu cuvantul it: It is ten.
in leclia anterio(/l"ii till josf illfroduse cu riispunsurile scurte care se dau la timpul Prezentul
Simplu (Simple Presclll). Acum vom vedea cum se jormeazii negafia en cazul riispunsurilor
dezvo Ita te.

I'm not in the office.

- Nu sunt in birou.

You aren't a father.

- Tu nu

She isn't in the building.

- Ea nu este in cladire.

He isn't in the square.

- El nu este in piata.

It isn't a chair.

- Acesta nu este un scaun.

We aren't in Bucharest.

- Nu suntem in

You aren't first.

- Nu

They aren't nice.

- Ei nu sunt draguti.

e~ti

e~ti

tata.

Bucure~ti.

primul.

In acele propozitii [n care nu folosim verbul to be situatia este asemanatoare. Nu uitati ca not
sta dupa verbul auxiliar, iar verbul nu prime~te terminafia -so
Observati propozi!iile de mai jos:
I don't like blue.

- Nu-mi place albastrul.

You do not usually go to work in the

evening.

- Tu nu mergi de obicei seara la serviciu.

He does not know Mary.

- Nu

She doesn't see her father.

- Ea nu-I vede pe tatal ei.

We don't often visit our mother.

- Nu

You don't go for a walk every day.

- Nu mergi in fiecare zi la plimbare.

0 cunoa~te

pe Maria.

viziUim des pe mama noastra.

Sa vedem ~i restul exemplelor, de data aceasta in exercitii. Completati propozitille

formeIe scurte de negare:
Ea nu vrea sa mearga la plimbare.
ma~inile.

- We> don't like cars.

Nu sunt In

ora~.

- I> am not in town.

a~tept.

- I > don't want to wait.

Acesta nu este trenul meu.

Nu Ie place sa mearga la

folositi

- She> doesn't want to go for a walk.

Nu ne plac

Nu vreau sa

~i

~coala.

- It > isn't my train.

- They> don't like to go to school.

Nu este mama lui.

- She> isn't his mother.

Nu iti place tatal meu.

- You>

(1011'1

like my father.

Traduceti urmatoareJc propozilii In limb:! englez:!:

Nu imi place tatal lui.

.>

El nu sunt in casa.

> Illl"v

Ea nu este in strada.

>Sllc' Isn't in the street.

El nu vrea

ma~ina.

I d'"I'1 like
~lIen 't

IllS

father.

in the house.

> lie doesn't want the car.

Aceasta nu este casa lor.

> It Isn't their house.

Nu 0 vizitam pe mama ei in fiecare zi.

>We don't visit her mother every day.

EI nu este un baiat dragut.

>He isn't a nice boy.

Daca In Intrebarefolosim verbul to have (a avea), utilizam inversiunea (schimbarea locurilor)

lafel ca ~i [n cazul verbului to be. in cursul negatiei cuvantul not se leaga de verbul have/has.

Sa vedem exemplele:
0 ma~ina.

I have a car.

- Am

Have you a car?

- Ai

Yes, I have.

- Da (am).

No, I have not.

- Nu (nu am).

She has a nice house.

- Ea are

Has she a nice house?

- (Ea) are

Yes, she has.

- Da.

No, she has not.

- Nu.

ma~ina?

casa frumoasa.
0

casa frumoasa?

"have not" se prescurteazii "haven't" [hEvnt], iar "has not" se

prescurteazii "hasn't" l hEznt].

$i in propozitiile afirmative se potfolosiforme prescurtate de negare:

I haven't a car.

- Nu am

She hasn't a house.

- Ea nu are casa.

ma~ina.

Propozifia I haven't a car are aceea~i semnificafie ca ~i propozifia I have no car. Varianta din
urmii exprimii insii mai accentuat acela~i lucru.
In exercitiul urmator comp1etati propozitiile eu fonnele interogative sau afirmative eorespunzatoare:
Ai un restaurant?
Nu am

ma~ina

- > Have you a restaurant?

- I > haven't a big car.

mare.

Nu au tata.

- They> haven't a father.

Ai timp?

- > Have you time?

Ea nu arc bicickta.

- She> Iwsll't a bicycle.

Baiatul are un ceas?

->

11~\s

the boy a clock?

Aeum urmeaza alte euvinte noi. Pentru inceplit cllvantlll "into" I illill J eare inseamna "in", "spre",
"inspre", "eu". Repetati:

into

[iutu]

- into

[intu]

in propozifie cuvantul into stii dupii verb, de exemplu:

to go into
They always go first into
the house.

- a intra undeva
>[DZei o:IUeiz gau fa:rst intu
DZa haus]
?7

- Ei merg intotdeauna prima data

in easa.

Cititi cu voce tare unnatoarele propozitii

~i

observati semnificatia cuvintelor noi:

This car is red.

>[DZis ka:'

lZ

red]

That girl is nice.

>[ DZEt ga:'] iz nats]

- Fata aeeea este draguta.

These people are in

the building.

>[DZi:z pi:pl a:'

DZa bildin(g)]

- Oamenii ace~tia sunt

in cladire.

Those boys like to go

by train.

>[DZauz b01Z lalk tu gall

bal trezn]

lJ1

Ma~ina

aceasta este

ro~ie.

- Aeelor baieti Ie place sa mearga

eu trenul.

APROAPE (aici)

DEPARTE (aeolo)

singular

this >[JYis I

that >LD'Et]

plural

these >[IYi:z]

those >[D'i111Z]

Pronumele ~i adjectivele demonstrative this, that, these, those rae posibilii stabilirea preeisii
a persoanelor sau a altor substantive. Nu uitafi: dacii 0 persoanii sau un obieet sunt aproape de
noi, atunei folosim pronumele demonstrativ this (singular) sau these (plural). Daeii persoana
sau obieetul sunt departe de noi, atuneifolosim la singularpronumele .Ji adjeetivul demonstrativ
that, iar la plural pronumele .Ji adjeetivul demonstrativ those.
this

>[ Dlis]

- acesta, aeeasta

these

>[ DZi:z]

that

>[DlEt]

- acela, aeeea

those

>[DZauz]

- aeela

ace~tia,

Cu ajutorul tabclului de mai sus introdueeti in propozitie pronumcle

corespunzfltor.

~i

acestea

adjcctivele demonstrative

is a nice clock.

Acesta este un ccas frumos.

- .'-' I III'.

Masa aeeea este alba?

- Is>

Aceasta este mama lui.

->

Tu cand deschizi de obicei ferestrele

acestea?

- When do you usually open> these

windows?

Cui ii plae fetele aeelea?

- Who likes> those girls?

. Cred ea este autobuzul acela.

111.11

IIII~,

table white?

is his mother.

- I think it's> that bus.

Ei merg adesea in aeest hotel.

- They often go to > this hotel.

Scaunele aeelea sunt verzi?

- Are> those chairs green?

Le plae aeeste

ora~e?

- Do they like> these towns?

28

Ati

reu~it

sa invatati toate pronumele? Daca nu, repetati inca 0 data partea corespunzatoare a lee\iei.

In limba englcza sunt doua cuvinte al caror inteles este asemanator. Observati deosebirile dintre
aceste cuvinte:
home

>[haum]

- casa, tara, locuinia, camin

house

>[haus]

- easa

Cuwilltlll home poate fi intililit ill diferite expresii:

>l J:t

at home
to

1',0

home

h,IUl11]

- aeasa (unde?)

>1 tll gall hilum]

- a merge acasa

Propozitii exemplificative:
He likes to be at home.

- Lui ii place sa fie acasa.

When do you usually go homc'}

- De obicei ciind mergi acasa?

There are five rooms in this house.

- In aeeasta casa sunt cinci eamere.

It's a big house.

- Aceasta este

Cuvalltul at se

fllt6fl1e~te

casa mare.

In mai l11Ulte expresii.

at six o'clock
at

- la ora ~ase

home

- acasa

at school

-b

to look at

- a privi, a se uita la ceva

at work

- la lueru

at first

- la illeeput, pentru inccput

In accast~1

~coala

Icqie vom 11lai inva\a doar trei verbe noi. Cititi-Ie eu voce tare:

to thank (fol)

- a multumi (pcntru
eeva)

to write (to)

>jIll 1:1111

- a serie (cuiva)

>[ tu

to take

>[tuktkj

- a lua, a prinde

>(tu teik]

Repetati cuvintele

~i

fait]

traducC\i-1c In Jimba englezii:

a serie (cuiva)

>to write (to)

a lua, a prinde

>to take

a multumi pentru ceva

>to thank (for)

Observati cd semnificatia cuvantului you poate ji

pe dumneavoastrii.

~i:

tie, voua, dumneavoastra, pe tine, pe voi,

Tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:

Iti multumese pentru aeeasta ma~ina.

>Thank you for this car.

Ea ii serie des Mariei.

> She often writes to Mary.

De obieei

i~i

due eartile la

~eoala.

>Thcy usually take their books to school.

Dadi verbul thank (for) se ajla la persoana illtai singular, atunci nu este precedat de pronumele
personal r.

Cititi urmatoarele propozitii

~i

fiti atenti la sensullor in limba romana:

>[ it teiks an alia' III gau

Mum]

- Ii ia 0

I usually take a bus to work.

>[ al iu :jual i
ua:[k]

- De obieei ma due la lueru

eu autobuzul.

It takes some time.

>[it telks sam lann]

- Iti ia eeva timp.

He takes you for a driver.

>[ hi: teiks Ill: fo:[ a dralvii.']

- EI te ia drept

It takes an hour to go home.

lei k

ora sa ajunga

acasa.

a bas tu

~ofer.

In ultima propozitie semnifieatia verbului "take" poate fi interpretata in felul urmator:

to take (...) for... .

- a lua dreptJa eonsidera/a eonfunda eu

Cu urmatorul exereitiu puteti eontrola daea v-ati insu~it euvintele noi

Tradueeti propozitiile de mai jos in limba engleza:

~i

regulilc gramatieale.

Elmcrgc intotdcauna eu al doilea

autobuz.
Ea are ccas In camera ei?

'11.,'.

',1"

,1,1\1\ kill Ilel

room?

Cind ii serie el tatalui sau'!

''vVII\'II IIm's he

Ei merg la lueru la ora naua diminca\a.

:. III\'Y

Cine vrea sa mearga aeasa?

>WIIO wants to go home?

l[nde merg

aee~tia

oamenii eu aeest autobuz?

WrIte

to his father?

go to work at nine in the morning.

>Whcl c do these people go by this bus?

Fetele aeelea a~teapta intotdeauna

aeeasta ma~ina.

>TllOSC girls always wait for

this car.

E~ti

> Are you at home at half past nine?

aeasa la noua

~i

jumatate?

Dureaza 0 ora pana ii serie Mariei.

(are nevoie de 0 ora)

>It takes an hour to write to Mary.

Unde sunt ei?

>Where are they?

Strazile acestea sunt lungi?

>Are these streets long?

30

Mama

~i

tatal1ui sunt la serviciu toata ziua.

iti mu1tumesc pentru aceasta bicicleUi.

> Thank you for this bicycle.

El ia intotdeauna autobuzul ace1a.

> He always takes that bus.

Nu Ie place sa mearga in aceasta piata.

> They don't like to go to this square.

Azi vreau sa mcrg 1a p1imbare.

> Today 1 want to go for a walle

in aceasta camera sunt cateva scaunc.

> There arc some chairs in this room.

EI nu are timp sa vorbeasca eu mama lui.

> He hasn't time to speak to his mother.

> His mother and father are at work for a day.

<I

LECTIA
4 - PARTEA A DOVA
,
In aceasta parte a leqiei vom recapitula cele invatate pfma acum. Repetati cu voce tare urmatoarele
propozitii: Silabele accentuate sunt tiparite

ingro~at:

Peter:

Where is the driver?

Mary:

He's there, behind that bus. Do you see?

Peter:

I think it isn't the driver. He's behind this big building.

Barbara:

Have you time for a walk?

John:

No, I haven't. I want to take these green chairs and clocks to the school.

Mary:

Are the boys in the shop?

Tom:

No, they aren't. This shop is for girls.

Barbara:

Where is she?

Peter:

In the shopping street. She usually waits for her mother in the shopping street.

Barbara:

I think she's at home.

Mari;

Do you want to write to your father?

John:

No, it isn't a good time to write.

Tom:

Where is her father?

Barbara:

Where do you think he is?

Tom:

He's at school at three every day.

Barbara:

[Ie isn't there today. [Ie is in the restaurant. Ilc has a table near the window.

Mary:

It's good to be at homc.

Peter:

No, I don't. I usually work in the ofl'ice.

John:

It's half past five. Do you want to speak to their father?

Barbara:

He is usually at home at six in the evening.

Mary:

Have you a big white car?

Tom:

Yes, I have. It's behind the house.

Mary:

I think it isn't. Your car is near the white entrance.

Peter:

Who wants to speak to my father?

Barbara:

The two girls in the big blue car.

32

1)0

you often work at home?

Mary:

When I look through the window I always see those boys in the street.

John:

Have they a blue car?

Mary:

Yes, they have.

John:

Then they are Tom and Peter.

Tom:
Barbara:

Do you often see her mother?

We visit her mother every day. Our mother and father are also there. We usually
take a through train to Bucharest.

In ultimul exercitiu alleqiei putem recapitula din nou cele invatate. Incepeti rezolvarea temei
doar dupa ce ati rezolvat acest exercitiu rara gre~eli:
Cand merg la Bucure~ti vizitez intotdeauna
aceasia piata ~i ma uit la aceasta statuie.

>When I go to Bucharest I always visit

this square and look at this statue.

Scaunul meu este in camera a doua.

>My chair is in the second room.

Intotdeauna merg acasa cu autobuzul.

> I always go home by bus.

Cand rna uit pe fereastra vad acele magazine

de pe strada comerciala.

> When I look through the window 1 see

those shops in the shopping street.

Este ora trei

~i

opt minute.

>It's eight (minutes) past three.

EI vrea sa scrie azi mamei sale.

De obicei il
Vezi

a~teapta pe

ma~inile

> He wants to write to his mother today.

tatal lor acasa.

acelea albastre?

>They usually wait for their father at home.

> Do you see those blue cars')

Unde merge el seara?

> Where does he go in the evening?

Mergi la plimbare in fiecare zi?

> Do you go for a walk every day')

Maria deschide magazinul sau

la ora opt dimineata.

> Mary opens her shop

;iI"ighl III the morning.

Drumul pana acasa durcaza

>11

orr\.

1;lkl'~ ,III Illlm III

go home.

Uncle trclluri sunl trcnuri dircclc.

> Sll Illl'

Acestc strazi sunt

>Thcse streets arc for through traffic.

e\I

circula\ic continua.

11';11 ns

arc through trains.

Crezi ca cl cstc acolo'l

>Do you think he's there?

Nu, el nu estc acolo.

> No, he isn't there.

Nu avem timp sa vorbim cu tine.

> We haven't time to speak to you.

Cine crede ca aceasta cladire este frumoasa?

> Who thinks this building is nice?

Sunt doua ceasuri in aceasta camera.

> There are two clocks in this room.

Acest tren intra intotdeauna dimineata

in gara?

> Does this train always go into the station

in the morning?

11

Locuiese in spatele aeelui blue

eli apartamente.

> I live behind that apartment

builcling

Cuno~ti

> Do you know those shopping streets?

aeele strazi comereiale?

Cred ca el vrea sa viziteze aeest turn.

> r think he wants to visit this tower.

Intotdeauna II a~tept catva timp.

> I always wait for him for some time.

Nu imi plac baietii aceia.

> I don't like those boys.

Repetati urmatoarele cuvinte. Literele scrise

sunet.

ingro~at,

acela~i

[u: ]

[ei'i']

[i]

[IS]

you

chair

live

three

blue

square

minute

thank

two

where

visit

through

there

think

34

aflate in

aeeea~i

coloana, desemneaza

RECAPITULAREA LECTIEI
4
,
4.1.

4.2.

Folosim prezentul simplu (Simple Prezent) daca este yorba de 0 actiune obi~nuita sau
care se repeta sistematico Pentru aceasta utilizam urmatoarele complemente de timp:
always

- i'ntotdeauna

often

- des

seldom

- rar

usually

- de obicei

every (day, morning ... )

- in fiecare (zi, dimineata ...)

Definirea timpului se face in felul unnator:

4.2. I. In engleza "unu ~i jumatate" este "halfpast one", care tradus cuvant cu cuvant inseamna
"cu jumatate de ora trecut de ora unu":
It's half past ten.

- Este zece

~i

jumatate.

4.2.2. Cuvantul"o' clock" se folose~te doar daca ne referim la ore fixe. In celelalte situatii
acest cuvant nu se folose~te:
It's seven o'clock.

- Este ora

~apte.

In vorbirca curenta nu este necesara folosirea cuvantului "o'clock" nici macar

pentru orele fixe.
It's seven.

- Este ora

~apte.

4.2.3. In comunicarea timpului, cuvantul "minute" poate fi omis:

It's five (minutes) past two.

- Este doua

~i

cinci minute.

4.2.4. Daca vrem sa spunem ca la 0 anumita ora se intampla ceva, atunci inaintea orei respective
se pune prepozitia "at":
at six
4.3.

4.4.

- la

~ase

Forml'le de negare prezentate in leqia a treia pot fi utilizate

~i

in propozitii i'ntregi:

He isn't al homc.

- EI nu este acasa.

I don't likc you.

- Nu-mi place de tine.

Daca [()l"IlIulalll Itllrebarea ell vcrbul ,,10 havc", utiliz[uTI inversiunca (schimbarea ordinii in
propozi!ic). Negatia sc (llmeazil lcgand dc vcrbul ,,10 havc" cuvantul "not"; "have not" se
prescurleaza "havcn 't", iar "has not", "hasn'I".
Have you a car?

- Yes, 1 haye.
- No, I haven't.

4.4.1. Fonnele de negare pot fi folosite

scurte.
She hasn't a car.

~i

in propozitii i'ntregi, deci nu numai in raspunsuri

- Ea nu are

ma~ina.

4.5.

4.6.

Pronume demonstrative:
APROAPE

DEPARTE

singular

this (acesta)

that (acela)

plural

these (acestea)

those (acelea)

In limba engleza cuvantul "house" inseamna "casa", iar "home" inseamna "patrie", "casa",
"camin".
4.6.1. Cuvantul "home" poate fi intalnit ~i in anumite expresii:

4.7.

4.8.

at home

- acasa (raspunde la intrebarea "unde?")

to go home

- a merge acasa

Cuvantul "at" se intalne~te in mai multe expresii:

- la ora

at home

- acasa (unde?)

at school

- la

to look at

- a se uita la ceva

at work

- la serviciu

at first

- pentru prima oara

~coala

Nu uitati ca "you" poate semnifica ~i: "tie", "iti", "ti", "dumitale", "durnneavoastra", "voua",
"pc tine", "pe dumneata", "pe dumneavoastra", "pe voi", de exemplu:
I likc you.

4.9.

~ase

at six

- Imi place de tine.

Daca verblll "thank" (Iilr) se alla la persoana Intfli singular atunci nu folosim pronume!E
personal ,,1" :
Thank you for the car.

- Mliitumese pentru

ma~ina.

TEMA PENTRU ACASA 4

Rezolvati exercitiile

A.

~.

B.

C.

~i

trimiteti-Ie pentru verificare.

Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:

I.

Do you think she wants to be there at first?

2.

It isn't a nice day to go for a walk to that square.

3.

I don't often see Mary at work.

4.

It takes half a day to go to Bucharest by car.

S.

She hasn't time to visit her mother and father in the evening.

6.

Who is the woman in the window?

Traducqi urmatoarele propozitii in limba engleza:

~coala.

I.

Dc ohicci dimineata merg la

2.

In ficcarc scarf! la ~apte ~i jumatate lucram acasa.

3.

Baiatul aeda

4.

Acest scaun sc alla In spatelc aeestei mese albe.

S.

Aveti CillCi minute sa sla\i de yorba cu mine?

6.

Nu vreau sa

1111 ~tie

ca eu nu am

ma~ina.

vizitez pc kmcia aceasta.

Urmatoarele propozitii sunt

grc~ite.

Scrieti-le corect:

1.

It's nice to sec those nice boy at work.

2.

Does he goes hOl1le at six

3.

Who want

4.

Do you be in Bucharest today?

S.

The table isn't blue, they are red.

(0

0' clock

go by train?

in the evening?

VOCABULARUL LECTIILOR
3 SI
,
, 4
afternoon

> [a:ftarnu :nJ

- dupa-amiaza

in the afternoon

>[in D'i a:ftafnu:nJ

- dupa-amiaza (dnd?)

to ask

> [tu a:skJ

- a intreba, a cere (cuiva, ceva),

a ruga (pe cineva)

to ask for

>[tu a:sk fo:'J

- a cere
a intreba de

at

> [EtJ

- la

at five o'clock

> [Et falv aklokJ

- la ora cinci

at work

>[Et ua:rkJ

- la serviciu

behind

> [billa ll1d J

- in unna, in spate, indaratul, dupa

big

> [bigJ

- mare, voluminos, masiv

blue

>[blu:J

- albastru

chair

> [t~ea'J

- scaun

clock

>[klokJ

- ceas, orologiu

o'clock

> [aklokJ

- (de exemplu 6) ora fixa

country

> [kantriJ

- tara, stat

day

> [deiJ

- Zl

for a day

>[fo:radeiJ

- pentru

eight

> [eitJ

- opt

father

> [fa: D'a'J

- taUI

first

:- 11.1 'sll

- prim, i'nlai, primul, pentru

pri ilia oara

at first

>11-11.1'''11

- la i'nccput, intaia data, mai intai

for

>[lo.'J

- pcntru

four

>[fo:rJ

- patru

girl

> [ga:rlJ

- fata

green

> [gri:nJ

- verde

half

> [ha:f]

- jumatate

half an hour

> [ha:f an auarJ

- 0

her

> [ba: f]

- (adj. posesiv) ei, sa, sale

his

> [hiz]

- (adj. posesiv) lui, sau, ii, -i

home

> [baum]

- camin, casa

at home

> [Et haUtn]

- acasa

38

zi, (timp de)

zi

jumatate de ora

r--

hour

> [aua']

- ceas, ora

into

> [intu]

- in (arata mi~carea), spre, inspre

its

> [its]

- lui, sale, ei (pentru obiecte, notiuni

abstracte, animale)

to live

>[tu liv]

- a trai, a exista, a loeui

long

> [lon(g)]

- lung, prelung, de durata, prelungit

minute

> [minit]

- minut, clipa, moment

mother

> [maDZa']

- mama

my

> [mail

- Ineu, mea, mei, mele

nIce

> [nais]

- placut, frumos, dragut, simpatic,

agreabil

t1lne

> [nain]

- noua

no

> [nau)

- nu; nici un, nici a

on

> [on]

- pe, la, in

one

> [" an ]

- unu

our

> [auar]

- nostru, noastra,

past

>]pa:st)

- (care a ) trecut, ~i (In

exprimarea orei)

people

> [pi:pl]

- oameni

the second

>

seven

> [~CVII]

short

>

SIX

> [siks]

some

> I sam]

- ceva, cativa, cateva,

[[Y[\

sekcllltil

[~o: 't]

no~tri,

noastre

- al doilea
-

~apte

- scurt, scund
~ase

ni~te

- unii, unele
statue

> 1c,II':lJu:]

- statuie

square

> 1 sk"ea']

- piata

table

:> I Ie/hi

- masa

to take

:>

to take (...) for

> 1111 leik fa:']

11\1 I\'/k I

- a lua, a imprumuta (de la)

- a lua drept, a eonfunda eu
- a considera

ten

> [Iell]

- zeee

to thank (for)

> [Ill T S I~n(g)k]

- a multumi (pentru ceva)

that

> [[YEt]

- acela, aceea,

their

> [Old]

- lor

39

~a;"aceast::r'

these

>[Dzi:z]

to think

>[tu TSm(g)k]

- a gandi, a se gandi la

this

>[DZis]

- acesta, aceasta

those

>[D1auz]

- aceia, acelea

three

>[ Pri:]

- trei

through

> [Tsm:]

- 1. prin, printre, peste

ace~tia,

acestea

2. (tren) direct, (circulatie)

continua

through and through

> [Tsru: End TSru:]

- de-a lungul ~i de-a latul

de la un caprH la altul

time

>[taim]

- timp, vreme

to

> [tu]

- catre, spre, la

today

>[tadel]

- astazi, azi

town

> [taun]

- Qra~

two

>[tu:]

- doi

usually

>[Iu:juah]

- de obicei, in mod

to want

>[tuUont]

- a vrea, a dori

what

> [Uot]

- ce

when

> [Uen]

- cand

where

> [Uear]

- unde, pe unde, incotro

who

>[hu:]

.
.
- cme, pc CIne

to write (to)

> [tu rait1

- a scric (clIiva)

yes

"1 1\",1

- lIlI

you

'1

III

Qbi~nuit

- (ie, i(i, (i, dumitale,

dumncavoastra, voua, pe tine,

pc dumncata, pe dumneavoastra,
pc voi
your

>[10:']

40

- tau, ta, tai, tale, dumitale,

dumneavoastra, vostru, voastra,
vo~tri, voastre