CUM SE DAU NOTELE SI CUM SE SUSTIN EXAMENELE

N ALTE TARI
Daca nota 1 reprezinta un dezastru total pentru un copil din Romnia, un elev
din Austria sau unul din Germania va fi foarte multumit daca va obtine, n urma
evaluarii, nota 1, nota maxima n sistemul de nvatamnt din tarile respective.
Unele tari utilizeaza o scara a notelor de la 1 la 10, altele, o scara a notelor de la 1
la 13, iar altele, una de la 1 la 5. n anumite colturi ale lumii, 1 e nota maxima, n
altele e nota minima, n unele tari nu se dau note, ci procente, n altele,
performanta elevilor e notata cu primele litere ale alfabetului, care primesc, pe
lnga ele, plusuri si minusuri, iar n diverse alte tari, copiii primesc note cu doua
zecimale. n Rusia si Ungaria se foloseste nca scara de notare de la 1 la 5, unde 5
reprezinta nota maxima, iar 1, nota minima. Utiliznd la un moment dat n trecut
sistemul de evaluare cu cinci note, Letonia si Lituania au trecut la o scara de notare
de la 1 la 10, unde 10 este cea mai mare nota, cu mentiunea ca absenta oricarui fel
de performanta, oricarui fel de reactie se sanctioneaza cu NV - "nav vertejuma" "nicio nota". n Polonia, exista diferente clare ntre nvatamntul preuniversitar si cel
superior. n primul caz, se dau note de la 1 la 6, unde 1 e nota minima, care nu
asigura trecerea, iar 6 - nota excelenta, pentru o performanta peste asteptari. n
cazul universitatilor poloneze, se foloseste un sistem cu patru note (cu variatii): 2.0
(nota care nu permite promovarea), 3.0 (nota de trecere), 3.5, 4.0, 4.5, 5.0 (foarte
bine, maximul posibil). n Cehia si Slovacia, scolile primare si secundare folosesc o
scara de notare de la 1 la 5, 1 fiind cea mai mare nota si 5, cea mai mica. n
cataloage se trec numai numerele ntregi, dar, n urma evaluarilor scrise ori orale,
elevii pot sa primeasca notele nsotite de o serie de semne distinctive: 3+ e mai
bine dect 3, 2- e putin mai rau dect 2, 1-2 sau 1/2 semnifica o nota undeva, la
mijloc, iar 1+ rasplateste o performanta exceptionala. Pe de alta parte nsa,
universitatile utilizeaza un sistem de evaluare cu patru note (1 - maximul, 4 - nota
care nu asigura trecerea) sau o versiune extinsa, cu sase note: 1 sau A, 1.5 sau B, 2
sau C, 2.5 sau D, 3 sau E, 4 sau F (de la Fail). n Italia, sistemul de notare difera de
la un ciclu la altul. n scoala primara, se dau note de la 1 la 5: 1 - non sufficiente, 2 sufficiente, 3 - buono, 4 - distinto, 5 - ottimo. n liceu, se dau note de la 1 la 10, 6
reprezentnd nota minima de trecere, iar 8, o nota foarte buna. n Indonezia,
sistemul de notare este similar celui romnesc, cu o serie de mici diferente, ct
priveste notele de trecere: mai precis, la Religie, limba materna si educatie morala
se pica cu nota 5, iar la celelalte materii se pica cu nota 3. Daca nu promoveaza la o
materie, elevul indonezian va repeta anul scolar.
Albania
Elevii primesc note de la 1 la 10, cu observatia ca sunt scoli care folosesc si
zecimale:
10 - excelent, cea mai mare nota
1

8-9.99 - foarte bine

6-7.99 - bine
4-5.99 - suficient
pna la 3.99 insufficient

Australia
Sistemul de notare este foarte diferit de cel din tara noastra, iar notele se dau n
functie de masura (exprimata n procente) n care un elev reuseste sa se achite de
sarcinile date:
A - excelent (peste 85%)
B - bine (70-84%)
C - satisfacator (50-69%)
D - e nevoie de mbunatatiri (40-50%)
E - nesatisfacator (39% si sub acest procent).
Austria
Sistemul de notare e de la 1 la 5, unde 1 este cea mai mare nota posibila:
1 - foarte bine - cea mai mare nota
2 - bine
3 - satisfacator - indica o performanta medie
4 - suficient - este cea mai mica nota de trecere
5 - insuficient - cea mai mica nota posibila si singura "sub linie", care nu asigura
trecerea
Danemarca
Se utilizeaza o scara de evaluare numita "scara 13", care contine nsa zece note, n
intervalul 00 - 13, unde 00 "rasplateste" cea mai slaba performanta. n scolile
secundare din Danemarca, nota medie se nvrteste n jurul valorii de 8.22. Iata
care este sistemul de notare care se foloseste n acest moment, cu mentiunea ca el
va fi schimbat, n curnd, cu un sistem alcatuit din sapte note, compatibil cu
sistemul creditelor transferabile:
00 - cea mai slaba performanta (nota aproape imposibil de acordat: n cadrul unui
examen, este nota pe care o primesc absentii)
03 - performanta foarte ezitanta, imperfecta si nesatisfacatoare
5 - performanta nesatisfacatoare
6 - performanta ezitanta, dar mai mult sau mai putin satisfacatoare
7 - performanta putin sub medie
8 - performanta medie
9 - performanta putin peste medie
10 - performanta buna, dar cumva obisnuita, de rutina
11 - performanta independenta si excelenta
13 - performanta excelenta, n adevaratul sens al cuvntului
Bulgaria
Cea mai mare nota este 6, notele fiind urmate, de cele mai multe ori, de zecimale,
2

pentru exactitate (2.50 reprezinta o performanta slaba, iar 5.75, una excelenta):
6 - excelent - cea mai mare nota posibila
5 - foarte bine - a doua nota, ca valoare
4 - bine - performanta medie
3 - suficient - cea mai mica nota de trecere
2 - slab - nu asigura trecerea
Finlanda
Sistemul de evaluare e alcatuit, n mod traditional, din note de la 0 la 10, cu
mentiunea ca n timp s-a renuntat la notele sub 4, iar 4 a devenit cea mai mica nota
acordata. A se remarca si asemanarile cu sistemul autohton de notare:
10 - excelent - nota luata de aproximativ 5% din elevi
9 - foarte bine
8 - bine
7 - satisfacator
6 - satisfacator
5 - mediocru
4 - nota cu care se pica
Germania
Un elev poate primi note de la 1 la 6, unde 6 este maximul. Notele pot primi, alaturi
de ele, plusuri si minusuri: 1+, 2- etc.
1 - foarte bine, excelent
2 - bine
3 - performanta medie
4 - cea mai mica nota de trecere
5 - insuficient - nu se promoveaza cu aceasta nota
6 - insuficient, cea mai mica nota posibila
Irlanda
Performantele elevilor sunt notate cu primele litere ale alfabetului, iar notele se
acorda n functie de masura n care elevii fac fata sarcinilor care le sunt atribuite.
Daca respectivul nu reuseste sa faca nici macar 40% din ce i s-a dat, primeste nota
E (25-40%) sau F (10-25%), note care nu asigura promovarea. Performantele sub
10% atrag dupa ele eticheta "NG" - No Grade.
A - elevul se achita de sarcinile date n proportie de 85-100%
B- 70-84%
C - 55-69%
D - 40-54%
Mexic
Se foloseste o scara de la 0 la 10, nsa, pentru ca zecimalele sunt foarte utilizate, se
foloseste adesea o scara de la 0 la 100, pentru mai multa precizie:
100 - excelent
90 - foarte bine
3

80 - bine (cea mai ntlnita nota n materiile umaniste)

70 - medie (cea mai ntlnita nota n materiile reale)
60 - nota de trecere
0-59 - note care nu asigura promovarea

Spania
n scolile elementare si licee se foloseste un sistem de notare asemanator cu al
nostru:
9-10 - cele mai mari note - numite "sobresaliente" (exceptionale). Nota 10 se mai
numeste si "Matricula de Honor" sau "Mencion de Honor"
7-8 - note care intra n categoria "notable" (remarcabile)
6 - bine
5 - cea mai mica nota de trecere
3-4 - insuficient
0-2 - cele mai proaste note din sistemul spaniol de evaluare a performantelor
scolare
Elvetia
Se utilizeaza un sistem de notare de la 1 la 6, unde 6 este nota cea mai mare:
6 - foarte bine
5 - bine
4 - suficient - cea mai mica nota de trecere
3 - insuficient - nu asigura trecerea
2 - prost - nu asigura trecerea
1 - foarte prost - cea mai mica nota posibila
SUA
Sistemul de notare este alcatuit din cinci note, sub forma literelor alfabetului:
A - performanta excelenta ori exceptionala
B - performanta peste medie
C - performanta medie
D - performanta scazuta
E sau F - performanta scolara foarte slaba
Belgia, Franta, Peru, Venezuela, Iran si Tunisia
Se foloseste o scara de notare de la 0 la 20, unde 20 reprezinta cea mai mare nota
(aproape imposibil de acordat) si 0, cea mai mica. Cea mai mica nota care asigura
trecerea este 10 (corespunznd lui 5 din sistemul romnesc de notare). Iata ce
semnificatii au notele peste 10:
Notele 10 si 11 - sunt "adecvate"
Notele 12 si 13 - note "de trecere"
Notele 14 si 15 - note bune
Notele 16 si 17 - sunt vazute drept note excelente, remarcabile

 Notele 18 si 19 - tintesc perfectiunea

Nota 20 - nota perfecta, reprezentnd o performanta scolara impresionanta
Bacalaureatul la altii
n Austria, examenul de maturitate, care se ncheie cu obtinerea diplomei
"Maturazeugnis", consista n 3-4 probe scrise (care au loc, de regula, n luna mai) si
3-4 probe orale (care se tin n luna iunie), toate avnd loc n incinta scolii pe care a
finalizat-o respectivul. Candidatii au nsa si posibilitatea de a redacta o lucrare pe
care o pot depune n luna februarie, care, daca este acceptata, atrage dupa sine
reducerea numarului de probe din cadrul examenului de maturitate. Lucrarea va fi
sustinuta nsa ntr-una din zilele n care au loc probele orale. Examenul este
descentralizat: nu exista examinatori externi, candidatii primesc sarcini si sunt
evaluati tocmai de ca
tre fostii lor profesori. n Polonia, examenul de maturitate nu este obligatoriu. Daca
vrei nsa sa mergi la facultate, nu exista alta cale dect a sustine "Matura". n
Slovenia, "Matura" este examinarea nationala pe care trebuie sa o sustina fiecare
elev dupa absolvirea unui gimnaziu (gimnazija) de trei ani, examinare care se
finalizeaza cu obtinerea unei diplome intitulate "maturitetno spricevalo". Examen
suta la suta centralizat, "Matura" este organizat si pus la punct de catre Centrul
National de Examinare din Slovenia. Examenul nemtesc, "Abitur", este si el alcatuit
din probe scrise si probe orale, subiectele abordate variind n functie de
specializarea aleasa de elevi n ultimii doi-trei ani de studiu. Dupa sustinerea
examenului, candidatii primesc o diploma intitulata "Abiturzeugnis", care contine
notele obtinute si care, n mod formal, le da posibilitatea posesorilor sa mearga la o
universitate. Un examen similar celui german exista si n Finlanda, pus la punct de
un organism national, Matriculation Examination Board. Sustinerea cu succes a
acestuia i da posibilitatea candidatului sa se nscrie la facultate.
Servicii si organisme de evaluare si examinare
n multe tari ale lumii, aceste sisteme de evaluare si examinare sunt centralizate,
ceea ce nseamna ca se afla n subordinea sau pe lnga ministerul de resort din
fiecare tara, asa cum se ntmpla, de pilda, n Romnia, unde Serviciul National de
Evaluare si Examinare (SNEE) este subordonat MEdC. Aceasta situatie difera
considerabil de cea existenta n tarile dezvoltate, unde pregatirea examenelor, a
diverselor teste, analiza rezultatelor sunt procese lasate n minile unor agentii
independente care se ocupa numai cu acest lucru si numai din asta traiesc. Iata
cteva exemple de servicii/sisteme/programe de evaluare educationala subordonate
ministerelor din tarile respective: Argentina - Sistemul National de Evaluare a
Calitatii - nfiintat n 1993, Bolivia - Sistemul de Masurare si Evaluare a Calitatii
Educatiei - 1996, Brazilia - Sistemul National de Evaluare a Educatiei de Baza 1990, Chile - Sistemul de Masurare a Calitatii Educatiei - 1988, Columbia Programul "Cunoastere" - 1991, Costa Rica - Programul de Masurare si Evaluare
Educativa al Ministerului Educatiei Publice - 1993, Ecuador - Sistemul National de
Masurare a Educatiei - 1996, Mexic - Sistemul National de Evaluare Educationala 5

1992, Paraguay - Sistemul National de Evaluare a Procesului Educational - 1992,

Republica Dominicana - Sistemul Testelor Nationale - 1991, Uruguay - Unitatea de
Masura a Rezultatelor Educationale - 1996, Ungaria - Centrul National pentru
Evaluare si Examinare a Educatiei Publice, Albania - Centrul de Evaluare si
Examinare, din cadrul Institutului pentru Cercetare Pedagogica - 1994, Republica
Moldova - Departamentul pentru Evaluare si Examinare, Macedonia - Biroul pentru
Dezvoltarea Educatiei (Unitatea de Evaluare), Spania - Instituto de Evaluacion
(Institutul de Evaluare). Exista si organisme independente care se ocupa de
evaluare, cum ar fi cteva n SUA: Educational Testing Service, American
Educational Research Association, International Association for Educational
Assessment sau National Center for Fair and Open Testing. si n Australia, Olanda,
Anglia, tara Galilor sau Irlanda de Nord exista organisme independente de evaluare.